Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
14Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Capitolul 10 - Facilitate A Limbajului Si a Vorbirii

Capitolul 10 - Facilitate A Limbajului Si a Vorbirii

Ratings: (0)|Views: 683|Likes:
Published by Kitty

More info:

Published by: Kitty on Jul 27, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/05/2012

pdf

text

original

 
CAP.10 FACILITATEA LIMBAJULUI ŞI A VORBIRII
Elevii cu dizabilităţi psihice, care nu vorbesc inteligibil, pot fi învăţaţi săcomunice în alte modalităţi, astfel încât ei nu vor fi întârziaţi inutil în căpătarealimbajului, care este principalul drum către cunoaştere. În acest capitol vom prezentacâteva exemple de întârzieri vătămătoare şi inutile, indemnând profesorii să înceapăimediat programele pentru dezvoltzrea limbajului şi a vorbirii pentru a-i învăţa pe aceşticopii să comunice-şi prin urmare să se evite întârzierile inutile.Pentru a vă ajuta mai bine să înţelegeţi necesitatea expunerii şi a stimulăriilimbajului şi vorbirii timpurii,variată şi solidară,vă prezentăm în acest capitol, un scurtsumar nontehnic a actualelor teorii cu privire la dobândirea limbajului şi a programelor de intervenţie ,câteva practici pentru a facilita dezvoltarea vorbirii bazate pe relaţia dintre prevorbire şi hrănire, şi câteva metode practice pentru a-i aduce pe copiii cu dizabiliţăţi pe drumul către o comunicare efectivă.*Arthurlene, un copil de 8 ani cu un handicap sever,paralizie cerebrală, nu puteavorbi.Părinţii şi profesorii săi au aşteptat dovada că ea a ajuns la un nivel determinabil deînţelegere şi dezvoltare a limbajului, pentru a şti ce să o înveţe în continuare.Doi ani maitârziu, ei încă erau nesiguri de nivelul ei de înţelegere şi nu incepuseră încă o învăţaresistematică ă limbajului.Această aşteptare ca vorbirea inteligibilă să evolueze astfel încâtArthurlene demonstreze nivelul u de recepţie a limbajului şi îndemânare înexpresie,a făcut ca ea să rămână inutil cu câţiva ani în urmă cu privire la însuşirealimbajului şi a capacităţilor de comunicare.*Mary Ann a fost privată de avantajele unei asistări a comunicării augmentative, pentru că părinţii săi puteau înţelege încercările sale de a comunica şi credeau că încurând vorbirea sa se va îmbunătăţi, astfel încât şi ceilalţi o vor înţelege.Trei ani maitârziu, Mary Ann putea fi înteleasă doar de cei ce o ştiau bine.*Mama Shophiei era hipersensibilă la faptul că fiica ei ar trebui să poarte sau săfoloseasca o tablă de comunicare pentru atgea ateia este un copil cudizabilităţi.Acest copil a cărui vorbire era neinteligibilă nu a fost capabil să înveţe sau săse bucure de lărgirea volumului şi a complexităţii preschimbării limbajului.*Erik avea un profesor care timp de 3 ani a muncit să-l înveţe să citească şi săscrie destul de bine pentru a le folosi ca sistem de comunicare. Profesorul nu şi-a datseama că sunt câteva sisteme de comunicare augmentative(de ex.simbolurile Blis) carenu cer ca elevul să aibă abilitatea de a citi sau scrie. Ar fi putut să-l înveţe să comunicecu ceilalţi folosind aceste sisteme,fără efortul de a citi sau scrie.Limbajul, desigur, cuprinde mai mult decât vorbirea şi înţelegerea în general, precedă producţia.Unii copii învaţă să gândească şi să citească fără să audă vreodată un cuvânt pronunţat.Unii învaţă să folosescă sisteme de comunicaţie care cer aplicarea unor regulirelativ abstracte, mai mult inconştiente.Cu câteva excepţii,fiinţele umane sunt capapile săînveţe câteva forme de comunicare, vorbite sau nu.Dar expunerea la un sistem lingvisticar fi mai eficientă dacă se produce în perioada crucială, sensibilă pentru învăţătură. Camde la vărsta de 6 luni, copii normali pot răspunde la semnale verbale. Pe la 9 luni ei potavea un inventar moderat de cuvinte pe care le înteleg şi la care spund princomportament asemănător.Ar trebui să li se ofere o optimă expunere la limbaj şioportunitatea de a-şi pune bazele limbajului în aceşti primi ani cruciali. Acest lucru este1
 
la fel de important atât pentru copii normali cât şi pentru copii cu dizabilităţi.Nuaşteptaţi.Faceţi-i să comunice. Primii ani din viaţa unui copil cu dizabilităţi nu ar trebuisă treacă fără expunerea copilului,implicarea lui directă întrun proces obişnuit sauaugmentativ de comunicare.
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICARII 
Dobândirea limbajului-cu sau fără abilitatea de a produce sunetele normalevorbirii-urmează acelaşi model pentru toţi copii indiferent de originea lor culturală saude atributelelor psihice. Înţelegerea bazelor dobândirii limbajului normal este la fel deimportantă ca şi învăţarea procedurilor speciale de predare copiilor cu dizabilităţi.Ogreşeală uzuală, rezultă din socul şi spaima părinţilor odată cu aflareadizabilităţilor copiilor lor, este omisiunea de a încerca să comunice cu copilul lor, să îiofere stimuli orali, vizuali şi tactili de la o vârstă fragedă. Aceşti stimuli sunt cruciali pentru o dezvoltare completă a limbajului de mai târziu. Limbajul,într-o formă sau alta,este ceea ce ne face umani.Chapman(1972) a specificat că “dacă înţelepciunea este oîndoielnică-trăsătură specifică,folosirea limbajului nu este.Nu a fost găsit nici un grupuman căruia să-i lipsească limbajul”(p.17).Copii normali sunt născuţi echipaţi psihic cucapacitatea de a învăţa limbajul; ei au nevoie doar să fie expuşi la mediul cultural şi săaudă în jurul lor vorbindu-se respectiva limbă. Copii cu dizabilităţi ar putea să nu aibă parte această expunere şi experienţă din cauza combinaţiilor de deficite interne cu celeexterne. Trebuie dezvoltate strategii de a găsi moduri alternative prin care ei ar puteaînvăţa să comunice.McLean(1972) a spus că cei care lucrează cu copii retardaţi mintal (de asemeneacei care lucrează cu copii ce sunt nonvorbitori sau nonvocali din motive variate) ar trebuisă se concentreze mai mult asupra studiului vorbirii şi a limbii decât asupra handicapuluiîn sine. Acum, când sunt metode universale în dobândirea limbajului, profesioniştii carelucrează cu copii nonvocali ar trebui să le înţeleagă şi să ştie cât mai mult posibil,pentrua determina un program de învăţare a sunetului şi a limbajului.Cheia către o nouă strategie, stă în descoperirea a cât mai multe lucruri desprecaracteristicile vorbirii şi limbajului, pentru a face faţa eficient organismelor umane, carene prezintă tot felul de comportamente atipice.Trebuie să realizăm că sunt câtevacaracteristici ale vorbirii şi limbajului inviolabile cu privire la solicirileorganismului.De aceea, chiar dacă funcţia normală a organismului poate fi afectată dehandicapuri, principala cerere făcută sistemului vorbirii şi limbajului va triumfa.Îi îndemnăm pe toţi cei ce lucrează cu copii cu handicap sever, să înveţe desprenatura limbajului şi să înceapă să transmită acestora, prin unul sau mai multe modalităţide comunicare,cât de devreme posibil instrucţiuni în dobândirea acestuia.
DOBÂNDIREA LIMBAJULUI NORMAL
Vă prezentăm aici câteva observaţii de bază cu privire la abilitatea unui copilnormal de a dondi un limbaj pe la aproximativ 7 ani, în ciuda abseei unei2
 
(inobservabile) capacităţi de a memora pe termen lung, de a avea o gândire abstractă şide a manipula conştient regulile gramaticale.(câteva resurse asupra dezvoltării normale a limbajului vor fi ascultate la sfârşitul acestuicapitol).Psiholingviştii(psihologi care au fost desigur instruiţi ca lingvişti) au observatîn ultimii ani următoarele fenomene cu privire la învăţarea limbii:1. Percepţia prelingvistică începe la naştere şi este baza dezvoltării limbajului ;2.Ritmurile maturizării normale, sunt similare la toţi copii indiferent de particularităţile limbii pe care o dobândesc.Dobândirea limbajului are loc în acelaşi ritmde la început,în timpul celei de-a doua perioade de 6 luni, până la desăvârşirea lui(exceptând anumite reguli complexe de sintaxă, de rafinare şi expansiune a vocabularuluiSi câteva combinaţii de sunete) la vârsta de aproximativ 6-7 ani.La vârsta de 10-11 animajoritatea copiilor stăpânesc bine regulile de sintaxă.3.Prima rostire a copiilor constă dintr-un singur cuvânt care e folosit cuintonaţie (declaraţie, ordin, întrebare, samd.) dar nu în cadrul unor propoziţii completedupă criteriile adulţilor, chiar dacă adulţii le înţeleg şi răspund la acestea.(“Masă!” “Masă?” “Cana !”-înseamnă “Vreau cana “ etc.)4.La aproximativ 18 luni, copii vor începe să formeze rostiri din 2 cuvintefolosind din nou intonaţia şi limbajul corpului pentru a se ajuta în comunicare (“Mamidute” “Mâncat prăjitura”)5.În studiul lor de referinţă Brown şi Bellugi (1966)au denumit cel de-altreilea stadiu de dobândire a limbajului,”vorbirea telegrafică” deoarece exprimarea seconcentrează pe sensul cuvântului (substantive, verbe şi adjective ) şi omiţândfuncţionalul cuvintelor ca articole,prepoziţii, pronume, verbul “a fi” în toate formele sale,inflexiuni ca marcatorii posesivi şi pluralul, auxiliarele samd.Limbajul rezultat seamănă cu cel dintr-o telegramă sau notiţe, Copii în acest stadiu par aînţelege propoziţii întregi dar nu le pot reproduce. Ei iau înţelesul replicii de la cele maiimportante sau bine accentuate cuvinte,dar când li se cere să reproducă propoziţiileadulţilor în mod tipic respectă ordinea cuvintelor, dar reduc propoziţia la vorbiretelegrafică:Adultul: “Căţelul va muşca Copilul: “Căţelul muşcă”( Brown şi Bellugi ,1966, p.142 )6.Continuarea rafinamentului regulilor sintactice (ordinea cuvintelor în propoziţie şi a acestora în fraze ) a semanticii (distincţia sensurilor cuvintelor ) alexicului (vocabular) şi a foneticii(regulile sunetelor) au loc pentru toţi copii normali laun nivel de vârstă şi stadiu previzibil,Bellugi (1972) a sintetizat modalitatea în care copii normali dobândesc limbajul:Evident că asemenea copii nu învaţă propoziţii ca secvenţe memorate, deducregulile combinaţiilor de cuvinte în propoziţii printr-un proces complex de analiză alimbii pe care o ascultă şi a modului în care se relaţionează cu lumea.Copii dau dovadăde la primele propoziţii de 2 cuvinte că sunt sistematici, normali şi productivi.Copiianalizează cuvintele, morfologia, sufixele şi prefixele,regulile de acord ,le înţeleg şi apoiinventează noi combinaţii. Observăm că ,copii mici , ale căror puteri de înţelegere secrede a fi limitate în multe privinţe, dau dovadă de abilităţi remarcabile de a reproducelimbajul pe care îl aud. Când ajung la vârsta de 5 ani , copilul normal a învăţat deja mult3

Activity (14)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Ana-Maria Anca liked this
Popescu Ofelia liked this
andreiuser liked this
Popescu Ofelia liked this
paulyna78 liked this
AxXxY2010 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->