Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Un cuplu mitic: Petre Sergescu şi Marya Kasterska

Un cuplu mitic: Petre Sergescu şi Marya Kasterska

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 60|Likes:
Published by Basarab Nicolescu
Petre Sergescu (cunoscut pe plan internaţional sub numele de Pierre Sergesco) şi Marya Kasterska au format un cuplu mitic, din păcate aproape ignorat de cei care se ocupă cu destinul culturii române.
Ei erau uniţi prin marea lor dragoste, prin pasiunea pentru frumos şi căutarea permanentă a adevărului.
Petre Sergescu (cunoscut pe plan internaţional sub numele de Pierre Sergesco) şi Marya Kasterska au format un cuplu mitic, din păcate aproape ignorat de cei care se ocupă cu destinul culturii române.
Ei erau uniţi prin marea lor dragoste, prin pasiunea pentru frumos şi căutarea permanentă a adevărului.

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: Basarab Nicolescu on Oct 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/27/2014

pdf

text

original

 
1
Un cuplu mitic: Petre Sergescu şi Marya Kasterska
 
Petre Sergescu (cunoscut pe plan interna
ţional sub numele de Pierre Sergesco) şi Marya
Kasterska au format un cuplu mitic, din
 păcate aproape ignorat de cei care
 
se ocupă cu
destinul culturii române.
Ei erau uniţi prin marea lor dragoste, prin pasiunea pentru frumos şi căutarea permanentă a adevărului. Personalităţile lor erau însă extrem de diferite.
 
Prima diferenţă era cultura de care erau impregnați
: Petre Sergescu (1893-1954)
 
eraromân, pe când Marya Kasterska (1893-1969)
era poloneză, având şi ascendenţi francezi.
 Petre Sergescu
a fost un important matematician şi un cunoscut istoric al ştiinţelor.
Simpla
listă a articolelor şi cărţilor sale ar umple numeroase pagini. Născut la
3 decembrie 1893 laTurnu Severin, el
a fost animat întreaga sa viaţă de dorinţa de a ajuta România să devină oţară europeană avansată.
Î
n războiul pentru întregirea Românie
i a fost luat ca ostatec degermani fiind internat
în mai multe lagăre,
ultimul fiind în Bulgaria. A fost implicat în
mişcarea politică dirijată de Nicolae Iorga
 
şi a fost ales deputat
 
de Sălaj în 1931
. România a
rămas
 pentru totdeauna marea sa iubire, în
timpul exilului lui în Franţa
depunând multe
eforturi pentru unificarea forţelor culturale româneşti din afara ţării.
A fost profesor, din
 
Conferinţă la Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), Bucureşti, 3 octombrie 2013.
 
2
1926, de Geometrie Analitică la Universitatea din Cluj, unde a fundat revista
 Mathematica
 
şi
a organizat primul congres al matematicienilor români
1
. A fost ales membru corespondent alAcademiei Române în 1937. Respectat în lumea
universitară, în 1945 devine Rector al ŞcoliiPolitehnice din Bucureşti
2
.
Discursul pe care îl pronunţă în 1930 la Alger, la a 54
-a sesiune a
Asociaţiei Franceze pentru Progresul Ştiinţelor, surprinde prin tonalitatea lirică şi chiar  patetică, neconformă stilului său sobru şi reţinut: „Placés au carrefour des routes entre l'Orient
incertain et I'Occident
civilisé de l’Europe, les Roumains ont dû
lutter durement pendant dessiècles pour garder leur indépendance nationale. Avant le dix-neuvième siècle, ils n'ont pas pu, en général, penser aux manifestations plus élevées de l'âme : les sciences, les lettres ct les beaux-arts. Or, à part les influences polonaises en Moldavie, ce sont les Français qui ontouvert aux Roumains les portes du temple de la science.
3
 
Cuvinte premonitorii! Franţa s
-a
dovedit a fi, după 1946, terţul iubitor şi conciliator între omul de ştiinţă Petre Sergescu şiscriitoarea Marya Kasterska, între România şi Polonia.
 Petre Sergescu s
e exilează
la Paris
, împreună cu soţia sa
, în 1946. A fost Secretar P
erpetuu al Academiei Internaţionale de Istoria Ştiinţelor şi Fondator şi Secretar Genera
l al
Uniunii Internaţionale a
Istoriei
Ştiinţelor.
A fost, de asemenea, director al revistei « Archives
Internationales d’Histoire des Sciences
 
». Conferinţele sale la Palais de la Découverte dinParis, unde a organizat conferinţe lunare asupra istoriei ştiinţei, erau celebre. Guvernul
Francez i-a comandat o monografie « Quelq
ues données importantes dans l’évolution des
mathématiques française
» pentru Pavilionul Franţei la Expoziţia Universală de la New York 
din 1939.
Franţa i
-
a acordat distincţia de Chevalier de la Légion d’Honneur 
4
. Petre Sergescu
1
 
 Nicolae Both şi Crăciun Iancu,
 Momente din istoria matematicii clujene
, Universitatea Babeş
-Bolyai, Cluj- Napoca, 1998.
Extrase pot fi găsite la pagina Internet
 
A se vedea şi Horia Colan, «
Petre Sergescu, historien des sciences ou la fascination de la générosité à traversquelqus souvenirs », Noesis, nr. 15, 2005-2006, p. 30-31
; Eufrosina Otlăcan, «
Le cinquantenaire de la mort du premier historien roumain des mathématiques
 – 
Pierre Sergescu (1893-1954) », Noesis, nr. 14, 2004, p. 1-6.
2
 
George Şt. Andone,
 Istoria matematicii în România
, vol. II, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966, p. 378
-386.
3
Pierre Sergesco, « Sur les relations scientifiques franco-roumaines
», discurs la şedinţa de deschidere, 54
e
 
session de l’Association Française pour l’Avancement des Sciences, à Alger, édité par l’Association Française pour l’Avancement des Sciences, Librairie
Masson et C
ie
, Paris, 1930, p. 14-15.
4
 
 Pierre Sergescu (1893-1954)
, Leiden, E. J. Brill, 1968,
 prefaţă de Marya Kasterska
-Sergescu.
 
3
a fost motorul colaborării
 
internaţionale în domeniul istoriei ştiinţelor 
5
 
şi, în particular, alcolaborării franco
-române
6
.
Reputaţia sa pe plan internaţional şi multiplele sale obligaţii profesionale nu l
-au
împiedicat să
accepte propunerea regelui Mihai de a conduce
Fundaţia Regală Universitară
 Carol I,
activităţilor căreia
li s-
a dedicat cu mare abnegaţie.
 
Este interesant de consemnat căîntâlnirea dintre Regele Mihai şi Petre Sergescu a avut loc la Amsterdam, unde Petre Sergescu participa la un congres de istorie a ştiinţelo
r. O parte dintre documentele
acestei fundaţii
, atâtde necesare pentru scrierea unei veritabile istorii a exilului românesc, s-au pierdut. Celerecuperate au fost publicate de Matei Cazacu în cartea
George Ciorănescu şi exilul 
românesc
7
 ,
George Ciorănescu
 
fiind, începând cu 1957, Secretar General al acestei fundaţii.
 Pasiunea pentru România s-
a împletit armonios cu respectul şi aprecierea Poloniei,ţara soţiei sale. În 1931, când era Preşedintele de Onoare al celui de al doilea congres al
matematicienilor polonezi la Wilno
, a ţinut conferinţa sa în limba poloneză.
 Nicolae Iorga
avea dreptate când scria despre Petre Sergescu: „Un om foarte cult şi care ştie să scrie, un
matematic care-
şi ştie cumpăni gândul şi rostul
. A
fost legat prin inima sa de o ţară pe
care cu
iubire a căutat s
-
o cunoască. Fără prejudecăţi a mers acolo, a cercetat şi s
-
a simţit dator să necomunice impresiile sale.”
8
 Fundarea revistei
 Mathematica
 
de la Cluj a fost inspirată de existenţa prestigioaseireviste poloneze de matematică, dirijată de Waclav Sierpinski. Petre Sergescu a menţinut un
contact
 permanent cu ştiinţa poloneză şi
a
ţinut cursuri şi conferinţe la universităţile dinLwow, Wilno, Poznan şi Varşovia. El a fost membru corespondent al societăţii ScientarumVarsoviensis şi membru al Societăţii Istorice şi Literare din Polonia. În semn de recunoaşterea meritelor sale, autorităţile poloneze l
-au decorat cu ordinul Polonia Restituta, în gradul deCruce a Comandorului.
5
René Taton, « Pierre Sergescu, Artisan de la collaboration internationale en histoire des sciences », in
 PierreSergescu (1893-1954)
, op. cit. , p. 20-29; Alexandre Herlea, « Petre (Pierre) Sergescu (1893-1954), un artisan
 
de la collaboration internationale en histoire des sciences
», Bulletin de la Société Française d’Histoire des
Sciences et des Techniques, Paris, nr.35, februarie 1994, p. 14-19.
6
Magda Stavinschi, «
René Taton et Pierre Sergescu, une collaboration au bénéfice de l’histoire des sciences
»,conférence au «Colloque en hommage à René Taton (1915-2004) - Pour une histoire professionnelle dessciences», Paris, 8-10 Juin 2006,Archives internationales d'histoire des sciences, vol. 57, nr.159, 2007, p. 553- 562.
7
 
George Ciorănescu şi exilul românesc – 
 
 Documente din arhiva Fundaţiei REgale Universitare Carol
,
Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2007, introducere de Matei Cazacu, ediţie de Matei Cazacu şi ChrisulaŞtefănescu. 9 scrisori ale lui Petre Sergescu şi 6 scrisori ale Maryei Kasterska au fost publicate în această carte,capitolul „Corespondenţă George Ciorănescu – 
 
Petre şi Marya Kasterska Sergescu (1949
-
1964)”, p. 235
-250. Înscrisoarea din 31
ianuarie 1963 (p. 246) adresată lui George Ciorănescu, Marya Kasterska evocă vacanţa sa înElveţia, în timpul căreia Regele Mihai şi Regina Anna au invitat
-
o să îi viziteze: „La Reine Anne reste toujoursausii charmante et vaillante, le Roi n’a pas changé
 
non plus.” Numele lui Petre Sergescu este menţionat în multedintre scrisorile lui George Ciorănescu şi în documentele publicate în carte.
 
8
Petre Sergescu,
Scrisori din Varşovia
,
 
Editura Ramuri, Craiova, 1925, prefaţă de Nicolae Iorga.
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->