ABCESELE HEPATICE

Afectiuni grave datorita pluralitatii agentilor etiologici, dific.dg. precoce, trat.sustinut, progn.rezervat. Colectii purulente delimitate de parenchimul indemn prin invelis fibros.
Clasificari: primitive- secundare

piogene- amibiene lob drept, stang,dom,profunde,superficiale supraacute, acute, cronice.

ABCESE CU PIOGENI
frecventa nu e mare, 30-50ani, barbati.
cauze biliare, regionale ale tubului

digestiv(enterocolite,apendicita, ulcer perf.), generale(septicemii),traumatisme abd.,postoperatorii, criptogenice. Germenii- E.Coli, stafilococ,steptococ, proteus, pioceanic. Cai de propagare- biliara, portala, arteriala, contiguitate, directa.

ABCESE CU PIOGENI
Anatomie patologica
- mai frecv. in lob drept - Unice, multiple. - Peretele- tesut hepatic care reactioneaza

inflamator si tesut fibros. - Continut galben maroniu, tesuturi necrotice, leucocite, germeni, bila.

ABCESE CU PIOGENI
Clinica- debut- brutal, insidios(mascat de boala

de baza) - per.de stare- durere,febra, frison, alterarea starii generalesoc toxicoseptic - obiectiv- hepatomegalie, icter, aparare musc.,splenomegalie(inconstant), semne toracice, renale.

ABCESE CU PIOGENI
Paraclinic anemie, leucocitoza, probe hepatice,

bilirubina. - hemocultura. - imagistica- radiografie abd.simpla, pulmonara, echo., tomografie computerizata, scintigrama,hepatica, arteriografie, colangiografie.

ABCESE CU PIOGENI
DIAGNOSTICUL POZITIV
Triada Fontan- durere, febra, hepatomegalie

neteda, ferma, dureroasa. Antecedente Explorari imagistice Punctia abcesului.

ABCESE CU PIOGENI
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Abcese subfrenice Colecistita acuta Pileflebita. Flegmon perinefretic

Pneumonie bazala dreapta.

ABCESE CU PIOGENI
FORME CLINICE
Etiologice- angiocolitice, dupa apendicita acuta,

septicemice... Evolutive- acute, cronice. Topografice-posterioare, anterioare, dom, lob stang.

ABCESE CU PIOGENI
COMPLICATII
Ruptura in- peritoneu, pleura, pericard, pulmon,

organe de vecinatate(stomac, colon) Hemobilia. Pileflebita. Casexie.

ABCESE CU PIOGENI
TRATAMENT Profilactic- asanarea focarelor infectioase. Medical- antibioterapie, trofice hepatice,

simptomatice, reeechilibrare. Chirurgical- pt.formele rebele la trat.medical, cronice, complicate. Cale de abord. Hepatotomie, drenaj Trat. Postop.

ABCESELE AMIBIENE
ENTAMOEBA HYSTOLITICA
Mecanism- colonizare intestin- cale portala

ficat- necroza parenchim- microabcese- abces. Frecvent in lob drept. Cavitate cu pereti subtiri, cu granulatii in diverse stadii de necroza cel., eozinofile, fara PMN. Contine puroi- tesut. necrotice, sange, PMN, putine amibe.

ABCESELE AMIBIENE
CLINICA- debut precedat de episodul dizenteriform. Triada Fontan.
PARACLINIC- examen coproparazitar,

imunologice(HAI;RFC,imunofluorescenta), imagistice. Dg.+ :antecedente, clinica, punctie, identificarea amibei. Dg.dif.:similar. Evolutie: supraacuta, acuta, cronica. Complicatii: rupturi, pileflebita, casexie. Prognostic:moralitatea<4% daca e corect tratat.

ABCESELE AMIBIENE
TRATAMENT
AMEBICIDE- emetina, dihidroemetina, alcaloizi

de emetina, metronidazol. Punctia abcesului Tratament chirurgical

TUMORI HEPATICE BENIGNE

Clasificare- tumori epiteliale(adenom,

chistadenom, papilom) - mezodermale(hemangiom) - tumori mixte diverse - leziuni like-tumori(hiperplazia nodulara focala, hiperplazia multipla nodulara) - tumorile capsulei Glisson si ale ligamentului suspensor.

TUMORILE HEPATICE BENIGNE

Tabloul clinic- necaracteristic, descoperite

intamplator(echo,C.T,intraoperator). Evolutia functie de forma histopatologica(benigna, adenom trabecular- se comporta ca o tumora maligna) Explorari- imagistice Tratament - chirurgical

TUMORI HEPATICE MALIGNE

PRIMITIVE SI SECUNDARE Primitive- parenchimatoase, ductale,mixte. Clinic- astenie, inapetenta, balonari, greturi, jena dureroasa, febra inexplicabila. Obiectiv- hepatomegalie, icter, ascita Paraclinic-leucocitoza, anemie, bilirubina, probe hepatice, ACE, imagistice Tratament- complex Secundare- uneori prima manifestare a bolii neoplazice

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

Este o tumora lichidiana benigna cauzata de

cestodul Taenia Echinococus Granulossus, parazit ce traieste in forma adulta in intestinul cainelui si in stadiul larvar in organismul omului si ovinelor. Boala hidatica insumeaza suferinta organului cu suferinta intregului organism generata de difuziunea toxinelor parazitare. Se tinde la inlocuirea termenului de CHH cu cel de boala hidatica hepatica.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

EPIDEMIOLOGIE Larg raspandita in zona temperata a Europei si Asiei. Penetranta cea mai mare in Australia, Noua Zeelanda, Argentina, Africa de Sud, bazinul mediteranean. Cazuri sporadice: Ungaria, Polonia, tarile scandinave. 1953-1963- 5,6 la 100000 loc. 1977- 5,32 la 100000 loc. Zona Braila- 7,2 la 100000 loc. 1000 cazuri noi intre 1991- 1995 Infestarea cainilor 4,6-60%

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

.DATE GENERALE Parazit viu ce se dezvolta intr-un alt organism

viu numit gazda. Imbolnavirea rezulta din:interactiunea C.H si viscer unde e localizat,precum si din difuzarea toxinelortabloul general al bolii hidatice. Parazitul:lung de 3-6cm., cap, gat, strobila(3 proglote).scolex=organ de fixare, 25-30 carlige,4 ventuze. Ultimul inel contine ouale(embriofori).

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

PATOGENIE Marele ciclu echinococic cainele gazda definitiva omul gazda incidentala sau accidentala ovinele gazda intermediara. Intestin cainemediu inconj.ovine,bovinemoartecaine. Intestin cainemediu inconj.omCHH. Micul ciclu echinococic CHHrupturagrefare in alt organ.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

Ouale ingeratemediu alc.duodenembrioni

hexacanti(6perechi carlige)25micr.trec prin peretesist.portficatCHH sau prin anastomoze portocave naturale circ.generala. 60 ore- granulom inflamator. 4 zile- vacuola cu lichid clar ce creste lent formand CHH.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

ANATOMIE PATOLOGICA Chistul format din perete si continut. Perete- cuticula si membrana proligera. Cuticula- membrana anhista,alba,MPZ,neteda,alb sidefie,1-3mm,structura lamelara concentrica,rol nutritional. Membrana proligera-subtire,continua,multinucleata. Elem.nobil. Secreta lichid hidatic,dupa 6 luni si vezicule proligerescolecsii viitoarelor tenii adulte. Scolecsii detasatinisip hidatic(1ml=400000 scolecsi). Lichidul hidatic- clar ca apa de stanca, bilios, purulent.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

ANATOMIE PATOLOGICA
Ficat- la periferia chistului se afla perichistul- structura 3 zone- cea externa prin atelectazia tesutului hepatic, cea

mijlocie produs al actiunii alergice(t.conj), zona interna t.fibros,hialin. Modificari structurale pana la ciroza. Caile biliare intrahepatice- amprentate, fisuri,fistule. Colecist- colecistita parahidatica- alitiazica, litiazica. CBP-de pasaj, oddite.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

TOPOGRAFIE
Chisturile ficatului median(segm.I,IV,V,VIII)-

superior,inferior. Chisturile paramediane profunde. Chisturile domului. Chisturile laterale(segm.II,III,VI,VII).

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

FIZIOPATOLOGIE
Faza de prefistulizare- pres.de80-120

cmH2Ofiltrare dinspre chist spre cai bil., tulb.trofice locale Faza de fistulizare- trecerea lichid. hidatic in cai bil.(colica hidatica), iar in momentele de hiperpresiune biliara invers.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

CLINICA
Faza pretumorala- sindrom alergic minor, diskinezii biliare.

Faza tumorala- la 6 luni diametru de 2 cm.

Complic.biliare cea mai frecventa suferinta clinica. Tumora hidatica- elastic renitenta, mobila cu ficatul,

matitate in continuarea celei hepatice. Clasic- freamat hidatic Briancon, vibratia hidatica Santini. Forme topografice cu simptomatologie particulara

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

DIAGNOSTICUL PARACLINIC
Biologic- IDR Cassoni-domeniul istoriei.

- eozinofilie - imunelectroforeza - imunofluorescenta - RFC - hemaglutinare indirecta.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

DIAGNOSTICUL PARACLINIC
Imagistica- Rx.abd simpla, toracica.

- echo,CT - scintigrama hepatica - ERCP - tranzit baritat, urografie, colangiografie. Laparoscopie.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

DIAGNOSTICUL POZITIV
Zona endemica, profesie. Simptomatologie,ex.obiectiv Expl.paraclinice imunol.,imagistice. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Tumori hepatice
Afectiuni biliare Tumori de vecinatate.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

EVOLUTIE.COMPLICATII.
Rar spre vindecare prin calcificare. Mecanice- rupturi, fisuri, compresiuni. Supurative Complicatii biliare- colecistita, angiocolita,

oddita scleroasa. Ciroza hidatica HTP

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

TRATAMENT Medical- albendazol Chirurgical-inactivarea parazitului,

evacuarea continutului, trat.cavitatii restante, tratamentul complicatiilor. Metode radicale, met.ce lasa perichistul pe loc, met.ce rezeca partial. Tratamentul laparoscopic.