Potentialul unei cresteri sustenabile a Romaniei dincolo de provocarile crizei financiare

Rozlia Pl, Head of Macroeconomic Research

April, 2009 1

Aversiunea crescuta fata de risc a penalizat dezechilibrele acumulate de Romania

Cont curent vs. Datoria externa in 2008 (% din PIB)

Pe 20 Martie, Moodys a pastrat atat ratingul BAA3 pentru Romania cat si perspectiva stabila, decizie sustinuta de datoriile moderate ale guvernului. Cu toate ca e constienta de vulnerabilitatile ce vin dinspre deficitul de cont curent si din partea riscurilor fiscale, pastrarea ratingului este legata de primirea imprumutului de la FMI, dar si de ajustarile fiscale mult asteptate. Fitch a anuntat, de asemenea, ca imprumutul de la FMI ar trebui sa ancoreze finantarile externe ale Romaniei si sa reduca riscul declansarii unei crize financiare, in conditiile in care autoritarile isi tin angajamentele politice. Cu toate aceste, Fitch pastreaza ratingul de tara de BB+ Pe 10 Noiembrie, Fitch coborat ratingul Romaniei pentru credite pe termen lung in valuta cu doua trepte la 'BB+ de la 'BBB. Romania iese astfel din categoria statelor cu calificativ "investment grade". Reducerea calificativului Romaniei reflecta temerile agentiei privind cadrul politicilor macroeconomice locale si capacitatea statului de a evita o criza financiara si economica severa. Pe 27 octombrie, Standard & Poor's Ratings a coborat ratingul Romaniei pentru credite pe termen lung in valuta cu doua trepte la 'BB+ de la 'BBB, cu perspectiva negativa. Reducerea ratingului reflecta riscurile in crestere pentru economia Romaniei, ca urmare a datoriei mari a sectorului privat si a dependentei de sursele de finantare starine, din ce in ce mai nesigure. Pe 28 octombrie, Moodys a anuntat ca mentine ratingul de investment grade pentru Romania 2 Sursa: BNR, MF, UniCredit Research

Deficitul bugetar (% din PIB)

1%

2008
0% -1% -2% -3% -4% -5% -6% Jan. -1.6%

2009

-4.80%

-5.0%

Feb. Mar. April May June July Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Cresterea riscului de tara, a incertitudinii si a costurilor de finantare in contextul crizei financiare

EVOLUTIA CDS
800

EVOLUTIA ROBOR
18.0

Romania
700

Croatia

Bulgaria
16.0

ROBOR 1M ROBOR 3M Policy rate

Max: 51.2%

600

14.0
500

12.0
400

407 402 304

10.0

300

8.0
200

100

6.0

0
21/ 02/ 2006 13/ 06/ 2006 03/ 10/ 2006 23/ 01/ 2007 15/ 05/ 2007 04/ 09/ 2007 25/ 12/ 2007 16/ 03/ 08 04/ 06/ 08 04/ 09/ 08 15/ 12/ 2008 3/ 11/ 2009

4.0
Jan-06 Mar-06 May-06 Jul-06 Sep-06 Nov-06 Jan-07 Mar-07 May-07 Jul-07 Sep-07 Nov-07 Jan-08 Mar-08 May-08 Jul-08 Sep-08 Nov-08 Jan-09 Mar-09

RON s-a depreciat cu 10,4% in 2008 si cu inca 6,4% de la inceputul lui 2009 CDS au atins maximul de 777 bp in februarie 2009, in timp ce media pentru 2008 a fost de 260 bp.

EVOLUTIA MONEDELOR DIN REGIUNE

40% 1 EUR= 4.238 RON

30%

20%

10%

0%

-10%

1 EUR= 3.5971 RON

Sursa: Bloomberg, BNR, UniCredit Research

PLN / EUR

HUF/ EUR
3/22/08 5/1/08

RON/ EUR
6/10/08 7/20/08

CZK/EUR
8/29/08 10/8/08 11/17/08 12/27/08 2/5/09 3/17/09

-20%
1/2/08 2/11/08

Contractie economica determinata de scaderea cererii externe

Cresterile exporturilor din zona EURO in stransa legatura cu cele din Romania
30% 60%

Cresterile exporturilor in zona EURO si a celor din ECE sunt puternic corelate
20 15 10 5 0 y-o-y EMU export growth, (lhs) -5 -10 Jan-01 Jan-02 Jan-03 Jan-04 CZK, HUF, PLN, RON, TRY export growth y-o-y (EUR), (rhs) Jan-05 Jan-06 Jan-07 Jan-08 5 0 30 25 20

EU-15 export growth yoy*

25% 20% 15%

RO export growth yoy*

50%

40%

15
10%

30%

10
5% 0% -5% -10% Jan-00

20%

10%

0%

-10% Jan-01 Jan-02 Jan-03 Jan-04 Jan-05 Jan-06 Jan-07 Jan-08

 Exporturile din ECE sunt puternic corelate cu cele din zona EURO, datorita importantei lor ca bunuri intermediare in lantul de aprovizionare. Romania nu face exceptie, in pofida decuplarii din 2007, fapt ce poate fi atribuit scaderii exporturilor produselor agricole, determinata de conditiile meteorologice nefavorabile  Tinand cont de scaderea cresterii economice globale, perspectivele pentru exporturile din zona EURO sunt foarte reduse. Astfel, perspectivele pe termen scurt pentru exporturile romanesti sunt nefavorabile, ceea ce conduce la o contractie a performantelor economice in 2009.
4 Sursa: INSSE, Eurostat, UniCredit Research

Nota: *medie de 3 luni

Decelerarea economiei romanesti este puternic corelata cu deteriorarea increderii din zona EURO
Evolutia indicatori de incredere din zona EURO si Romania
130

Cresterea PIB si evolutia indicatorului de incredere in Romania

130 12

115
110

10

8 100
90

6 85 4

70

70
EMU Economic Sentiment Indicator RO Economic Sentiment Indicator

RO Economic Sentiment Indicator Quarterly GDP grow th

55
Jan-05 Jan-07 Jan-09

0 2002-Q1 2002-Q4 2003-Q3 2004-Q2 2005-Q1 2005-Q4 2006-Q3 2007-Q2 2008-Q1 2008-Q4

50

Jan-97

Jan-99

Jan-01

Jan-03

Indicatorii ce masoara sentimentul de incredere in mediul economic indica o puternica deteriorare a

perspectivelor de crestere atat in zona EURO, cat si in ECE

Romania nu face exceptie si recentele scaderi ale acestui indicator anticipeaza o scadere
economica in primul trimestru din 2009.
5 Sursa: INSSE, Eurostat, UniCredit Research

Productia industriala e puternic afectata de scaderea cererii externe

Export, import si productie industriala

(% cresteri anuale)
40%

STRUCTURA IMPORTURILOR IN 2008 Produse agroalimentare , bauturi, tutun, 6.70%

Produse chimice, 10.90% aterii prime si materiale, 3.10%

Alte produse manufacturate, 31%

30%

20%

Combustibili minerali, 12.60%

1 0%

Masini si echipamente de transport, 35.80%

0%

STRUCTURA E XPORTURILOR IN 2008

-1 0%

-13.9%
M aterii prim e si m ateriale, 6.00%

P roduse chim ice, 6.00%

P roduse agroalim entare , bauturi, tutun, 4.70%

-20%

Alte produse m anufacturate , 38%

-27.8%
-30%

Com bustibili m inerali, 9.10%

-40%

Export(FOB) %YoY Import(CIF) %YoY Indicele Productiei Industriale

-35.9%

M asini si echipam ente de transport, 36.20%

-50%

Jan-08

Apr-08

Jul-08

Oct -08

Jan-09

Sursa: INSSE, UniCredit Research

Scaderea productiei determinata de reducerea exporturilor a condus la o contractie a cererii interne

Evolutia investitiilor nete
(% cresteri trimestriale)
60%

Evolutia cifrei de afaceri (c.a.) din comert si servicii (% cresteri anuale)

40 30 20

40%

3 5% 32%

10
30%

0
24%

-10
18 %
20%

Indicele CA din comert si servicii

30%

-8.5
Jul-08 Oct-08 Jan-09

16 %

-20
Jan-07 Apr-07 Jul-07 Oct-07 Jan-08 A pr-08

2%
0%
6

Evolutia somajului
5.6
5.5

5.3
5

4.9

-20%
4.5

4.4

Investitii nete Lucrari de constructii noi Utilaje ( inclusiv mijloace de transport ) Alte cheltuieli
-40%

3.8
3.5

3.7

Q1 2007

Q2 2007

Q3 2007

Q4 2007

Q1 2008

Q2 2008

Q3 2008

Q4 2008

3 Jan-07 May-07 S ep-07 Jan-08 May-08 S ep-08 Jan-09

Sursa: INSSE, UniCredit Research

Contractia intrarilor de capital strain din tarile dezvoltate a fost puternic afectata de criza financiara in tarile emergente cu vulnerabilitate crescuta
USD mn 30000 Other investment Portfolio FDI CEE FX basket, right axis 130 125 120 20000 115 110 105 100 5000 95 0 90 -5000 Bulgaria, Czech R, Poland, Romania, Turkey, Estonia, Latvia capital flows, USD mn 85 80 Jul-04 Jul-05 Jul-06 Jul-07 Jan-04 Jan-05 Jan-06 Jan-07 Jan-08 Jul-08 Jan-09

25000

15000

-5

10000

-10

-10000

-15

4000

110

3000

100

-20 Estimated external financing gap, % GDP -25 H u n g a ry K a z a k h s ta n L ith u a n ia U k ra in e P o la n d T u rk e y R o m a n ia B u lg a ria C zech R E s to n ia C ro a tia R u s s ia L a tv ia

2000

90

1000

80

70

-1000

60

-2000 Jan07 Mar07 May07 Jul07 Sep07 Nov07 Jan08 Mar08 May08 Jul08 Sep08 Nov08 Jan09

50

ISD Alte investitii

Inv de portofoiliu Indice EUR/RON(Ian.07=100)

Sursa: BNR, Eurostat, UniCredit Research

Transmiterea crizei internationale in economia Romaniei: efecte directe amplificate si de vulnerabilitatile locale
INTERNATIONAL
 CRIZA FINANCIARA INTERNATIONALA Cresterea costului capitalului Disponibilitatea fondurilor Lipsa de incredere in sistemul financiar  RECESIUNEA GLOBALA Scaderea PIB global Scaderea averii, falimente pe piata internationala  PRETURILE MARFURILOR Scaderea preturilor cauzata de scaderea cererii (produse metalurgice, petrol)

Romania - efecte directe

 Scaderea productiei industriale: dependenta de cererea internationala. Sectorul industrial face parte din lantul productiei internationale. (70% din exportul Romaniei este in zona EURO)  Diminuarea exporturilor si a importurilor  Diminuarea fluxului de capital strain  Deprecierea si volatilitatea ridicata a RON  Cresterea primei de risc si a costului de finantare. CDS, dobanzi ridicate pe piata interbancara

Romania - efecte indirecte

 Stoparea creditarii puternic afectata de costul de finantare si de cresterea incertitudinii  Cresterea somajului, scaderea averii populatiei a condus la scaderea consumului  Diminuarea cererii externe si interne dar si cresterea costurilor de finantare repozitioneaza planurile de investitii rezultand in scaderea sau amanarea investitiilor in economie  Riscuri privind stabilitatea financiara: cresterea creditelor neperformante, afectata de scaderea veniturilor si scaderea averii populatiei, diminuarea profitului si lipsa de finantare a firmelor si expunere la riscul valutar  Scaderea incasarilor bugetare rezultand in deficit bugetar ridicat (venituri fiscale directe: impozit pe profit si pe venit, indirecte: TVA)

Cresterea economica va scadea, dupa o perioada in care cresterea PIB s-a mentinut la niveluri ridicate

Cresterea economica a Romaniei si a zonei EURO

(% cresteri anuale)
10.0

Corectie puternica in perioada urmatoare (% crestere PIB)

7.1

8.0

6.0

4.0

1.8

2.0

0.0

-2.0

-3.5
-4.0

-4.0

-6.0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Romania Eurozone

Eurozone
Media 2006-'08

Romania
2009

10 Sursa: INSSE, Eurostat, UniCredit Research

Contractia PIB va aduce, de asemenea, si corectiile necesare ale dezechilibrelor macroeconomice

Deficitul de cont curent si acoperirea prin ISD
15%

Evolutia IPC
CPI (t ot al) CORE1 (total -administ rat ive prices) CORE 2 (CORE 1-volatile prices*) NBR t arget Lower band Upper band

10%

CC/PIB neacoperit de ISD CC/PIB acoperit de ISD ISD/PIB%

8.5% 6.6%

10.0
8.9%

8.0
5.9% 6.6% 3.6% 3.3% 4.0% 5% 2.8% 2.9% 2.5%

3.7%

6.0

0%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009f 2010f 2011f
-5%

4.0

2.0

-10%

Oct-06

Jan-06

Oct-07

Jul-06

Jan-07

Oct-08

Jul-07

Jan-08

Apr-06

Apr-07

Apr-08

-15%

11

Sursa: BNR, Eurostat, UniCredit Research

Apr-09

Oct-09

Jul-08

Jan-09

Jul-09

0.0

Statele din regiune, dar si institutiile internationale si-au luat angajamente pentru refacerea stabilitatii zonei
EMU

Tari UE

Slovenia Slovacia Polonia Cehia Ungaria Bulgaria Romania Estonia Lituania Letonia

Stimulente economice Suport industrii cheie Protectia populatiei Cheltuieli guv./taxe/ proiecte infrastructura Interventie bancara Increderea pietei Lichiditate Garantii si Capital Preluari, recapitalizari

Polonia: 24 mld EUR suport pentru economie Cehia: 2,5 mld EUR suport pentru economie Ungaria: 8,8 mld EUR suport pentru activitatea investitionala 2 mld EUR disponibile pt banci, parte din suportul de 20 mld EUR primit de la FMI/BM/UE Slovenia: 12 mld EUR disponibile pentru banci si 0,8 mld EUR suport pentru economie Bulgaria: 450 mil EUR proiecte de investitii + 250 mil EUR injectie de capital in banca de stat specializata pe IMM Romania: 20 mld EUR suport de la FMI/UE + 9 mld EUR in infrastructura Letonia: preluarea bancii Parex Bank si masuri aditionale de 7,5 mld EUR de la FMI/ UE
12

Factori stabilizatori in Romania

IMPRUMUT FMI


IMPRUMUT FMI
  

Romania va primi un imprumut in valoare de 20 mld EUR, format din 12,9 mld EUR de la FMI, 5 mld EUR de la Uniunea Europeana, 2 mld EUR de la BERD si Banca Mondiala. Rambursarea suportului financiar va fi facuta pana in 2015.

Suport pentru stabilitatea cursului Surse asigurate pentru lichiditatea sistemului financiar Angajamente ferme pentru restructurarea publica si transparenta bugetara

ANGAJAMENTUL LUAT DE BANCI

 Noua banci internationale care opereaza in Romania si-au angajamentul de a mentine liniile de creditare, de a continua activitatea in Romania si de a acorda finantare suplimentara daca se va dovedi necesar. ISD de 1,37mld RON in primele 2 luni ale anului. Ford a investit 200 mil EUR, producatorul de componente auto Schaeffler a 50 mil EUR, Pirelli, producator de anvelope 47mil EUR. Transferurile curente au crescut cu 65% in primele 2 luni din 2009 (EUR 972 mil).

ANGAJAMENTUL LUAT DE BANCI

   Eliminarea posibilitatii unui flux puternic de iesiri de capital Asigurarea finantarii economiei Asigurarea solvabilitatii sistemului bancar romanesc

ISD:


ISD:
   Acoperire de 100% a deficitului de cont curent Industria auto pastrarea competivitatii pe plan international. Motor al cresterii economice Surse aditionale pentru populatie compensarea scaderii veniturilor populatiei

PLANURI DE INVESTITII
 Banca Europeana de Investitii va sprijini economia Romaniei cu 1 miliard de euro anual, pentru proiecte de investitii. In acest an, Ford si Renault ar putea atrage peste 600 milioane de euro, credite garantate de statul roman.  BERD intentioneaza sa majoreze la 500 mil EUR volumul anual al finantarilor acordate in Romania si chiar sa depaseasca acest nivel, jumatate din suma urmand a fi directionata in sectorul financiar  Guvernul are un plan de investitii in valoare de 7% din PIB, iar banii vor fi investiti in infrastructura din transport, educatie, sanatate, mediu, agricultura.  Productia Dacia opereaza la capacitate maxima, dupa ce dealerii germani au facut comenzi pentru 30 000 de vehicule in primele 2 luni ale anului fata de 25 000 comenzi in 2008, o data cu demararea programului de inlocuire a parcului auto in Germania  Romgaz Medias, unul dintre cei doi mari producatori locali de gaze naturale, intentioneaza sa construiasca o termocentrala de 600 MW, investitie estimata la circa 720 mil EUR 13  In perioada ianuarie-martie 2009, ARIS a inregistrat un numar de 12 intentii de proiecte de investitii in valoare de 719mil EUR, impactul social fiind de 3.400 noi locuri de munca.

Puncte tari: datoria externa a Romaniei inca la un nivel sustenabil

Total datorie externa, mld EUR

Datorie externa pe termen scurt Datorie externa pe termen mediu si lung
20.3

Structura datoriei externe 2008, mld EUR

Datorie externa pe termen scurt-2008 Datorie externa pe termen mediu si lung-2008

22.0 20.8 20.5 21.1

22.5

10.6 7.7 3.8 0.1

12.5 6.3

2.0 1.2 0.9 1.1

3.2 38.5 24.6 28.5 39.9

44.8

48.1

50.0

51.4

14.4 10.2

13.2

12.2

11.2

13.7

15.0

15.9

18.3

Guvern

Banci

Alte sectoare

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008- 2008- 2008- 2008- 2009 Q1 Q2 Q3 Q4 2M

Investitii directeCreditare Intracompanii

14 Sursa: BNR

Puncte tari: sistem bancar solid, cu un angajament puternic

 Sistemul bancar joaca un rol activ in selectia firmelor performante ce vor primi credite, ceea ce duce la eficientizarea procesului de creditare Monitorizare vigilenta si adoptarea de masuri de prudentialitate. Acoperirea prin provizioane a creditelor incadrate drept indoielnic si pierdere se situeaza la un nivel stabil in ultimii 2 ani. Imbunatatirea raportului credite/ depozite Folosirea schemelor de garantare si stimularea atragerii fondurilor de la institutii internationale Adaptarea rapida a sistemului bancar la conditiile schimbate: Stimularea economisirii si demotivarea consumului prin atragerea depozitelor cu dobanzi atractive si inasprirea conditiilor de creditare (in ultimele 2 luni, depozitele populatiei au crescut in medie cu 2,8% ) Atragerea lichiditatii de la populatie pentru a suporta nevoile de finantare a companiilor Integrarea buna a capitalului atras Angajamentul conducerii bancilor de a dezvolta strategii pe termen lung Acces la pietele internationale prin intermediul bancilor mama Procesul de intermediere financiara va continua sa convearga catre nivelul din Europa de Vest

TS

  

TL

   

Termen scurt
Credite companii*
46%

Termen lung
Depozite populatie*
36% 35% 33%
A c tiv e s is te m b a n c a r % d in P IB

43% 42% 40% 41% 41% 39%

7 .0 %

44% 44% 43% 40% 41% 38% 37%

4.0%

5 0%

3.0% 1.6%

3.2% 2.6% 2.6% 1.2%

35% 32% 29%22% 19% 18%

2.5% 2.3%

27% 22%

500 400

Procesul de intermediere financiara 2008

Europa de Vest NL BE DK

19%20%19%

2 5

4.0% 3.1% 2.3% 2.3% 1.6% 1.4% 1.2% 0.5% 0.0%

3.2%
2.4%

300 PT 200 100 0 0 50 100 PIB per capita 150 200 LT LV EE HU FR AT ES SE EL NO FI

1.8%

0.2% -0.7%

0.4% 0.3%

1.2%

-3 .0 %

-2.4% Jan.08 Mar.08 Jun.08 Sept.08

-2 0 %

RO BG
-2.3% Jan.08 Mar.08 Jun.08 Sept.08
7 0% -

Feb.09

Feb.09

MoM Growth

YoY Growth

15
Nota: * valori corectate de efectul de depreciere al RON

MoM Growth

YoY Growth

Sursa: BNR, Eurostat, UniCredit Research

Angajamente luate: cresterea competitivitatii si eficientei prin reforme structurale

RESTRUCTURAREA SECTORULUI PRIVAT

30% Cresterea anuala a salariilor in EUR 20%

RESTRUCTURAREA SECTORULUI PUBLIC

Guvernul a aprobat prima rectificare din acest an Deficitul bugetar proiectat pentru 2009 a fost crescut de la 2% din PIB la 4,6% din PIB, in urma discutiilor cu misiunea FMI Veniturile vor atinge 32.9% din PIB , fata de om 33,5% initial stabilit de catre guvern, in timp ce guvernul asteapta ca totalul de cheltuieli sa atinga 37,5% din PIB. Rectificarea bugetara va reduce cheltuielile pentru toate ministerele, exceptie facand Ministerul Muncii, unde Fondul de protectie sociala a fost suplimentat. Guvernul isi va reduce cheltuielile cu personalul de la 7,8% din PIB in 2008 la 5%, in acord cu recomandarile FMI. In 2009, pensiile vor fi inghetate, fiind indexate doar cu rata inflatiei Guvernul a alocat 7% din PIB pentru investitii in infrastructura.

10%

0%

-10%

-20% 2008 2009f -30% C ze ch R e p . H u n g a ry T u rk e y L a tv i a K a z a h s ta n L i th u a n ia R o m a n ia B o s n ia - H S lo v e n i a S lo v a k ia U k ra in e B u lg a r ia C r o a tia P o la n d S e r b ia E s to n i a R u s s ia

16 Sursa: INSSE, Eurostat, UniCredit Research

Reformele structurale pot fi sustinute si de fondurile europene

EVOLUTIA FONDURILOR POST-ADERARE (2007-2013, mln )

5,000

15,000 12,661

4,000

3,000

10,000 7,522 6,552

2,000

5,000
1,000

455
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

0 Convergenta Fondul European pt Agricultura su Dezvoltare Rurala Fond de Coeziune Fondul european pentru cooperare teritoriala

Dezvoltarea Resurselor Umane Regional Transport Asistenta Tehnica

Dezvoltarea Capacitatii Umane Cresterea Competitiviatii Economice Mediu Fond pt Agricultura si Dezvoltare Rurala

17

Romania va avea nevoie de resurse aditionale pentru a-si acoperi contributia la bugetul comunitar, dar si pentru a-si co-finanta proiectele UE In 2007, capacitatea de absorbtie a Romaniei ramane scazuta, fiind de 21,7%, jumatate din valoarea realizata de tari precum Cehia, Polonia, Ungaria. Sumele atrase de Romania au crescut, urcand pana la 1,2 mld EUR, suma ce include si programele de preaderare. Din cei 3,1 mld EUR alocate pentru perioada 2007-2008, Romania a folosit 176 mil EUR. Guvernul a proiectat ca sumele atrase din fondurile europene vor atinge 2,4 mld EUR in 2009, sau 1,7% din PIB.

Sursa: Comisia Europeana

Potentialul structural al Romaniei este intact. Convergenta economica, precum si cea a veniturilor catre standardele tarilor din Vestul Europei va continua sa functioneze doar prin cresterea eficientei, accelerarea reformelor si imbunatatirea competitivitatii tarii.
Convergenta veniturilor reale in ECE-2008 PIB per capita, PPS (EU-27=100)
100 90 80 70 60 50
50 100 90 80 70 60

Productivitatea muncii per capita, 2008 EU-27=100

40
40

30
30

20 10 0
20 10 0

ep u S l b l ic ov ak E s ia to n ia Cr oa t H u ia ng L it ary hu an ia La tvi a Po la Ro nd ma n ia Tu rk Bu ey lg M a a ria ce do ni a

EU

- 27

ey

-2 7

ki a

oa tia

ar y

n ia

nia

ia

lic

La tv

la n

rk

an

ov a

EU

Hu ng

pu b

Po

hu a

Tu

Ro m

Cr

hR

Es

Re

ec

18

Sursa: Eurostat, UniCredit Research

Cz

ec h

Cz

L it

Bu

Sl

lg a

to

ria

ia

Activitatea investitionala isi va reveni in 2010, dupa scaderea preconizata in 2009.

Investitii straine directe mld EUR, 2006-09 Activitatea investitionala % crestere anuala
80% 60%

140 120 100 80 60 40 20 0 2006 2007

ECE
19 Sursa: BNR, Eurostat, UniCredit Research

40% 20% 0% -20% -40% -60%

2007
ECE Alte

2008

2009
ESE&T.baltice Romania

2010

2008
ESE&T.baltice

2009
Alte

2010

ISD vor scadea atat in regiune, cat si in Romania in 2009, dar o revenire-stabilizare este asteptata in 2010

Cresterile tarilor din ECE vor depasi din nou cresterile din zona EURO incepand din 2010
Cresterea economica (2005-2010)
8 6 4 2 0 -2 -4 -6
2005 2006 2007 2008 2009 CEE 17 2010 Eurozone

20 Sursa: Eurostat, UniCredit Research

Astfel, scaderea PIB din majoritatea tarilor emergente - inclusiv Romania - tinde sa fie de durata scurta
Cresterea economica previzionata pentru 2008-2010
10

-5

-10

-15

Ka za hs ta n Sl ov ak ia Po la C nd ze ch Re p. Tu rk ey R om an ia Sl ov en ia R us sia U kr ai ne C ro at ia Se rb i Bu a lg ar ia

2008
21 Sursa: INSSE, Eurostat, UniCredit Research

2009

2010

to ni a H un ga ry Li th ua ni a La tv ia

Es

BH

Concluzii
 Vulnerabilitatea crescuta a Romaniei are o structura ciclica si puternic corelata cu criza internationala - puncte slabe: decelerarea rapida a activitatii economice, dependenta de capital strain, nevoia de finantare externa destul de ridicata si expunere la volatilitatea cursului valutar (pasivele denominate in valuta).  Factori stabilizatori - puncte tari: apartenenta la UE, sistem bancar solvabil in care marii jucatori cu capital strain si-au asumat un angajament pe termen lung in Romania, rezerva valutara la un nivel ridicat si stabil, datoria externa sub nivel critic.  Suport - puncte tari: angajamente ferme luate pentru reforme structurale si investitii publice, fonduri structurale europene, suport asigurat din partea institutiilor financiare internationale: FMI, EU, BERD, BM, BEI.  Outlook: Corectia rapida a dezechilibrelor (deficit cont curent, inflatie, cheltuieli guvernamentale, cresteri exagerate de real estate, cresteri salariale peste productivitate) deja simtita in 2009 si crearea unor fundamente mai solide pentru crestere sustenabila incepand din 2010 pe baza convergentei reale. Pe termen mai lung revenirea cresterii economice la PIB potential (5%).

22