Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Biblia de La Blaj - 1795

Biblia de La Blaj - 1795

Ratings: (0)|Views: 3|Likes:
Published by knight2u
Biblia
Biblia

More info:

Published by: knight2u on Oct 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/23/2013

pdf

text

original

 
 
BIBLIA
DE LA
B
LAJ
 1795
 
C~TR~ CETITORIU
criptura Sf$nt@, carea cu cuv$nt elinesc }i Bibliia s@ zice, de pre limba elineasc@,din izvodul celor }eaptezeci de dascali, rom$nea}te t@lm@cit@, la anul 1688 ^nBucure}ti s-au fost tip@rit, dar cu foarte ^ntunecat@ }i ^ncurcat@ a}ezare }i ^ntocmirea graiului rom$nesc }i mult osibit de vorba cea de acum obicinuit@, }i mai ales degraiul }i de stilul cel din c@r]ile beserice}ti, care ^n toate besearicile rom$ne}ti s@ cetesc, }ipentru aceaea pretutindinea tuturor }i de to]i easte cunoscut }i ^n]eles, c$t acea t@lm@cireaceii Biblii mai pre multe locuri nepl@cut@ urechilor auzitorilor easte }i foarte cu anevoie de^n]eles, ba pre altele locuri tocma f@r@ de ^n]eles easte, care lucru cu mare pagub@ sufleteasc@era neamului }i besearicii rom$nilor. Afar@ de aceasta, aceale vechi Biblii at$ta s-au ^mpu]inat,c$t foarte rar, s@ nu zic bun credincios cre}tin, ci preot, easte la carele s@ afl@, }i nici cu foarte mare pre] f@r de mare trap@d }i osteneal@ nu s@ afl@, ca s@-}i poat@ ne}tine cump@ra.Aceast@ pricin@ au fost ^ndemnat }i pre prealuminatul }i preasfin]itul domn Petru PavelAaron, arhiereul F@g@ra}ului }i vl@dica a tot Ardealul }i a p@r]ilor [@rii Ungure}ti, c$t toat@S. Scriptur@ pre limba rom$neasc@ ^nsu}i o au t@lm@cit, ci ^nc@ mai lipsindu-i m$na }i^ndreptarea cea mai de pre urm@, Tat@l Ceresc bine au voit a-l chema la veacinica odihn@, }ia}ea acea t@lm@cire, numai pre ni}te h$rtii scris@, nes@v$r}it@ }i nedat@ la lumin@ au r@mas,dintre care h$rtii dup@ aceaea, pentru multele mut@ri din loc ^n loc, unele s-au pierdut. Deci,ca stilul }i a}ezarea graiului ^ntru aceaea}i Biblie s@ nu fie osibit, puindu-se unele dintruacea t@lm@cire, altele dintru a altuia, s-au socotit ca toat@ Bibliia de unul cu aseamenea stil}i a}ezare a graiului s@ se t@lm@ceasc@. Deci, av$nd eu ^ndeletnicire, m-am ^ndemnat s@ m@apuc de at$ta lucru }i s@ ^ndreptez graiul Bibliei ceii mai dinainte rom$nea}te tip@rit@, iar@mai v$rtos ^ntru adev@r pociu s@ zic c@ mai ales Testam$ntul cel Vechiu mai mult de Nou depre cel elinesc a celor }eaptezeci de dascali l-am t@lm@cit, care lucru al mieu M@riia sa,prealuminatul }i preasfin]itul domn IOAN BOB, vl@dica a toat@ [ara Ardealului }i al p@r]ilor [@rii Ungure}ti }i al F@g@ra}ului episcop, iar@ al mieu prea bun p@rinte, nu numai l-au ajutat}i l-au ocrotit, ci bine au voit }i la sine a-l lua, }i ca un bun p@storiu pururea priveghitoriu^mpregiurul turmei }i cu deadinsul str@duitoriu }i grijitoriu de m$ntuirea sufletelor celor dela marele }i ^nt$iul arhiereu, Hristos Dumnezeu, lui ^ncredin]ate, bine }tiind c@ cea maimare }i mai ^nt$ia detorie a p@storiului sufletesc easte propoveduirea cuv$ntului lui Dumnezeu,pentru aceaea }i M@riia sa, preasfin]itul arhiereu, ca celui ce nimic mai iubit }i mai dorit nueaste dec$t ^nmul]irea cuno}tin]@i dumnezeie}ti }i m$ntuirea sufletelor }i binele cel de ob}teal besearicii }i folosul neamului }i al patriei, a c@ruia temeiul }i crea}terea easte adev@ratacuno}tin]@ a lui Dumnezeu, carea ^n Sf$nta Scriptur@ s@ cuprinde }i de acolo s@ ^nva]@; deci, vr$nd ca mai fierbinte }i mai des@v$r}it s@-}i plineasc@ }i aceast@ mare detorie a chem@riisale, bine au voit ca s@ dea la lumin@ aceast@ Sf$nt@ Scriptur@, ca a}ea la to]i }i pretutindineas@ se vesteasc@ }i s@ se propoveduiasc@ cuv$ntul }i cuno}tin]a lui Dumnezeu. %ns@ mai^nainte, cu mult@ a sa luare de sam@ }i osteneal@, }i singur bine socotindu-o }i }i cu b@rba]i^nv@]a]i, cu am@runtul }i  cum s@ zice  din fir ^n p@r cerc$ndu-o }i cern$ndu-o }i cu ceaelineasc@ a celor }eaptezeci de dascali }i cu cea veachie rom$neasc@ al@tur$ndu-o, unde autrebuit o au ^ndreptat, ca ^ntru toate s@ fie aseamenea }i ^ntocma izvodului elinesc a celor}eaptezeci de dascali. %nc@, pentru mai bun ^n]eles, o au luminat pre unele locuri }i cu note}i ^nsemn@ri dedesupt puse }i pre de laturi, cu paraleale sau ^nsemnarea locurilor unde ^n S.Scriptur@ despre acel lucru s@ mai afl@ scris, precum }i la ^nceputul fie}tec@rui cap, cu t$lc,care pre scurt spune ce s@ cuprinde ^ntru acela}i cap, }i la fie}tece carte cu cuv$nt ^nainte,care arat@ pre scriitoriu }i vreamea }i scoposul }i pricina c@r]ii }i ceale ^mprotiv@ le ^mpr@}tie,afar@ de aceastea }i la ^nceputul Bibliei mai ^nainte cu frumoase prolegomena o au ^nz@strat}i o au ^mbog@]it, care toate mare lumin@ }i ^nv@]@tur@ dau cetitoriului. %ntru acest chipispr@vit@, ^n Tipografiia Seminariului Die]ezan al Episcopiei sale, pentru folosul besearicii atot neamul rom$nesc a s@ tip@ri au poruncit.Iar@, o, iubite cucearnice cetitoriu, am voit a-]i aduce aminte c@ doar@ }i acum ^ntru unelelocuri ]i s@ va p@rea ^ntunecat graiul, ci pentru aceaea s@ nu te sminte}ti, nici s@ te pripe}tia vinov@]i }i a def@ima lucrul, c@ ^ntunecarea aceasta }i dintru aceasta vine, c@ noi nicipentru mai luminat ^n]eles am vrut de la noi nici m@car un cuv$nt c$t de mic s@ b@g@m ^n S.Scriptur@, ci ne-au fost voia ca ^ntru toate s@ r@m$ie ^ntru cur@]eniia sa }i ^ntru tot adev@ruls@u, dup@ cum easte ^n cea elineasc@. Aceasta easte pricina ^ntunec@rii ^ntru unele locuri, c@ foarte anevoie easte luminat }i cu chiiar ^n]eles de pre o limb@ a t@lm@ci pre alt@ limb@, niciun cuv$nt ad@og$nd }i ]iind idiotismii limbii ceii dint$iu, c@ fie}tecare limb@ are osibi]i ais@i idiotismi. Ci tu, cucearnice cetitoriule, toate le ia ^n parte bun@ }i te folosea}te cu aceast@a noastr@ osteneal@ spre mai mare laud@ a lui Dumnezeu }i a Sfintei Besearici crea}tere }i asufletului t@u m$ntuire, c@ acesta easte scopul ostenealii meale, carele s$nt al t@u c@tr@Dumnezeu rug@toriu, smeritul ^ntr@ ieromona}i,Samuil Clain,din M@n@stirea Sfintei Troi]@ de la Blaj.
 
CUV#NT %NAINTE LA S. SCRIPTUR~
cu nenum@rate minuni }i prorocii. Pentruaceaea, acela}i S. P@rinte, cartea 12,
 Decetatea lui Dumnezeu,
scrie: Credin]aScripturei minunat@ vrednicie de crezem$ntcu bun@ vrednicie are ^n lume }i ^ntru toateneamurile de care, cum c@ vor creade ei, ^ntr@altele care au zis, cu adev@rat@ dumnezeiremai ^nainte au spus. Scriptura ^nsa}iagonisea}te }ie credin]@ cu m@rimealucrurilor. Graiul easte tocma vreadnic deDumnezeu, care }i cei ^nv@]a]i }i ceine^nv@]a]i pot a-l ^n]eleage: de tot ce easter@u s@ feresc, ceale ce s$nt bune le poruncesc.{i mai pre urm@, ^ntr@ at$ta osibire }i ^n@l]imea lucrurilor minunat@ easte unirea a at$]ascriitori! Scrisorile apostolilor ^nt@resc prescrisorile prorocilor }i a}ijderea a prorocilorpre ale apostolilor. Am$ndoao Scripturileaceastea, }i cea Veachie }i cea Noao, Dum-nezeu ^n multe chipuri ale Sale le-aucunoscut, cu minuni }i ^nt$mpl@ri luminatele-au ^nt@rit.C@ cine nu s@ va minuna c@ lumea cea ^nv@-luit@ de ne}tiin]@ }i de cea]a de}eartei cre-din]@, fiindc@ un norod carele era ^ntr-un un-ghiu ^ntunecat al p@m$ntului, carele cum s@cuvine cu cucernicie cinstea}te pre Dumne-zeu, }i tocma ^nalte cuget@ de D$nsul }i detoat@ r@t@cirea curate, carele ^ntru sine are^nchipuit@ icoana faptei ceii cu adev@rat bune,}i toate ceale bune de la Dumnezeu creade c@le ia, legii Lui s@ supune, pre El pov@]uitoriu%l urmeaz@? De unde au luat israilteaniiaceast@ cuno}tin]@ a lui Dumnezeu }i ^n cechip ^ntru at$ta vreame o au ]inut, at$ta c$tneamurile ceale vecine }i ^mp@ra]ii c@rora demulte ori au fost supu}i slujba }i ^nchi-n@ciunea unui Dumnezeu adev@rat din inimilelor de tot nu o au putut }tearge? Au nu s$ntaceastea mare dovedire cum c@ descoperireacea dumnezeiasc@, de carea aici cerc@m, unuiaacestui norod au fost ^ncredin]at@? Pentruaceasta c@r]ile aceastea o dumnezeire sufl@,nu p@rtinesc dezmierd@rilor oamenilor, nuslujesc m$ndriei }i trufiei lor, nici }tiin]@i ceiide}earte, ci mai v$rtos toate dezmierd@rileceale necuvioase, trufiia }i poftele le gonesc.Despre Dumnezeu pururea cum s@ cuvinegr@iesc, m@rirea Lui o caut@ totdeauna }ipretutindinea ^nva]@ }i poruncesc viia]@cuvioas@ }i de toat@ ^n}el@ciunea curat@,cucerniciia, dreptatea, ^nfr$narea, cump@-tarea }i alte fapte bune. Scriitorii, carii ^nosibite vremi au scris aceaste c@r]i, de laacela}i Duh fiind ^nsufla]i, cu aceaea}i^ntocmire a graiului au scris, ^ndemn$nd spre faptele ceale bune }i ^ngrozind de c@tr@ cealereale, nu cu teamere gr@ind, ca cum s-ar ^ndoi,oao lucruri s@ cuvine a s@ ar@ta aici.%nt$iu, cum c@ S. Scriptur@ easte dela Dumnezeu }i s@ se r@spund@ laceale ce ^mprotivnicii ^mprotiv@arunc@, ar@t$nd de nimic b$rfealele lor. Adoao, cum c@ Scriptura p$n@ la noi nev@t@-mat@ }i nestr@mutat@ au venit.
Sf$nta Scriptur@ easte de la Dumnezeu.
%nainte de toate trebuie s@ ar@t@m cum c@S. Scriptur@ easte de la Dumnezeu, }i aceaea,precum Dumnezeu o au dat, nestr@mutat@ }inev@t@mat@ p$n@ la noi au ajuns.P@r]ile S. Scripturi s$nt doao: Testam$ntulcel Vechiu }i cel Nou. Testam$ntul celVechiu, care Dumnezeu cu jidovii l-au f@cut,cuprinde istoriia lucrurilor care cu ei ^naintede venirea lui Hristos s-au ^nt$mplat }iprorociile ceale ce mai ^nainte spunea venirealui Hristos, }i ^mpreun@ }i ceale ce s$nt delips@ la ^ndreptarea n@ravurilor. Testam$ntulcel Nou de la ^ntruparea lui Hristos ^nceape}i s@ alc@tuia}te din patru Evanghelii, dinFaptele Apostolilor }i din Scrisorile lor.Zicem, dar@, c@ Scriptura cu adev@rat eastesf$nt@ }i de la Dumnezeu ^nsuflat@, }i aceastamai v$rtos pentru aceaea c@ to]i haractirii }itoate seamnele }i ^nsu}irile descoperirei ceiiadev@rate }i dumnezeie}ti ^ntru sine le are.Aceastea s$nt temeiurile ceale mai dint$iuale credin]ei ceii adev@rate, cum c@ easte unDumnezeu, Carele toate le oc$rmuia}te,sufletul easte nemuritoriu }i omul are volnicie}i altele aseamenea, care de ^nv@]@tura ceas$n@toas@ nev@t@mat@, drept, dup@ legile fireiceale noao cunoscute s@ ]in. Minunile ceale^naintea a nenum@rat@ mul]ime de oameni f@cute, care nici ^ntr-un chip nu s@ pot ar@tamincinoase, de vreame ce Moisi pre totnorodul ^l aduce m@rturie a minunilor sale,ca nimic s@ nu zic de ceale ce Iisus Navi }iprorocii au f@cut. Aceia c@rora s-au f@cutdescoperirea au fost oameni f@r@ prihan@, cu viia]@ bun@, neiubitori de m@rire de}eart@, }ipentru aceaea nici un prepus nu poate s@ fiec@ au vrut s@ ^n}eale, ba ^nc@ s$nt ^ntru eitoate acealea care pot s@ fac@ credin]@.S. Scriptur@ easte ca o carte trimis@ de laDumnezeu, prin m$inile prorocilor }i a apos-tolilor, care aiavea arat@ pre ^ncep@toriul s@u.{i mai ^ntru acel chip Scriptura Dumne-zeiasc@ s@ zice, cum }i c@r]ile ^mp@r@te}ti s@zic, ori cu m$na ^mp@ratului fie scrise, saum@car de el adeverite }i cu peceate ^m-p@r@teasc@ ^nt@rite, a}ea DumnezeiascaScriptur@, cum frumos zice S. Augustin,
Cuv. 2 ^n Psalm 90:
Din cetatea aceaea de undenemernicim, p$n@ la noi au venit, cu pe-ceate dumnezeiasc@ s$nt ^nt@rite, adec@
1