Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
METODE DE RECUPERARE MEDICALĂ B.F.T ÎN RUPTURA TENDONULUI ACHILIAN

METODE DE RECUPERARE MEDICALĂ B.F.T ÎN RUPTURA TENDONULUI ACHILIAN

Ratings: (0)|Views: 61 |Likes:
Published by annaliax
METODE DE RECUPERARE MEDICALĂ B.F.T ÎN RUPTURA TENDONULUI ACHILIAN

Gimnastica, Kinetoterapie
METODE DE RECUPERARE MEDICALĂ B.F.T ÎN RUPTURA TENDONULUI ACHILIAN

Gimnastica, Kinetoterapie

More info:

Published by: annaliax on Oct 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/13/2014

pdf

text

original

 
METODE DE RECUPERARE MEDICALĂ B.F.T ÎN RUPTURA TENDONULUI ACHILIANPLANUL LUCRARIIPARTEA II.Generalitati – definie, clasificare, date epidemiologice.II.Etiopatologie- cauze, mecanisme, anatomie patologica.III.Criterii de sustinere a diagnosticului:1.examenul clinic- semen subiective si obiective2.investigatii paraclinice- examen radiologic, probe laborator, mobilitate si fortamuscularaIV.Evolutie si prognostic (stadii)V.ProfilaxieVI. Tratament:1.tratament medicamentos2.tratament igieno- dietetic3.tratament ortopedo- chirurgicalPARTEA a II-aTratament recuperator BFT.1.principiile si obiectivele tratamentului BFT2.tratamentul prin hidro- termoterapie (tehnica, efecte)3.tratamentul prin electroterapie (tehnica, efecte)4.tratamentul prin masaj:a.descrierea anatomica a zonei afectate b.tehnica masajuluic.efectele fiziologice ale masajului5.kinetoterapia- tehnici de mobilizare- programe de exercitii recuperatorii6.terapia ocupationala7.tratamentul balneologic (ape minerale, namoluri) – statiunile balneo-climaterice indicateBIBLIOGRAFIE page:
2
 
PARTEA I I. Generalitati- definitie, clasificare, date epidemiologice.Piciorul are un mare rol static si dinamic, el fiind parghia terminala a locomotiei.Impreuna cu glezna, el reprezinta un complex anatomofunctional menit sa suporte intreagagreutate a corpului si sa asigure mersul in orice conditie. De aceia, sechelele traumatice alearticulatiei gleznei, in care intra toate elementele anatomice (tegument, ligamente, muschi,tendoane, vase si nervi) prezinta o mare importanta si pun mari probleme de recuperare.Ruptura de tendon (in cazul nostrum tendonul lui Achile) reprezinta intrerupereacontinuitatii acestui element anatomic, determinand dezechilibru muscular si instabilitateaarticulara. Ruptura poate fi partiala sau totala si poate aparea prin orice tip de traumatism(entorse, luxatii, fracture, plagi, contuzii).Rupturile tendonului achilian, care au devenit frecvente caurmare a practicării sporturilor, se întîlnesc îndeosebi la adulţiitineri.II.Etiopatogenie- cause, mecanisme, anatomie patologica.În etiologia traumatismelor gleznei intervin atît factoriextrinseci, cît şi factori intrinseci.Factorii extrinseci sunt:1. Factorii mecanici: căderi, loviri, obiecte tăioase sau ascuţite,activitate musculară forţată;2.Factorii fizici şi chimici produc leziuni de tipul arsurilor,degerăturilor, electrocutări, iradiere, coroziuni;3.Factorii biologici produc leziuni traumatice prin înţepături,muşcături, agenţi bacterieni.Factorii intrinseci sunt reprezentaţi de:
leziunile degenerative a căror extindere cresc o dată cu vîrsta;
afecţiuni reumatismale preexistente.ANATOMIE PATOLOGICĂTendonul este un organ de culoare albă – sidefie, rezistent, inextensibil, format din fascicule page:
3
 
conjunctive (fibre de colagen), legate între ele printr-o substanţă fundamentală, ca un ciment.Tendonul lui Achile este cel mai voluminos tendon al corpului, el măsurînd 5 - 6 cm în lungime,1,2 - 1,5 în lăţime şi o,5 - 0,6 cm în grosime.Tendonul fiind foarte rezistent, iar fibrele musculare foarte elastice, în mişcările exagerate, punctul slab va fi tocmai la această continuare conjunctivă a tendonului în corpul muscular. Deasemeni, structura de continuare a tendonului cu osul reprezintă un punct slab, fiindcă înmişcările forţate se produc deseori la acest nivel soluţii de continuitate.Ruptura tendonului, de obicei totală, se situează la nivelul joncţiunii tendinomusculare la ceimai tineri, dar mai cu seamă către inserţia calcaneană, la cei mai vîrstnici. Extremităţile rupte aletendonului sunt destrămate şi sunt distanţate între ele printr-un spaţiu până la 6 cm prin retracţiacapătului proximal al muşchiului triceps. Acest spaţiu este iniţial ocupat de un hematom care seorganizează treptat şi se transformă într-un ţesut cicatriceal tînăr, dens şi voluminos şi care refacecontinuitatea e tendonului achilian.S-a insistant mult asupra naturii traumatice sau patologice a acestei rupturi. Faptul că ea se produce în urma unor violenţe mari, justifică prima supoziţie, dar apariţia ei la persoane mai învîrstă şi la un efort minor, ca şi existenţa rupturilor în doi timpi au întărit convingerea că rupturase produce pe un tendon modificat prin leziuni degenerative anterioare.Unele studii au arătat că vascularizaţia tendonului este cea mai săracă în segmentul strîmtat,acolo unde au loc cu predilecţie rupturile şi că această vascularizaţie diminuă cu vîrsta, începîndde la 30 de ani.Examenele histologice ale fragmentelor luate de la capetele tendonului rupt au pus înevidenţă leziuni degenerative sub forma unor pseudochisturi constituite din substanţă fibrinoidăsau mucoidă.Ruptura se produce cu ocazia unui efort violent (startul într-o cursă atletică, saltul săritoruluisau dansatorului) sau cu ocazia unor unor microtraumatisme repetate, la persoane mai în vîrstă,deseori vechi sportivi.Uneori, pe terenul fragil amintit, ruptura se produce în doi timpi.III.Criterii de sustinere a diagnosticului:1.Examen clinic- semne subiective si obiectiveCînd ruptura apare în timpul unui efort important, bolnavul acuză o durere violentă, arzătoareşi se însoţeşte de impotenţă funcţională. De aceea, mersul şi sprijinul pe piciorul lezat suntimposibile.Pentru confirmarea diagnosticului de ruptură tendinoasă sunt valoroase două semne:
Imposibilitatea flexiei plantare a piciorului contra rezistenţei (ridicarea pe rful piciorului lezat este imposibilă),
Prezenţa unei depresiuni vizibile şi palpabile la nivelul tendonului achilian, situată la 3 – 6 cm deasupra calcaneului şi care se accentuează cu ocazia tentativelor de flexie plantarăa piciorului (cînd capătul proximal al tendonului proemină şi se mişcă spre parteasuperioară a gambei). page:
4

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->