Manastirea Plaviceni

Manastirea Plaviceni Manastirea Plaviceni, cunoscuta si sub denumirea de Manastirea Alunisul, este o manastire de calugari cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, important monument arhitectonic din Tara Romaneasca a epocii lui Matei Basarab, astazi aflat in faza de reconstructie.

Manastirea Plaviceni este situata in sudul tarii, in arealul comunei Plopii Slavitesti din judetul Teleorman. Ruinele manastirii sunt situate in lunca inundabila a Oltului pe raza satului Dudu, la aproximativ 33 de kilometri Nord-Vest de Turnu Magurele si 30 de kilometri sud de localitatea Draganesti-Olt.

Pe locul manastirii a fost mai intai o biserica. Se spune ca aceasta biserica a fost ridicata de Doamna Stanca, sotia lui Mihai Viteazul, care, urmarita de turci, s-a ascuns intr-un alun mare, astfel a scapat de urmaritori. Pentru a-I multumi lui Dumnezeu ca a ocrotit-o a ridicat pe acel loc o biserica, iar trunchiul alunului l-a lasat altar de rugaciune. Mai tarziu, pe acelasi loc, Vornicul Dragomir a ridicat aceasta manastire. De aici si numele de Manastirea Alunis. Schitul este ctitorit de marele vornic Dragomir de Plaviceni, in timpul domniei lui Matei Basarab, intre anii 1646-1649.

Aflata astazi intr-o avansata stare de ruina, arhitectura initiala se releva numai din resturile bisericii, ale zidurilor de incinta si turnului clopotnita, precum si din datele obtinute in urma sapaturilor arheologice efectuate intre anii 1995-2000. Biserica "Arhanghelul Mihail" este construita pe un plan treflat, specific arhitecturii manastiresti a epocii cand a fost ctitorita. Impunatoare si bine proportionata, are dimensiunile medii de 20.5 metri lungime si 6.5 metri latime in dreptul absidelor laterale.

In pronaos au fost dezgropate trei morminte cu cripta, probabil apartinand ctirorilor. Zidul ce despartea naosul de pronaos este de masiv strapuns de o deschizatura. Pictura murala interioara, aflata si ea intr-o stare deplorabila, inca mai pastreaza portiuni din cea originala, atentia fiind atrasa de fresca votiva care, in urma studierii atente de catre specialisti, surprinde un adevarat album genealogic al familiei ctitorului. Pe exterior, lacasul de cult, era inconjurat de un brau de caramizi asezate in forma de dinti. Portalul intrarii se remarca printr-un ancadrament ornat cu o superba decoratie litica ce imita sculptura in lemn.

Interesant este ca pridvorul, astazi disparut in intregime, pare a fi contemporan cu biserica fapt neobisnuit pentru arhitectura acelei perioade. Pastrat fragmenatar, zidul de incinta urma un plan hexagonal. Accesul in complex se facea printr-un impozant turn-clopotnita, situat pe mijlocul laturii scurte de sud-vest a incintei. Constructia, pe plan patrat, avea trei nivele, ultimul fiind probabil destinat clopotelor.

Pe latura de vest a incintei, in exterior, se localizeaza ruinele staretiei. Forma constructiei este trapezoidala, avand, pe fatada estica, ce da inspre curtea interioara a manastirii un volum care adapostea garliciul pivnitei si posibil un foisor caruia ii era alipita scara de acces la nivelul de locuit.

Pivinita era compartimentata in doua nave lungi de stalpii de sustinere. In zona de sud a acesteia se se pare ca ar fi existat si o a treia compartimentare cu ziduri pline. Chiliile au fost construite pe zidurile de nord si de sud, aceste din urma avand dimensiuni mai mari.

Frumoasa pisanie, pastrata intacta, arata ca lucrarile de constructie au fost terminate in data de 2 mai 1648 pe mosiile si cu cheltuiala marelui vornic Dragomir Dobromirescul, fiul vestitului Dobromir, mare ban al Craiovei si a sotiei sale Elina, fiica lui Radu, clucerul din Brancoveni, ruda cu voievodul Matei Basarab.

Sapaturile arheologice indica faptul ca lacasul de cult ctitorit de Dragomir vornicul a fost ridicat peste o alta fundatie de biserica probabil de lemn, cu absida altarului nedecrosata, apartinand veacului al XVI-lea. Intr-unul din mormintele necropolei apartinand acestei prime faze, a fost gasita o moneda de argint, emisa de Maximilian al II-lea, imparatul romano-german, in anul 1573.

La moartea ctitorului, in 1652, in lipsa urmasilor, manastirea este inzestrata cu toate averile acestuia, trecand in ingrijirea rudei sale Radu Cretulescu care avea mosii in zona. Manastirea este mentionata in numeroase acte ale secolelor XVII, XVIII si in catagrafiile din secolul al XIX-lea, aici fiind consemnat ca egumen Eremia Cacavela, unul din mentorii dominitorului Moldovei, Dimitrie Cantemir.

Lucrari de refacere au fost intreprinse probabil la sfarsitul secolului XVII sau la inceputul celui urmator, cand au fost adaugate chliile si anexa situate pe zidul de sud al incintei. In urma cutremurului din 1802 complexul este probabil daramat in intregime. Ulterior, in 1815 fresca este repictata si sunt executate cateva lucrari de refacere, insa este desfiintata ca manastire caci, intr-un act din 15 ianuarie 1820, apare ca biserica de mir metoh al bisericii Kretzulescu din Bucuresti.

In anul 1926, vizitand zona, istoricul Filitti mentiona ca a gasit "in stare de ruina zidurile inconjuratoare al manastirii de alta data si biserica, frumos exemplar de biserica mare din vremea lui Matei voda, ramasa fara geamuri, complet golita de mobilier, dar plina de moloz in urma recentei prabusiri a turlei principale si gata a primi ploaia si zapada. O priveliste jalnica".

Din anul 1995 pana in 2000, au loc mai multe campanii de sapaturi arheologice initiate de Muzeul Judetean Teleorman cu scopul de a pune la dispozitia proiectantului informatii privind planimetria constructiilor acum disparute, impreuna cu elemente de arhitectura de detaliu si ansamblu, semnificative pentru evidentierea etapei de construire a monumentului, nivelurile de calcare si relatiile cronologice dintre diferitele constructii ale ansamblului. Cu ocazia acestor campanii au fost intreprinse si lucrari de restaurare si reconsolidare.

In anul 2002 aici se stabilesc cinci calugari in ideea de a reoganiza o viata monahala si a recladi monumentul pentru al reda posteritatii. Manastirea se afla intr-un amplu proces de organizare, cu noua obste de calugari, si are hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil".

Revolta clugrilor de la mnstirea lui Mihai Viteazul mpotriva lui Dragnea 15 Mai 2013 ROMANIA LIBERA

Revolta clugrilor de la mnstirea lui Mihai Viteazul mpotriva lui Dragnea Clugrii de la o mnstire din judeul Teleorman vor s refac o veche aezare bisericeasc aflat la zece kilometri n pdure, ns sunt mpiedicai permanent de angajaii unei firme care deine un fond de vntoare de cteva sute de hectare n zon. Potrivit clugrilor i localnicilor, fondul de vntoare aparine apropiailor lui Liviu Dragnea.

O veche obte bisericeasc din Teleorman se lupt cu autoritile din jude pentru a primi ceea ce i-a aparinut cndva. Mnstirea Plviceni are o valoare istoric

semnificativ, fiind ctitorit de Mihai Viteazul. Acum este o ruin aflat la 14 kilometri de sat, n spatele unui fond de vntoare de peste 400 de hectare care aparine unor apropiai ai vicepremierului Liviu Dragnea. Mai exact firmei Gransiloz, din comuna Lia, firm apropiat de actualul ministru i unul dintre principalii sponsori ai campaniilor electorale ale PSD la nivel naional. Numai n 2009 aceast societate a donat PSD 300.000 de lei, fiind a doua firm din ar ntr-un clasament al sponsorilor social-democrai. Fondul de vntoare este de anul acesta mprejmuit cu un gard de protecie prin care trece curent electric. La vntoare vin iarna, potrivit localnicilor i clugrilor, muli lideri politici, motiv pentru care accesul este interzis total. Primarul din comuna Plopii Slviteti (de care aparine pdurea), Alexe Marcel, ne confirm i el spusele localnicilor: La noi la primrie figureaz firma Gransiloz. Lumea spune c n spatele firmei este Liviu Dragnea. Sunt ai lor cu toii. Gardul cu curent elec tric este pus ca s nu le fug iepurii de pe fondul de vntoare. Istoria mnstirii Mnstirea Plviceni este situat n sudul rii, n arealul comunei Plopii Slviteti din judeul Teleorman, la 33 km nord-vest de Turnu Mgurele. Aici a fost un schit ctitorit de marele vornic Dragomir de Plviceni, n timpul domniei lui Matei Basarab, ntre anii 1646-1649. Povestea mnstirii ncepe n timpul domniei lui Mihai Viteazul, fiind ctitoria Domniei Stanca, soia domnitorului. Din cauza inundaiilor, ntre 1918 i 1921 locaul a fost prsit i a fost acoperit cu pmnt pn n 2002. Patriarhia a vrut s refac aezmntul. Potrivit lui Teoctist Moldovanul, stareul actual al mnstirii, acesta a fost trimis s vad dac se poate face ceva cu acel aezmnt istoric. Practic, totul era o ruin la peste zece kilometri de sat, fr curent electric sau alte utiliti. mpreun cu zece clugri i civa frai de mnstire au scos pmntul din biseric i au construit cteva anexe. Acum sunt n lucru chiliile i o nou biseric, care se afl ns n judeul Olt. Practic, curtea mnstirii este situat n dou judee, grania fiind un pru care strbate curtea. Terenul din Olt a venit ca o donaie din partea unor localnici din mprejurimi care au aflat despre conflictul care exist ntre clugri i fostul preedinte de Consiliu Judeean Liviu Dragnea, actualmente vicepremier. Cea mai mare patim a mea a fost acest Dragnea Teoctist ne spune care au fost principalele sale obstacole n refacerea vieii monahale de la Plviceni: Cea mai mare patim a mea de cnd am venit aici de la Cernica a fost acest Dragnea. Dei ar trebui s primim napoi 230 de hectare de

teren agricol i 48 de hectare de pdure, nu am vzut nimic napoi. 2.000 de metri, att. Am depus cereri la timp, ns ne-au spus c nu mai exist teren i pentru noi. Am fost la Dragnea, cnd era preedintele Consiliului Judeean Teleorman, de mai multe ori i ne-a inut la u cteva ore. Nu intra i nu ieea nimeni. Pn la urm, a plecat i ne-a spus c are treab la Bruxelles. El nu spune niciodat nu. Acum a fcut aici, lng noi, un fond de vntoare de cteva sute de hectare. A populat cu animale de tot felul i a tras curent electric pe tot gardul celor cteva sute de hectare. Dei este foarte aproape de mnstire, noi nu avem curent electric. L-am prins ast-iarn la vntoare cu politicienii pe aici. M-am dus la el i a zis c nu poate s stea de vorb atunci. Practic, ne evit, iar cnd l prind... ne promite c rezolv totul. Cnd a venit a doua oar a nchis drumul i am venit pe jos prin pdure. M aducea un poliist din Olt, dar cnd a vzut c e vntoare i au nchis drumul m-a lsat pe jos. De aia am i fcut biserica nou dincolo de pru, n judeul Olt, s nu mai trecem pe la Teleorman pentru autorizaii. Dac ar exista condiiile necesare, stareul ar vrea s nfiineze acolo un cmin de btrni pentru clugri i, eventual, pentru vrstnici mireni. Deocamdat, clugrii muncesc din greu la renovarea bisericii vechi i finalizarea construciilor noi. Sprijinul financiar vine din partea Episcopiei Alexandriei i a mai multor sponsori privai. Rmiele lui Mihai Viteazul? n timpul lucrrilor de restaurare din 2003 de la vechea biseric a mnstirii s -au descoperit mai multe morminte ale unor apropiai ai lui Mihai Viteazul. ntr-unul dintre morminte s-au gsit osemintele unui necunoscut, despre care prinii de la Plviceni spun c ar putea fi ale lui Mihai Viteazul. Am observat c lipsesc capul, minile, pri din corp, de la jumtate n sus. Am chemat criminalitii, care au fcut fotografii, apoi le-am aezat n biseric, fr s tim cui aparin, spune Teoctist Moldovanul.

Terorizati de preotul pistolar

m.cancan.ro 26.03.2010, 21:05

Staretul Manastirii Plaviceni-Teleorman este cercetat penal pentru ca a tras cu pistolul asupra unor tineri dupa ce s-a certat cu acestia in trafic. Potrivit IPJ Olt, preotul Cezarel Moldoveanu din comuna Plopii Slavitesti, judetul Teleorman, a facut uz de arma neletala, in mod ilegal, in urma cu o saptamana. "La data de 21 martie, Adrian P., de 26 ani, din comuna Daneasa, a sesizat ca, in timp ce se afla pe malul raului Olt, impreuna cu Marian R. si Lorena P., in urma unei altercatii verbale, un barbat a facut uz de arma, executand un foc, cu un pistol cu bile de cauciuc, asupra autoturismului in care acestia se aflau", ne-a declarat comisar Claudia Radu, purtator de cuvant a IPJ Olt. Isi iubeste aproapele cu pistolul Contactat de reporterii CANCAN, preotul Cezarel Moldoveanu, alias Teoctist, de la Plaviceni sa "spovedit": "Da, am tras cu pistolul, dar nu in directia lor, ci in aer. Ne-am certat fiindca imi blocasera drumul, pe barajul Oltului. M-au urmarit si mi s-a facut teama. Am coborat din masina, am scos pistolul din portbagaj si am tras in sus, sa-i sperii si sa ma lase in pace". Intrebat de ce un om al lui Dumnezeu are nevoie de pistol, Teoctist a declarat: "Aici, in Teleorman, sunt oameni rai. Nu merge cu vorba buna. Aici ar fi nevoie de militari inarmati cu mitraliere. Umblu cu pistolul la mine fiindca trebuie sa-mi apar viata". Preotul pistolar este anchetat in prezent de politisti, fiind acuzat ca ar fi folo-sit in mod ilegal arma de autoaparare.

AFLAREA MOATELOR DREPTCREDINCIOSULUI VOIEVOD MARTIR MIHAI VITEAZUL LA TELEORMAN

noiembrie 13th, 2011 Las un comentariu Du-te la comentarii

DREPTCREDINCIOSUL VOIEVOD MIHAI VITEAZUL

PELERIN ORTODOX

Citete aici Acatistul Fericitului ntre Voievozi Mihai Vod. ntruct istoria neamului nostru a fost golit de Duh n perioada comunist, iar n manualele de astzi marii notri voievozi sunt tratai cu superficialitate, se cade ca noi, preoii, s inem treaz

contiina cretin a romnilor, tiind bine c un popor care nu-i cunoate trecutul i nu-i cinstete martirii nu are parte de viitor. De aceea, doresc s parcurgem n cele ce vor urma, viaa Sfntului Voievod Mihai Viteazu. Nscut n anul 1558 n localitatea Trgul de Floci (numit aa dup trgul de ln de aici), aproape de Giurgeni, jud. Ialomia, fiul lui Ptracu cel Bun, domn al Munteniei ntre anii 15541557 i al doamnei Teodora Cantacuzino. Bunul Dumnezeu l-a pus nc de la natere pe Mihai pe calea rbdrii i a suferinei, dobndind caliti care i-au fost de mult folos n menirea pe care o avea de mplinit mai trziu. Tatl su a fost ucis de cei ce-i rvneau tronul n 1557, aa c Mihai se nate n 1558 deja orfan, iar mama sa, doamna Teodora, este obligat s ia calea pribegiei, deoarece cei care i-au ucis soul vroiau s ia i viaa lui Mihai. n cele din urm, se retrage la Mnstirea Cozia, iar pe Mihai, pentru siguran, l ncredineaz unui unchi, Epitropul Iani, slujba de ndejde al Patriarhiei de Constantinopol. Astfel, Voievodul Mihai a crescut printre clugrii din Constantinopol i de la Muntele Athos, nvnd aici postul, ascultarea, rugciunea i dragostea de neam. Ajuns la maturitate, se ntoarce n Muntenia unde ajunge datorit firii sale puternice i realelor caliti de conductor, pe rnd ban de Mehedini, postelnic, mare ag, pentru ca n anul 1593 s-l gsim ca Ban al Craiovei. A fost arestat i condamnat la moarte prin decapitare de ctre domnitorul Alexandru cel Ru, ce-l acuza de complot mpotriva sa. n drum spre locul de execuie, trecnd prin faa Bisericii Albe Postvari (Bucureti), i se ngduie s intre n biseric spre a se nchina la icoana Sf. Nicolae, unde, cu lacrimi, cere ajutorul Sfntului, fgduind c va construi o biseric, de va fi scpat de moarte. Ajuns n faa clului, vedem rodul i puterea rugciunii Voievodului, nu aa cum spune istoria comunist despre clu c s-ar fi speriat de statura sa impuntoare, ci clul, mustrat de Sf. Nicolae, a scpat securea din mn i a fugit. Imediat boierii de fa au implorat iertarea de la Alexandru cel Ru, cumprnd n cele din urm cu bani viaa Voievodului Mihai. n septembrie 1593, cu ajutorul Patriarhiei de Constantinopol i al sultanului pe care a trebuit s-l cumpere cu bani, muli din ei mprumutai de la cmtarii Porii Otomane (un fel de F. M. I. de astzi), tronul rii Romaneti. La 11 Octombrie 1594, a fost nscunat i, la nceputul lui noiembrie, au i nceput a bate cmtarii la u, dup nravul mpmntenit, spre a-i cere s jupuiasc bietul popor, spre a le plti lor banii mprumutai cu vicleug. Domnul Mihai a neles c poporul era srcit i stul de dijmele puse de domnii dinainte; ori el nu putea suge sngele norodului n interesul cmtarilor; de aceea a pus la cale un plan de eliberare a rii de sclavia cmtarilor i a Porii Otomane ce supravegheau pe domnitor (asemeni comisarilor U.E.). Astfel, la 03-11-1594, cheam cmtarii s le dea datoria, dar dup ce i adun ntr-o cas aproape de Trgovite, d foc casei, iar cei care au scpat de flcri au fost ucii de grzile domnitorului. Cu aceast ocazie, printr-un atac dat asupra grzilor turceti, scap ara de dnii, fugrindu -i peste Dunre. Ne-a rmas acel discurs memorabil consemnat n cronicile vremii inut n faa poporului: M liberez n faa lui Dumnezeu i a voastr de toate ndatoririle i nchinciunile de pn acum. O via avem, romni, i o cinste; deteptai -v, c am dormit destul. (Ridic, Doamne, i azi un Voievod, c am dormit destul, dei se cnt de 22 de ani Deteapt-te Romne). Imediat ce a scpat ara de cmtari i turci, Voievodul s-a ngrijit s-i respecte fgduina fcut Sf. Nicolae de a zidi o mnstire, lucru fcut pe dealul Mihai Vod din

Bucureti. Prin lucrarea lui Dumnezeu, mnstirea a scpat de a fi drmat de Ceauescu n 1985, fiind mutat 289 m, pn pe strada Sapienei nr. 4, pe malul drept al Dmboviei. nainte de a fi nscunat, a convocat, n august 1594, un Sinod la Iai cu ierarhii din ambele ri romne pentru stoparea propagandei catolice ce luase avnt, mai ales n Moldova, nfiinnd cu acest scop Episcopia de Hui. Tot n acest sens, convoac un alt Sinod, n aprilie 1596, la Trgovite. nsi Voievodul Mihai a ndemnat clerul s vegheze cu strictee la respectarea dogmelor i canoanelor rnduite de cele 7 Sinoade Ecumenice. n 4 iunie 1585, a reuit n urma deselor cereri ctre Dieta din Ardeal, asemeni Sf. Constantin cel Mare n Imperiul Roman, s obin un decret dat de Diet ce recunotea religia ortodox (pn atunci tolerat) n rndul religiilor constituionale, trecerea Mitropoliei Ardealului direct sub jurisdicia Mitropoliei de la Trgovite i scutiri de dri pentru preoii ortodoci, asemenea celor catolici. Deoarece sub influena calvin s-a aprobat ntr-un Sinod la Aiud n 1551, recstorirea preoilor ortodoci, a obinut prin decretul din 4 iunie 1595 i o lege care sanciona satul al crui preot se recstorea, iar enoriaii nu anunau ierarhul de aceast frdelege, cu o amend de 200 de florini. Vedem de aici c Voievodul era contient c numai un cler cu o adevrat via spiritual putea cluzi corect poporul i face fa propagandei calvine i catolice. nlturarea trupelor otomane de la curtea domneasc nu putea rmne fr reacie; de aceea, sultanul a trimis o armat destul de numeroas, condus de Sinan Paa, spre a -l nltura pe Mihai de la domnie. Astfel are loc memorabila confruntare dintre otirea romn i cea otoman, la 23 august 1595, la Clugreni, n care datorit credinei i abilitailor militare, otirea condus de Mihai Vod i zdrobete pe otomani. Victoria rsuntoare a voievodului valah strnete admiraia ntregii lumi cretine i d speran de eliberare locuitorilor din Albania, Bulgaria, Serbia, Bosnia, Grecia, ri chinuite de turci, care-i puneau sperana n Mihai Viteazu ca ntr-un nger de mntuire, numindu-l, cum menioneaz N. Blcescu Steaua lor de la rsrit. Inclusiv papa Clement al VIII-lea l-a numit Cavaler al lui Hristos i Aprtor al cretintii. Adernd la aliana antiotoman Liga cretin, datorit vitejiei domnitorului n lupta de aprare a cretintii, primete n dar de la Cardinalul de Bari mna dreapt a Sf. Nicolae mbrcat n mnua de mrgean pe care avea s o poarte cu credin n toate btliile. Astzi mna Sf. Nicolae se afl la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureti. A reuit pentru ntrirea ortodoxiei din Ardeal s l promoveze n 1596, pe scaunul mitropolitan de aici pe Sf. Ioan de la Prislop. Tot n aceast perioad, Mnstirea Simon Petru din Sf. Munte a ars din temelii, fiind refcut cu cheltuiala Voievodul ui; aici se pstreaz pn astzi tabloul votiv al lui Mihai Viteazu i al soiei sale, doamna Stanca. Domnitorul Sfnt Mihai Viteazu a fost cluzit i de visul de veacuri al romnilor, acela de unitate naional i spiritual. Astfel, n urma luptei de la elimbr din 18-28 octombrie 1598 mpotriva lui Andrei Batory, cucerete Ardealul, nfptuind Unirea celor dou principate. Intrarea triumfal n Alba-Iulia are loc la 1 noiembrie 1599, dat la care Mihai hotrte construirea unei catedrale ca sediu al Mitropoliei Ardealului. Bine neles c nobilimea i clerul catolic nu a vzut cu ochi buni aceast iniiativ. Protestnd, s-a iscat o discuie ce a degenerat n cearta dintre catolici i clerul ortodox, oblignd pe domnitor s intervin, artndu-i credina

dreapt, mrturisitoare, de care era cluzit, spunndu-le catolicilor c ei nu au nici Har, nici Taine i, ca s se vad aceasta, propune ambelor pri s fac cte o aghiazm separat, dup care cele dou vase s fie puse ntr-o biseric ce a fost sigilat cu pecetea domneasc, iar dup 40 de zile s fie deschis spre a se vedea n ce stare se afl fiecare. n urma unei descoperiri avut de Sf. Ioan de la Prislop, s-a deschis biserica n a douzecea zi, cu ambele pri de fa, constatnduse c aghiazma ortodox era nestriccioas, iar cea catolic era mpuit. Ruinai, unii dintre catolici au trecut la ortodoxie, iar ceilali, fr s se ndrepte din erezia lor, au acceptat construirea unei catedrale n Alba-Iulia nchinat Sf. Arhangheli Mihail i Gavril. (Ar fi bine s ia aminte la aceast ntmplare i ecumenitii din B. O. R. de astzi). n mai 1600, alung de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movil, nfptuind prima Unire a romnilor i singura n scopul mntuirii neamului, pentru c unirile lui Cuza i Ferdinand au fost fcute n interesul iudeo-masonilor i a desacralizrii neamului. Astfel, domnul Sf. Mihai Viteazu devine primul conductor al tuturor romnilor, lundu-i titulatura de Domn al rii Romneti i a Ardealului i a toat ara Moldovei. Liderii europeni deranjai c Mihai Viteazu se proiecta drept cel ce putea reface faima Imperiului Bizantin ortodox, au pus la cale, prin generalul Basta, cel alturi de care luptase n Liga Cretin, asasinarea lui Mihai. A avut dreptate Sf. tefan cel Mare cnd a spus c dect s supunei ara Apusului, mai bine o supunei turcilor, pentru c turcii o s v ia aurul, dar o s v lase sufletul, dar apusenii o s v ia i aurul i sufletul (lucru valabil i astzi). Astfel, a fost gsit un anume tefan Joja, romn din ara Zarandului, luat cu fora de pe cnd avea 10 ani n regimentele de copii organizate de Imperiul Austro-Ungar (atenie la tinerii romni ncorporai n armat drept mercenari N.A.T.O.) i infiltrat n tabra lui Mihai de la Cmpia Turzii, ptrunde n cortul Voievodului n noaptea de 19 august 1601, decapitndu-l. Aa cum reiese i din Acatistul Sf. Voievod Mihai Viteazu (se pare, alctuit la Mnstirea Dealu), domnitorul a fost nsoit n anii de domnie n toate btliile de doi cerbi, ce, se pare c erau doi ngeri, care n dimineaa zilei de 19 august 1601 au disprut, iar ostaii romni s-au ntrebat ce semn poate fi acesta. Singur, domnitorul a neles c pentru micile sale greeli, dar i pentru neputinele sale avute asemeni Prorocului David sau Sf. tefan cel Mare, Dumnezeu a pregtit pentru el ca mijloc de curire deplin, dar i de rsplat pentru ostenelile mrturisirii dreptei credine, cununa muceniciei; de aceea a murit fr s se opun sau s protesteze, rostind un psalm din Psaltire, pe care o nvase pe de rost din copilrie, pe cnd era la Muntele Athos. Capul su a fost dus de cpitanul Radu Buzescu, la mnstirea Dealu, lng Trgovite, unde a fost nmormntat. Pe lespedea mormntului su scrie Aici zace cinstitul i rposatul capul cretinului Mihai ce au fost domn al rii Romneti i Ardealului i Moldovei. Trupul su a zcut timp de trei zile agat de un stlp pe Cmpia Turzii, timp n care, cum spune profesorul Gheorghe Anghel, soldaii au tiat pri din trupul su pe care le-au luat ca trofeu, jupuindu-i pielea de pe umeri i de pe spate cu tot cu pri din trup. n privina locului unde a fost nmormntat trupul domnitorului, au circulat de-a lungul vremii diferite ipoteze, neputndu-se stabili cu exactitate mormntul. Sf. Mihai Viteazu este primul conductor al Romniei Mari, dar i primul ei mucenic. Suntem ceea ce suntem astzi i datorit acestui Sfnt Voievod providenial, pe care l-a dat Dumnezeu poporului nostru n istorie. n locul bunstrii personale, a linitii egoiste, sfntul Mihai Viteazu s-a jertfit pentru neam, pentru generaiile ce au urmat. El a artat c a-i iubi ara nu nseamn doar a rosti cuvinte mari, ci de ai pune chiar viaa pentru ea.

Cea mai important mrturie despre sfinenia Sfntului Mrturisitor Mihai Viteazu o d Sf. Paisie de la Neam, care consemneaz n anul 1751 pe marginea unei Psaltiri descoperit de Vasile Alecsandri n 1850, urmtoarele cuvinte: Mihai Viteazu, rob al lui Dumnezeu i Sfnt. n anul 2000, Mitropolitul Olteniei Nestor Vornicescu a alctuit dosarul de canonizare al Voievodului, dar prsind viaa pmnteasc chiar n acel an, din rnduial Dumnezeiasc, dosarul a stagnat. Eu spun c Dumnezeu a vrut ca odat cu capul s fie cinstit i trupul Sfntului Voievod, nedescoperit nc la acea dat. n vara anului 2010, trupul (osemintele) a fost descoperit, n mod miraculos, la Mnstirea Plviceni, judeul Teleorman, la o distan de 5-6 m de biserica din incint. Un grup de muncitori au dat foc la nite hrtii i surcele pe locul menionat. Fratele printelui stare Protos. Teoctist Moldoveanu le-a spus muncitorilor s sting focul pentru c o s-i certe stareul c au fcut focul att de aproape de Biseric. Muncitorii au nceput s bat cu lopeile spre a stinge focul prin nnbuire i, din cauza loviturilor, pmntul sa surpat. A venit i printele stare, care a spus s fie ndeprtat pmntul spre a se vedea ce se afl n acel loc. A fost gsit un schelet uman fr cap. Indiciile care au dus la concluzia c acesta este trupul lui Mihai Viteazul sunt urmtoarele:

mnstirea este singura din Romnia care, dei i serbeaz hramul pe 8 noiembrie, are ca patron doar pe Sf. Arh. Mihail; mnstirea a fost nceput a se construi de soia voievodului, doamna Stanca, retras n pribegie pentru puin timp aici, n pdurile Deleormanului, imediat dup ce voievodul Mihai a fost asasinat; lipsa unui nsemn asupra mormntului se datoreaz probabil fricii de a nu fi profanat.

Pe data de 25-10-2011, m-am deplasat spre aceast mnstire cu gndul c de va vrea Dumnezeu i Sfntul Mihai Viteazu s primesc ca dar pentru Biserica nvierea Domnului din Rdui o prticic din osemintele acestui Mrturisitor, cnd va fi recunoscut oficial ca Sfnt cum este, biserica va primi cel de-al doilea hram: Dreptcredinciosul Voievod Mrturisitor Mihai Viteazu. Ajuni aici mpreun cu oferul mainii cu care am fost, mpreun cu printele stare Teoctist, am desfcut racla din biseric cu osemintele Voievodului i am rmas uluit de mireasma care a ieit din oseminte. Am vrut s iau o clavicul pentru biserica din Rdui i atunci am constatat c claviculele i coastele lipsesc nc un indiciu care arat autenticitatea trupului, exact cum spun istoricii despre prile din trup care au fost luate de asasini ca trofeu. Am primit n dar atunci o parte din laba piciorului drept al Sfntului. Iat c, prin mila lui Dumnezeu i rugciunile Sf. Voievod Mihai Viteazu, o prticic din trupul lui a fost adus n Moldova dup 410 ani i mai bine. nc o fapt vrednic de laud a mrturisirii i statorniciei n credin a Sf. Voievod o constituie rspunsul la o scrisoare din 29 aprilie 1600, n care papa Clement al VIII-lea i cere s se converteasc la catolicism, ns Voievodul i rspunde papei s se fac el ortodox. Din viaa Domnitorului nvm s ne rugm cum a fcut-o el n toat viaa sa, s mrturisim i s aprm cu orice pre ortodoxia atacat azi i din interior i din afar, s ne pocim aa cum umbla el cu duhovnicul lng dnsul n toate luptele, s trim n unitate i s murim cretinete cu rugciunea pe buze i n inim. Avem ndejde n rugciunile Sfntului Mihai Viteazu c nu va lsa dumanii rii s-i duc la capt planul de dezbinare uneltit, iar noi, urmnd viaa i credina naintailor notri, s putem da rspunsul cel bun la Tronul de Judecat a lui Dumnezeu.

Amin. Pr. Ghe. Aniulesei, Rdui

Manastirea de la Plaviceni
Rosiori de Vede, judetul Teleorman

Telefon 0745 296684 Adresa Loc. Plopii-Slavitesti, Email info@manastireaplaviceni.ro

Descriere
Situata in sudul tarii, in arealul comunei Plopii Slavitesti din judetul Teleorman, Manastirea de la Plaviceni se gaseste la 33 km nord vest de Turnu Magurele si la 30km sud de Draganesti-Olt. Manastirea este asezata in lunca Oltului, intr-un cadru natural incantator, printre paduri impunatoare. Din cauza parasirii ei dupa anii '50 si izolarii amplasamentului, manastirea a intrat intr-un lent, dar necrutator proces de deteriorare. Aflata actualmente intr-o avansata stare de degradare, arhitectura initiala se observa numai din resturile bisericii, ale zidurilor de incinta si turnului clopotnita, cat si din datele obtinute in urma sapaturilor arheologice realizate intre anii 1995-2000. Constructia a fost finisata pe data de 2 mai 1648 pe mosiile si cu finantarea marelui vornic Dragomir Dobromirescul, fiul vestitului Dobromir, mare ban al Craiovei si a sotiei sale Elina, fiica lui Radu, clucerul din Brancoveni, ruda cu voievodul Matei Basarab. Acest lacas de cult ctitorit de Dragomir vornicul a fost ridicat, conform sapaturile arheologice, peste o alta fundatie de biserica, probabil de lemn, cu absida altarului nedecrosata, datand din veacul al XVI-lea. Apartinand acestei prime faze, intr-unul din mormintele necropolei a fost gasita o moneda de argint, emisa de Maximilian al II-lea, imparatul romano-german, in anul 1573.

La moartea ctitorului, in 1652, manastirea trece in ingrijirea rudei sale Radu Cretulescu. Probabil la sfarsitul secolului XVII sau la inceputul celui urmator au fost intreprinse lucrari de refacere, fiind adaugate chiliile si anexa aflate pe zidul de sud al incintei. In anul 1802 a fost un grav cutremur in urma caruia complexul este probabil daramat in intregime. Ulterior, in 1815, fresca este repictata si sunt executate cateva lucrari de restaurare, insa este desfiintata ca manastire caci, intr-un act din 15 ianuarie 1820, apare ca biserica de mir metoh al bisericii Kretzulescu din Bucuresti. Au loc mai multe campanii de sapaturi arheologice, din 1995 pana in 2000 initiate de Muzeul Judetean Teleorman cu scopul de a pune la dispozitia proiectantului informatii privind planimetria constructiilor acum disparute, impreuna cu elemente de arhitectura de detaliu si ansamblu, semnificative pentru evidentierea etapei de construire a monumentului, nivelurile de calcare si relatiile cronologice dintre diferitele constructii ale ansamblului. Cu ocazia acestor campanii au fost intreprinse si lucrari de restaurare si reconsolidare. In anul 2002 aici se stabilesc cinci calugari in ideea de a reoganiza o viata monahala si a recladi monumentul pentru a-l reda posteritatii. Este construita pe un plan treflat, specific arhitecturii manastiresti a epocii cand a fost ctitorita. Impunatoare si bine proportionata, are dimensiunile medii de 20,5 m lungime si 6,5 m latime in dreptul absidelor laterale. In pronaos au fost dezgropate trei morminte cu cripta, probabil apartinand ctirorilor. Zidul ce despartea naosul de pronaos este de masiv strapuns de o deschizatura. Pictura murala interioara, aflata si ea intr-o stare deplorabila, inca mai pastreaza portiuni din cea originala, atentia fiind atrasa de fresca votiva care, in urma studierii atente de catre specialisti, surprinde un adevarat album genealogic al familiei ctitorului. Pe exterior, lacasul de cult, era inconjurat de un brau de caramizi asezate in forma de dinti. Portalul intrarii se remarca printr-un ancadrament ornat cu o superba decoratie litica ce imita sculptura in lemn. Interesant este ca pridvorul, astazi disparut in intregime, pare a fi contemporan cu biserica, fapt neobisnuit pentru arhitectura acelei perioade. Pe latura de vest a incintei, in exterior, se localizeaza ruinele staretiei. Forma constructiei este trapezoidala, avand, pe fatada estica, ce da inspre curtea interioara a manastirii, un volum care adapostea garliciul pivnitei si posibil un foisor caruia ii era alipita scara de acces la nivelul de locuit. Pivnita era compartimentata in doua nave lungi de stalpii de sustinere. In zona de sud a acesteia se pare ca ar fi existat si o a treia compartimentare cu ziduri pline. Chiliile au fost construite pe zidurile de nord si de sud, acestea din urma avand dimensiuni mai mari.

Exclusivitate Interviu cu pastorul Mnstirii Plviceni, Teoctist Moldovanu

May 21, 2013 Ziarul MARA

Printe, din ce an pstorii Mnstirea Plviceni? Din data de 15 aprilie 2002. Pe scurt, care este istoria acestei Mnstiri? Documentar este atestat din 1637-1648, ctitorie a Vornicului Dragomir i Doamna Elena, dar legenda spune despre Stanca (soia lui Mihai Viteazul) care a fcut prima Biseric cu Hramul Sf. Arh. Mihail . Cum era acest lca de cult cnd ai venit i ce ai reuit s facei pn acum? M refer la renovare? Mnstirea a fost aproximativ 200 de ani prsit. Ce s-a fcut? Consolidare, acoperi, cu osteneala i contribuia credincioilor din afara Oltului i Teleormanului. Cum este viaa monahal aici? Viaa monahal este auster dar plin de dragostea lui Dumnezeu. Aici, n Sihstrie, viaa clugrilor se desfoar dup canoanele Sfinilor Prini i rnduielile monahale. Suntei susinut n munca de renovare a Mnstiri? Susinere nu avem c Drcimea i Discipoli lui ne mpiedic i chiar ne amenin n nenumrate rnduri n fel i fel. Bnuiesc c ai ntmpinat i ntmpinai i greuti? Care sunt acestea? Cnd l iubeti pe Dumnezeu greutile sunt Binecuvntri care ne ajut la mntuire. Cum vi se par oamenii de aici? Oameni din zon sunt minunai c i-a fcut Dumnezeu. Dar pcatele lor sunt multe. Acum au nceput s fie mai buni. Cu sprijin financiar aceast Mnstire va fi renovat, devenind astfel un punct de pelerinaj pentru cei care l caut pe Dumnezeu. De ci bani este nevoie pentru a da fa Mnstirii din 1648? Proiectele se estimeaz la 1200.000 euro. Cei care vor s contribuie o pot face n conturile: Cont lei: RO68RNCB0245036735140001; Cont card lei: RO70RNCB0318036735140001, BCR Alexandria.