LUCRARE PRACTICA

TOALETA PACIENTULUI IMOBILIZAT LA PAT

1) INTRODUCERE
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza care au scopul de a asigura
controlul si igiena bolnavului. Ea constituie una din conditiile indispensabile ale
procesului de vindecare. Desi pacientul cu hemoragie cerebrala se mobilizeaza cu multa
atentie trebuie sa beneficieze de toaleta zilnica la pat, pe regiuni.

2) OBIECTIVE
Prin toaleta pacientului imobilizat la pat se indeparteaza de pe suprafata pielii stratul
cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecate
cu praf, alimente, resturi de dejectii si alte substante straine care adera la piele.
Indepartarea acestora deschide orificiile de excretie ale glandelor pielii, invioreaza
circulatia cutanata si a intregului organism, produce o hiperemie activa a pielii,
favorizand mobilizarea anticorpilor formati in celulele reticulo-endoteliale din tesutul
celular subcutanat. Toaleta linisteste bolnavul, ii creeaza o senzatie placuta de confort.

3) PRINCIPII
Pentru ca toaleta sa se desfasoare in bune conditii se urmaresc cateva principii care
trebuie respectate:
-se apreciaza starea generala a bolnavului pentru a evita o toaleta prea lunga,
obositoare.
-se verifica temperatura ambianta, pentru a evita racirea pacientului.
-se evita curentii de aer prin inchiderea usilor, ferestrelor.
-se izoleaza bolnavul prin paravan.
-se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei, schimbarii lenjeriei
patului si a bolnavului si pentru prevenirea escarelor.
Baia partiala la pat consta in spalarea intregului corp pe regiuni, descoperind progresiv
numai partea care se va spala dupa ce pacientul a fost dezbracat complet si acoperit cu un
cearceaf si cu o patura. Asistenta va avea grija ca temperatura in salon sa fie de cel putin
20oC iar temperatura apei de 37oC se va controla cu termometrul de baie sau cu cotul.
Apa calda trebuie sa fie din abundenta si se va schimba de cate ori este nevoie.

4) ETAPE
Toaleta se face respectand o anumita ordine si se va incepe intotdeauna cu fata, apoi
gatul, membrele superioare, partea anterioara a toracelui, abdomenul, partea posterioara a
toracelui, regiunea sacrala, coapsele, membrele inferioare, organele genitale si in sfarsit
regiunea perianala. Musamaua si aleza de protectie se muta infunctie de regiunea pe care
o spalam iar la sfarsit se face toaleta parului, toaleta partii bucale.
Inainte de a incepe baia pe regiuni se vor colecta date medicale cu privire la starea
pacientului: puls, tensiune, respiratie, ce mobilizare i se permite in ziua respectiva, daca
se poate spala singur, pe care parte a corpului.

1
 Asistenta pregateste psihic bolnavul cu hemoragie cerebrala, daca acesta este
constient, explicandu-i manevrele pe care le va face cu foarte mare atentie la miscarea
capului si cerand cooperare daca este posibil.

5) EXECUTAREA INGRIJIRILOR-TOALETA PE REGIUNI

Scopul ingrijirilor este:
-prevenirea infectiilor, indepartarea secretiilor si a depozitelor naturale,
-mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare,
-obtinerea unei stari de bine a pacientului, profilaxia cariilor dentare,
-evitarea leziunilor de grataj la pacientii cu prurit/agitati, prevenirea escarelor,
-pregatirea pacientilor pentru diferite interventii chirurgicale
-mentinerea unei stari de confort la pacientii imobilizati la pat,
-la pacientii inconstienti cu sonde vezicale/nazogastrice intretinerea si mentinerea
acestora.
Materialele necesare pentru toaleta pe regiuni sunt:
-musama, aleza, cearseafe, prosoape, tampoane tifon, comprese, manusi de baie,
manusi de cauciuc, tavita renala, recipient pentru apa, sapun, paravan, bazinete,
plosca.
Tehnica: Spalarea fetei incepe cu ingrijirea ochilor. Se indeparteaza secretiile oculare cu
un tampon steril de la comisura externa spre cea interna. Se spala ochii cu mana acoperita
cu manusa, se limpezesc, se sterg cu prosopul curat. La pacientul ia nconstient pentru a
mentine supletea corneei se picura “lacrimi artificiale” in fiecare ochi, iar daca ochiul
ramane deschis se aplica comprese imbibate in ser fiziologic si se indeparteaza periodic
secretiile oculare. Se continua apoi cu fruntea de la mijloc spre tample, se spala cu
miscari circulare regiunea periorala si regiunea perinazala. Se curata fosele nazale fiecare
cu cate un tampon umezit in ser fiziologic. Daca pacientul prezinta o sonda se dezlipeste
romplastul cu care este fixata, se extrage 5-6 cm, se curata tubul cu un tampon, se
indeparteaza crustele de pe mucoasa nazala cu un tampon umezit in apa oxigenata
diluata, se reintroduce sonda, se fixeaza. Sonda pentru oxigenoterapie se poate introduce
in cealalta fosa nazala. Se controleaza functionarea sondelor, se supravegheaza respiratia
pacientului.
Spalarea gatului si a membrelor superioare se face cu miscari circulare incepand
de la umar spre capatul distal stergandu-se imediat. Se va insista la axile tamponandu-le
pana la perfecta uscare. Daca pacientul se poate intoarce in decubit lateral spalarea
celeilalte maini se face in aceasta pozitie.
Toaleta partii anterioare a toracelui se face insistand la femei la pliurile
submamare. Se sapuneste si se clateste cu o mana ferma, fara brutalitate se va avea grija
la ombilic, depozitul de murdarie se poate indeparta cu un tampon inmuiat in benzina.
Pentru a evita iritatiile se unge pielea cu vaselina.
Spatele bolnavului este bine sa se spele in decubit lateral daca nu este posibil in
sezut. La pacientii cu hemoragie cerebrala capul se va sustine tot timpul si se va misca cat
mai putin posibil.
Toaleta partii inferioare a corpului se face ca si la membrele superioare cu
atentie deosebita la spatiile interdigitale.
Toaleta organelor genitale si a regiunii perianale se face dupa ce pacientul este
informat si i se asigura intimitatea. Se serveste pacientul cu bazinet pentru a-si goli vezica

2
urinara si se inlocuieste cu unul curat, pacientul ramanand in pozitia ginecologica. Se
imbraca manusa de cauciuc apoi cea de baie si se spala regiunea dinspre simfiza pubiana
spre anus; se limpezeste abundent. Se scoate bazinetul si se usuca regiunea genitala,
anala, pliurile-care se pudreaza cu talc. Se indeparteaza materialele si se aranjeaza patul,
pacientul este asezat comod.
Toaleta cavitatii bucale la pacientul cu hemoragie cerebrala-constient se face
cerand bolnavului sa deschida gura: se sterg limba, bolta palatina, suprafata interna si
externa a arcadelor dentare cu glicerina boraxata, cu miscari dinspre inauntru inspre afara
si se sterg dintii cu un alt tampon; la sfarsit se sterg buzele. La pacientul inconstient se va
folosi deschizatorul de gura introdus in arcadele dentare si se va scoate proteza dentara,
daca este cazul. Se va evita contactul mainilor cu secretia salivara a pacientului sau cu
materialul folosit.
Ingrjirea unghiilor se face prin taiere la nivelul degetului, cu atentie. Mana sau
piciorul se aseaza pe un prosop unde se aseaza fragmentele taiate. Se dezinfecteaza
instrumentele dupa utilizare. Se evita lezarea tesuturilor adiacente (risc de infectii–
panaritii mai ales la diabetici).
Ingrijirea parului. Spalarea parului este contraindicata la pacientii cu hemoragie
cerebrala, cu fracturi ale craniului, traumatisme mari, pacienti cu stare generala alterata,
febrili, cu boli ale pielii capului. La acestia se face zilnic perierea si pieptanarea parului.
In final dupa spalarea intregului corp, pentru activarea circulatiei sanguine
bolnavul se va frictiona cu alcool mentolat indeosebi regiunile predispuse la escare. Este
de evitat la pacientul imobilizat la pat udarea pansamentului a aparatului gipsat in timpul
baii pe regiuni.

6) CONSIDERATII PERSONALE
Toaleta pe regiuni a pacientului imobilizat la pat ofera informatii despre starea
tegumentelor, modificarile acestora fiind foarte importante in munca cu bolnavul.
Bolnavii cu hemoragie cerebrala, in stare grava,adinamici, inconstienti, cu paralizii care
nu au posibilitatea sa-si schimbe singuri pozitia in pat sunt mai predispusi escarelor.
Prevenirea acestora, urmarirea starii tegumentelor este foarte importanta in evolutia bolii
si prevenirea complicatiilor. Inrosirea pielii in regiunile predispuse escarelor: regiunea
occipitala, a omoplatului, sacrata, calcaiele, creasta iliaca, partea interna si externa a
genunchilor si regiunea maleolara precum si o senzatie dureroasa la presiune sunt primele
semne ale escarelor. Aceste zone trebuie foarte bine ingrijite odata ce au fost observate
modificari tegumentare. Pozitia bolnavului se va schimba frecvent (la 2 ore), la pacientul
cu hemoragie cerebrala cu multa grija la miscarea capului – acesta se va sustine de catre o
asistenta. Mai pot aparea deasemenea si alte modificari tegumentare: edem, cianoza,
eruptii cutanate, descuamatii observate in timpul efectuarii toaletei pacientului care
trebuie semnalate de urgenta medicului.