Apicultura incepatori

Apicultura pentru incepatori Inainte de a va apuca de apicultura trebuie sa tineti minte un lucru: apicultura nu este doar un simplu hobby, ci un mod de viata cu totul si cu totul deosebit. Orice apicultor incepator are o multime de intrebari in legatura cu aceasta profesie milenara. In randurile care urmeaza vom incerca sa raspundem la cele mai frecvente dintre acestea:

Apicultura pentru incepatori

Sfaturi Doua familii de albine sunt suficiente pentru un apicultor incepator. Cresterea numarului de familii se face in timp, pe masura ce se acumuleaza experienta. Incepeti cum trebuie. Construiti voi insiva macar un stup. Construirea si asamblarea de stupi este extrem de importanta pentru incepatori. Daca va pricepeti un pic la tamplarie va fi usor sa construiti lazi si rame. Daca nu, atunci puteti comanda partile unui stup si sa il ansamblati singuri. Faceti-va palnurile din timp. Inca din iarna comandati noile familii, echipamente si lazi. Ansamblati stupii si construiti ramele pe timp de iarna astfel incat totul sa fie pregatit pentru luna aprilie cand albinele vor iesi din amorteala iernii. Amplasati stupii pe vatra care ati ales-o din timp astfel incat sa fiti pregatiti pentru primavara. Alaturati-va asociatiei crescatorilor de albine pentru a obtine cat mai multe informatii. Este foarte important sa va abonati la o revista de profil si sa citit cat mai multe carti pe aceasta tematica. entru a incepe cu dreptul in acest domeniu este nevoie sa aveti o familie puternica. !ara o familie de albine are pana la "#.$$$ de membrii. %rantorii apar si ei primavara dar sunt dati afara din stup cand vine toamna. e timp de vara sunt aproximativ &$$$ de trantori in stup. Este usor de lucrat cu o familie buna. Aveti gri'a sa nu stoarceti mierea tarziu toamna deoarece exista mari sanse ca albinele sa moara de foame pe timpul iernii.

Primii pasi in lumea albinelor

Draga apicultorule incepator, Cererea de miere si produsele sale adiacente este in continua crestere, costurile continuand insa sa fie destul de mici. Din pacate in (omania consumul de miere este unul destul de redus in comparatie cu cel din celelate tari europene. )n roman consuma in medie cam &$$ gr de miere pe an. Dar acest lucru nu trebuie sa te descura'eze. (omanii nu au inca atat de dezvoltata conceptia referitoare la viata sanatoasa bazata pe o alimentatie sanatoasa. racticand apicultura poti a'uta la schimbarea acestei mentalitati. De exemplu s-a abrobat de'a o lege referitoare la consumul de miere in scolii in scopul educarii tinerei generatii cu privire la beneficiile mierii. Dar inainte de a pornii in lumea minunata a albinelor este bine sa stii anumite lucruri. Este adevarat ca vei invata multe din propria experienta dar este bine pentru albinele tale sa nu faci prea multe greseli. Intepaturile de albine Inainte de a transforma apicultura intr-un hobb* sau o sursa de venit, tine minte ca albinele inteapa. Albinele sigur te vor intepa pe tine si chiar pe membrii familiei tale. entru ma'oritatea oamenilor intepatura de albina nu este una foarte periculoasapoate provoca o durere mai mare sau mai mica si un oarecare discomfort. entru altii cam $,+ , din populatia globului intepatura de albina se poate dovedi a fi letala deoarece persoana respectiva poate intra in soc anafilactic. De obicei exista o serie de indicatori care arata daca o persoana este alergica la albine, dar exista cazuri cand o persoana care nu stie ca este alergica poate fi intepate. Astfel este normal ca zona intepata sa se umfle un pic, dar daca zona respectiva se umfla exagerat de mult, daca apar mancaturi pe corp in zone situate la distanta mare de zona intepata sau probleme de respiratie atunci este cazul sa itt faci gri'i. Daca esti inepat de o albina indepartati cu gri'a acul printr-o miscare gen periere si apoi aplicati o compresa rece. um poti acumula mai multe cunostinte despre albine! Cititul cartilor si al revistelor de specialitate este o metoda excelenta de a fla o multime de informatii noi despre albine. De altfel este ideal daca ai si acces la internet pentru a consulta site-urile si forumurile de specialitate. %otusi oricat de mult ai citi tot nu vei putea face fata asaltului de emotii care are loc in momentul in care deschizi pentru prima data capacul unui stup si vezii mii de albine misunand de colo-colo. Daca ai posibilitatea ar fi bine sa insotesti mai intai un apicultor cu experienta pentru a vedea modalitatea de lucru. Ai fi ca un fel de ucenic. Este important sa inveti cum sa deschizi corect un stup si cum sa scoti afara ramele fara a deran'a prea mult albinele. In acest fel iti faci un bine si tie dar si lor. Foarte important este sa inveti cum sa diferentiezi albinele lucratoare de trantori si de matca. -oi iti punem aici cateva poze dar crede-ne nimic nu se compara cu experienta proprie. E usor sa faci diferenta in poze dar in momentul in care te uiti in stup si vezi mii de albine zumzaitoare e cu totul altceva.

e trebuie sa faca un apicultor incepator!

um invat! Aceasta reprezinta o problema foarte important pentru un incepator. Exista foarte multe informatii la dispozitie dar din pacate multe dintre sunt fie prea succinte fie gresite iar altele sunt scrise intr-un limba' mult prea academic. Exista foarte multe pareri referitoare la unul si acelasi lucru, asa ca ce ar trebui sa creada un apicultor incepator. Important este sa cititi cat mai multe carti, articole si reviste si sa incercati sa alegi doar acele informatii care sunt date de experti in domeniu. artile /a'oritatea oamenilor apeleaza la carti atunci cand doresc sa se documenteze. /ulte asociatii apicole au biblioteci dar veti gasi si carti de apicultura prin librarii sau de vanzare pe internet. Din pacate multe carti de apicultua contin greseli si multe dintre ele sunt plagiaturi ale altora mai vechi. Alte carti sunt scrise de persoane care au foarte putina experienta in acest domeniu. Daca ai doi stupi nu inseamna ca esti expert in apicultura si poti automat sa scrii o carte de specialitate prin care sa dai sfaturi altora. Cel mai bine ar fi sa cautati acele carti care sunt recomandate de catre Asociatiile de Apicultori fie din (omania, fie din strainatate. Internetul 0a fel ca si in cazul cartilor, exista multe site-uri care sunt dedicate apiculturii. Cel mai bine ar fi totusi sa consultati site-urile romanesti deoarece acestea sunt mult mai relevante in ceea ce priveste tipul de apicultura practicat la noi in tara. De exemplu in tratarea diverselor boli ale albinelor se utilizeaza tratamente diferite de la o tara la alta. "eviste de specialitate /a'oritatea revistelor apicole au o tematica generale si cuprind articole pentru incepatori. -oi recomandam revista 10umea Apicola1 care apare de + ori pe an. De unul singur

Este destul de greu sa obtii cele mai noi informatii in domeniu daca nu te documentezi. Este foarte bine sa lucrezi pe cont propriu dar este bine sa ai cu cine sa iti impartasesti ideile si parerile, asa ca ar fi excelent daca ai putea apela la un apicultor experimentat. #ste bine sa fii membru intr$o asociatie! (aspunsul este fara nici o ezitare da. In trecut era posibil de practicat asa numita 1apicultura individuala1, in cadrul careia apicultorii obisnuiau sa puna trei caturi in Aprilie si sa le dea 'os in luna August fara a storce miere de loc. Adesea daca albinea nu dadeau miere nu erau hranite, iar daca dadeau primeau hrana si cam in asta consta toata ingri'irea lor pana in luna Aprilie a anului urmator. In zilele noastre acest lucru nu mai este posibil, asa ca apicultorul modern trebuie sa aiba mult mai multe cunostinte si sa fie mult mai responsabil. Este mult mai usor sa inveti atunci cand esti parte a unui grup organizat. e cunostinte ar trebui sa am pentru inceput! unostinte de baza 2rice apicultor trebuie sa stie care este ciclul de viata al fiecarui tip de albina din stup. Acest lucru il a'uta sa inteleaga problemele cu care se confrunta stupul si sa isi dea seama cand albinele sale sunt pe cale sa roiasca. (oitul este un proces natural al oricarui stup, asa ca trebuie sa intelegi si sa stii cum functioneaza ciclul de viata al unei matci pentru a putea pune in aplicare diversele tehnici anti-roit existente. %olile albinelor Albinele ca orice alta creatura de pe pamant sufera de diverse boli. )n apicultor trebuie sa le cunoasca si sa le identifice la timp pentru a le putea trata. Cele mai importante boli sunt 0oca Americana si 0oca Europeana. Acesta boala este destul de greu de identificat de catre apicultori si multi dintre ei cand se confrunta cu o epidemie de 0oca nu stiu exact ce se intampla. Daca un apicultor nu face nimic pentru a trata indivizi infectati, atunci acestia vor imbolnavi si pe cei sanatosi. Cel mai important lucru este recunoasterea simptomelor bolii. Este foarte important sa faceti deosebirea dintre un puiet bolnav si unul sanatos. %otusi nu va ingri'orati, aceste boli nu mai sunt atat de larg raspandite cum erau in trecut.

0oca americana 2 alta boala intalnita in fiecare stup este varoa. Este foarte important sa cunoasteti ciclul de viata al albinelor pentru a aplica diferitele tratamente. /onitorizarea este foarte importanta pentru a vedea daca tratamentul aplicat are rezultate. entru a afla mai multe despre bolile albinelor acceseaza sectiunea site-ului dedicata acestui aspect.

Albina infestata cu varroa e echipament imi trebuie ! entru inceput nu este nevoie sa achizitionati echipamente sofisticate sau care sunt utilizate rar chiar si de apicultorii experimentati. Iata cam ce ar trebui sa cumparati pentru inceput.
&. ostumul

Acesta este cel mai important din echipamentul necesar unui apicultor. /ulti apicultori cu experienta lucreaza in stupina fara nici un fel de protectie dar in general acest lucru este destul de periculos si deloc recomandat unui incepator. -u fiti cura'osi unde nu e cazul. Chiar si asa nu cred ca sunt multi amatori de o intepatura in cap sau intre ochi. entru un incepator sunt de recomandat acele costume care au buzunare largi in fata. Costumul trebuie sa aiba mansetele elastice si valul si palaria detasabile. Cateva informatii suplimentare3

a. asigurati-va ca pantalonii sunt bagati in sosete pentru a impiedica patrunderea albinelor b. /anusile de cauciuc sunt destul de bune. Dar nici un tip de manusa nu ofera protectie maxima impotriva intepaturilor. c. /anusile stan'enesc destul activitatile pe care le desfasurati si in anumite situatii veti fi nevoit sa la dati 'os.

Costum de protectie pentru apicultori

'. Afumator

Cumparati unul de calitate pe care sa il puteti manevra usor.

(. )azi pentru stupi

rima intrebare este ce fel de lazi sa cumparati. 0a ora actuala pe piata exista aproximativ sase tipuri de stupi. De multe ori apicultorii incepatori si-au inceput activitatea cu un anumit tip de stup, pe care apoi l-au urat de-a dreptul si au continuat cu un alt tip. 4unt multe lucruri care influenteaza un apicultor incepator in achizitionarea tipului de stup3 pretul, materialul, sfaturile primite si ceea ce a citit. /ulti au inceput sa practice apicultura ca urmare a faptului ca au mostenit sau primit niste familii de albine. Daca sunteti in aceasta situatie ar fi bine sa nu schimbati lazile in care sunt albinele pana nu castigati suficienta experienta. Inainte de a lua o decizie pe care s-ar putea sa o regretati incercati mai multe tipuri de lazi si vedeti care va este mai la indemana. 0a ora actuala ma'oritatea lazilor sunt confectionate din lemn de brad. %otusi in ultima vreme au inceput sa se utilizeze si alte materiale. Au aparut lazi din poliestiren. Dar inainte de a le folosi asigurati-va ca sunt compatibili cu cei de lemn si mai ganditi-va la faptul ca nu pot fi arsi ca si cei de lemn daca familia gazduita in interior sufera de 0oca. Inainte de a-i cumpara ar fi bine sa reflectati asupra avanta'elor si dezavanta'elor prezentate de astfel de stupi.

0ada este doar o 1unealta1 a apicultorului, deoarece albinelor nu prea le pasa unde locuiesc. Ele isi fac la fel de bine treaba si in scurbura unui copac si intr-un stup modern. Daca ati avea un alt hobb*, cum ar fi de exemplu fotografia sau tenisul probabil ca v-ati alege aparatul sau racheta cu multa gri'a. 0a fel trebuie sa procedati si in cazul lazilor pentru stupi. Asadar, fiti atenti5 Ar fi bine ca la inceput sa va faceti singuri lazile pentru a va familiariza cu partile lor componente. 0azile pot fi construite destul de usor daca aveti un minumum de unelte de tamplarie si un pic de pricepere. %otusi nu ar strica sa va informati putin inainte. Desene cu partiele componente ale stupilor sunt la dispozitia dumneavoastra fie in carti, fie pe internet sau in reviste. robleme ridica doar construirea interiorului, exteriorul este destul de usor de realizat. Cel mai bun material pentru stupi este lemnul de brad. uteti utiliza si alt tip de lemn dar ar fi bine sa il evitati pe cel de calitate inferioara. 4tup vazut din exterior Albinele %ipul de lada si soiul de albine din interiorul sau produc mai multe dispute in randul apicultorilor decat orice alt subiect. %otusi nu va speriati, rezolvarea este una simpla. Albinele prolifice au nevoie de mai mult spatiu pe cand cel mai putin prolifice de un spatiu mai restrans. -u va lasati inselati de ideea ca capacitatea matcii de a depune oua este direct proportionala cu numarul de albine si in consecinta cu cantitatea de miere produsa. Apis mellifera carpatica este albina romaneasca, o subspecie a albinei melifere europene. Culoarea lor, capacitatea de reproducere a matcii, frugalitate 6cat mananca7, comportamentul pe faguri si in ultima instanta temperament pot varia de la o familie la alta. Este bine ca un apicultor incepator sa aiba in gri'a la inceput u roi pe 8-# rame. -u este bine sa va hazardati si sa va cumparati vreo +$ de familii, cand dumneavoastra nu aveti nici un pic de experienta. (iscati ca in primavara urmatoare sa nu mai aveti nici o albina. Este mult mai usor pentru un incepator sa aiba in gri'a o colonie mica. Dar aveti gri'a, albinele nu asteapta dupa dumneavoastra. Asa ca documentati-va din timp caci micul roi se va transforma in curand in familie- si nu una oarecare, ci una mare, zumzaitoare si cu tot felul de probleme. Daca cumparati albine aveti gri'a ca acestea sa fie sanatoase. Din aceasta cauza ar fi bine sa plecati la 1cumparaturi1 alaturi de un apicultor experimentat. Alte unelte necesare Daca nu intentionati sa depasiti stadiul de hobb*. -u aveti nevoie de cine stie ce unelte soficticate. %otusi ar fi bine sa aveti hranitoare pentru albine, deoarece ele trebuie hranite, mai ales primavara devreme sau cand conditiile meteo sunt nefavorabile lungi perioade timp. entru cei care sunt interesati sa atinga statutul de producator si distribuitor de miere, atunci e nevoie de unele putin mai sofisticat.

Intepaturile !eti fi intepati. Este un lucru cert. -u se poate apicultura fara intepaturi. Chair daca luati toata masurile de prevedere atunci cand lucrati in stupina, tot veti fi intepat accidental. )mflarea la locul intepaturii este ceva normal si nu inseamna ca aveti o reactie alergica. De obicei cu cat o zona este mai moale cu atat mai mult se va umfla. 0ogic ar fi sa va acoperiti capul de fiecare data cand sunteti in prea'ma stupului si sa afumati intotdeauna o familie atunci cand doriti sa lucrati in stup. Daca purtati inele mai bine le dati 'os, atunci cand lucrati in stupina. *ebra albinelor Acum ca microbul v-a prins, s-ar putea ca entuziasmul sa va intunece ratiunea. Apicultura este un domeniu atat de fascinant, incat este de inteles dorinta incepatorului de a avea cat mai multe familii. E bine sa inmultiti albine, dar este o mare prostie sa va dubalti efectivele inainte de a invata macar elementele de baza ale apiculturii. Este bine sa intelegi exact ce se petrece in interiorul stupului, inainte de a va apuca sa va extindeti. Ar fi pacat sa ramaneti fara albine. oncluzii /ulti oameni se apuca de apicultura dupa ce ies la pensie, spunand ca au vrut intotdeauna sa practice apicultura, dar nu au avut timp. -u dorim sa discriminam pe nimeni, dar este mult prea tarziu. 4unt atat de multe de invatat incat practic ai nevoie de o viata intreaga. Asa ca daca doriti sa va apucati de apicultura, nu asteptati pensia. Incepeti acum. Altfel va privati de multa placere si de multe ore de relaxare.

Intrebari esentiale despre apicultura

&. at costa un stup cu o familie de albine in el! )n stup cu o familie de albine in el costa intre 9$$ si +#$ de (2-. %rebuie sa fiti insa foarte atenti la tipul de albine pe care il cumparati si la starea lor de sanatate. '. are tip de stup este cel mai bun! In (omania cel mai raspandit tip de stup este cel numit stup vertical cu rama :dadant; 6+8#<&=9mm7, care insa este foarte mare, asa ca fiti atenti la cei care va spun ca acest tip de stup este cel mai bun. In alte tari ale lumii, si mai ales in 4)A se utilizeaza stupul multieta'at, deoarece usureaza mult munca apicultorului- in acest caz se lucreaza cu corpul stupului nu cu rama. 4tupul multieta'at este conceput dupa stupul 0angstroth si (ooth, dar a fost imbunatatit si adaptat la conditiile climatice din (omania. !olumul stupului poate fi marit oricat in functie de nevoi prin suprapunerea de noi corpuri. Acest stup este adaptat folosirii celor mai noi metode de crestere si exploatare a familiilor de albine. 4tupul este format din trei corpuri cu dimensiuni identice care se suprapun, fiecare avand cate &$ rame. artile componente ale acestui tip de stup sunt3 fundul stupului, trei corpuri, rama hranitor cu hranitorul interior, rama de ventilatie, podisul despartitor, podisorul propriu-zis, capacul

telescopic, ti'ele de fixare, blocul de urdinis si inchizatorul de urdinis. Dimensiunile exterioare ale corpului sunt +>$<+9$<9+# mm iar cele interioare de +#$<8?$<9+#mm si un volum de $,&9= metri cubi sau &9= de litri. @rosimea tuturor peretilor este de 9$ mm. eretii laterali sunt strapunsi pe toata inaltimea de un orificiu cu diametrul de &$ mm prin care gliseaza ti'a de fixare a corpurilor in timpul transportului. entru fixarea partilor componente ale stupului, in vederea transportului, acesta este prevazut cu doua ti'e de otel cu diametrul de =-? mm si o lungime de >>& mm. (. Din ce se contruieste un stup! )n stup se construieste din lemn de brad iar capacul trebuie sa fie din inox sau din tabla zincata. +. Am nevoie de o gradina mare in care sa tin stupii! -u neaparat. Este adevarat ca daca locuiti in mediul rural si aveti o gradina mare, atunci sunteti norocos, deoarece aveti spatiul ideal pentru o stupina. %otusi, in orase stupi pot fi amplasati chiar si pe acoperisul blocului, asta daca nu deran'ati vecinii. ,. -rebuie ca urdinisurile sa fie indreptate intr$o singura directie! Intrarea in stup trebuie sa fie indreptata fie spre sud, sud-est sau sud-vest, la nivelul pamantului. Fiti atenti ca intrarea sa nu fie intreptata spre o poteca sau un drum, deoarece oamenii aflati in trecere ar putea fi intepati. .. /or avea albinele vreo influenta asupra palntelor pe care le cultiv! Da. Albinele vor poleniza plantele pe care le cultivati, asigurandu-va in acest fel o recolta mult mai bogata. 0. Imi vor deran1a albinele vecinii! Exista mari sanse. Astfel este necesar sa va asigurati ca amplasati stupii in asa fel incat albinele sa nu zboare direct in gradina vecinului. 2. um pot invata mai multe despre apicultura! Cea mai buna metoda este sa urmati un curs de apicultura pentru incepatori organizate An perioada de iarnB la filialele 'udeCene ale A.-.C.A An colaborare cu A.C.A. Cursurile sunt autorizate iar la final se obtine o diploma autorizata de /inisterul /uncii. Cursul dureaza cam 8-+ luni. Cursurile sunt gratuite dar se percepe totusi o suma modica pentru diverse cheluieli care pot sa apara pe parcursul cursului. 0a finalul cursului se organizeaza un examen ce consta dintr-o proba scrisa si una orala pentru a verificare cunostintele acumulate. Exista si carti pentru incepatori, totusi acestea nu pot raspunde chiar tuturor intrebarilor pe care le aveti, pe cand un apicultor cu experineta poate face acest lucru. 3. De ce echipament am nevoie pentru inceput! e langa costumul special pe care trebuei sa il purtati 2D0I@A%2(I), mai aveti nevoie de un afumator, dalta apicola, cleste apicol, cutit de decapacit, ridicatorul de rame, perie apicola, scaun apicol, lada de lucru, suport de rame, extractorul, si strecuratoarea pentru filtrat mierea. &4. 5a vor intepa albinele! -u te poti numi apicultor pana nu ai fost intepat de o albina. urtativa calm cu albinele, nu fluturati mainile si bratele cand sunteti in 'urul lor, nu umblati in stup cand este vreme ploioasa sau se apropie o furtuna. Daca respectati aceste reguli aveti sanse destul de mici sa fiti intepati de albine. Desi nu este dovedit stiintific,

veninul de albine are proprietati curative. %otusi, exista oameni care sunt alergici la albine si pot face soc anafilactic. De aceea este bine sa stiti daca aveti sau nu alergie la albine inainte de a va apuca de apicultura. &&. #ste necesar sa aloc mult timp pentru a avea gri1a de albine asa cum se cuvine! -u. In timpul verii este necesar sa va uitati in stup o data pe saptamana. e timp de iarna puteti sa va uitati o data pe luna daca au suficienta hrana, desi acest lucru nu este neaparat necesar. %otusi daca sunteti stresar dupa o zi grea de munca, stati in apropierea stupului si priviti albinele la lucru. Efectul terapeutic este de-a dreptul extraordinar. &'. um se ia mierea din stup si se pune apoi in borcane! In primul rand se indepateaza cu multa gri'a albinele de pe rame, cu a'utorul periei sau al izgonitorului. %otusi cel mai comod este cu a'utorul unei suflante de aer. Apoi se ia rama, se decapaceste si apoi se introduce in storcator6centrifuga7. Dupa ce mierea este stoarsa se strecoara, se lasa la ,atirat si apoi se pune in borcane. &'. In afara de miere mai e6ista si alte produse apicole utile! Da. Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari si in industria cosmetica. ropolisul si laptisorul de matca se utilizeaza pentru proprietatile lor teapeutice. &(. -rebuie hranite albinele pe timp de iarna! Da. 4tupii ar trebui verificati o data pe luna. Daca simtiti ca sunt mai usori pregatiti niste turte din zahar si miere ce se pun deasupra ramelor. &+. Sufera albinele de multe boli! Albinele la fel ca orice alta creatura de pe pamant sufera si ea de diverse boli. entru a le feri de boli trebuie sa va asigurati ca interiorul stupului este curat si de doua ori pe an sa le administrati albinelor un tratament impotriva bolii numite varoua albinelor. &,. are tip de albina este cel mai buna! entru regiunea noastra cel mai bun tip este Apis /elifera Carpatica.

%eneficiile apiculturii

&. Apicultura este o activitate care poate fi practicatata aproape de oricine. -u este necesar sa fii proprietarul unui teren pentru a practica apicultura. Daca stai la bloc poti sa tii un stup sau doi pe acoperis atat timp cat ai acordul vecinilor. Apicultura poate fi practicata de femei, barbati, tineri si batrani. 9. -u necesita alocarea unui timp foarte mult. e timp de vara este suficient sa vizitati stupina o data pe saptamane iar iarna cam o data pe luna. Echipamentul nu este unul exagerat de scump in comparatie cu alte activitati agricole. 8. -u trebuie sa cheltuiti foarte mult. Aveti nevoie de cativa stupi, costumul de

protectie si cateva unelte apicole. (egulile de baza ale apiculturii sunt usor de stapanit. +. Albinele a'uta la polenizarea plantelor salbatice si cultivate. #. racticarea apiculturii poate duce si la alte activitati cum ar fi de exemplu cresterea pomilor fructiferi. =. Apicultura va a'uta sa va cresteti stima de sine prin faptul ca puteti obtine profit de pe urma albinelor fara a fi nevoiti sa investiti sume exagerat de mari. ". /ierea de albina este un produs care poate fi comercializat la nivel local, regional, national si chiar international fara a fi nevoie de masuri speciale de depozitare. %otusi regulile minime de igena trebuie respectate. ?. /ierea si produsele sale adiacente au proprietati curative extraordinare. >. /a'oritatea produselor apicole pot fi utilizate pe post de aliment, supliment alimentar sau medicament.

alendar Apicol

Primavara apicola In fiecare primavara apicultorul face cam aceleasi activitati. 4e cerceteaza fiecare stup pentru a vedea daca matca mai este inca vie si mai are capacitatea de a depune oua. Deasemenea stupii trebuie cercetati cu atentie pentru a identifica eventualele boli dar si pentru ca sa te asiguri ca albinele tale au suficienta hrana pana la prima productie de miere. Chiar daca albinele tale par sanatoase este bine sa le dai diverse tratamente pentru a preveni diverse boli. 7Pentru mai multe informatii vezi capitolul referitor la albine si bolile lor8. In acest anotimp ar trebuie sa cercetezi stupii si sa le dai medicamentatia necesara cel putin o data la doua saptamani. Atunci cand albinele acopera sapte rame situate in eta'ul superior este cazul sa adaugi un nou eta'. Cu aproximativ doua saptamani inainte de cules trebuie sa opresti medicamentatia albinelor pentru a te asigura ca medicamentul nu va contamina puritatea mierii produse.

/ara apicola Cand se apropie luna iulie ar fi cazul sa mai adaugati un eta' in cazul stupilor puternici astfel incat albinele acestora sa fie capabile sa isi depoziteze mierea. Albinele au nevoie de spatiu larg, altfel nu vor mai lucra sau mai rau vor roi. Continuati monitorizarea stupilor si adaugati un nou eta' pe masura ce cele cinci rame centrale se umplu cu miere. Cand toate ramele dintr-un eta' sunt pline cu miere si cand mai multe 'umatate din celule fagurile sunt capacite cu ceara, se poate realiza extractia mierii. -u va speriati de faptul ca pe la sfarsitul verii rata de depunere a oualelor de catre matca scade. Este ceva normal de vreme ce se apropie sezonul friguros. In timpul noptilor calde si umede veti putea observa un ciorchine mare de albine atarnand la intrarea in stup. -u va panicati5 Albinele pur si simplu se racoresc. Daca se intampla un astfel de fenomen ar fi bine sa ventilati mai bine stupul cu a'utorul unor gauri suplimentare in cutia stupului. e la sfarsitul verii incepa sa scada numarul indivizilor dintr-o familie. %rantorii sunt inca in stup dar se poate observa clar ca activitatea este una mult mai redusa pe masura ce florile sunt din ce in ce

mai putine. Albinele devin din in ce mai nelinistite si foarte protectoare cu mierea lor. Activitati de facut pe timp de vara la stup: &. Inspectarea saptamanala a stupilor ca sa te asiguri ca sunt sanatosi si ca inca mai au matci. 9. Adauga rame si niveluri6extinderea spatiului7 noi stupilor. 8. %ine sub control fenomenul de roire care poate avea loc undeva pe la mi'locul veriiE sunt putine sanse ca albinele sa roiasca la sfarsitul sezonului cald. +. Fii atent la furtisag care poate fi cauzat de viespi sau alte albineE nu e o situatie prea placuta sa ai de-a face cu stupi aflati sub asediu. #. Ai gri'a cand colectezi miereaE nu fa acest lucru cand se apropie toamna deoarece albinele tale vor muri de foame peste iarna iar in primavara urmatoare vei avea o stupina goala.

-oamna apicola e masura ce zilele devin din ce in ce mai scurte si vremea din ce in ce mai rece, resursele de polen se imputineaza si ele. In aceasta perioada populatia din stup se diminuaza foarte mult. /atca depune din ce in ce mai putine oua iar trantorii dispar din stup. Aceasta este perioada in care albinele produc propolis care este utilizat pentru a acoperi diverse crapaturi prin care poate patrunde frigul iernii. Albinele se pregatesc pentru sezonul rece asa ca este cazul sa le a'uti. Fii atent la furtisag in aceasta perioada.

Cand se apropie toamna trebuie din nou sa te asiguri ca matcile sunt viabile si ca albinele nu sunt bolnave. In aceasta perioada este necesar ca albinele sa fie din nou tratate. Deasemenea trebuie sa oferi albinelor tale provizii de miere si apa astfel incat sa te asiguri ca ele nu vor muri peste iarna. Acest lucru trebuie facut inainte de finele lunii septembrie. 0a sfarsitul lunii 2ctombrie poti de'a sa impachetezi albinele pentru iarna. Activitati de facut toamna: &. !erifica toti stupii si asigura-te ca au matca- cel mai usor este sa verifici daca sunt oua in stupE daca le gasesti e evident ca stupul respeciv are matcaE ai gri'a sa te uiti la oua nu la larve, este o diferenta intre ele- ouale arata ca matca a fost in zona respectiva cel mult de doua zile, larvele pe de alta parte pot avea si opt zile, iar pentru albine opt zile e mult. Asadar daca gasesti larva nu inseamna ca automat stupul are si matca.

9. Fii atent daca albinele tale au suficienta miere. Albinele tale au nevoie de multe hrana 6miere capacita7 pentru sezonul rece. Fara ea vor pieri. ana la instalarea vremii reci poti sa le dai albinelor tale un sirop cu o compzitie de 9 la & zahar. Dupa luna 2ctombrie devine prea frig pentru albine pentru a mai parasi stupul, ele strangadu-se in ghem pentru iarna. 8. %rateaza-ti familiile de albine daca au boli. reventiv trateaza-le cu varachet. +. !entilati stupii cum trebuie. e timp de iarna temperatura in mi'locul ghemului este destul de ridicata. In absenta ventilatiei aerul cald din mi'locul ghemului se ridica, apoi intalneste suprafata rece a cutiei, se produce condensare iar picuri reci ca si gheata cad pe albinele de la margine. Aceasta este o problema foarte mare. Albinele se vor raci si vor muri. Iarna apicola Ce se intampla iarna in stup. /atca este incon'urata de mii de albine lucratoare, stand la caldura in mi'locul ghemului. Cand vremea se raceste ghemul se formeaza in partea centrala a stupului. Chiar daca afara poate fi ingrozitor de frig, temperatura in interiorul ghemului este una destul de ridicata. Albine genereaza caldura prin miscarea muschilor aripilor. -ici un trantor nu se afla pe timp de iarna in stup. Albine se hranesc pe timp de iarna cu mierea depozitata in faguri. )nele albine parasesc supul iarna si mor. -u este un

fenomen anormal. Albinele nu vor defeca in stup pe timp de iarna. Ele vor face acest lucru cand temperatura de afara va fi suficient de ridicata pentru ca ele sa poata parasi stupul si sa efectueze asa numitul zbor de curatire. Activitati de facut iarna: &. %ine sub observatie intrarea stupului si curata urdinisul de zapada si de albine moarte. 9. Asigura-te ca albinele au destula mancare. Exista mari sanse ca albinele sa moara de foame la sfarsitul iernii si la inceputul primaverii. 0a sfarsitul iernii, intr-o zi calduta, fara vant si cand albinele de'a zboara pe afara ar fi bine sa arunci o privire rapida in stup. -u scoate afara nici o rama. Doar uita-te sub capac. )ita-te daca mai sunt albine- in mod normal ar trebui sa le ghasesti in forma de ghem in partea superioara. Daca nu observi nici un pic de miere capacita in partea superioara a ramelor, este cazul sa incepi hranirea urgent. Dar tine minte, odata inceputa hranirea artificiala, aceasta nu poate fi oprita pana cand albinele nu incep sa isi aduca nectarul necesar pentru fabricarea mierii. 8. Curata, repara si depoziteaza echipamentul pe timpul iernii. +. articipa la seminarii apicole si citeste cat mai multe carti si reviste apicole. #. Comanda echipamentul de care ai nevoie de la furnizori de incredere. =. Ar fi bine sa iti dezvolti un hobb* legat de cresterea albinelor cum ar fi producerea de lumanari din ceara naturala sau de mied.

/iata in stup
4tructura sociala intr-un stup de albine este condusa de o regina. (egina are o durata de viata in medie de 8 ani de zile, depunand in toata aceasta perioada de timp oua, prin urmare ea mentine populatia coloniei in 'urul a 9#$$$ de albine. Aproape >#, din puii reginei sunt ceea ce denumim in continuare albine lucratoare. 0a scurt timp dupa nastere regina efectueaza imperecherea prin asa numitele zboruri de nunta, imperechiinduse cu un numar de " pana la &" albine de sex masculin 6trantori7. 4e presupune ca regina poate primi pana la #.$$$.$$$ de spermatozoizi in aceasta perioada scurta de imperechere, care este depozitata intr-un buzunar aflat pe abdomenul albinei numit spermateca. (egina acceseaza acesti spermatozoizi pe tot parcursul vieii ei, depunand oua intr-un ritm impus de nevoile din stup.
)ucratorii

Despre albine
Albinele lucratoare alcatuiesc ma'oritatea populatiei si sunt toate femele, dar neputandu-se reproduce. Albinele lucratoare sunt altruist, pentru ca au gri'a de regina, si practic efectueaza toate sarcinile necesare pentru sustinerea stupului. Aceste albine lucratoare au o durata de viata scurta, aproximativ 8$ de zile, in acest timp trecand prin diferite stadii de dezvoltare in ceea ce priveste rolul lor din stup. Albine-lucratoare pot fi clasificate in3 doici, albine casnice, care sunt responsabile pentru intretinerea stupului, sau ca si culegatoare al caror rol este de a colecta nectar, polen, precum si apa necesara pentru a sustine viata. Cauzele principale de deces pentru o albina lucratoare este epuizarea.Astfel, muschii si aripile lor suporta doar un anumit timp de zbor, in general ?$$ Fm, in momentul atingerii acestui interval de zbor, se vor afla in incapacitatea de a zbura si a avea gri'a de ele insele. Diviziunea muncii in cadrul unui stup este data de varsta albinelor lucratoare. 0ucratoarea isi incepe viata curatind celula din care s-a nascut, apoi trece la ingri'irea puetului si depozitarea alimenelor si isi inchei viata prin culegerea polenului, a apei si a nectarului. In cadrul acestui program de munca albinele tinere lucratoare petrec o mare parte din viata lor in interiorul stupului, in momentul in care acestea devin culegatoare, devin vulnerabile, la vreme rea si la uzarea aripilor.
-rantori

%rantori, masculii sunt produsi numai de catre regina. Desi putini la numar, ei au un singur rol, dar important, rolul de parteneri ai reginei. Durata de viata la trantor este foarte scurt, pentru ca dupa imperechere abdomenul lor explodeaza ceea ce duce la o moartea rapida. %rantorii sunt doar partenerii regiei, si nu sunt implicati in hranirea coloniei, sau intretinerea stupului. Astfel, in cazul in care resursele sunt limitate, albinele lucratoare nu le place sa pastreze trantorii si ii va goni in din stup sau ii va omora. %rantorii isi petrec cea mai mare parte a timpului in afara stupului, acestia

sunt mai expusi epuizarii sau decesului. %oate aceste lucruri duc la o durata de viata a trantorilor in 'urul a 9# de zile.
Dinamica populatiei stupului

Functioneaza sistemul de caste are un sistem de feedbacF integrat de elemente interdependente.Cresterea coloniei precum si cresterea puietului depind de staiul de reproducere a regine, numarul de oua depuse zilnic, populatia lucratoare care este responsabila pentru intretinerea larvelor. Cantitatea de puiet care poate fi crescuta in mod eficient este direct proportionala cu numarul de albine lucratoare, o populatie ar putea creste 6presupunand o abundenta de resurse7. Cu toate acestea, capacitatea coloniei de a obtine resurse, precum si starea de reproducere a reginei sunt puternic influentate de factori precum varsta reginei, durata zilei, temperatura medie de zic cu zi, prescum si disponibilitatea resurselor. Acest factori pot fi utilizati petru a emula sistemud de feedbacF de elemente interdependente si permit specialistilor crearea unui model matematic care poate prezice populatia unui stup dat de un anumit set de conditii. Cei mai importanti factori sunt marimea populatiei initiale, starea reginei de reproducere si vreme. Cu toate acestea, pentru mai multe informatii este necesara determina semnificatiei acestor factori. %rebuie sa stim, de asemenea, ratele de dezvoltare ale albinelor lucratoare prin ciclul de viata, durata de viata a trantorilor, rata de productie puiet, cantitatea de spermatozoizi obtinuta de regina in timpul imperecherii, varsta medie a lucratoareor inainte de a deveni culegatoare. Aceaste informatie a fost dezvoltat de entomologe si raportate in literatura de specialitate. in crearea unui model, care reprezinta o luna in stup, trebuie sa fim capabili de a estima numarul de oua care pot fi depuse de catre regina intr-o zi. Acest lucru este realizat prin determinarea numarului maxim de oua pe care o regina le poate depune intr-o zi, modul in care factori cum ar fi varsta reginei, temperatura ambientala, marimea populatiei adulte. -umarul maxim de oua pe care o regina il poate depune zilnic a fost estimat la maxim 8$$$ de oua. Cu toate acestea, o valoare mai realista in conditii de mediu poate fin de &#$$ de oua pe zi. Dupa ce se determina numarul de oua prevazute pe zi, se va determina proportia de oua, cate albine lucratoare-trantori. Acest lurcu este determinat de numarul de spermatozoizi pe care regina ia primit la imperechere, pe masusa ce regina imbatraneste ea depune tot mai multi trantori. Al doilea factor in estimarea numarului de Dupa ce a determina numarul de oua prevazute pe zi, atunci trebuie sa determine o proportie de oua, care se dezvolta in una lucratorilor sau drone. Acest lucru este in parte stabilit de suma de spermatozoizi ca regina a lasat in spermatheca ei, care depinde de numarul de zile care regina a fost de stabilire a oualor, pentru ca regina apropie sfarsitul de aprovizionare ea a predominant fertilizes drone. e masura ce perioada de cules scade, colonia anticipeaa aparitia primelor semne de ianra si dau semnal reginei de a reduce sau a opri total depunerea de oua. Folosind acesti factori, putem stabili ca matca poate depune puiet fecundat de trantor aproximativ #, din totalul puietului, iar restul de >#, albine lucratoare. Albinele lucratoare se nasc in a 9& zi de la depunerea oului, iar trantorii in ziua 9+.
-emperature

%emperatura 'oaca un rol esential in dinamica populatiei din stup. Albinele vor zbura doar cand temperatura medie zilnica depaseste &9 de grade Celsius.

erioada de cules 'oaca un rol important dupa cum a fost mentionat si mai sus. Aceasta are un rol important in numarul de oua pe care o regina il depune. 4e crede ca o scadere a perioadei de cule da un semnal stupului ca perioada de iarna se apropie. Acest lucru este spri'init si de logica, in zilele cand temperaturile scad spre punctul de inghet, cantitatea de resurse disponibile se reduce dramatic, cum ar fi polenul si nectarul. Diminuarea resurselor din stup inseamna ca perioada de crestere nu poate continua, ci din contra ar fi necesara o reducere a populatiei din stup.
/remea

Albinele nu vor iesi la zbor, daca viteza vantului este mai mare de 8+ Fm G ora, sau daca ploua. !antul puternic impiedica albinele sa zboare, s-a stabilit ca albinele udate cu apa, nu mai pot zbura datorita cresterii lor in greutate nemaiputandu-se sustine in zbor.

5iere

5ierea de albine

/ierea este un aliment dulce produs de albine pe baza nectarului extras din flori. /ierea este mai dulce ca zaharul fiind utilizata pe post de indulcitor, fiind un ingredient important al artei culinare. Colectarea mierii este o activitate care se practica intens inca din timpurile antice. 4e spune ca inca de acum &$$$$ de ani mierea era parte din dieta omului. In Egiptul anitc mierea era utilizata atat pentru producerea diverselor deserturi dar si pentru imbalsamarea cadavrelor. entru romani mierea era atat de valoroase incat de multe ori era utilizata in loc de aur pentru plata taxelor. @reci utilizau mierea pentru a trata inflamatiile si taieturile. %ot ei considerau ca mierea este mancarea zeilor si drept urmare o utilizau pentru a duce ofrande acestora. opulatia /a*a din America de 4ud utiliza mierea in scopuri culinare. Chiar si in Evul /ediu, cand ma'oritatea bolilor erau considerate un semn al pedepsei divine si drept urmare prea putin tratate, mierea era utilizata pepost de medicament. Din pacate mierea nu a mai fost utilizata ca medicament dupa al doilea (azboi /ondial ca urmare a aparitiei antibioticelor. In Diblie atat in !echiul cat si in -oul testament exista numeroase refrinte la miere. entru hindusi mierea reprezinta unul din cele cince elixire ale imortalitatii. entru evrei mierea este simbolul noului an. 0a masa traditionala de Anul -ou, bucatele de mere taiate sunt inmuiate in miere pentru a aduce un an nou fericit. entru budisti mierea este foarte importanta mai ales in cadrul festivalului /adhu urnima, ce se celebreaza in India si Dangladesh. Adeptii coranului sustin ca profetul /ahomed a recomandat consumul de miere in scopuri terapeutice. In compozitia mierii intra3 apa, carbohidrati, fructoza, glucoza, sucroza, proteine, aminoacizi, vitamine si diverse minerale.

/ierea are numeroase beneficii terapeutice. /ierea are proprietati antiseptice si antibacteriale, care au fost recent explicate pe cale stiintifica. Activitatea redusa a apei in miere duce la formarea osmosezei si trep urmare actioneaza ca si antiseptic fiind asadar un tratament bun pentru durerile legate de intestine. !alorile nutritive ale mierii sunt extrem de importante. e langa carbohidrati mierea mai contine si polifenoli. Acesti antioxidanti a'uta la prevenirea si tratarea anumitor boli de colon, a'utand in acelasi timp la intarirea sistemului imunitar si la reducerea nivelului colesterolului. %rebuie stiu ca mierea este un alimente miraculos care nu expira niciodata. 4e spune ca arheologii au gasit in mormintele egiptene borcane cu miere vechi de 9$$$ de ani. Cand le-au deschis si au gustat mierea din interior, aceasta era inca dulce si aromata.

De stiut despre miere9 5iere

5ierea de albine /ierea si polenul sunt esentiale pentru albine deoarece asigura supravietuirea acestora. /ierea se formeaza in interiorul asa numitului stomac al albinei ca urmare a actiunii unei enzime specifice. entru a produce un Filogram de miere, o albina trebuie sa execute =$$$$ zboruri. Ar trebui sa te gandesti la asta can te gandesti sa mananci urmatoarea felie de paine cu miere. Dar nu doar la asta ci si la faptul ca mierea este una dintre cele mai fascinante surse de hrana. e langa zahar mierea contine si proteine, vitamine, minerale, enzime acizi organici si un numar mare de componenti antibiotici activi. Din aceasta cauza mierea poate sa previna si sa vindece diverse boli. uteti citi mai multe despre acestea in capitolul intitulat mierea ca si medicament.

Despre miere Mierea si polenul sunt esentiale pentru albine deoarece asigura supravietuirea acestora. Mierea se formeaza in interiorul asa numitului stomac al albinei ca urmare a actiunii unei enzime specifice. Pentru a produce un kilogram de miere, o albina trebuie sa execute 60000 zboruri. Ar trebui sa iei acest lucru in considerare atunci cand urmeza sa mananci urmatoarea felie de paine cu miere. Dar nu doar la asta ci si la faptul ca mierea este una dintre cele mai fascinante surse de hrana. Pe langa zahar mierea contine si proteine, vitamine, minerale, enzime acizi organici si un numar mare de componenti antibiotici activi.

Din aceasta cauza mierea poate sa previna si sa vindece diverse boli.

5ierea de padure 7miere de mana8 Informatii intereseante despre mierea de mana.

e contine mierea de mana! rovine din aceeasi sursa cu cea extraflorala, mana fiind un produs obtinut indirect, prin intermediul unor insecte din categoria afidelor, ps*llidelor, coccidelor, citadidelor si lachnidelor, care se hranesc cu sucurile plantelor si elimina apoi zaharurile de care nu mai au nevoie. Albinele culegatoare aduna aceste produse insa pierd foarte multa energie la un asemenea cules si sunt mai uzate decat cele care culeg nectar de flori entru consumul uman are o valoare deosebita, continand multa inhibina 6un bactericid foarte puternic7 si saruri minerale 6de &9,?-9$ de ori mai bogata in saruri minerale decat cea florala7, calciul si magneziul prezentand cel mai mare interes terapeutic intrucat organismul uman asimileaza mult mai bine aceste saruri prin alimentatia naturala decat prin administrarea sintetica. Dupa arborii de la care provine este de mai multe feluri3 de ste'ar, de brad, de molid etc. /ierea de mana contine, Carbohidrati H >$ - ># ,, roteine H $,9 - &,? ,,/inerale, acizi organici, vitamine, etc. aprox. # , Carbohidrati3@lucoza,Fructoza 6si aproape deloc zaharoza7,/ierea de mana contine peste &? , trizaharide 6rafinoza, melezitoza etc.7 )leiuri esentiale,da arome specifice fiecarui tip de miere de mana.

(asini3,@ama-pinena, Deta-pinena, Felandrena, Anisidina, Aldehida capronica :hite si colab. 7&3.'8 au dat urmatoarea compozitie a mierii de mana 7citat din ;-he <ive and the <oney %ee=

Apa # $ructoza # &lucoza # (ucroza # Maltoza # Melezitoza )aharuri superioare # p, # Acizi liberi -m./0kg1 # 3actone -m./0kg1 # Aciditatea totala -m./0kg1 5enusa # 6itrogen # Diastaza -m./0kg1

6.! " ! .% " '6 " 0.% " %.% " '.! " *.+ " *.* " *2. 4.% 4*.2 0.+* " 0. " ! .2 "

Este important sa stim ca mierea de mana contine mai multe minerale, mai multe uleiuri esentiale si o aroma mai puternica fata de celelalte tipuri de miere roprietatile farmacologice ale mierii de mana, actiuni, efecte proprietatile mierii de mana sunt asemanatoare cu cele obtinute din alte flori.%otusi, mai ales datorita bogatei sale compozitii in minerale si in bioflavonoide, mierea de mana are urmatoarele proprietati3 Antiinflamatoare Antioxidant 4timuleaza regenerarea epiteliilor, endoteliilor si a membranelor celulare Depurativ Imunostimulant 0axativ Doli infectioase Afectiunile sistemului imun Doli bacteriene Dolile intestinului gros Doli legate de prezenta diferitelor toxine in organism Doli dermatologice Doli degenerative Doli legate de inflamatii

Deci, trebuie sa retinem ca, mierea de padure sau de mana contine mult mai multe

minerale decat celelalte tipuri, de aceea este frecvent recomandata in tratamentul spasmofiliei la adolescenti, rahitismului la copii si adolescenti, in osteoporoza si afectiuni articulare la adulti si varstnici. /ierea de padure este utila si persoanelor cu un sistem imunitar slabit.

Obtinerea mierii
/ierea este un produs apicol obtinut prin transformarea si prelucrarea nectarului sau manei de catre albine si depozitat in celulele fagurilor pentru a constitui hrana populatiei din stup. 2btinerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent si din trecut. roducerea mierii de catre albine este un proces complex de transformare a materiei prime in miere, incepand cu recoltarea si terminandu-se cu capacirea celulelor din faguri. Albinele lucratoare recolteaza nectarul sau mana cu a'utorul aparatului bucal 6trompa7 si le inmagazineaza un timp in gusa, unde sunt amestecate cu saliva, iar la sosire transfera continutul zaharat albinelor din stup, care il prelucreaza in continuare, pana se obtine produsul finit.

5ierea naturala
/ierea este usor sensibila la caldura, de aceea ar trebui sa fie depozitata intr-un recipient larg plasat intr-un dulapior. Depozitarea mierii in frigider nu este un lucru practic, deoarece aceasta se intareste. Daca mierea este depozitata o perioada indelungata de timp se cristalizeaza.

Imediat dupa extragere, mierea este intotdeauna clara si lichida. Acest lucru se datoreaza, continutului ridicat de fructoza, care si face ca unele sortimente, cum ar fi salcamul sa ramana permanent in stare lichida. Daca contintul de glucoza este mai mare decat cel de fructoza, mierea va cristaliza, la temperaturi sub &?IC. Cristalizarea mierii este un proces natural, care atesta autenticitatea produsului, insa A%E-%IE 3 /ierea de salcam nu cristalizeaza, daca este pura, fara alte adaosuri din alte sortimente. Este de subliniat faptul ca, mierea cristalizata are exact aceleasi calitati ca si cea lichida. /ulte persoane prefera mierea cristalizata, deoarece este mai usor de intins pe paine. Daca ea cristalizeaza, se introduce pur si simplu intr-un vas cu apa calda si se tine pana cand cristalele se dizolva, dar cu atentie pentru a nu a'unge sa fiarba sau sa se supraincalzeasca.

umparam miere veritabila ori falsa!

-u mai este nevoie sa convingem pe nimeni cit de sanatos este consumul regulat de miere de albine. Dar stim cum trebuie aleasa si consumata mierea. Din pacate, exista multe metode de falsificare a mierilor. In afara de hranirea familiilor de albine cu melasa, ce-a mai 'osnica metoda este aceea de a fierbe zahar in infuzia unor plante, pina cind fiertura este adusa la consistenta mierii. 2 falsificare destul de uzitata este hranirea masiva a albinelor cu sirop de zahar in diverse concentratii. De aceea, in borcanele imbietoare de pe tarabele pietelor, poate fi miere veritabila ori falsa. Cumparatorul trebuie sa stie macar atit3 mierile false nu zaharisesc, in timp ce toate mierile veritabile cristalizeaza 6in afara de mierea de mana si cea de salcam57. In unele cazuri, cumparatorul este imbiat cu miere de fenicul ori de zmeur cind cere miere de salcim 6culorile lor sint apropiate7, iar mierea de floarea-soarelui poate trece drept miere poliflora 6cea mai valoroasa din punct de vedere terapeutic7. Daca va cumparati o miere cristalizata, acest aspect oferindu-va garantia ca mierea este veritabila si doriti sa o mincati in stare lichida sau sa o folositi ca indulcitor in diferite ceaiuri, dl Andritoiu recomanda ca lichefierea sa se faca la temperaturi care sa nu depaseasca maxim +$IC3 4a nu uitam ca, mierea este produsa la temperaturi care nu depasesc 8# - 8"IC in interiorul stupului. /ierea nu este termostabila, iar temperaturile inalte distrug o multitudine de principii vitalizante. Cind temperatura de lichefiere depaseste >$IC, mierea este redusa la valoarea unui... zahar lichid. 4tie oricine ca in piete, pe tarabe, nu apare decit miere lichida. Aceasta, spune dl Andritoiu, ori este falsa, ori este bine fiarta. -efericita este si 1superstitia1 cumparatorului, ca mierea cristalizata ar fi contrafacuta. De fapt, lucrurile stau exact invers5 4tuparul stie ca lumea nu stie si, pentru a-si vinde marfa, incalzeste mierea la peste >$IC si aceasta nicicind nu va mai zaharisi. Dar nici nu va mai fi folositoare mai mult decit zaharul5 4a nu se uite inca un amanunt3 daca mierea ar fi lichefiata la +$IC J temperatura acceptabila J indeosebi in zilele reci din piete ea ar cristaliza din nou. Dar nici magazinele Apicola nu ofera miere zaharisita. Desi au un personal relativ calificat, greutatea cu care se manipuleaza o astfel de miere 6ambalarea in recipientul cumparatorului7, face ca mierea sa fie supusa temperaturi care o degradeaza. /ai mult, spune dl Andritoiu, soarele care 1bate1 pe tarabele pietelor scade valoarea terapeutica a mierii, aceasta fiind fotosensibila. /ierea este produsa in intunericul stupului si daca am face acestuia un perete de sticla, albinele l-ar

opaciza imediat cu propolis. 4tiu ele ce stiu5 De aceea, este bine ca mierea sa fie expusa in ambala'e opace. Asa ca, mierea terapeutica nu se cumpara nici din magazine si nici din piete, ci direct de la apicultor. referati mierea din stupinele stationare, departe de sursele poluante. Aceasta are o calitate superioara si datorita faptului ca este bine maturata 6coapta7 prin vinturare, deci are un plus de enzime fata de mierea recoltata din stupinele plecate 1in pastoral1. De multe ori, grabiti sa a'unga la alta sursa melifera, apicultorii nu mai asteapta ca albinele sa matureze si sa capaceasca mierea. Extrag o miere mult prea lichida si care, pentru a nu fermenta, este 1uscata1 in butoaie de tabla, la soare. Eliminindu-se surplusul de apa, mierea poate a'unge la consistenta celei vinturate natural. 2 astfel de miere nu va mai contine cantitatea normala de principii active, iar zaharul nu mai este invertit in monozaharide direct asimilabile decit partial.

Analiza mierii
0ibertatea comertului cu produse alimentare naturale de calitate, protectia alimentatiei si sanatatii publice precum si asigurarea competitivitatii produselor alimentare se inscriu pe lista obiectivelor comisiilor internationale in domeniul alimentatiei si sanatatii publice. Acestea, alaturi de evolutia noilor metode de analiza si a echipamentelor de laborator de inalta performanta, au determinat )niunea europeana si nu numai 6comisiile internationale de specialitate ale F.A.2. G 2./.4. J Codex Alimentarius7 si )niunii Europene J Comisia ).E. pentru Alimentatie7 sa impuna noi conditii de garantie pentru produsele alimentare de origine animala, ceea ce presupune respectarea unor cerinte foarte stricte de calitate. :Industria; mierii 6care intra in aceasta categorie7 se confrunta cu noi exigente si aceasta datorita sensibilitatii ei la o serie de :factori de agresiune;, si anume3 poluarea mediului ambiant, nerespectarea tehnologiilor corecte de crestere si tratare a familiilor de albine, conditiile de productie, adaosurile de falsificare.

-erespectarea parametrilor de calitate ai unui produs 6indiferent de abatere si oricat de mica ar fi aceasta7 afecteaza calitatea sa determinand 3 &. modificarea pretului 6la achizitie si respectiv desfacere7, 9. iar in unele cazuri 6in functie de gravitatea situatiei7 respingerea lotului si refuzul comercializarii lui pe piata interna si internationala. Controlul calitatii mierii 6in general al produselor apicole7 este reglementat la nivel international de3 international de catre comisia F.A.2. G 2./.4. J Codex Alimentarius 4tandard, regional 6european7 de catre Comisia )niunii Europene pentru Alimentatie J Directivele C.E.

national de catre /inisterul Agriculturii, /inisterul 4anatatii si A.C.A. (omania prin3 I.C.D.Apicultura, respectiv Complex Apicol J 4tandarde nationale, 4tandarde de Firma, 0egi, 2rdine ale ministerelor de resort.

-ormativele de calitate ale mierii se refera la3 v natura, originea si compozitia mieriiE reguli privind igiena mierii 6sub forma (egulilor de Duna ractica7 E parametrii de calitateE controlul oficial al calitatii mieriiE ambalarea si materialele cu care vine in contact miereaE etichetarea ambala'elorE depozitarea mieriiE contaminantii mierii3 0imitele maxime admise pentru metale grele 6plumb, cadmiu, zinc, fier, mercur7E J 0imitele maxime admise pentru pesticideE 0imitele maxime admise pentru substantele medicamentoase de uz veterinar 6in particular antibioticele7 in miereE J metode generale pentru analiza contaminatilor.

J J -u intotdeauna exigentele celor trei niveluri de reglementari 6international, regional J Europa, national7 sunt intotdeauna compatibile intre ele dar, normele nationale nu pot fi insa in contradictie mai ales cu cele europene.

In tabelul &3 prezentarea comparativa a celor mai importanti parametri de calitate 6caracteristici fizicoJchimice7 prevazuti de nromativele europene si internationale precum si valorile impuse de catre acestea.

%abelul & A(A/E%(II DE CA0I%A%E E-%() /IE(E 6caracteristici fizicoJchimice7

Parametrul 5ontinutul de apa, " -g0g1, maxim )ahar direct reducator, exprimat in zahar invertit, -", g0g1, minim Miere de flori Miere de mana )ahar usor hidrolizabil, exprimat in zaharoza, -", g0g1, maxim &eneral Miere de mana Miere de salcam, lavanda, lucerna, portocal, rozmarin si dulcisor (ubstante insolubile in apa, " -g0g1, maxim 5ontinutul de elemente minerale ; cenusa, -", g0g1, maxim &eneral Miere de mana 5ontinut de ,M$, mg0kg, maxim 9ndicele de culoare, mm pe scara Pfund Miere de salcam, maxim Miere de mana, minim

.7 (tandard -.uropean ,one8 -5odex Alimentarius Directive of the .uropean ,one8 (tandard of $.A.:. 0 5ommission1 9nternational (tandard :.M.( 5ommission1 ' g 0 00 g ' g 0 00 g

64 g 0 00 g 64 g 0 00 g

64 g 0 00 g *4 g 0 00 g

4g0 00g 0g0 00g 4g0 00g 0, g0 00 g

4g0 00g 4g0 00 g 4g0 00 g 0, g0 00 g

0,6 g0 00g g0 00 g 0 mg0<g 0 -*01

0,6 g0 00g ,' g0 00g 0 mg0<g 0 -*01

' 64

' 64

Este importanta cunoasterea acestor parametri de calitate dar si a cauzelor care determina modificarea valorilor lor si care conduc la nerespectarea unor clauze contractuale J datorita deprecierii calitatii acestui produs apicol.

Mierea=Medicina?
5ierea $ primul medicament din istorie

Folosita cu succes de aproape cinci milenii in tratarea ranilor, mierea a fost inlocuita in secolul KK de antibioticele obtinute pe cale artificiala. Dupa numai cateva decenii, insa, medicii se vad nevoiti sa apeleze din nou la calitatile sale, in special datorita cresterii rezistentei agentilor microbieni la tratamentele cunoscute. -u este vorba de o revenire la medicina traditionala ci, pur si simplu, miere a se dovedeste, inca odata, a fi cel mai sigur si mai eficient antibiotic pe care omenirea la cunoscut vreodata. In fond, este singurul aliment care, in stare naturala, nu se strica niciodata. Au dovedit-o recipientele cu miere descoperite in mormantul faraonului %utanFhamon unde, substanta veche de peste 88$$ de ani inca era comestibila. Dovezi ale folosirii mierii in alimentatie dateaza de acum &$.$$$ de ani desi, este mai mult ca sigur faptul ca proprietatile acesteia erau cunoscute de oameni cu mult timp inainte. Cel mai probabil, mierea salbatica, alaturi de fructe si carne a constituit unul dintre primele alimente folosite de oameni. )tilizarea acesteia in medicina este inregistrata pentru prima data in Egiptul antic, acum aproape #$$$ de ani, intr-un tratat atribuit celui pe care tot mai multi istorici il considera adevaratul parinte al medicinei, Imhotep. Acesta descrie amanuntit tratamentele cu miere aplicate pe rani deschise muncitorilor egipteni, pe care ii coordona in constructia primelor piramide. (etetele sale, preluate de medici de-a lungul timpului, aveau sa ramana general valabile pana aproape de zilele noastre. -ici Lippocrate, cel mai vestit medic al @reciei antice, cel al carui principal merit este de a fi pus bazele medicinei ca stiinta in lumea occidentala, nu a trecut cu vederea efectele curative ale mierii. In cele nu mai putin de "$ de lucrari care i se atribuie, Lippocrate mentioneaza calitatile antiinflamatorii ale acesteia si o recomanda in ceea ce avea sa fie primul tratat de medicina preventiva. De fapt, mierea devenise atat de apreciata incat, in (oma antica, era folosita ca moneda de schimb, in locul auruluiE obicei pastrat in unele tari, inclusiv %arile (omane, pana spre sfarsitul Evului /ediu. roprietatile sale antimicrobiene aveau sa transforme mierea, printre altele, in cel mai cunoscut ingredient folosit in imbalsamarea cadavrelor. )nul dintre cele mai cunoscute exemple fiind cel al domnitorului !lad %epes, al carui cap a fost inchis intrun vas cu miere si pastrat ca trofeu de catre sultanul /urad al II-lea. 5ierea in medicina moderna Desi rolul sau fusese preluat de catre antibioticele obtinute pe cale artificiala, mierea are parte de o revenire puternica in medicina moderna, in mare parte datorita cresterii rezistentei agentilor patogeni la tratamentele cunoscute, se arata intr-un studiu efectuat de Dritish Mournal of 4urger*. roprietatile terapeutice ale mierii au revenit in ultimii ani in atentia medicilor odata cu esecurile in vindecarea ranilor, inregistrate de antibioticele artificiale, anunta medicii britanici. Acestia recomanda folosirea mierii ca agent antimicrobian inclusiv in cazul interventiilor chirurgicale3 /ierea prezinta un numar mare de proprietati care fac din aceasta cel mai eficient remediu in combaterea infectiilor provocate de bacterii3 concentratia mare de zahar, umiditatea redusa, acidul gluconic este cel care creaza un mediu acid si peroxidul de hidrogen. 4-a dovedit ca mierea are un efect extrem de puternic si asupra inflamatiilor si umflaturilor.

Chirurgii britanici au descoperit ca mierea este extrem de eficienta si in tratamentele aplicate bolnavilor de diabet, studiile acestora aratand o scadere substantiala a cazurilor de amputare.6-ratamente cu miere7 Cercetatorii au demostrat si ca rata de vindecare a plagilor prin tratamente cu miere este mult mai mare decat in cazul antibioticelor folosite pana acum, durata de sterilizare a unei rani deschise putand dura numai cateva zile. 1Cercetarile noastre arata clar ca toti chirurgii ar trebui sa ia in serios folosirea mierii in situatiile post-operatori, in special in cazurile in care tratamentele cunoscute nu dau rezultate1, conluzioneaza Fasal (auf Nhan, coordonatorul studiului.

/are parte din populatia lumii sufera de arsuri la stomac. -umai in 4)A, una din 9$ de persoane se confrunta cu acest nea'uns. Doar ca putini stiu ca incetarea medicatiei in cazul acestei afectiuni face mai mult rau decat bine, simptomele devenind si mai urate decat inainte de inceperea tratamentului. entru a arata ca de vina sunt chiar medicamentele in cauza, cercetatorii au incercat aceste medicamente si pe oameni sanatosi, care nu aveau aceste probleme. Dupa incetarea 1tratamentului1, acestia s-au pomenit cu arsuri la stomac, conform npr.org. !estea rea e ca aceasta 1dependenta1 se dezvolta in doar cateva zile. /edicamentele pentru arsuri, factor declansator al bolii ana acum se credea ca aceste arsuri stomacale, aparute dupa intreruperea tratamentului, sunt doar o inchipuire, un fenomen mai degraba psihologic. Insa studiul in cadrul caruia unei grupe de oameni sanatosi i s-au dat astfel de medicamente, in timp ce alteia, formata tot din oameni sanatosi, i s-a dat placebo, fara ca voluntarii sa stie ce pastile iau, a aratat clar ca doar in prima grupa au aparut efectele adverse si ca acestea erau cat se poate de reale, a explicat Christina (eimer, cercetator in cadrul )niversitatii din Copenhaga, autoarea studiului. e langa proprietatile antiseptice, mierea s-a dovedit un remediu extrem de eficient in tratarea cancerului, bolilor cardiovasculare si neurodegenerative, precum si in cazul tratamentelor antiimbatranire. Cea mai veche imagine a unor culegatori de miere, dateaza de acum &$.$$$ de ani,

si a fost descoperita intr-o pestera din 4pania, in apropierea orasului !alencia Cele mai mari tari producatoare de miere sunt China, %urcia si 4tatele )nite ale Americii In @recia Antica, orice tanara mireasa trebuia sa isi inmoaie degetele in miere si sa unga pragul casei cu aceasta. 4e spunea ca acest ritual a'uta la buna intelegere dintre soti si ducea la relatii bune cu soacra. In Egiptul antic, &$$ de vase cu miere erau echivalentul unui taur matur. 4-a dovedit faptul ca mierea este singurul aliment care nu se strica niciodata. Cu toate acestea, mierea trebuie tinuta in vase inchise ermetic, de culoare inchisa, si la temperaturi intre O+ si -&$ grade. 0umina zilei distruge ezimele albuminoase antibacteriene din miere. /ierea este printre singurele alimente care contin ma'oritatea vitaminelor cunoscute. Din miere se fabrica inclusiv bauturi alcoolice. Daca in trecut, din miere se obtinea miedulE in prezent, mai multe soiuri de bere au ca ingredient principal mierea.

PO)#>

olenul 6din latinB pollen7 este o pulbere de obicei galbenB, constituitB din grBuncioare microscopice, ce provin din anterele staminelor. olenul mai este definit i ca fiind o pulbere galbenB produsB de staminele fanerogamelor, celule reproducBtoare mascule. olenul i mierea sunt singurele resurse alimentare care sau descoperit cB conin 99 de nutrieni. Din aceastB cauzB polenul este considerat ca fiind un ;aliment complet;. IS-O"I

olenul este printre cele mai vechi suplimente alimentare folosite de om. Deneficiile polenului au fost intuite de diverse civilizaii i religii. Egiptenii i Chinezii antici foloseau polenul pe post de medicament i factor de Antinerire a organismului. Lipocrate, pBrintele medicinei considera cB polenul asigura o sBnBtate bunB celor care Al consumau i a'uta la prevenirea AmbBtrPnirii organismului. Druizii, preoii vechilor celi, numeau Dritania ;Insula /ierii;. 0egendele galice sunt pline de referine la miere i polen. olenul este menionat An Diblie, %almud i An Coran. Din pBcate proprietBile curative ale polenului au fost uitate de cBtre lumea modernB. 0a ora actualB polenul este o componentB importantB a apiterapiei 6un tip de medicinB alternativB care cPtigB din ce An ce mai muli adepi7. Cei care practicB acest tip de terapie considerB cB polenul are numeroase proprietBi terapeutice, totui dovezile tiinifice An aceastB privinB sunt destul de puine. O5PO?IIA PO)#>@)@I

olenul de albine conine urmBtoarele substane3 vitamine 6provitamina A, vitamina A, vitamina D&, D9, D8, D#, D=, D&9, vitamina C, D, E, F, L, N, i acid folic7, minerale 6calciu, fosfor, potasiu, fier, cupru, iod, zinc, sulf, sodiu, clor, magneziu, molibdem, seleniu, brom, siliciu i titaniu7, aminoacizi, carbohidrai, acizi grai, enzime, co-enzime i diverse grBsimi. olenul conine 99 de aminoacizi, &? vitamine, 9# de minerale, #> de elemente de bazB, && enzime i co-enzime, &+ acizi grai, && carbohidrai i aproximativ 9#, din compoziia sa este reprezentatB de proteine. olenul este extrem de bogat An betacaroten, ce reprezintB precursorul metabolic al vitaminei A. De asemenea dupB cum se observB are un complex bogat de vitamina D precum i vitaminele C,D,E i lecitinB. olenul conine cu #$, mai multe proteine decPt carnea de vitB, totui coninutul sBu de grBsimi este foarte scBzut. Este o sursB de proteine excelentB pentru vegetarieni coninPnd mai muli aminoacizi decPt ouBle, carnea de orice fel i produse lactate. Consumul de polen asigurB aportul de minerale necesar organismului, chiar i acele minerale care nu se gasesc de regulB An suplimentele alimentare comercializate An farmacii. @-I)I?A"# PO)#>@)@I A> S OP@"I 5#DI A)#

4usinBtorii polenului Ai atribuie acestuia o mare putere de vindecare i de Antinerire a organismului. DatoritB proprietBilor sale antioxidante polenul AntBrete sistemul imunitar. Antioxidani sunt utilizai pentru a dezactiva radicalii liberi existeni An organism. (adicalii liberi sunt produi secundari ai oxigenului care dBuneazB celulelor i sunt cauza numeroaselor boli degenerative legate de AmbBtrPnirea organismului. 4e spune cB polenul a'utB la contracararea efectelor produse de radiaii i poluanii din mediul Ancon'urBtor. olenul este deseori utilizat de cBtre sportivi pentru a-i crete fora de rezistenB, viteza i energia. olenul este utilizat i An numeroase diete de pierdere a greutBii, prin corectarea unui posibil dezechilibru chimic care poate fi vinovat de creterea anormalB An greutate. A'utB la arderea caloriilor prin stimularea metabolismului. olenul a'utB i la AnlBturarea poftelor alimentare. 4tudiile i cercetBrile efectuate au dovedid cB polenul a'utB i la prevenirea impotenei. Deasemenea se afirmB cB polenul are efecte miraculoase An cazul bolnavilor de cancer, reducPnd considerabil durerile provocate de chimioterapie. olenul poate fi utilizat pentru a trata prostata i chiar ulcerul. %otui lumea medicalB tradiionalB contestB aceste proprietBi curative ale polenului. A)-# @-I)I?A"I A)# PO)#>@)@I

olenul poate a'uta foarte mult An cercetBrile realizate de poliie. olenul poate sB indice unde a fost o anumitB persoanB sau obiect, deoarece polenul are diverse caracteristici de la o regiune la alta. De exemplu un criminal a putut fi prins dupB urmele de polen gBsite pe haina sa. A)#"BIA )A PO)#>

Din pBcate foarte muli oameni sunt alergici la polen. Din aceastB cauzB se

recomandB testarea reaciei la polen Anainte de a consuma produse bazate pe acest nutriment. 4emnele i simptomele alergiei la polen sunt asemBnBtoare cu cele ale altor tipuri de alergii3 strBnutat la care se adaugB un nas Anfundat sau care curge, mPncBrime An zona ochilor, a nasului sau An gPt. De unde porneste natura ! In urma cu &#$ milioane de ani ,plantele si florile au aparut pentru prima oara pe amant. Acest lucru a fost un eveniment extrem de important in istoria planetei, deoarece nutritia a devenit concentrata in structura plantelor, fructelor si legumelor. Dezvoltarea lor a fost o pre-conditie pentru evolutia omului. Fructele si legumele sunt esentiale pentru hrana mamifere. Cu alte cuvinte fara plante, flori si albine oamenii nu ar fi putut evolua. De la prima aparitie pe aceasta planeta a plantelor, florilor si a albinelor, s-a format un parteneriat simbiotic. 4-a creat o relatie de susteinere reciproca. olenul este de sex masculin si contribuie la reproducere plantelor. Florile produc polen pentru a fertiliza alte flori. entru ca acest lucru sa se intample, polenul trebuie sa a'unga de la o floare la alta. Cum se intampla. Dupa cum toata lumea stie, albinele duc aceasta munca. Atunci cand albinele viziteaza florile, se produce polenizarea. Acest act simplu care se repeta iar si iar, reprezinta forta care reincepe ciclul de viata al planetei noastre in fiecare primavara. Este geneza lantului alimentar. In mod evident acesta este un serviciu important adus plantelor, dar care sunt beneficiile albinelor. Albinele colecteaza polen pentru proteine. Durata de viata a unei albine lucratoare este de numai "-? saptamani. Albinele realizeaza aceasta cantitate enorma de munca intr-o perioada relativ scurta de timp. Ele necesita o dieta de mare intensitate pentru a-si satisface cerintele nutritionale. Atat mierea cat si polenul sunt folosite de albine tot pentru hrana. in aceasta perioada lunga de timp , polenul cules de albine a evoluat in cele mai bogate substante nutritive posibile. olenul este folosit de albine pentru a hrani puietul tanar si astfel ducand la cresterea populatiei in stup. in primavara, cand albinele incep sa culeaga polen , dau un semnal reginei ca poate porni ponta. Avand in vedere ca albinele si florile beneficiaza reciproc in urma polenizarii aceasta relatie este numita simbioza. Dezvoltarea tuturor plantelor si animalelor a fost influentata de evolutie. In natura exista o varietate foarte mare de plante. %oate acestea duc o lupta permanenta pentru spatiu si lumina soarelui. lantele si florile concureaza intre ele pentru serviciile albinelor. Capacitatea de inflorire atrage albinele lucurl ce are repercusiune directa asupra procesului de reproducere.in cazul in care albinele dau o atentie mai mare unei anumite specii de plante, aceste se vor propaga si mai mult si vor deveni plante dominante pentru zona respectiva. Chiar daca albinele colecteaza polen de la toate tipurile de plante,ele manifesta unele preferinte pentru anumite tipuri de polen. in acest concurs intre plante, succesul de reproducere este determinat de capacitatea lor de a dezvolta polenul cat mai nutritiv pentru a atrage albinele. Astfel plantele cu polen de calitate inferioara sunt stimulate sa evolueze. In timpul celor &#$ milioane ani, in urma acestei presiuni s-a produs evolutia. 4copul

final al acestui proces de selectie naturala este de a oferi polen pentru albine. olenul este colectat de albine din flori prin scuturarea antenelor sau prin zdrobirea acestuia cu mandibulele. 2 incarcatura de polen cantareste #-" mg. (entabilitatea culesului de polen este influentatta de umiditatea si temperatura atmosferica, de nevoile interne ale coloniei si de factorii atractivi 6aroma, continut in polen, prezenta nectarului7 olenul prezinta intres ca hrana a albinelor 6sub forma de pastura7, ca prezenta in miere 6careia ii indica originea si ii defineste calitatea7 si ca hrana pentru om. Este foarte bogat mai ales in vitamine din complexul D 6D&, D9, D8, D=, D&97, antioxidanti, inclusiv betacaroten, vitamina C si vitamina E, acid folic, provitamina A. Cele mai importante minerale 6dar nu singurele7 care se gasesc in compozitia polenului sunt calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, iod. olenul este compus din aproximativ ##, carbohidrati, 8#, proteine, 8, vitamine si minerale, 9, acizi grasi si #, alte substante nutritive. Contine de doua ori mai multe proteine decat carnea de vita si reuseste sa aibe un continut de grasimi foarte scazut. oate fi considerat o sursa excelenta de proteine pentru vegetarieni, fiind foarte bogat si in aminoacizi esentiali. Din punct de vedere al analizei nutrientilor, polenul este unul, daca nu chiar cel mai complet nutrient natural. 8$ de grame de polen aduc organismului aproximativ 9? de calorii. Din aceste 8$ de grame, " grame sunt carbohidrati, &#, este lecitina, 9#, proteine de cea mai buna calitate. olenul de albine nu trebuie confundat cu mierea de albine, veninul de albine sau alte produse de acest tip. Ele nu contin polen. )n rol important pentru functionarea normala a sistemului nervos revine unei alte substante continute in polen - anevrina. In plus, polenul este un stimulent al poftei de mincare, inlesneste digestia, imbunatateste tonusul, alunga oboseala, previne rahitismul, caderea parului si chiar face sa creasca mai bine parul, hranindu-i radacinile. olenul pare sa fie sigur cu toate ca specialsitii se mentin destul de rezervati daca este vorba sa recomande polen pentru o afectiune specifica. El stimuleaza functiile organismului, insa eficienta sa in combaterea unor boli nu a fost inca demonstrata. Insa polenul poate sa fie implicat si in aparitia unor fenomene alergice importante. In cazul in care exista alergii alimentare documentate, specialistii recomanda ca polenul sa fie evitat.

)aptisor de matca <rana reginei 0aptisorul este o secretie glandulara a albinelor doici ce se prezinta ca o materie gelatinoasa, pseudo-vascoasa, folosit in hrana viitoarelor matci precum si a larvelor albinelor in primele trei etape larvare.

Culoarea laptisorului proaspat este alb-galbuie, uneori batand usor in brun-galbui, mai ales cand albinele aduc in stup mari cantitati de polen de la o anumita planta bogat polenifera. In contact cu aerul si lumina culoarea laptisorului se schimba, devine mai dens si se intareste, capatand un aspect sticlos si o culoare de brun-inchis. @ustul laptisorului este acrisor, usor astringent, cu un pL de 8,#-+,# asemanator cu cel al sucului gastric din stomacul omului. Aceasta include, hidrati de carbon, proteine, vitamine D. Ingredientele principale sunt3 &$-98 de zahar, =$-"$ de apa, roteine >-&?, si amino-acizi +-? grasime, %iamina, riboflavina, piridoxina, niacina, acid pantotenic, biotina, acid folic, steroli, biopterin si neopterin, minerale si a urmelor de elemente. hidroxibenzoat ca un conservant natural

In amestec cu mierea el se urca la suprafata sub forma de spuma datorita densitatii sale de &G&. se descompune repede si absoarbe cu usurinta umiditatea din mediul incon'urator si se rancezeste. In culturi de laborator cu bulion &$ , este bactericid. In contact cu diferite metale, in special cu aluminiul, el le ataca, dand produsi toxici si schimbandu-si el insusi o parte din componentele sale. astrat la rece 69-+ grade C7 isi mentine calitatile timp de "-? luni, iar dupa &9-&= luni valorificarea lui terapeutica devine nula. Cea mai buna pastrare se face prin liofilizare imediat dupa recoltare. In componenta laptisorului intra un numar insemnat de vitamine si aminoacizi si compusi inca neidentificati 6in proportie de 9,?,7. %ehnica producerii laptisorului a fost initiata la noi in tara in &>#". 2peratia de producere a laptisorului se va porni numai atunci cand timpul s-a stabilizat bine si dupa ce coloniile stimulate puternic in cursul primaverii au crescut cel putin 9 generatii de puiet numeros, coloniile alese fiind perfect sanatoase, debarasate in prealabil de trantori. entru ca laptisorul sa fie de buna calitate larvele trebuie sa fie ferite de curenti puternici, lumina solara puternica, sau o temperatura mai mica de 9$ grade Celsius.

Propolis
ropolisul este un antibiotic natural care castiga din ce in ce mai multa popularitate in cadrul terapiilor alternative. Este una din acele produse ale albinelor care intradevar te lasa uimit in fata abilitatii organizatorice ale acestor insecte. Propolis

e este propolisul!

ropolisul este un amestec rasinos pe care albinele il colecteaza de la copaci sau din alte surse botanice. )rmatorul pas il reprezinta mestecarea rasinei si amestecarea acesteia cu saliva albine si cu alte substante, lucru ce duce la formarea propolisului. %imp de secole apicultorii au presupus ca albinele utilizau propolisul pentru a prote'a colonia impotriva ploilor sau a vanturilor reci de iarna. %otusi in secolul KK cercetatorii au descoperit ca propolisul este mai mult decat atat. Astfel la ora actuala se crede ca aceasta substanta are urmatoarele scopuri3 intareste stabilitatea structurala a stupului reduce vibratiile face stupul mult mai usor de prote'at prin inchiderea intrarilor suplimentare impiedica patrunderea bolilor si a parazitiilor in stup, precum si dezvoltarea diverselor bacterii impiedica putrefactia in interiorul stupului

Este stiut ca albinele isi arunca de obicei resturile in afara stupului dar totusi daca in interiorul stupului moare o soparla sau un soarece albinele nu pot sa-l tarasca pana la iesirea din stup. In acest caz ele invelesc corpul in propolis mumificandu-l si facandu-l astfel inofenisv si inodor.
@tilizarea propolisului

ropolisul este considerat ca fiind un medicament traditional si se considera ca are efecte benefica asupra sanatatii. /edicina naturista utilizeaza propolisul pentru vindecarea diverselor afectiuni printre care si inflamatii, boli virale, ulcer, si arsuri superficiale. 4e considera ca propolisul are efecte benefice asupra sanatatii inimii, intareste sistemul imunitar si reduce sansele de instalare a cataractei. oate preveni infectii si sa le vindece pe cele de'a instalate, la ora actuala pana si pasta de dinti contine ingrediente naturale derivate din miere. ropolisul a devenit o alternativa sanatoasa la diverse tipuri sintetice de pasta de dinti si este utilizat mai ales pentru a trata diverse boli ale gurii si ale gingiilor. @ura noastra este una dintre cele mai sensibile parti ale corpului, gura reprezinta punctul de pornire al digestiei alimentare. 2 cavitate bucala sanatoasa este importanta pentru o buna digestie. 4tudiile clinice publicate demonstreaza ca propolisul lupta impotriva bacteriilor, previne carierea dintilor, vindeca gingiile inflamate si respirati urat mirositoare. Apicultorii recomanda pentru durerile de gat o bucatica de propolis tinuta in gura pana la dizolvare. %incturile de propolis pot sa fie cumparate in multe tari, cu toate ca exista diverse voci care sustin ca propolisul este benefic pentru tratarea alergiilor s-a dovedit ca acesta poate cauza reactii alergice severe in cazul persoanelor suferinde de alergie la albine sau produse apicole.
ompozitia propolisului

Compozitia propolisului variaza de la stup la stup, de la o zona la alta si de la un anotimp la altul. De obicei are o culoare maronie inchisa, dar exista si varietati de verde, rosu, negru, chiar alb, in functie de sursa de rasina utilizata. Albinele sunt adevarate oportuniste, adunand ceea ce au nevoie din sursele disponibile, lucru evident in analiza chimica detaliata a propolisului care variaza de la o regiune la alta in functie de vegetatie. De exemplu in zona temperata nordica albinele culeg rasina din copaci precum plopii sau coniferele 6rolul biologic al rasinei din copaci este acela de a vindeca ranile si de a prote'a copacul impotriva bacteriilor, ciupercilor si a

insectelor7 ropolisul specific zonei temperat nordice are aproximativ #$ de elemente constituente, mai ales rasini si balsamuri vegetale6#$,7, ceara 68$,7, uleiuri esentiale 6&$ ,7, polen 6#,7 In regiunile neotropicale albinele culeg rasina si de la florile din clasa clusia si dalechampia care sunt singurele specii de plante cunoscute care produc rasina florala ce atrag albinele
Substante active in propolis

ropolisul este constituit din urmatoarele elemente chimice3 Qinc Fier /agneziu 4ilicon Cupru !itamina A !itamina D& !itamina D9 !itamina D8 !itamina E Flavonoide 6vitamina 7

ropolisul poate sa fie achizitionat in stare bruta si neprocesat, dar in starea sa naturala este o substanta lipicioasa dificil de manevrat. )nii apicultori impaceteaza propolisul brut si il ingheata in cantitati mici. /a'oritatea producatorilor utilizeaza un proces in cadrul careia ingredientele active sunt puse la macerat in apa sau in alcool si apoi sunt impachetate fie in forma lichida sau uscata si in capsule. Adevarul este ca extractul de propolis brut are un gust oribil, este amar si acru si nu este un produs care sa aibe un miros deosebit de placut dar este foarte sanatos.

/enin de albine !eninul de albine este un produs de secretie al albinelor lucratoare, ce este stocat in punga de venin si eliminat la exterior in momentul inteparii, car in fapt reprezinta un act reflex de aparare. 4ecretia de venin este influentata de varsta albineor, de hrana si de sezon. 4-a constatat ca albinele recent eclozionate nu au venin, abia la varsta de = zile reusesc sa cumuleze pana la $.&#mg iar la &#-9$ de zile $.8$mg. Albinele crescute fara polen, deci fara proteine, nu produc venin. @eneratiile de albine crescute primavara cand resursele polenifere sunt bogate, produc mai mult vein decat cele crescute vara sau toamna. 2data folosita, rezerva de venin nu se mai reface si albina moare. !irtutile terapeutice ale veninului de albine sunt cunoscute de foarte multa vreme,aceste informatii aparand chiar din antichitate. Ele au fost semnalate de crescatorii de albine, care au observat ca articulatiile

dureroase reumatismale deveneau indolore ca urmare a intepaturilor de albine. Astfel s-a descoperit ca veninul de albine exercita evidente actiuni antireumatice. !eninul are in componenta sa acidul formic, clorhidric, ortofosforic, saruri minerale, acizi organici volatili, un important ferment 6fosfataza7, unele antibiotice, histamina, hialuronidaza si aminoacizi bogati in sulf ca metionina si cistina. Acestia din urma stimuleaza secretia de cortizon de catre glandele suprarenale. De asemenea veninul este bactgericid. %otusi trebuie tinut cont ca aproximativ 9, din populatie prezinta reactii alergice fata de intepaturile de albine si viespi. ersoanele alergice la veninul albinelor prezinta simptome foarte severe chiar si dupa o intepatura3 inflamatia puternica a zonei intepate, rash cutanat, edeme masive la locul intepaturii dar si in alte regiuni, varsaturi, confuzie mentala, chiar si dificultati de respiratie.

eara Ceara a avut un rol important in istorie. In unele civilizatii ceara de albine a fost utilizat ca moneda si a avut un pret foarte ridicat. In anul &?& i.Lr. atunci cand romanii au invins corsicani, au impus la impozitare ceara de albine in valoare de &$$.$$$ lire sterline. Agricultorii din Franta plateau in 'urul anului &8$$ o taxa anuala de 9 Fg de ceara de albine pentru fiecare familie. in acest secol o petitie a fost prezentata la Curtea de la 0ondra de consilierului de Compania 1adorabil de Chandlers Ceara1, care in cele din urma a stabilit este cea mai veche breasla engleza. in aceeasi perioada Diserica (omano-Catolica a decretat ca lumanarile din ceara de albine sunt cele adecvate pentru utilizare in bisericile catolice. In era moderna ceara de albine cunoaste multe utilizari si aplicatii. De fapt, importanta productiei de miere inca din cele mai vechi timpuri a fost secundara productiei de ceara de albina. Ceara este un produs organic complex rezultat din metabolismul albinelor lucratoare, detinat construirii fagurilor din stup, ele se incarca progresiv cu substante care-i schimba profund compozitia si, ceea ce este mai vizibil,ea trece prin toate nuantele de galben, pe urma la brun a'ungand aproape neagra dupa cativa ani. Compozitia chimica a cerii este foarte stabila daca se ia in considerare produsul pur, asa cum este secretata de glande. Ceara este, chimic, foarte inerta. Ea rezista bine la oxidari si nu este usor atacata decat de enzimele digestive ale insectelor. In stup, ceara se incarca cu impuritati dar nu se transforma, ceea ce permite recuperarea ei dupa mai multi ani de folosire prin simpla reincalzire si purificare. Culoarea galbena pe care o primeste cearea in stup este in raport cu pigmentii polenului. 4ubstantele, in general foarte pigmentate, care incon'oara grauncioarele de polen ale plantelor entomofile sunt solubile in substante grase. 4e dizolva usor in ceara si o coloreaza. )lterior, ceara se incarca cu propolisul adus de albine, cu matasea coconilor parasiti in celule de albinele care se nasc. Examinat la

microscop,fagurele de ceara invechit se dovedeste a fi un material alcatuit din elemente disparate, mult mai solide decat pelicula subtire de ceara de la inceput. Albirea cerii la soare este o metoda foarte veche dar eficienta. Ceara se expune la soare pe site de sarma in straturi subtiri. 4e intoarce din cand in cand, pentru ca toate fetele sa fie bine expuse la razele soarelui. %ratamentul cere mai multe saptamani bine insorite. 4ecretia de ceara este puternic influentata de temperatura si de alimentaie. 4ecretia cerii are loc la temperaturi cuprinse intre 88-8=, sub aceste limite secretia inceteaza, iar ceara nu se mai poate mentine in stare lichida. entru ca albinele sa secrete ceara, ele trebuie sa consume miere sau zahar si polen. De-a lungul timpului s-a constatat ca pentru producerea cerii sunt necesare un consum de circa = Fg miere sau # Fg zahar. rin aportul de azot pe care il aduce polenul contribuie la regenerarea tesuturilor cerifere, el este indispensabil in acest proces. 4ecretia cerii este dependenta de cantitatea de hrana depozitata in stup. In timpul culesurilor bogate, producerea de ceara si cladirea fagurilor se desfasoara intens. In vederea construirii fagurilor in ramele goale din stup, albinele se grupeaza in formatiuni conice cu baza in sus. In acest scop ele se prind de picioare formand un lant de albine sub speteaza ramei goale. Ciorchinele formate de albine este rarefiat la exterior si dens la exterior pentru a pastra o temperatura uniforma de 88-8=, necesara secretiei solzisorilor de ceara. In cazul cladirii fagurilor artificiali, albinele se pun pe foaia de fagure spre a o incalzi la peste 8$ si a face ceara maleabila. Dupa ce ceara a devenit maleabila, albinele modeleaza fundul celulelor, iar surplusul de ceara il folosesc la inaltarea peretilor pana la 8-= mm, utilizand pentru acest scop si ceara produsa de albinele in varsta de &9-&? zile. Fagurii artificiali sunt construiti de obicei simultan pe ambele parti.
Proprietati fizice si chimice ale cerii

Ceara de albine face parte din categoria substantelor complexe, a caror structura nu este complet stabila. Din punct de vedere al compozitiei, ceara contine trei elemente principale3carbon 6?$,7, hidrogen 6&8,7 si oxigen 6",7. Din punct de vedere chimic, ceara este compusa din3 esteri ai acizilor cerici "&,, acizi cerici liberi &8.#&+,, hidrocarburi &$.#-&8.#,, alcoli liberi &-&.9#,, esteri ai colesterolului &,, umiditate si impuritati 6polen, rasini etc7 &-9,. Ceara de albine este insolubila in apa si mai mult sau mai putin solubila in diversi solventi organici. Cel mai bun este benzenul 6mai mult de &$$ g ceara pentru &$$ g benzen, la +#C7. Dupa benzen urmeaza esenta de terebentina. Alcoolul la cald nu dizolva decat foarte greu ceara dar, in schimb, o separa foarte bine de propolis care este foarte solubil in alcool. unctul de topire al cerii pure este de =+ OG- $,>. entru ceara nepurificata, variatia punctului de topire este destul de importanta, minima fiind de =9, iar maxima de =#. unctul de solidificare este diferit de punctul de topire E pentru ceara pura el este de =8 . /asa volumica este de >9" FgGm8 minimum si >"$ FgGm8 maximum 6media 3 >#8FgGm87 la &#. %ehnologia cerii In orice unitate apicola avem doua categorii3 ceara din capacele si ceara provenita din topirea fagurilor vechi. Acestor doua categorii de ceara li se aplica tehnologii diferite.

eara din fagurii vechi

Fagurii vechi topiti constituie material care include mari cantitati de propolis, de polen, de coconi. entru a putea extrage cearea din acest amestec avem nevoie de un utila' adecvat. Cel mai bun este un topitor de ceara special conceput pentru aceasta, pentru cantitati mici de faguri vechi, se pot improviza instalatii care sunt suficiente dar a caror randament nu este intotdeauna foarte bun. %opitoarele de ceara folosesc fie extractia cu vapori de apa, fie extractia cu apa calda. In cazul topitoarele cu aburi, fagurii vechi sunt asezati intr-un cos metalic. Aburul obtinut prin incalzirea cu gaz a rezervorului de apa situat la partea inferioara a topitorului trece prin cos, topeste ceara se condenseaza. Astfel se colecteaza la iesire ceara topita si apa provenita din condensare. Dupa ce extractia este terminata, se scoate cosul care nu contine decat reziduuri. Acestea mai cuprind inca ceara care nu poate fi recuperata decat prin dizolvare in solventi organici. Aceasta recuperare nu este rentabila decat la scara industriala cu conditia ca preturile cerii si energiei sa dea un bilant favorabil. In extractia cu apa calda, fagurii vechi sunt scufundati direct in apa. entru a-i impiedica sa se ridice se pun intr-un cos sau intr-un sac de iuta. Cosul poate avea la partea superioara, un piston care permite exercitarea unei presiuni. 4acul de iuta trebuie sa fie ingreunat cu cateva pietre mari. Apa calda topeste ceara, care se ridica la suprafata si curge printr-o deschidere practicata la partea superioara a cuvei. entru obtinerea unei ceri pure care sa poata fi modelata in calupuri regulate, este absolut necesar sa retopim ceara care iese din aparat, sau, cel putin, sa o mentinem in stare lichida cat mai mult timp posibil, in asa fel ca separarea intre apa, impuritatile grele si ceara sa fie completa. Dupa racire, se obtine un bloc al carui 1fund1 se taie E este un amestec de diverse impuritati care se aduna la limita dintre ceara si apa. entru a obtine calupuri de ceara fara defecte, se toarna ceara lichida in forme de tabla cositorita sau vase emailate si se lasa sa se raceasca cat mai lent posibil, etansand spatiul in care s-au pus formele umplute cu ceara lichida. Fara aceasta precautie blocul de ceara se crapa sau se contracta in forma inestetica.
eara din capacele

In timpul operatiuniii de decapacire pe langa capacele avem si o cantitate destul de mare de miere. roblema este separarea in cele mai bune conditii a cerii si mierii fara a afecta calitatea acesteia din urma. 4e pun capacelele intr-o presa si se creste gradat presiunea. /unca nu este rapida si capacitatea preselor este totusi limitata. 4e lasa capacelele sa se separe de miere prin gravitatie, fundul vasului fiind prevazut cu o sita, in camera incalzita, si avand gri'a sa miscam din cand in cand capacelele, se obtine astfel o separare destul de satisfacatoare dar lenta. Exista topitoare de capacele care realizeaza intr-o singura operatie separarea mierii de ceara cu a'utorul unei incalziri suficiente pentru a topi ceara si a o separa astfel de miere. Functionarea topitoarelor de capacele trebuie sa fie supravegheata cu multa atentie ca sa se evite supraincalzirea atat de daunatoare mierii. Exista centrifugi pentru capacele, care lucreaza foarte rapid si au un randament foarte bun. Capacelele centrifugate sunt uscate si mierea care se scurge este curata. Apilarnil

Apilarnilul este un produs apicol natural obtinut din stup. Are proprietati biotrofice, energizante, vitalizante, tonifiante si psihotonice, a'uta la refacerea sistemului imunitar. Apilarnilul este un produs apicol obtinut din larvele de trantor. Astfel intr-o colonie, numarul indivizilor masculi este de +$$-&?$$ trantori rareori depasind numarul de 9$$$. -umarul de trantori crescuti si tolerati intr-o colonie de albine satisface necesarul biologic, fiziologic normal de masculi pentru a asigura imperecherea matcilor pe cale naturala. entru colectarea de apilarnil przinta interes in mod special doar staiul embrionar si larvar. Apilarnilul in stare proaspata poate fi valorificat ca atare, se pastreaza la rece la minimum -#IC. entru o perioada mai mare de timp apilarnilul se convesrva in depozite frigorifice la temperaturi mai scazute de -9$IC. erioada optima de producere a apilarnilului incepe o data cu inflorirea pomilor fructiferi. 2data ce timpul perminte putem incepe activitatea de recoltare a apilarnilului, In a &$-a zi de la depunerea oului in celule, se vor scoate faguri cu pricina din stup si se incepe recoltarea continutului integral al celulelor de trantori. Aspectul produsului dupa recoltare este neomogen, fiind constituit din larve inglobate intr-un lichid laptos, De aceea se foloseste, in prezent, pentru realizarea de preparate apiterapice, fie in stare pura, fie in amestec cu alte produse apicole sau substante medicamentoase. Dupa mixare produsul devine omogen, laptos. Culoarea lichidului si larvelor este usor galbuie, cu tendinta ca in timp sa capete nuanta spre cenusiu. @ustul este usor astringent, fara senzatii dezagreabile. Impuritati3 la examenul microscopic al produsului triturat si centrifugat s-au observat detritusuri celulare si celule de polen.

Pastura astura nu este altceva decat polenul recoltat de albine si depozitat in faguri, unde sub influenta temperaturii, a umiditatii, a conditiilor anaerobioza si a florei microbiene din stup este transformata, prin reactii enzimatice, intr-un produs cu conservabilitate si digestibilitate crescuta. In momentul in care polenul este adus in stup de albinele culegatoare, este depozitat in stup. astura este hrana de baza a albinelor tinere denumita si 1painea albinelor1, pastura are o compozitie mai scazuta decat polenul in prograsimi, proteine si mai bogata in zaharuri si acid lactic permitand astfel o conservare mai buna, fara a se observa modificari ma'ore, cantitative sau calitative. Invelisul extern al polenului, exina, este distrus, determinind asimilarea mai usoar de catre organism. astura este recomandata in aceleasi afectiuni ca si polenulE efectul sau terapeutic este insa mai puternic si se obtine in timp mai scurt. astura poate fi recoltat prin taierea celulelor, rama asezandu-se orizontal cu speteaza de 'os spre lucrator. Cu a'utorul unui cutit cu o lama subtire si bine ascutita se taier orizontal randul de 'os de celule cu pastura, cat se poate mai aproape pe baza celulelor. Apoi fiecare rand este sectionat pe verticala si oblic spre speteaza de

sus a ramei, iar marginea inferioara a randului de celule se indoaie inspre lucrator. 2 alta metoda de a obtine pastura o putem avea prin taierea in fasii a fagurelui, se aseaza pe o masa in pozitie orizontala si apoi se sectioneaza longitudinal prin mi'locul fiecarui rand de celule. astura se scoate din celule prin scuturare, iar cantinatea care adera de peretii celulei se scoate cu a'utorul unei andrele. astura este folosita in stupina, in industria farmaceutica, in special pentru obtinerea vitaminelor naturale. De asemenea se mai intrebuinteaza si in medicina pentru tratarea a o serie de maladii ale sistemului nervos, endocrin Ri An avitaminoze.

-ipuri de miere
ele mai variate tipuri de miere Ar fi ciudat ca un adept al mierii sa nu cunoasca cel putin cateva varietati de miere si sa le inteleaga proprietatile astfel incat sa fie capabil sa le utilizeze in alimentatia sa. In cele ce urmeaza sunt prezentate in ordinea popularitatii lor, diferite sortimente de miere

"iscuri pe care le implica consumul de miere

&. Conform tehnicilor A*urveda, mierea genereaza caldura in corp si din aceasta cauza este contraindicat consumul de miere pe canicula. 9. -iciodata sa nu se consume miere incalzita deoarece actioneaza asemenea unei otravi 8. -u consumati niciodata mierea in cantitai egale cu diverse grasimi si uleiuri +. /ierea este periculoasa pentru sugari #. Desi mierea are numeroase beneficii pentru sanatate este recomandat ca femeile insarcinate si cele care alapteaza sa consulte medicul curant inaite de a consuma acest produs alimentar.

5iere de salcam Acest tip de miere este obtinut din florile de salcam si se caracterizeaza prin faptul ca are o remarcabila puritate si claritate. Este una dintre cele mai cunoscute si dulci sortimente de miere datorita gustului

delicat cu tenta florala. Isi pastreaza starea lichida pentru o lunga perioada de timp datorita continutului ridicat de fructoza. Datorita continutului scazut de zahar, reprezinta cea mai buna alegere pentru diabetici. Dine cunoscuta datorita proprietatilor sale terapeutice, acest tip de miere curata ficatul, regleaza tranzitul intenstinal si reprezinta un antiinflamator pentru sistemul respirator. Acest tip de miere este un excelent indulcitor, deoarece nu altereaza cu nimic gustul sau aroma bauturii. Este extrem de delicioasa in ceai. Deasemenea, copiilor le place acest tip de miere foarte mult. 5iere de tei %eiul, un copac cu flori mici, galbene, adunate in ciorchine, este intalnit pe arii extinse mai ales in Danemarca. Acest copac este plantat in gradini, parcuri, de-a lungul strazilor si al bulevardelor. /ierea de tei este atat de delicioasa incat va schimba complet parerea celora care cred ca mierea nu este altceva decat apa cu zahar. Are o culoare glaben deschis si o aroma dulceag-lemnoasa usor de recunoscut. Datorita proprietatilor antiseptice si terapeutice este extrem de indicat sa fie utilizata inainte de culcare. Este recomandata in cazurile de anxietate si insomnie, impreuna cu o baie in flori de tei inainte de culcare. /ierea de tei este utilizata si in tratamentul raceli, al gripei si al bronsitei. 5iere poliflora Acest tip de miere provine dintr-o mare varietate de flori. Culoarea sa variaza de la foarte deschis la foarte inchis iar gustul de la usor si fructat pana la aromat si bogat, in functie de floarea predominanta /ierea poliflora este considerata o miere completa si este tipul cel mai des utilizat pentru tratarea diverselor afectiuni. In compozitia sa intra3 vitamine din grupul D si C, enzime 6invertaza, catalaza, amilaza7, acizi organici si diverse saruri minerale. Acest tip de miere este recomandata mai ales in tratarea anorexiei la copii, deoarece are in compozitie o mare cantitate de fier. Are un continut energetic de 8$$$ NcalGNg. Chiar daca se cristalizeaza mierea poliflora nu isi pierde nici una din proprietatile curative. 5iere de rapita (apita este o planta oleaginoasa cu o arie larga de raspandire. Albinele apreciaza aceasta planta, culegand mari cantitati de polen si nectar. De obicei mierea de rapita se obtine in luna mai, daca insamantarea a fost realizata in toamna anului precedent. /ierea de rapita se cristalizeaza foarte repede datorita continutului mare de apa 6&?, din componenta7. Din aceasta cauza acest tip de miere se poate cristaliza chiar in fagure si nu mai poate fi extrasa. Acest tip de miere are o coloratie foarte slaba 6sub 8#mm pe scara fund7. /irosul nu este unul foarte placut 6are un usor iz de varza7, in schimb gustul este delicios, acest tip de miere nefiind unul foarte dulce.

%extura este una foarte fina. Are o aciditate slaba si un h ridicat. Conductibilitatea slaba ne arata ca mierea de rapita nu este una foarte bogata in substante minerale. @locoza domina asupra fructozei si astfel se explica rapiditatea cu care acest tip de miere se cristalizeaza. Asadar, mierea de rapita se gaseste in comert doar sub forma cristalizata, avand aspectul unei creme. 4e dizolva foarte greu in apa. Ca orice tip de miere are si proprietati curative, fiind recomandabila mai ales in tratarea bolilor ce afecteaza rinichii. )leiul de rapita contine si S8, care este extrem de necesara pentru oase. Din aceasta cauza mierea de rapita este utilizata in tratamentul osteoporozei. A'uta si la refacerea si mentinerea elesticitatii peretilor vasculari. Consumul de miere de rapita prote'eaza ficatul, splina si pancreasul de diverse boli. 5iere de afine Acest tip de miere este obtinut din florile mici si albe ale tufisurilor de afine. Este o miere de culoarea ambrei, are un gust placut de afine. Extrem de delicioasa, poate fi folosita in pregatirea diverselor preparate culinare. 5iere de mure Este colectata din florile tufisurilor de mure. Are o culoare aurie, fiind mult mai aromata si dulceaga decat alte tipuri de miere obtinute din fructe de padure. 5iere de floarea soarelui Culoarea acestui tip de miere variaza de la auriu la galben mustar. Are un gust fructat, unic. 4e cristalizeaza foarte repede, formand o masa compacta. In sedimentul sau granulele de polen pot a'unge si pana la &$$,. 4e cristalizeaza foarte repede, chiar in faguri si din acest motiv trebuie extrasa extrem de repede. Este utilizata in consumul casnic dar si pentru producerea de biscuiti si nugat. 5iere de mana Acest tip de miere se obtine din substantele secretate de diverse insecte precum Lemiptera, care traiesc pe partile verzi ale unei plante sau din secretiile provenite de la diverse parti verzi ale plantelor. /ierea de mana are in compozitia sa inhibina 6un bactericid extrem de puternic7, saruri minerale, calciu si magneziu. Are o valoare terapeutica deosebita deoarece organismul uman asimileaza mult mai bine calciu si magneziu pe cale naturale decat pe cale artificiala. /ierea de mana poate fi de mai multe tipuri,in functie de arborele de la care provine. Astfel ea poate fi de brad, de ste'ar, de molid, etc. 4ecretia de mana depinde de mai multi factori3 factori interni 6factorii genetici ai insectelor7, factorii externi 6conditii meteo, sol, altitudine7, factori biotici 6pradatori, paraziti, daunatori7. /ana este de fapt un produs indirect care se obtine prin intermediul insectelor care se hranesc cu sucul plantelor si apoi elimina zaharurile de care corpul lor nu are nevoie. Albinele culeg aceste zaharuri.

%otusi aceasta este o munca extrem de dificila ca necesita un mare consum de energie din partea albinei culegatoare. Din acest motiv albinele culegatoare de mana se epuizeaza mult mai repede decat cele care culeg nectar din flori. /ierea de mana nu este una deosebit de benefica pentru albine, deoarece pe timp de iarna ea poate provoca intoxicatii albinelor. -ici pe timp de vara nu este un tip de miere pe care albinele ar trebui sa il consume, deoarece se pot intoxica, daca mana contine zaharuri neasimilabile. Deobicei mierea de mana datorita compozitie sale poate ramane ani de zile in stare lichida. In anumite cazuri insa, devine atat de vascoasa incat nu poate fi extrasa din faguri decat daca fagurii sunt topiti in cuptor deasupra unor gratare. /ierea de mana este un laxativ foarte bun, are actiune antiseptica si antiinflamatoare, putand fi utilizata si pentru tratatrea afectiunilor respiratorii. 5iere de trifoi rodusa pe scara larga in Canada si -oua Qeelanda, mierea de trifoi este una dintre cele mai populare in intreaga lume. %rifoiul alb este cultivat pe suprafete extinse in diverse parti ale lumii nu doar ca planta fura'era ci si ca sursa bogata de nectar. Acest tip clasic de miere este extrem de gustos, astfel incat poate fi utilizata pentru preparerea diverselor tipuri de pra'ituri sau alte produse de patiserie. In functie de zona in care este cultivat trifoiul, culoarea acestui tip de miere variaza de la alb pana la cea a chihlimbarului. 5iere de papadie Acest tip de miere este aproape la fel de galben ca si floarea din care provine, avand un gust erbaceu extrem de interesant. @ranuleaza extrem de rapid 5iere de dovleac Acest tip de miere ce provine din florile de dovleac, se obtine mai ales la inceputul toamnei. Are culoarea ambrei intunecate iar aroma sa este usor florala. Este o varietate de miere extrem de apreciata de gurmanzi, putand fi utilizata cu succes in prepararea deserturilor dar si in combinatie cu diverese ingrediente iuti, cum ar fi de exemplu sosul pentru barbeTue. Are un gust extraordinar si in amestec cu iaurtul sau presarata peste cartofi dulci. Contrar denumirii sale, mierea de dovleac nu are nici pe departe gustul placintei de dovleac. Acest sortiment de miere este unul sezoniere, doarece perioada de inflorire a dovleacului este de scurta durata iar cantitatea de nectar per floare este redusa. 5iere de alfalfa /ierea de alfalfa este produsa mai ales in 4)A si in Canada, din flori albastre sau mov ale plantei de alfalfa. Are o culoare deschisa iar aroma sa este florala si usor picanta. -atura sa delicata fac ca acest tip de miere sa fie clasat printre primele optiuni cand vine vorba de indulcitorul utilizat pentru consumul casnic. %otusi aceast sortiment de miere este mai putin dulce decat altele. /ierea de alafalfa este utilizata pentru a trata afectiunile rinichilor. /ai mult aceasta creste apetitul si a'uta la

reglarea tarnzitului intestinal, fiind in acelasi timp si foarte eficienta in tratarea tranzitului intestinal. 5iere de portocale Acest tip de miere are ca i sursB diverse tipuri de citrice. Are o culoare deschisB, o aroma fuctatB i un gust puternic de citrice. Acest tip de miere este produs mai ales An 4pania i /exic dar i An 4)A. 5iere de eucalipt /ierea de eucalipt provine de la una dintre cele mai diversificate familii de plante, ce contine peste #$$ de specii distincte si numerosi hibrizi. %ara de origine a acestei varietati de miere este Australia, dar este produsa pe scara larga si in statul american California. Culoarea si gustul sau variaza foarte mult, dar in general tinde sa aiba un gust floral usor mentolat. Este utilizata pentru tratrea racelilor si a durerilor de cap, iar iubitori de ceai o considera ca fiind unul dintre cei mai buni indulcitori naturali. Acest tip de miere este utilizat in tratarea ranilor, a taieturilor, arsurilor si a ulcerului. Indeparteaza stresul si a'uta la intinerirea corpului dar si a mintii. Indeparteaza durerile musculare si cele ale incheieturilor. oate fi aplicata direct pe piele pentru a trata inflamatiile. 5iere de avocado -umele este unul inselator. /ierea de avocado nu are nici pe departe gustul fructului. Acest tip de miere are o culoare inchisa si are o aroma foarte bogata. Acest tip de miere a fost initial produsa in partea de sud a /exicului, dar la ora actuala se produce pe scara larga si in America Centrala, Australia si alte regiuni tropicale. 5iere de coriandru Acest tip de mierea are o culoare deschisa, fiind asemanatoare cu cea de salcie. 0a inceput are un gust foarte neplacut, dar dupa ce este lasata timp de 9 saptamani in maturator descoperita, va capata un gust deosebit, usor suav. 5iere de iarba neagra Acest tip de mierea are un gust amarui cu miros de caramel, avand o culoare inchisa cu reflexe rosiatice. Are un continut ridicat de substante minerale si din aceasta cauza este recomandata pentru a trata anemia, infectiile urinare si diverse afectiuni ale sistemului nervos. 5iere de mar Are un gust si o aroma deosebita fiind recomandata pentru tratarea enterocolitei. Este extrem de tonica si recomfortanta. 5iere de menta Acest sortiment este unul extrem de aromat, are un gust dulce, o consistenta uniforma, vascoasa, culoarea sa variind de la verzui-brun la roscat.

Este produsa mai ales in Delta Dunarii si in regiunile sale limitrofe. Are un continut ridicat de vitamina C. )sureaza digestia, durerile provocate de colici abdominale si combate balonarea. entru aceste proprietati este un tip de miere extrem de cautat pentru consum. 5iere de salcie Are o culoare galben auriu, gustul sau este putin amarui dar savoarea este una cu totul si cu totul deosebita. Este foarte bogata in vitamina D si C. Cand zahariseste are aspectul unor cristale marunte. 5iere de fenicul /ierea de fenicul poate fi utilizata cu succes si la copiii mici. Acest tip de miere poate fi utilizat pentru a trata tusea, raguseala, balonarea, retentia de apa in organism, gastrita si viermii intestinali. 5iere de salvie oate fi utilizata cu succes pentru a reduce durerile de gat, tusea seaca si pentru a trata afectiunile sistemului endocrin. 5iere de hrisca /ierea de hrisca este produsa pe scara larga in Canada si 4)A, in state precum3 /innesota, -eU VorF, 2hio, enns*lvania si Wisconsin. Are o culoare inchisa si este extrem de bogata in fier, din aceasta cauza fiind extrem de apreciata de iubitori de miere. 4-a descoperit ca mierea de hrisca are mult mai multi compusi antioxidanti decat alte tipuri de miere. Este o varietate de miere extrem de densa si inchisa la culoare. /ulti experti recomanda utilizarea acestui tip de miere pentru producerea miedului, deoarece mierea se dilueaza. Deasemenea consumul ei reduce considerabil sansele de a face cancer sau diverse boli cardiovasculare. 5iere de manuCa Acest tip de miere este produs din nectarul cules dintr-un arbore de ceai ce creste in regiunea de coasta a -oii Qeelande. Este faimoasa datorita factorului manuFa care este unic in lume. Are puternice proprietati antibacteriene, antivirale si antioxidante. Este extrem de eficienta in tratarea ulcerului, a indigestiei si a durerilor de gat. Combate diverse alergii precum si febra fanului. %rateaza cu eficienta acneea, artrita diverse rani usoare si arsuri. 5iere de rozmarin Acest tip de miere era considerat de catre romani ca fiind cel mai bun sortiemnt de miere din lume. Are o culoare alba, fiind destul de rar comercializata in ciuda gustului extrem de placut. Este utilizata pentru a trata insuficienta hepatica. 5iere de lavanda

Acest tip de miere de culoare crem, este foarte parfumat si are o granulatie extrem de fina. Acest sortiment de miere este recomandat spre consum persoanelor care sufera de oboseala cronica si epuizare fizica si intelectuala. Este utilizata si pentru a trata afectiunile pulmonare, insomniile si migrenele. Deasemenea poate inlocui tratamentul medicamentos, in cazul in care copilul dumneavoastra sufera de oxiuri. 5iere de castan Aceasta varietate de miere are culoarea chihlimbarului intunecat, aroma este intensa, intepatoare, un pic amaruie. (amane in stare lichida pentru o lunga perioada de timp. Ca produs alimentar este consumat in combinatie cu diverse sortimente de branza. Acest tip de miere este recomandat in tratarea urmatoarelor tipuri de afectiuni3 boli de stomac, boli intestinale, afectiuni renale, decongestionarea ficatului si a prostatei, osteoporoza. %rebuie sa fiti atenti insa ca miere de castan salbatic contribuie la cresterea tensiunii arteriale. 5iere de rododendron Acest tip de miere se cristalizeaza spontan dupa cateva luni, formand o masa compacta de cristale fine sau o pasta din cristale mai mari si rotunde. Are o culoare alba, extrem de clara, mai ales in stare cristalizata. Are un parfum delicat. @ustul este si el extrem de delicat, care aminteste de marmelada facuta din fructe de padure. 4e utilizeaza ca miere de masa.

%olile albinelor

Albine sanatoase Albinele, ca si orice organisme vii, se pot imbolnavi de diferite boli. Acestea, prin moartalitea pe care o produc in randul indivizilor coloniei, reduc numarul albinelor si prin aceasta familiile de albine se depopuleaza, devenind neproductive. in multe cazuri, se a'unge la pierderi mari ducand la pagube insemnate pentru apicultori, prevenirea si depistarea lor reprezinta un factor extrem de important in asigurarea sanatatii familiilor de albine. In orice sistem de crestere a albinelor rentabilitatea si progresul nu pot fi asigurate decat cu albine sanatoase, ce au o desfasurare normala a ciclului biologic. %oata lumea intelge teoretic acest lucru doar ca in practica nu este realizat atat de simplu. Principalele boli ale albinelor !arrooa respectiv !arrooza este cea mai frecvent intalnita.-osemoza este destul de des intalnita si este cauzata de protozoarul -osema apis, care se localizeasa si se inmulteste in peretele intestinului mi'lociu al albinei.-osemoza este considerata boala a mizeriei. -osemoza apare in general la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, uneori reapare toamna. Dolile albinelor se pot imparti in3 boli infecto-contagioase si boli necontagioase.

>osemoza
%oala parazitara

Este cauzata de protozoarul -osema apis, care selocalizeaza si se inmulteste in peretele intestinului mi'lociu al albinei, unde produce toxine. Aici sporuleaza, forma sub care este eliminat odata cu excrementele in stup. 0a familiile puternice boala poate avea o forma latenta, care se transforma intr-o forma acuta atunci cand echilibrul biologic al familiei este perturbat de interventia unor factori favorizanti reprezentati de3 familii slabe, iernare prelungita fara zboruri de curatire, miere de mana, adaosuri in hrana a tot felul de fainuri si umiditate mare in stup. -umai examenul de laborator certifica prezenta bolii. -osema pare in general la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, uneori reapare toamna, -osemoza este considerata boala mizeriei. (aspandirea bolii de la o familie la alta se transimte prin hrana, miere, polen, faguri si inventar contaminat.
Simptome

4imptomele in forma latenta de boala, manifestarile sunt sterse si de aceea se diferentiaza greu de albinele sanatoase. Familiile prezinta neliniste, se dezvolta greu, prezinta mici pete de diaree pe rame si stupi si inregistreaza o mortalitate sporita fata de normal. /anifestarile in forma acuta de boala se recunosc dupa urmatoarele semne3 au o activitate redusa primavara sau dupa perioadele reci si ploioase din timpul verii si se depopuleaza cu toate ca puietul este sanatos. Albinele bolnave prezinta diaree de culoare bruna-deschisa, au abdomenul umflat, isi pierd capacitatea de zbor, tremura, se tarasc in fata urdinisului, paralizeaza, dupa care mor in masa. Albinele moarte de nosemoza au picioarele adunate sub torace si aripile intinse. Cand nosemoza este asociata cu diaree, este greu de delimitat cele doua boli.

odisorul, peretii stupului, fagurii si obiectele din 'urul stupului sunt acoperite cu 'eturi de diaree. /atcile infestate sunt la inceput mai agitate, apoi devin apatice si cu o mobilitate redusa, cad de pe faguri, inceteaza depunerea oualor, nu se hranesc si dupa un timp mor. 4pre deosebire de albinele adulte infestate, matcile bolnave de nosemoza nu prezinta forme de diaree, din contra sunt cu atat mai constipate cu cat gradul de infestare este mai mare. Examinarea cu ochiul liber a intestinului extras cu mana dupa indepartarea capului, permite sa se observe la albinele infestate unele modificari macroscopice. Astfel, intestinul mi'lociu este mai gros, are culoarea mata-albicioasa, iar striatiunile transversale nu se mai observa. Deoarece aceste simptome sunt caracteristice si altor boli, diagnosticul precis nu este posibil decat prin examen de laborator, care consta in evidentierea sporilor de nosemoza intr-un preparat examinat la microscop.
-ratamentul

%ratamentul se realizeaza prin administrare de rotofil, un produs care prin substantele continute impiedica realizarea ciclului evolutiv al lui -osema apis, inhiba flora patogena intestinala si stimuleaza secretia enzimelor digestive ale albinelor si larvelor. 4e administreaza in sirop &" ml la litru si in pasta, 8 ml la Filogram. Cantitatea de rotofil ce se administreaza in sirop si pasta, cate &"-9$ ml la litru de sirop si 8+ml la & Fg de pasta de zahar. -osemoza poate fi combatta cu antibiotic, fumagilina, cunoscut in comert sub numele de Fumidil D. Acest medicament se prezinta in flacoane de 9# g substanta totala, din care $,# g substanta activa, din continutul unui flacon putandu-se trata # familii de albine. Acest produs se poate administra in functie de anotimp, fie in sirop, fie in pasta sau serbet de zahar, administrandu-se #$ ml sirop medicamentos rezultat din & g Fumidil D la & litru sirop, la un interval de albine in &$ doze la interval de doua zile. In lipsa acestor medicamente e vor utiliza ceaiuri din plante medicinale3 sunatoar, flori de coada soricelului, frunze de menta, flori de musetel, frunze si fflori de busuioc. Cand nosemoza este diagnosticata cu certitudine, fa fi igienizata prin indepartarea fagurilor vechi sau cu pete de diaree, iar familiile de albine vor fi transvazate pe rand in stupi dezinfectati cu soda de rufe, #$ g la litru de apa calda. e cat posibil, vom pastra numai familii puternice, bine dezvoltate.

)oca europeana
%oala bacteriana

Este cauzata de o flora bacteriana formata din Dacillus alvei, Dacillus orpheus, Dacterium eur*dice, 4treptococcus pluton si 4terptococcus apis cu foarte mare rezistenta 69$-+$ ani7 , care se prezinta, fie sub forma de bastonas cu extremitatile usor rotun'ite, fie sub forma de filament. 0oca europeana apare mai rar decat loca americana, este mai putin grava decat aceasta si afeceaza puiteul necpacit. Apare in general primavara inaintea culesului de salcam sau in golurile de cules de salcam sau in golurile de cule din timpul sezonului apicol, la familiile slabe impachetate necoresunator si cu hrana insuficienta sau de slaba calitate. Infectia are loc pe cale bucala prin intermediul hranei administrate puietuui de catre

albinele doici. /icrobii introdusi in intestinul larvelor se inmultesc pe seama hranei existente in intestinul acestora si elimina toxine care se raspandesc prin peretele intestinal in tot organismul, provocand grave pererturbari prin trantori, furtisag, inventar nedezinfectant etc. Caldura din timpul verii asociata cu culesuri abundte, determina o regresare treptata a bolii, care poate duce in final la vindecari spontane.
Simptome

0arvele bolnave sunt nelinistite, isi schimba pozitia normala in celula, pre*inta la inceput o mare transparenta a tegumentuui chitinos, apoi devin galbene cu nuante din ce in ce mai inchise pana la maroniu./asa putrefiata este filanta 6adera si se intinde sub forma unui fir atunci cand este atinsa cu un betisor7 , fapt ce o deosebeste de loca europeana. Albinele lucratoare indeparteaza o parte din cadavrele larvelor, pentru ca matca sa poata depune oua, ceea ce duce la aparitia unui puiet depus neuniform, imprastiat, spre deosebire de cel din familiile sanatoase, care este asezat compact. in urma deshidratarii, cadavrul devine complet uscat, aderent la peretele celulei cu care formeaza corp comun, greu de separat. .
-ratamentul

In combaterea acestei boli se recomanda3unificarea familiilor slabe, schimbarea mattcilor, dezinfectia stupilor si efectuarea tratamentului medicamentos. 2xitetraciclina se poate utiliza in doze de $,# g la un litru de sirop, administrarea facandu-se in trei doze a cate un litru la interval de " zile. 2xitetraciclina sub forma uscata 6pulbere7 se amesteca cu zahar pudra in cantitate de # g la & Fg de zahar si se administreaza prin presarare in trei doze a cate &$$ g fiecare, la interval de " zile. Eritromicina se foloseste in doza de $,8 g la litru de sirop, cate 9#$-+$$ ml pentru o familie de albine, de doua ori la interval de 8 zile, apoi inca de 8 ori la interval de " zile. 4treptomicina se utilizeaza in doze de 9.# g la & gF zahra pudra, traatamentul consta in pudrarea ramelor cu ?$-&$$g amestec de 8 ori la interval de 8 zile sid e inca 9 ori la interval de #-" zile. In acelasi timp cu primele 8 tratamente se pot efetua si 8 administrari de sirop 6preparat dintr-un g de sirop la & litru de apa7 in doza de 9#$ ml -egamicinul se utilizeaza in doza de $,+ g la litrul de sirop, cate 9#$ ml pentru o familie de albine, de 9 ori la interval de 8 zile, apoi inca de 8 ori la interval de " zile. 0a aparitia bolii se trateaza toate familiile de albine din stupina, ele fiind considerate contaminate.

)oca americana
%oala bacteriana

Este cauzata de Dacillus larvae, care da nastere la spori cand conditiile de viata ale familiilor de albine sunt neprielnice. Contrar a ceea ce numele bolii ar putea lasa sa se inteleaga, loca americana nu este originara din America. Ea era de'a cunoscuta in antichitate, dar agenul sau cauzal, Dacillus larvae, a fost izolat in &>$+ de americanul White. Este o boala infecto-contagioasa care afecteaza puietul de albina determinandu-i moartea de regula in stadiul de puiet capacit, boala evoluand in tot sezonul activ in lunile iulie-august.

Simptome

Doala se recunoaste relativ usor in primul rand dupa aspectul capacelelor de la puiet, care sunt perforate si concave, ca urmare a faptului ca larvele adera de acestea, cat si de fundul celulei. 0arvele prezinta culoarea galbena-castanie si miros asemanator cleiului de oase. /asa putrefiata este filanta 6adera si se intinde sub forma unui fir atunci cand este atinsa cu un betisor7 , acest fapt o deosebeste de loca europeana. Albinele lucratoare indeparteaza o parte din cadavrele larvelor, pentru ca matca sa poata depune oua, ceea ce duce la aparitia unui puiet depus neuniform, imprastiat, spre deosebire de cel din familiile sanatoase, care este asezat compact. in urma deshidratarii, cadavrul devine complet uscat, aderent la peretele celulei cu care formeaza corp comun, greu de separat.
-ratamentul

Combaterea bolii se realizeaza prin distrugerea familiilor slabe sau numai a fagurilor cu semne de boala din familiile puternice. %ratamentul de loca americana se poate face cu oxitetraciclina sau cu locamicin, preparate si administrate ca se pentru loca europeana sau prin administrarea de negamicin si eritromicina. Eritromicina se foloseste in doza de $,8 g la litru de sirop, cate 9#$-+$$ ml pentru o familie de albine, de doua ori la interval de 8 zile, apoi inca de 8 ori la interval de " zile. -egamicinul se utilizeaza in doza de $,+ g la litrul de sirop, cate 9#$ ml pentru o familie de albine, de 9 ori la interval de 8 zile, apoi inca de 8 ori la interval de " zile. 0a aparitia bolii se trateaza toate familiile de albine din stupina, ele fiind considerate contaminate.

Paratifoza 7salmoneloza8
%oala bacteriana

Este cauzat de Dacillus parat*phi alvei, intalnit frecvent in tubul digestiv al albinelor sanatoase si care devine patogen atunci cand rezistenta naturala a familiei scade sub actiunea unor factori neprielnici, este o boala specifica albinelor adulte, care evolueaza in tot sezonul activ. Albinele bolnave prezinta abdomenul balonat, au diaree, nu pot zbura, paralizeaza si mor.
Simptome

In forma avansata boala provoaca moartea albinelor si depopularea familiilor. Albinele bolnave pierd capacitatea de zbor, se tarasc in fata urdinisului, au abdomenul balonat, prezinta diaree, dupa care mor.
-ratamentul

%ratamentul consta in administrarea de oxitetraciclina sau streptomicina, ca in cazul locei europene. !indecarea are loc in decurs de &$-9$ zile de la aplicarea tratamentului.

Septicemia

%oala bacteriana

Este cauzata de Dacillus apisepticus, care se intalneste frecvent in interiorul stupilor, insa devine virulent numai in cazul cand rezistenta naturala a familiei scade. In aceste moment partrunde in aparatul respirator al albinei si de aici in hemolimfa, unde se inmulteste si produce moartea prin septicemie. Doala apare la albinele adulte in orice perioada a anului, fiind favorizata de umiditatea crescuta din stupi. Evolutia bolii este usoara, inregistrandu-se vindecari spontane cand cauzele favorizante dispar. Apare in mod razlet.
Simptome

Albinele bolnave au hemolimfa cu aspect laptos, prezinta mobilitate redusa, contractii abdominale inainte de moarte, se tarasc in fata urdinisului, mor in numar mare, iar cadavrele se descompun foarte repede, devin fragile, detasandu-se in partile componente la cea mai mica atingere.
-ratamentul

-u exista un tratament specific septicemiei, s-a constata ca antibioticele 6oxitetraciclina7 impiedica aparitia altor complicatii.

Puietul saciform
%oala virotica

Este produsa de un virus filtrabil, apare in tot cursul sezonului activ, dar cu frecventa vara. Este mai putin raspandit si mai putin grav. Infestarea puietului are loc prin hrana contaminata, imbolvanirea larvelor avand loc dupa capacire.
Simptome

/oartea puietului se produce dupa capacire, celulele au capacelele concave, perforate si mai inchise la culoare. 0arvele devin galbene, cenusii sau brune, cu capul de o culoare mai inchisa decat corpul, sunt intoarse complet cu partea ventrala in sus, iar cu cea dorsala se spri'ina pe peretii inferiori ai celulei, luand aspectul unor pungi 6saci cu lichid7. Acest continut nu este vascos sau filant, nu este mirositor, iar larvele nu adera de peretii celulei, putand fi indepartate din stup. rin uscare, corpul se transforma intr-o crusta..
-ratamentul

in tratamentul acestei boli se recomanda cloromicetina sau sulfatiazoltul combinat, cu stretptomicina si teramicina, insotite de un cules abundent, hraniri stimulente, masuri de igiena adecvate, intarirea familiilor bolnave.

%oala neagra 7paralizia cronica8

%oala virotica

Este cauzata de un virus A(- care afecteaza nimfele, albinele inainte de eclozionare, albinele tinere si cele adulte. !iroza se transmite prin ingestie sau prin aspersia materialului ivral de pe suprafata corpului prin contat.
Simptome

Albinele bolnave isi pierd capacitatea de zbor, se tarasc in fata urdinisului, fac miscari dezordonate, prezinta abdomenul marit si corpul negru, cu aspect unsuros, ca urmare a caderii invelisului pilos si mor cu aripile tinute sub forma de acoperis, departate si in 'os. Albinele din stupii afectati nu mai aduna rezerve de miere, ci dimpotriva consuma tot ce culeg. in interiorul stupului, albinele bolnave cad de pe faguri, se agita pe fundul stupului, o parte ies pe urdinis, cad cu fata dorsala spre pamant, se agita, au trompa intinsa si nu pot sta in pozitie normala.
-ratamentul

In combaterea virozelor se poate administra oxitetraciclina 6teramicina7, protofil, micocidin.

Ascosferoza 7puietul varos8

%oala micotica

Este cauzata de Ascosphaera apis, care se gaseste sub forma saprofilata in stup, chiar si la familiile sanatoase. De regula se manifeta in lunile aprilie-iunie, fiind favorizata de umiditatea crescuta din stup, mucegai si temperaturi scazute. rimul puiet afectat este cel de trantor, deoarece se afla la marginile fagurilor unde umiditatea este mai mare si temperatura mai mica. Afecteaza puietul capacit si necapacit.
Simptome

0arvele se innegresc, isi pierd segmentatia, pielea se aspreste si se acopera pe tot corpul cu un miceliu alb, ramanand liber numai capul larvei, care apare ca un buton uscat. 0arva moare, iar in urma evaporarii apei, isi reduce volumul, se usuca, devine dura asemanatoare unor pietricele de var, de unde si denumirea populara de 1puiet varos1. Culoarea ei este alba-galbuie, atunci cand a fost parazitata cu un miceliu de un singur sex, fie verde murdar, atunci cand miceliile s-au contopit si au dat nastere la corpi fructiferi. uietul mumifiat este raspandit neregulat pe suprafata unui fagure si nu adera de peretii celulei, putand fi scos de albine. 0arvele indepartate din celule sunt raspandite in fata urdinisului sau pe scandura de zbor, boala fiind astfel foarte repede recunoscuta de apicultor.
-ratamentul

4e administreaza cate &$$-&#$ g /icocidin, prin imprastiere cu mana peste rame. %ratamentul se repeta de 8-# ori, primele doua tratamente facandu-se la interval de 8-+ zile, iar ultimele la " zile. Daca infectia este grava se poate administra si sub forma de sirop 6& Fg /icocidin la un litru de apa7, de 8 ori, cate 9#$ ml, concomitent cu primele trei administrari de /icocidin pulbere. Codratinul se poate administra fie amestecat cu zahar pudra in proportie de 9# g la un Fg zahar, fie dizolvat in solutie de zahar 68$ g zahar la un litru apa7, in proportie

de 9# g preparat la un litru solutie. in functie de marimea familiei de albine si intensitatea infectiei, se administreaza &$$-&9$ g preparat diluat in zahar pudra, cu mana sau cu o sita printre rame, peste albine. %ratamentul se aplica de +-# ori, primele doua tratamente la interval de 8 zile, ultimele la interval de #-" zile. Codratinul dizolvat in solutie de zahar mai poate fi administrat si cu a'utorul unui aspirator, cate 9$$ ml pentru o familie, tratandu-se astfel toate ramele cu sau fara puiet pe ambele parti de #-= ori. rimele doua tratamente la interval de 8 zile, ultimele la interval de #-" zile. 4e recomanda ca acest produs sa nu se administreze in timpul culesurilor principale, iar fagurii goi de la rezerva, din stupinele infectate, inainte de a fi introdusi in stup, sa fie aspersati sau stropiti cu o solutie de zahar cu Codratin si lasati sa se usuce.

Aspergiloza 7puietul pietrificat8

%oala micotica

Este provocada de Aspergillus flavus si mai rar de Aspergillus niger. Aspergiloza poate aparea in tot cursul sezonului activ, fiind favorizata de excesul de umiditate. /iceliul se dezvotla in celule, putand fi confudnata cu polenul galben de umiditate. /iceliul se dezvolta in celule, putand fi confudat cu polenul galben-verzui. El se intinde pe suprafata fagurelui sub forma de insule. Infestarea se realizeaza odata cu recoltarea polenului. uietul bolav se deshidrateaza pana cand are o consistenta dura, se acopera cu un mucegai galben-cenusiu, apoi verzui.
Simptome

In prima faza, ciuperca se dezvolta pe fagurii cu pastura si albine moarte, dupa care ataca larvele, care se deshidrateaza, devin de consistenta dura 6puiet pietrificat7 si capata culoare galbuie, daca sunt invadate de micelii lipsite de formatiuni spongioase, sau culoare galbena-verzuie, daca miceliile au spori. /iceliul care le incon'oara adera strans la peretii celulei, asa incat larvele nu pot fi extrase de catre albine, iar apoi ciuperca se extinde si pe suprafata fagurelui, pe diferite portiuni. 0a albinele adulte, miceliul de nuanta verzuie apare pe suprafata corpului, in spatiile dintre inelele abdominale. Albinele bolnave de aspergiloza devin la inceput nelinistite, apoi prezinta miscari anormale, cad de pe faguri, nu pot zbura, paralizeaza si mor.
-ratamentul

In forma incipienta a bolii se transvazeaza familiile in alti stupi cu faguri noi, se topesc fagurii vechi, se dezinfecteaza intregul utila' si se aplica tratamentul specific pentru loca americana. Daca albinele adulte sunt afectate, familia de albine se arde. Este foarte periculoasa intrucat poate provoca afectiuni pulmonare si la om.

Amibioza
%oala parazitara

Este provocata de protozorul /alpighamoeba mellificae care se localizeaza in epiteliul tubilor /lpighi. Amibioza apare spe sfarsitul iernii si ineputul primaverii. Infestarea are loc pe cale bucala.

Simptome

4imptomele specifice amibiozei sunt3 albinele pre*inta tulburari nervoase, abdomenul marit si o diaree pronuntata cu miros neplacut.
-ratamentul

-u exista un tratament specific contra amibiozei, fiind recomandate doar masuri profilactice 6igiena, intretinere7

Acarapioza
%oala parazitara

Este provocata de un acarian numit Acarapis Uodi, care are corpul oval, de culoare galbuie, acoperit cu perisori si ? picioare.
Simptome

Albinele bolnave nu mai pot zbura, cad pe pamant, sunt cuprinse de tremuratori, tin aripile departate si se aduna in grupuri mici inainte de a muri.
-ratamentul

%ratamentul se efectueaza cu substante chimice volatile sau fumigene.

%rauloza
%oala parazitara

Este produsa de Draula coeca, numit popular paduchele albinelor. 4e gaseste pe toracele albinelor lucratoare si al matcilor. Adultii au culoare brun-roscata, se hranesc cu hrana din gusa albienlor, scop in care excita cu membrele anterioare aparatul bucal al acesteia provocand reflexul de regurgitare. aduchele ierneaza in stup, iar primavara, femela depune oua pe fata interna a capaceleleor, din care ies larve ce se hranesc cu ceara si polen. Acestea se transforma in nimfa si adult.
Simptome

Albinele sunt nelinistite, iritate, au o activitate redusa si puterea familiei scade treptat. arazitii se vad cu ochiul liber atat pe corpul albinelor cat si pe cel al matcilor.
-ratamentul

%ratamentul se realizeaza in luna septembrie-octombrie cand familiile au putin puiet sau deloc si cand parazitii isi inceteaza inmultirea. entru tratament se pot folosi3 tutunul, naftalina, camforul, fenotiazina, sineacarul, varachetul si perezinul. %ratamentul se repeta de cateva ori in decurs de 9& zile.

Senotainioza

%oala parazitara

Este provocata de larvele mustei 4enotainia tricuspis. /ustele ataca albinele in zbor sau cand ies pe urdinis unde depun cate o larva pe corpul acestora. Dupa &$-&9 zile , larvele patrund in cavitatea toracica si se hranesc cu hemolimfa si tesuturile moi din corpul albinei.
Simptome

Albinele culegatoare se debiliteaza, isi pierd capacitatea de zbor si familiile se depopuleaza rapid. )neori, la albinele moarte se pot observa trepidatii ale abdomenului, datorate miscarilor pe care le fac larvele parazite din organismul lor in cautarea hranei. Diagnosticul se bazeaza pe semnele clinice si pe examenul de laborator.
-ratamentul

Combaterea se realizeaza prin punerea pe capacul stupilor a unor farfurii albe umplute cu apa si petrol in care mstele se ineaca sau a unui carton alb imbibat cu o solutie formata din insecticide, amidon sau faina de grau.

-riungulinoza
%oala parazitara

Este produsa de larvele gandacului /eloe variegatus sau /eloe proscarabeus, cunoscut sub denumirea populara de gandacul puturos. Femela depune ouale in pamant, din care ies larve colorate castaniu, care se urca pe plante asteptand intre flori albinele, de care se agata, ii perforeaza tegumentul si ii consuma hemolimfa.
Simptome

Este recunoscuta prin faptul ca in fata stupului se vad albine care prezinta miscari convulsive si isi perie corpul cu picioarele.
-ratamentul

%ratamentul se realizeaza prin presararea pe fundul stupului a &$ g de naftalina

Puietul racit
%oala necontagioasa

Doala apare atunci cand cuibul este supradimensionat in lunile reci de primavara si cand exista un dezechilibru intre cantitatea de puiet si cantitatea de albine acoperitoare. uietul racit are forma si consistenta normala, dar este lipsit de luciu.

%oala de mai

%oala necontagioasa

Aparitia ei este favorizata de timpul neprielnic, absenta prelungita a culesului, lipsa de apa li alterarea polenului inf faguri

Anomaliile matcilor
%oala necontagioasa

ot fi provocate de boli infecioase sau de tulburari de natura neifectioasa. Cea mai frecventa anomalie intalnita o repre*inta matcile trantorite 6albinele ouatoare7, care depun in exclusivitate oua de trantori

Diareea albinelor
%oala necontagioasa

Apare in timpul iernii si se manifesta prin eliminarea de excremente de culoare castanie, cu miros de putrefactie. Cauzele favorizante sunt3 miere de calitate inferioara, variatii de temperatura, supraincarcarea tubului digestiv, absenta matcii, zgomotele etc. entru prevenirea unor infectii secundare se administreaza sirop caldut cu penicilina.

Into6icatiile albinelor
%oala necontagioasa

ot fi provocate de polen sau nectar toxic, miere de mana, stropiri cu substante chimice 6insecticide, funicide, erbicide7 si excese de medicamente. Intoxicatiile albinelor nu se trateaza, se previn

olony
e este

ollapse Disorder sau

olony ollapse Disorder

Colon* Collapse Disorder sau pe scurte CCD este o boala misterioasa aparuta recent in care familiile de albinele semidomesticite, sunt determinate sa paraseasca stupul si sa nu se mai intoarca ceea ce duce la moartea familiei. Aceasta boala a aparut pentru prima data la sfarsitul anului 9$$= in America de -ord. Incepand de la aceasta data ea a fost subiectul a numeroase cercetari pentru a determina care este cauza acestei maladii. Agentii patogenti, diversi virusi, toxinele din mediul incon'urator chiar si undele emise de telefoanele mobile au fost investigate pentru a vedea care este cauza acestei boli nemaintalnite pana acum. ana acum singurul factor care a fost determinat ca avand legatura cu CCD este un virus cunoscut sub denumirea de Israeli Acute aral*sis !irus 6IA !7. %otusi nu s-a putut dovedi ca IA ! este singura cauza a CCD, dar a fost identificat la toate familiile suferinde de CCD. 2 posibila explicatie ar fi aceea ca CCD este provocat de IA ! in corelatie cu alti factori de stres. 0a ora actuala se fac cercetari pentru a verifica aceasta ipoteza.

Dusmanii albinelor
Albinele precum si produsele lor pot fi atacate de o serie de raufacatori provocand stricaciuni cuibului familiei de albine, fie micsoreaza populatia e albine din cuib.

Balerioza 7gaselnita sau molia cerii8

@aselnita 6@alleria mellonella7 de sex femel este un fluture gri-inchis lung de >-&" mm, iar masculul este mai mic. In perioada de imperechere masculul emana un miros aromat, prin care atrage femela. Dupa iesirea din gogosi, fluturii se imperecheaza, iar apoi femela intra noaptea in cuib depunand "$$-&$$$ oua, din care dupa &$ zile ies larve, care timp de 8$ de zile sapa galerii in faguri, distrugand celulele si consumand ceara. apoi ele isi tes gogosi si se transforma in nimfa. entru prevenirea dezvoltarii gaselnitei se recomanda intretinerea unor familii de albine puternice, cu cuibul bine acoperit de albineE dezinsectizarea fagurilor ori de cate ori este nevoie. In cazul unui atac masiv se recomanda indepartarea fagurilor puternic atacati, iar la cei mai putin atacati se va depista si se vor deschide galeriile cu a'utorul unui varf de cutit sau cu un cui, permitand astfel albinelor sa efectueze mai bine operatiunile de indepartare a larvelor si de refacere a celulelor deteriorate.

*luturele 7cap de mort8

Fluturele cap de mort 6Acherontia atropos7 este un fluture mare, de marimea palmei unui om atunci cand are aripile desfacute. Denumirea ii vine de la un desen asemanator craniului unui om ce il are pe partea dorsala a aripilor. atrunde noaptea pe urdinis scoCand un sunet asemanator cu al matci si se hraneste cu miere. 0a plecare, fiind prea voluminos, daca urdinisul nu este destul de inalt nu mai poate sa iasa si este omorat de albine

/iespile
!iespile ataca albinele din familiile slabe, in special toamna cand albinele nu zboara, pentru a le consuma mierea, acestea fiind mai rezistente la frig. 4e cunosc multe specii de viespi daunatoare3 !espa crabro, !espa germanica, !espa gallica, !espa silvestris, !espa media etc. !espa crabro sau gargaunul este cea mai daunatoare dintre speciile de viespi, caci pandeste albinele la urdinis, le ataca din zbor si le mananca. !iespile traiesc in colonii adapostite in scorburile copacilor, in soproane, poduri, stresini sau in pamant. Atacul lor se produce dimineata, cand timpul este mai racoros si albinele sunt mai putin vioaie si se apara mai greu sau chiar deloc. Combaterea viespilor consta in depistarea si distrugerea cuiburilor cu insecticide, mai ales primavara, cand sunt in numar mai mic, putandu-se distruge femelele care supravietuiesc solitare, oprind astfel aparitia generatiilor tinere.

%arzaunele 7viespe mare zis si )upul albinelor8

0upul albinelor 6 hilanthus triangulum7 se aseamana cu viespile, dar este mult mai mare. El isi face cuibul in pamant si sapa multe galerii pe unde circula. De obicei ataca albinele lucratoare ce se intorc de la cules. Atacul de viespi are loc in general toamna cand familiile incep sa slabeasca. Combaterea acestei insecte se face in mod asemanator cu a viespilor, sau prin omorarea ei cu o paleta in timp ce zboara prin stupina, avand un zbor lent, apicultorului i s-e recomanda sa aiba gri'a sa-si prote'eze capul de un eventual atac al acestora.

Prigoria
rigoria 6/erops apiaster7 cunoscuta si sub denumirea de albinarel, este o pasare mica, cu un colorit al pena'ului foarte frumos. %raieste in regiuni cu terenuri puternic erodate 6rape7, unde isi construieste cuiburi sub forma de galerii adanci de &-9 m sau in scorburile copacilor. e timp rece si innorat, cand nu gasesc hrana, prigoriile se aduna in stoluri mari, atacand albinele din stupina sau pe cele ce se intorc de la cules, acestea avand un zbor mai greoi si mai lin. Atacurile sunt mai numeroase in luna iunie, cand isi cresc puii si in luna august cand se pregatesc de plecare spre tarile calde. 2 prigorie poate consuma intr-o zi =$-?$ de albine. Combaterea prigoriilor atunci cand numarul lor este foarte mare se poate face prin distrugerea cuiburilor cu diferite substante de tip respirator.

iocanitoarea
Ciocanitoarea sau ghionoaia poate sa perforeze, iarna, peretii stupilor, in special a celor amplasati in paduri. In astefel de cazuri se impune tinerea la distanta a acestora de stupi prin plase protectoare sau diferite sperietori.

Soareci
4oarecii, indiferent daca sunt de casa, de camp sau de padure patrund si se instaleaza in stupi toamna pentru iernare, pe la urdinis sau prin alte crapaturi, consuma miere, pastura, distrug fagurii si deran'eaza albinele. rezenta soarecilor in stupi poate fi constata prin ascultare, dupa rumegusul de faguri amestecat cu albine roase si fecale de soareci de la urdinisurile stupirlor. In cazul in care se constata patrundera soarecilor se intervine imediat pentru a se elimina daunatorii. entru a impiedica patrunderea lor in stup, la urdinis se instaleaza gratii sau reducatoare de urdinis, a caror deschidere verticala sa nu depa seasca ? mm. rimavara, fagurii atacati de soareci se topesc, iar stupii se spala pentru a indeparta mirosul. Combaterea soarecilor si sobolanilor se poate face pe cale mecanica, chimica sau biologica, dintre acestea, cea mai eficace este cea chimica si se bazeaza pe momeli cu diferite rodenticide.

@rsii bruni

)rsii bruni pot produce pagube stupinelor amplasate in zona de munte prin atacarea stupilor si distrugerea acestora pentru a consuma fagurii cu miere. Indepartarea ursilor se realizeaza prin provocarea de zgomote sau focuri de noapte in apropierea stupinei. In general, pierderile anuale cauzate de ursi familiilor de albine sunt reduse.

-a6onomie Descoperirile paleontologice plaseaza aparitia albinelor solitare in urma cu #$-9# milioane de ani,iar a elor care-si fac rezerve de hrana,in urma cu 9$-&$ milioane de ani. 2mul vremurilor indeparate,in cautarea hranei energetice,omora albinele si le lua mierea,iar apoi a inceput sa le faca adaposturi primitive. (asele de albine principale Albina indiana uriasa- are cele mai mari dimensiuni corporale6dintre albinele europene7 si poate zbura pana la 9.$$$m inaltime.onstruieste un singur fagure6pe crengi7,cu celule de dimensiuni egale,unde poate depozita pana la 8#Fg de miere.-u are valoare economica deoarece este o rasa salbatica si nu se poate adapta la stup. Albina pitica galbena-traieste in acelari areal ca si albina indiana uriasa6Filipine,Cel*on,s.a.7,are cele maimmici dimensiuni,singurlu fagure avand &# cm si in el inmagazinea #$$g de miere.4pecia este foarte blanda,dar lipsita de valoare economica. Albina indiana-este mai mica decat albinele melifere6combinate7 si traieste in China,India si 'aponia.Construieste pana la &9 faguri in scorburi sau stupi primitivi si imagazineaza pana la + Fg miere.Ele sunt blande,insa au valoare economica doar locala. Apis mellifear-este raspandita pe toate continentele,este exploata in stupi dezvoltati si are o valoare economica mai mare deoarece are instinctul de a aduna multa miere. Albina romaneasca 6Apis mellifera carpatica7 sa format in conditiile specifice pedoclimatice si de baza melifera din zona carpato-danubiana. Climatul temperat continental de la noi din tara este caracterizat prin precipitatii relativ reduse, variatii mari de temperatura si vanturi puternice. Din punct de vedere taxonomic, sunt acceptate pentru albina noastra, cinci zone bioapicole principale 6de referinta73 Campia sudica dunareana 6inclusiv Dobrogea si Delta7E Qona colinara subcarpaticaE Campia !estica 6inclusiv Danatul7E odisul %ransilvanieiE odisul /oldovei.

Gen 5lasa 5lasificare $amilii mari $amilie (ubfamilii &en (pecie

Artropode 9nsecta ,8menoptere Apidea Apidae Apinae Apis mellifera

(tructura 9mpartita in cap, torace, abdomen ,8menoptere Albine Albine si bondari 5olonii sociale perene Albis Albina occidentala

Subiect Apis mellifera:

Repartitie geografica =egiunea central mediteraneana si .uropa de sud est> ?=egiunea vest mediteraneana si nord vestul .uropei> :rientul mi@lociu> Africa>

Subgen ligustica, carnica, macedonia, sicula, cecropia

mellifera, iberica, sahariensis, intermissa meda, adami, c8pria, caucasica, armeniaca, anatolica intermissa, ma@or, sahariensis, adansonii, unicolor, capensis, monticola, scutellata, lamarkii, 8ementica, litorea

Dezvoltarea familiei de albina $ de la ou la albina adulta

Albina lucratoare

In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.In a treia zi de la depunere in celula, rupand foitele embrionare, eclozioneaza tanara larva. Ea seamana cu un viermisor alb stralucitor si este curbata ventral -invers decat oul. Datorita ingri'irii de catre albinele doici, larva creste timp de cinci zile in ritm accelerat, masa corpului larvei ocupand toata celula. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a &+-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a '&$a iese albina lucratoare.
5atca

/atca se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua. Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele cladesc in mi'locul fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 8 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Durata totala a dezvoltarii este de numai &. zile la matca fata de douazci si unu de zile la lucratoare. %rebuie tinut cont de faptul ca durata dezvoltarii nu este foarteexacta. Ea poate fi mai scurta sau mai lunga, in functie de rasele de albine si, mai ales in functie de conditiile exterioare si de conditiile de alimentatie a larvelor. %emperatura mentinuta la nivelul puietului consituie factorul esential. %ot asa cum la ecloziune lucratoarea nu si-a desavarsit dezvoltarea fiziologica, nici matca nu este matura din punct de vedere sexual. %rec cel putin trei saptamani intre depunerea oului din care rezulta o matca si momentul in care, imperecheata, aceasta inepe sa oua la randul sau.

-rantorii

0a masculi 6trantori7 dezvoltarea dureaza cel mai mult, in medie '+ de zile. uietul de trantori se recunoaste in stup nu numai dupa faptul ca acesta ocupa celulele mari, dar si dupa forma deosebita a capacelelor. In loc sa fie plate, ca la albinele lucratoare, aceste sunt bombate. uietul de trantor este deseori grupat catre marginea ramelor, spre partea lor inferioara, sau in primul cat, atunci cand matca are accel la el.

Anatomie
Albina lucratoare

Albina lucratoare adulta este alcatuita din cap, torace si abdomen, culoarea ei fiind bruna cu pete variate de la cenusiu la negru si de la portocaliu la galben. Corpul ei este prote'at de un invelis tare numit cuticula chitinoasa, pe suprafata careia sunt inserati numerosi peri cu forme si functii mecanice si senzoriale. Cuticula chitinoasa prote'eaza de asemenea si picioarele iar pe aripi ea este mai subtire. Elemente morfologice distincte ale albinei lucratoare - capul, privind din fata, are forma triunghiularaE ochiul compus contine +$$$-=$$$ fatete hexagonale 6omatidii7E toracele este acoperit cu peri desi si scurtiE tibia este mai dezvoltata si prezinta corbiculeE aripa contine &#-9" carlige 6hamuli7E dispune de un creier propri-zis mare 6lobi protocerebrali si deutocerebrali dezvoltati7E musculatura segmentelor abdominale 8 si + este mai putin dezvoltata decat musculatura acelorasi segmente la trantorE lungimea tubului digestiv este de 8#mmE are cea mai dezvoltata gusa 6capacitate maxima de "#mg7E acul este drept 6partea vulneranta nu este curbata7, placile sunt mai mici ca la matca iar lantetele acului au &$ zimtiE

-rantorul se deosebeste de albina lucratoare prin marime si prin forma capului care este mult mai mare iar din fata apare aproape circular. (egina are un corp mai alungit decat al unei albine lucratoare. Capul ei este mai rotun'it in raport cu al unei lucratoar. Elemente morfologice distincte ale trantorului- capul, privind din fata, are forma aproape rotundaE ochiul compus contine =$$$-?$$$ fatete hexagonale 6omatidii7E toracele trantorului este acoperit cu peri desi si lungiE tibia la trantor este mai subtireE aripa contine &8-9> carlige 6hamuli7E

datorita lobilor optici foarte dezvoltati, trantorul e considerat a avea cel mai dezvoltat creier 6ca masa si volum7E musculatura segmentelor abdominale 8 si + este mai dezvoltata decat musculatura acelorasi segmente la lucratoare si matcaE lungimea tubului digestiv este de +"mmE gusa mai putin dezvoltataE organul de aparare lipsesteE

#lemente morfologice distincte ale matcii$ capul, privind din fata, are forma de oval rotun1itD ochiul compus contine 8$$$-+$$$ fatete hexagonale 6omatidii7E toracele matcii este acoperit cu peri desi si scurtiE tibia la matca este mai subtireE aripa contine &8-98 carlige 6hamuli7E creierul propriu-zis al matcii 6lobii protocerebrali si deutocerebrali7 e putin dezvoltatE musculatura segmentelor abdominale 8 si + este mai putin dezvoltata decat musculatura acelorasi segmente la trantorE lungimea tubului digestiv este de 8>mmE gusa mai putin dezvoltataE acul matcii are forma de secere 6partea vulneranta este curbata ventral7, placile sunt mai mari ca la lucratoare, intregul organ fiind mai bine atasat de membrana camerei aculuiE lantetele au doar 8 zimtiE

Psihologia albinelor Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte 2rdinul L*menoptera 6are doua perechi de aripi membranoase7, familia Apidae, genul Apis specia mellifera pe care o ingri'im. 0a acest ordin apare viata sociala si organizarea indiviziilor in familie, echivaland prin functionalitate cu un organism, ceea ce atrage cu sine diviziunea muncii, ingri'irea in comun a urmasilor, adunarea si prelucrarea in comun a hranei, concentrarea puterii reproducatoare a organsimului la una singura din femele -matca si la cativa masculi Htrantorii si reglarea in comun a caldurii organismuui social. Date fiind aceste perfectionari, familia albinei melifere este considerata in zoologie ca 1supraorganism1 - in care functiile de nutritie, respiratie, aparare si reproductie au atat nivel individual cat si social. Aparitia a doua caste la sexul femel 6matca si lucratoarea7 este expresia inaltei diviziuni a muncii atinsa de specie in indeplinirea functiilor sociale. De retinut3 nu matca, unica, este noutatea in evolutie, ci lucratoarea -aceasta este, in perfectiunea ei - o minunata diversiune de la dezvoltarea reproductiva, normala, a femelei. Albinele dovedesc un spirit de echipa real, spre deosebire de alte vietuitoare care traiesc in grupuri din motive egoiste, potrivit unui studiu publicat in Mournal of Evolutionar* Diolog*, informeaza DDC -eUs 2nline. Cercetatorii de la )niversitatile britanice 2xford si Edinburgh au folosit modele matematice pentru a studia Xcomportamentul de turma;.

omunicare In timp stiinta a demonstrat ca albinele comunica intre ele in diverse situatii. In clipul de mai 'os descoperim cum o albina a descoperit o sursa de nectar, apoi a'unsa in stup, le descrie colegelor cum sa a'unga la sursa si cat dureaza clatoria. Albinele se anunta una pe alta atunci cand dau peste o floare periculoasa, se arata intr-un studiu publicat in revista Animal Dehaviour, citat de DDC. Cercetatorii au facut descoperirea dupa ce au asezat albine moarte pe flori si au observat cum reactioneaza nou-venitele la pericol. Albinele nu doar ca nu se mai apropiau de pericol, dar comunicau mesa'ul si la intoarcerea in stup, printr-un dans special. Cercetatorii au studiat si acest tip complex de comunicare, descoperit de biologi in urma cu +$ de ani, si au aflat ca figurile de opt pe care albinele le realizeaza in dans transmit detalii precise despre pericol. )nghiul in care se misca albina comunica distanta si directia in care restul stupului trebuie sa se deplaseze pentru a descoperi sursele mai sigure de hrana. Nevin Abbott si (euven DuFas de la )niversitatea Lamilton din 2ntario, Canada, au dresat albinele sa zboare catre doua flori artificiale ce contineau aceeasi concentratie de hrana, iar pe una dintre ele au asezat albinele moarte, astfel incat sa fie vizibile pentru albinele nou-venite. Datele inregistrate de ei indica faptul ca albinele ce se intorceau de la florile :sigure; executau 9$-8$ de rotatii in plus in dans fata de cele care au trecut pe langa florile :periculoase;. Descoperirea demonstreaza ca albinele recunosc florile cu risc mai mare, ce ar putea adaposti pradatori ca paian'enii.

"etete cu miere Pra1ituri si torturi

Pra1itura cu branza si capsuni Ingrediente Dlat + oua + lg zahar 8 lg faina & lg cacao & pac praf de copt crema "$$ gr branza de vaci 8$$ ml frisca = lg miere de albine 8 lg zahar pudra6daca o doriti mai dulce7 & lamaie & plic gelatina esenta vanilie sirop &#$ gr zahar 9#$ ml apa lamaie decor capsuni #$$gr gelatina pentru decor 6tort- gelee7 5od de preparare: 4e separa ouale ,galbenusurile se bate spuma cu & lg zahar iar albusurile cu restul. 4e amesteca cele doua compoziti si se cerne deasupra faina peste care s-a adaugat praful de copt si cacao. 4e coace intr-o forma dreptunghiulara tapetata cu hartie de copt. Dupa ce blatul s-a racit se insiropeaza cu siropul care la randul lui a fost fiert si racit. este blatul astfel pregatit adaugam crema care am preparat-o astfel3 branza de vaci se mixeaza bine impreuna cu mierea de albine, zaharul pudra, esenta de vanilie, coa'a si zeama de la lamaie. Apoi adaugam gelatina 6 care s-a dizolvat in &$$ ml apa la foc mic fara sa dea in fiert7 si se amesteca bine. Dupa ce s-a inchegat un pic se adauga si frisca batuta si se omogenizeaza. este stratul de branza se aseaza capsunii, imbracam fructele intr-un strat de %ort-@elee pe care l-am preparat dupa instructiunile de pe plic ...numai ca in loc de apa am folosit sirop de visine. ra'itura astfel montata se da la rece pentru cateva ore ...se portioneaza dupa bunul plac.

Pra1ituri cu miere
%aclava Ingrediente: un pachet de foi placinta nuci ?$$g unt9$$g zahar#$$g esenta de rom 8$$g miere de albine razatura de lamaie 5od de preparare: 4e aseaza doua foi de placinta in tava se ung cu unt topit deasupra se pune nuca macinata,apoi iar doua foi unse cu unt ,nuca si tot asa pana ce se termina foile sau dupa preferinta cat de groase vreti sa iasa . 4e taie direct in tava si se da la copt 9#min.Intre timp se face un sirop mai concentrat din zahar si miere se parfumeaza cu esenta de rom si razatura de lamaie.Cand baclavaua e coapta se toarna siropul ferbinte peste ea si se mai da la cuptor # min. 4e serveste rece

%ulgarasi Ingrediente: &#$ gr. margarina, 9 linguri miere de albine, # linguri zahar tos, 9#$ gr. faina alba, un praf de sare, o lingura suc natural de portocale 6lamiie7, ?$ gr. alune nesarate,pisate, o lingurita 6rasa7 cu bicarbonat de amoniu. 5od de Preparare: 4e amesteca bine ingredientele si formeaza un bulgare din care se rup bucatele inegale, un pic mai mari decat alunele. e fiecare bucatica se introduce cu 'umatatea exterioara palmei 6bucatica se tine intre 8 degete, fara sa se stringa7 intr-o cescuta cu apa rece, apoi in alta cu zahar pudra si apoi se preseaza putin in alta cu alune

macinate. 4e incinge cuptorul inainte de a introduce tava la copt, se da la moderat si se lasa aproximativ &$ minute. entru un aspect si un gust deosebit, fiecare fursec va fi acoperit, inainte de a fi pus la copt, cu citiva stropi de apa si zahar pudra, un virf de cutit si alune pisate, dupa preferinta. entru ca aceste fursecuri sa nu mai fie de post, se adauga3 9 linguri faina alba, un ou si un galbenus. 4e trece fiecare fursec 6doar partea de sus7 prin albusul de ou batut spuma cu zaharul 6cele # linguri7, apoi prin alune tocate. %imp reparare38$ /in

hec cu miere Ingrediente: + oua, &$$ gr. zahar, 9$$ gr. faina, #$ g de nuci, o lingurita de bicarbonat, coa'a rasa de la o 'umatate de lamiie, zeama de la o lamiie sau rom, &$$ gr. de unt, &G+ Fg. de miere, &G9 lingurita de scortisoara, putina sare 5od de Preparare: )ntul si mierea de albine se pun intr-un castron pe un vas cu apa calda pentru a se topi si a se pastra caldute. 4e combina faina cu nucile taiate in felii, cu scortisoara, coa'a de lamiie rasa, bicarbonatul si sarea. 4e bat albusurile spuma, se adauga zaharul si o lingura de zeama de lamiie sau rom, apoi se bate in continuare pina cind spuma se tine de tel. 4e adauga galbenusurile, mierea si untul topit, se pune faina si se rastoarna de +-# ori compozitia pentru a se amesteca. 4e pune apoi compozitia in doua tavite speciale pentru chec, care au fost unse cu putin unt, si se da la cuptor cu foc potrivit, pentru 8$ de minute. %imp reparare3"$ /in

izmulite cu miere Ingrediente &$$ g unt, &$$ g miere, &9# g zahar, sare, un ou, #$$ g faina, un praf de copt. 5od de Preparare: )ntul mierea si zaharul se freaca spuma. 4e adauga ouale pe rind, faina si praful de copt. 4e lasa sa stea la temperatura camerei + ore apoi se intinde o foaie din care se taie cizmulite cu o forma. 4e coc &# min la 9$$ grade. 4e ung reci cu gem si se decoreaza cu ciocolata. Albusul se bate spuma cu zaharul si se decoreaza marginea de sus a cizmulitei. 4e lasa la uscat pe un gratar. %imp reparare3## /in

ornuri cu gem Ingrediente: pentru aluat3 & Fg de faina 8 oua + lg miere $,8 l lapte 9 cubulete de dro'die 9 plic zahar vanilat razatura de lamaie sare umplutura gem de gutui pesmet nuca macinata zahar vanilat 5od de preparare: 4e face un aluat din ingredientele de mai sus si se lasa la dospit cam o 'umatate de ora. 4e portioneaza in bucati potrivite pe care le mai lasam un pic sa se odihneasca. Apoi intindem foaie rotunda pe care o portionam in cate triunghiuri dorim. asezam

umplutura pe care o dorim ,le rulam si le asezam in tava tapetata cu hartie. 0e lasam sa creasca si inainte de a le baga la cuptor le ungem cu ou.4e coc la foc potrivit .0e pudram cu zahar dupa preferinta

*oi cu miere de albine Ingrediente pentru foi 7 2 foi8: &#$ g zahar 9 linguri pline cu miere de albine 9 oua 9 linguri cacao & lingurita amoniac sau praf de copt 9#$ g untGmargarina faina cat cuprinde, cca. "#$ g 5od de preparare: Intr-o craticioara destul de incapatoare topim untul impreuna cu zaharul si mierea de albine. 2 sa obtinem o compozitie de consistenta mierii de albine lichida. Cat este inca calda adaugam cacaua cernuta si amestecam. 0asam la racit. Adaugam ouale pe rand si amestecam. Faina cernuta impreuna cu praful de copt le adaugam si pe ele. Framantam pana obtineti un aluat neted si omogen. Impartim aluatul. e fundul unei tavi , intindem o foie potrivit de groasa. 0a cuptor pana se usuca. 0e lasam la racit pe toate. Ingrediente pentru crema: #$$ ml lapte &#$ g zahar + linguri faina &9# g unt suc proaspat de lamaie 5od de preparare: Mumatate din cantiatea de lapte se fierbe cu zahar , iar cealalta 'umatate cu faina. Cand sunt pe punctul de fierbere se adauga una dintre 'umatati peste cealalta si se fierbe pana devine ca o budinca. Cand crema este inca calduta se amesteca cu unt la temperatura camerei si se adauga suc proaspat de lamaie, cat doriti voi. 0a mine intra cam sucul de la & lamaie. )mplem foile. Asezam deasupra lor o greutate si le lasam o noapte. A doua zi vor fi foarte moi si aromate. %imp reparare3&9$ /in

*ursecuri cu miere si scortisoara Ingrediente: &$$ gr. miere, 9 oua, 8 linguri ulei, 8$ gr. zahar pudra, & lingura scortisoara pisata, un virf de cutit de sare, & lingurita bicarbonat, zeama de lamiie, sare, zahar vanilat, faina cit cuprinde 5od de Preparare: 4e freaca spuma mierea cu zaharul si ouale, se adauga scortisoara, uleiul, bicarbonatul dizolvat in putina zeama de lamiie si sareaE se amesteca bine, apoi se adauga faina 6cantitatea necesara pentru a obtine un aluat potrivit de moale7. 4e acopera cu un servet si se lasa aluatul sa se odihneasca &#-9$ minute. 4e intinde o foaie groasa de & cm si se taie fisii lungi de cca &9-&+ cm si late de 9 cm. Fiecare fisie se rasuceste si se indoaie in forma de corn, apoi se aseaza pe o tava de copt usor unsa cu untdelemn. 4e coace la foc potrivit. Dupa ce s-au copt, cit sint inca fierbinti, se presara cu zahar vanilat. /od de 4ervire3 %imp reparare3&9$ /in

*ursecuri pentru copii Ingrediente: 8 linguri miere, &#$ gr. faina, &9$ gr. zahar pudra, 9 galbenusuri, + linguri smintina,

# gr. bicarbonat de amoniu, coa'a de la o 'umatate lamiie, ?$ gr. unt, ?$ gr. nuci 5od de Preparare: /ierea, galbenusurile, zaharul, untul, coa'a de lamiie, bicarbonatul de amoniu si smintina se amesteca, batindu-se bine pina se transforma in spuma. 4e adauga faina si, dupa ce se varsa compozitia pe planseta, se framinta un aluat moale. 4e intinde se se taie diferite forme care se pun in tava, unse cu albus. Deasupra fiecarui fursec se pune cite un sfert de miez de nuca. 4e lasa sa stea in tava cel putin o ora si apoi se da la cuptor, unde se coc la foc iute, pina se auresc. Dupa ce s-au racit, se pot uni cite doua, punind la mi'loc gemul preferat de copil. %imp reparare3&9$ /in

Inimioare de turta dulce Ingrediente: 9#$ gr. miere, 8 oua, 9#$ gr. zahar pudra, #$ gr. unt, &$ gr. bicarbonat de amoniu, & lingura cu rom, cite # gr. de anason, cuisoare, nucsoara rasa 6toate impreuna - &G9 lingurita7, # gr. scortisoara, =$$-"$$ gr. faina 5od de Preparare: 4e presara faina pe o plansetaE se aduna o parte la marginea acesteia si se adauga zaharul, mierea, ouale, untul topit, ingredientele aromate pisate si cernute prin sita, romul - in care s-a dizolvat bicarbonatul de amoniuE se framinta aceasta compozitie, pina ce se obtine un aluat moale, care se lasa sa stea de seara pina dimineata 6&9 ore7. 4e framinta din nou aluatul, se intinde o foaie de grosime potrivita, din care se taie cu o forma metalica inimioare de diferite marimi, care se coc in cuptorul bine incins. Cind sint inca fierbinti, se ung cu ou si se decoreaza cu glazura de albus, folosind un cornet de hirtie. %imp reparare3 ?$$ /in

>uga cu miere si lamiie Ingrediente: + foi, " albusuri, & Fg zahar pudra, 9#$ gr. nuci curatate, 9#$ gr. miere, zeama de la o lamiie 5od de Preparare: 4e pun albusurile cu zaharul intr-un vas asezat in alt vas mai mare cu apa fierbinte, pe foc. 4e bat cu telul, turnind cite putina miere fierbinte. 4e bat pina cind compozitia incepe sa se dezlipeasca de pe tel. In acest moment se scoate din apa fierbinte vasul in care s-a pregatit compozitia, se pune la o parte si se adauga nucile si zeama de lamiie. e o planseta de lemn se asaza doua foi 6una peste alta7, se intinde compozitia in strat de grosime egala si se acopera cu celelalte doua foi. /od de 4ervire3 Dupa ce se raceste, se taie bucatele de forma dorita. %imp reparare3=$ /in

Pra1itura cu branza si capsuni Ingrediente: Dlat + oua + lg zahar 8 lg faina & lg cacao & pac praf de copt crema "$$ gr branza de vaci 8$$ ml frisca = lg miere de albine 8 lg zahar pudra6daca o doriti mai dulce7 & lamaie & plic gelatina esenta vanilie sirop &#$ gr zahar 9#$ ml apa lamaie decor capsuni #$$gr gelatina pentru decor 6tort- gelee7

5od de preparare: 4e separa ouale ,galbenusurile se bat spuma cu & lg zahar iar albusurile cu restul.4e amesteca le'ar cele doua compoziti si se cerne deasupra faina peste care am adaugat praful de copt si cacao. 4e coace intr-o forma dreptunghiulara tapetata cu hartie de copt. Dupa ce blatul s-a racit se insiropeaza le'er cu siropul care la randul lui a fost fiert si racit. este blatul astfel pregatit adaugam crema care am preparat-o astfel3branza de vaci se mixeaza bine impreuna cu mierea de albine,zaharul pudra,esenta de vanilie , coa'a si zeama de la lamaie .Apoi adaugam gelatina 6 care am dizolvat-o in &$$ ml apa la foc mic fara sa dea in fiert7si amestecam bine.Dupa ce s-a inchegat un pic adaugam si frisca batuta si o omogenizam. este stratul de branza se aseaza capsunii, imbracam fructele intr-un strat de %ort-@elee pe care l-am preparat dupa instructiunile de pe plic ...numai ca in loc de apa am folosit sirop de visine. ra'itura astfel montata se da la rece pentru cateva ore ...se portioneaza dupa bunul plac.

Pra1itura cu foi cu miere Ingrediente: Foi3 9#$ g zahar, 8 linguri cu miere, 8 oua, = linguri cu ulei, #$$ g faina, #$ g nuci macinate 6pot fi pra'ite putin7, & lingurita bicarbonat stins cu lamiie, coa'a de lamiie rasa, vanile 5od de Preparare: Cele 8 oua se amesteca cu zaharul, mierea si celelate ingrediente, iar aluatul rezultat se imparte in 8 6daca mai este nevoie de faina, se mai poate aduga7. Foile se coc pe fundul unei tavi unse cu ulei si tapetate cu faina. Crema3 din smantana, zahar si zahar vanilat se face o frisca la care se aduga nuca pra'ita si macinata. Frisca se pune intre foi 6care nu trebuie insiropate7, ultima foaie se pudreaza cu zahar pudra si vanilat. este foi se asaza o greutate. %imp reparare3#$ /in

Pra1iture cu mure si zarzare Ingrediente: blat # oua # lg zahar # lg faina 9 plic zahar vanilat 4irop zeama de la un compot de zarzare Crema "#$ gr branza de vaci " lg miere de albine & lamaie & plic gelatina6&$gr7 8$$ ml frisca esenta de vanilie Decor mure zarzare din compot 9#$ ml sirop de visine & plic tort- gelee 5od de preparare: 4e face un blat simplu din ingredientele de mai sus si se coace intr-o tava dreptunghiulara de preferat cu margina detasabila.Dupa ce s-a racit blatul se insiropeaza cu zeama de la compot si se toarna deasupra crema obtinuta astfel3branza de vaci se mixeaza bine impreuna cu mierea de albine si coa'a si zeama de la lamaie .Apoi adaugam gelatina 6 care am dizolvat-o in &$$ ml apa la foc mic fara sa dea in fiert7si amestecam bine.Dupa ce s-a inchegat un pic adaugam si frisca batuta si o omogenizam. este stratul de branza se aseaza murele si 'umatatile de zarzare6deco'ite7, imbracam fructele intr-un strat de %ort-@elee pe care l-am preparat dupa instructiunile de pe plic ...numai ca in loc de apa am folosit sirop de visine. ra'itura astfel montata se da la rece pentru cateva ore ...se portioneaza dupa bunul plac.

Pra1itura necoapta cu miere Ingrediente: 9#$ g zahar, un pachet margarina, + linguri cacao, + linguri miere, un pachet fulgi de orez sau porumb, o ceasca nuci tocate marunt. 5od de Preparare: 4e amesteca mierea, zaharul margarina si cacao pe foc. 4e lasa sa dea cateva clocote dupa care se da la o parte. 4e pun nucile tocate si fulgii de porumb si se toarna intr-o tava unsa. 4e da la congelator pina a doua zi. %imp reparare3+# /in

"ulada cu nuci si miere Ingrediente: 9 linguri miere, 8 oua, &$$ gr. gris, &$$ gr. nuci, #$ gr. zahar tos, putina coa'a de lamiie rasa, crema de nuci 5od de Preparare: 4e bat ouale intregi, impreuna cu zaharul, mierea si coa'a de lamiie rasa, pina se obtine o spuma. 4e adauga grisul si nucile date prin masina. 4e pune compozitia intr-o forma tapetata cu hirtieE se coace pina se aureste. Dupa ce s-a racit, se umple cu crema de nuci. 4e poate orna. %imp reparare3#$ /in

"ulada visinica Ingrediente: foaie de rulada3+ oua ,+ lg zahar,+ lg faina & lg cacao crema3 un plic de budinca de vanilie,8$$ml lapte &#$gr zahar,&$$gr margarina dulceata de visine glazura3&$$gr ciocolata ,& lingurita miere,#$ gr margarina 5od de Preparare: Din ingredientele de mai sus se face o foaie de rulada pe care o punem la copt pe hartie de copt .aDupa ce s-a copt o pudram cu un pic de faina si o rulam cu totul.Crema o preparam dupa instructiunile de pe plic numai ca folosim doar 8$$ml lapte si mai adaugam si margarina dupa ce s-a racit 4coatem rulada din hartie punem un strat de dulceata apoi unul de crema si rulam.Dupa ce am tinut-o o ora la frigider o glasam si decoram dupa preferinta %imp reparare3 neprecizat

Dulciuri
Alvita cu miere Ingrediente: # albusuri, +$$ gr. de zahar, 8$$ gr. de nuci, 8$$ gr. de miere, 9$ ml zeama de lamiie, & pachetel cu zahar vanilat, un pachet cu foi 5od de Preparare 4e curata nucile si se pun pentru &$ minute intr-o tava in cuptorul fierbinte, dar fara foc. 4e amesteca de 9-8 ori si, cind sint fierbinti, se freaca miezul de nuca intre palme, pentru ca acesta sa se curete de co'ile uscate. Intr-un vas smaltuit, se pun albusurile batute spuma tare, adaugind zaharul si zeama de lamiie 6toate odata7. 4e continua sa se bata amestecul cu telul, pastrind vasul pe plita fierbinte, pe flacara mica, peste care s-a pus o placa metalica. Cind spuma se tine in tel, fara sa mai

cada, este gata. Intre timp, se pune pe foc mic mierea sa se incalzeasca si se toarna peste albus, dar se bate tare amestecul cu telul &$ minute. Compozitia se umfla ca o spuma moale, pentru ca mierea subtiaza albusul, ce se va intinde ca o coarda. Cind spuma isi pastreaza forma, se ia vasul de pe foc si se pune zaharul vanilat si nucile. Compozitia se intinde in strat de 9 cm, cit este calda, pe foi, deasupra se pune o alta foaie si se presara usor cu palma. Dupa 9-8 zile, se taie alvita in romburi sau in patrate.

Dulciuri cu miere$clatite cu miere

latite cu miere latite cu miere :"eteta & Ingrediente 9 cesti cu faina, & lingurita praf de copt, 9#$ ml lapte, 9 linguri miere, 9 oua batute usor, +# g unt topit pentru uns tava, sirop de fructe, unt batut pentru servit clatitele. 5od de preparare: 4e amesteca faina cu praful de copt, se pun intr-un castron, si se face la mi'loc o gropita in care se toarna laptele, amestecat separat cu ouale, mierea si untul. 4e bate bine aluatul cu telul, pana ce nu mai face cocoloase. 4e incinge o tigaie potrivit de mare, se unge cu unt si se toarna in ea 9 linguri cu aluat. 4e pra'este clatita circa 9 minute pe fiecare parte, la foc potrivit, se scoate din tigaie, se aseaza pe o farfurie si se acopera cu un servet de bucatarie. 4e procedeaza la fel cu aluatul ramas, ungandu-se tava, la nevoie, cu putin unt. Clatitele calde se servesc cu unt batut si sirop de fructe. entru untul batut3 se ia unt moale - la temperatura camerei si se bate 8-+ minute cu mixerul, pana ce devine afanat si cremos. %imp de preparare -neprecizat

latite cu miere :"eteta ' Ingrediente 8 oua, 9$$ g faina, 9$$ ml lapte, &$$ ml apa minerala, coa'a rasa de la & lamaie, &$$ ml ulei6&$$ g unt7, 9$$g nuca macinata, 9$$ g miere, scortisoara, un praf de sare 5od de preparare: 4e bat ouale si se adauga uleiul,apoi faina si treptat laptele si apa minerala,coa'a rasa de lamamie.6daca compozitia e mai groasa se mai adauga putin lapte sau apa7 4e coc in tigaie de tefal,teflon 6pe rand pana se termina toata compozitia7 Clatitele coapte se umplu cu crema de nuca si miere cu scortisoara. 4e pliaza in diferite forme si se poate pudra cu zahar sau se pune smantana. %imp de preparare -neprecizat

latite cu miere :"eteta ( Ingrediente

8"# g faina, 8$$ ml lapte dulce, 9 oua, #$ g unt, #$ g zahar tos, miere, & lingurita praf de copt, sare, &G9 lingurita pudra de scortisoara, zahar vanilinat, & borcan cu gem de prune, prune, unt pentru uns. 5od de preparare: Intr-un castron, se amesteca faina, praful de copt, pudra de scortisoara si un virf de cutit de sare. intr-un alt vas, se pun impreuna ouale, untul topit si racit, zaharul tos, un pliculet cu zahar vanilinat si o lingura de miere. 4e mixeaza totul, se adauga laptele si se mai mixeaza doua minute. 4e toarna totul peste ingredientele din castron si se amesteca bine. 4e unge cu unt o tigaie pentru clatite, se ia compozitie cu un polonic si se toarna cite o grama'oara, fara sa se intinda in toata tigaia. 4e lasa la pra'it pina cind la suprafata incep sa apara bule de aer, se intorc cu o paleta si se pra'esc si pe a doua parte. 4e procedeaza la fel cu restul de compozitie, iar clatitele obtinute se suprapun una peste cealalta ca sa se pastreze calde. 4e servesc cu gem de prune sau prune proaspete. %imp de preparare -9$ min

latite cu miere :"eteta + Ingrediente Ingrediente 6pentru &$ bucati73 9 cesti cu faina, & lingurita praf de copt, 9#$ ml lapte, 9 linguri miere, 9 oua batute usor, +# g unt topit pentru uns tava, sirop de fructe, unt batut pentru servit clatitele. 5od de preparare: 4e amesteca faina cu praful de copt, se pun intr-un castron, si se face la mi'loc o gropita in care se toarna laptele, amestecat separat cu ouale, mierea si untul. 4e bate bine aluatul cu telul, pana ce nu mai face cocoloase. 4e incinge o tigaie potrivit de mare, se unge cu unt si se toarna in ea 9 linguri cu aluat. 4e pra'este clatita circa 9 minute pe fiecare parte, la foc potrivit, se scoate din tigaie, se aseaza pe o farfurie si se acopera cu un servet de bucatarie. 4e procedeaza la fel cu aluatul ramas, ungandu-se tava, la nevoie, cu putin unt. Clatitele calde se servesc cu unt batut si sirop de fructe. entru untul batut3 se ia unt moale - la temperatura camerei si se bate 8-+ minute cu mixerul, pana ce devine afanat si cremos. %imp de preparare -neprecizat

Alvita cu miere Ingrediente: # albusuri, +$$ gr. de zahar, 8$$ gr. de nuci, 8$$ gr. de miere, 9$ ml zeama de lamiie, & pachetel cu zahar vanilat, un pachet cu foi 5od de Preparare: 4e curata nucile si se pun pentru &$ minute intr-o tava in cuptorul fierbinte, dar fara foc. 4e amesteca de 9-8 ori si, cind sint fierbinti, se freaca miezul de nuca intre palme, pentru ca acesta sa se curete de co'ile uscate. Intr-un vas smaltuit, se pun albusurile batute spuma tare, adaugind zaharul si zeama de lamiie 6toate odata7. 4e continua sa se bata amestecul cu telul, pastrind vasul pe plita fierbinte, pe flacara mica, peste care s-a pus o placa metalica. Cind spuma se tine in tel, fara sa mai cada, este gata. Intre timp, se pune pe foc mic mierea sa se incalzeasca si se toarna peste albus, dar se bate tare amestecul cu telul &$ minute. Compozitia se umfla ca o spuma moale, pentru ca mierea subtiaza albusul, ce se va intinde ca o coarda. Cind

spuma isi pastreaza forma, se ia vasul de pe foc si se pune zaharul vanilat si nucile. Compozitia se intinde in strat de 9 cm, cit este calda, pe foi, deasupra se pune o alta foaie si se presara usor cu palma. Dupa 9-8 zile, se taie alvita in romburi sau in patrate. %imp reparare3 =# /in

%iscuiti cu miere Ingrediente: #$ gr. miere, 9 oua, &#$ gr. smintina, &#$ gr. unt incalzit usor, cca +$$ gr. faina, & pachetel zahar vanilat, & lingurita praf de amoniac, un virf de cutit sare 5od de Preparare: 2uale batute impreuna cu mierea se amesteca bine cu untul si smintina usor incalzite, amoniacul si sarea. 4e adauga faina si se framinta un aluat potrivit de moale. 4e acopera cu un servet si se lasa sa se odihneasca 9$-8$ minute. 4e intinde o foaie groasa de &G9 cm, se taie dreptunghiuri nu prea mari si se aseaza intr-o tava la o distanta de 9-8 cm. 4e coc la foc mic. %imp reparare3 &$$ /in

%omboane cu nuci si miere Ingrediente: &$$ gr. miere, &$$ gr. pesmet de turta dulce, &#$ gr. nuci date prin masina, &$$ gr. zahar pudra, 9 lingurite cacao, &G9 lingurita scortisoara, &G9 lingurita anason, +$ gr. nuci intregi, lapte cit cuprinde 5od de Preparare: 4e pun pe planseta nucile date prin masina, se adauga mierea, celelalte ingrediente uscate si, cu a'utorul laptelui 6turnat cite putin, pentru a nu subtia prea mult compozitia7, se formeaza o masa densa din care se intinde o foaie de cca & cm grosime, pe planseta presarata cu zahar pudra. Folosind diferite tipare de metal, se taie forme si figurineE se fixeaza deasupra, prin presare, cite o bucata de nuca si se lasa bomboanele sa se usuce la temperatura camerei. %imp reparare3 "$ /in

%udinca cu mere si gris Ingrediente: +$$ gr. miere, 9#$ gr. gris, $,+$$ l lapte, & Fg. mere, &$$ gr. unt, & pachetel zahar vanilat 5od de Preparare: 4e unge o forma de budinca cu putin unt si se presara cu &G8 din cantitatea de gris. 4e aseaza deasupra in strat uniform, 'umatate din cantitatea de mere 6curatite si rase pe razatoarea de zarzavat7, se presara peste ele 'umatate din cantitatea de gris ramasa, din nou merele rase si peste ele restul de gris. 4e toarna deasupra laptele incalzit si amestecat cu mierea, zaharul vanilat, se pune din loc in loc untul taiat cuburi si se da la cuptor la foc potrivit, lasind sa se rumeneasca. %imp reparare3 #$ /in

ornuri cu ciocolata Ingrediente: & Fg de faina 8 oua + lg miere $,# l lapte 9 cubulete de dro'die 9 plic zahar vanilat razatura de lamaie sare umplutura3 ciocolata cuvertura un ou pentru uns deasupra 5od de Preparare: 4e face un aluat din ingredientele de mai sus si se lasa la dospit cam o 'umatate de ora. 4e portioneaza in bucati potrivite pe care le mai lasam un pic sa se odihneasca. Apoi intindem foaie rotunda pe care o portionam in cate triunghiuri dorim. unem bucatele de ciocolata in partea mai lata si rulam. 0e asezam in tava tapetata cu hartie le ungem cu ou, mai lasam un pic sa creasca apoi le bagam la cuptor la foc potrivit. Au iesit foarte pufoase. %imp reparare3 neprecizat

rema de nuci cu miere Ingrediente: ?$ gr. miere, &9$ gr. unt, &9$ gr. nuci, & galbenus, ?$ gr. zahar pudra, 'umatate plic zahar vanilat 5od de Preparare: )ntul, nucile, zaharul, galbenusul si zaharul vanilat se amesteca, pina ce compozitia incepe sa se albeasca. 4e adauga mierea si se omogenizeaza totul, cu mixerul. %imp reparare3 9$ /in

rema cu miere hranitoare pentru copii Ingrediente: &$$ gr. miere, 8$$ gr. brinza de vaci, 8$ gr. unt, & galbenus, &G9 plic zahar vanilat, &$ gr. stafide, &$$ ml lapte, 9$$ gr. nectar de fructe 5od de Preparare: /ierea, untul, brinza de vaci, laptele, galbenusul, nectarul si zaharul vanilat se bat pina la consistenta cremei. 4e presara stafide deasupra. %imp reparare3 8# /in

rema de gutui cu miere Ingrediente: + gutui mari, & cana smintina, #-= linguri amidon de porumb, 9 lingurite ulei, 9$$ g miere de albine 5od de Preparare: 4e spala gutuile, se taie cubulete mici, se asaza intr-o cratita, se acopera bine cu un litru si 'umatate de apa si se pun la fiert. 4e lasa sa se fiarba bine. 4e freaca amidonul cu ulei si smantana, si se toarna peste gutui. 4e amesteca incontinuu pentru a nu se prinde, pana se ingroasa ca o crema. 4e stinge focul, se adauga mierea de albine si se freaca pana cand mierea este incorporata. %imp reparare3 +# /in

<risca 7mei8 cu >uca aramelizata in 5iere Ingrediente: 9$$ g hrisca sau mei,&$$ g orez,& banana,& portocala,#$ g stafide,#$ g nuci tocate

6nu macinate7,#$ g nuci fierte in miere, miere de albine,dupa gust,&$$ g ciocolata alba,&#$ ml sirop gros de fructe,un varf de sare 5od de Preparare: 4palati bine, in mai multe ape, hrisca 6meiul7 si orezul. uneti-le impreuna, la fiert, in apa usor sarata, intr-o cantitate de + ori mai mare decat volumul lor. Dupa # minute de cand incepe sa clocotesca, adaugati in vas, stafidele, spalate si scurse, nucile tocate, ciocolata rasa si mai lasati, la foc mic, inca "-&$ min. 0asati apoi, la racit, acoperind vasul cu un capac. Intre timp, curatati fructele de coa'a, taiati-le cubulete si adaugati-le in amestecul racit. 4eparat, fierbeti la foc mic, miezul de nuca in miere 6cantitatea depinde de cat de dulce vreti sa fie si cat sos de nuca vreti sa obtineti7, pana ce aceasta se caramelizeaza usor si se inmoaie putin, apoi lasati la racit. Folositi un vas cu pereti mai inalti, pentru ca la fierbere se formeaza spuma multa ce tinde sa dea pe dinafara. (epartizati compozitia cu hrisca rece, in boluri sau castronase, ornati cu nuca caramelizata si turnati sirop de fructe. astrati la rece pana la servire. %imp reparare3 +$ /in

Eeleu de capsuni cu miere Ingrediente: 8#$ gr. /iere, & Fg. capsuni, $,+$$ l apa, gelatina 5od de Preparare: 4e trec capsunile printr-o sita deasa. 4e adauga apa si mierea si se pune la foc, lasind sa dea un clocot, doua. 4e masoara cu ceasca si se pune gelatinaE la fiecare ceasca, 8 foi de gelatina inmuiata in apa rece. 4e amesteca pina se dizolva gelatina, apoi se strecoara printr-o sita deasa, se toarna in forma de 'eleu sau in cupe si se lasa la frigider. %imp reparare3 +# /in

>uci cu ciocolata si miere Ingrediente: 9 cesti zahar, o lingurita sare, & ceasca nuci, 9 lingurite unt, o ceasca miere, & tableta de ciocolata amara, & ceasca lapte 5od de Preparare: 4e fierbe zaharul, ciocolata, sarea si laptele timp de # minute. 4e adauga mierea si mentinem amestecul pe foc. 4e adauga untul si dam totul de o parte pina ce se ingroasa putin. 4e bate pina se obtine o crema. 4e adauga nucile si punem amestecul intr-o tava. Cind pasta s-a intarit putin, se poate taia in felii. %imp reparare3 9$ /in

Orez dulce Ingrediente: o cana de orez, + cani de lapte, & lingurita scortisoara, & lingurita zahar vanilat, + linguri miere, & varf cutit sare 5od de Preparare: 4e fierbe orezul cu laptele, sarea si zaharul vanilat, cam +# de minute. 4e adauga mai spre sfarsit mierea si scortisoara. %imp reparare3 =$ /in

Savarina cu sirop de miere Ingrediente: # oua, # linguri pesmet fin 6cca &#$ gr.7, 8 linguri zahar, zeama de la &G9 lamiie, coa'a unei lamii, frisca. 4iropul3 9$$ gr. miere, $,9$$ l apa, & lingura rom 5od de Preparare: 4e freaca zaharul cu galbenusurile pina se face ca o crema, se adauga apoi amestecind mereu coa'a si zeama de lamiie, pesmetul, iar la sfirsit albusurile batute spuma. 4e pune compozitia in forma de savarina 6forma rotunda7. 4e coace la foc potrivit, apoi se insiropeaza cu un sirop facut din miere, apa si rom. Dupa ce se raceste, se umple in mi'loc cu frisca. %imp reparare3 ?# /in

%auturi
%autura din mure Ingrediente & Fg mure, miere, 9 l apa. 5od de preparare /urele se trec prin apa de cateva ori, apoi se pun in apa fierbinte. 4e lasa # minute sa fiarba si se retrage de pe foc. 4e strecoara, iar semintele ramase se inlatura. 4e adauga mierea dupa gust si se amesteca. 4e pune la rece. Este o baututa bogata in vitamina C si se serveste cu gheata. %autura din mure Ingrediente: & Fg mure, miere, 9 l apa. 5od de Preparare: /urele se trec prin apa de cateva ori, apoi se pun in apa fierbinte. 4e lasa # minute sa fiarba si se retrage de pe foc. 4e strecoara, iar semintele ramase se inlatura. 4e adauga mierea dupa gust si se amesteca. 4e pune la rece. /od de servire Este o baututa bogata in vitamina C si se serveste cu gheata. %imp reparare3 neprecizat

ocCtail miere si banane Ingrediente: pentru 8 portii3 & lingura miere, 9 linguri gheata pisata, & banana, &$ linguri suc de ananas, 9#$ ml lapte 5od de Preparare: 4e amesteca mierea cu laptele. 4e pune in mixer gheata, sucul de ananas, banana

taiata bucati, laptele amestecat cu miere si se bate pina la omogenizare. %imp reparare3 9# /in

ocCtail orange Ingrediente: & grapefruit, &G9 lamaie, 8$ ml miere, & felie de portocala. 5od de Preparare: 4e storc fructele, se amesteca cu mierea. 4e amesteca bine si se toarna apoi intr-un pahar si se orneaza cu o felie de portocala. /od de servire. 4e serveste rece. %imp reparare3 9# /in

5i6 de lamiae si portocale Ingrediente: & portocala, & lamaie, #$ ml miere, apa plata. 5od de Preparare: ortocala si lamaia se spala , se sterg cu un servet. Fructele se taie pe 'umatate si introduc pe rand in storcator. Qeama rezultata se amesteca cu miere , apa plata si se agita # minute. Este o bautura racoritoare si naturala. 4e serveste cu gheata. %imp reparare3 neprecizate

Suc de pepene rosu Ingrediente: &G9 pepene rosu, & lingurita de miere. 5od de Preparare: epenele se curata de coa'a verde, de seminte si se paseaza. ulpa rezultata se amesteca cu mierea , se agita & minut si se toarna intr-un pahar cu cuburi de gheata . 4e serveste rece si cu alte adaosuri %imp reparare3 neprecizate

eai din plante cu lamie Ingrediente: #$$ ml apa, 9$ gr ceai din plante, & lamaie, #$ gr miere. 5od de Preparare: Intr-un ibric punem apa la fiert, cand a dat in clocot adaugam ceaiul din plante, si acoperim imediat cu un capac . Inchidem focul si lasam 9 minute. 4e strecoara apoi, se pune intr-o cana de ceai si adaugam miere si lamaia taiata feliute subtiri. 4e serveste cald. %imp reparare3 neprecizate

eai cu miere si cu mirodenii Ingrediente: = cesti de apa, 9 lingurite de ceai uscat, 9 linguri de suc de lamaie, ceasca miere, scortisoara, & virf de cutit de cuisoare macinate 5od de Preparare: 4e pun mirodeniile in apa si se incalzesc la foc mic, acoperit, timp de &$ minute, dar

fara sa dea in clocot. 4e toarna incet aceasta infuzie peste ceai. 4e strecoara lichidul si se adauga sucul de lamaie si mierea. %imp reparare3 9$ /in

5ancaruri
ostite Porc u 5iere Si -uica Ingrediente: & Fg costite porc + catei usturoi &#$ ml vin alb 9 lingurite miere albine #$ ml palinca 6tuica7 sare, piper, deliFat &$$ ml ulei ptr pra'it 5od de preparare: Costitele le portionam apoi le condimentam cu sare, piper si deliFat. unem &$$ ml ulei la incins si pra'im costitele condimentate pe ambele parti. Intr-un pahar preparam urmatorul amestec3 9 lingurite miere de albine, #$ ml palinca. Amestecam bine pana mierea se dizolva in palinca apoi turnam totul peste carne, in acelasi timp punem si cei &#$ ml vin peste. Adaugam si usturoiul taiat felii si apoi turnam apa cat sa acopere bine carnea. 4e acopera vasul cu un capac si se lasa la fiert pana scade zeama si a'unge pe untura. Daca carnea nu e fiarta se mai poate adauga apa. 4e mai potriveste gustul cu sare daca e nevoie. 4e serveste cu pireu de cartofi alaturi mergand la fel de bine o salata de rosii sau muraturi. ostite Porc u 5iere Si -uica Ingrediente: & Fg costite porc,+ catei usturoi, &#$ ml vin alb, 9 lingurite miere albine, #$ ml palinca 6tuica7, sare, piper, deliFat &$$ ml ulei ptr pra'it 5od de Preparare: Costitele le portionam apoi le condimentam cu sare, piper si deliFat. unem &$$ ml ulei la incins si pra'im costitele condimentate pe ambele parti. Intr-un pahar preparam urmatorul amestec3 9 lingurite miere de albine, #$ ml palinca. Amestecam bine pana mierea se dizolva in palinca apoi turnam totul peste carne, in acelasi timp punem si cei &#$ ml vin peste. Adaugam si usturoiul taiat felii si apoi turnam apa cat sa acopere bine carnea. 4e acopera vasul cu un capac si se lasa la fiert pana scade zeama si a'unge pe untura. Daca carnea nu e fiarta se mai poate adauga apa. 4e mai potriveste gustul cu sare daca e nevoie. 4e serveste cu pireu de cartofi alaturi mergand la fel de bine o salata de rosii sau muraturi. %imp reparare3 neprecizat

Baluste cu miere si scortisoara 7 *ahe1as mezes8 Ingrediente: t. galuscute3 8$$gr faina & ou si un pic de apa /ai avem nevoie de3 +$ gr rama #$ gr miere de albine &$$-&#$ ml lapte zahar praf 9-8 linguri & - 9 lingurite scortisoara & praf de sare in galuscute 5od de Preparare: @aluscutele se fierb in apa cu sare, se strecoara. 4e pune la incalzit rama si se pun in el galustile si se tine &-9 minute pe foc, dupa care se toarna intr-un vas uns cu rama. 0aptele il punem sa se incalzeasca si punem in el si mierea de albine sa se topeasca si asa il punem peste galuscute si se da la cuptor pana scade de pe el laptele si deasupra se rumeneste un pic. %imp reparare3 neprecizat

Piept de pui cu miere de albine Ingrediente: 9$$gr piept pui,miere de albine,sare,cimbru,piper,ulei. 5od de Preparare: ieptul de pui condimentat si stropit cu ulei se baga la cuptor la temp de &#$ -&"$ grade timp cca 9$ min.Cand este aproape gata se scoate si se unge cu miere de albine.4e mai lasa pana cand se formeaza o crusta. 4e serveste imediat. %imp reparare3 neprecizat

Platou de costite porc cu miere si vin Ingrediente: costite de porc, miere, vin, usturoi, piper, ulei de masline 5od de Preparare: Intr-un bol adanc se amesteca o lingura de miere, o lingura ulei de masline, sare, piper dulce, piper picant 6optional7 si se amesteca toate aceste ingrediente dupa care se ung bine cu mana costitele si se lasa &$ min. 4e aseaza costitele in cratita, se pune usturoi, vin cam &$$ ml, se presara putin patrun'el, se acopera si se dau la cuptor pt 9#-8$ min, pana devin putin crocante. 4e servesc cu cartofi natur sau cartofi copti. %imp reparare3 8$ /in

Pui libanez cu miere de albine Ingrediente: + bucati piept pui fara oase, & ceapa mare taiata, 8 catei usturoi taiati, & lingura unt sau margarina, sucul de la 9 portocale O putina coa'a rasa, sucul de la 'umatate de lamaie, scortisoara, all spices 6 condimente arabesti 7, 8 linguri de miere de albine sare, & cana couscous sau orez. 5od de Preparare: Intr-o tigaie se pune puiul impreuna cu margarina la foc mic. 4e adauga ceapa si usturoiul si se lasa pe foc pana cand puiul devine maroniu. Imediat, se adauga sucul de portocale cu coa'a rasa, sucul de lamaie si sarea. 4e lasa la fiert , se pune scortisoara si aproape de sfarsit se toarna mierea de albine peste pui. 4e mai lasa la

foc inca # minute . Cand este gata se serveste cu couscous-ul sau orezul preparat in prealabil. %imp reparare3 neprecizat

Pui hinezesc cu 5iere si Spaghete Pra1ite$ 5ezes sirCe Ingrediente: Ingrediente Dait 3 & lingurita piper alb &G9 lingura piper negru 8 linguri ulei & lingurita sare 8 linguri zahar Ingrediente pentru panirat carnea 3 &G9 cana faina 6cana de 9#$ ml7 &G+ cana amidon porumb & lingurita praf de copt & ou 8 linguri ulei 9G8 cana apa & lingurita sare @lazura de miere 3 + linguri sos de soia &G? cana miere &G+ cana zahar &G? cana Fetchup & lingura otet 6facultativ daca dorit sa iasa carnea picanta & ardei iute taiat cubulete7 Ingredient principal 3 #$$ gr piept de puisau pulpa 9 morcovi & ceapa 9 ardei grasi +$$ gr spaghete # linguri sos de soia ulei pentru pra'it 5od de Preparare: Intai preparam baitul in care vom tine carnea pantru cateva ore la rece. Amestecam toate ingredientele enumerate la bait punem carnea taiata fasii si le amestecam bine. unem carnea la rece. Dupa ce scoatem de la rece carnea, ne apucam sa pregatim compozitia in care vom tavali fasiile de carne. Intr-un vas punem faina, amidonul, praful de copt, sarea, oul, uleiul si apa si le amestecam pana se omogenizeaza. %rebuie sa obtinem un aluat ca de clatite, dar un pic mai gros. Carnea o vom tavali prin acest aluat si o vom pra'i in ulei abundent pana devine frumos aurie. 4coatem fasiile pe servetel de hartie sa absoarba surplusul de grasime. reparam acum glazura de miere in care vom tavali bucatile de carne panirate. unem intr-un vas mai larg la incalzit mierea, zaharul, Fetchupul, sosul de soia si lingura de otet. Cand fierbe adaugam carnea si o tavalim bine prin acest sos obtinut, apoi se scoate intr-un vas pana la servire. 6in acest sos de miere eu am adaugat si 9 ardei iuti sa fie mai picant7. uiul astfel pregatit il servim cu spaghete pra'ite pe care le preparam in urmatorul fel3 unem spaghetele sa fiarba in apa in care punem doar un pic de sare. 0e stoarcem si le spalam dupa ce au fiert. e + linguri de ulei calim ceapa, morcovii si ardeii dati pe razatoarea mare, adaugam la ei spaghetele fierte, sos de soia circa # linguri si le pra'im mai departe circa 9-8 minute pe foc mic. Adaugam un pic de sare dupa gust. e farfurie punem spaghete pra'ite si carne trasa prin glazura de miere. /entiuni3 E un fel de mancare tipic chinezeasca care este deosebita prin multitudinea de gusturi, dulce -acrisor, in cazul meu si picant. %imp reparare3 neprecizat

Pui cu Sos de Bogosari si 5iere Ingrediente: entru garnitura3 & cana orez & morcov &G9 radacina de pastarnac 9 cepe 9 ardei Fapia rosu = cani apa sare piper & lg de concentrat de legume 9 lg ulei de masline entru sos3 o 'umatate de pui 9 gogosari 9 lg miere 8 lg smantana sare piper 8 lg ulei de masline 5od de Preparare: entru a prepara garnitura am procedat astfel3 morcovul, ardeii si ceapa le-am taiat

rondele si le-am pus la calit in uleiul de masline. Am adaugat si pastarnacul ras prin razatoarea mica, sare, concentratul de legume si piper si le-am lasat sa se inmoaie bine. Apoi am pus apa fierbinte si am lasat sa dea in cateva clocote, dupa care am adaugat orezul. 4e fierbe la foc mic pana ce orezul absoarbe toata apa. Intre timp am pus carnea de pui la pra'it in uleiul de masline dupa care am adaugat gogosarii taiati cubulete sare piper mierea si le-am lasat sa se calesca foarte bine adaugand din cand in cand cate un strop de apa. 0a final am adaugat si smantana si l-am mai lasat # min. /entiuni3 Am servit alaturi cu garnitura de orez cu legume 4alata de fructe cu miere Ingrediente 9 mere, 9 FiUi, 8$ ml miere. /od de preparare /erele se spala se taie fiecare pe 'umatate si se curata de mi'loc. 4e taie rondele. NiUi se curata de coa'a se taie pe din doua , apoi rondele. Intr-un bol se pun fructele si apoi adaugam mierea. 4e lasa & ora la rece. Este o salata bogata in multa vitamina C. 4e serveste rece. %imp reparare3 neprecizat

Salata de fructe asortate Ingrediente: 9 linguri miere, &$$ gr. stafide, &$$ gr. smochine, #$ gr. alune macinate, & mandarina, &$$ gr. frisca, piscoturi 5od de Preparare: 4e spala stafidele si smochinele, se toaca si se amesteca cu alunele macinateE se adauga zeama de la mandarina si mierea, si se amesteca. 4e decoreaza cu frisca si piscoturi. %imp reparare3 9$ /in

-a1ina de Pui cu Smochine si 5iere Ingrediente: = bucati de pui, smochine 8 linguri de miere, & ceapa, & catel de usturoi, & lingurita de scortisoara, &lingurita de ghimbir in pudra, sofran, sare, piper, supa de pui 5od de Preparare: Daca folositi smochine uscate le vom inmuia in apa calduta, daca folositi proaspete sau congelate le taiem direct in +. Intr-o craticioara adanca sau speciala ta'ina se incing + linguri de ulei, se spala puiul si se aseza in craticioara, se lasa cateva minute sa prinda culoare. Dupa acest timp adaugam ceapa si usturoiul taiat maruntel, continuam cu condimentele, amestecam sa prinda toate aromele. 0asam # minute si adaugam mierea de albine, amestecam din nou, astefel puiul se va carameliza putin. regatim supa de pui dintr-un cub sau din instant, sau daca aveti facuta in casa si asa calda o varsam peste carne, carnita trebuie sa fie acoperita de supa. Dam la fiert, cu craticioara acoperita de un capac pana cand puiul este bine patruns. (idicam capacul si lasam sa scada sosul pana devine gros. 4aram, piperam. !om adauga smochinele taiate in +, acoperim cu capacul si mai lasam pe foc cam # minute in asa fel ca sa nu se transforme in gem. Cele uscate cer putin mai mult timp, dar maxim &$ minute. 4ervim alaturi de cereale cuscus sau de orez. %imp reparare3 9$ /in

F-oamna la cuptorF Ingrediente: Ingrediente copanele de pui ? buc morcov 8 buc mere 8 buc gutui & buc telina & buc

cartofi 8-+ buc piersica & buc conopida gogosar & buc ulei de masline piper sare condiment pentru carne miere & lg vin alb 9#$ml lamaie patrun'el verde 5od de Preparare: /erele si gutuile taiate felii mari se calesc putin in cateva lg de ulei de masline,se scot pe o farfurie si in uleiul ramas punem la pra'it copanelele nu inainte de a le da cu sare piper si condiment pentru carne. Intr-o tava pe care am imbracat-o in staniol6nu e neaparat nevoie7punem cartofii taiati felii mari,morcovul si el taiat mare,merele si gutuile calite,copanelele,cateva buchetele de conopida,felii de gogosar,felii de telina si piersica.In uleiul ramas de la pra'it copanelele adaugam vinul ,mierea sare piper,si 9$$ ml apa dam in cateva clocote si turnam peste aran'amentul din tava.Acoperim cu o folie de staniol si dam tava la cuptor pentru +# de min la foc mediu. )ltimele &$ min lasam tava descoperita ca sa se gratineze putin. Dupa ce a fost scoasa din cuptor garnisim tava cu felii de lamaie si frunze de patrun'el ofta buna55 %imp reparare3 neprecizat

latite cu branza si stafide Ingrediente: &$ foi de clatite, 9#$ gr branza telemea, #$ gr stafide, &#$ gr miere. 5od de Preparare: Foile de clatite se ung cu miere, se rade branza si se adauga stafide 6 inainte de a fi adaugate le fierbem in sirop de diverse arome # minute7. 4e pliaza dupa preferinta. Deasupra se adauga branza rasa si stafide.4e servesc calde. %imp reparare3 neprecizat

renvursti cu 5iere Ingrediente: &9 crenvursti de pui, 9 mere rosii, ? linguri cu miere, &G9 l supa de pui, ceapa verde, sare, piper 5od de Preparare: 4e spala merele, se curata de seminte si se taie in patratele mici. Crenvurstii se pra'esc in ulei incins, se adauga bucatelele de mar si se amesteca de cateva ori. 4e adauga supa de pui si mierea, sare, piper si se lasa sa fiarba timp de &# minute. 4e servesc crenvurstii impreuna cu bucatelele de mar, stropiti cu sosul in care au fiert si presarati cu ceapa verde tocata foarte fin. %imp reparare3 9$ /in

*rigarui de strut cu glazura de miere Ingrediente: /arinata3 8#$ ml vin rosu, & ceapa mica tocata marunt, & lingurita de rosmarin, & lingurita de cimbru uscat, +-# catei de usturoi zdrobiti, & legatura de patrun'el tocat, 9 lingurite de piper alb, 8 lingurite de sos Worcestershire, 8-+ frunze de dafin Frigarui3 #$$ g File sau 4teaF de strut taiat cuburi, 9 rosii taiate cuburi, & ardei gras taiat cuburi, 9 cepe taiate cuburi, &9# ml miere incalzita 5od de Preparare: 4e amesteca ingredientele pentru marinata si se lasa carnea, intr-un vas acoperit, la

marinat, in frigider timp de 9+ de ore. 4e aseaza carnea alternativ cu legumele pe frigarui dupa care se ung cu miere, asteptati cateva clipe pentru a lasa excesul de miere sa se scurga. 4e pun pe gratar la foc mediu, intorcandu-se o singura data, aproximativ # min pe fiecare parte. /entiuni3 Ca urmare a continutului redus de grasimi poate rezulta o friptura oarecum uscata. A nu se confunda cu fragezimea carnii si retineti ca sarea si condimentele absorb umiditatea, asadar asezonati imediat dupa ce a fost despachetata. Carnea de strut trebuie gatita la o temperatura cat mai mare pentru un timp cat mai scurt. 2 friptura de strut bine gatita trebuie sa fie un pic in sange, suculenta si frageda. Ideal este ca fileul de strut sa fie semi fript. Daca este tinuta prea mult la foc carnea se va usca prea tare. %imp reparare3 8$ /in

Diverse
Bem de visine Ingrediente: & Fg de visine, =$$gr zahar,&$$gr miere 5od de preparare: 4e spala si curata de coa'a si samburi un Fg de visine, dupa care se toca.4e fierbe 'umatate din cantitate cu &$$ de grame de miere si =$$ de zahar la foc puternic. Dupa &# minute se adauga restul fructelor si se mai lasa &$ min. la fiert. @emul se pune in borcane inchise ermetic.

Diverse retete cu miere

rema de cafea cu miere Ingrediente: ?$ gr. miere, &#$ gr. unt, 9 galbenusuri, &9$ gr. zahar tos, &G? litru cafea neagra tare filtrata 5od de Preparare: 4e bate spuma mierea cu untul. Cafeaua rece, zaharul si galbenusurile se amesteca si se fierb pe foc mic, amestecind mereu, pina ce compozitia se ingroasa. Dupa ce compozitia s-a racit, se adauga treptat, la amestecul de unt cu miere si se omogenizeaza crema, cu o lingura de lemn. %imp reparare3 "# /in

Desert naturist ultrarapid Ingrediente: fulgi de ovaz, miere6 sau zahar daca nu ai miere7, nuci macinate, coa'a de lamaie rasa, scortisoara, stafide, cacao 5od de Preparare: 4e amesteca toate ingredientele in proportia dorita 6 in functie de persoana3 mai mult sau mai putin dulce, mai aromat sau deloc, mai vartos sau mai fluid...7 cu o ceasca 6 cana7 de apa fiarta si racita 6 sau chiar fierbinte7. Este un desert delicios si natural facut fara cuptor pe care il pregatesc de cate ori n-am timp si vreau sa mananc ceva dulce mai special. %imp reparare3 # /in

Bem de visine Ingrediente: & Fg de visine, =$$gr zahar,&$$gr miere 5od de Preparare: 4e spala si curata de coa'a si samburi un Fg de visine, dupa care se toca.4e fierbe 'umatate din cantitate cu &$$ de grame de miere si =$$ de zahar la foc puternic. Dupa &# minute se adauga restul fructelor si se mai lasa &$ min. la fiert. @emul se pune in borcane inchise ermetic. %imp reparare3 neprecizat

Bogosari umpluti cu struguri Ingrediente: ingrediente gogosari struguri otet zahar apa miere seminte de mustar piper boabe foi de dafin 4e spala gogosarii,se indeparteaza cotoarele si se umplu cu struguri albi si negri 5od de Preparare: 4e prepara un sos din & l otet de > grade,8 l de apa,+ lg sare,#$$g zahar,foi de dafin si piper.4e da in clocot apoi se toarna peste gogosarii aran'ati in borcan. /ierea69#$g7 se adauga atunci cand compozitia este temperata.4e completeaza cu seminte de mustar .4e sigileaza si se depoziteaza la intuneric. Dupa "-? zile se pot consuma. Cantitatea de lichid o puteti micsora6numai sa pastrati proportiile7 in functie de cati gogosari vreti sa puneti %imp reparare3 neprecizat

Iaurt cu capsuni Ingrediente: 9$$ml iaurt,9 lg miere,un pumn de capsuni 5od de Preparare: 4e pune in blender capsunii,mierea si iaurtul si se mixeaza. %oate ingredientele trebuie sa fie reci de la frigider. 4e serveste rece %imp reparare3 neprecizat

Iaurt cu piersici Ingrediente: iaurt de casa6facut de mine din lapte de vaca 7,piersici foarte coapte,miere de albine de salcam. 5od de Preparare: Cantitatile sunt variabile in functie de gust si nr de persoane. Am curatat piersicile68 buc7 de pielita si samburi am adaugat mierea de albine 69 lingurite7si la sfarsit un pahar mare de iaurt foarte bine racit.Eu le-am mixat intr-un borcan cu mixerul vertical dar poate merge foarte bine si in blender. @ustul e excelent ...nu poate fi comparat cu nici un iaurt cu fructe din comert. 4e serveste rece. %imp reparare3 neprecizat

5ic de1un cu gris, nuci si ciocolata amaruie Ingrediente: #$$ ml lapte, gris, nuci, 9 patratele de ciocolata amaruie, miere de albine 5od de Preparare: Intr-o oala aduceti laptele la fiert, micsorati focul si varsati in ploaie grisul amestecand energic ca sa nu faca cocoloase. Fierbeti pana se ingroasa destul de tare compozitia si transferati intr-o farfurie unde il amestecati cu mierea si nuci maruntite. %opiti ciocolata amaruie la microunde si ungeti cu o pensula cateva 'umatati de nuci, iar restul turnati in fir subtire. %imp reparare3 neprecizat

5ere cu nuca la cuptor si miere Ingrediente: 9 mere ,&$$ gr nuca,9$ gr unt,zahar vaniliat,scortisoara,miere de albina 5od de Preparare: 4e scobesc merele pe la cotor, cu un cutit subtire sau cu o lingura mica. 4e umplu merele cu nuca macinata ,se pune zaharul vaniliat, un cubulet de unt,si se presara scortisoara.4e asaza intr-o tava, in care s-a pus putina apa. este mere se pune miere de albina se lasa la cuptor 9$ de minute. %imp reparare3 neprecizat

5ere coapte cu miere si lamiie Ingrediente: + mere mari, o lingurita miere, coa'a si zeama de la o lamiie, o lingurita margarina degresata 5od de Preparare: 4e incinge cuptorul. 4e scobesc merele si se indeparteaza cotoarele. Cu un cutit, se cresteaza merele pe verticala la distante egale. 4e pun intr-o tava de teflon. 4e amesteca mierea, margarina, coa'a si zeama de lamaie. 4e toarna cu o lingurita amestecul obtinut in mere, se acopera cu o folie de aluminiu si se introduce tava la cuptor timp de +$-+# minute.4e servesc cu crema de lapte degresat %imp reparare3 =$ /in

-arta de dimineata Ingrediente: 9 chifle graham, + lingurite unt sau margarina, + lingurite rase de miere 5od de Preparare: 4e taie chiflele graham in doua si se pun la pra'it. 4e ung cu unt sau margarina si se adauga cate o lingurita de miere care se intinde bine cu a'utorul cutitului. 4e serveste cu lapte cald5 %imp reparare3 &$ /in

-ratamente cu produse apicole

5ierea ca medicament /ierea are proprietatea de a vindeca un numar foarte mare de boli si dureri. /ierea este produsa peste tot in lume iar cercetatorii considera ca poate fi utilizata in tratarea a numeroase boli fara pericolul existentei unor efecte secundare. /ierea este dulce, dar daca este consumata in cantitati moderate, ea nu va afecta cu nimic pacientii bolnavi de diabet. rintre bolile care pot fi tratate cu a'utorul mierii se numara3 artrita, infectiile urinare, durerile de stomac, constipatia, raceala, gripa, acneea, oboseala cronica, indigestia, insomnia si multe altele. 5edicament natural pentru durerile de gat %imp de secole mierea a fost utilizata ca un remediu natural pentru a trata diverse simptome asociate cu banala raceala. In comformitate cu Asociatia americana a medicilor de familie exista multe cauze care pot provoca o durere de gat. Acestea includ infectii cu virusi precum raceala si gripa, drena' a sinusurilor, alergii si fumat. Durerile de gat cauzate de bacterii precum streptococi sunt de obicei tratate cu a'utorul antibioticelor. Intotdeauna contactati doctorul daca aveti febra sau simptome care dureaza mai mult de cateva zile. %impul este cel mai important vindecator al durerilor de gat cauzate de virusi dar pentru a usura simptomele iritante, incercati sa consumati o lingurita de miere pentru a calma durerile. uteti consuma o lingurita ori de cate ori aveti nevoie pentru a indeparta iritatia. De asemenea consumati multe lichide in special ceai cald indulcit cu miere. entru a adauga vitamina C amestecati ceaiul cu suc de portocale, grapfruit sau lamaie. )n nou studiu realizat de catre Colegiul de /edicina enn 4tate a aratat ca mierea poate oferii parintilor o alternativa eficienta si sigura pentru medicamentele de tuse. 4tudiul a aratat ca o doza mica de miere data copilului inainte de culcare a usurat mult mai mult tusea pe timpul noptii precum si somnul copilului decat in cazul celor care nu au beneficiat de tratament sau care au utilizat medicamente traditionale pentru raceala. %otusi fiti atenti ca mierea nu ar trebui administrata copiilor cu varsta mai mica de un an. /ierea este un produs sigur pentru copiii mai mari si adulti.

-ratamente cu miere G -ratamente cu propolis G -ratamente cu polen G -ratamente cu ceara G -ratamente de infrumusetare G 5asca cu miere pentru acnee G -ratamente de de infrumusetare cu ceara G -ratamde de infrumusetare cu ceara G5iere si scortisoara G 5iere si ghimbir G 5iere si lapte G Propolisul$ un medicament incredibil entru multi oameni apiterapia este un cuvant ciudat, care nedumereste. De fapt cuvantul denumeste un tip de tratament utilizat in multe parti ale lumii. Este un lucru de-a dreptul uimitor ca medicina moderna care a facut atatea progrese a inceput sa ia in serios tratamente care pana nu demult erau considerate ca fiind mituri sau pure inselatorii. Ceea ce (omani, @reci si Chinezii antici utilizau ca remediu pentru diferite boli, pare incredibil astazi pentru noi, dar cercetarile stiintifice au inceput sa dovedeasca cat de eficiente erau de fapt. Lipocrate a realiazat cat de important este propolisul, care este utilizat de albine pentru a-si igeniza stupul si pentru a-si prote'a puietul. %ermenul propolis deriva din limba greaca din pro care inseamna inainte si polis care inseamna cetate. Asadar cuvantul propolis s-ar traduce ca 1aparator al orasului.1 )tilizarea acestui produs este foarte raspandita, mai putin in Europa 2ccidentala, desi nu ne putem explica de ce. Intradevar $,9, din populatie poate dezvolta alergie datorita continutului de polen, dar restul il poate consuma fara nici un fel de problema. Intrebarea este ce face aceasta substanta atat de populara si cautata. ropolisul este compus din rasina ce provine de la diversi copaci si plante 6#$,7, ceara 68$,7,

uleiuri esentiale 6&$,7 si polen 6#,7. /ai contine si aminoacizi, vitamine si cel mai important bioflavonoizi, care sunt considerati ca fiind elementul activ care declanseaza procesul de vindecare. Aceast ameste este numit 1lipiciul albinelor1 si este utilizat pentru a captusi interiorul stupului, oferind astfel un mediu steril, datorita proprietatilor sale antibiotice, antivirale si antifungice. Lipocrate utiliza propolisul pentru inflamatii si pentru ulcere. Egiptenii, pentru care albine era sfanta, utilizau propolisul in scopuri similare. entru romani albina era un simbol al cura'ului si al valorii si drept urmare propolisul era considerat foarte valoros. In legendele lor, Qeul Mupiter a transformat-o pe domnita /ellisa in albina doar pentru a produce miraculosul medicament. roprietatile sale curative au fost ignorate multa vreme in Europa, pana prin anul &#">, cand a fost publicata cartea lui Mohn @erard, intitulata 1Istoria lantelor1. In aceasta carte se afirma ca propolisul poate oferi un tratament pentru numeroase boli si dureri. %otusi de abia la sfarsitul secolului 9$ propolisul a inceput sa fie utilizat pe scara larga in anumite parti ale lumii. Cercetarile efectuate in China au demonstrat ca propolisul este eficient in tratarea hipertensiunii, a artero-sclerozei, a problemelor coronare, a'utand leucocitele sa curete surplusul de sange. %estele efectuate de rusi au dovedit ca poate preveni formarea abceselor si a ulcerului, in timp ce experimentele efectuate de americani si polonezi au dovedit eficienta in tratarea bolilor de piele, a herpesului si a diferitelor alergii. /edicina alternativa numeste propolisul ca fiind 1prietenul femeilor1 deoarece rduce durerile in perioada ciclului menstrual, trateaza infectiile vaginale si inflamatiile. Cele mai recente cercetari elaborate la Institutul -ational pentru Inima si lamani din 0ondra, a aratat ca propolisul este capabil sa distruga bacterii care au dezvoltat rezistenta la antibioticile sintetice moderne. Continutul de polen al propolisului este foarte important deoarece contine &= minerale, &= vitamine, toti cei &? aminoacizi, 9& de enzime si multe alte elemente. A'uta la intarirea sistemului imunitar si ofera protectie antioxidanta impotriva radicalilor liberi, pe care medicina moderna ii considera ca fiind foarte daunatori. Deasemenea impiedica eliberarea de stamine care a'uta la combaterea unor alergii, cum ar fi febra fanului. 4-ar putea sa nu mai priviti albina in acelasi fel niciodata. Istoricul roman linius a spus3 1medicii utilizeaza propolisul ca si medicament deoarece reduce umflaturile, usureaza durerile, trateaza inflamatiile atunci cand pentru acestea nu mai este nici o speranta.1 0a ora actuala poate fi consumat sub diferite forme deoarece este considerat ca fiind un supliment alimentar lispsit de toxine, care a'uta la rezolvarea problemelor respiratorii, a artritei, a reumatismului, a arsurilor, a zgarieturilor, problemelor dentale si a problemelor legate de piele. 4e poate cumpara din magazine naturiste sub forma de capsule, creme si solutii. 4e pare ca cei care practicau medicina in trecut erau mult mai avansati decat s-a crezut pana acum. )tilizati propolisul ca sa va mentineti cat mai sanatosi. Polenul si beneficiile sale olenul este unul dintre cele mai sanatoase alimente care pot fi gasite in natura. olenul are capacitati de vindecare uluitoare. De ani de zile sportivii utilizeaza acest

produs natural pentru intarirea organismului, cresterea rezistentei si a vitalitatii. olenul a'uta in remedierea si tratarea a numeroasa dureri si probleme de sanatate precum3 alergii, pierderea energiei si a vitalitatii, astm, menstruatie neregulata, diareee, anemie, cancer, reumatism, artrita sau a bolilor provocate de munca in mediul toxic. Conform unui studiu rusesc realizat pe un segment de populatie din @eorgia, ma'oritatea oamenilor care au atins varste de &$$-&$# de ani au declarat ca meniul lor zilnic cuprinde si miere neprocesata. Adica in compozitia acesteia este prezent polenul. olenul cuprinde 99 de aminoacizi 6inclusiv cei ? esentiali7, 9" de minerale, si o gramada de vitamine, hormoni si acizi grasi. Dar cel mai important lucru este acela ca polenul contine peste #$$$ de enzime si coenzime. Aceste enzime, din care unele au un efect detoxsifiant imediat, pot provoca reactiile alergice -mai ales la persoanele care sufera de alergii- cand polenul este consumat pentru prima data. Daca acest lucru sa intampla, incepeti cu o cantitate mica de polen si continuati progresiv, pana a'ungeti la o lingurita sau chiar mai mult pe zi. olenul are si proprietati antibiotice care a'uta la prevenirea diverselor boli cauzate de virusi si bacterii. Este bine ca polenul sa fie tinut la frigider. Incercati sa consumati polen cat mai proaspat. Incercati sa evitati consumarea polenului care a fost uscat la temperaturi mai ridicate de &8$oC. olenul poate fi comercializat sub forma de praf, capsule sau tablete. %otusi cel mai indicat ar fi sa il consumati in stare pura, neprelucrata.

*rumusete /ierea este un tratament dulce pentru piele roducatorii de cosmetice utilizeaza mierea in toate produsele de infrumusetare incepand de la crema pentru maini, diverse lotiuni si pana la sapun si spuma de baie. 2amenii considera ca mierea este un produs cu multiple calitati terapeutice si din aceasta cauza producatorii o utilizeaza pe scara larga. Din ce in ce mai multi cumparatori cer produse cosmetice care contin ingrediente naturale. %otusi in cazul mierii, imaginea este doar inceputul. In primul rand mierea este un un produs ce retine umiditatea, acest lucru insemnand ca mierea are capacitatea de a atrage si retine grasimea. Din aceasta cauza mierea este utilizata intr-o mare varietate de produse hidratante inclusiv produse de curatat, creme, sampoane si balsamuri de par. /ierea are si proprietati anti-iritante si din aceasta cauza este utilizata in produsele pentru o piele sensibila sau in cele destinate bebelusilor. -ratamente cu miere G -ratamente cu propolis G -ratamente cu polen G -ratamente cu ceara G -ratamente de infrumusetare G -ratamente de de infrumusetare cu ceara G -ratamde de infrumusetare cu ceara G5iere si scortisoara G 5iere si ghimbir G 5iere si lapte G

#nergie naturala #nergie naturala pentru atleti

-u este nici un secret faptul ca atletii de diferite varste si categorii includ mierea in regimul lor zilnic. /ierea se gaseste deseori pe mesele de antrenament inainte de marele meci, sub forma de bauturi energizante ce pot fi consumate in timpul exercitiilor sau sub forma de bauturi energizante pentru atletii care trebuie sa castige in greutate este foarte bine cunoscut beneficiul pe care il aduce consumul de carbohidrati inainte, in timpul si dupa efectuarea exercitiilor de rezistenta. /ai mult cercetarile au dovedit beneficiile pe care le au consumul de carbohidrati in timpul si dupa exercitiile intense dar de scurta durata 6de exemplu meciuri de fotbal, intreceri de inot si chiar exercitii de rezistenta7. Carbohidrati consumati in timpul si dupa realizarea exercitiilor mentin nivelul de glucoza din sange si previn oboseala prematura. Dupa exercitii, carbohidratii sunt necesari pentru a reface muschii si gliocenul din ficat si sa il pregateasca pe atlet pentru urmatoarea tura de antrenament. /ierea este o resursa naturala de carbohidrati care contine &" grame de carbohidrati intr-o lingurita. Compozitia unica de carbohidrati a mierii 6aproximativ cantitati egale de fructoza si glucoza7 o fac sa fie alimentul perfect pentru exercitii. Cercetarile publicate in 1(evista pentru exercitii fizice1 sugereaza ca mierea este la fel de eficienta precum glucoza pentru a inlocui carbohidratii in timpul exercitiilor de rezistenta. *apte referitoare la nutritie rofilul nutritional al mierii /ierea este compusa mai ales din carbohidrati si apa si mai contine o mica cantitate de diverse vitamine si minerale inclusiv calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu si zinc. )n interes deosebit se acorda in ultima vreme continutului antioxidant al mierii. /ierea contine acid fenolic care functioneaza ca si un antioxidant contribuind la eliminarea radicalilor liberi. In general mierea de culoare inchisa are un continut mult mai ridicat de antioxidanti decat mierea ce prezinta o culoare mai deschisa.

-ratamente cu miere de albina

Acneea Acesta problema care ii macina pe tineri si batrani deopotriva poate fi inlaturata in doua saptamani cu a'utorul urmatorului remediu. Faceti o pasta ce consta din trei lingurite de miere si o lingurita de scortisoara. Aplicati pasta pe fata inanite de culcare si spalati-va cu apa curata in dimineata urmatoare. sau Amestecati o 'umatate de ceasca de apa calda cu &G+ ligurite de sare. )tilizand un tampon demachiant, aplicati direct pe zona afectata. /entineti presiunea cu a'utorul tamponului demachiant timp de cateva minute pentru a inmuia zona iritata. Cu a'utorul unui alt disc demachiant aplicati miere pe zona iritata timp de &$ minute, apoi indepartati-o cu a'utorul unui prosop uscat. Alopecia7caderea parului8 entru cei care sufera de alopecie sau de pierderi severe ale parului se recomanda urmatorul tratament3 se aplica pe pielea capului si pe firul de par o pasta formata din ulei de masline incalzit, o lingurita de miere si o lingurita de scortisoaraE amestecul

se mentine aproximativ &# minute iar apoi se spala si se clateste parul cu apa calda. Artrita Artrita este una din multele boli care pot fi tratate cu a'utorul mierii. Astfel, sa ia o lingura de miere ce se amestaca cu doua linguri de apa calda la care se adauga un pic de scortisoara. (ezultatul este un fel de pasta maronie care va reduce considerabil durerile in cateva minute. Dolnavii suferinzi de artrita pot sa bea o ceasca cu apa calda, miere si scortisoara de doua ori pe zi- preferabil dimineata si seara. 4e spune ca acest tratament urmat cu regularitate vindeca chiar si artrita cronica. olesterolul )n nivel mult prea mare al colesterolului poate fi tratat cu a'utorul mierii. Astfel se amesteca doua lingurite de miere cu trei lingurite de scortisoara intr-o ceasca de ceai. 4e spune ca acest amestec reducere cu aproximativ &$, nivelul colesterolului din singe intr-o perioada scurta de timp. Ca si in cazul artritei, consumul zilnic de miere reduce cantitatea de colesterol. Deasemenea consumul regulat de miere la micul de'un a'uta la prevenirea atacului de cord. Dureri de stomac In India si Maponia se spune ca mierea amestecata cu scortisoara a'uta la prevenirea durerilor de stomac, a ulcerului si a balonarii. Daca se consuma miere in amestec cu scortisoara inaite de masa, atunci pot fi usor digerate si cele mai grele mancaruri. Alt tratament pentru durerile de stomac consta in amestecarea unei lingurite de miere cu o 'umatate de lingurita de suc de lamaie intr-un pahar de apa calda. Amestecul se bea pe stomacul gol. Dureri de cap si migrene Doua linguri de miere luate in timpul mesei previn migrenele si durerile de cap. Daca migrena s-a instalat de'a, atunci se amesteca o lingurita de miere intr-un pahar cu apa calda pe 'umatate plin. rocesul poate fi repetat dupa 9$ de minute daca durerea persista. <ipertensiunea entru a trata aceasta afectiune se consuma de doua ori pe zi un amestec format din o lingurita de miere, chimion si suc de ghimbir. Cercetatorii au observat ca acest amestec scade tensiunea arteriala. Indigesia /ierea a'uta la transformarea fructozei in glucoza, asadar mierea este usor de digerat. /ierea imbunatateste modul de fuctionare a rinichilor si a intestinelor si este extrem de eficienta in combaterea tranzitului intestinal lent si a constipatiei. Astfel se poate consuma un amesteca ce consta din miere si otet de mere. Intarirea imunitatii Ca urmare a utilizarii constante a mierii, globulele albe se intaresc si drept urmare

creste si rezistenta organismului la diverse boli si agenti patogeni. /ierea are si un continut ridicat de fier si drept urmare este extrem de eficienta in tratarea anemiei. Deasemenea faciliteaza circulatia sanguina si previne caderea parului. Insomnia 2 ceasca de lapte cald in care se adauga o lingurita de miere, reprezinta un excelent remediu impotriva insomniei. %rebuie mentionat ca acest tratament se aplica seara, inanite de culcare. Infertilitatea Este o problema care in antichitate era tratata cu a'utorul mierii. Era utilizata mai ales pentru a tratat infertilitatea la barbati. Impotenta poate fi tratata prin consumarea a doua linguri de miere inainte de culcare. )n pic de scortisoara adaugata la o lingurita de miere formeaza o pasta care daca este aplicata intreaga zi pe gingiile unei femei, o va a'uta pe aceasta sa conceapa un copil sanatos. Osteoporoza Este indicat ca dupa implinirea varstei de #$ de ani sa consumati zilnic o lingurita de miere pentru a preveni osteoporoza. Oboseala cronica 2boseala cronica poate fi tratata cu a'utorul mierii. 2 'umatate de lingurita de miere si un pic de scortisoara amestecate intr-un pahar cu apa si consumate dimineata si dupa-masa vor creste vitalitatea dvs. intr-o saptamana. Paralizia /ierea amestecate cu putin orez fiert este benefica pentru a tratat paralizia faciala partiala. Pierderea auzului Consumul regulat de praf de scortisoara amestecat cu o lingurita de miere a'uta la prevenirea pierderii auzului mai ales la batranete. Pierderea greutatii entru a slabi este necesar sa beti de doau ori pe zi, o data seara si o data dimineata cu o 'umatate de ora inainte de micul de'un o ceasca de apa fierbinte in care ati amestecat miere si scortisoara. 4e spune ca acest tratament i-a a'utat chiar si pe cei mai grasi pacienti prin faptul ca aceasta bautura nu permite grasimilor sa se acumuleze in corp. "aceala 2 lingurita de miere amestecata cu o patrime lingurita de scortisoara a'uta la tratarea tusei cronice si la curatirea sinusului. In acelasi scop puteti face un amestec de UhisFe*, miere si suc de lamaie.

"espiratia rau mirositoare (espiratia proaspata poate fi obtinuta prin efectuarea in fiecare dimineata a unei gargare cu miere si scortisoara.

-ratamente cu propolis

Atentie, testati reactia la propolis la primele utilizari9 entru a evita fenomenele neplacute, in cazul in care nu stiti daca aveti sau nu intoleranta la propolis, veti face un test aplicandu-o mai intai din abundenta pe o portiune mica din piele, urmarind efectele ce apar. In cazul in care ea nu determina nici un fel de reactii nedorite 6mancarimi, inrosire, iritatie7 se poate folosi cu succes Infectii gripale ropolisul are atat efect preventiv potentand sistemul imunitar cat si curativ datorita proprietatilor sale antibacteriene si antivirale, se remarca prin proprietatea sa de a nu da fenomene de rezistenta, crescand totodata sensibilitatea microbilor la medicamente %inctura de propolis poate fi cumparata sau preparata in casa3 8$ g propolis la &$$ ml alcool. 4e toarna 9$-8$ picaturi in ceai si se bea cate o cana de ceai de 8 ori pe zi. !a calma tusea si inflamatia, iar tinctura de propolis este binecunoscuta ca fiind un foarte bun antibiotic. %ronsita, bolile respiratorii cu secretii abundente ropolisul este un excelent antibiotic, care actioneaza progresiv inhiband dezvoltarea bacteriilor, refacand tesuturile lezate de catre acestea, favorizand eliminarea secretiilor in exces de pe caile respiratorii In utilizare e6terna se poate folosi pulbere de propolis In cazul arsurilor se aplica extern suprafata lezata, are efect regenerator, dezinfectant si anestezicE se aplica sub forma de spra* si se obtine un strat potector la suprafata leziunii. Eczeme infectioase - se pun zilnic comprese cu tinctura de propolis care se tin vreme de o ora. In eczemele uscate se fac aplicatii cu unguent de propolis sau cu crema de galbenele si propolis 6se gaseste in comert7, de 9-8 ori pe zi %ataturi Datutura se inmoaie pur si simplu in apa fierbinte, urmand ca ulterior sa se aplice peste bataturi o bucata de propolis. 4e lasa sa actioneze acolo pentru o perioada de trei zile. Inainte de culcare se imbiba o bucata de vata in tinctura de propolis si se aseaza pe locul dureros, ziua se poate folosi alifia de propolis 6cheratitele raman inca

dureroase zile intregi7. Dureri de stomac In India si Maponia se spune ca mierea amestecata cu scortisoara a'uta la prevenirea durerilor de stomac, a ulcerului si a balonarii. Daca se consuma miere in amestec cu scortisoara inaite de masa, atunci pot fi usor digerate si cele mai grele mancaruri. Alt tratament pentru durerile de stomac consta in amestecarea unei lingurite de miere cu o 'umatate de lingurita de suc de lamaie intr-un pahar de apa calda. Amestecul se bea pe stomacul gol. %oli hepatice Deneficiaza de pe urma tratamentului cu propolisE este important ca acesta sa fie poaspat pentru ca efectul antivirotic sa fi maximal Dibetul zaharat %inctura de propolis poate avea efect in ambele tipuri de diabet 6in cel insulinodependent - de tip I - poate conduce la reducerea dozei de insulina, iar la diabetul de tip II poate produce o scadere a nivelului glicemiei7 In utilizare externa se pot folosi spra*uri, tinctura sau pulbere de propolis #czeme infectioase 4e pun zilnic comprese cu tinctura de propolis care se tin vreme de o ora. In eczemele uscate se fac aplicatii cu unguent de propolis sau cu crema de galbenele si propolis 6se gaseste in comert7, de 9-8 ori pe ziEcosuri, acnee, abceseEulcer de piele, ulcere varicoseE escoriatii, 'ulituriE Infectii micotice /icoze ale picioarelor, alte ciuperci pe piele etc. In asociatie cu tinctura sau cremele de rostopasca este util in 1arderea1 negilor.

-ratamente cu polen

"eteta & 0uati o lingurita de polen apoi beti un pahar de apa plata cu o 'umatate de ora inainte de micul de'un. Dupa cateva zile, puteti creste doza la doua lingurite pe zi. olenul contine cantitati mari de aminoacizi si vitamine, mai ales vitamina D, care este cunoscuta in toata lumea pentru capacitatea sa de a creste energia. Exista dovezi ca si in @recia antica, atletii foloseau polenul, pentru a-si creste rezistenta fizica.

"eteta ' 0uati in fiecare zi, inainte de mesele principale un complex de vitamina D. Daca adaugati polen la complexul de vitamina D, veti simti cum nivelul dvs. de energie va creste chiar din prima zi a tratamentului. Amandoua actioneaza direct asupra creierului. Din aceasta cauza acest tratament este recomandat mai ales persoanelor care petrec foarte mult timp in fata calculatorului sau celor care lucreaza in conditii de stres. "eteta ( Cumparati capsule de polen de la diverse magazine naturiste si consumati doza zilnica recomandata. "eteta + resarati polen de albine in supa, salate, inghetata, cereale sau pe popcorn. "eteta , & pahar de suc de mere sau suc de portocale sau orice suc natural cu conditia sa fie lipsit de zahar. & banana, & ou, & ligurita de miere, & lingurita de granule de polen. Amestecati totul intr-un blander si beti apoi lichidul ce rezulta. !a veti simti instantaneu mult mai energic. "eteta . Inghetata cu polen. Aveti nevoie de 9 piersici sau orice lat fruct doriti, un sfert de ceasca de miere, + cesti de lapte, o 'umatate de lingurita de extract de migdale, & lingurita de polen si + cesti de inghetata de vanilie. Amestecati fructele, laptele si 'umatate din cantitatea de miere intr-un blender. Adaigati apoi polenul, extractul e migdale, laptele care a mai ramas si 'umatate din inghetata. Amestecati-l pana devine o pasta moale, apoi turnati-l peste inghetata ramasa. uteti sa mai adaugati si alte fructe proaspete. "eteta 0 Dautura energizanta cu polen. & banana coapta, 9 prune uscate, & lingurita de seminte e in, o 'umatate de lingurita de suc de lamaie, o 'umatate de ceasca de suc natural de portocale, o lingurita de miere, & lingurita de polen in forma de granule. %oate ingredientele sunt puse intr-un blender si se amesteca pana se obtine un lichid pastos. entru un plus de energie puteti adauga o lingura de unt de migdale sau unt de arahide. "ecomandari privind consumul de polen /ulti oameni amesteca polenul cu mierea. /ie imi place in stare pura. %e simti ca si cum ai gusta un camp intreg de flori. 0a inceput poate parea un pic amar, dar dupa numai cateva secunde vei simti gustul florii. olenul este utilizat ca supliment alimentar de mii de ani. Chinezii si egiptenii antici il utilizau pentru capacitatile sale de vindecare si regenerare. Lipocrate, care este

considerat ca fiind parintele medicinei a utilizat polenul ca medicament, acum mai bine de 9#$$ de ani. Astazi practicantii medicinei naturiste considera polenul o adevarata fantana a tineretii care poate vindeca o gramada de boli incepand de la obezitate si terminand cu flageul mileniului nostru3 cancerul. /ulti spun ca este alimentul natural perfect. olenul ii a'uta pe oameni3 sa slabeasca, sa isi intareasca sistemul imunitar, sa isi sporeasca vitalitatea, sa scape de alergi si astm, sa isi inlature problemele digestive, sa isi creasca libidoul, sa isi incetineasca procesul de imbatranire, sa previna cancerul si alte boli. Deasemenea polenul a'uta la regenerarea celulelor. )n lucuru este cert3 persoanele care consuma polen de calitate devin mai rezistente la boli si au o energie mult mai mare. olenul are capacitatea de a reduce colesterolul. )n nivel ridicat al colesterolului este fatal pentru sanatatea umana deoarece adeseori acesta este asociat cu tensiunea arteriala mare, infarct si alte probleme cardiace. Aceastea reprezinta cauza numarul unu a mortii a mai mult de 'umatate din populatia globului. "etete de utilizare a polenului pentru cresterea randamentului si a energiei %raim intr-o lume a vitezei si a paradoxurilor. Dimineata ma'oritatea oamenilor sar din pat la taraitul alarmei de pe telefon sau ceas si merg direct in bucatarie sa isi faca o cafea tare care sa ii a'ute sa a'unga cu bine la locul de munca. /ulti mai adauga si doua, trei tigari la acest 1mic de'un1. Apoi pe la && o alta cafea, pe la &8-&+ un expresso, pe la &" un cappucino sau un latte machiato 6de e la moda7, inca o cafea pe la 9$, ca doar trebuie terminate dosarele luate de la birou si apoi un diazepam sau alt somnifer inaite de culcare, ca doar nu poti sa adormi repede dupa atata cofeina. Cofeina e o solutie temporara, sa nu mai vorbim de bauturile energizante- moarte curata livrata la sticla. Exista o cale mult mai usoare si mai sanatoasa de a avea energia necesara care sa va a'ute sa faceti fata provocarilor zilnice. -u e vorba de un remediu nemaiauzit, accesibil doar celor foarte bogati. 4olutia e simpla si la indemana3 includerea polenului in dieta zilnica.

-ratamente cu ceara de albine

%ipul de albina cunoscut sub denumirea de apis melifera produce in stup ceara naturala. Albinele lucratoare au in corpul lor in regiunea abdominala glande producatoare de ceara. /arimea glandelor depinde de varsta albinei, iar dupa ce albina incepe sa pareseasca stupul in cautare de hrana, aceste glande se atrofiaza incetul cu incetul. Ceara de albine este apropae alba, dar devine galbuie, chiar maronie ca urmare a depozitarii de propolis si polen.

Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari, produse cosmetice, farmaceutice si pentru produse de curatat. @nguent pentru indepartarea durerii o lingura de praf din struna cocosului o lingura de praf din lemn dulce &$ picaturi din arbust de ceai )lei de masline dulce %rei masuri de ceara de albine

Amestecati impreuna praful din struna cocosului si praful din lemn dulce, adaugati mixtura din arbust de ceai. %urnati in recipiente metalice. eara in tratamentul diverselor afectiuni In medicina populara ceara de albine era si este utilizata ca si antispetic pentru a trata ranile si pentru a indeparta dopurile de ceara formate in urechi. Este utilizata pentru a trata diverse afectiuni ale urechii si pentru a imbunatatii auzul. Ceara in amestec cu untul era utilizata pentru a trata boala cunoscuta sub numele de lupus, pentru a prepara un unguent aplicat pacientilor suferizinti de aceasta afectiune. Ceara de albine este utilizata pentru a trata diverse rani si eczeme. Astfel in regiunea muntoasa a 4cotiei inca din cele mai vechi timpuri, ranile se trateaza cu a'utorul unui unguent pe baza de ceara. In compozitia acestuia intra3 ceara de albine, untura de porc si rasina de pin. Deasemenea cearea de albine este utilizata pentru a impiedica transformarea arsurilor in basici. Ceara era utilizata in Egiptul antic in cadrul procesului de imbalsamare, pentru a acoperi ochii, gura si nasul. Acest lucru evidentiaza proprietatile de conservare ale acestui produs apicol. In medicina alternativa chinezeasca, ceara de albine este foarte pretuita. Este apreciata pentru efectul benefic pe care il are asupra circulatiei sangvine si asupra intregului echilibru al corpului. In combinatie cu alte ingrediente este utilizata pentru a trata diverse afectiuni ale pielii dar si ca un remediu impotriva imbatranirii. De exemplu inca din anii 9$$-8$$ d. Lr. in China se recomanda terapia cu ceara de albine pentru a trata afectiuni ale pielii. Astfel regiunile bolnave erau impachetate in fase cu ceara topita. Astfel ceara poate fi utilizata pentru a trata amigdalita. Daca suferiti de aceasta afectiune, puneti un strat de ceara in 'urul gatului. Ceara poate fi utilizata ca si expectorant, pentru a vindeca tusea dar si pentru a stimul lactatia. Febra fanului se trateaza daca mestecati un bucatele de fagure. Ceara mai este utilizata si pentru a trata paradontoza, inflamatii ale nasului si chiar astmul bronsic. Astfel pentru a vindeca paradontoza se gasesc in comert bomboane pe baza de ceara. Aceste bomboane determina si o digestie mai usoara prin sporirea secretiei de suc gastric. In stomac ceara nu este digerata, ci actioneaza ca un fel de unsoare care faciliteaza tranzitul intestinal. Deoarece ceara de albine, contine vitamina A, care este necesara pentru dezvoltarea normala a celulelor, aceasta este utilizata pentru a trata si afectiuni ce pot aparea in

zona bucala. Ceara se utilizeaza de cele mai multe ori in combinatie cu alte produse. %otusi trebuie remarcat, ca aceasta este unul din produsele naturii cu o mare cantitate de caroten. Ingerarea de ceara de albine a'uta la tratarea colitei si la imbunatatirea circulatiei periferice. Ceara este utilizata si in prepararea diverselor supozitoare. Ceara de albina poate fi utilizata cu succes pentru a trata ochii afectati de arsuri provocate de soda caustica. /ierea si ceara s-au dovedit a fi mult mai eficiente in tratarea corneei afectate, decat au fost alte metode. @nguent pe baza de plante si ceara uteti face la dumneavoastra acasa o serie de unguente pe baza de plante doar prin adaugarea de uleiuri esentiale diferite. Ingrediente -9 masuri de ceara de albine -8masuri de ulei de migdale dulci -& masura ulei de 'o'oba -&G9 masuri de ulei de canola 4e incalzeste uleiul de 'o'oba, de migdale si de canola intr-o tigaie, apoi se adauga ceara. Daca doriti o consistenta cremoasa se adauga mai putina ceara, daca doriti o consitenta mai solida se adauga mai multa ceara. Asteptati apoi cateva minute pentru ca baza sa se raceasca. Daca este prea cremoasa mai adaugati ceara de albine, daca este solida mai adaugati ulei de migdale si reincalziti. e masura ce baza se raceste adaugati uleiurile esentiale pentru a imbogati proprietatile vindecatoare ale preparatului. uteti utiliza urmatoare uleiuri esentiale in functie de afectiunea pe care doriti sa o tratati3 )lei de dafin- pentru a trata reumatismul )lei de bergamota- pentru a trata raceli si bronsite )lei de chimen- ulei cu proprietati antiseptice )lei de cedru- pentru a indeparta starile anxioase si stresul )lei de lamaie- pentru muscatori de insecta )lei de eucalipt- pentru probleme respiratorii )lei de gardenie- pentru palpitatii, tensiune arteriale, stari gripale )lei de ienupar-pentru relaxare )lei de portocale- anseptic si antibacterian )lei de patchouli- antiseptic si proprietati afrodiziace )lei de rozmarin- pentru dureri musculare

-ratamente de infrumusetare

/ierea este un tratament dulce pentru piele roducatorii de cosmetice utilizeaze mierea in toate produsele de infrumusetare incepand de la crema pentru maini, diverse lotiuni si pana la sapun si spuma de baie. 2amenii considera ca mierea este un produs cu multiple calitati terapeutice si din aceasta cauza producatorii o utilizeaza pe scara larga. Din ce in ce mai multi cumparatori cer produse cosmetice care contin ingrediente naturale. %otusi in cazul mierii, imaginea este doar inceputul. In primul rand mierea este un un produs ce retine umiditatea, acest lucru insemnand ca mierea are capacitatea de a atrage si retine grasimea. Din aceasta cauza mierea este utilizata intr-o mare varietate de produse hidratante inclusiv produse de curatat, creme, sampoane si balsamuri de par. /ierea are si proprietati anti-iritante si din aceasta cauza este utilizata in produsele pentru o piele sensibila sau in cele destinate bebelusilor. Sfat: utilizati produsele pe baza de miere care sa gasesc in comert sau pur si simplu adaugati un pic de miere cremei dvs. hidratante, samponului sau sapunului utilizat acasa. entru a va rasfata si mai mult, ati putea sa va produceti propriul produs de infrumusetare pe baza de miere chiar acasa la dvs. Folosind mierea, care este un produs natural umectant cu proprietati antibacteriene, am creat o serie de retete care vor a'uta la hidrataea pielii in acelasi timp contribuind si la o adevarata relaxare pentru psihicul dvs. Deasemenea va recomandam urmatoarele sfaturi pentru a mentine pielea in stadiul sau natural cel mai bun si mai pur3 rote'ati-va pielea de razele soarelui- utilizati lotiune de bronzat in fiecare zi nu doar atunci cand aveti parte de o zi insorita. Aplicati-va lotiunea cu aproximativ 8$-+$ de minute inainte de expunere pentru a permite ingredientelor active sa functioneze Curatati-va pielea de doua ori pe zi - curatirea de dimineata indeparteaza excretiile produse pe timpul noptii ca urmare o procesului nocturn de auto curatire a pielii. 4eara asigura indepartarea mizeriei, a grasimii si a machia'ului. Dormiti cum trebuie- pielea dvs este un bun indiciu al faptului ca aveti probleme cu somnulE in absenta unui somn adecvat, corpul tau nu se poate reface. -u doar ca vei trai mai mult dar si pielea ta va arata mult mai tanara. (educeti stresul- stresul imbatraneste celule corpului, in special pe cele ale pieliiE exercitiile, terapia prin masa', *oga, aromoterapia si meditatia sunt extrem de eficiente impotriva stresului. -ratamente de infrumusetare pe baza de miere -u puteti sa petreceti o zi la un centru spa. -u disperati, inca puteti avea parte de un tratament dulce. /ierea naturala a fost utilizata ca si un produs de frumusete inca de pe vremea reginei Cleopatra si continua sa fie utilizat astazi in produse pentru piele si par realizate fie in fabrica sau acasa. /ierea este un umectant natural, ceea ce inseamna ca are abilitatea de a atrage si

retine grasimea. Abilitatea pielii de a ramane hidratata este un factor important in abilitatea sa in a-si mentine supletea, elasticitatea si moliciunea. e masura ce pielea imbatraneste sau este expusa la stresul mediului incon'urator si al agentilor chimici, isi pierde abilitatea de a retine apa- devine uscata si apar ridurile. roprietatile naturale de hidratare ale mierii, fac ca aceasta sa devina ideala pentru utilizarea in diverse produse hidratante. Aceasta este potrivita si pentru produsele destinate pielii sensibile. 4tudiile au aratat ca mierea are si importante calitati naturale antioxidante. Antioxidantii 'oaca un rol important in prote'area pielii de catre pagubele provocate de razele )! si a'uta la reintinerirea pielii. 2 expunere indelungata la radiatile solare de tip )! poate provoca probleme ale pielii imbatranire prematura si chiar cancer de piele. Asociatia de cosmetice si arome din 4)A arata ca datorita barierelor chimice si fizice lotiunile de pla'a pot provoca iritatii ale pielii. Din aceasta cauza numeroase companii cerceteaza utilizarea antioxidantilor, antiiritantilor si a agentilor hidratanti in lotiunile de pla'a. /ierea are un deosebit potential pentru a fi utilizata in aceste produse. )n studiu medical recent a dovedit eficacitatea mierii ca si agent antimicrobial. Agentii antimicrobiali inhiba dezvoltarea anumitor bacterii. Conform lui Manice Cox, autoarea cartii intitulate 1Frumusete naturala acasa1, proprietatile antimicrobiene ale mierii o fac utila pentru tratarea acneei. 4pre deosebire de alte tratamente acneice , mierea nu usuca pielea. /ierea este un agent antimicrobial din mai multe puncte de vedere,. inclusiv datorita continutului sau ridicat de zahar care limiteaza cantitatea de apa necesara pentru ca bacteria sa creasca. Aciditatea destul de ridicata si continutul scazut de proteina nu ii ofera bacteriei nitrogenul necesar pentru a creste. rezenta in miere a hidrogenului si a antioxidantilor impiedica dezvoltarea bacteriilor. 0a ora actuala au loc numeroase cercetari pentru a crea acizi alfa-hidroxizi. Acestia sunt un ingredient important in numeroase creme de corp si produse hidratante deoarece ei a'uta la exfolierea pielii. Exfolierea creste capacitatea de regenerare a celulelor pielii si ofera pielii un aspect mai tanar si mai ferm. Exfolierea poate cauza iritatii ale pielii si din acesta cauza proprietatile naturale hidratante ale mierii fac ca aceasta sa fie perfecta pentru produsele ce contin acizi alfa-hidroxizi. 5asca pentru fermitatea tenului Amestecati o lingurita de miere cu albusul de la un ou, cu o lingurita de glicerina 6disponibila la farmacii sau magazine naturiste7 si suficienta faina astfel incat sa se formeze o pasta. Intindeti aceasta pasta pe fata si pe gat. /entineti &$ minute. 4palati-va cu apa calda. %alsam de par Amestecati o 'umatate de cana de miere cu o patrime ulei de masline 6utilizati doua lingurite de ulei pentru parul normal sau gras7. )tilizand o mica cantitate aplicati amestecul pe par. Acoperitiva parul cu o punga de plastic, lasati timp de 8$ de minute. Indepartati punga, samponati bine si clatiti. )scati-va ca de obicei. 5asca cu portocale si plante medicinale 4e stoarce o 'umatate de portocala, se pun doua linguri de miere, &$ picaturi de infuzie de musetel concentrata 6+ plicuri la 9#$ ml7, alte &$ picaturi de infuzie concentrata de menta si apoi inca &$ de infuzie concentrata de pelin. 4e mai adauga

&$ picaturi de tinctura de propolis, se amesteca bine si cu un disc cosmetic se aplica pe fata prin tamponare apasata, astfel incat sa patrunda bine la nivelul pielii. 4e tine 8$ de minute, apoi se clateste tenul cu apa. /asca are efecte calmante, emoliente, antiacneice si hranitoare, redand aspectul tanar tenului si luptand impotriva ridurilor. Inchide porii si tonifica tenul. 5asca cu tarate si ulei de masline 4e amesteca o lingura de ulei de masline cu o lingura de tarate, &$ picaturi de infuzie concentrata de musetel 6+ plicuri de ceai la 9#$ ml de apa fierbinte7, o lingurita de amidon, zeama de la o 'umatate de castravete sau 'umatate de lamaie ori chiar pulpa de la 'umatate de lamaie, &$ picaturi de tinctura de propolis. 4e amesteca bine si se aplica pe ten prin miscari de masa' facial pe care le efectuati timp de # minute. /entineti apoi masca timp de 9$ de minute, dupa care clatiti tenul. /asca este puternic tonifianta si exfolianta, nu se aplica mai des de o data pe saptamana. 5asca cu caimac si laptisor de matca Aveti nevoie de o 'umatate de ceasca de caimac de lapte, o lingura de suc de morcovi, o fiola de laptisor de matca, o lingura de miere, o lingura de fruct pisat 6mar, piersica banana sau avocado7, &$ picaturi de tinctura de propolis. 4e amesteca foarte bine, se aplica pe ten si se mentine 'umatate de ora, apoi se clateste. /asca este foarte nutritiva pentru ten, il hidrateaza usor si-l curata, fiind ideala pentru sezonul rece si pentru tenurile care se descuameaza 5asca cu portocale si plante medicinale 4e stoarce o 'umatate de portocala, se pun doua linguri de miere, &$ picaturi de infuzie de musetel concentrata 6+ plicuri la 9#$ ml7, alte &$ picaturi de infuzie concentrata de menta si apoi inca &$ de infuzie concentrata de pelin. 4e mai adauga &$ picaturi de tinctura de propolis, se amesteca bine si cu un disc cosmetic se aplica pe fata prin tamponare apasata, astfel incat sa patrunda bine la nivelul pielii. 4e tine 8$ de minute, apoi se clateste tenul cu apa. /asca are efecte calmante, emoliente, antiacneice si hranitoare, redand aspectul tanar tenului si luptand impotriva ridurilor. Inchide porii si tonifica tenul. 5asca cu mar si miere 4e da prin razatoarea fina o 'umatate de mar, folosindu-se cu tot cu zeama. 4e adauga ulterior o lingura de miere si &$ picaturi de propolis. 4e amesteca foarte bine pana devine o pasta si se aplica pe ten, pastrandu-se 8$ de minute dupa care se clateste. /asca ofera un aspect intinerit tenului, se foloseste pentru tenurile normale sau grase si inchide porii. 5asca cu avocado si banana 4e piseaza cu o furculita o 'umatate de fruct de avocado si o 'umatate de banana, se amesteca cu o lingrita de miere, o lingurita de zeama de lamaie proaspat stoarsa si &$ picaturi de tinctura de propolis. 4e aplica pe fata si se lasa sa actioneze 8$ de minute. rezinta proprietati nutritive, avand rolul de a hidrata tenul si de a inchide porii.

5asca miere rin aplicarea de miere pe fata se realizeaza un foarte bun tratament cosmetic./asca cu miere se realizeaza in amestec cu zeama de lamiie sau albus de ou pentru tenul gras, in amestec cu o crema hidratanta pentru fata cu pielea ofilita si amestecata cu smintina ori citeva picaturi de ulei de masline pentru tenul uscat. e tenul normal si fara probleme, mierea, eventual diluata cu un strop de infuzie de musetel, se aplica in strat subtire, ca atare. entru tenul acneic sau iritat, masca se poate aplica si din amestec de miere cu # picaturi de tinctura de propolis. /asca de miere actioneaza cel mai eficient seara, pe o piele bine curatata, daca este lasata sa actioneze timp 9$ minute. 4e poate indeparta cu orice infuzie calduta. Are ca efect, in timp, estomparea ridurilor, eliminarea iritatiilor cutanate si pistruilor, disparitia acneei, un ten luminos, catifelat, vizibil sanatos si cu aparenta de tinerete. 2 astfel de masca nu este indicata la persoane alergice la produse apicole sau la cei cu eczeme, fara consultarea unui medic.

5asti pentru tratarea acneii

5asca cu miere pentru acnee

Inca din cele mai indepartate timpuri oamenii au folosit mierea pentru a trata acneea dar si alte tipuri de cicatrici, urme si diverse pete aparute pe fata si pe corp. -u exista o reteta unica in functie de care poate fi preparata masca cu miere pentru tratarea acneei. Astfel mierea poate fi combinata cu diverse plante sau substante. /ulte persoane au reusit sa scape de acnee utilizand masti pe baza de miere. Dar sa luam lucrurile pe rand3
auzele acneii:

Acne !ulgaris 6denumirea stiintifica pentru acnee7 este o problema aproape universala, ma'oritatea populatiei globului suferind de o forma mai grava sau mai usoara. Acest tip de acnee este cauzata de blocarea glandelor sebacee 6glandele producatoare de sebum7 de catre pielea uscata, praf sau altor elemente precum si datorita anumitor activitati hormonale care au loc in organism in perioada adolescentei. 2 mare parte a persoanelor suferinde de acnee sunt la varsta adolescentei. Cand aceste glande sebacee sunt blocate, sebumul nu poate iesi si astfel incepe sa se depuna sub porii pielii, acestia capatand o culoare rosie si un aspect umflat. Aceste glande sebacee inchise reprezinta un spatiu ideal pentru dezvoltarea infectiilor si astfel situatia se inrautateste. Astfel porii se transforma in niste puncte rosii, umflate, dureroase la atingere si care de multe ori provoaca si mancarimi. Astfel apare acneea.
-ratarea acneii:

2data cauza identificata, gasirea unui tratament nu mai pare a fi un lucru atat de complicat. De vreme ce aceneea este cauzata de blocarea si infectarea glandelor sebacee, curatirea acestora pare a fi tratamentul potrivit. In acest moment intra in scena mierea. /asca cu miere inlatura agentii care blocheaza gandele sebacee si in

acelasi timp trateaza si infectiile, reducand astfel acneea. /asca cu miere trebuie adaptata tipului de ten 6usca, mixt sau gras7. 5asca cu miere /ierea in sine poate fi utilizata pentru tratarea eficienta a acneei, deoarece curata porii si inlatura microbii. In acelasi timp mierea mentine tenul ferm si stralucitor. Ingrediente: doar miere antitate: cat este necesar 5od de preparare: nici unul Aplicare: intindeti un strat subtire pe fata Sfaturi: utilizati miere cat mai pura Precizari: mierea are proprietati anti microbiene, antioxidante si in acelasi timp este si lipicioasa. Astfel mierea inlatura praful, pielea moarta si microbii din pori, impiedicand si instalarea infectiilor. Antioxidanti a'uta la intinerirea tenului. 5asca pentru ten pe baza de miere si mar 2 masca foarte sanatoasa, usoar de preparat, a carei ingrediente sunt usor de gasit. Ingrediente: un mar de marime medie, patru-cinci lingurite de miere si apa calduta 5od de preparare: Inlaturati semintele din mar iar restul mixati-l intr-un blender pentru a obtine o pulpa cat mai fina. Adaugati apoi trei-patru lingurite de miere si amestecati totul foarte bine. Aplicare: Aplicati un strat pe intreaga fata. Asteptati &$-&# minute- timpul necesar pentru ca masca sa se usuce un pic. Cand timpul a expirat, spalati-va pe fata cu apa calduta. Sfaturi: /asca cu miere si mar este cu atat mai eficienta cu cat ingredientele sunt mai proaspete si mai naturale. Daca ati preparat o cantitate mai mare ar fi bine sa tineti cantitatea ramasa intr-un recipient curat in frigider. Considerand ca aceasta masca se prepara rapid, cel mai bine ar fi sa preparati doar cantitatea de care aveti nevoie pentru o singura aplicare. Precizari: /arul contribuie la curatirea delicata a tenului, datorita acidului gliconic care inlatura pielea moarta si impuritatile de diverse tipuri. /ierea are proprietati antioxidante si antimicorbiene, inlaturand astfel microbii care provoaca infectiile ce duc la aparitia aceneei. Atentionari: entru a vedea daca sunteti alergici la oricare dintre ingredinte, aplicati un pic din acest amestec pe o portiune mica de la incheietura mainii si asteptati cateva ore. Daca apar pete rosiatice, mancarimi sau alte semne de alergie nu utilizati acest tip de masca pentru tenul dumneavoastra. 5asca cu iaurt si miere pentru ten acneic Aceasta masca, din ingrediente naturale, reprezinta un remediu excelent pentru acnee. Ingrediente: Doua lingurite de lapte proaspat, doua lingurite de miere, sucul proaspat al unei lamai, o lingurita de iaurt proaspat si apa calduta

5od de preparare: Amestecati toate ingredientele intr-un bol, pana cand obtineti o pasta omegena. 5od de aplicare: Aplicati un strat din acest amestec pe intreaga fata si pe gat. Asteptati cateva minute, pana cand se usuca. Apoi aplicati un nou strat si continuati procedeul, pana cand se termina tot amestecul. Asteptati apoi inca zece minute si spalati-va cu apa calduta. Sfaturi: )tilizati aceasta masca de trei-patru ori pe saptamana. Ideal ar fi sa o preparati chiar inainte de utilizare, de vreme ce este usor de preparat. Precizari: Atat acidul citric din lamaie cat si laptele a'uta la curatirea tenului. Iaurtul inmoaie pielea tenului, ceea ce este foarte important, deoarece lamaia strange si usuca pielea Atentionari: Inainte de utilizare verificati daca sunteti alergic la ingredientele mastii >otificare: uteti sa utilizati cu succes si combinatiile3 lamaie-miere, miere-lapte sau iaurt-miere. 5asca cu miere si scortisoara pentru ten acneic Aceasta masca este folosita pe scara larga, avand rezultate excelente. Ingrediente3 udra de scortisoara 6cantitatea depinde de suprafata fetei afectata de acneeE daca doriti sa aplicati masca pe intreaga fata, atunci folositi trei-patru ligurite7 si miere atat cat este necesara pentru a obtine o pasta moale. 5od de preparere: Amestecati cele doua ingrediente pana obtineti o pasta moale ce poate fi aplicata cu usurinta Aplicare: Aplicati fie numai pe portiunile afectate de acnee sau pe intreaga suprafata a pielii, seara inainte de culcare si lasati sa se usuce peste noapte. A doua zi spalati-va cu apa calduta. %ratamentul se aplica timp de doua saptamani. Sfaturi: (ezultatele sunt extraordinare, dar este nevoie de rabdare deoarece tratamentul nu are efecte imediate. Precizari: 4cortisoara a'uta la exfolierea tenului dar are si proprietati antibacteriene. Astfel, in combinatie cu mierea, a'unge sa aiba efecte miraculoase Atentionari3 /ulte persoane sunt alergice la praful de scortisoara iar persoanele cu un ten foarte sensib pot suferi iritatii ca urmare a aplicarii acestei masti. Asadar ar fi bine sa utilizati aceasta masca numai dupa ce ati testat-o pe o alta portiune a corpului. 5asca cu miere si aloe vera A'uta la curatirea si intinerirea tenului. Ingrediente: o lingurita de suc de aloe vera si o lingurita de miere. 5od de preparare: Amestecati cele doua ingrediente in mod uniform. Aplicare: Aplicati amestecul fie pe intreaga fata, fie doar pe suprafetele afectate. 0asati amestecul sa se inchege timp de &$ minute inainte de aplicare. Sfaturi: Cele mai bune rezultate se obtin cand amestecul este inca proaspat. Precizari: Aloe !era este bine cunoscuta pentru proprietatile sale de prote'are a pielii. %onifica, hidrateaza si curata tenul. 0a acestea se adauga caracteristicile

antioxidante si antibacteriene ale mierii. Aceasta masca este recomandata persoanelor cu un ten sensibil. Atentionari: ana in prezent nu s-au raportat alergii la Aloe !era. 5asca cu miere si aspirina pentru tratarea acnei Ingrediente: )na-doua pastile de aspirina, & lingura de miere si apa cat pentru a dizolva pastilele 5od de preparare: Intai se dizolva pastilele in apa. Apoi se adauga mierea, se amesteca bine si se lasa la ;prins; timp de doua-trei minute Aplicare: Aplicati pasta pe fata, in special pe zonele afectate de acnee, asteptati aproximativ &$-&# minute, apoi spalati-va cu apa calduta. Apoi spalati-va cu apa rece.Sfaturi: -) utilizati aspirina filmata Precizari: Aspirina se gaseste in multe produse cosmetice, fiind foarte buna pentru tenul gras. Aspirina a'uta la exfoliere iar mierea la indepartarea microbilor. Atentionari: )tilizarea aspirinei in cantitati prea mari sau pe o lunga durata de timp, poate determina uscarea excesiva a tenului, acesta capatand o nuanta galbuie. Aspirina nu este potrivita pentru toate tipurile de ten. Acest aspect trebuie luat in considerare daca va hotarati sa utilizati aceast tip de masca. Aceasta masca nu trebuie aplicata pe un ten uscat. Consultati medicul dumneavoastra inainte de a utiliza acest tip de masca. 5asca cu miere si ou Ingrediente: un galbenus de ou, o lingurita de miere, o lingurita de ulei de masline, cateva pastile de vitamina E 5od de preparare: amestecati toate ingredientele, pana se obtine o pasta ce poate fi aplicata pe fata Aplicare: Aplicati pasta rezultata pe intreaga suprafata a pielii, asteptati &$-&# minute si apoi spalti-va cu apa caldutaE tamponati fata cu prosop curat si uscat Sfaturi: Daca aveti tenul foarte uscat puteti sa adaugati doua sau mai multe lingurite de ulei de masline Atentionari: !erificati daca sunteti alergic la vreunul dintre ingrediente inainte de a aplica masca

-ratamente de infrumusetare cu ceara

%alsam de buze pe baza de ceara de albine Aveti nevoie de urmatoarele ingrediente in urmatoarele proportii3 - +$, - ulei cosmetic de orice tip, care la temperatura camerei este in stare lichida 6ulei de avocado, de masline, de floarea soarelui, de migdale, etc.7 - 9#, ulei cosmetic de orice tip, care le temperatura camerei este in stare solida

6ulei de cocos, unt de 4hea, lanolina, unt de mango, de palmiere, etc.7 - 9$, Ceara de albine, alba sau galbena - &#, ulei cosmetic de orice tip, sfaramicios la temperatuta camerei - /iere /od de preparare3 topiti uleiurile, mierea si ceara la foc micE lasati amestecul sa se raceasca usor, apoi adaugati uleiurile esentiale si un pic de vitamina EE amestecati pana cand toate ingredientele sunt bine mixate, apoi turnati amestecul in recipienteE dupa ce amestecul se raceste il puteti utiliza pe post de balsam. rema hidratanta cu vitamina # Ingrediente3 -+ masuri de ulei de migdale dulci -& masura ceara de albine -9 masuri apa -&$ picaturi de vitamina E -&$ picaturi de ulei esential de lavanda %opiti ceara si uleiul intr-un vas dublu. Indepartati de pe aragaz, adaugati apa si amestecati bine. Adaugati vitamina E si uleiurile esentiale, continuati sa amestecati pana cand mixtura se raceste. Aceasta crema este foarte hidratanta si are proprietati emoliente. Este recomandata pentru tenul uscat iar ca urmare a aplicarii regulate pielea dumneavoastra va avea un aspect mult mai sanatos. Este indicat sa pastrati creme in diversi recipienti, cum ar fi cutiile metalice. %alsam Antispetic Ingrediente3 -9 masuri ceara de albine -8 masuri de ulei de migdale dulci -& masura de ulei de 'o'oba -9$ de picaturi de ulei din germeni de grau -9$ de picaturi de ulei esential de mirt -9$ de picaturi de ulei esential de arbust de ceai rincipala regula este ca la 9 parti de ulei sa seadauge o parte de ceara de albine. Incalziti uleiul de 'o'oba si de migdale intr-o tigaie si apoi adaugati ceara. Daca doriti ca aveti o consistenta mai cremoasa, atunci adaugati mai putina ceara. Daca doriti o consitenta mai solida, atunci adaugati mai multa ceara de albina. e masura ce baza se raceste, adaugati uleiurile esentiale, pentru a spori proprietatea antispetica a produsului. %urnati apoi produsul rezultat in recipiente metalice sau in borcane. @nguent pentru iritatii - ulei de masline -9 masuri ceara de albine -& lingurita de praf de 4truna Cocosului -& lingurita de praf de tataneasca uneti praful de 4truna Cocosului si de tataneasca in uleiul de masline si fierbeti timp

de 8 ore. 4trecurati si apoi adaugati ceara de albine. uneti unguentul in recipiente metalice sau in borcane. rema hidratanta pentru corp pe baza de nuca de cocos si ceara Ingrediente -9 linguri de ceara de albine -9 lingurite de apa distilata -+ masuri de unt de cacao -+ linguri de ulei de migdale -+ linguri de ulei de cocos Amestecati ceara si apa la foc mic. resarati apoi cacao si amestecati in continuare. %urnati si amestecati apoi si uleiul. %urnati amestecul in borcane de sticla. 0otiunea se va intari si se va raci. rema de noapte Ingrediente -8 linguri de ulei de masline -& lingura de gel de aloe -& lingura de unt de 4hea -9 lingurite de ceara razalita -& lingura de apa de trandafir -&G+ lingura de lecitina -ulei din 9 capsule de vitamina E -8 picaturi de ulei esential de musetel sau de lavanda /od de preparare %opiti uleiul, untul, si ceara intr-un pahar gradat pe aragaz sau in cuptorul cu microunde. 0uati de pe aragaz cadn observati ca ceara este pe cale sa se topeasca. %erminati topitul prin amestecul cu ulei. Adaugati vitamina E si lecitina si amestecati. Amestecati apa de trandafir si gelul de aloe si turnati incet in mixtura initiala. Continuati sa amestecati cu a'utorul unei palete de metal. De indata ce mixtura se raceste adaugati uleiurile esentiale si amestecati. Depozittai in interiorul unui dulapior. -u depozitati la lumina soarelui sau la caldura. Folositi crema mai ales pe timp de noapte pe timp de vreme uscata si rece.

5iere si scortisoara

-ratamente cu miere si scortisoara Combinatia de miere cu scortisoara a fost utilizata de secole atat in medicina A*urvedica cat si in cea orientala.

Cele doua ingrediente, 6miere scortisoara7 au proprietati unice de vindecara, au fost utilizate timp de secole ca un remediu preparat in casa pentru tratarea a numeroase dureri si boli. Datorita proprietatilor antibacteriale sunt utiliazte nu doar in medicina, ci si in imbalsamare si in conservarea diverselor alimente. In randurile de mai 'os vom prezenta cateva tratamente cu miere si scortisoara ce au fost utilizate de-a lungul timpului pentru a trata cu succes diverse afectiuni. &. Artritaaplicati in zona afectata o pasta din miere si scortisoare si apoi masati usor. 9. Acneease prepare o pasta formara din trei lingurite de miere si trei lingurite de praf de scortisoaraE aceasta pasta se aplica pe cosuri seara inainte de culcare iar a doua zi dimineata fata se spala cu multa apa curataE daca tratamentul se aplica in fiecare zi, timp de doua saptamani tenul va fi complet curat. 8. Astmdaca suferiti de astm, atunci remediul perfect este reprezentat de miere cu scortisoaraE astfel mestecati de cate #-= ori pe zi timp de 9$ de minute bucati mici de fagure care contin si un pic de polenE amestecati bine o lingurita de miere cu 'umatate de lingurita de scortisoara si apoi inghititi amestecul. +. Doli de inimain fiecare dimineata la micul de'un, in loc de a manca paine unsa cu gem si margarina, aplicati pe felia de paine un strat de miere amestecata cu scortisoaraE astfel se reduce colesterolul din organism iar riscul de a face un infarct scade considerabilE deasemenea acest tratament atat de simplu reduce respiratia greoaie i intareste muschiul inimii. #. Cancercu a'utorul amestecului de miere si scortisoara se poate trata cancerul de stomac si cel de oaseE cei care sufera de aceaste boli ar trebui sa consume zilnic o lingurita de miere amestecata cu o lingurita de praf de scortisoara timp de trei luni. =. Colesteroldaca o persoana care are nivelul colesterolului din sange la un nivel foarte ridicat, consuma un amestec format din doua lingurite de miere si trei lingurite de praf de scortisoara amestecate intr-un pic de apa calda sau ceai verde, atunci nivelul colesterolului va scadea cu &$, in doar doua oreE daca se consuma de trei ori pe zi chiar si persoanele care se confrunta mereu cu un nivel ridicat al colestarolului pot scapa de aceasta problema. ". Diabetstudiile efectuate au aratat ca scortisoara are un capacitatea de a reduce cantitatea de zahar din organism si de aceea bolnavii de diabet ar trebui sa consume zilnic scortisoara, dar nu in combinatie cu miere. ?. Dureri de dintise aplica pe dintele care provoaca dureri o pasta formata din miere si scortisoaraE se poate aplica timp de trei zile pana durerea inceteaza. >. @ripa-

mierea are capacitatea de a distruge microbi, scapand astfel pacientul de gripa. &$. Infectii ale vezicii urinareintr-un pahar cu apa calda se amesteca doua lingurite de scortisoara si o lingurita de miere si se bea chiar si de trei ori pe zi. &&. Infectii al pieliipentru a trata eczeme sau alte tipuri de infectii ale pielii se aplica pe zona afectata o pasta din miere si scortisoara in cantitati egale. &9. Indigestieinainte de masa se ia o lingura de miere peste care se presara un pic de praf de scortisoaraE astfel se reduce aciditateaE de asemenea acest amestec are proprietatea de a vindeca ulcerul stomacal. &8. Infertilitatedaca barbatii care sufera de impotenta iau in fiecare seara inainte de culcare 9 lingurite de miere, problema lor va fi rezolvata in timpE femeile care au un uter cu musculatura slaba ar trebui sa consume scortisoara si miere pentru a-l intariE astfel se pune un pic de praf de scortisoara in 'umatate de lingurita de miere si se aplica pe gingii de-a lungul zilei astfel incat incetul cu incetul se amesteca cu saliva si patrunde in corp. &+. Intarirea sistemului imunitarconsumul zilnic de miere si scortisoara intareste sistemul imunitar si previne infectiileE mierea contine mari cantitati de fier si vitamineE consumul constat intareste celule albe ale organismului care astfel pot lupta cu infectiile virale si diversele bacterii. &#. 0ongevitatepentru a preveni efectele imbatranirii este necesar sa se consume in fiecare zi ceai de scortisoara si miere. Ceaiul se prepara astfel3 patru linguri de miere, o lingura de praf de scortisoara, trei cesti de apaE totul se fierbe precum un ceai si se bea cam o patrime de ceasca de trei, patru ori pe zi. ot fi atinse varste de pana la &$$ de ani daca tratamentul incepe in 'urul varstei de 9$ de ani. &=. /uscaturi de insectese face o pasta car consta din apa calduta, o lingurita mica de praf de scortisoara si o lingurita de miereE se aplica pe zona intepata si se face un masa' usorE durerea dispare in doua-trei minute. &". 2bosealaoamenii in varsta care consuma miere si scortisoara in parti egale sunt mai alerti si mai flexibili, decat cei care nu fac acest lucruE astfel pentru a creste vitalitatea corpului este necesar ca intr-un pahar de apa sa se dizolve 'umatate de lingura de miere si un pic de praf de scortisoaraE paharul se bea dimineata pe stomacul gol, dupa ce v-ati spalat pe dinti si dupa amiaza la ora trei, cand vitalitatea corpului incepe sa scada. &?. 2bezitateentru a scadea in greutate, fierbe in apa miere 6& lingura7 si scortisoara 6&G9 lingurita7 si apoi bea acest amestec in fiecare dimineata, pe stomacul gol, cu o 'umatate de ora inainte de micul de'un.

&>. (espiratie urat mirositoarepentru a avea respiratia proaspata toata ziua, dimineata faceti o gargara cu apa calda in care a-ti amestecat o lingurita de miere si un pic de scortisoara. 9$. (acealacei care sufera de o simpla raceala sau de una severa ar trebui sa consume o lingura de miere cu Y lingura de scortisoara timp de trei zileE acest tratament are capacitatea de a trata ma'oritatea tuselor cronice, a racililor si curata sinusurile. 9&. ierderea paruluipersoanele care sufera de pierderea parului sau de alopecie pot face urmatorul tratament3 inainte e baie aplicati pe pielea capului o pasta din ulei de masline, o lingurita de miere si o lingurita de praf de scortisoara, tineti amestecul pe cap, aprox. &# minute apoi clatiti bine. 99. ierderea auzuluiconsumul zilnic de miere si scortisoara, seara si dimineata, poate imbunatati considerabil auzul. 98. ierderea in greutatemierea amestecata cu scortisoara a devenit un mod foarte popular de a pune capat problemelor cu greutateaE luat de doua ori pe zi amestecul constand din miere, praf de scortisoara si apa formeaza un tonic care suprima foamea, a'utand astfel la pierderea greutatiiE dacB aplicBm acest tratament An mod regulat, el va Ampiedica grBsimea sB se acumuleze An corp, chiar dacB nu Cinem regim.

5iere si ghimbir

Deneficiile mierii si a ghimbirului in tratarea bolilor respiratorii sunt inestimabile. Atat mierea cat si ghimbirul luate separat au proprietati extraordinareE luate impreuna beneficiile lor se inmultesc.

Bhimbir /ierea si ghimbirul se utilizeaza pentru a trata o serie de afectiuni precum3 Afectiuni respiratorii3 amestecul de miere si ghimbir este un excelent expectorant, oferind o vindecare repida unei persoane suferinda de tuse, raceala, gat rosu sau nas infundat. Astm3 se considera ca amestecul de miere, ghimbir si piper negru poate fi utiliza pentru a atenua daca nu chiar pentru a trata astmul.

5iere Indigestia3 miere si ghimbir sunt disponibile pe piata sub forma de tonic de ghimbir si miereE se considera ca acest tonic sau sirop este un excelenta bautura digestiva datorita proprietatilor digestive ale ghimbiruluiE atat mierea cat si ghimbirul au proprietati antioxidante, amandoua contribuind la crestetrea sistemului imunitar al corpuluiE asadar consumul unei lingurite din acest tonic este extraordinar pentru persoanele care au probleme de digestie. Din aceasta cauza in multe parti ale lumii, dar mai ales in India ghimbirul se intalneste in mai toate gospodariile. Cea mai buna metoda de a consuma ghimbirul este aceala de a amesteca o lingurita de ghimbir cu una de miere. In comert mai exista si bomboane din ghimbir si miere dar ele nu sunt la fel de bune ca si produsul proaspat. %otusi aceste bomboane pot fi utilizate cu succes in calatorii mai ales daca suferiti de 1rau de masina1.

/ierea poate fi adaugata ghimbirului pentru a-l face mai dulce. /ai mult mierea poate fi adaugata in painea de ghimbir, la pra'iturele din ghimbir, berea din ghimbir si orice alt produs ce contine ghimbir.

iere si lapte

/ierea in combinatie cu laptele are numeroase beneficii pentru sanatate contribuind la infrumusetarea pielii si la intarirea sitemului imunitar.

0apte si miere Ingri'irea pielii3 atat mierea cat si laptele au proprietati antibacteriene si de curatireE cand sunt luate impreuna aceste puteri sporesc, din aceasta cauza multe cosmetice sunt facute pe baza de miere si lapte pentru a da un plus de stralucire tenuluiE deasemenea o baie cu lapte si miere are efecte benefice asupra pielii intregului corpE aceasta combinatie este utilizata in numeroase centre de infrumusetare din intreaga lumeE Intarirea sistemului imunitar3 un pahar cu lapte si miere baut in fiecare dimineata a'uta la intarirea sistemului imunitarE lapte contine proteine iar mierea carbohidratii necesari pentru o buna functionare a metabolismuluiE laptele si mierea confera putere tuturor inclusiv copiilor si persoanelor in varsta revenirea imbatranirii3 combinatia de miere si lapte poate fi utilizata pentru pielea intregului corpE in @recia, (oma, India si Egiptul antic, oamenii beau lapte si miere pentru a-si mentine vigoarea si tinereteE aceasta bautura era de multe ori numita elixirul vietii roprietati antibacteriene3 studiile eleborate paan in prezent au aratat ca mierea combinata cu laptele au o mare putere de actiune asupra diversilor stafilococi, decat

mierea si laptele luate separatE mierea adaugata laptelui cald a'uta la tratarea constipatie, a flatulentei si a problemelor digestiveE a'uta si la tratarea problemelor respiratorii Insomnie3 un pahar de lapte cald si miere inaite de culcare contribuie la un somn linistitor 0otiune cu lapte si miere 4e spune ca regina Cleopatra obisnuia sa faca baie in lapte si miere pentru a-si pastra stralucirea si fermitatea pielii. Desi acest lucru reprezinta o extravaganta pentru multi dintre noi, totusi puteti beneficia de proprietatile revigorante ale mierii si laptelui cu a'utorul urmatoarei lotiuni pe care o puteti prepara la dumneavoastra acasa. reparati lotiunea in portiuni mici deoarece ce ramane nu poate fi pus la frigider si reincalzit, deoarece toate proprietatile lotiunii se vor pierde.

0apte Aveti nevoie de3 &. &G9 cana de lapte 9. &G9 cana de apa 8. 8G+ cani de ulei de Mo'oba +. &G+ cani de miere #. 9 lingurite de acid citric =. ceara de epilat ". unt ?. 9 oale >. blender sau mixer &$. boluri pentru amestec &&. lingura de lemn &9. spatula &8. palnie &+. recipient de plastic ermetic pentru lotiune &#. frigider &=. aragaz

%enul tau si mierea

Cum se prepara lotiunea pe baza de miere si lapte3 &. Intr-o oala mare, fierbeti apa si laptele pana a'ung aproape de punctul de fierbere. Acoperiti apoi oala cu un capac si luati-o de pe aragaz. 9. Intr-o oala separata amestecati la foc mic uleiul, ceara, untul si mierea pana cand

amestecul este in totalitate topit si amestecatE nu uitati sa amestecati constant in timpul procesului de amestes si aveti gri'a si sa nu il fierbeti 8. Combinati cele doua amestecuriE turnati incet amestcul de ulei in cel de apaE invartiti usor cu o lingura de lemn in timp ce combinati cele doua mixturiE dupa ce ati realizat amestecul, adaugati acidul citric si amestecati din nou +. uneti in blender intregul amestec si amestecati timp de 9 minuteE lotiunea ar trebui sa devina din ce in ce mai groasa si cremoasa pe masura ce amestecati #. Depozitati lotiuneaE cu a'utorul unei spatule si a unei palnii turnati lotiunea in sticlele sau borcanele pe care l-ati pus deoparteE inchideti ermetic recipientele si apoi lasati-le in firgider timp de ? oreE amestecul va devini de trei ori mai consistent dupa ce va sta in frigiderE lotiunea are o durata de valabilitate de aproximativ o lunaE trebuie sa tineti lotiunea in firgider intre aplicari

5ierea ingrasa!
Intre mit si realitate: ingrasa consumul de miere! Daca 1binevoitorii1 tin neaparat sa va sperie cu privire la multele calorii pe care le are mierea, pur si simplu ingnora-tii. /ierea este un aliment extrem de sanatos folosit pe scara larga in medicina A*urveda si 4iddha. Este un adevarat sacrilegiu sa comparati mierea cu zaharul rafinat. Este adevarat ca ambele produse sunt dulci dar asemanarile sa incheie aici. /ierea nu ingrasa. De ce. entru ca este un produs &$$, natural, pe cand zaharul este un aliment procesat foarte bogat in carbohidrati. Daca va uitati in orice tabel cu valorile calorice ale produselor alimentare veti vedea ca o lingurita de miere are o valoare calorica de 99 Fcal pe cand o lingurita de zahar are o valoare de &= Fcal. Asadar, nu ar fi logic sa afirmam ca mierea ingrasa mult mai mult decat zaharul. (aspunsul este nu. oate nu ati stiu dar un aliment nu ingrasa doar in functie de caloriile sale. )n aliment ingrasa foarte mult daca este procesat, nu daca este integral precum mierea. /ierea in stare sa naturala este compusa din carbohidrati in forma de fructoza, glucoza, anumite cantitati de sucroza si alte zaharuri. Dar acesti carbohidrati sunt prezenti in combinatie cu diverse vitamine, aminoacizi, minerale precum zincul, magneziu, cupru, calciu, fier, potasiu si phosphor. Din aceasta cauza mierea este un produs integral pe cand zaharul rafinat nu este altceva decat o sursa de carbohidrati in forma pura. Datorita continutului nutritional si a compozitiei carbohidratiilor sai, mierea se digera mult mai greu in stomac. Qaharurile din miere sunt eliberate mult mai incet in sange decat cele din zaharul rafinat. Cercetarile realizate pana acum au dovedit ca mierea nu ingrasa deloc. Au fost realizate studii pe persoane care au consumat cate # lingurite de miere pe zi timp de o luna. 0a sfarsitul lunii s-a constatat ca persoanele respective nu numai ca nu s-au ingrasat dar au fost si mai sanatoase, avand un nivel al colesterolului mult mai scazut. /ierea nu ingrasa deoarece la fel ca fructele este

un produs alimentar integral. Calcularea caloriilor ar trebui facuta doar in cazul produselor alimentare procesate dar nu si in cazul celor integrale. /utle religii ale lumii considera mierea ca fiind hrana zeilor. In India antica mierea era utilizata in prepararea diverselor mancaruri dar si ca produs cu puteri terapeutice. 4tudiile efectuate au demonstrat ca mierea are puternice proprietati antioxidante care pot fi utilizate chiar si in tratamentul cancerului. Consumul de miere reduce foarte mult nivelul colesterolului din sange. !itaminele si minerale pe care le contine mierea fac din aceasta un aliment indispensabil intr-o dieta sanatoasa. /ierea are proprietati antibacteriena si din aceasta cauza poate fi utilizata cu succes in a trata racelile, gripa si durerile de gat. Asadar este mult mai sanatos sa utilizati mierea pe post de indulcitor. /ulti oameni au observat ca au inceput sa slabeasca in momentul in care au inceput sa consume mierea in mod regulat. In concluzie mierea nu ingrasa ci din contra a'uta la scaderea in greutate. Este optiunea 1dulce1 pe care ar trebui sa o luati in considerare.

ura de slabire pe baza de miere$ slabiti in timp ce dormiti

)n farmacist scotian a pus bazale unei diete pe baza de miere care ii a'uta pe cei care doresc sa scapa de Filogramele in plus. /iFe /cInnes, de =& de ani, a descoperit aceasta dieta in timp ce se ocupa de nutritia atletilor. El a descoperit ca consumul de alimente bogate in fructoza precum fructele uscate si mierea, a'uta la arderea grasimilor si la cresterea puterii musculare. Corpul omenesc arde mai multe calorii in timpul primelor patru ore de somn decat o face in cadrul oricarei activitati, chiar si a celor sportive. /ancarea a doua lingurite de miere inainte de culcare si exercitii fizice de trei ori pe saptamana a'uta la stimularea acestui proces. /cInnes sustine ca ma'oritatea afirmatiilor referitoare la pierderea in greutate nu sunt corecte. El spune ca oamenii au impresia ca slabesc daca nu mananca seara sau daca reduc consumul de carbohidrati si pe deasupra mai si petrec ore in sir in sala de sport ca sa slabeasca. /cInnes afirma ca prin aceasta cura de slabire se ard doar grasimile. 4i cel mai bun moment pentru acest lucru il reprezinta primele patru ore de somn. /ancatul de miere inainte de culcare activeaza procesul natural de recuperare a organismului ceea ce determina arderea de grasimi. Acest efect este potentat si de realizarea de exercitii de cate &# minute de trei ori pe saptamana. Aceasta dieta a fost testata de sportivi de performanta, scopul ei fiind acela de a duce la un stil de viata sanatos nu doar la pierderea greutatii.

ura de slabire pe baza de miere si otet de mere

2 dieta extrem de apreciata este cea pe baza de miere si otet de mere. /ulti oameni o evita deoarece pare destul de neplacuta la gust. Dar aceasta combinatie de otet de miere si mere poate fi extrem de gustoasa daca ingredientele sunt amestecate in proportia corecta. @ustul poate varia in functie de tipul de miere utilizat. /ierea de trifoi este cea mai utilizata pentru acest tip de dieta dar si mierea de portocale si cea din flori de mar poate fi utilizata doarece au un gust deosebit. Conceptul de a utiliza miere si otet in curele de slabire a fost introdus de catre doctorul Marvis la sfarsitul anilor 1#$. Marvis a publicat o serie de lucrari cu privire la remedii naturiste pentru o serie de boli si dureri. (eteta este una simpla3 amestecati o lingurita de miere si una de otet de mere intrun pahar de apa. Deti un pahar de cel putin doua ori pe zi inainte de masa timp de doua saptamani. uterea otetului este masurata prin aciditatea sa. Cu cat aciditatea este mai mare cu atat otetul este mai puternic. 2tetul de miere are o aciditate de #-=, iar otetul alb de bucatarie are o concentratie de +-#,. Asadar oteul de mere este mult mai puternic si are mult mai multe proprietati curative, dar trebuie sa fie diluat mult mai mult decat otetul normal. Acizi din otet a'uta la neutralizarea factorilor care determina cresterea in greutate si retentia de apa in organism.

Slabeste cu miere si lamaie

2 cura de slabire pe baza de miere si lamaie va poate a'uta sa scapati de Filogramele in plus dar si sa va mentineti sanatatea organismului. /ierea este un remediu excelent pentru a pierde in greutate deoarece a'uta foarte mult la scaderea colesterolului. Astfel prin consumul de miere grasimile in exces din corp sunt utilizate pentru a pune in miscare celelate functii ale corpului. /ierea amestecata cu lamaie este un remediu alcalin utilizat cu succes in tratarea problemelor de greutate, fara a cauza pierderea energiei si a vitaminelor. Astfel pentru a practica aceasta dieta naturala, faceti urmatoarele3 amestecati o lingurita de miere netratata cu doua lingurite de lamaie intr-un pahar cu apa calduta. Consumati acest amestec in fiecare dimineata pe stomacul gol. Daca acest amestec este luat dupa o masa copioasa, bogata in grasimi, a'uta la detoxifierea corpului. -u

uitati totusi ca acest remediu nu are efect fara o dieta echilibrata si in absenta exercitiilor fizice.

ura de slabire cu miere si apa calda

In mod obisnuit grasimile din alimetele consumat raman in organism ca o forma de surplus care se transforma in mult nedorite Filograme in plus. 4e crede ca mierea este cea care mobilizeaza acest tip de grasime nedorita. Cand aceasta grasime este arsa pentru activitatile dumeavoastra zilnice, veti observa cum acul cantarului dumneavoastra va arata din ce in ce mai putine Filograme. Daca beti in fiecare dimineata o lingurita de miere dizolvata intr-un pahar de apa calduta veti vedea cum se topesc Filogramele in exces.

Intrebari frecvente
&. De ce mor albinele dupa ce inteapa! Albinele lucratoare mor dupa ce inteapa. Acele lor au o forma tubulara, ce pornesc din abdomen si care pot contine oua. In momentul in care acul ramane infipt in victima, abdomenul albinelor este practic sfasiat si astfel albina moare. '. e contine veninul de albine!

!eninul de albine are o compozitie complexa, "#, din continutul sa fiind de origine proteica si continua sa fie considerat cel mai eficace produs biologic impotriva reumatismului. 4tudiul veninului cristalizat a evidentiat preponderenta componentei organice de natura proteica 6pana la "# ,7, mai importante fiind melitina, apamina, minimina, procaminele A si D, alaturi de care se mai gasesc lipide 6fosfolipide7, glucide 6glucoza, fructoza7, minerale, enzime 6fosfolipazele A9 si D, hialuronidaza, lizofosfolipaza, glucozidaza7, amine active 6histamina, dopamina, noradrenalina7, aminoacizi liberi. (. ate oua depune o matca intr$o zi!

2 matca poate sa depuna pana la 9$$$ de oua intr-o zi. +. at de importante sunt albinele pentru agricultura mondiala!

Albinele sunt deosebit de importante pentru agricultura deoarece ele duc polenul de la o floare la alta realizand in acest mod procesul de polenizare si fertilizarea plantelor. Fara albine nu s-ar putea practica agricultura. 2 singura albina poate poleniza 8 milioane de flori de marE pe cale artificiala se pot poleniza doar 8$$$$ de flori de mar pe anotimp

,.

um zboara albinele!

Din punct de vedere anatomic aripile lor sunt prea mici in comparatie cu corpul. In anul &>8+, entomologul francez August /agnan si-a dat seama ca, din punct de vedere aerodinamic, zborul albinelor este imposibil. /odul dezorganizat in care aceste insecte bat din aripi nu le-ar permite, teoretic, sa zboare. Qborul albinei consta dintr-o serie de batai scurte din aripi combinate cu o rotire a aripilor in momentul in care albina schimba directia. Acest lucru se realizeaza la viteze foarte mari. .. e determina genul albinelor!

Conform ultimelor cercetari realizate in domeniu, raspunsul sa gaseste intr-o forma unica de determinare sexuala geneticaE albinele femele sunt purtatoare a doua gene sexuale usor diferite3 una de la mama si alta de la tatal lor, care lucrand impreuna determina dezvoltarea femeleiE ouale de albine nefertilizate poarta doar gena mamei, ceea ce determina dezvoltarea masculilor 0. Pot albinele sa te intepe dupa ce mor! Acul albinelor are un fel de bulb care continua sa pompeze venin chiar si dupa ce albina moareE in cazul in care accidental ati calcat pe o albina moarta de putin timp atunci exista riscul sa fiti intepati 2. um isi curata albinele stupul!

Aceasta este prima munca oficiala a albinelor.Imediat dupa ce au iesit din celula se spalaE in acest timp li se usuca aripioarele. /unca de a curata celulele este grea si de aceea, inainte de a se apuca de curatat, ele iau un strop de miere pentru a avea energie si putin polen pentru a i se intari muschii. 3. e legatura e6ista intre e6istenta albinelor si cea a oamenilor!

Albinele polenizeaza florile, fara albine plantele nu ar fi capabile sa se reproduca iar omenirea nu ar avea ce manca. &4. De ce se vinde mierea in ursuleti de plastic si nu in albine de plastic! Deoarece si ursii manaca miere. 2amenii s-au obisnuit sa asocieze ursii cu mierea. &&. Din ce este compusa mierea! In componenta mierii de albine intra urmatoarele3 enzime, flavoane, flavonoide, vitaminele D&, D9, D= si D&9, compusi aromatici, fitohormoni, acizi organici, dextrina, compusi ai azotului, adica un total de +8# de substante. &'. e tip de albine sunt cunoscute ca si albinele ucigase!

Aceste albine mai sunt cunoscute si sub denumirea de albine africanizate. Chiar daca albinele africane sunt agresive ele sunt foarte bune producatoare de miere. Albinele semi-domesticite sunt mai docile dar nu sunt producatoare atat de bune. Din aceasta

cauza oamenii de stiinta au decis sa incruciseze cele doua tipuri ca sa obtine un tip de albina care sa fie si docila si buna producatoare de miere. Din pacate a rezultat o albina foarte agresiva care produce foarte putina miere. !eninul lor nu este mai otravitor decat al altor albine, dar au obiceiul de a ataca in masa si de a-si urmari victima pe distante foarte lungi. De aici deriva denumirea de albine ucigase. &(. and mor trantorii!

%rantorii nu culeg nectar, nu produc miere, nu curata stupul si nici nu il pazesc. 4copul lor este acela de a se imperechea cu matca. 0a fel cum albinele lucratoare mor dupa ce inteapa la fel si trantorul moare dupa ce se imperecheaza. 2rganele sale genitale raman in corpul matcii. &+. at de mult pot trai albinele fara apa!

Albinele pot trai destul de mult fara apa deoarece in stup umezeala este destul de ridicata. &,. and sunt albinele e6treme de furioase!

Albinele sunt extrem de furioase atunci cand le este deran'at stupul. Din aceasta cauza chiar si apicultorii experimentati poarte costume speciale cand lucreaza la stupi. %rebuie stiut ca albinele devin agitate si cand vremea este una nefavorabila. &.. are este dinstanta minima la care ar trebui sa fie amplasat un stup fata de casa!

-u exista o distanta standard. &0. Daca ar disparea toate albinele de pe suprafata pamantului care ar fi consecintele pentru omenire! 4e spune ca omenirea s-ar stinge in # ani daca albinele ar disparea. Albinele sunt principali polenizatori ai plantelor si in absenta lor, florile nu s-ar mai putea poleniza si drept urmare nu s-ar mai realiza productia agricola. &2. #ste importanta culoarea florii pentru albine! Albinele nu vad culoarea florii, ci imaginea ultravioleta a florii, acesta fiind lucrul care la atrage la o floare. &3. um si de ce fac albinele miere!

Albinele utilizeza nectarul pentru a produce miere. -ectarul are in compozitie apa in proportie de ?$,, la care se adauga unele zaharuri. entru a sorbi nectarul unei flori albinele il sug cu a'utorul unei trompe, nectarul fiind apoi depozitat in stomacul lor. Albinele au de fapt doua stomacuri. )nul care il folosesc pentru a depozita mierea si stomacul utilizat pentru a produce digestia. 4tomacul in care se depoziteaza mierea are o capacitate de pana la "$ mg si cand este plin cantareste aproape la fel de mult ca insasi albina.

Albinele se intorc la stup si dau nectarul albinelor lucratoare. Albinele lucratoare iau nectarul din stomacul celor colectoare tot cu a'utorul trompei. Apoi albinele mesteca nectarul aproximativ o ora. In acest timp enzimele din corpul albinei transforma zaharurile complexe existente in nectar in zaharuri simple, astfel incat acesta devine mai usor de digerat si mai putin sensibil la diverse bacterii atunci cand este depozitat in fagure. Apoi albine depun nectarul in faguri, unde apa se evapora, rezultand un sirop mai gros. Albinele isi misca aripile pentru a determina uscarea rapida a nectarului. Cand mierea are toate calitatile necesare, albinele inchid celula fagurelui cu un capacel de ceara. /ierea se depoziteaza pana in momentul in care este mancata. '4. e se intampla cand intr$un stup sunt doua matci!

Intr-un stup nu ar trebui sa fie niciodata doua matci. 2 noua regina este 1fabricata1 sa zicem de catre albinele lucratoare atunci cand matca existenta este prea batrana sau moarta sau cand sunt prea multe albine intrun stup si o parte din ele trebuie sa roiasca. Asadar cand apare noua matca, o parte din albinele lucratoare roiesc cu aceasta pentru a forma un nou 1camin1. 0arve de matci sunt hranite cu un anumit tip de laptisor de matca pentru a da noii 1regine1 capacitatea de a depune oua. Intotdeauna albinele au gri'a sa fie mai multe larve de matci, astfel asigurandu-se ca cel putin una va reusi sa se dezvolte. rima larva care reuseste sa iase din adapostul sau le inteapa si omoara pe celelate care sunt inca in faza de cocon. Astfel se asigura ca nu va mai aparea o noua matca in stup. '&. at de reprede zboara albinele!

Albinele pot sa zboare cu pana la >$ FmGh. ''. and roiesc albinele!

4upraaglomerarea stupului reprezinta factorul principal care determina roirea albinelor. 2 matca batrana sau o iarna blanda pot deasemenea determina albinele sa roiasca. )n bun apicultor poate impiedica albinele sa roiasca. '(. um ne dam seama daca mierea pe care am cumparat$o este curata!

/ierea lichida este o miere tratata chimic. /ierea naturala se cristalizeaza usor. /ierea naturala are cristale fine care se topesc repede in gura, pe cand cea falsificata cu zahar are cristale care se topesc mai greu. /ierea falsificata este foarte dulce iar daca are un gust de caramel, inseamna ca a fost incalzita direct pe flacara. /ierea se mai inmulteste si cu glicerina. Calitatea mierii poate fi testata cu a'utorul unei lingurite3 se introduce lingurita in borcan si se ridica- daca miere curge continuu este naturala iar daca se intrerupe si curge sub forma de picaturi inseamna ca a fost falsificata. '+. um comunica albinele!

Albinele pot comunica prin asa numitele 1dansuri1. Acesta sunt utilizate de catre albinele cercetase pentru a le informa pe culegatoare cu privire la locul unde se afla sursa de nectar.

rin vibratii sonore si miscari ale corpului ele exprima distanta, directia, timpul necesar pentru a a'unge la locul respectiv si chiar si concentratia de zahar a polenului. /atca anunta printr-un 1cantec1 iesirea din celula. Ea este cea care transimite tuturor albinelor din stup anumite trasaturi genetice personale. ',. Sunt viespile capabile sa produca miere! -u, doar albinele produc miere.

uriozitati despre albine

uriozitati albine 4tiati ca........... &. Albinele produc propolis. /ai intai colecteaza rasina de la diverse plante si copaci cu a'utorul maxilarului inferior, apoi produc propolisul amestecand saliva lor cu rasina colectata. ropolisul este transportat la stup in niste saculeti speciali care se afla lacalizati pe picioarele lor. 9. Atunci cand albinele gasesc in stupul lor un soarece sau orice alt intrus, murdarie pe care nu o pot transporta in afara stupului, il imbalsameaza cu a'utorul unei substante numite propolis, pentru a preveni producerea de bacterii si imbolnavirea albinelor din stupE este greu de crezut dar propolisul este un material anti-bacterian, adica distruge bacteriile. 8. Este nevoie de 9 milioane de flori pentru a produce un singur borcan de miere. +. 2 albina lucratoare produce in medie &G&9 lingurite de miere in intreaga sa viata. #. Albinele comunica intre ele cu a'utorul dansului, albinele putand intelege miscarile chiar daca afara este intuneric bezna . =. 2 matca poate depune pana la 8$$$ de oua intr-o zi, adica &"#-9$$ de oua intrun singur an . ". )n singur stup poate adaposti pana la ?$.$$$ de albine- o matca, cateva sute de trantori iar restul este reprezentat de albine lucratoare.

?. Cand Alexandru cel /are a murit, corpul sau a fost dus inapoi in @recia intr-un sicriu de aur umplut cu miere. >. Albinele au un fel de banda magnetica in 'urul creierului care le a'uta sa se ghideze atunci cand zboara. &$. )tilizarea mierii si a altor produse apicole in scopuri terapeutice poarta numele de apiterapie.

Apicultura pentru copii

Descopera lumea albinelor9

Copii pot sa inceapa practicarea apiculturii la aproximativ > ani. Cel mai important lucru este acela ca micutii sa fie echipati corespunzator de cate ori lucreaza in prea'ma albinelor. Deasemenea, copii trebuie sa aiba gri'a la albinele moarte deoarece si acestea pot intepa. Este bine sa aveti la indemana antialergice in cazul unei intepaturi.

e pot face copii cu albinele!

entru inceput este important sa li se ofere copiilor de citit carti despre apicultura. Dineinteles acestea trebuie sa fie scrise intr-un limba' simplu, nepretentios, lipsit de termeni stiintifici si daca se poate sa aiba multe imagini. Copii trebuie sa stie cum sa desfasoara viata intr-un stup, ce rol au matca si trantorii si care sunt atributiile unei albine lucratoare. Ei trebuie sa cunoasca nu doar anatomia albinei dar si felul in care este construit un stup.

Asadar o buna activitate practica ar fi construirea unui stup. Copii pot invata cum sa asambleze partile unui stup sau cum sa faca rame. )umea albinelor pe intelesul copiilor

Cred ca nu este copil care sa nu fi auzit de Winnie the ooh. )rsuletul cel lacom care a incercat sa fure mierea dintr-un stup de albine. Desi Winnie este un poznas si un dragut, copii nu ar trebuie sa ii urmeze exemplu si sa fure mierea albinelor. Albinele au si ele o lume a lor, pe care fiecare trebuie sa o cunoasca si sa o repecte.

Dupa cum toti copiii stiu Winnie the ooh a incercat sa fure mierea unor albine a caror stup se gasea in varful unui copac. Acesta este de fapt locul din natura unde albine care traiesc in Europa isi construiesc stupul. )n copac cu scorbura ofera un loc uscat, intunecat cu un acoperis din lemn, unde albinele isi pot fixa fagurii. Astfel ele sunt prote'ate de soare si de ploaie. 4corbura le ofera si ventilatie desi albinele nu prea au nevoie de aceasta deoarece au un sistem propriu de 1aer conditionat1 care este foarte eficient. Intrarea in stup este destul de mica. Astfel, le este mult mai usor albinelor care pazesc stupul sa il apere de viespi sau de albinele straine care vor sa fure mierea. Albinele au nevoie de apa primavara pentru a dilua rezervele de miere iat vara pentru a racori stupul.

Stup de albine salbatice

Apicultorul 6persoana care se ocupa cu cresterea albinelor7 incearca sa ofera aceste conditii albinelor in stupurile de lemn construite de oameni. %otusi in aceste stupuri albinele au unele restrictii, care insa il a'uta pe apicultor sa colecteze mierea fara a face rau albinelor.

Stupi artificiali %oti copiii stiu ca albinele produc mierea. Din pacate multi copii nu stiu cat de mult tebuie sa lucreze o albina ca sa produca mierea. 4i mai putini stiu ca albina este o insecta deosebit de inteligenta. Intr-un stup se gaseste o regina, cateva sute de masculi numit trantori si cateva mii de albine femele infertile numite albine lucratoare. -umarul total al albinelor dintr-un stup este de aproximativ ?$.$$$. Albinele lucratoare fac toate treburile intr-un stup. rintre activitatile lor se numara3 construirea fagurilor, curatarea si prote'area stupului, harnirea reginei si a trantorilor, ingri'irea larvelor si hranirea lor cu laptisor de matca, polen, si miere, construirea de celule in care regina depune ouale, curatarea acestor celule, mentinerea caldurii si a umezelii in stup, colectarea de polen, nectar si apa. <aide$ti acum sa vedem ce fel de viata duce o albina lucratoare

2 albina lucratoare traieste intre + si = saptamani. %imp de trei saptamani de la nasterea sa, ea locuieste in interiorul stupului. rima sa indatorire este aceea de a avea gri'a de larve, pe care trebuie sa le hraneasca cu polenul si mierea pe care le ia din depozite. Cand albina lucratoare implineste &9 zile se activeaza in corpul ei glandele care produc ceara. Ceara este foarte importanta pentru albine deoarece cu a'utorul ei, ele construiesc fagurii de miere. Dupa cum vedeti in poza, fagurii sunt facuti din mici hexagoane. Intrebarea este cum pot face albinele aceste hexagoane atat de perfect fara a'utorul unui liniar. 2amenii nu pot nici macar desena ,sa nu mai vorbim construi astfel de hexagoane fara a'utorul diverselor aparate si calcule complicate. %otusi o albina in varsta de doar &9 zile poate construi un fagure perfect. /ai mult face acest lucru fara a'utorul vre-unui instrument. Albinele incep sa construiasca hexagoanele din partile laterale si se intalnesc in mi'loc. oate ati observat ca toti faguri au aceeasi inaltime. /a intreb cum poate oare albinele sa duca la capat o astfel de lucrare pe care nici macar oamenii nu pot. Aceasta este unul din multele mistere ale naturii. (esponsabilitatile unei albine lucratoare nu se termina aici. ana la varsta de trei

saptamani o albina lucratoare are ca sarcini depozitarea laptisorului de matca si a polenului in faguri, curatirea stupului si aruncarea in afara stupului a gunoiului si a albinelor moarte. In ultima etapa a acestor trei saptamani albina are rolul de a prote'a stupul de dusmani. Cand cele trei saptamani sunt terminate albina este suficient de dezvoltata incat sa paraseasca stupul si sa plece in colectare de polen si apa. Albina lucratoare se epuizeaza complet dupa inca doua$trei saptamani de lucru si moare.

In timpul scurtei lor vieti, albina lucratoare lucreaza aproape non-stop. %rebuie stiut ca nimeni nu le invata pe albine ce au de facut. Incep sa lucrez de indata ce se nasc. @anditi-va cum ar fi daca un nou-nascut s-ar ridica din patul sau, si-ar face patul, sar spala si apoi ar avea gri'a de ceilalti bebelusi. Este ceva imposibil nu-i asa. %otusi albinele sunt capabile de asa ceva, acesta fiind rezultatul unor mii de ani de evolutie. Albinele care danseaza

!a spus cineva vreodata ca albinele danseaza. )nele albine cauta o sursa de mancara in afara stupului. Dupa ce zboara toata ziua, isi gasesc propria sursa de hrana si apoi iau cat de mult laptisor de matca pot si se intorc la stup. /ai este mult laptisor de matca la sursa dar albina nu il poate colecta singura fara a'utorul celorlalte albine. Albina cercetasa tine minte unde se afla sursa de hrana si apoi se intoarce repede la stup pentru a aduce si alte albine. Albina incepe sa se miste in fata stupului, miscarile sale avand forma cifrei opt. Albina se intoarce si isi scutura abdomenul in directia stupului e cate ori este necesar pentru a le informa pe celelalte albine cu privire la distanta la care se afla sursa de hrana. 0a sfarsitul acestui dans albinele inteleg unde se afla noua sursa de hrana, asa ca parasesc stupul in graba pentru a colecta polenul necesar.

Profesori si elevi

-este pentru acasa si la clasa despre albine

9$ de intrebari simple despre apicultura

Intrebari simple pentru a stabili cunostintele despre albine si apicultura pe care le poseda un copil de &$ ani. (aspunsurile s-ar putea sa varieze intr-o anumita masura in functie de tipul de albine existent in regiunea geografica in care locuiti. &. and ai vazut ultima data o albina!

2rice raspuns este corect. '. e culoare avea albina! Albinele care traiesc in Irlanda sunt de obicei maro-inchis sau negre. Albinele Italiene au si anumite nuante de galben sau portocaliu in coloritul lor. (. ate picioare are o albina! 4ase - priveste diagrama +. ate aripi are o albina! Albinele au o aripa frontala si una posterioara pe fiecare parte a corpului lor. Cand albina zboara, cele doua aripi se unesc dupa cum se poate observa in diagrama. ,. @nde locuiesc albinele! In stup atunci cand sa afla in gri'a oamenilor 6mai demult stupul era facut din paie dar acum sunt construite din lemn7. Albinele salbatice locuiesc in scorburile copacilor sau gaurile din pereti. .. In care anotimp al anului e6ista posibilitatea de a intalni cel mai mare numar de albine! !ara 0. Spunem ca albinele fac bazzzzzzzzzzzzzz. um produc ele acel sunet! rin miscarea rapida a aripilor, in 'ur de 9$$G9#$ de ori pe secunda. 2. De unde isi iau albinele mancarea! De la flori si de la plante. 3. um obtin aceasta mancare! Culegand nectarul care se gaseste in flori. &4. Au albinele dusmani! Da &&. Daca crezi ca au ai putea sa ii numesti! asari, viespi, animale mici si cateodata oamenii. &'. at credeti ca poate sa traiasca o albina! /atca poate sa traiasca pana la # ani. /asculul care este numit trantor traieste cateva luni. Femela sau albina lucratoare, traieste cam sase saptamani pe timp de vara dar pana la sase luni pe timp de iarna. Cele trei tipuri de albine sunt reprezentate in diagrama. &(. De ce unii oameni se tem de albine! Deoarece le este teama de intepaturi. &+. -e temi de albine! (aspunde cu da sau nu in functie de caz. &,. rezi ca albinele sunt de folos pentru oameni! Da albinele sunt foarte valoroase. Ele polenizeaza multe plante. )nii oameni de stiinta cred ca daca albinele ar disparea de pe suprafata pamantului oamenii ar disparea si ei in aproximativ &$$ de ani. &.. um reusesc sa supravietuiasca albinele pe timp de iarna!

Albinele se strang ghem pentru a-si tine de cald. Ele nici nu dorm nici nu' hiberneaza dupa cum cred unii oameni. &0. Albinele si viespile fac parte din aceeasi familie! -u. Albinele fac parte din familia Apis iar viespile fac parte din familia !espa. &2. In ce luni ale anului avem cele mai mari sanse sa vedem viespi! In lunile August si 4eptembrie. &3. Sunt bondari mai mari, mai mici sau de aceeasi marime ca si albinele! De regula bondariinpe care ii vedem sunt mai mari decat albinele- dar exista si diferite tipuri de bondari dupa cum exista si diferite tipuri de albine Intrebarile copiilor despre apicultura Intrebarile urmatoare au fost formulate de catre elevi de scoala primara. Cele "? de intrebari au fost colectate si grupate. In prealabil elevilor li s-au explicat anumiti termeni pentru a intelege despre ce anume este discutia. %ermenii explicati au fost3 4pecie- un alt cuvant ce este utilizat pentru a desemna familia careia ii apartine albina Casta- se refera la masculul, femela sau regina speciei sasu familiei respective Colonie- grupul sau familia de albine care locuiesc impreuna intr-un stup sau cuib @hem- se refera la toate albinele care se strang unan alta pe timp de iarna pentru asi tine de cald In functie de raspunsuri, intrebarile au fost generalizate si grupate in urmatoarele categorii &. 9. 8. +. #. =. ". ?. Activitati de facut in clasa Despre albine Despre stupi Despre matca Despre miere Despre polen Intepatura de albina Intrebari capcana

"espectati Albinele - copiii pot fi tentati sa se 'oace in 'urul stupilor sau sa infiga diverse obiecte in stupi. e langa faptul ca pericolele sunt mai mult decat evidente, copiii trebuie invatati ca insectele sunt fragile si vulnerabile si au dreptul sa isi construiasca casa in pace Fii cu ochii in patru dar fii si calm in acelasi timp- cea mai buna metoda de a mentine in siguranta atat copiii cat si albinele este aceea de a-i invata pe cei mici despre mediul incon'urator. 4puneti-le sa fie atenti daca umbla desculti si explicati-le ca albinele pot fi atrase de parfumuri puternice sau de zahar. /asculii de albine care nu sunt dotati cu ace se pot comporta intr-un mod agresiv dar sunt inofensivi. ei au ochii mai mari decat cei ai femelelor, nu sunt acoperiti de polen si le lipsesc dungile preminente de pe abdomen. Informati-va cu privire la miere- copiilor le place gustul dulce si bogat al mierii. Este mult mai bine pentru ei sa consume miere decat zahar deoarece aceasta contine vitamine. 2ferindu-le miere de pe piata locala a'utati la dezvoltarea pietii locale de miere. Fiti atenti totusi ca de multe ori mierea contine endosfere botulinice care pot deveni active in stomacul copiilor sub &9 ani, de vreme ce acestora le lipsesc acizii stomacali.

Faceti rezerva de apa- precum ma'oritatea creaturilor vii, albinele au nevoie de apa. 4ursele de apa umbroasa sunt cele mai bune. Adauga proprietatii tale o fantana sau un mic iaz si ofera-i copilului tau oportunitatea sa priveasca viata salbatica in actiune, 4arcina de a umple bazinul cu apa este una simpla si poate fi data in seama celui mai tanar membru al familiei, care va invata responsabilitatea precum si conexiunea cu natura. Salvati albinele- este putin probabil ca multi dintre noi sa isi incon'ure proprietatea cu stupi. dar sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a a'uta albinele (enuntati la pesticidele si fertilizatorii pentru peluza- multe din chimicalele utilizte pentru peluze si gradini sunt letale pentru albine, in timp ce altele pot sa le slabeasca sistemul imunitar, permitandu-le parazitilor, bolilor si altor inamici sa le nimiceasca. Asadar optati pentru fertilizatori organici, naturali si controlati biologic. Cultivati plante care atrag albinele- asa cum multe plante au nevoie de albine pentru polenizare, albinele au nevoie de plante pentru nectar si polen. dar nu tot ce este verde este si bun. De fapt albinele tind sa fie atrase de flori de culoare albastra, mov sau galbena. Cercetarile au aratat ca gradinile care au mai mult de &$ plante atragatoare pentru albine primesc cei maimulti vizitatori. 0asati buruienile sa creasca- multe buruieni obisnuite precum trifoiul sunt foarte atragatoare pentru albine.

Despre albine

&.

ate tipuri de albine e6ista!

'. #6ista diferite tipuri de familii de albineD puteti numi patru din aceste tipuri! (. un poti face diferenta dintre diferitele tipuri de albine!

+. #ste albina lucratoare mascul, dfemela sau un amestec intre cele doua! ,. De ce colecteaza albinele femele adulte polen! .. De ce este trantorul lenes! 0. De unde vin albinele! 2. Sunt albine peste tot in lume! 3. In cate tari sunt albine! &4. ate albine sunt intr$un stup!

&&. "eusesc albinele sa traiasca si pe timp de iarna! &'. 5or multe albine pe timp de iarna! "aspunsuri

& si ' - Da exista diferite familiiG specii de albine -albine solitare -albine producatoare de miere -bondari ( si + - Intr-o colonie exista diferite caste nu tipuri de albine Albina lucratoare are o lungime de aproximativ &8 mm 6cap, torace si abdomen7 %rantorul este aproximativ la fel sau un pic mai lung dar este mult mai gras si are aripi puternice (egina are aproximativ &? mm lungime si este destul de slaba avand un abdomen care este bine conturat entru a vedea aspectul fizic a celor trei tipuri de albine- studiati diagrama Albina lucratoare este cu siguranta femela ,. Albinele adulte femele colecteaza polenul deoarece acesta reprezinta proteina care este necesara pentru dezvoltarea puilor de albine .. 4punem ca trantorul este lenes deoarece el nu merge niciodata sa colecteze polen, nectar, apa sau propolis. ropolisul este un fel de lipici pe care albinele il colecteaza pentru a curata interiorul stupului. Ele il obtin din rasina copacilor. %otusi trantorii nu sunt complet inutili, deoarece fiind mari si grasi ei tin de cald intregii colonii. totusi principalul rol al trantorilor este acela de a se imperechea cu matca. 0. In ceea ce priveste locul de unde provin albinele- 4f. Caterina a presupus ca acestea sunt parte a creatiei lui Dumnezeu. Albinele au exista pe pamant cu milioane de ani inainte de aparitia omului. 2. si 3. Din cate stiu eu albinele se gasesc in toate tarile din lume- sunt peste tot in Asia, Europa, Africa, America, Australia si -oua Qeelanda &4. In perioada de varf a verii pot sa fie intre +$$$$ si =$$$$ albine intr-un stup. numarul scade de la sfarsitul lui Iulie sau August si cel mai mic numar de albine sa afla in stup in luna Ianuarie - aproximativ &$$$$$ && si &'. Albine raman in viata pe perioada iernii. )nele colonii pot muri mai ales daca nu sunt ingri'ite cum trebuie in perioada de toamna. De asemeea albinele sunt extrem de curate si nu vor murdari niciodata stupul, asa ca daca merg afara intr-o zi racoroasa, pentru a merge la toaleta ele s-ar putea sa nu se mai intoarca. Ele ar putea muri din cauza frigului. Intrebari despre stupi

&. '. (.

um isi fac albinele stupul! um isi fac albinele si viespiile stupul! e utilizeaza albinele pentru a construi stupul!

+. Din ce este format un stup!

,. ..

um se formeaza noii stupi! um decid albinele unde sa construiasca stupul!

0. De ce albinele sunt negru cu galben! 2. at de departe poate calatori o albina!

3. Pot albinele sa zboare cu spatele! &4. De unde stiu oamenii de stiinta ca albinele nu pot vedea culoarea rosie ! &&. e fel de munca fac albinenle dealungul intregului an!

&'. *ace bondarul aceeasi munca ca si albina! &(. Pentru ce isi utiliz6eaza albinele picioarele de vreme ce pot zbura! "aspunsuri & %rebuie sa ne amintim ca stupul este facut de om.lemnul este taiat in scanduri de diferite lungimi care apoi sunt asamblate intr-un tip de cutie.0a ora actuala exista mai multe tipuri de stupi. ',(,, In salbaticie albinele isi formeaza propria casa ce poate fi sub forma unui cuib amplasat aproape oriunde.De obicei ele aleg un loc cu o intrare mica pentru a tine hotii la distanta.De obicei aleg locurilr umbroase pentru ca o mare paree a vietii lor se desfasoara in intuneric.Cand aleg un loc si intra in el incep sa construiasca celule de ceara care este produsa de catre propriul corp.Celule sunt pentru puiet stocarea mierii. . Albinele sunt cidate si minunate.-oi oamenii avem constructori si arhitecti care sa ne planifice casele.2 colonie are un anumit numar de albine numite cercetasi care zboara si cauta un camin iar in momentul in care il gasesc ele vin si ii cauta pe ceilalti. 0 -u pot sa explic de ce unele albine sunt mai galbene sau mai negre decat altele.ganditi-va asa3 oamenii din (omania au pilea alba, oamenii din Africa sunt negrii cei din India au pielea maro inchis,etc. Acelasi lucru este valabil pentru alibne. Culoarea este diferita in functie de climat. 2 Albinele pot calatori pe distante destul de mari-ele pot calatori la nord ,sud est vest de casa lor pe distanta de Filometrii si totusi reusesc sa isi croiasca drum inapoi la locul de unde au pornit. 3 Albinele pot zbura sus ,'os se pot intoarce in orice directie dar nu pot zbura cu spatele. &4 rin realizarea a numeroase experimente oamenii de stiinta au descoperit ca albinele nu pot vedea culoarea rosie. )n barbat numit !on !risch a facut experimente cu hartii colorate si parfum

&& 2 colonie de albine este precum o gospodarie bine organizata,in care toti copii au rolul lor de indeplinit.Intr-o colonie exista albine care fac curatenie, albine care hranesc puietul, si albine care examineaza pe orcine care vin la intrarea in stup, albinele care transporta afara din stup albinele moarte,etc &' -u &( Da albinele isi folosesc picioarele destul de mult mai ales pentru a colecta si strange polen.albina lucratoare are un element special numit cos de polen care este localizat pe cea de-a treia pereche de picioare.

Despre matca

Intrebari despre matca

&. De unde si$a primit numele matca! '. (. +. um este aleasa o regina! um aleg albinele o regina! um fac albinele diferenta intre o fregina si o albina normala!

,. De unde stiu albinele cine este noua regina! .. De ce este regina mai importanta decat masculul albinal! 0. and o noua regina se naste cum stie regina batrana, cum sa paraseasca stupul! "aspunsuri & (egina este cosiderata ca fiind cea mai importanta albina din colonie.Cu mult timp in urma oamenii credeau ca o familie este condusa de un rege,In perioada respectiva ei nu stiau ca conducatorii depuneau oua dar de cand oamenii de stinta au descoperit acest lucru conducatorul este numit regina ' si ( Familia este cea care decide care albina va fi regina.Cand ouale sunt depuse albinele aleg pe cel mai bun si il hranesc inrt-un mod mai special asfel incat din oul respectiv se va dezvolta urmatotea regina. + si , Abinele nu au nici o problema in a face diferenta intre regina lor si celalalte albine.(egina are un corp mai lung decat toate celalalte albine,dar nu este acesta motivul real dupa care celalalte albine o recunosc.Corpul ei este acoperit cu o substanta pe care albinele o ling sI apoi o trec de la una la alta.aceasta substanta este numita substanta reginei si intradevar controleaza alinele.2 a'uta pe regina sa conduca colonia.

. (egina este in mod normal singura albina care depune oua.Atunci cand lucrurile merg rau intr-o colonie oalbina lucratoare poate depune oua.(egia ete foarte importanta si devreme ce ea depune ouale ea este cea responsabila pentru urmatoarea generatie de tinere albine si din martie pana in iunie ea poate depune&$$$ de oua pe zi.Albina mascul adica trantorul are ca rol principal imperecherea cu regina. 0 Cand o noua regina iese din larva vechea regina si alineaza un sir de albine si ele pleaca cu ea ca sa gaseasca o noua casa-acest lucru este numit roire.noua casa poate fi intr-un copac,sub un acoperis sau intr-un stup gol.Dupa aceasta noua regina este conducatoarea coloniei originale.!iata si munca continua pana cand albinele se decid din nou sa isi schimbe regina.

Despre miere

Intrebari legate de miere

&. #ste adevarat ca albinele fac miere din flori! '. (. +. um fac albinele mierea! um se face mierea! at timp le ia albinelor ca sa faca mirea!

,. at timp le trebuie albinelor ca sa gaseasca substanta necesara pentru a face mierea! "aspunsuri & Da, este adevarat ca albinele fac miere din flori. ',( Ele colecteaza nectar de la fori si plante, il sug cu a'utorul trompelor si il duc inapoi in colonie. 2 albina are un al doielea stomac care este numit sacul cu miere si cand o albina suge nectarul ea il depoziteaza in sacul cu mire pana cand a'uge acasa. Cat timp este in sacul cu miere vitaminele sunt adaugate nectarului. In stup alte albine lucreaza la nectar si ele evaporeaza orice surplus existent in el si apoi il depun in celule pentru depozitare. + Daca temperatura este corecta necatrul va fi transformat in miere in cateva zile. , Albinelor nu le ia prea mult timp ca sa gaseasca substanta necesara pentru a face miere. Albinele au un simt al mirosului foare dezvoltat si au un ochi cu mii de fatete astfel incat ele isi pot gasi mancarea foarte rapid, in doar cateva minute.

Despre polen

Intrebari legate de polen,nectar,polenizare

&.

e beau albinele!

'. %eau albinele apa! (. +. um a1unge nectarul in flori! um au aflat albinele ca din nectar se face miere!

,. Din ce fel de flori colecteaza albinele nectar si polen! .. um duc albinele nectarul inapoi la stup!

0. De ce depind albinele de polen! "aspunsuri & si ' Da albinele beau si ele mai ales multa apa calda. Ele beau orice fel de apa care le vine in cale chiar si picaturi care ne cad de pe haine. )n lucru deosebit este faptul ca o persoana le poate dresa ca sa vina sa bea apa intrun loc special amena'at. Eu am o galeata speciala cu un robinet pe care albinele o pot utiliza pentru a obtine toata apa pe care o doresc. Albinele se pot ineca in apa daca nu au ceva de care sa se tina. Avand un robinet care curge procesul de inecare nu se poate produce. ( si + -ectarul din flori este o parte a planului lui D-zeu. El ne-a dat un pamant minunat si in fiecare zi putem invata de la el. , Albinele si florile depind unele de altele. Albinele a'uta la polenizarea florilor prin raspandirea sau transportul polenului. (ealizand aceasta munca au realizat ca pot sa obtina mancare penru ele in nectarul florilor. De la unele flori albinele pot obtine nectar si polen iar de la altele pot obtine doar polen sau nectar. Florile simple care au parfum si sunt de oricare culoare in afara de rosu sunt preferatele lor . Acelasi raspuns ca si pentru intrebarea referitoare la necatar 0 entru albina polenul reprezinta proteinele iar nectarul carbohidratii adica zaharul necesar pentru albine

Intepatura de albina

Intrebari legate intepaturi de albine

&. De ce ne inteapa albinele! '. are doare mai rau intepatura de albina sau cea de viespe!

(. De ce inteapa albinele mai mult decat viespile! +. are intepatura este mai periculoasa cea de viespe sau de albina!

,. Inteapa rau o albina sau o viespe! .. 0. e este mai usor de suportat intepatura unei albine sau a unei viespi! e se intampla cu o albina dupa ce te inteapa!

2. Inteapa albinele doar persoanele care le enerveaza sau au si alte motive! 3. Sunt animalele ranite de intepaturile de albine! &4. um se cheama substanta care iti intra sub piele atunci cand esti intepat de o albina! &&. Inteapa albinele mai tare, mai slab sau la fel in alte tari! &'. #6ista vre$un medicament ce poate fi luat atunci cand esti intepat de o albina! &(. um se cheama medicamentele care retin otrava!

&+. Daca as fi batran si m$ar intepa o albina si nu as sti, as muri! &,. #ste usor sa gasesti locul in care te$a intepat albina "aspunsuri & si 2 Albinele inteapa mai ales oamenii care le deran'eaza cuibul. ',(,+ si . Intepatura unei albine este destul de puternica si dureroasa, dar durerea dureaza doar cateva minute. Intepaturile de albine si de viespi sunt diferite. 0 si , Albinele mor dupa ce inteapa, asa ca orice albina poate sa intepe doar odata. !iespea pe de alta parte poate sa intepe de nenumarate ori. 2ricare intepatura poate fi periculoasa daca persoana este alergica. 3 Da, anumite animale pot fi intepate de albine. Intr-un anumit fel albinele au preferintele lor. 4e pare ca nu le plac cainii si cai dar prefera pisicile. && uterea intepaturii variaza de la o albina la alta, dar situatia este asemanatoare in toate tarile. &4, &', &( Cand o persoana este intepata o anumita substanta numita venin este pompata in piele si in carne. Acest venin este stocat in ceea ce se cheama sac de

otrava. Are forma unui balon miniatural pe 'umatate umplut. &+ -u va ingri'orati ca veti fi intepati de albine si nu o sa va dati seama. &, -u exista nici o problema in a identifica locul in care te-a intepat o albina. >u incercati niciodata sa smulgeti acul, ci indepartati$l usor cu unghia.

Intrebari capcana

&. De ce si cum sunt oamenii dusmanii albinelor! '. De ce sunt unii oameni alergici la albine! (. Poate o intepatura de albine sa ucida o persoana alergica la intepaturi! +. De ce unii oameni mor si altii supravietuiesc dupa ce sunt intepati de albine! ,. un poti ucide albinele fara a1utorul spray$iului!

.. #ste adevarat ca e6ista boli care pot ucide albinele! 0. #6ista acest tip de boli si in tara noastra! 2. Aceste boli ucid doar albinele producatoare de miere sau toate tipurile de albine! "aspunsuri &. A afirmam ca oamenii sunt sau pot fi dusmanii albinelor este prea mult. %otusi daca oamenii utilizeaza insecticide asupra culturilor care sunt vizitate de albine, sunt responsabili pentru moartea acestora. 2rice om fie ca este tanar sau mai in varsta si care deran'eaza un stup atunci cand acesta este strans in ghem de iarna, este responsabil pentru moartea a &$,$$$ sau chiar mai multe albine. Animalele ataca de multe ori pe timp de iarna stupii si ii distrug. ',( si +--u se poate explica exact de ce unii oameni sunt alergici la albine si altii nu, dupa cum nu se poate explica exact de ce unii oameni alergici mor si altii nu. Daca o persoana suspecteaza ca ar fi alergica la albine atunci ar trebui sa mearga la doctor pentru a i se face un test, deasemenea exista medicamente pentru persoanele care sunt alergice la albine. .. Exista boli care sunt responsabile pentru moartea albinelor. )na dintre acestea se numeste !arroua. 0. Acestea au a'uns in (omania in &>==. Ele pot fi controlate daca toti facem ceea ce ar trebui sa facem. 2. !arroua este specifica albinelor.

%oate interactiunile care au loc intre copiii si albine nu se termina in stilul celei din filmul /* @irl in care a 'ucat /. CulFin. (eactiile alergice la intepaturile de albine sunt destul de rare si sansele de a fi intepat de o albina sunt destul de mici, iar copiii pot invata foarte multe de la albine.