MODUL 3INDIVID ŞI GRUP: PERFORMANŢĂ ŞI INFLUENŢĂ SOCIALĂ1. INFLUENŢA SOCIALĂ
Influenţa socială se defineşte ca modul în care comportamentul individual este influenţat de prezenţa reală sau imaginară a altor persoane.Cele mai multe studii iau în discuţie trei tipuri de influenţă socială:
Conformitate vs. Independenţă – o persoană se poate conforma normelor grupului sau îşi poate păstra independenţa (comportându-se independent de acestea).
Complianţă vs. Asertivitate – o persoană poate fi compliantă la solicitările pe care ceilalţii le fac sau poate să fie asertivă (să le refuze într-o manieră asertivă).
Obedienţă vs. Sfidare – o persoană poate să se supună autorităţii celorlalţi (sau a grupului)sau să o sfideze.Influenţa socială poate fi manifestată de o instituţie, un grup sau o persoană.Continuumul influenţei sociale:Acceptă influenţa socială Rezistă influenţei socialeSupunere Complianţă Conformitate Independenţă Asertivitate Sfidare
Conformitatea
Conformitatea
reflectă tendinţa de a ne schimba opiniile, percepţiile şi comportamentul subinfluenţa normelor grupului din care facem parte.Opiniile cercetătorilor în legătură cu conformitatea sunt divergente. Unii susţin faptul căconformitatea este esenţială pentru existenţa grupului. Este esenţial pentru existenţa speciei caoamenii să se conformeze, să respecte anumite norme comune (normele etice şi de conduită însituaţii sociale). Alţi autori însă susţin faptul că conformitatea are consecinţe nefaste (ex.,consensul de alcool în situaţii sociale).
LECTURĂ OBLIGATORIE
Înainte de a trece mai departe citiţi studiile asupra conformităţii realizate de către Sherif (1936)şi Asch (1951).1
Puteţi lectura aceste studii în subcapitolele 1.1.
Studiul lui Sherif
(p. 37-40) şi 2.2
Experimentul lui Asch: când opinia majoritară este absurdă
(p.51-54) din carteaDrozda-Senkowska, E. (2000).
Influenţa socială
, Polirom: Iaşi.Aceste pagini sunt ataşate în documentul arhivat numit „influenţa socială”, la sfârşitulsuportului de curs.Sherif, 1936: percepţia unui punct luminos –în mişcare sau static?„Pe ce distanţă şi în ce direcţie se deplasează spotul luminos?” În prima fază aexperimentului, subiecţii trebuiau să răspundă individual la această întrebare. Mediilerăspunsurilor lor s-au polarizat în jurul a două valori: m1=13-20 cm; m2=3-5 cm. În a douacondiţie experimentală subiecţii au fost puşi câte 3 în sală şi li s-a cerut să facă aceleaşi aprecieri.În acest caz cele două medii s-au apropiat. În a treia zi toate estimările au convers spre 7 cm.Concluzia lui Sherif a fost că deşi realitatea obiectuală e contantă, percepţia e influenţată de prezenţa celorlalţi. Prin acest studiu, Sherif a pus bazele studiilor de influenţă socială, studiiconsacrate de Asch.În experimentul său clasic, Asch a dat subiecţilor o sarcină perceptivă: pe un displayapăreau două imagini: o linie etalon şi trei linii (A, B, C) de comparaţie. Într-o primă fazăcomparaţia se făcea individual. În această situaţie toţi subiecţii apreciază corect lungimea linieicorespunzătoare etalonului. Sarcina perceptivă era simplă şi evidentă. Spre deosebire de grupulde control, subiecţii din lotul experimental aveau de rezolvat aceeaşi sarcină în grupuri de 3, 4sau 5 persoane. Din grup doar un subiect era naiv, restul fiind complici ai experimentatorului,instruiţi să dea drept corectă o apreciere greşită; ei îşi exprimau părerea înaintea subiectului naiv.În consecinţă subiecţii naivi alegeau acelaşi răspuns ca majoritatea grupului, deşi răspunsul eraevident eronat. Dintre subiecţi 25% nu s-au conformat deloc, 37% doar în unele cazuri, în timp ceaproape 50% s-au conformat în mai mult de jumătate din încercări. În cazul replicărilor transculturale, experimentele au fost invalidate la eschimoşi şi africani. O posibilă explicaţierezidă în faptul că în aceste culturi experienţa perceptivă acurată este implicată în mod direct însupravieţuire, şi este mult mai importantă decât grupul.Ambele studii demonstrează faptul că experienţele perceptive pot fi puternic influenţatede prezenţa altor persoane şi de opiniile exprimate ale acestora.În studiul lui Sherif subiecţii erau efectiv în întuneric, mediul experimentului eraambiguu, deci ei s-au orientat spre ceilalţi, fiind nesiguri în legătură cu propriile judecăţi(estimări). În acest caz, ceilalţi sunt utilizaţi ca o sursă valoroasă de informaţii. Orientându-se2
spre ceilalţi, persoanele încearcă să dezambiguizeze situaţiile ambigue cu care se confruntă.Astfel, se negociază o interpretare colectivă a realităţii nestructurate.În experimentul lui Asch, sarcinile experimentale sunt simple, subiecţii văd cu proprii lor ochi faptul că liniile sunt inegale. Mulţi dintre subiecţii care nu s-au conformat grupului spuneaucă se simt ciudat, sunt suspicioşi, iar cei care s-au conformat susţin că deşi au împărtăşit opiniamajorităţii nu sunt convinşi de corectitudinea acesteia. Cei 60% de subiecţi care s-au conformatcel puţin o dată au fost însă influenţaţi de mecanisme diferite în răspunsul pe care l-au dat: unii auajuns efectiv să vadă linia greşită ca fiind corectă, aşa cum susţineau restul membrilor grupului(distorsiune perceptivă), alţii au văzut corect, dar se îndoiau de propria lor judecată şi au decis căe mai bine să aibă mai multă încredere în opinia majorităţii (distorsiune de judecată), în timp ce oa treia categorie a preferat să se conformeze doar la nivelul acţiunii, conştienţi fiind că daurăspunsul greşit (distorsiune a acţiunii).Se desprind aşadar două tipuri de influenţă: influenţa informaţională şi influenţanormativă. Influenţa informaţională apare atunci când oamenii se conformează deoarece dorescsă ofere răspunsuri corecte şi speră că răspunsul cu cel mai înalt grad de acord social este celcorect. În acest caz, cauza conformismului este dată de un conflict informaţional, care duce la odistorsiune a judecăţii (care distorsiune reprezintă mecanismul de producere a influenţeiinformaţionale). Influenţa normativă se referă la faptul că persoanele se conformează deoarece setem de consecinţele negative pe care le-ar putea avea devianţa lor de la grup. Ea este dată de unconflict motivaţional care duce la distorsiunea acţiunii – mecanismul de producere a influenţeinormative.Care sunt factorii care influenţează conformitatea?1. Relaţia şi tipul interacţiunii dintre individ şi grup: cu cât similaritatea percepută deindivid în relaţie cu grupul este mai mare, cu atât este mai mare posibilitatea ca acesta să seconformeze grupului (Feldman). Cu cât grupul este mai atractiv pentru individ, cu atât este maimare probabilitatea de a se conforma lui. Statusul persoanei în grupul respectiv este un alt factor ce influenţează conformitatea, cei cu un statut înalt conformându-se mai puţin. Cu cât statusulunei persoane este mai ridicat, cu atât probabilitatea de a se conforma este mai redusă (Homans,1950; Feldman).2. Condiţiile în care se oferă răspunsul: probabilitatea de a se conforma grupului este maiamre atunci când răspunsul individului este public (poate fi cunoscut de toţi membrii grupului)decât atunci când răspunsul dat de individ este secret.3. Caracteristicile sarcinii pe care o realizează grupul: gradul de dificultate al sarcinii şicompetenţele membrilor grupului. Cu cât este mai dificilă sarcina pe care grupul trebuie să o3
of 00
Individ Si Grup - Per for Manta Si Influenta Sociala
2,255 Reads
Info and Rating
| Category: | |
| Rating: | (2 Ratings) |
| Upload Date: | 07/27/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment