Sofistii Principalele idei politico-juridice.

In domeniul politico-juridic sofistii au prezentat o seriei de idei, care au marcat gandirea politico-juridica ulterioara. Protagoras a afirmat in calitate de fundament al statului virtutea, care, in opinia acestui autor, se baza pe echitatea si egalitatea dintre oameni. Ulterior, notiunea de virtute isi gaseste locul, in calitate de temei al statului, in operele mai multor ganditori, fiecare dintre acestia incerca sa imbogateasca continutul acestei categorii. Incercandu-se fundamentarea legislatiei existente, prin opera sofistilor se marcheaza o delimitare intre legile statului si legea divina, universale (Gorgias). Unii dintre sofisti au inaintat ideea posibilitatii existentei unor contradictii intre aceste doua categorii ale dreptului. Hippias, de exemplu, afirma ca legea naturii este legea adevarata, care este in opozitie cu legea umana si reprezinta o creatie artificiala (umana). Prin astfel de afirmatii s-a ajuns chiar la ideea prezentei unei valori superioaie a legii naturale in raport cu legile care emana de la stat (Antifont). In opozitie afirmatiile sofistilor mentionati, Callicles identifica legea cu puterea, constituind, astfel, un temei al criticii institutiilor statale cu caracter democratic. Mai mult decat atat, Tiasimacos atribuie dreptului si echitatii calificativul, putin surprinzator in cazul sofiftilor, de atitudine arbitrara si masura a intereselor celor ce detin puterea. Legea, echitatea reprezinta, astfel, o parere in permanenta modificare. La unii sofistii este prezenta si ideea egalitatii universale dintre oameni (Antifont, Lycofron), care isi gaseste sorgintea in natura. Aceasta egalitate se extinde pana la egalarea dintre cetateni s i robi (Alchidam). Un alt temei care s-a impus in cultura politico-juridica europeana, datorita gandirii sofistilor, a fost conceptia contractuala a aparitiei statului, contractul reprezentand atat temeiul legilor, cat si al egalitatii sau inegalitatii dintre oameni (Lycofron, Hippias).

Relativismu gneseoscopic

Relativismul gnoseologic al sofistilor. In domeniul gnoseologiei sofistii, de regula, adoptau o pozitie individualista, fapt pentru care se vorbefte de "relativismul gnoseologic al sofistilor", potrivit caruia orice om detine o intelegere proprie a lucrurilor si cunoasterea acestora. Aceasta intelegere are un caracter dinamic, in permanenta schimbare, fapt pentru care adevarul are un caracter relativ. Aceeasi persoana "era in drept" sa adopte, in scurte perioade de timp, pozitii diferite (chiar contrare) cu privire la aceeasi problema. Aceasta atitudine gnoseologica presupune inexistenta unei adevarate stiinte, obiec- tive universale, pot exista numai pareri (pozitie cunoscuta sub denumirea "scepticismul sofistilor in domeniul cunoasterii"). In acest sens este cunoscuta, ca exemplu, celebra afirmare a lui Protagoras din Abdera: "omul este masura tuturor lucrurilor".

Socrate Prezentai ideile politico juridice a lui Socrate n raport cu ideile sofitilor.
Socrate si sofistii. Socrate a fost un contemporan al sofistilor. El isi desfasura cercetarile si isi propaga cunostintele in tangenta directa cu activitatea sofistilor, ale caror doctrine continuau sa aiba o influenta considerabila in polisurile grecesti.Din aceasta cauza, o serie de elemente ale sofistilor sunt prezente si in doctrina lui Socrate20. Trasaturile sofistice din creatia lui Socrate, pe parcursul istoriei, au servit drept obiect pentru controversele "Socrate-sofist" - "Socrate-adversar al sofistilor".Socrate a refuzat cu vehementa, spre deosebire de sofisti, studiul naturii, indreptandu-si cercetarile catre domeniul eticii. In linii generale, insa, studiind continutul problemelor aflate in centrul atentiei lui Socrate, precum metodele de raspandire a cunostinfelor, Socrate poate fi numit "sofist", deoarece se constata o relativa identitate a problemelor supuse dezbaterilor de catre acest ganditor cu problemele cercetate de sofisti. In sprijinul afirmatiei ca Socrate se apropie prin cercetari, asemenea sofistilor, de cunoasterea omului, este suficient a se aminti deviza lui Socrate:

"cunoaste-te pe tine insuti"21. Aceasta deviza reflecta fundamental metodologic al doctrinei acestui ganditor :rationalismul. Ca si sofistii Socrate isi confirma rezultatele cercetarilor in discutii, afirma ca stiu ca nu stiu nimicin diferenta de sofisti care afirmau ca stii tot. Ca si sofistii, Socrate urmarea instruirea populatiei polisului si, in special, a tineretului, inspre deosebire de sofisti nu lua plata pentru instruire (chiar daca avea o stare materiala rea). In cercetarile realizate Socrate, de regula, obtine rezultate opuse celor inregistrate de sofisti, chiar daca el accept unele rezultate ale cercetarilor sofistilor, cum ar fi, de exemplu, pozipa delimitarea dreptului pozitiv de dreptul natural.Respinge relativismu gnoseoscopic si cel etic sustinut de sofisti:1.Relativismu gneoscopic-ofirma necesitatea sa diferentiem cunostintele subiective de cele obiective,cele obiective care sunt niste cunostinte necesare cu aceeasi valoare pentru toti.2.Etic-Socrate afirma ca atit dreptu pozitiv cit si cel naturalisi are izvor dinratiunea umana.Sofistii afirmind ca legile sunt doar un interes a conducatorilor polisului,pe cind Socrate afirma un izvor divin si universal al legilor.Relativismu social a sofistilor presupune argumentarea actiunilor umane din punct de vedere a moraleiSocrate afirama ca fiecare a re morala sa ceea ce-ar duce la distrugerea disparitia moralei..Socrate afirma si proclama existenta a unei singure echitati a unui singur adevar.Ssustine ideea ca cetatenii buni trebu sa respecte legile rele,pentru a nu instiga cetatenii rai la lipsa de respect fata de legele bune.

Explicai semnificaia maximei lui Socrate Eu tiu c nu tiu nimic Analizai raportul lege cetean pornind de la ideile politico juridice a lui Socrate. Deviza de viata a lui Socrate era cunoastete pe sine insuside unde reiesea o alta deviza a acestuia eu stiu ca nu stiu nimiaceasta a si fost cauza ca nu a lasatnici o opera scrisa,prefera sa prezinte conceptiile sale in public ca si sofistii,dar nu lua plata in diferenta de acestea.El afirma necesitatea respectarii legilor impuse de stat in diferenta de sofisti care acestea le blama.In discursurile sale deobicei dadea intrebari si nu formula raspunsuri,insasi intrebarile impuneau pe cei care conversau cu el sa se gindeasca.
Platon

Prezentai principalele concepii politico juridice ale lui Platon pe baza dialogurilor Despre stat (Republica) i Despre legi.
In dialogu republica(despre stat)Este pregatit de Socrate dupa moartea caruia a calatorit timp de 12 ani.In Dialogu Republica acesta prezinta un stat ideal ca pilon a statului fiind justitia a carei menire este sa exercite legatura intre interesele cetatenilor si interesele ocrotirii ocrotirii statului.Activitatea justitiei presupune exercitarea a doua lucruri:a)coorcordanta intre interesele statului si interesele cetateanului b)exercitarea functiei de fiecare cetatean.In opera sa atestam niste relatii de armonie:Statu avind nevoie sa functioneze ca un organismviu,omul avind indreptarea sa exercite o anumita functie in folosu statului.(stat ideal cetatean ideal).Platon face o tangenta intre sufletu uman si societatea umana.Astfel structura sufletului e alcatuit din:Ratiunea,Vointa,Afectivitate(inceput corporal).Astfel el imparte si societatea:Filosofii,Luptatorii,Meseriasii,Agricultorii.Introduce ideea inexistentei proprietatii private pentru primele 2 castea(filosofi,luptatori)Individu neavind valoare individuala nu are personalitate lucreaza in folosu statului.Forma de organizare aristrocratica. Realizarea
justitiei in statul ideal, dupa parerea lui Platon, implica inexistenta proprietatii private. Aceasta stare de fapt, insa,

priveste doar primele doua caste. Prin idea inlaturarii proprietatii private Platon urmarea suprimarea ispitei imbogatirii personale printre reprezentantii primelor doua caste. Prin doctrina sa Platon, face din individ un element al unui intreg organizm: statul. Aceasta pozitie a autorului reprezinta una din caracteristicile esentiale ale acestei doctrine cu privire la statul ideal: statul ideal este acela in care fiecare dintre cetateni se identifica prin interesele sale cu comunitatea sociala. In statul ideal individul nu reprezinta o valoare individuala nu dispune de personalitate, careia ii este specifica autonomia in actiunile pe care le intreprinde. Ideea de libertate isi gasea obiect doar in raport cu statul; individul nu era un subiect al libertatii.

Dialogu legilor(despre legi)Este o creatie nefinalizata a scriitorului scrisa la finele vietii.Iarasi prezinta conceptia statului ideal.Fundamentu il pune pe legi.Se aplica unele mistici ca statu trebu sa fie constituit din5040 cetatean. Spre deosebire de statutul cetatenilor, prevazut in dialogul "Republica", in dialogul "Legile"
cetatenii sunt divizati, in baza censului de avere, in patru clase, modificarea censului de avere reprezentand temeiul trecerii dintr-o clasa in alta. De drepturi politice se bucura doar cetatenii, pentru asigurarea materia a carora este utilizata munca robilor. Nu se bucurau de statut de cetatean, pe langa robi, si strainii. Cetatenii, confonn noii doctrine a statului ideal al lui Platon, sunt inzestrati cu anumite parcele de teren aflate in proprietatea statului, cetatenii aflandu-se doar in posesia acestor terenuri. In raport cu conceptia initiala a statului ideal a aceluiasi autor, prin noua doctrina familia este "pastrata", femeile avand un statut juridic aproape egal cu cel al barbatilor. Stabilitatea relatiilor sociale poate fi instituita in temeiul unor legi, prin intermediul carora, in masura egala, sunt reprezentate interesele tuturor categoriilor sociale. In aceasta ordine de idei, legislatia elaborata trebuie sa reflecte in masura deplina relatiile sociale reglementate. Legile, dupa parerea ganditorului atenian, trebuie sa fie instfite de comentarii51, prin intermediul carora sa se explice cetatenilor scopul adoptarii lor.

Analizai raportul dintre organismul individual i organismul social la Platon. Dupa conceptia lui Platon un stat trebu sa functioneze asemenea unui organizm viu,adica fiecare cetatean sasi aiba postul sau asemeni unui organ din organizm aceasta conceptie fiind prezenta in lucrarea Dialogu republica.Fce o tangenta intre elementele ce le atesta intr-un organism:1.Vointa2.Ratiunea3.Afectivitatea (inceputu corporal) astfel si societatea se imparte in 3 categorii sociale: meseriasi,luptatorii sifilosofii. Exprimai-v atitudinea fa de conceptul statului ideal formulat de Platon. Argumentai(din capucean) Aristotel Prezentai concepiile lui Aristotel referitor la apariia, esena i forma statului. Persoana in conceptia lui Aristotel este o fiinta sociala care nu poate supravietui fara semenii sai este o fiinta sociabila.Statu reprezinta o forma superioara a existentei umane fiind infiintat statu in mod natural,odata cu evolutia relatii sociale.Persoana este baza societatii,astfel familia este baza statului.Bunastarea fiecarui in parte caracterizeaza bunastarea polisului intreg.Aristotel considera ca marimea polisului trebu sa fie atit de mare ca sa indestuleze populatia materiala si atit de mic ca sa fie administrat bine.Aristotel expune parerea ca oamenii lipsiti de

ratiune trebuie sa fie condusi de altii,aceste relatii stapin-rob luind parte din relatii familiale ci nu politice.Ideea statu nu poate exista fara robi acestea acordind sansa populatiei sa se ocupe de functii publice de stat.Dreptu naturalrecunoscut de om existent de la natura.Dreptu pozitiv-artificial creat de om.Afirma ca tot ce nu e permis de legislatie este interzis.A expus 2 idei fundamentale:extinderea domeniu de reglementare normelor juridice in dauna traditiilor nu este benefic.Si a doua idee arta legislatorului consta in crearea legilor conforme relatiilor politico-juridice si nu in ajustarea organizarii statale la legile inventate.Cetatenii sunt subordonati statului.Justitia-principiu fundamental fiind egalitatea,care poate fi aplicate sub mai multe forme:Justitia distributivaconform la ce-ai facut pentru stat vei fi remunerat,egalitatea intre persoane conform contributiilor sale la stat.Justitia corectiva-egalitatea aritmetica partile sunt egalenu are importanta statutul personal partile care iau parte la un raport juridic sunt egali,poate fi comutativa(principiu justitiei realizat de participantii care iau parte la raportu juridic),judiciara(va interveni judecatoru ca terta parte pentru solutionarea problemelor aparute in relatii sociale).Forma statului se diferentiaza conform a trei criterii:1.determinarii categorii cetateanului.2.Cr.numaru de guvrnanti(state cu-n guvernant cu doi etc)3.Scopu guvernatilor=2forme:Forma corecta de organizare(monarhia,aristrocratia,politia),forme incorecte(tirania,oligarhia,democratia).MONARHIA-guvernarea de-o singura persoana cu scopu materializarii scopului cetatenilor.ARISTROCRATIA-guvernarea de un grup de oameni investiti cu obilitati morale si mentale.POLITIA-cea mai buna forma a statului realizarea puterii de catre toti.TIRANIA-puterea apartine unui om ce guverneaza in interesele sale proprii.OLIGARHIA-GUVERNAREA DE CATRE PERSOANE BOGATE,INSTARITTE.DEMOCRATIA-sau anarhie,puterea o exercita toata populatia,prin intermediu unui reprezentant puterea o detine acela care este capabil sa atraga de partea sa poporul,capabil sa adopte decizii sub influenta emotiilor,se creeaza conditii pentru corupere acaparind puterea prin promesiuni care nu vor urma sa fie realizate.In coceptia doctrinarului puterea statului e cuprinsa in atributiile sale executive,legislativa,judecatoreasca.Iar Constitutia reprezinta organizarea acestor puteri. Clasificai justiia dup Aristotel i caracterizai categoriile acesteia.(asta este scris in primu punct)

Apreciai corelaia formei de guvernmnt i regimului politic pornind de la concepia aristotelic despre forma statului.

coala epicurian Relatai principiile fundamentale ale colii epicuriene.

La baza doctrinei epicuriene se afla conceptia materialista, care isi intemeiaza explicatia lumii prin legitatile naturii. Libertatea omului. Principala valoare politico-juridica pentru epicuriem era libertatea. Libertatea reprezenta posibilitatea de alegere a comportamentului, precum si responsabilitatea pentru alegerea facuta. In cazul in care experienta prezinta conditii in care sunt posibile doar decizii necesar-obligatorii, libertatea, potrivit doctrinei epicuriene, este inexistenta. Acceptarea acestei idei de catre reprezentanti Scolii epicuriene, in conditiile politico-juridice ale acestei perioade, putea avea drept consecinta doar instrainarea omului de la activitatile politico-juridice: epicurienii resping necesitatea participarii persoanelor la viata social-politica. Aparifia statului. Epicurienii neaga caracterul natural al aparipei statului. Statul este prezentat in calitate de rezultat al activitatii umane. Respingand ideea caracterului social al omului, epicurienii afirma ca starea prestatala a oamenilor reprezinta un razboi permanent al fiecarui om cu ceilalti oameni. Aparitia statului a fost posibila datorita incheierii de catre oameni a unui Contract, prin care s-a pus capat starii de beligeranta. ' Scopul statului. Scopul urmarit de oameni in momentul incheierii acestui Contract reprezinta scopul statului: realizarea beneficiului comun al oamenilor. Scopul statului isi gaseste materializare in lichidarea razboiului, lipsit de sens, dintre persoane si instituirea sigurantei individuale. Conform acestei doctrine, statul este rezultatul unui contract al necesitatii. Acest Contract poate fi anulat ori de cate ori apare o asemenea necesitate68. Respectiv, atunci cand realizarea Contractului are ca rezultat instituirea si evolutia unor relatii sociale contrare scopului statului, cetatenii sunt in drept sa anuleze Contractul, astfel desfiintand statul. Dreptul este un rezultat al contractului social,legislatia impunind un anumit comportament necesar pentru sfirsitu razboiului intre oameni. Echitatea si justitia=echitatea si justitia au forme variabile in dependenta de criteriile stabilite in Contract a o actiune poate fi sau nu conforma echitatii si dreptatii.

Determinai cauzele apariiei statului dup Epicur.

Libertatea omului. Principala valoare politico-juridica pentru epicuriem era libertatea. Libertatea reprezenta posibilitatea de alegere a comportamentului, precum si responsabilitatea pentru alegerea facuta. In cazul in care experienta prezinta conditii in care sunt posibile doar decizii necesar-obligatorii, libertatea, potrivit doctrinei epicuriene, este inexistenta. Acceptarea acestei idei de catre reprezentanti Scolii epicuriene, in conditiile politico-juridice ale acestei perioade, putea avea drept consecinta doar instrainarea omului de la activitatile politico-juridice: epicurienii resping necesitatea participarii persoanelor la viata social-politica. Aparifia statului. Epicurienii neaga caracterul natural al aparipei statului. Statul este prezentat in calitate de rezultat al activitatii umane. Respingand ideea caracterului social al omului, epicurienii afirma ca starea prestatala a oamenilor reprezinta un razboi permanent al fiecarui om cu ceilalti oameni. Aparitia statului a fost posibila datorita incheierii de catre oameni a unui Contract, prin care s-a pus capat starii de beligeranta.

Analizai evoluia ideilor lui Epicur n perioada modern

Importanta istorica a doctrinei epicuriene. Sub aspect istoric, doctrina epicuriana determina "renasterea" conceptei contractuale a aparipei statului si dreptului Evolutia acestei conceptii se va impune ulterior in cultura politico-juridica europeana in mod spectaculos. Aceasta conceptie va reprezenta un fundament al opozipei fata de doctrinele lu Platon i Aristotel, pentru care temei al aparitiei statului si dreptului este natura umana69. Contractul de constituire a statului, impus prin doctrina epicuriana, va reprezenta un criteriu de rationalizare a gandirii politico-juridice.

coala stoic

Descriei ideile politico juridice a stoicilor

Libertatea reprezinta pentru stoici posibilitatea omului de a actiona in conformitate cu legea necesitati destinului, de care omul este constient. In felul acesta, libertatea poate fi atinsa doar de catre Intelepti. Viata omului este predeterminata lui doar ii ramine so urmeze..Valoarea suprema sunt niste calitati ,virtutea pe care o poate cuceri oricare dintre noi ca modestia,retinerea,multumirea. Aparitia statului. Statul este prezentat in aceasta doctrina in calitate de forma a organizarii vietii umane, care are un caracter natural. Aparitia si existenta statului isi gaseste temei in caracterul social al omului (Aristotel), in tendinta omului de a-si organiza viata in baza convietuirii sociale.Dreptu natural este egalitatea si libertatea naturala a oamenilor.Toti oamenii sunt egali nu exista intre ei deosebiri toti facind parte din statu universal numic Cosmopolis.Libertatea si robia. Stoicii afirmau existenta unei libertati care nu poate fi distrusa, inlaturata. Omul devine liber daca urmeaza adevarata sa natura: invata sa-si invinga pasiunile, devenind liber de ele. Se poate afirma, asa cum au facut-o stoici , ca nu exista nici o deosebire intre un om liber si un rob. Existenta unei deosebiri ar fi contra dreptului natural si predestinarii omului de a fi cetatean al statului universal.Idealul statului. In calitate de ideal al statului, Scoala stoica afirma statul in care guvernarea este exercitata de intelepti. Prioritate se acorda aristocratiei si formei mixte de organizare a statului.

Stabilii cauzele rspndirii ideilor colii stoice n Roma Antic i evideniai particularitile ideilor stoicilor romani
Dintre scolile si curentele politico-juridice ale Greciei Antice stoicismul a gasit cel mai mare rasunet in viata spirituala a ganditorilor Romei Antice, deoarece cores pundea cel mai mult temperamentului de caracter razboinic al cetateanului roman. Studiind patrimoniui politico-juridic roman, in general, si al reprezentantilor Stoicismului roman, in particular, este necesar a atrage atentia asupra urmatoarelor doua aspecte: a) pe parcursul existentei istorice milenare juristii romani nu au izbutit sa-si creeze propriile doctrine (originale) politico-juridice, b) juristii romani au reusit sa preia si sa apropie de realitatile practice ale Romei Antice conceptiile politico-juridice grecesti.

Cicero

Expunei principalele idei referitoare la stat i drept ale lui Cicero

Aparitia statului este fundamentat de Cicero pe idea caracterului social al omului. Prin intermediul acestei idei, preluata din creatia lui Aristotel, Cicero afirma o opozitie in raport cu intreaga cultura romana: in societatea romana a timpului si-a gasit o larga raspandire si sustinere conceptia contractualista a aparipei statului (de sorginte epicuri). In opozitie cu aceasta idee, Cicero afirma ca statul si dreptul reprezinta o expresie (realizare) a naturii si ratiunii, avand, concomitent, caracter divin. Exista, dupa parerea autorului, anumite cerinte ale naturii, in fata carora omul este neputincios, deoarece natura si omul sunt dominati de ratiunea universal. Dreptul natural. Afirmand ca cunoasterea acestei ratiuni divine si, totodata, naturale este posibila5, ganditorul roman afirma existenta dreptului natural. Cu timpul, conceptia dreptului natural devine un element general-acceptat si distinctiv pentru cultura politico-juridica romana. Dreptul natural este identificat de autor cu echitatea, care reprezinta esenta dreptului natural. Dreptul natural are un caracter imuabil (constant, neschimbator timp si spatiu), constituind factor de echilibru, rational si, totodata, divin in raport cu dreptul pozitiv (dreptul existent in fiecare stat in parte), in acest sens, dreptul natural isi face aparitia cu mult inainte de dreptul volitiv, reprezentand o emanatie a statului.in temeiul acestei conceptii, autorul afirma ca cucerirea dreptului natural si a echitatii naturale reprezinta un scop al fiecarui om, in caz contrar omul fiind sortit a suporta pedeapsa divina6.

Autorul instituie primatul dreptului natural asupra dreptului pozitiv, idee prin care se impune obligatia omului de a se conduce in procesul de reglementare a relatiilor sociale de principiile si normele dreptului natural si de a recunoaste nulitatea legilor contrare dreptului natural.Scopu statului apararea proprietatii.Categoriile de cetateni se identifica in baza intereselor a unui grup de oameni. Forma statului. Cercetand forma organizarii statului, Cicero preia de la Aristotel cele sase forme simple de organizare a statului: monarhia-tirania, aristocratia- oligarhia, politia democratia. Urmarind scopul de a impune forma de organizare a statului adecvata realitatilor politico-juridice romane, Cicero afirma ca fiecare dintre aceste forme de organizare astatului prezinta anumite avantaje si dezavantaje. Fiecare dintre aceste forme simple ale organizarii statale are un caracter instabil, transformandu-se in cele din urma intr-o alta forma simpla a organizarii statale. Monarhia este forma organizarii statale in care majoritatea absoluta a cetatenilor sunt inlaturati de la conducerea statului. In cazul aristocratiei, conducerea este realizata de un grup restrans de persoane, interesele celorlalte fiind ignorate. Politia reprezinta forma de organizare a statului in cadrul careia puterea este realizata in lipsa unor criterii clare si adecvate de guvemare: intelegerea echitatii dobandeste semnificatia tendintei catre egalitatea vulgar. Tirania, oligarhia si democratia nu sunt recunoscute de catre autor in calitate de fonne ale organizarii statului, deoarece potrivit doctrinei lui Cicero statul este activitatea tuturor cetatenilor. Cauzele sus-indicate il determina pe Cicero sa se pronunte pentru o forma mixta de organizare a statului in calitate de cea mai buna fonna a organizarii statului. Forma mixta de organizare a statului isi gaseste temei in cumularea avantajelor formelor simple de organizare a statului: monarhia, aristocratia si politia. Stabilitatea statului este, astfel. dobandita prin accesul juridic la putere in stat a principalelor categoriile sociale. In opozitie cu conceptiile epicuiienilor, forma mixta de organizare a statului impune autorului afirmatia, potrivit careia omul, inclusiv cel intelept, in mod necesar trebuie sa se familiarizeze cu practica guvemarii in stat.

Determinai categoriile dreptului n concepia lui Cicero

Dreptul natural este identificat de autor cu echitatea, care reprezinta esenta dreptului natural. Dreptul natural are un caracter imuabil (constant, neschimbator timp si spatiu), constituind factor de echilibru, rational si, totodata, divin in raport cu dreptul pozitiv (dreptul existent in fiecare stat in parte), in acest sens, dreptul natural isi face aparitia cu mult inainte de dreptul volitiv, reprezentand o emanatie a statului.in temeiul acestei conceptii, autorul afirma ca cucerirea dreptului natural si a echitatii naturale reprezinta un scop al fiecarui om, in caz contrar omul fiind sortit a suporta pedeapsa divina6. Autorul instituie primatul dreptului natural asupra dreptului pozitiv, idee prin care se impune obligatia omului de a se conduce in procesul de reglementare a relatiilor sociale de principiile si normele dreptului natural si de a recunoaste nulitatea legilor contrare dreptului natural.Scopu statului apararea proprietatii.Categoriile de cetateni se identifica in baza intereselor a unui grup de oameni

Doctrinele politico-juridice i cretinismul. Expunei ideile politico juridice a sf. Toma d'Aquino Fost calugar dominicant ce-a luptat impotriva ereticilor.Aparitia statului la el are loc datorita conceptului social al omului dar sub supravegherea lui Dumnezeu el fiind adevaratul orinduitor.Structura puterii fiind din trei laturi:1.relatia coordonare-subordonare2.Forma aparitiei puterii de laDumnezeu,3.folosirea puterii doar in relatii social politice.Raportu stat biserica in conceptia lui Toma Daquina statu este subordonat bisericii,scopu statului este binele comun.Statu are prirogative sa asigure omu cu toate cele necesare spiritual si material.Statu care nu se subordoneaza bisericii are un caracter ilegal.Nu mai vede in stat nimic rau doctrinaru statu trebu sa contribuie doar la asigurarea materiala si spirituala

permitind educarea unor adevarati crestini.Categorii de drepturi:1.Legea universala=legea divina,2.Legea divina=normele bibliei3.Legea naturala=copia a legii universale4.Legea umana=constructie edificata de om prin intermediu statului.Prin necesitatea mentinirii ordinei juridice autoru afirma necesitatea supunerii legilor umane chiar si atunci cind atunci acestea intra in contradictie cu bunul comun.Omul trebu doar sa se supuna legilor,atentie se acorda doar autoritatilor,omul nu se prezinta ca subiect creator a legilor e doar un subiect pasiv. Comparai raportul stat biseric i scopul statului la sf. Augustin i sf. Toma d'Aquino
In conceptia lui sf.Augustin statu e privit ca un rau,pacat a lui Adam si Eva,nu e o necesitate naturala,libertatea fiind un rau omu nu e capabil sa aleaga calea cea buna.Statu in conceptia lui nare nici o valoare,omul fiind doar instrument pentru instituirea ordinii divine.Necesitatea statului dispare rol primordial este biserica care este ca o calauza a omului din cetatea paminteasca spre cetatea Dumnezeiasca,astfel biserica e un prototip al cetatii dumnezeiesti.in viziunea lui Toma Daquina statu apare datorita conceptului social al omului,statu e subordonat bisericii,si nu eprivit ca ceva rau avind menire de-a se ingrijora de bunastarea materiala si spirituala apopulatiei pentru crearea unor crestini puternici.