UNIVERSITATEA BABES-BOLYAICLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE FILIALA ZALAU

REFERAT UNICACITATEA IMPLICARII T.V.A.-ULUI

Prof. univ. dr. IACOB S. ALTMAN STUDENT: MOISI TANIA CELESTINA

Zalau 2007

CAP 1. DEFINITII SI CARACTERISTICI PRIVIND T.V.A.......7 CAP 2.DATE PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADUGAT 2.1. Reguli de impozitare a TVA.10 2.2 .Faptul generator de TVA..14 2.3 .Exigibilitatea TVA14 2.4. Operatii care se cuprind n baza de impozitare.16 2.5.Operatii care nu se cuprind n baza de impozitare...17

Bibliografie Anexe

CAP 1.DEFINIII I CARACTERISTICI PRIVIND T.V.A.

Taxa pe valoarea adaugata este, conform definitiei date de Ordonanta numarul 17/2000, un impozit indirect care se stabileste asupra operatiunilor care privesc livrarile de bunuri mobile, importul de bunuri, prestarile de servicii si operatiunile similare. M. Ristea defineste T.V.A. astfel: T.V.A. reprezinta un impozit indirect ntemeiat pe criteriul deductibilitatii care se stabileste asupra operatiunilor privind transferul proprietatii bunurilor, precum si asupra celor privind prestarile de servicii. Ca marime T.V.A. este echivalenta cu diferenta dintre vnzarile si cumpararile n cadrul aceluiasi stadiu al circuitului economic, de aceea se aplica asupra tranzactiilor fiecarui stadiu al circuitului economic si reprezinta un venit al bugetului de stat. Pentru a ntelege continutul T.V.A. si modul de functionare a conturilor contabile folosite pentru reflectarea ei presupune precizarea, mai nti a continutului categoriei de valoare adaugata. Valoarea adaugata reprezinta valoarea nou creata de ntreprindere n urma ciclului de productie. n analiza financiara ea este definita ca diferenta dintre productia exercitiului si marja comerciala, pe de o parte, si consumul intermediar, pe de alta parte. Aceasta definitie este destul de riguroasa, chiar daca n cadrul productiei exercitiului se agrega elemente eterogene din punct de vedere al evaluarii: productia vnduta, evaluata la pret de vnzare; productia stocata si productia imobiliza, evaluata la pret de productie. Aceasta eterogenitate a evaluarilor este evitata n reglementarile specifice T.V.A., unde se precizeaza ca, n vederea calculului taxei, valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vnzarile si cumpararile din acelasi stadiu al circuitului economic, excluzndu-se deci productia stocata ( in sens fiscal, conceptul de valoare adaugata este mai restrictiv dect cel din contabilitatea nationala). Originile taxei pe valoarea adaugata se gasesc n practica fiscala franceza de la sfrsitul deceniului al 7-lea, iar n prezent aceasta prghie fiscala opereaza n toate tarile Uniunii Europene si n numeroase tari din afara spatiului comunitar. n Romnia, s-a optat pentru modul indirect de calcul a T.V.A., n primul rnd pentru ca sa urmarit introducerea unui mecanism asemanator cu cel din majoritatea tarilor U.E. si apoi pentru ca este mai comod, iar informatiile necesare vin direct din documente care justifica taxa colectata (aferenta vnzarilor) si taxa deductibila (aferenta cumpararilor), pe baza documentelor justificative si apoi, prin diferenta se stabileste T.V.A. de plata, sau daca taxa deductibila este mai mare dect taxa colectata, T.V.A. de recuperat. n ceea ce priveste denumirea unor conturi de T.V.A., nu corespund continutului economic al materiei pe care o reflecta si ele sunt acceptate doar n ideea unei simplificari a aspectului formal a mecanismului T.V.A. Astfel contul 4426 T.V.A. dedectibila are n titlu termenul T.V.A., cu toate ca el reflecta 19 % din cumpararile din punct de vedere al ntreprinderii care face acest calcul, cumpararile nu cuprind valoarea adaugata. Acelasi lucru se poate spune si despre contul 4427 T.V.A. colectata care reflecta de fapt 19 % din vnzari n conditiile n care stim ca vnzarile cuprind pe lnga valoarea adaugata de ntreprindere si consumul intermediar. Doar denumirile conturilor 4423 T.V.A. de plata si 4424 T.V.A. de recuperat corespund, la nivel de ntreprindere continutului lor economic. Acceptarea, la nivelul contabilitatii a denumirii conturilor de T.V.A., asa cum sunt ele prevazute n planul de conturi simplifica modul de ntelegere a mecanismului T.V.A. n ceea ce priveste contul 4428 T.V.A. neexigibila ramn valabile consideratiile facute la conturile anterioare. n plus, n reglementarile contabile se precizeaza ca prin acest cont se tine evidenta taxei neexigibile rezultate din vnzarile si cumpararile de bunuri, servicii, lucrari efectuate cu plata n rate, precum si cea inclusa n pretul de vnzare cu amanuntul la unitatile comerciale care tin evidenta la acest pret .2

La ntocmirea bilantului, conform normelor publicate anual de Ministerul Finantelor, se confirma continutul eterogen al contului 4428 si, respectndu-se principiul necompensarii fiecare componenta (taxa neexigibila aferenta cumpararilor, taxa neexigibila aferenta vnzarilor, taxa neexigibila inclusa n pretul cu amanuntul ) apare pe o pozitie distincta, n functie de natura economica a elementului n cauza. Pentru a evita unele probleme care pot aparea, este recomandabil sa se foloseasca conturi analitice ale lui 4428 cel putin pentru : taxa neexigibila aferenta cumprarilor, taxa neexigibila aferenta vnzarilor si , taxa neexigibila inclusa n pretul de vnzare al marfurilor din stoc, precum si alte analitice daca este cazul. Avnd n vedere ca taxa pe valoare adaugata este un impozit pe care l platesc fractionat ntreprinderile n drumul parcurs de bunuri si servicii pna la consumatorul final, fiind suportata de acesta din urma, se considera ca ofera unele avantaje din punct de vedere fiscal :3 garanteaza neutralitatea ntre filierele de productie si cele de distributie n interiorul unei tari ; asigura neutralitatea externa n sensul ca bunurile din import sunt supuse taxei n aceleasi conditii ca bunurile provenite din tara si exportul este scutit de T.V.A. ( se evita astfel dubla impunere n tara exportatorului si n tara importatorului ) ; reduce riscul de frauda prin posibilitatea de a proceda la un control ncrucisat. Se mai apreciaza, de asemenea, ca T.V.A. este un impozit cu randament fiscal ridicat, stabil si elastic, cu pondere semnificativa n totalul veniturilor bugetului de stat. De asemenea se considera ca T.V.A. poate fi privit din trei puncte de vedere :4 din punct de vedere fiscal, T.V.A. este un impozit pe consum suportat de consumatorul final ; din punct de vedere economic T.V.A. este un indicator ce permite msurarea valorii nou create ; din punct de vedere contabil T.V.A. este neutra pentru unitatea economica. Avnd n vedere faptul ca n Romnia sistemul fiscal este nou si ntr-o continua modificare, legislatia n domeniul T.V.A. este foarte bogata.

CAP.2 DATE PRIVIND TAXA PE VALOREA ADAUGATA

2.1 REGULI DE IMPOZITARE A T.V.A Majoritatea societatilor comerciale au ca si principala regula, n functie de care stabileste daca o operatiune este supusa sau nu taxei pe valoare adaugata, destinatia produselor livrate sau serviciilor prestate. Potrivit acestui principiu bunurile sunt supuse taxei n tara n care se consuma, astfel ca: - bunurile si serviciile realizate de societate sau cele provenite din import sunt supuse T.V.A. daca sunt destinate beneficiarilor din Romnia. - bunurile si serviciile realizate de societate dar destinate exportului sunt scutite de T.V.A. Potrivit legislatiei n vigoare privind T.V.A., s-au clasificat operatiunile care intra n sfera

de aplicare a T.V.A., astfel: operatiuni impozabile obligatoriu, pentru care taxa se calculeaza asupra sumelor obtinute din prestari de servicii, la fiecare stadiu al circuitului economic, din taxa calculata pentru serviciile livrate, societatea are dreptul sa deduca taxa aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor impozabile. operatiuni scutite, care sunt reglementate prin lege si nu se admite extinderea lor prin analogie.Societatea are doua tipuri de operatiuni scutite de T.V.A., si anume: - operatiuni scutite de T.V.A. cu drept de deducere, cum ar fi deconatrea biletelor de odihna si tratament pe perioada concediului de odihna,precum si deducerea celorlalte cheltuieli efectuate pentru salariati in limita fondului anual. - operaiuni scutite de T.V.A. fara drept de deducere, n aceasta categorie se includ mesele calde acordate salariatilor . 2.2 FAPTUL GENERATOR SI EXCIBILITATEA T.V.A Faptul generator reprezinta momentul n care ia naatere obligatia de a plati T.V.A., iar exigibilitatea reprezinta dreptul organului fiscal de a-i pretinde la o anumita data plata taxei datorate bugetului de stat. 2.2.1.FAPTUL GENERATOR DE T.V.A ObligaTia platii T.V.A. ia naatere la data efectuarii prestarilor de servicii. n cazul reexecutarii partiale de servicii, obligatia de plata a societatii se determina corespunzator serviciilor prestate. Pentru prestrile de servicii cu plata n mai multe transe faptul generator intervine la expirarea perioadei de ncasare a sumelor prevazute n contractul ncheiat ntre o companie si cumparator. Pentru urmatoarele operatii, obligatia societatii de plata a T.V.A. intervine dupa cum urmeaza: - n cazul importurilor de bunuri, la data nregistrarii declaratiei vamale, iar pentru serviciile efectuate de societati din afara tarii, la data receptiei de catre societate; - la termenele de plata pentru ratele prevazute n contracte, pentru operatiile de aceasta natura; - la data vnzarii bunurilor de o societate n cazul operatiunilor efectuate prin intermediul altor societati; - la data emiterii documentelor n care se consemneaza preluarea unor bunuri din activele firmei pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legaturacu activitatea economica desfasurata de societate sau pentru a fi puse la dispozitia unor personae fizice sau juridice cu titlu gratuit sau la data documentelor la care se confirma prestarea de servicii cu titlu gratuit. 2.2.2.EXIGIBILITATEA T.V.A. Exigibilitatea ia naatere de regula, n momentul prestarii serviciilor ( coincide cu faptul generator ). Exista nsa si unele exceptii de la aceasta regula, exigibilitatea putnd fi anterioara sau

ulterioara faptului generator, n conditiile stabilite de norme, si anume: factura este emisa nainte de efectuarea prestarilor serviciilor; contravaloarea serviciilor se ncaseaza nainte de efectuarea prestarii serviciilor; se datoreaza avansuri. Pentru prestarile de servicii care se efectueaza continuu sau succesiv precum si pentru cele la care se ncaseaza de regula avansuri, exigibilitatea T.V.A. intervine la data stabilirii debitului clientului pe baza de factura. Exigibilitatea T.V.A. aferenta sumelor constituita drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii, privind calitatea serviciilor ia nastere la data ncheierii procesului-verbal de receptie definitiva sau, dupa caz, la data ncasarii sumelor, daca ncasarea este anterioara acesteia. n cadrul operatiunilor supuse T.V.A., sunt unele situatii particulare n care se calculeaza marimea acesteia, dar plata ei se suspenda pe anumite termene. Asfel de situatii apar n cazul importurilor de utilaje, echipamente, masini, etc. n vederea dezvoltarii activitatii sau dotare cu mijloace fixe a societatii. Pna la expirarea duratei de suspendare, societatea este obligata sa achite T.V.A. prin virament, cec sau numerar la Administratia Financiara Zalau. La nivel national C. Istrate spunea: Faptul ca aparitia obligatiei de plata a T.V.A. este de regula, independenta de data ncasarii contravalorii bunurilor vndute si serviciilor prestate, n conditiile blocajului financiar generalizat din Romnia, are efecte evident nefavorabile asupra situatiei de trezorerie a ntreprinderilor. n acest context, s-a propus de catre ntreprinzatori si chiar de catre unii politicieni modificarea mecanismului T.V.A. n sensul platii acesteia la data ncasarii si nu la data facturarii. Este greu de crezut ca puterea politica va accepta un astfel de rationament, n conditiile n care T.V.A. nu este un impozit care alimenteaza cu regularitate trezoreria statului si n care se apreciaza ca modificarea mecanismului ar conduce la dificultati n formarea veniturilor bugetului statului. Un instrument care ar putea mpaca ntreprinderile cu statul n privinta decalajului dintre ncasarea facturilor si plata T.V.A. este creditul comercial pe baza de efecte de comert. nsa pentru ca acest mecanism sa functioneze este necesara ncrederea ntre partile implicate. n acelasi timp este necesara si o implicare mai serioasa a bancilor .6

3.1. BAZA DE IMPOZITARE A T.V.A. LA S.C. ALT UNIVERS COMPANY 2002 S.A ZALU 3.1.1. OPERAIUNI CARE SE CUPRIND N BAZA DE IMPOZITARE La S.C. ALT UNIVERS COMPANY 2002 S.A baza de impozitare a T.V.A. reprezint contravaloarea serviciilor prestate, exclusiv T.V.A. n cazul plii n natur, valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor primite trebuie s asigure acoperirea integral a contravalorii serviciilor prestate. Societatea determin baza de impozitare integral la data prestrii serviciilor, sau dup caz la ntocmirea facturilor, chiar dac n contract se

prevede plata n rate sau la anumite termene. Baza de impozitare este determinat de: preurile negociate ntre S.C. ALT UNIVERS COMPANY 2002 S.A ZALU i client; tarifele negociate pentru prestrile de servicii; preurile de pia sau, n lipsa acestora, costurile de producie ale bunurilor preluate din activele firmei pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legatur cu activitatea economic desfurat de societate sau pentru a fi puse la dispoziia altor persoane fizice sau juridice cu titlu gratuit; n cazul n care unele elemente accesorii ale preului nu sunt determinate n mod precis n momentul prestrii serviciilor, toate sumele percepute ulterior se impoziteaz. Pentru determinarea bazei de impozitare aferente prestrilor de servicii n devize, societatea este obligat s emit concomitent factura att n devize ct i n lei utiliznd cursul de referin stabilit de BNR. Baza de impozitare se corecteaz cu diferenele de pre rezultate ca urmare a modificrii cursului valutar ntre data ncasrii facturii i data facturrii. Societatea este obligat s emit factur fiscal n negru pentru sumele ncasate n plus i n rou pentru sumele de sczut.n cazul echipamentelor de lucru suportate parial de salariai se supune T.V.A. numai suma corespunztoare valorii bunurilor care este suportat de salariai, iar exigibilitatea T.V.A. intervine la data scadent pentru plat.

3.4.2. OPERAIUNI CARE NU SE CUPRIND N BAZA DE IMPOZITARE 1) Remizele i alte reduceri de pre acordate de ctre S.C. ALT UNIVERS COMPANY 2002 S.A ZALU direct clienilor. Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare remizele i alte reduceri de pre trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie efective i n sume exacte n favoarea clientului; s nu prezinte remunerarea unui serviciu sau ocontrapartid pentru o remunerare oarecare; s fie reflectate n facturi sau n alte documente justificative. Reducerile acordate dup facturare trebuie s fie menionate n facturi n rou. 2) Penalitile pentru nedeplinirea total sau parial a obligaiilor contractuale, numai dac sunt percepute peste preurile i tarifele negociate. Nu se excldu din baza de impozitare sumele ncasate de S.C.ALT UNIVERS COMPANY 2002 S.A. pentru acoperirea prejudiciilor provacate de distrugerea, deteriorarea sau nerestituirea unor bunuri aparinnd clientului. 3) Dobnzile pentru plile cu ntrziere efectuate de ctre clientiii societii. 4) Sumele ncasate de la bugetul statului sau de la bugetul local de ctre

S.C. ALT UNIVERS COMPANY 2002 S.A destinate finanrii unor investiii. Baza de impozitare poate fi corectat n cazul refuzurilor pariale sau totale privind cantitatea, preurile sau alte elemente cuprinse n facturi sau n documentele similare, suma impozabil reducndu-se corespunztor. Sumele necuprinse n baza de impozitare la S.C. ALT UNIVERS COMPANY 2002 S.A atrag pierderea dreptului de deducere a T.V.A. n contabilitatea clienilor societii. n acest caz clienii societii trebuie s nregistreze n jurnalul pentru cumprri valoarea facturilor i taxa pe valoare adugat, corectat cu reducerile acordate i cu influenele rezultate din refuzurile fcute; S.C ALT UNIVERS COMPANY 2002 S.A. fiind obligat s emit facturi de corecie n rou sau n negru, dup caz.

BIBLIOGRAFIE

1.Cristea H. Contabilitatea i calculaiile n conducerea intreprinderilor, Editura Mirton, Timioara,1995; 2. Feleag N. i Ionacu I. Tratat de contabilitate financiar, vol. II, Editura Economic, bucureti, 1998; 3. Istrate C. - Fiscalitate i contabilitate n cadrul firmei (ediia a 2-a revzut i actualizat), Editura Polirom, Iai, 2000; 4. Pantea P. Managementul contabilitii romaneti, Editura Intelcredo, Deva, 1998; 5. Pantea P., Bodea G. Contabilitate financiar: Aplicaii practice, Editura Intelcredo, Deva, 2001; 6. Pantea P., Bodea G. Contabilitatea romaneasc armonizat cu Directivele Contabile Europene, Ediia I, Editura Intelcredo, Deva, 2003; 7. Pop V. Contabilitatea financiar a societilor comerciale, Curs anul II, Ediia a II-a, Editura Treira, Oradea, 1998;

8. Pop V., Pop M. Bazele teoretice ale contabilitii, Curs anul I, Editura Treira, Oradea, 1998; 9. Pop V. Exerciii i probleme rezolvate de contabilitate financiar, Editura Treira, 1997; 10. Ristea M. Normalizarea contabilitii, baz i alternativ, Editura Tribuna Economic, Bucureti, 2002; 11. Ristea M. i Dima M. Contabilitatea societilor comerciale, Editura Universitar, Bucureti, 2002; 12. Vinter Angela Bazele contabilitii, Editura Treira, Oradea, 1999; 13. *** - Legea contabilitii nr. 82/1991; 14. *** - Ordonana Guvernului nr. 61/2001 (cu modificrile la Legea contabilitii nr. 82/1991); 15. *** - Legea nr. 345/1 iunie 2002 ( actualizat) privind taxa pe valoarea adugat; 16. *** - Hotrrea Guvernului nr. 44/22. 01.2004 privind taxa pe valoarea adugat; 17. Mates Dorel,Contabilitatea intreprinderii- aplicatii practice, Editura Mirton , 2004 18. Mates Dorel, Contabilitatea financiara a intreprinderii intre normalizare si ,Editura Mirton , Timisoara , 2003 Timisoara, armonizare