Recomandari pentru cei grav bolnavi Dupa trecerea multor ani de ncercari, experiente, nu s-au gasit de catre medici

si farmacisti metode de vindecare (altele dect medicamente sintetice, chimioterapii,fizioterapii pe baza de curenti etc.) care sa nu fie nocive. Acestea aduc ameliorari, dar nu vindecari, atta timp ct nu se elimina cauza care a produs boala. rebuie sa renuntam la comoditatea pe care ne-o ofera medicamentele sintetice care sunt un cutit cu doua taisuri, n favoarea celor naturale. Desigur ca este mai comod sa iei o pastila care ti amelioreaza starea, dect sa-ti faci o frectie, sa bei un ceai sau sa-ti pui cataplasme. Dar avanta!ele pe care ti le ofera natura sunt clare. "e elimina toxinele care cauzeaza boala si nu mai sunt afectate si alte organe. #nca din Antichitate, nteleptii duceau o viata n armonie cu natura. De ndemnul lor de a trai sanatos trebuie sa tinem seama, folosind ct mai multe alimente netrecute prin foc, ndepartnd carnea din alimentatie, evitnd supraabundenta meselor. $aleriu %opa spunea ca ar fi suficient daca am mnca &'( din ceea ce consumam n mod obisnuit. )ste bine sa consumam plantele din locul unde ne-am nascut, pentru ca acestea au vibratii asemanatoare cu ale noastre si nu apare incompatibilitatea. *a multi oameni, cnd parasesc locul de nastere, apar boli specifice care si au originea n diferentele vibratorii provenind din alimentatie. Daca esti nevoit sa pleci, trebuie sa-ti cauti zone similare ca vibratii celor de unde ai plecat. +orpul omenesc este format din doua materii, una fizica si una bioenergetica. Din cauza unui dezechilibru, boala apare uneori cu --. ani nainte de a se manifesta fizic, n plan energetic, iar n cazul cancerului - si mai mult, &&-&/ ani. Astfel, orice boala poate fi descoperita si prevenita cu mult timp nainte ca ea sa se manifeste. %entru prevenire trebuie un regim corect de viata. 0neori, nici nu am cura!ul sa consum alimentele. 1ulte legume sunt crescute n sere la lumina artificiala (se dezvolta energii perverse), sunt tratate chimic contra daunatorilor, cresc n pamnt cu ngrasamnt chimic. #n magazine gasesc sucuri conservate, pasteurizate, cu coloranti si arome sintetice care conduc spre boala. #n 2ccident, poti sa bei un suc de fructe natural facut n fata ta, ceea ce nu se ntmpla la noi. +arnea consumata de cei mai multi dintre noi provine de la animale tratate cu antibiotice,

&

hormoni de crestere, substante nesanatoase, care fac rau organismului. 3aharul, sarea, uleiurile sunt tratate chimic si pararafinate. %na si ceaiurile din plante medicinale luate din magazine au arome sintetice. %rodusele lactate, cum ar fi untul, margarina, au aditivi chimci, conservanti. Am cumparat de la un magazin naturist secara pe care am pus-o la ncoltit. Am asteptat degeaba o saptamna, ca tot nu a ncoltit. "ecara era amara la gust. Am avut de cur nd surpriza sa constat ca pinea graham facuta n una din fabricile noastre contine margarina. Dar, dupa cum afirma dr. 4ru5er, margarina devine nesanatoasa din cauza procesului de fabricatie. )ste supusa durificarii (dispar acizii grasi nesaturati, apar substante care n natura nu exista, acizi grasi liberi, Al, %b, 6l). )mulgarea se face cu emulgatori care produc o boala de piele. Avem si o societate comerciala, 7". +. Dobrogea ". A.8, care produce o pine sanatoasa din faina de secara, gru si seminte de cereale. Daca ar avea mai putina sare, ar fi ideala. *a nea!unsurile alimentare se adauga poluarea atmosferica si apa de la robinet care trece prin tevi neizolate bine, uneori mirosind a clor. )cologistii de la noi ar trebui sa se ocupe mai mult de sanatate si mai putin de politica. #n discursurile lor ar trebui sa specifice si ce masuri au luat pentru a!utorarea oamenilor n obtinerea sanatatii. +red ca va mai trece mult timp pna sa apara si la noi magazine cu mbracaminte ecologica (ca n Danemarca - vezi 6ormula A" - februarie &99:) din fibre naturale, vopsite cu coloranti naturali, confectionate de muncitoare nestresate, ncarcate de gnduri pozitive, care lucreaza n bune conditii. +alculatoarele ar trebui sa aiba sisteme mai bune de protectie mpotriva radiatiilor. Am ntlnit persoane serios afectate de calculator (afectiuni ale sngelui, eczeme pe mini, hemoroizi etc.). +hiar si pe mine m-a afectat mult munca la calculator. 1i-a scazut vederea si cred ca si la deformarea degetului a avut influenta. Aceasta scnteie divina care este viata trebuie aparata. "a ne unim fortele pentru aceasta. Dr. +. "ichelschmidt ;aerland, n cartea $iata simpla, enumera o serie de ntelepti greci antici care aveau deprinderi naturiste, <esiod blestema fapta lui %rometeu, care a omort o vita si a adus focul= %itagora recomanda alimente netrecute prin foc, pentru ascutirea mintii= "ocrate spunea urmatorul dicton, 71annca numai ca sa traiesti si nu trai ca sa mannci8 sau 7>oi suntem calatori pe pamnt si nu trebuie sa suportam prea mult baga!, pentru ca ne stn!eneste8= %laton

consuma o singura masa pe zi, de preferinta fructe - tinea posturile= @enocrate era vegetarian= Diemone spunea, 7+arnea si vinul abrutizeaza pe batrni si moleseste pe tineri8 - se hranea cu ierburi, smochine, masline si legume crude= %lutarh, un aparator al animalelor, era vegetarian= eofrast, mare naturalist, spunea, 7#mbuibndu-se, oamenii au cazut tot mai adnc n excese si la sfrsit nu au mai lasat nimic negustat si menncat8= "eneca spunea, 7<rana devine din ce n ce un excitant al foamei8. 1edicul antic grec <ippocrate spunea, 7Alimentele voastre sa fie leacuri, iar leacurile voastre alimente8. +u o !umatate de mileniu naintea nasterii lui Aisus <ristos, n +hina, *ao ze a scris cartea ao te Bing - +artea cu peste -CCC de semne, n care apar principii de tehnica nemuririi, n care se contopesc Dang si Din (materie si spirit, viata si moarte). aoismul spune ca pentru a a scapa de fortele malefice trebuie sa se renunte la unele mncaruri precum carnea si vinul si sa se asigure hrana prin plante medicinale si substante minerale care nu mai dau energie demonilor. Astfel, fara aceste forte distructive, adeptul se poate hrani cu energia cosmica (prana). De aici, probabil si forta psihica, buna dispozitie pe care o capata naturistii. Deci iata ca aceste principii elaborate de filozofii antici ramn valabile si astazi, fiind verificate n timp, si iau amploare din ce n ce mai mare. Cteva cuvinte despre dr. Georges Oshawa Eeorges 2shaFa, n cartea 3en macrobiotic sau Arta ntineririi si a longevitatii, are ca principii legatura dintre spirit si corp si regla!ul fenomenelor antagoniste Din si Dang. Dupa el, trebuie ndeplinite . conditii ale sanatatii si fericirii si tot el ne ndeamna sa facem urmatorul test, &. *ipsa de oboseala (- puncte). Daca spuneti din cnd n cnd, 7este prea greu8 sau 7este imposibil8 sau 7nu sunt capabila sa fac aceasta8, aratati gradul de oboseala. 2boseala este adevarata cauza a bolilor. rebuie sa va aventurati n necunoscut si cu ct mai mare este dificultatea, cu att mai mare este placerea. Aceasta atitudine este semnul lipsei de oboseala. ?. %ofta de mncare (- puncte). Daca nu mncati orice aliment natural cu placere nseamna ca va lipseste pofta de mncare. /. "omnul profund (- puncte). Daca vorbiti n somn sau daca aveti vise nseamna ca nu somnul nu este profund. Daca (-G ore de somn va satisfac, nseamna ca dormiti bine.

Daca nu puteti adormi /-( min. dupa ce ati pus capul pe perna, indiferent n ce moment al zilei, indiferent n ce mpre!urare, nseamna ca spiritul dumneavoastra nu este scutit de o oarecare teama. Daca nu va puteti trezi la ora pe care v-ati fixat-o nainte de a adormi nseamna ca somnul dumneavoastra nu este perfect. (. 1emoria buna (&C puncte). Daca nu uitati nimic din ceea ce vedeti sau auziti nseamna ca aveti memorie buna. +apacitatea de a retine creste cu vrsta. 1emoria se poate capata prin macrobiotica. -. 4una dispozitie (&C puncte). 0n om sanatos, adica fara frica, nici boala, este vesel si blnd n toate mpre!urarile. %urtarea, vocea, tinuta trebuie sa provoace multumire celor care va ncon!oara. 0n om sanatos nu se enerveaza niciodata. Daca nu va puteti face amici intimi din sotia sau copiii dvs., aceasta arata ca sunteti foarte bolnavi. G. Auteala !udecatii si a executiei (&C puncte). .. Dreptate (-- puncte). "e poate exprima prin, H H H H sa sa fii sa nu minti sa iubesti din ce pentru a fii pe n toata ce mai te prote!a pe exact= lumea= fericit= tine nsuti=

H sa cauti mereu dificultatile, sa le gasesti, sa le combati si sa le cuceresti cu toata forta= H sa nu ai niciodata ndoieli, sa transformi nenorocirea n fericire. "e nsumeaza punctele n fiecare luna. *a plecare, trebuie nsumate (C puncte. Dupa / luni, trebuie ntrunite GC puncte. 0n om care nu se poate vindeca si nu-si poate gasi propria sa libertate, propria sa fericire si dreptate prin el nsusi, fara a!utorul altora, este creat pentru a fi exploatat si devorat de altii, pentru a hrani viermii si microbii. )l nu are nevoie sa merga n infern dupa moarte, el este acolo chiar din viata. Daca exista n aceasta lume o singura persoana sau un singur lucru pe care nu-l puteti iubi, nu veti fi niciodata fericit, sunteti bolnav. Daca sunteti bolnav, trebuie sa va vindecati dumneavoastra nsiva= daca altii va vindeca, vindecarea dumneavoastra este incompleta, caci va pierdeti independenta si libertatea. "anatatea si fericirea care va vin de la altii va creeza o obligatie pe care trebuie sa o platiti. $a eliberati daca raspnditi bucurie si recunostinta n !urul dumneavoastra.

Dupa 2shaFa, cancerul, constipatia, crampele, decalcifierea, diabetul, degeraturile, glaucomul, hipo- si hipertensiunea, hemoroizii, negii (prea multe produse animale), leucemia, insomnia, poliomielita, schizofrenia, hepatita, bolile de inima, durerile de rinichi, dinti, cap (prea multa aciditate), scleroza n placi sunt datorate alimentatiei excesive Din. De asemenea, caderea parului, matreata, chelia se datoreaza excesului Din, adica abuzului de vitamina +, fructe, zahar, salate, produse bogate in B sau %. oate cosmeticele, tincturile, lotiunile, pieptenii si periile de plastic sunt foarte Din. Astigmatismul, hipermetropia, %ar5inson sunt Din sau Dang "e recomanda la o extrema regimul nr. ., regim &CCI cu cereale (crema de orez), fara lichide (apa este Din) timp de &C zile, apoi nr. G cu 9CI cereale, &CI legume (sa nu fie Din cum sunt cartofii, rosiile, vinetele), bauturi putine= regimul nr. - cu :CI cereale, regimul nr. ( cu .CI cereale etc. *a cealalta extrema, regimul nr. &, se introduc legume mai multe (pna la /CI), cereale mai putine (pna la &CI), supe &CI, carne /CI, salate &-I, desert -I, cu prudenta. %e masura ce continutul n cereale scade, creste corespunzator procentul de produse animale si legume. Jegimul nr. / cu GCI cereale, /CI legume, &CI supe se poate tine ct dorim, fara pericol. )ste bine sa existe tendinta spre &CCI cereale, daca legumele si carnea nu depasesc /CI, fara teama unui dezechilibru. 1estecati fiecare mbucatura de cel putin -C ori. #n ceea ce priveste cerealele, 2shaFa da mai multe retete. &. 2rez complet. "e fierbe pna se arde putin la fund. %artea galbena este cea mai Dang, cea mai bogata n minerale si cea mai grea. )ste folosita pentru bolnavii cu tendinta Din. ?. 2rez Eomo5e. Amestecati cu orez fiert --&CI legume fierte. /. 2rez cu castane. Amestecati orezul cu &C-?CI castane fierte. (. +uscus cu orez. 6ierbeti orezul si adaugati naut si ceapa. -. erci din ovaz. 6ierbeti ovaz cu ceapa. G. 2rez crud. 0n pumn de orez nmuiat, pe stomacul gol, goneste toti parazitii din intestin (n special din duoden). .. +rema speciala de orez. %ra!iti orez si fierbeti-l timp de ?h. "trecurati-l. )ste un foarte bun tonic. :. 4auturi macrobiotice,

H cafea 2shaFa (Kannoch), / linguri de orez, ? de gru, & de naut, & de cicoare, rumenite si macinate. "e pune & lingura la &'? l de apa. "e fierbe &C min. )ste indicata la dureri de cap, constipatie= H 5o55oh (nlocuitor al laptelui de mama), faina de orez pra!ita, gru, gris de ovaz, soia, seminte de susan. "e fierb &C minute, dupa ce am pus & linguraamestec la &'( l apa= H cafea de papadie. Jadacinile de papadie se pra!esc, se dau prin rsnita. "e pune & lingurita la o ceasca de apa. +ine vrea un gust mai amarui, poate adauga cicoare. )ste bun cardiac si pentru sistemul nervos. %entru vindecare, 2shaFa recomanda, n general, comprese cu ghimbir, cataplasme cu faina de orez cu putina apa. *a febra, guturai, sa se mannce supe de orez, crema de orez, sa se aplice cataplasme cu clorofila (frunze zdrobite de spanac, varza). %entru umflaturi, se recomanda supa de rinichi. %entru paralizie, papadie, ceai de scaiete. >u se recomanda otetul de mere cu miere, deoarece ambele sunt Din. )ste bun pentru cei foarte Dang. Dr. 2shaFa mai recomanda un regim purificator pentru echilibrarea si armonizarea energetica a fiintei din punct de vedere Din-Dang, constnd n cure de &C zile cu o pauza de &-- zile, timp n care se consuma numai alimente Dang, gru, orez, mei si hrisca fierte n apa sau coapte cu putina sare. +a lichid, doar apa si doar exceptional ceai de busuioc sau ceai negru. #n alimentatie, trebuie pastrat echilibrul Din-Dang. Alimentele care corespund acestei cerinte sunt cerealele. +elelalte componente ale dietei noastre (vegetale, legume, leguminoase, fructe) au un exces de Din, raportat la constitutia noastra. *egumele se 7Danghizeaza8 prin adaugare de sare marina nerafinata (la noi este sarea grun!oasa care se apropie de sarea marina), prin fierbere sub presiune, n amestec cu cereale. Din contra, carnea si ouale creeaza un dezechilibru catre Dang. >ici legumele si nici produsele animale nu pot realiza singure echilibrul nutritiv. "i unele si altele sunt produse secundare, n raport cu cerealele. 1ierea se foloseste, desi este triplu Din,datorita proprietatilor sale nutritive. "area se nlocuieste cu $egeta, care este aliment Dang si foarte nutritiv (Dan 4ozaru - Alimentatia n practica Doga). Eeorge 2shaFa mentioneaza ca partea maxima a fiecarei categorii de alimente este de /CI din ansamblul farfuriei.

Alimentatie recomandata n diferite boli Dr. med. 1. 2. 4ruc5er, n cartea Destinul din bucatarie, spune ca exista ? tipuri de boli, &. boli de civilizatie nutritional conditionate (datorate alterarii compozitiei chimice si fizice a apei si a aerului, solului)= ?. boli conditionate de viata sau de tensiune. 2mul si poate schimba atitudinea fata de mpre!urarile vietii, daca acestea nu pot fi schimbate. )xista numai putini oameni care a!ung sa-si nsuseasca de la sine aceasta cunoastere necesara schimbarii modului de a trai. 2rice boala l afecteaza pe om n unitatea spirit - suflet - trup. #nteleptii orientali ilustreaza foarte bine prin cuvinte cum, pornind de la un gnd, poti schimba un destin, 7"emeni "emeni "emeni un o un gnd actiune obicei culegi culegi culegi o un un actiune, obicei, caracter,

"emeni un caracter - culegi un destin.8 Dr. 6r. 4ec5er, n cartea +alea spre sanatate deplina, arata cum are loc procesul de mbolnavire. %rimele / faze de mbolnavire au loc n umorile corpului, excretie, reactie, depunere, iar alte / faze se petrec n celule, impregnare, degenerare si neoplasm. "anatatea este suma armoniei dintre corp, spirit si suflet. Dr. %. Jusch spunea, 74olile civilizatiei apar n principal pe calea alimentatiei si pot fi vindecate numai pe aceeasi cale, printr-o alimentatie corecta8. #n linii generale, recomand celor grav bolnavi, 1. Alimentatie naturala, ba ata pe cruditati Ce si cum mncam! 2rganele senzoriale, prin alimentatia cu cereale, capata o mare sensibilitate. Alimentele crude trebuie mestecate foarte bine nainte de nghitire. *a preparare, alimentele sa fie maruntite ct mai putin, altfel vin n contact cu oxigenul. "a se consume, legume, fructe, cereale crude, lapte nefiert, galbenus de ou crud sau cel mult o scurta oparire (albusul retine toxine), miere. "a nu se consume, carne, lactate pasteurizate, sare, zahar, faina alba, otet, produse conservate sau fermentate, medicamente.

6olositi mai mult alimente din regiunea unde v-ati nascut. Dr. )rnst Eunter ()lvetia), n cartile "a tra ie sti fara sa fii bolnav si <rana vie, recomanda hranirea cu cruditati care sa dezintoxice corpul, sa-l elibereze de acizi si sa-i dea forte vii. "ecretul fortei de vindecare se afla n viata pe care o administram prin hrana cruda. )l o da exemplu pe dr. +ristine >olfi, cu cancer la piept de marimea unui ou. +u regim de cruditati considera ca s-a vindecat (disparuse tumoarea), dar cnd a introdus (CI alimente fierte, cancerul a reaparut. A renceput regimul de cruditati si tumoarea a disparut. "i-a deschis un sanatoriu n Danemarca. )bba ;aerland, n cartea Die ;aerland therapie, recomanda sa dam organismului o hrana completa printr-un regim lacto-vegetarian (regim de cruditati cu adaos de cereale integrale si produse lactate), pentru a avea celule sanatoase si rezistente. "-a constatat ca clorofila din frunzele verzi are o actiune puternica mpotriva infectiilor. "olul nu trebuie tratat cu ngrasaminte chimice, sintetice, care distrug microorganismele si-l sterilizeaza. "ngele se rennoieste complet la ( luni, iar ntregul organism, la fiecare . ani. Aata un meniu ;aerland, H micul de!un, lapte batut cu fructe si cu tarte, seminte de in, lactoza. Anfuzie de plante= H de!un, 5rusca (gru, orz, ovaz, mei, secara), eventual cu &'? l lapte sau legume crude cu condimente ( cimbru, m aghiran, marar, patrun!el, leustean, chimion, rozmarin, anason, arpagic, nasturel, foi de dafin etc.). *a morcovi rasi sau piure de cartofi sa se adauge patlagina, papadie, urzica, spanac (crude). *a salata sa se adauge lapte batut pentru o mai buna asimilare a legumelor. %ine cu unt L brnza L ceapa= H cina, daca la de!un s-a mncat 5rusca, la masa se vor lua legume. 1asa de cruditati ncepe cu suc, un aperitiv dietetic, felii de pine (graham sau secara) cu unt, ceapa, usturoi, brnza. Apoi, cartofi fierti n coa!a, morcovi si sfecla rasa, varza alba tocata. %ersoanele cu stomacul slab, care nu suporta regimul de cruditati, vor ncepe cu legume fierte nabusite sau oparite= H fara cafea, tutun, alcool, ceai negru, sare, dulciuri, condimente iuti. Jegimul restabileste si sensibilitatea gustului, nct se poate percepe marea varietate a aromelor naturale. 0n exemplu de nvingere a cancerului este dr. Anthonz "attilaro, de (: ani, din ;ashington. #n cartea 0n doctor care si-a nfrnt cancerul, &9.9, descrie modul cum a

nvins boala (erau invadate de cancer, craniul,umarul drept, coastele, sternul, sira spinarii, prostata) cu a!utorul regimului macrobiotic compus din cereale integrale si vegetale. 1ai avea de trait &: luni si s-a vindecat n &- luni. )u am cunoscut persoane vindecate de cancer prin acest regim mergnd la sedintele lui $aleriu %opa. De asemenea, prietena mea Jada <acighianu este un exemplu de necontestat. "edicina isihastra Apreciez n mod deosebit cartea 1edicina isihastra, scrisa de parintele Ehelasie Eheorghe, care are la baza aceleasi principii, hrana vie, neomorta prin fierbere, fara mncare de carne care contine o mare cantitate de )nergii 1oarte. Autorul recomanda legumele crude, lactatele nefierte. )l merge si mai departe, la gri!a de a nu omor nici legumele. "-a descoperit stiintific ca plantele receptioneaza agresivitatea omului si emana unde energetice negative, nocive pentru organismul nostru. >u rupeti brutal legumele, folositi doar frunzele marginale si, daca vreti si radacinile, scoateti planta ntreaga si lasati-o &? h sa intre n 7adormire8 si sa-si neutralizeze radiatiile negative. 2rice aliment are n el informatii de viata si de moarte. 0n aliment omort si fiert are astfel de informatii de moarte care va omoara si organismul. 6ructele si semintele nu au nici o problema, fiind neutre. Daca se fierb, capata informatii de moarte. Erul ncoltit nu este bun imediat dupa ncoltire, deoarece s-a trezit la viata si prin mestecare este omort. De aceea, dupa ncoltire, lasati-l la o usoara reuscare, sa treaca la 7adormire8 si astfel este hranitor. >oi, n mod obisnuit, avem logica de tip cauza-efect. +restinismul vine cu o logica aparte, trinitara, care este baza medicinei isihastre si a sacroterapiei. +a trinitate, realitatea este, supracauza, cauza, efect, care n corespondenta cu Dumnezeu este atal, "fntul Duh, 6iul. #n corpul nostru supracauza este sufletul, care emana o energie de informatie a acestei supracauze. 1iscarea - vibratia reprezinta cauuza si acumularea continutul reprezinta masa - materia. #nsusirile si calitatile supracauzei (sufletului) sunt nsesi cauza si efectul. "ufletul se anga!eaza n lucrarea de purificare a corpului bolnav mostenit, deoarece noi mostenim pacatele parintilor nostri (noi suntem !umatate creati de Dumnezeu si !umatate nascuti de parinti). Asa ne putem naste cu predispozitii de boala sau de!a bolnavi. "e zice ca noi suntem un microcosmos si ne hranim cu lumina cosmica ngereasca, cu materia naturii si din energia mentala omeneasca. oate deran!amentele

din acest complex de 7hranire energetica universala8 aduc boli. 4olile de oase se datoreaza lipsei de )nergii <arice. "e vor folosi uleiul sfintit, apa sfintita, anafura etc. *a sfinti oasele nu putrezesc, fiind pline de )nergii <ar, cu puteri tamaduitoare. %rin sistemul nervos, noi facem legatura cu )nergiile #ngeresti, cunoscute sub numele de 1ental +osmic. )nergia intra prin vrful capului, coboara pe coloana vertebrala pna la nervii corpului, unindu-se cu mentalul nostru. "i medicina isihastra si are centrele ei de energie, cum ar fi cha5rele, locul de ntlnire al energiilor (n numar de /) fiind inima. 1edicina isihastra lupta pentru restabilirea acestui centru, care s-a pierdut dupa caderea din Jai. +ele / energii care pornesc din inima (unde sunt emanate de suflet) sunt, fluxul energiilor mentale proprii, energii mentale inteligente ale entitatilor spirituale extraterestre (ngeri si demoni sau ale sufletelor raposatilor) si energii intelectuale, gndurile - informatiile tuturor oamenilor= prin nari-nas intra o energie mentala a naturii, prana (cum o numesc indienii), care nu este oxigen, ci de alt tip, intra n creier, coboara pe coloana vertebrala n doua moduri (Ada si %ingala), stiintific identificndu-se cu nervii simpatici si parasimpatici. Dereglarile acestor energii provoaca boala. %rima cauza trebuie cautata n suflet. oate bolile mentale se asociaza cu boli de inima si la figurat si la propriu. 2 mare importanta o are somnul n bolile energiilor mentale. ulburarile de somn au ca efect suprancordarea nervoasa, pna la ruperi de nivele nervoase cu efecte dramatice. Att centrul inimii ct si al sexului fura si fac risipa de energie nervoasa, astfel nct organele nu mai sunt hranite suficient cu energie nervoasa. Asa ca n bolile mentalnervoase tratamentul religios este de mare importanta. +auta sa nu ai nimic pe suflet, vreun pacat mare care te macina pe ascuns (trebuie sa te spovedesti la preot). 2preste conflictele sentimentale n gt (ca un mrit fortat si scurt) sau pronunta cuvinte sfinte sau filozofice care absorb gndurile negative. Jsul este o metoda eficienta de descarcare negativa. "i nu uitati de mncarea nefiarta. "e considera ca orice aliment are o memorie proprie care, intrata n organele noastre, se reproduce. "pune-mi ce mannci, ca sa-ti spun ce simti si ce gndesti. #ncepi sa mannci carne de vaca sau de porc, ai o memorie ca atare. %ostul este un valoros remediu de restabilire si rememorare a adevaratelor energii. Diavolul a inversat si a negativizat memoriile adevarate, iar postul le readuce la normal, de unde rezulta ca postul este revenirea la starea de nger. Aata un model de mncare isihastra,

&C

H sau

dimineata, uruiala de gru

pine ce a

cu fost

fructe tinuta la

si macerat

nuci= min. : h=

H prnz, ghiveci nefiert din legume radacinoase (salata) cu nuci si seminte, cu gru muiat H seara, la fel, dar n cantitate mai mica. 2 mncare isihastra este compusa peste -CI din cereale si seminte. #n rest, ?-I radacinoase, n completare, zarzavaturi si alte ingredinte. 1ncarea nefiarta este satioasa si are multa celuloza, curata intestinele. <rana se absoarbe aproape integral si organele nu obosesc cu prefacerea n hrana vie, aceasta fiind de!a vie. *a "chit se face o mncare rapida de fasole boabe si orez pilaf. 4oabele de fasole se piseaza pna devin faina. %e soba se pune o cratita cu apa att ct este necesar fainei de fasole n apa rece. 6ocul trebuie sa fie tare, pentru ca faina sa nceapa imediat sa fiarba. +nd ncepe sa fiarba, se lasa doar &-? min. si se da la o parte. *a fel orezul, se piseaza si se fierbe ? min. pna se ngroasa ca o pasta, apoi se adauga ceapa cruda tocata si alte verdeturi, putina sare si cteva nuci si seminte de dovleac. Aarna se adauga varza acra si muraturi. 6asolea se fierbe, ntruct contine o toxina, fasolina, care se inactiveaza n &-? min. prin fierbere. 1ncati la fiecare masa cte & cartof crud, taiat si adaugat n mncare, pus pe plita taiat felii sau fiert taiat marunt n putina apa timp de ? min. si facut piure cu alte ingrediente. Astfel nu degradati proteinele prea mult, care altfel devin toxice pentru sistemul limfatic. 0n unt sanatos se prepara la "chit din fasole si soia facute faina, puse n putina apa rece si fiarte ? min. "e adauga sare, ceapa marunta si se freaca mult, ca icrele, pna se face ca untul. "e mannca cu pine integrala. "e mai poate adauga smntna sau brnza telemea. )i consuma o pine minune din gru si porumb zdrobit amestecate cu putina apa. %un putina miere si sare. "e face o coca care se ntinde n strat subtire de ? mm pe o tava de faianta, se lasa la temp. de /C M sa se usuce. )ste ca un biscuit. #nchinaciunile si mataniile nsotite de contractarea diafragmei cu dilatarea ei, la aplecare expirand si la ridicare inspirnd, sunt foarte importante. Jugati-va ca n inima sa se regrupeze toate energiile corpului si sa se purifice prin harul "fntului Duh. +a femeie trebuie sa ai organe Din n afara si Dang nauntru. "e recomanda femeilor o alimentatie Dang mai mult spre neutru, pentru a avea Din n afara, adica verdeturi nefierte,

&&

gru mai putin ncoltit sau pine (preferabila pinea fara coacere), fara carne multa, condimente si dulciuri ce dau aciditate Din n interiorul organelor. "a se foloseasca alimente de culoare verde si galbena si mai putin rosii. Josul este energie acida de scurgere care slabeste organele. "a se foloseasca lactate, dar nu multa brnza si unt. Dulciuri din fructe, nu rafinate. 1ulta carne, oua, dulciuri si grasimi, brnzeturile tari schimba raportul Din-Dang pna la masculinizare, pna la hipersexualizare. Alimentatia femeii trebuie sa fie solara (energiile feminine sunt energii lunare, ce se hranesc din energii solare)= zarzavaturi, seminte de suprafata, fructe si mai putin alimente de ntuneric. 4arbatul este n sensul celalalt (energiile sase sunt solare). +opiii sa fie hraniti cu alimente neutre, adica n primul rnd nefierte si vii, apoi cu alimente Dang ce au energii de depunere, nu de consum - acide. #n bolile grave, trebuie evitate lactatele, care hranesc exteriorul organelor, dar nu si interiorul. Aceasta deoarece alimentele de origine animala sunt explozive, nu de depunere n organe, ci de iesire si consum. #n bolile grave, sa se foloseasca vegetale n cele / culori echilibrate, galben, verde si rosu (verdele hraneste interiorul organelor, galbenul si rosul organelor), pentru ca organele sa-si ia fiecare ce-i trebuie mai mult. "e insista pe alimentele neutre, indiferent de culoare, nefierte si mai ales seminte. %este -CI sa fie cereale, n special gru, o parte uleioase si alta parte seminte uleioase. *actatele si alte derivate sa fie anexe, n cantitati mici. +eaiurile sa fie nefierte, prin macerare n apa rece. "a nu se bea niciodata multa apa (&'( pahar). #n loc de ulei, sa se zdrobeascanuca sau seminte de dovleac. %inea sa se consume necoapta. "e poate mnca si putin miez de pine, dar fara coa!a (are multe saruri anorganice toxice). "a se mannce putin si des, cu alimente separate, nu cu multe amestecuri. Daca se respecta hrana vie, postul total nu trebuie sa fie prea lung. #n post, sa se faca clisme. Dupa post se admit lactate nefierte, dar se evita carnea, pestele si ouale. "a nu se negli!eze terapia harica prin slu!be bisericesti, apa si ulei sfintite, "fnta mpartasanie. <arul divin este o energie reala. "e elimina ura, dusmania si toate pacatele. #espre au$oni sau fermenti +elula este un microunivers compus din cromozomi, gene, organite, mitocondrii, enzime, hormoni, aminoacizi etc. Dupa cum afirma >icolae +atrina - prof. Doga - n cartea Din tainele alimentatiei lacto-vegetariene, n corp sunt peste .-CCC de miliarde de celule. #n fiecare celula se afla un nucleu ce contine cromozomi formati din gene - n gene este

&?

AD>-ul (esenta vietii). ot AD>-ul strns de la genele tuturor celor .-CCC de miliarde de celule ar ncapea ntr-o cutie ct un mic cub de gheata, dar daca aceste lanturi de AD> sunt puse cap la cap, se creeaza &/C miliarde de 5m. %entru permeabilitatea celulara sunt necesare +a si B. %rof. Bolath, n cartea $aloarea integrala a hranei si importanta ei pentru cresterea si nlocuirea celulelor, considera ca exista anumite substante active care se gasesc n fructe, lapte, galbenus, fructe oleaginoase si care nu se gasesc n sucuri proaspete, pentru ca ramn n resturile de la presare, n unt, laptele smntnit, albusul de ou si n ulei. Jezulta ca alimentele integrale nu pot fi nlocuite cu parti ale acestora, chiar daca aceste parti mai contin substante vitale. 2mul care se hraneste cu alimente integrale are saliva alcalina. +nd saliva este acida, creste numarul cariilor dentare. Daca lipsesc mineralele din organele interne, rezerva o constituie oasele si de aici ncepe afectarea organelor locomotorii. )l a demonstrat ca vitaminele (A, +, D, ), 6, cu exceptia vitaminei 4&) nu au eficacitate maxima dect n prezenta acestei grupe de substante active denumite auxoni sau fermenti. )fectul auxonilor este distrus la temperaturi mai mari de &GC M, dar pinea integrala este valoroasa, deoarece interiorul pinii la coacere este de 9- M , datorita evaporarii apei din ea. +um fermentii se degradeaza de la (/ M , este necesar sa se consume ?-/ linguri'zi de cereale integrale crude, macinate nainte de consum, pentru ca sa nu se oxideze. #n anul &9(C, savantul american )dFard <oFell, cerce tnd enzimele n laborator, a descoperit ca ele sunt purtatoare ale vietii n orice organism viu (animale si plante). )nzimele din celulele corpului uman sunt aproape identice cu cele din celulele vegetale. "ubstantele necesare corpului sunt luate printr-un gen de atractie NmagneticaN sau rezonanta din vegetalele consumate. )nzimele sunt distruse la o temperatura mai mare de -( M +. )xista ? feluri de enzime, &. endogame (fermenti). "unt produse n glandele digestive si regleaza digestia (pepsina din sucul gastric, tripsina din sucul intestinal, ambele servind la scindarea proteinelor= ptialina din saliva descompune amidonul)= ?. exogame. Jegleaza restul, n special metabolismul n celule.

&/

$itaminele sunt substante a!utatoare ale enzimelor. )nzimele sunt introduse din exterior, prin alimente, ca si vitaminele. )le contin scnteia vietii. 2 data a!unse n corp, au gri!a de dezvoltarea si nmultirea celulelor. #n glande, ghideaza producerea hormonilor, n ficat, actioneaza ca niste chimisti, n rinichi si glandele epidermale se ngri!esc ca sngele sa fie bine curatat. Din nefericire, dupa vrsta de (C de ani, prezenta enzimelor se diminueaza, iar daca, din cauza alimentatiei incorecte, organismul nu primeste suficiente enzime pe cale alimentara, fluxul de energie scade si ne ngrasam. Dimpotriva, o alimentatie bazata pe cruditati ne va energiza corpul, a!utndu-l sa arda cu eficienta grasimile. +ruditatile cele mai bogate n enzime sunt, germenii de gru, laptele crud (iaurtul, laptele acru, zerul), galbenusul de ou, zarzavatul proaspat, embrionii de seminte obtinuti prin ncoltire, fructele, legumele, sucurile de zarzavat. *a "eminarul managerial din toamna anului &99G al firmei 3epter, au fost enumerate o serie de legume bogate n enzime. Astfel sunt, broccoli (///CC 0.OJ), varza rosie (&//CC), varza de 4ruxelles (&&CCC), salata cu frunze rosii creata (/C/C), conopida (???C), varza alba (&--C), spanacul (&?:C), sparanghelul (&&/C), gulioarele (&&/C), ridichi de luna (&CCC), ceapa verde (&CCC), sfecla rosie - frunze si radacina (://), dovleacul, pepenele galben, bananele, caisele si piersicile, napii galbeni, ardeii rosii dulci, capsunile si tomatele, smochinele, ciupercile, fasolele boabe si pastaile, lastari de soia, loboda rosie si altele care contin sulforafan (substanta anticancerigena). De curnd, cercetatorii americani au descoperit ca afinele, capsunile, usturoiul si varza creata sunt fructele si legumele cele mai sanatoase care neutralizeaza efectul bacteriilor si virusilor, aparndu-ne de cancer si calcifierea arterelor, ele continnd mari cantitati de antioxidanti, substante biologice foarte active, care apara celulele de agresorii externi. >oile substante identificate sunt de - ori mai eficiente dect vitaminele. 1inisterul Agriculturii din "0A a ntocmit o lista cu plantele care contin cea mai mare concentrare de antioxidanti. %e primele locuri la fructe, afinele ((.I), capsunile si fragii (&-,(I), prunele (&,-I)= la legume, usturoiul (&9,(I), varza creata (&.,.I), spanacul (&?,GI). ot oamenii de stiinta americani, la nceputul anului &99-, au facut experiente pe sobolani, n!ectndu-le celule canceroase, apoi unui lot i s-a in!ectat extract de usturoi. *a acest lot, ritmul de crestere al tumorii a fost de GC de ori mai mic dect la ceilalti.

&(

Actiunea anticanceroasa a usturoiului se datoreaza unor substante cu un continut bogat de ioni de sulf, substanta care se afla si n alte plante si care face parte din grupul numit fitomine. 2 trasatura comuna a acestor plante o constituie faptul ca ele au un gust amarui (de exemplu, limonina, care se afla n portocale), un miros intens sau o culoare intensa, sunt astringente si au calitatea de a ndeparta din !urul lor anumite insecte. 6itominele a!uta la, H combaterea virusilor, bacteriilor si ciupercilor= H apara organismul mpotriva actiunii nocive a razelor ultraviolete si a deshidratarii= H determina scaderea nivelului colesterolului din snge, prevenind ateroscleroza= H H scad cresc puterea de actiune a toxinelor fata aflate de n organism= neoplasm= rezistenta organismului

H ntrzie mbatrnirea. )xemple, fitomina din spanac mpiedica slabirea vederii cauzata de vrsta, iar cea din boabele de soia influenteaza nivelul colesterolului din snge si actioneaza mpotriva mbolnavirii de cancer, precum cancerul mamar. 6itomine multe gasim n, soia, usturoi, ceapa, rosii (chiar si 5etchup), varza, citrice, pepene galben, mazare, fasole, ceai negru si verde, spanac, morcovi, parza pe5ineza, mere, struguri, telina, conopida, vin rosu. 0sturoiul trebuie pisat nainte de consum pentru ca acest lucru activeaza fitominele. #n locul storcatorului de legume si fructe, folositi mixerul sau blenderul n vederea obtinerii unei paste sau a unui nectar de fructe (aliment cu cele mai valoroase componente ale legumelor si fructelor, aflate n pulpa si pielita si cu cantitate maxima de fitomine). "osul tomat poate fi mbogatit prin adaugarea de morcov ras sau pulpa de caise. 6olositi lapte de soia ca adaos la fulgi de porumb sau soia. %entru detalii, cititi revista >oi, mai &99.. ot n aceasta revista am gasit o descriere a melatoninei. 1elatonina este un hormon natural produs de catre o mica glanda aflata n partea superioara a scoartei cerebrale. <ormonul este secretat numai n timpul noptii, deoarece are legatura cu intensitatea luminii. 0nii oameni de stiinta l considera un elixir al tineretii. %roducerea de melatonina scade la persoanele care fumeaza, consuma alcool, cofeina, medicamente antidepresive sau dorm cu lumina articiala aprinsa. 1elatonina are actiune de protectie asupra celulelor din organism, fiind un antioxidant, ea a!uta la

&-

eliminarea din organism a produsilor toxici rezultati din arderi metabolice, ntareste sistemul imunitar al organismului, ntrzie dezvoltarea unor categorii de neoplasme. Deoarece nu se cunosc efectele secundare dupa administrare ndelungata, iar producerea ea scade cu vrsta (dupa (- de ani este produsa n cantitati cu -CI mai mici dect la ?C de ani), se vor consuma doar alimente ce contin melatonina, fulgi de ovaz, porumb, orez, rosii, banane. )ste utila si pentru cei care calatoresc si trebuie sa schimbe fusele orare. #istrugerea alimentelor prin ncal ire #n timpul fierberii, este distrusa vitamina +, care are sarcina principala de curatare a sngelui. %rin foc, alimentele sunt denaturate si dezagregate n fragmente mici, care pot patrunde prin mucoasa intestinului. #n acest caz, leucocitele se concentreaza n acest tesut pentru a distruge proteinele straine din organism. *ipsa leucocitelor n celelalte organe slabeste rezistenta organismului. Daca se consuma alimente crude, nu se produce aceasta leucocitoza de digestie, din cauza ca ele contin fermenti. Daca ncepem masa cu alimente crude, se pot adauga si cantitati mici de alimente fierte. <rana omorta prin fierbere, ca si faina alba, produce constipatii, deoarece colonul se moleseste, se lungeste si devine o sursa de dezvoltare a germenilor patogeni. 6icatul si organele de excretie nu pot neutraliza si elimina toate toxinele formate si pe cele introduse zilnic n corp, si astfel se produce degenerarea acestor organe. Am citit carti scrise de persoane care au obtinut vindecari n anumite boli renuntnd la carne si consumnd mai multe cruditati, alaturi de oua si lactate pregatite termic, sau au calit legumele cu ulei (si mai grav, presat la rece, care, avnd legaturi polinesaturate, sufera transformari mai multe, se degradeaza mai mult). Dar acest beneficiu a fost mic, deoarece proteinele animale degradate si uleiul ncins au lungit perioada de vindecare. #n felul acesta, nu se pot obtine vindecari n boli foarte grave, cum ar fi cancerul, "ADA, neuropatiile, cnd trebuie usurata la maxim munca de digestie a organismului, obtinnd noi forte de vindecare. Koghinii nu tin cont de aceste prevederi, dar ei practica exercitii de purificare, de eliminare de toxine. "unt necesare trei substante de baza pentru mentinerea organismului uman si animal, grasimile, hidratii de + si proteinele. H Erasimile sunt purtatorii de vitamine liposolubile (AD)6), spre deosebire de vitaminele hidrosolubile (solubile n apa), vitamina +. Acizii grasi din grasimi sunt saturati (nu reactioneaza alte substante chimice, nu formeaza noi combinatii - moarte) sau nesaturati

&G

(vii). *a fabricatie, la fierbere, cele mai mari pre!udicii le sufera grasimile si uleiurile. Erasimile animale si vegetale solidificate si uleiul ncalzit oblitereaza arterele si provoaca hipertensiune arteriala, pe cnd uleiul obtinut prin presare la rece le curata de depuneri. H %rin fierbere, sunt degradate chiar si amidonul si fructoza (se produce obezitatea). *egumele si fructele fierte n apa devin acide, prin eliminarea sarurilor minerale n apa. "ubstantele organice vii (n special enzimele, care sunt fermentii respiratori, catalizatori) sunt distruse. >umai n cazul n care peretele intestinal este prea inflamat, un aliment cu structura bruta poate irita sau provoca chiar o sngerare= n acest caz, trebuie folosite cu atentie legumele si fructele crude. *egumele trebuie preparata n abur sau apa foarte putina. #n caz de mbolnavire a rinichilor, uleiurile volatile si alte materii iritante care se gasesc n, ceapa, usturoi, ridichi, arpagic, ca si n ma!oritatea mirodeniilor, pot irita tuburile fine ale rinichilor. )le trebuie eliminate din regim. %rocentele ideale pentru - nutrienti esentiali de care are nevoie corpul, glucoza (9CI), aminoacizi ((--I), minerale (/-(I), acizi grasi (&I), vitamine (sub &I). 6ructele sunt singurele elemente care furnizeaza aceasta compozitie perfecta de nutrienti. 6ructele contin n principal glucoza (necesara pentru functionarea sistemului nervos). Elucidele asigura mai mult de !umatate din energia necesara organismului omenesc n ?( h, fiind combustibil al efortului muscular. )le sunt utilizate pentru mentinerea nivelului glicogenului n ficat si renoirea rezervei sale, pecum si pentru mentinerea constanta a nivelului glucozei n snge. %e lnga rolul energetic, glucidele au si rol plastic, deoarece ele intra n compozitia celulelor si tesuturilor. *a un efort intens, glucidele se epuizeaza repede, dar se pot regenera pe seama lipidelor din organism. Elucidele n exces se transforma n lipide (grasimi), care se depun n tesutul adipos, determinnd obezitatea. Elucidele, ndeosebi cele solubile, sunt detoxifianti ai organismului. Dimineata sa se consume fructe, ele a!utnd la eliminarea toxinelor. Din studiul primilor dinti fosilizati, rezulta ca primii oameni au consumat numai fructe. Daca sunt recoltate nainte de coacere, fructele sunt acide, deoarece acizii organici nu au fost transformati n zaharuri. "e recomanda ca fructele sa fie consumate singure. "e pot asocia cu proteine slabe (lapte prins sau iaurt).

&.

%epenii galbeni (si chiar verzi) sunt foarte putrescibili. >u exista nici o digestie stomacala, singura digestie este n intestine. Daca se consuma cu alte alimente, produc fermentatii. +el mai bine este sa se consume separat, eventual cu o ora nainte de masa. %ot fi asociati cu miere, fructe dulci, cu proteine slabe, ca laptele prins. +ura de struguri sau de must este foarte sanatoasa, H ziua, &-? /CC--CC gr. pe zi struguri= H ziua, /-( - GCC-.CC gr. pe zi. "e mareste doza zilnic cu ?CC-?-C gr., pna la /-( 5g. pe zi, timp de ?-G saptamni, apoi se revine treptat la normal. "e fractioneaza n trei parti cu &.- ore nainte de masa. +ura de must, ziua & - ?-C-/CC ml. "e mareste zilnic cu &-C-?CC ml, pna la .-C-&CCC ml'zi, timp de doua trei saptamni, apoi se scade treptat. "e mparte n trei parti, care se beau cu &.--? ore nainte de masa. Actiunea alcalinizata a fructelor si legumelor se datoreaza acizilor organici (citric, tratric, malic), care sunt metabolizati n organism, iar sarurile rezultate (carbonati si bicarbonati de +a si B) mentin alcalinitatea sngelui. "arurile de B prezente n fructe si legume n cantitate mai mare dect cele din >a influenteaza pozitiv metabolismul apei n tesuturile corpului, permitnd eliminarea surplusului de apa si, fiind diuretice, detoxifica. Acizii grasi din fructe sunt neutralizati daca acestea sunt consumate pe stomacul gol. "ucul de legume crude este o apa naturala care convine perfect nevoilor corpului. "e poate dilua cu apa distilata. "odiul organic din dovlecel este cel mai bun reconstituent pentru un ficat epuizat. +nd sodiul din ficat este epuizat, celulele acestui organ mor si se produce ciroza hepatica. De >a, B, +a corpul are cea mai mare nevoie. %lante bogate n B, fasolea verde, care furnizeaza substantele alcaline necesare pancreasului si glandelor salivare (care constituie rezervoarele de B ale corpului). +alciul se gaseste n ramuri, radacini, tulpini. Animalele ierbivore au oase si muschi solizi datorita consumului de iarba. )lefantul si dezvolta fildesii imensi cu proteina de +a din frunze. #n caz de tulburari ale ficatului, se recomanda un post scurt cu supa de legume. #n caz de diabet, se recomanda un post scurt cu supe din legume nefainoase pasate (vegatele cu frunze si tulpina) si bogate n B, telina, patrun!el, dovlecel si fasole verde. "e

&:

sta la pat, pentru ca ficatul si pancreasul sa nu fie incomodate de acizii rezultati n urma eforturilor fizice. )liminarea zaharului din urina se face dupa /-( zile. Dr. 4ru5er nu recomanda folosirea dro!diei vii n scopul administrarii de vitamine, pentru ca celulele vii ale dro!diei rezista sucurilor gastrice, parasind intestinul neschimbate, deci nu se a!unge la o utilizare a continutului ei de vitamine. "ubstantele cele mai importante din cereale se distrug la temperaturi mai mari de &GC M +. *a pine, n procesul coacerii, se pierd auxoni. +u toate acestea, pinea integrala constituie, datorita compozitiei ideale a substantelor active din cereale, a instabilitatii relative la temperatura si a posibilitatii practice de folosire cea mai importanta baza a unei alimentatii sanatoase, cu conditia ca o mica parte din cereale sa fie consumata zilnic, n stare proaspata, macinata, nencalzita, sub forma de terci din uruiala proaspata. %inea consumata sa fie Eraham uscata sau, mai bine, din faina integrala, dospita la soare. )ste bine sa se consume fara coa!a. *a legumele si fructele fierte, la carnea si laptele ncalzite, pierderea valorilor este mult mai mare si rezulta chiar produse daunatoare, ceea ce la pinea integrala nu este cazul. %rin transformarea hidratilor de + (amidonul si zaharurile) n cadrul metabolismului, se a!unge la produsele finale +2? si <?2. Apa se elimina prin urina si transpiratie, iar +2? sub forma de gaz, prin expiratia pulmonara. Daca metabolismul este normal, la descompunerea hidratilor de + nu ramn deseuri de metabolism, adica substante greu de eliminat. Acelasi lucru este valabil si pentru grasimi, pentru ca si ele se compun din +-< si oxigen. H Altfel se ntmpla cu proteinele care contin si atomi de azot. %roteinele si pierd ?'/ din valoarea lor nutritiva prin fierbere. )le produc multe reziduuri si acizi n urma metabolismului. *ipsa de enzime are ca urmare faptul ca mai mult de /'( din serurile minerale se depun ca reziduuri. %roteinele animale nu pot fi descompuse pna la produsele finale, si cauzeaza n intestin procese de putrefactie cu gaze rau mirositoare, cu compusi toxici care duc la autootravire (sulfitul de hidrogen, acidul fenilpropionic, indolul, scatolul, fenolul, alcoolul, acidul acetic etc.). %rodusele lor finale ce mai pot fi valorificate sunt acidul uric si ureea. N1oartea se afla n colonN, dupa cum afirma Dr. <ecde n cartea sa. %roteina, ca substanta vie, este foarte sensibila la caldura. $iata

&9

omului se stinge la (/ M + (la temperatura la care proteina se denatureaza). Jatia zilnica de proteine este de GC-.C g. %rof. ;ils5a (<elsin5i) a descoperit ca prin ncalzirea colesterolului si a proteinelor animale se formeaza produse de degradare, toxice, pe care le-a numit mortamine. Din lapte, brnza, unt, carne si peste ncalzit au fost izolate peste /CC mortamine. %roteinele vegetale sunt mai usor digerabile. "e gasesc n nuci, germeni de gru, fulgi de ovaz, cereale, legume, soia. Conservarea, congelarea Alimentele modificate prin conservare (ncPlzire, uscare Qi procese chimice) suferP o degradare Qi mai mare. +ongelarea la temperaturi scPzute cauzeazP cele mai mici pierderi de substanRe vitale. *a -(CS + nu se semnaleazP pierderi de vitamine importante, nici dupP un an. *a -&:S+, pierderea de vitamine este negli!abilP. DacP se opPresc nainte de congelare, se pierd minerale. Amportant este ca att congelarea ct Qi decongelarea sP se facP rapid. Alimentele decongelate trebuie imediat folosite. Cerealele Au aportul caloric cel mai ridicat, datoritP conRinutului n glucide. +onRin proteine, aminoacizi esenRiali, amidon n interiorul boabelor, celulozP n nveliQ, lipide n germenele bobului Qi n tPrRe. 0leiul de germene de cereale este bogat n vitamina ) (tocoferol). 1ineralele (%, B, +a, 1g etc.) se gPsesc n cantitate mare n nveliQ Qi embrion. DeQi fosforul se gPseQte n cantitate mare n cereale, el se aflP sub forma unor compuQi cu acidul fitic care, mpreunP cu +a, 6e, 1g, dau sPruri insolubile (fitaRi)= n felul acesta, se mpiedicP absorbRia elementelor de care sunt legaRi Qi se favorizeazP eliminarea lor prin fecale. Erul. %rin mPcinarea grului se nlPturP tPrRa care conRine o cantitate redusP de proteine, celuloza Qi vitamina 4& (tiamina). 6Pina albP bogatP n amidon este mai uQor de digerat, dar este mai sPracP n proteine, minerale Qi vitamine dect fPina neagrP. AatP un tabel comparativ dat de Dr. 2tto 4ru5er, %rovitamina A $itamina 4& Amidacid nicotinic (%%) Acid pantotenic (4-) 6Pina albP (mg'5g) C.. 9.. ?/ 6Pina integralP (mg'5g) /./ -.& -. -C

?C

$itamina ) %otasiu &&-C +alciu GC 6ier . #n urma experienRelor, s-a constatat cP Qobolanii hrPniRi

?( (./C &?C (( numai cu fPinP albP mor dupP

cteva sPptPmni, n timp ce fPina integralP le menRine sPnPtatea. %inea albP creQte mai bine dect pinea neagrP, deoarece n tPrRe existP un ferment care distruge glutenul n cursul dospirii aluatului. %inea proaspPtP este mai greu digeratP de sucurile digestive dect pinea uscatP, de aceea se recomandP consumarea pinii uscate. )ste recomandatP pinea graham, de secarP, intermediarP, n locul pinii albe (sPracP n vitamine, predispune la constipaRie din lipsP de celulozP, dar digerabilP) sau neagrP (cu conRinut mare de acid fitic, multP celulozP iritantP pentru tubul digestiv). +el mai valoros element este grul ncolRit, care are mai multe vitamine dect grul obiQnuit. Dr. 4ru5er dP urmPtorul tabel comparativ , 6osfor 1agneziu +alciu grPunte ntreg (?/ mgI &// mgI (- mgI grPunte ncolRit &C-C mgI /(? mgI .& mgI "ecara. +onRine 6e, +a, azotoase, mai puRine substanRe proteice Qi mai multP celulozP dect grul. )ste fluidifiant sanguin, antisclerotic, energetic. "e recomandP n constipaRie. %inea de secarP este foarte gustoasP. "ecara se poate consuma ncolRitP, fiind foarte hrPnitoare. 2rzul este bogat n amilazP, are conRinut redus n proteine, conRine minerale, %, +a, 6e, B, 1g, hordeinP (alcaloid), maltina. "e foloseQte sub formP de fierturi (arpacaQ), la fabricarea malRului Qi a berii. )lena >iRP Abrian, autoarea cPrRii erapia naturalP, dP n Jevista A" din mai &99: date comparative ale orzului faRP de alte plante. Astfel, orzul conRine de ?-C ori mai multP vitamina A dect salata, de ?- ori mai mult potasiu dect banana, de && ori mai mult +a dect laptele, de && ori mai mult 6e dect Relina, de . ori mai multP vitamina + dect portocala, de &C ori mai multP vitamina 4, dect spanacul Qi de ?/ ori mai multP biotinP dect laptele. )ste recomandatP cura de orz verde nalt de ?-/C cm (nainte de spic). Piat, mbibat cu apP Qi fPcut pastP, se introduce n storcPtor. "ucul obRinut fortificP organismul, dP energie Qi vitalitate. "e fac cure de /-( sPptPmni, de ? ori'an (toamna Qi primPvara) cu /-( pahare'zi. 0n adept mai vechi al sucului de orz sau ovPz verde este dr. 4ircher 4enner, care, n cartea %oliclinica la domiciliu, recomandP

?&

?CC ml suc de / ori'zi, bPut nainte de masP. %entru consum, se iau -C ml suc care se dilueazP cu &-C ml apP, apP de tPrRe sau suc de mere. )ste tonic al sistemului nervos Qi cardiac, reconstituent, drenor hepatic, digestiv, antidiareic Qi anticolitic, hipertensor. 2vPzul. "e foloseQte decorticat, mai ales sub formP de fulgi. +onRine mult amidon, fosfor, tiaminP. 6ulgii de ovPz sunt foarte digerabili. Dr. ing. 4rad "egal, n revista 1agazin din feb. &9:9, dP o descriere succintP a ovPzului. Acesta are o valoare energeticP superioarP grului Qi porumbului (/.. cal'&CC g), iar conRinutul n proteine mai ridicat (&CI), cu un mai bun echilibru al acizilor esenRiali. +onRine multe grPsimi (G-.I faRP de &,--&,.I la gru Qi secarP) bogate n acizi graQi nesaturaRi (n special linoleic) cu funcRii structurale unice. >u conRine vitaminele A Qi D, dar conRine 4&, 4?, %% Qi ), bioantioxidanRi (protectori), fitosteroli (ca vitamina D, cu rol anticolesterolic), fitohormoni (stimuli ai tiroidei), sPruri minerale (/.C mg B, doar /- mg >a, GC mg +a, &?C mg 1g, /- mg %, ( mg 6e'&CC g ovPz). )ste recomandat n astenia muscularP, nervoasP Qi psihicP, n intoxicaRiile uremice (diuretic), diabet, hepatitP, constipaRie, n alimentaRia copiilor, stimulnd creQterea= este stimulent al tiroidei (hipotiroidie), este recomandat mpotriva sterilitPRii Qi impotenRei. %orumbul. +onRine +a, %, 6e, vitaminele 4, ), azotat. %roteinele sunt inferioare, deoarece le lipsesc unii aminoacizi esenRiali. De aceea se asociazP cu proteine de clasP superioarP, pentru a creQte valoarea biologicP (de exemplu mPmPligP cu lapte). >u conRine gluten Qi de aceea nu poate fi folosit la panificaRie. +onRine multe lipide, de aceea se poate prepara un ulei care are multP vitamina ). T. $alnet spune cP uleiul conRine acizi graQi nesaturaRi 9CI, mononesaturaRi, polinesaturaRi, acid linoleic -CI, acizi saturaRi &CI. %orumbul este hrPnitor, moderator al tiroidei (hipertiroidie). 2rezul. Are :CI amidon, conRinut mic n substanRe azotoase Qi puRin sodiu. +onRine, vitaminele A, 4&, 4?, 4G Qi minerale, +a, %, 6e, B, >a, ", 1g, A, 3n, 6l, +l. %rezenRa celulozei n cantitate micP l face sP fie folosit n afecRiuni intestinale, diaree. %rin decorticare, devine mai sPrac n vitamine (n special tiaminP). )ste folosit industrial la fabricarea amidonului, griQului etc. 2rezul crud este detoxifiant, hipotensor, diuretic, energetic. 1eiul. )ste nutritiv, revitalizant, echilibram nervos. +onRine mult "i. Carnea

??

+onsumul cPrnii este nociv pentru om, mai ales cP organismul uman nu este construit pentru a consuma carne crudP, iar carnea fiartP face mai mult rPu dect bine. Dintre animale, omul seamPnP cel mai mult cu maimuRa. 2mul Qi maimuRa au mini pentru a se cPRPra sP-Qi ia fructele din pom. #n primul rnd omul trebuie sP se hrPneascP cu fructe, seminRe, nuci, frunze de salatP, rPdPcini. Aspectul aparatului digestiv la om este la fel ca la maimuRP, care nu Qtie nimic de fiert, zahPr rafinat, sare de bucPtPrie, conservanRi. Animalele carnivore au intestinul de - ori mai mic dect la om, mPsele zimRate (la om sunt tocite, netede), saliva acidP (la om e alcalinP), intestinul neted (la om e cutat), limba asprP (la om e netedP), acidul gastric mai acid. Deoarece acidul clorhidric al omului este prea slab pentru digestia cPrnii, iar intestinul sPu este ondulat Qi de - ori mai lung dect al animalelor carnivore, carnea incomplet transformatP trece n intestin, rPmne prea mult timp n interiorul acestuia. 4acteriile intestinului, n loc sP acRioneze ca fermenRi, provoacP putrefacRia bolului alimentar, mirosul urt Qi iritaRiile. "ubstanRele de putrefacRie trec prin peretele intestinului n snge Qi genereazP boli. Astfel, apar boli gastro-intestinale Qi hepato-biliare. Jegimul alimentar cu carne nu lasP suficiente reziduuri pentru a pune n miQcare musculatura intestinului, ceea ce produce constipaRie. "ngele devine vscos Qi cleios, se produc vPtPmPri ale aparatului circulator, n capilare. 1etabolismul este puternic influenRat. "inteza vitaminei 4&? este frnatP Qi se produce anemie. +arnea albP de pasPre sau de viRel, consideratP cea mai puRin dPunPtoare, se digerP mai repede Qi dP o cantitate mare de acizi toxici care ncarcP sngele Qi care, nemaiputnd fi imediat metabolizaRi, se depun n Resuturi sau celule. Apar boli ca, gutP, reumatism, diabet, obezitate, nevralgii, boli de rinichi. +arnea conRine hormoni care produc excitaRia sistemului nervos, la fel ca Qi cafeaua, tutunul, alcoolul sau +ola. )nergia produsP de carne este disponibilP imediat Qi permite acRiuni bruQte Qi violente, dar este insuficientP pentru o activitate prelungitP. oxinele de origine animalP perturbP metabolismul hidraRilor de +, ceea ce duce la diabet. "ubstanRele neasimilabile produse n timpul digestiei cPrnii duc la tumori. +arnea stimuleazP artificial, ca Qi cafeaua. *a moarte, corpul animalului se impregneazP ci vibraRii !oase. AnfluenRa acestora mpiedicP evoluRia spiritualP a individului, necesarP vindecPrii. Adrenalina care invadeazP organismul creeazP toxicitate. Amediat dupP sacrificare, se pun n libertate n corpul animalului enzime care declanQeazP procesul de descompunere.

?/

%entru ca sP dovedeascP nocivitatea consumului de carne, prof. Eausle a fPcut experienRe pe studenRi, cProra le-a dat un regim cu multP carne. DupP &C zile, a crescut numPrul leucocitelor (cresc n caz de pericol). 0n dublu campion olimpic la not pe distanRe lungi, Joss, din America, medaliat cu aur la Joma Qi "DdneD, a publicat o carte n care mPrtusireQte cP mesele lui sunt alcPtuite din 9CI cruditPRi Qi foarte puRinP carne. %rodusele lactate %rodusele lactate admise sunt, laptele dulce Qi acru, brnza dulce, caQul Qi urda dulce, friQca, smntna, untul, zerul (recomandate sunt cele de caprP). H *aptele trebuie consumat nefiert. %rin ncPlzire la temperaturP mai mare de (-S +, proteinele sunt denaturate, vitaminele parRial distruse, ca Qi enzimele Qi bacteriile lactice. 0nele studii au arPtat cP laptele pasteurizat consumat excesiv poate duce la modificPri care vPtPmeazP capacitatea de reproducRie Qi provoacP la descendenRi modificPri ale maxilarelor, poziRii defectuoase ale dinRilor, o accelerare a creQterii n lungime cu ngustarea toracelui, ca Qi modificPri patologice ale organelor itnerne. oate produsele lactate din comerR sunt pasteurizate la :CS +. condensat, care sunt complet denaturate. %ottenger a fPcut experienRe pe : generaRii de pisici, cProra le-a dat carne preparatP prin ncPlzire sau lapte pasteurizat, praf sau condensat. Au apPrut modificPri degenerative de la o generaRie la alta, malformaRii, parodontozP, oase lungi Qi subRiri, dinRi prost aQezaRi, sterilitate, pui nPscuRi morRi. *a copilul mic, existP o enzimP stomacalP - presura - care la copilul mare Qi la adult dispare, fiind nlocuitP cu o enzimP pancreaticP - chimotripsina. De aceea laptele se va opune digestiei amidonului, proteinelor, grPsimilor, zaharurilor, acizilor. sP fie consumat singur sub formP de brnzP, iaurt sau lapte bPtut. rebuie administrat cu prudenRP n copilPrie, de la crsta de / ani (cnd dispare presura). )ste bine rebuie evitate telemeaua (este sPratP, fPcutP cu cheag), brnzeturile topite Qi cele fermentate (QvaiRer, trapist, JoUuefort) care pot conRine culturi de bacterii nespecifice intestinale Qi pot produce disbacterii. +nd ficatul funcRioneazP normal, laptele crud nu face nici un rPu, pentru cP proteinele pe care le conRine sunt asimilate uQor. +nd secreRiile ficatului sunt toxice, iar bila - acidP, ncep tulburPrile (indigestie Qi constipaRie). rebuie folositP o rebuie respins laptele praf Qi laptele

?(

singurP proteinP o datP, nu este indicat sP servim lactate n cursul unei mese care are de!a carne sau peQte. *aptele este indicat n caz de epuizare a glandei suprarenale. Ducndu-mP la un consult la renumita bioterapeutP 1aria $rlan, am aflat cP naturiQtii basarabeni sunt npotriva consumului de produse lactate. Am considerat cP o fac datoritP lipsei presurei la adult. 0n rPspuns detaliat am gPsit n paginile revistei 6avisan nr. 9. AatP cteva argumente contra consumului de lapte, extrase din aceastP revistP, H laptele integral, neprelucrat, conRine -CI grPsimi (ma!oritatea saturate) Qi ?CI proteine. 0n pahar de lapte conRine aceeaQi cantitate de colesterol ca o fripturP de &CC g. Deci se consumP prea multe grPsimi, proteine n exces (peste &CC g ' zi n loc de (C g ' zi). *aptele de vacP fixeazP att toxinele prezente n corp, ct Qi cele aduse cu alimentaRia. %rodusele lactate, n cazul bolilor acute sau cronice (gripe), PntreRin focarul de infecRie. ErPsimile neeliminate se absorb la nivelul intestinului subRire, trec n snge sub forma colesterolului= H laptele degresat conRine ?I grPsimi, dar lactoza Qi proteinele greu digerabile, care formeazP coagulul dens, reprezintP acelaQi balast ca Qi n cazul laptelui nedegresat= H organismul pierde +a, ncercnd sP metabolizeze excesul de proteine adus de lapte Qi derivatele sale. AQadar, n loc sP prote!eze de osteoporozP, consumul zilnic de produse lactate determinP demineralizarea oaselor. *aptele de vacP are &?C mg +a'&CC g, comparativ cu // g'&CC g, ct are laptele matern. Dar laptele de vacP mai conRine 9. mg %'&CC g, comparativ cu &: mg %'&CC g n cazul laptelui uman. % se combinP cu +a n traiectul digestiv Qi-i blocheazP absorbRia. >umai alimentele cu un raport +a'%V?'& reprezintP o sursP de +a. #n cazul laptelui uman, +a'%V?,/-'&, n timp ce laptele de vacP are +a'%V&,?.'&W?. *aptele de vacP are -C mg >a'&CC g, faRP de &G mg >a'&CC g din laptele matern, deci se creeazP un exces de >a n organism= H organismul feminin este astfel clPdit nct sP secrete lapte, nu sP-l primeascP. +onRinnd hormoni, dezechilibreazP balanRa sistemului endocrin feminin. *a bPrbaRi, mai mult, acRioneazP ca niQte hormoni feminizanRi, diminueazP calitatea spermei, determinP subRierea vocii, pregPtesc terenul cancerului de testicule Qi de prostatP= H laptele de vacP este cu -C I mai sPrac n lactozP dect cel de mamP. Are doar valoare energeticP Qi de asimilare a mineralelor, ceea ce nu este suficient. %rezenRa lactozei n intestin este responsabilP de gaze Qi de balonPri=

?-

H stomacul viRelului secretP un fel de cheag, necesar degradPrii Qi coagulPrii laptelui care este de &CC ori mai puternic Qi mai activ dect presura (cheagul copilului), iar celelalte molecule constitutive ale laptelui de vacP sunt mult mai mari dect ale laptelui matern. )ste un mare efort pe care trebuie sP-& facP ficatul Qi tubul digestiv pentru a degrada uriaQele molecule de origine animalP. +hiar dacP diluPm cu apP laptele, situaRia nu se schimbP, cPci formula biochimicP rPmne aceeaQi= H cercetPri recente au pus n evidenRP prezenRa n laptele de vacP a unei molecule deosebit de toxice pentru om. %asteurizarea laptelui distruge enzimele, iar n procesul de fabricare al anumitor brnzeturi Xspeciale, fineN, se adaugP conservanRi (polifosfaRi, nitriRi) periculoQi pentru sPnPtate. 6osfaRii inhibP absorbRia +a, iar nitraRii blocheazP enzimele digestive prin transformarea lor n nitriRi (cancerigeni)= H singurele produse admise obRinute din laptele de vacP sunt, untul de casP, smntna Qi iaurtul. *aptele de caprP se aproprie mult de cel uman Qi se poate consuma fPrP Riscul mbolnPvirii, alPturi de brnza de caprP. H laptele este vinovat de producerea alergiilor, deoarece n procesul de digerare a laptelui se pun n libertate &CC de alergeni. 1ulRi din cei care suferP de afecRiuni legate de funcRionarea sistemului imunitar, cum ar fi astmul, artrita reumatoidP, se simt mai bine cnd nu mai consumP lapte. *a aceasta se adaugP consumul mare de proteine= H nici un mamifer nu consumP laptele altei specii, iar odatP nRPrcat, nu mai bea lapte. *aptele oricPtui animal este sPnPtos numai pentru puii lui. +azeina din laptele de vacP se precipitP n grun!i mari, care formeazP un coagul dens, greu penetrabil de cPtre sucul gastric. +azeina din laptele de femeie coaguleazP n flocoane mici, care, neavnd tendinRa de a se uni ntr-o masP compactP, alcPtuiesc un coagul moale Qi afnat. H Japortul proteine'lipide'glucide n laptele matern corespunde raportului mediu care se gPseQte n legume Qi fructe. 1ustul de struguri este numit Xlapte vegetalN, fiind la fel de bogat n substanRe nutritive ca Qi laptele matern. H <ormonii din laptele de vacP sunt vehicule ce transmit hipofizei viRelului informaRii specifice acestei specii. AnformaRia de creQtere Qi dezvoltare se adreseazP viRelului, care la G luni atinge /CC 5g. *a copilul alimentat cu lapte de vacP, care la aceeaQi vrstP atinge doar .-: 5g, se perturbP mecanismele sistemului hormonal Qi apar dereglPri de naturP fiziologicP, irascibilitate, dureri de abdomen Qi de cap, diaree, gaze. 2rganismul

?G

uman se adapteazP la aceastP situaRie, dar suferP dereglPri ale altor funcRii, ntinse pe toatP viaRa, sau chiar ale descendenRilor. %ericolul nu-l poartP cantitatea de produse lactate absorbite, ci informaRia pe care o transmit. *a nRPrcarea bebeluQilor, se constatP reacRii negative. 0na dintre ele este colita. H %roteinele laptelui animal (matricea care se impregneazP cu sPruri minerale) nu rPspund constituRiei umane, avnd o cantitate foarte micP de oseinP. 0rmarea este cP organismul va reRine denaturat mineralele, antrennd o demineralizare profundP. 2rganismul pe de o parte pierde din aceste sPruri prin circuitul sanguin, datoritP lipsei oseinei, iar, pe de altP parte, acumuleazP aceleaQi sPruri (ce se gPsesc din belQug n laptele de vacP) Qi le depune n pPrRile tisulare Qi organice din corp, ceea ce determinP rigidizarea vaselor, arterelor Qi Resuturilor. Acestea duc la chisturi, calculi Qi ciocuri de papagal H se recomandP nlocuirea laptelui de vacP cu lapte de caprP sau lapte vegetal - lapte din germeni de cereale sau cereale nmuiate &? h Qi fierte (cu condimente ca scorRiQoarP, busuioc, salvie, anason, cimbru, sare etc.) L tincturP de propolis. Eermenii de cereale (soia, gru, orz, ovPz, hriQcP, mei), cam &CC g, se dau prin maQina de tocat, de ?-/ ori, se adaugP & linguriRP tincturP de propolis, condimente, && apP caldP (dupP preferinRP), se strecoarP, se ndulceQte cu ?C-(C g miere. "e poate combina cu sucuri. *aptele din tPrRe de cereale conRine multP vitamina 4. %uneRi -C g tPrRe n sPculeR de tifon Qi introduceRi-& n apP caldP ((CS). 6rPmntaRi-l n mnP &C min. "trecuraRi lichidul n alt vas. #n primul vas, puneRi &'? & apP caldP Qi frPmntaRi iarPQi sPculeRul de tPrRe &C min. "toarceRi Qi acest lichid Qi amestecaRi-l cu primul. AromatizaRi-l Qi ndulciRi-l dupP gust. H 4rnza dulce este cea mai bogatP sursP de proteine. )a este superioarP caQului Qi urdei, pentru cP se ncheagP prin acrirea naturalP a laptelui, pe cnd celelalte se ncheagP artificial, cu cheag Qi nu conRin dect o parte din proteinele din lapte. De asemenea, caQul este mai valoros dect urda, ntruct ultima este supusP la o ncPlzire n plus faRP de caQ. "mntna este mai valoroasP dect friQca, datoritP acidului lactic Qi bacteriilor lactice. H *aptele bPtut conRine mai multe bacterii lactice necesare pentru .menRinerea unei flore bacteriene normale n intestin. %rin fermentare, o parte din lactozP (zahPr din lapte) se transformP n acid lactic (gust acru). DatoritP mediului acid generat de acidul lactic, proteinele nu pot putrezi, ntruct bacteriile de putrefacRie nu se pot dezvolta n mediul

?.

acid. )ste mai uQor digerabil dect laptele crud (conRine lactobacilus acidophilus= acest acid lactic mpiedicP dezvoltarea bacteriilor de putrefacRie n intestinul gros). H Aaurtul preparat biologic (n casP) este mai dulce Qi mai sPnPtos dect cel din comerR. Aaurtul este acid, dar este digerabil, asimilabil Qi reface flora intestinalP. "-a constatat cP iaurtul ar deran!a, la consum ndelungat, dezvoltarea florei intestinale. H 3erul conRine acid orotic (vitamina 4A/), care s-a dovedit de valoare n tratatarea sclerozei multiple. +nd se face brnza de vaci, zerul nu trebuie aruncat. Gr&simile +el mai controversat n cazul grPsimilor este colesterolul, care a!utP la lubrifierea pereRilor arteriali, mpiedicnd erodarea lor. )ste un hidrat de + de culoare galben deschis, gras, fabricat de ficat. )ste prezent n snge. +onsumul excesiv de grPsimi Qi ulei nu poate provoca tulburPri arteriale pentru cP organismul le transformP n rezervP sub formP de grPsime. $aloarea grPsimilor pentru metabolism depinde de conRinutul n acizi graQi nesaturaRi. AceQtia sunt sensibili la cPldurP Qi luminP. 0leiul vegetal este lipsit de colesterol Qi conRine acizi graQi nesaturaRi, stimuleazP metabolismul lipidic Qi activeazP ficatul, scade colesterolul, se digerP uQor. rebuie folosit cel preparat prin presare la rece, din seminRe nencPlzite (ulei de mPsline, de porumb sau floarea--soarelui - n acest caz, dacP se specificP pe etichetP). "e pPstreazP n vase colorate. "unt suficiente /C g'zi. ErPsimile animale conRin acizi graQi saturaRi (acid palmitic, stearic) Qi colesterol. "unt greu digerabile, vatPmP ficatul Qi bila, mPresc colesterolul din snge, favorizeazP depunerile de +a Qi grPsime pe vase (duc la infarct). "e asociazP cu prudenRP grPsimile cu amidon, zahPr, proteine, acizi, sare, n funcRie de energia vitalP. )ste foarte recomandatP asocierea grPsimilor cu legume verzi. +ompoziRia grPsimilor este alteratP atunci cnd sunt ncPlzite n prezenRa unor fPinoase (gogoQi, cartofi prP!iRi etc). Acest colesterol este alterat Qi provoacP arterioscleroza (ntPrirea sau ngustarea arterelor care-Qi pierd elasticitatea), arterita (depuneri grase pe pereRii arteriali, care pot chiar bloca circulaRia sngelui), trombozele coronariene (formarea de cheag n artere care blocheazP fluxul sanguin cPtre inimP) Qi anevrismul (tumorP cauzatP de dilatarea arterelor). n acest caz, nivelul colesterolului este mai mare dect cel normal.

?:

AatP raportul acizi graQi polinesaturaRi'acizi graQi saturaRi (%'"), la cteva alimente -lapte, C,CG= carne, C,?&= peQte, C,/.= ouP, C,/(= unt, C,C-= margarinP, C,-(= unturP, C,?:= ulei, ?,.&= vegetale, &= nuci, C,9= cereale, C,.. +olesterolul este de ? tipuri, n funcRie de proteina de care este legat (lipoproteinP, agentul care-l transportP n sistemul circulator), cel rPu (*D*) - lipoproteinP de !oasP densitate - Qi cel bun (<D*) - lipoproteinP de naltP densitate. *D* este responsabilP de depunerile din artere. 6urnizori de *D*, grPsimile animale Qi o cantitate sporitP de calorii (dulciuri, fPinoase), fumatul, cofeina, medicamentele, zahPrul rafinat, aditivii alimentari, stresul, poluanRii. <D* (compusP n special din lecitinP) distruge depozitele de grPsime de pe vasele sanguine Qi asigurP transportul a ?CI din colesterolul sanguin. 2uPle conRin <D*. 0leiurile vegetale, untura de peQte, cerealele integrale, legumele (Qi uscate), vitaminele %%, +, ), 6 reduc *D*. +antitatea minimP necesarP de lipide este de /C-(C g. )le furnizeazP organismului acizii graQi esenRiali, acidul linoleic, linolenic, arahidonic Qi constituie un vehicul pentru vitaminele liposolubile, A, D, ), B. Dintre grPsimile animale, din punct de vedere nutritiv, untul proaspPt are avanta!ul cP furnizeazP lipidele sub formP emulsionatP, deci cu digestibilitate crescutP. )ste o sursP importantP de vitamine liposolubile, A, D, ). "e recomandP sP fie consumat proaspPt, neprelucrat termic. ErPsimea de pasPre, spre deosebire de grPsimea de la mamifere (porc, vacP, oaie) conRine mai puRini acizi graQi saturaRi. DatoritP acizilor graQi nesaturaRi (oleic, linoleic) prezenRi n cantitate mai mare dect n grPsimea altor specii, grPsimea de pasPre are valoare nutritivP Qi digestibilitate mai bune. ErPsimea de peQte are mulRi acizi graQi nesaturaRi care le conferP valoare nutritivP crescutP Qi o bunP digestibilitate. 1argarina este o grPsime mixtP obRinutP din amestec de grPsimi animale de calitate superioarP (unt) Qi ulei vegetal, la care se adaugP lapte, gPlbenuQ de ou, sare, caroten, arome, vitamine sintetice, conservanRi. DatoritP substanRelor chimice introduse pentru a o face sP semene cu untul, este mai puRin sPnPtoasP dect acesta.

?9

%rin prP!ire, grPsimile se descompun n compuQi chimici toxici pentru organism (de tipul monomerilor, dimerilor, polimerilor Qi peroxizilor). De aceea este contraindicat acest mod de preparare a grPsimilor. Ou&le EPlbenuQul de ou se consumP de ?-/ ori'sPptPmnP, Rinnd cont cP albumina din ou este greu digerabilP, iar albuQul reRine toxinele n rinichi. AlbuQul crud poate determina unele tulburPri digestive (diaree)= de asemenea, prin ovidina pe care o conRine (Qi care este inactivatP prin tratament termic) inactiveazP biotina - vitamina 4: (Aulian 1incu -AlimentaRia raRionalP a omului sPnPtos). +ei sPnPtoQi, care vor sP consume albuQ, sP-l fiarbP. EPlbenuQul se poate introduce & min. n apP clocotitP. "unt sPnPtoase ouPle proaspete de RarP. "ierea 1ierea se poate combina cu fructe, proteine slabe Qi cu lapte. & lingurP miere Y GC Bcal. )ste rapid asimilatP (&- min.). >u este iritantP pentru mucoasa aparatului digestiv. +onRine o substanRP - glicutil - care a!utP la o mai bunP folosire a zaharurilor de cPtre muQchi. )ste un bun calmant, induce somn. )ste un aliment igienic, un mediu de conservare a fructelor Qi vitaminelor. (- g miere'zi acoperP nevoia n vitamine a unui adult. +onRine, 6e, +u, 1n (miere de culoare nchisP), "i, +l, +a, B, >a, %, Al, 1g, toate vitaminele, mai multP vitamina + dect aproape orice fruct, zarzavat sau legumP, puRinP tiaminP (datoritP zahPrului), dar este bogatP n 4-, 4? Qi acid nicotinic. +onRine acid formic, acetic, malic, citric, succinic, aminoacizi, enzime ca, invertaza, diastaza, catalaza, inulaza. *a peste /.S +, mierea Qi pierde calitPRile. )ste folositP n combaterea crceilor (? linguriRe la fiecare masP), la vindecarea de plPgi Qi arsuri, tuse, n bolile de inimP, dureri artritice, atrage apa (enurezis), la mPQti cosmetice, creQtere n greutate Qi vitalitate (?CC g'zi), simplP sa n amestec cu mere rase, este calmantP. %rodusele rafinate industrial %rodusele care sunt rafinate industrial (zahPr, ciocolatP, paste fPinoase, pine albP etc.) pentru a fi metabolizate sPrPcesc corpul n vitamine Qi sPruri, iar oxidarea lor incompletP duce la o acumulare toxicP de acid lactic n Resuturi Qi la tulburPri metabolice, artcriosclerozP, infarct, trombozP. Alimentele modificate prin preparare au cea mai micP valoare biologicP. "unt preparate prin procese tehnologice, fPina albP nu mai are vitamina

/C

4& - indispensabilP pentru metabolism, pinea albP, pastele fPinoase, grPsimile ca margarina Qi uleiul, preparatele din amidon, vitaminele sintetice Qi zahPrul. Acestea conRin substanRe nutritive de bazP (grPsimi, hidraRi de +), dar nu Qi vitamine, fermenRi, acizi graQi polinesaturaRi, substanRe aromate. 3ahPrul Qi pastele fPinoase altereazP flora intestinalP Qi favorizeazP fermentaRiile, astfel nct organele digestive bolnave nu mai suportP legume Qi fructe crude. H Jeferitor la zahPr, ;aerland spune cP dacP n snge concentraRia lui depPQeQte &'&CCC, excesul este depus n ficat sub formP insolubilP de glicogen. )l decalcificP Qi demineralizeazP organismul, produce ulcer, gastritP, diabet, constipaRie. #n compot, prin diluare Qi combinat cu fructele, este mai puRin dPunPtor. 3ahPrul conRine multe glucide. %entru metabolizarea glucidelor, este necesarP multP tiaminP. De aceea apare dezechilibrul tiamino-glucidic nsoRit de tulburPri nervoase. H 2Retul suge fosforul din corp Qi stimuleazP glanda tiroidP. %e mPsurP ce % se epuizeazP, funcRia suprarenalP este atenuatP, pentru cP % este unul din componenRii activi ai secreRiei suprarenalelor. DacP se consumP oRet mult, apar, dureri de cap, congestii ale gtului, expectoraRie prin mucoase, dureri cardiace, transpiraRie acidP, febrP Qi frisoane, puls rapid. H "area (>a+l) mpiedicP eliminarea acidului uric, reRine apa n Resuturi Qi o datP cu ea Qi substanRele reziduale toxice care ar trebui eliminate. 6olositP n cantitPRi mici, ridicP un pic tensiunea arterialP Qi stimuleazP capsulele suprarenale, dnd o stare de spirit optimistP. )ste eliminatP prin transpiraRie Qi urinP. #n cantitPRi mari, intrP n fluxul sanguin Qi este reRinutP n Resuturi - stare de hipercloremie= dacP se produce o eliminare prin transpiraRie, hipocloremie - se produce o stare de depresie (s-a distrus echilibrul izotopic al sngelui Qi celulelor, cu influenRP n special asupra nervilor Qi a Resutului din creier). DacP se absoarbe din nou sare, individul Qi regPseQte echilibrul. Asta ar explica recomandarea pentru cei care depun efort de a consuma sare n timpul cPldurilor caniculare. #n mod normal, se recomandP folosirea n cantitPRi mici a sPrii de mare, care conRine &CC elemente n loc de ? (ca n cazul >a+l) Qi nu se mai produc nici dezechilibre metabolice. 2mul are nevoie de C,& g sare'zi. 0n regim lacto-vegetarian conRine ?-( g sare. 2 cantitate mai mare de / g'zi ncarcP Qi oboseQte rinichii. 'timulent(

/&

Atunci cnd se ntrerupe brusc utilizarea unor stimulenRi cum ar fi, alcool, cafea, morfinP, tutun este afectat echilibrul sistemului nervos. 1igrenele care apar dupP suprimarea cafelei dureazP pnP cnd au fost eliminate otrPvurile acumulate din cafea. %oate dura de la & zi pnP la ? sPptPmni. +nd corpul a devenit toxic din cauza unei concentraRii crescute de otrPvuri, cafeaua nu mai are efect stimulent, indiferent de cantitatea absorbitP Qi va apPrea o stare de depresie. Abuzul de alcool, cafea, tutun, sare, piper, mirodenii, vitamine sintetice Qi stupefiante duce la obiQnuinRe de stimulare care mai trziu diminueazP energia Qi distrug sPnPtatea. Apar, artrita, nevrita, cancerul. X>u puteRi sP nu RineRi seama de importanRa unei bune digestii. 4ucuria de a trPi depinde de un stomac solid, n timp ce o digestie proastP conduce la scepticism, la idei negre Qi la gnduri sumbreN (Toseph +onrad) utunul este nociv n mare parte pentru cP, arznd, face sP se prP!eascP uleiurile Qi gudroanele pe care le conRine, ca Qi hidraRii de + din hrtia RigPrilor, producnd materii grase alterate Qi toxice. 6umatul face sP creascP concentraRia radicalilor. Aceste particule agresive oxideazP *D*-ul (colesterol dPunPtor, spre deosebire de <D* care scoate colesterolul dPunPtor din pereRii vaselor de snge Qi l transportP napoi la ficat unde, datoritP metabolismului, devine inofensiv) Qi l modificP n aQa fel, nct el sP se depunP mult mai uQor pe pereRii vaselor. Are loc o mutaRie a celulelor din !ur, care devin punct de plecare a arteriosclerozei (calcifierea arterelor). %rocesul poate fi oprit prin neutralizarea radicalilor de 2?. %rofesorul dr. n medicinP Blaus Kung, de la 0niversitatea din 1ainz, spune cP aceasta o fac vinul Qi polifenolii - compuQi aromatici ai substanRelor colorante din boaba de strugure. $inul provoacP nmulRirea enzimelor din snge, care neutralizeazP radicalii de 2?, Qi produc o irigare mai intensP cu snge a rinichilor (eliminP mai multe toxine) Qi a ficatului (intensificP metabolismul). Are un efect XestrogenizantN reduce riscul osteoporozei Qi al formPrii pietrelor la rinichi. AnfluenReazP nivelul zahPrului n snge. 0n pahar de vin alb acoperP &CI din necesarul de 1g Qi ?CI din 1n. +onRine, pe lngP alcool, &?C de alte substanRe printre care vitamine Qi sPruri minerale n cantitPRi mici (revista A" - &99.). >u se va consuma de cPtre cei grav bolnavi. Jecomandat este sP se consume seara, n cantitPRi mici (cte un pahar) Qi sP nu devinP o obiQnuinRP. %entru menRinerea siluetei, este

/?

recomandat QpriRul cu apP mineralP (care n!umPRPReQte caloriile). 4erea sau Ruica frneazP descompunerea grPsimilor. X0nele droguri sau bPuturi, mai ales alcoolul, toate narcoticele, deci Qi tutunul, conRin o materie, care, dezagregndu-se, se volatilizeazP, o parte trecnd din planul fizic n cel astral. Zi ceaiul Qi cafeaua conRin aceste substanRe, dar n cantitate mai micP. )lementele respective nPvPlesc prin cha5re ntr-o direcRie contrarP aceleia pe care trebuie sP o urmeze n mod normal= ele distrug reReaua atomicP. AceastP deteriorare se produce n douP moduri, dupP tipul persoanei Qi proporRia elementelor care i alcPtuiesc corpul eteric Qi astral. #n primul rnd, afluxul de materie care se volatilizeazP arde reReaua Qi astfel suprimP bariera ridicatP de naturP. #n al doilea rnd, aceste elemente volatile ntPresc atomul, stn!enindu-i Qi paralizndu-i pulsaRiile, astfel nct nu mai poate conRine forma specialP de prana care l leagP n reRea. Atunci acesta se osificP (am putea spune), astfel cP transmiterea dintr-o parte n alta devine absolut nesatisfPcPtoare. Aceste douP tipuri de leziuni sunt uQor de recunoscut. #n primul caz, apar delirium tremens, obsesia, nebunia. #n al doilea caz, care este mai frecvent, constatPm un fel de slPbire generalP a calitPRilor Qi sentimentelor superioare, care aduce brutalitatea, animalitatea Qi pierderea stPpnirii de sine. )ste Qtiut cP persoanele care ntrebuinReazP narcoticele n mod excesiv, cum ar fi tutunul, alcoolul sau drogurile persistP n acest obicei Qi atunci cnd Qtiu cP deran!eazP pe cei din !urN (>ubar Bahan - reziRi-vP forRele bioenetgetice). ). *nt&rirea sistemului imunltar 2mul trebuie sP-Qi ntPreascP sistemul imunitar cu ntPritoare naturale ca, miere, lPptiQor de matcP, apilarnil, propolis, polen (&-/ linguriRe'zi), ginseng, cPtinP, mPceQe, sucuri de fructe Qi legume, ceaiuri de plante vitaminizante, sP-Qi oxigeneze organismul prin miQcare, gimnasticP, sP-Qi dezintoxice corpul prin post. +. Cura de ulei #n fiecare dimineaRP trebuie urmatP cura de ulei. +u a!utorul curei de ulei, se eliminP o cantitate mare de toxine Qi microbi. Amestecul care se obRine n gurP conRine o multitudine de toxine extrase prin salivP din glandele cavitPRii bucale. DimineaRa, toxinele se aflP depozitate n glandele bucale ca rezultat al metabolismului proteic. 6recnd uleiul &--?C min. n gurP, nainte Qi napoi, se obRine n final o pastP albP, care se scuipP. "e clPteQte gura bine cu apP cu sare, apoi, pentru o mai bunP curPRire, se mai freacP &C min. &

//

linguriRP mPlai, dupP care se clPteQte iar gura cu apP cu sare. Apoi se face racla!ul limbii cu o linguriRP de plastic, de zeci de ori, pnP se eliminP toate mucozitPRile cu toxine de pe limbP. #n final, se spalP dinRii cu o periuRP de dinRi. %rimele efecte, albirea dinRilor, elasticitatea coronarienelor, dispariRia senzaRiei de obosealP fizicP Qi psihicP, o digestie bunP, un somn odihnitor Qi o stare generalP de bine. +ei foarte bolnavi pot repeta de (-- ori'zi cura, dar totdeauna pe stomacul gol. +ura se practicP la Anstitutul de 2ncologie din Biev, cu bune rezultate. ,. Gimnastica "P se facP n fiecare dimineaRP gimnasticP. +reQte cantitatea de oxigen n snge. )ndorfinele formate dau o stare de bunP dispoziRie. -. Respira.ia /oga "P se facP respiraRie Doga. H JespiraRie conQtientP. Dr. + 4ec5er explicP n amPnunt cum sP facem exerciRii de respiraRie. Jitmul respiraRiei, inspiraRie (fortificP), expiraRie (liniQteQte), pauzP. )l descrie o serie de exerciRii pentru partea anterioarP a diafragmei, pentru pPrRile costale, pentru partea dorsalP. H JespiraRia ritmicP, prin vibraRiile pe care le produce, mPreQte att eficacitatea respiraRiei mintale, ct Qi a celei magnetice. Jitmul se stabileQte dupP bPtPile inimii (se mPsoarP bPtPile inimii numPrnd &, ?, /, (, -, G, pnP se imprimP ritmul). JeRinerea aerului dupP inspiraRie este &'? din timpul inspiraRiei Qi expiraRiei (&, ?, /). )xemplu de respiraRie ritmicP , 1. Respira.ie complet&, num&rnd 0 b&t&i de puls. 1nspira.ie. a) AnspiraRi uQor, umplnd mai nti partea inferioarP a plPmnului, care se obRine miQcnd diafragma n !os (mpinge nainte partea frontalP a abdomenului). 0mpleRi apoi regiunea de mi!loc a plPmnului ridicnd coastele inferioare, sternul Qi pieptul. Apoi umpleRi partea superioarP a plPmnului, mpingnd nainte Qi ridicnd partea superioarP a pieptului, cu cele . perechi de coaste superioare. n miQcarea finalP, abdomenul se contractP uQor, miQcare care spri!inP plPmnii, a!utnd sP se umple Qi pPrRile lor superioare. AnspiraRia nu este din / pPrRi, ci continuP n toatP cavitatea toracicP, de la diafragmP pnP la cel mai de sus punct al pieptului, n regiunea clavicularP, care se dilatP cu o miQcare uniformP. b) [ineRi-vP respiraRia cteva secunde.

/(

c) )xpiraRi foarte ncet, Rinnd pieptul ncordat, strngnd abdomenul Qi ridicndu-l ncet pe mPsurP ce aerul iese din plPmni. +nd aerul a ieQit complet, destindeRi pieptul Qi abdomenul. ). Re.ine.i aerul 2 + b&t&i. +. 3$pira.ie pe nas 2 0 b&t&i. ,. Re.ine.i 2 + b&t&i. -. Repeta.i e$erci.iul de cteva ori. 0. Respira.ie de cur&.ire4 a) AnspiraRi prin respiraRie completP. b) JeRineRi aer. c) "trngeRi buzele ca la fluierat (fPrP umflarea fPlcilor). d) )xpiraRi cu forRP, cu opriri. Absorbire prana "tnd lungit cu minile pe plex, respiraRi ritmic. *a fiecare inspiraRie doriRi-vP ca prana sau forRa vitalP sP se rPspndeascP n tot corpul, pentru a ncPrca fiecare centru nervos. #nchipuiRi-vP cum intrP n tot corpul, apoi n plPmni Qi de acolo n plexul solar pentru a fi trimisP cu forRa expiraRiei n toate pPrRile organismului, pnP n vrful unghiilor. "e dP poruncP urmatP de imaginaRie. #iri5area circula.iei JespiraRie ritmicP. #n timpul expiraRiei, diri!aRi circulaRia sngelui n partea doritP a corpului. *nc&rcarea cu prana *ipiRi-vP picioarele Qi strngeRi degetele ambelor mini unele ntr-altele, astfel nct sP staRi comod. AceastP strngere nchide cercul, mpiedicnd scurgerea ei prin extremitPRi. 6aceRi cteva exerciRii ritmice Qi veRi simRi fluxul unor noi forRe. "timularea activitPRii creierului (pentru clarificarea ideilor Qi calmarea nervilor). +oloana dreaptP, ochii nainte, minile pe genunchi. JespiraRi ritmic, astupnd nara stngP, inspiraRi cu nara dreaptP. Apoi, se apasP nara dreaptP Qi se expirP pe nara stngP. #n continuare, neschimbnd degetul, inspiraRi prin aceeaQi narP stngP Qi expiraRi prin cea dreaptP. JepetaRi.

/-

)xerciRii de relaxare Qi revenire Koga (vezi la cap. X)xerciRii KogaN) Qi miQcare muscularP adecvatP tip Doga (lumnarea, atingerea genunchiului, cobra, regele peQtilor Qi triunghiul fPcute zilnic) L masa!. 0. Ore ul crud #n fiecare dimineaRP se iau ? linguri de orez crud (preferabil nedecorticat, eventual mPcinat), nmuiat cu o searP nainte n apP. )ste detoxifiant. "P se mPnnce zilnic cam ?CC g gru ncolRit (vezi modul de preparare la X"cleroza n plPciN). 6. Cura de aer la munte 7i la mare, anual Adeal este sP se facP o curP de aer la munte, sP se bea apP de izvor, sP se ncarce corpul cu energie de la soare (la mare), sP se facP multP miQcare. "e satureazP sngele cu ct mai mult oxigen (somn cu ferestrele deschise, plimbare, evitarea fumului de tutun Qi a aerului viciat). 8. 9rigul, stresul 7i oboseala "P se evite, frigul, stresul Qi oboseala, acestea fiind nocive pentru sPnPtate. 1:. Administrarea meselor 7i ciclurile alimentare. %rof. Doga >. +atrina, n cartea Din tainele alimentaRiei lacto-vegetariene, dP urmPtoarele cicluri alimentare, 1. Aportul alimentar ;mncatul 7i digestia< 2 orele 1)2):= ). Asimilarea ;absorb.ia 7i folosirea nutrien.ilor< 2 orele ):2:,= +. 3liminarea ;re iduurilor corpului 7i de7eurilor alimentare< 2 orele :,21). >ltima mas& s& fie la ora 18. )u ncep masa de dimineaRP la ora 9 cu un ceai de plante, din cnd n cnd fac cure cu ?-/ linguri de orez crud nedecorticat, apoi, dupP ora &C, mPnnc brnzP de vaci cu gru ncolRit sau fulgi de ovPz Qi cruditPRi (mPrar, pPtrun!el, legume de sezon, germeni de gru), uneori lapte bPtut. #ntre mese, mai beau ceai Qi mPnnc fructe. n zilele de post mi beau ceaiul Qi nu mPnnc nimic pnP la ora &?. +nd vin de la serviciu, la ora &:, consum supP sau ciorbP, mncare de legume sau cereale cu uleiul pus la sfrQit Qi obligatoriu salata de legume de sezon cu ulei presat la rece. n zilele de post, dupP ora &?, consum zacuscP de legume sau terci de gru ncolRit,

/G

cu mere, miere Qi scorRiQoarP. 0ltima masP se ncheie la ora &9. DacP nu mP satur, mai consum prP!iturele fPcute cu cereale, fructe, lactate cu mPmPligP etc. 11. *ngri5irea pielii H )xpunere la soare evitnd ultravioletele de la prnz,. dimineaRa pnP la ora &&= dupPmasP de la ora &C= H Agiena sexualP - hrana cu multe proteine animale provoacP o excitaRie nefavorabilP asupra organelor sexuale= excesele sexuale duc la epuizare= H DacP se poate, sP se facP masai general, masai uscat de la extremitPRi spre inimP= pe abdomen n sensul acelor de ceasornic, pe spate transversal. H +Plirea cu apP, duQuri, spPlPri cu lufP, bPi de plante (se ntPreQte aura corpului). "e recomandP ca dimineaRa sP se spele corpul pnP la bru cu apP rece, iar seara sP se facP duQuri scoRiene (calde-reci). &?. 1asarea zonei reflectogene a afecRiunii respective, n tPlpi Qi la mini, dimineaRa Qi seara. ntr-o sumedenie de pPrRi ale corpului, dar mai ales n tPlpi existP terminaRii periferice ale diferiRilor nervi rahidieni care, prin creieri au legPturP cu organele noastre interne, fiecare organ fiind coordonat de un centru nervos. alpa este un adevPrat dispozitiv de telecomandP, pe ea existnd o mulRime de butoane. %rin excitarea punctelor unde existP terminaRiile nervoase, se declanQeazP n sistemul nervos central fenomene care duc la mbunPtPRirea activitPRii organului respectiv, la creQterea capacitPRii lui de apPrare, la tonifierea lui. 1asa!ul tPlpilor va influenRa pozitiv Qi nervii rahidieni care nu pot a!uta organul respectiv. 4iocmpul este distribuit n !urul corpului n straturi de grosimi Qi densitPRi diferite. +orpul, n partea din faRP, are biocmpul n raport de &'&, pe laterale are /'( din biocmp, n spate &'?, deasupra capului &'. din grosime, iar sub tPlpi &'&C. Deci sub tPlpi stratul este subRire Qi este uQor de pPtruns. AtenRie la starea psihicP din timpul reflexoterapiei\ X2rice vibraRie (apPsare) nsoRitP de informaRie (gndul cel bun) se transformP n radiaRie care influenReazP substanRa (fizicP sau etericP)]& (Eabriela 6loreta 4ucur - erapii reflexogene). *a apPsarea anumitor puncte, pot apPrea dureri Qi se simt granulaRii din deQeuri formate din acid uric, acid oxalic, calciu, resturi ale proceselor de metabolism. %rin masa!, cristalele de deQeuri sunt sfPrmate, dizolvate, eliminate, iar circuitul energetic Qi sanguin este restabilit. %rin apPsare, iau naQtere o serie de unde care vibreazP Qi curPRP traseul energetic Qi sanguin, pnP la organul cu care se aflP n

/.

rezonanRP. %e talpa dreaptP se reflectP partea dreaptP a corpului, iar pe cea stngP, partea stngP a corpului. )xcepRie fac organele localizate pe cap Qi n cutia cranianP (unde nervii se ncruciQeazP), care se reflectP invers pe tPlpi. Deci vom masa zonele ochi, urechi, nPri de pe dreapta corpului, pe talpa stngP. )xistP o legPturP ntre membrele superioare Qi inferioare. De exemplu, dacP nu putem avea acces la o mnP din cauza unui traumatism, putem acRiona asupra piciorului n zona similarP. )xistP o armonie electromagneticP Qi ntre diferite pPrRi ale corpului. #n cazul marilor articulaRii (umeri, coate, Qold, genunchi), se maseazP mai nti punctele situate pe aceeaQi parte, timp de ? min. De exemplu, dacP existP o durere la umPrul stng, vom masa Qoldul stng Qi apoi umPrul drept (apar dureri reflexe prin bilateralitate orizontalP). +nd durerile sunt la articulaRiile mici (articulaRie pumn, gleznP, degete), vom masa mai nti articulaRia corespunzPtoare zonei opuse. De exemplu, pentru un deget stng afectat, vom masa nti degetul similar drept Qi apoi degetul de la piciorul stng. Jeflexoterapia este contraindicatP n unele cazuri, insuficienRP renalP acutP (un rinichi n insuficienRP de activitate nu poate fi ncPrcat cu alte toxine - cele dislocate)= infarct (datoritP sngelui abundent trimis cPtre inimP)= hemoragii= sarcinP etc. >u se practicP imediat nainte sau dupP masP, deoarece pentru digestie este necesarP o cantitate mare de energie, iar masa!ul foloseQte energia pentru a o redistribui acolo unde este necesarP redresarea. De asemenea, nu se face cu a!utorul unei persoane cnd nu existP afinitate sufleteascP reciprocP. 1asarea se ncepe cu zona rinichi, pentru a pregPti cPile de eliminare a depunerilor anorganice. "e continuP cu zonele cap, coloanP vertebralP (centru de diri!are a funcRiilor)= urmeazP plPmnii, stomacul, intestinele, ficatul, vezica biliarP Qi pancreasul, care sunt organe de dezintoxicare, metabolism Qi producere a substanRelor de reconstituire. "e acordP atenRie punctelor legate de circulaRia sanguinP. 3onele n rezonanRP cu cPile limfatice Qi ganglionii limfatici vor a!uta la degradarea deQeurilor metabolice, acRionnd Qi la mPrirea imunitPRii organismului. #n final, se maseazP celelalte puncte sensibile (organe de simR, membre etc). %entru detalii, recomand cartea erapii reflexogene, de Eabriela 6loreta 4ucur. 2 altP zonP reflectogenP este limba. #n fiecare dimineaRP, dupP cura de ulei, se curPRP limba, masnd-o cu o linguriRP de plastic. #n felul acesta sunt activate Qi zonele reflectogene de pe limbP. 1+. 'omnul natural

/:

+amera sP fie orientatP spre "-), patul orientat cu capul spre >. >u se doarme pe spate, ci pe dreapta la culcare Qi pe stnga la sfrQit. %icioarele reci le ncPlzim. *a culcare, se bea ceai medicinal de melisP, sunPtoare, tei, hamei, odolean sau co!i de mere, ndulcit cu miere. "e fac baie de aer n faRa ferestrei deschise, gimnasticP Qi frecRii. >u se bea ceai negru sau cafea nainte de culcare. %entru limpezirea capului, ne servim de ciorapi umezi peste care punem Qosete de lnP sau aplicPm comprese cu oRet pe piept. >e deconectPm gndindu-ne la ceva plPcut sau citim ceva vesel. Ansomnia poate fi provocatP de toxinele pPtrunse n creier n caz de boalP, intoxicaRii de la ficat sau intestin (la ochi apare culoarea galbenP sau inflamaRii) sau din cauza nervilor. 1,. Aportul suficient de lichide. ;)2- l? i< 0QurPm munca celulelor Qi organelor de excreRie printr-un aport suficient de lichide. Apa potabilP nu trebuie sP fie contaminatP Qi nici dezinfectatP chimic. +ea mai bunP este apa de izvor. "P se bea ceaiuri de plante adecvate bolii. 6amilia mea foloseQte ceaiuri vitaminizante cu mPceQe (vitamina + Qi caroten), coacPz negru (vitaminele +, %, B), cPtinP (fruct-miracol care mPreQte imunitatea, are efect anticancerigen, multe vitamine), urzicP, frunze de zmeur, mur, frag, afin, pPducel etc. mbogPRite cu miere Qi lPmie. De asemenea, recomand sucurile de fructe Qi legume n cantitate ct mai mare. 1ai ales n caz de boalP fac adevPrate minuni. #n concedii, trebuie sP profitPm de apele minerale bPute direct de la sursP. Dr. H H H H + 4ec5er dimineaRa, ntre prnz, ntre mese recomandP &'? mese, &'( , ceaiurile & &'( & &'( & de & plante Qi ceai lapte ceai lichidele de ;aerland, decoct legume, medicinal, bPtut, medicinal,

H seara, &'( & lapte dulce. 1-. 9olosirea compreselor cu frun e de var & ver i ;partea e$terioar& a ver ei< presate cu sticla 2 s& nu fie reci. +amille Droz, n &9.C, n cartea Despre minunatele efecte vindecPtoare ale frunzei de varzP, explicP n amPnunt cum se trateazP diferite afecRiuni cu frunze de varzP. 6runza de varzP are afinitate pentru substanRele toxice, obligndu-le sP iasP din Resuturi. )a produce sau favorizeazP secreRia sau supuraRia la abcese, furuncule, erizipel, dar Qi la

/9

pielea sPnPtoasP care acoperP Resuturi bolnave n profunzime. DacP boala se ntinde pe suprafeRe mari, lichidul aflat sub piele n pPrRile neacoperite de varzP este absorbit Qi diri!at numai spre locurile acoperite, iar de acolo este eliminat. $indecarea intervine dupP ce cauza bolii a fost ndepPrtatP. DacP dupP aplicaRie frunza devine brunP, secreRia sau puroiul conRine substanRe caustice. DacP devine galbenP, uscatP, veQte!itP, atunci boala sau este foarte rebelP sau s-a vindecat prin compresele anterioare. "ecreRia sau supuraRia sub influenRa verzei precede orice vindecare. )a conRine o substanRP bactericidP care, n proporRii slabe, reduce germenii gram negativi (T. $alnet - ratamentul bolilor prin legume, fructe Qi cereale). $arza conRine " (dezinfectant al aparatului respirator, n eczeme, seboree), sPruri de B, vitamina 0 (ocrotitoare a mucoaselor), vitamina B (antihemoragicP). De aici apar proprietPRile cicatrizante ale sucului folosit n colite ulceroase. )le aparRin Qi mucilagiilor. 1ai conRine, protide, lipide, glucide, minerale, -C mg %, -C mg +a, &-/ mg 6e= vitamine, :C mg vitamina += C,&- mg 4,= C,&? mg 4?= C,G mg %%= C,- mg provit. A= ?&:/ 0A vitamina A= vitamina D?, 4ogPRia n " (&CC mgI), arsenic, +a, %, +u, A o face remineralizantP Qi reconstitutivP. %rin vitamina A, ntreRine nutriRia Resuturilor Qi ntrzie mbPtrnirea. %rin vitamina 4, factor de echilibru nervos, a!utP la respiraRia celularP, metabolismul glucidelor, absorbRia oxigenului la nivelul celulelor. %rin 1g, +a, B este un mi!loc de apPrare contra maladiilor. +lorofila permite producerea hemoglobinei Qi se opune anemiei, dar fierberea distruge acest element. %roprietPRile antianemice sunt datorate 6e Qi +u, care intervin n fixarea +a. %rin protide Qi glucide este energeticP Qi constructoare.

@oli vindecate de var &4 v&rsat, urticarie, po5ar, scarlatin&, ona oster, pustule, b&7ici, acnee, eczeme, plPgi, flegmoane, afecRiuni eruptive, erizipel,
inflamaRii ale capilarelor, ale vaselor ganglionilor limfatici, arsuri, rPni, muQcPturi de Qarpe, cangrenP, sifilis, fracturi, febre, malarie, tifos, nevralgii, reumatism, coxalgie, diabet, gutP, afecRiuni intestinale, migrenP, cefalee, epilepsie, isterie, astm, guturai, bronQitP, paralizii, inflamaRii oculare, muRenie, surditate, ulcere, hemoroizi, rPceli, tumori, diabet, alcoolism etc. )ste preRioasP pentru stomac Qi intestin. %rin bogPRia n vitamine este antiscorbuticP, reechilibrantP. 4olile menRionate au drept cauzP anumite toxine, pe care acRiunea verzei le eliminP prin piele, XdepuraRie cutanatPN.

(C

Diferite moduri de aplicare, H la ameRealP, cefalee, irascibilitate, tensiuni nervoase= se nfPQoarP picioarele cu frunze de varzP, schimbnd compresa dimineaRa Qi seara= H arsuri, atenueazP durerile, evitP formarea bPQicilor Qi dP cicatrici curate= H astm, se aplicP dimineaRa Qi seara pe piept Qi regiunea superioarP a abdomenului= comprese neplPcut= H cruste , se ndepPrteazP pPrul de pe cap, se aplicP frunze Qi se fixeazP cu o cPciulitP. *a fiecare H pPrRi= H metrite, menoragii, comprese pe abdomen Qi regiunea rinichilor= influenReazP favorabil menstruaRia, H H H H paralizii po!ar, calmeazP panariRiu, ale extremitPRilor, pe extremitPRi= Qi comprese durerile. ratamentul se se ceai de trebuie nfPQoarP tei, comprese continuat ntreaga viorele pe cteva luni= nfPQoarP sau degetul= extremitate= muQeRel= abdomen= gutP, schimbare, reumatism, fracturi, se inflamaRii spalP oculare, capul= comprese= de cte ( frunze mari= H cancerul nu-l vindecP, dar uQureazP durerile, micQoreazP supuraRia Qi evitP mirosul

H malarie, meningitP, tifos, febrP, comprese pe braRe Qi picioare - atrage sngele n aceste

tulburPri-gastrice

intestinale,

H ulcere gastrice, se bea suc de varzP. &G. 9olosirea .i.eiului brut din locul de naQtere, recomandat de $aleriu %opa, sau a petrolului distilat la 1::21-:AC indicat de %aula Eanner ( irol) n cartea 1etode de vindecare. %etrolul vindecP toate bolile care vin din snge (boli ale sngelui Qi ulceraRii, tumori, sarcoame, diabet, ficat). 3ilnic, se ia cte o linguriRP pe sRomacul^gol, timp de sPptPmni. 0rmeazP o pauzP de douP luni Qi apoi o curP de ( sPptPmni. %aula Eanner a vindecat ?C CCC cazuri. +hiar tatPl meu s-a vindecat de cirozP uscatP bnd petrol dublu rafinat, ceaiuri de plante pentru ficat, Rinnd regim alimentar Qi fPcnd tuba!e pentru eliminarea fierei. &.. 9olosirea argilei, care mpiedicP proliferarea microbilor sau a bacteriilor patogene. )giptenii foloseau argila la mumificare, cunoscnd acRiunea sa antisepticP. Argila

(&

capteazP, dreneazP, apoi eliminP impuritPRile din Resuturi, snge sau limfP. )a constituie un pol de atracRie pentru factorii morbizi. AceastP substanRP este dotatP cu ceea ce numim XinteligenRa naturiiN. #n cazul unei rPni sau leziuni, ea eliminP Resuturile bolnave Qi distruge germenii periculoQi, fPrP sP atingP sau sP distrugP celulele sPnPtoase. Are o compoziRie asemPnPtoare corpului nostru, cu un supliment de minerale. Argila are putere antitoxicP, bactericidP, antisepticP, fortificP organismul Qi combate bolile datorate slPbirii Qi degenerescenRei. AnuleazP efectul nociv al nitriRilor Qi nitraRilor, al metalelor grele, al clorului din apa potabilP de la robinet. )ste bine sP punem max. & linguriRP de argilP'& l apP, ntr-un vas de sticlP, la luminP, pentru a se ncPrca cu energie cosmicP (mbrPRiQarea soarelui cu pPmntul, fotonii cu mineralele Qi cu oligoelementele). %e traseul sPu n organism, ea reRine ionii toxici (mercur, cadmiu etc). Din instinct, animalele, cnd sunt otrPvite, mPnncP argilP. #n stomac, formeazP un gel protector Qi stimuleazP enzimele digestive, asigurnd un p< alcalin, necesar digestiei intestinale. Absoarbe gazele Qi toxinele care apar n intestin n urma unei dereglPri de metabolism. De asemenea, permite o mai bunP absorbRie alimentarP, echilibrnd flora intestinalP, accelernd drena!ul Qi evacuarea. )ste consideratP detergentul intestinelor. #n primul rnd, argila este un cicatrizam de prim ordin, graRie silicatului de Al care o compune. )ste antiinflamator, eficient n infecRiile cronice. Argila colecteazP puroiul, dezinfecteazP locul, dezintoxicP organismul. DatoritP conRinutului n siliciu, se recomandP n arteriosclerozP, tuberculozP, boli degenerative, prevenirea efectelor mbPtrnirii. "e fac cure cu argilP n astenie, anemie, demineralizare, epilepsie, afecRiuni hepatice, leucemie, cancer, fiind bogatP n +a Qi 1g. )ste antiparazitar, activeazP circulaRia fluidelor n organism (snge, limfP). )xtrage prin piele substanRele toxice Qi introduce mineralele de care are nevoie organismul. Astfel se explicP faptul cP nodulii mamari Qi ganglionii se retrag, ca urmare a aplicaRiilor externe cu argilP. Argila posedP posibilitatea de a echilibra radioactivitatea corpului, stimulnd deficienRele radioactive Qi absorbind poverile excesive. Atunci cnd nu a putut fi evitat un tratament cu raze, aplicarea argilei ntre douP QedinRe permite o mai bunP suportare a radiaRiilor.

(?

Argila creeazP mediul alcalin, aducnd sngele la p<-ul optim, nefavorabil dezvoltPrii bacteriilor. #n fond, boala este acidoza sngelui. Argila se foloseQte pe cale internP (se bea amestecatP cu apP) sau pe cale externP (sub formP de cataplasme). DacP se abuzeazP de doza zilnicP este neprime!dios, organismul reRinnd acele microelemente de care are nevoie Qi eliminnd surplusul. De fapt, argila nu acRioneazP prin cantitate, ci prin informaRia pe care o deRine. 6olosirea argilei pe cale internP, H %rima sPptPmnP, puneRi din a!un ntr-o &'? pahar cu apP ct mai slab mineralizatP, apP de piramidP sau apP de izvor (evitaRi apa de chiuvetP tratatP cu clor care diminueazP efectul argilei), & linguriRP cu praf de argilP. DimineaRa, pe nemncate, beRi apa de argilP fPrP, lPsaRi a amesteca puRin sP soluRia se (lPsaRi Qi depozitul beRi de apa argilP cu pe argila fundul n vasului). suspensie. H A doua sPptPmnP, dimineaRa, pe nemncate, amestecaRi soluRia cu o linguriRP de lemn= aQeze H A treia sPptPmnP, dimineaRa, pe nemncate, dupP ce amestecaRi soluRia cu o linguriRP de lemn, beRi ndatP apa de argilP. Durata , urmaRi prima curP de argilP timp de / sPptPmni. 6aceRi apoi o sPptPmnP pauzP. #n continuare, faceRi cure de &C zile n fiecare lunP sau la fiecare schimbare de anotimp. #n caz de arsuri stomacale, beRi de mai multe ori'zi &'( sau &'/ pahar cu apP de argilP (preparatP cu ?-/ linguriRe argilP'pahar de apP). Arsurile se vor calma, argila formnd un pansament gastric. %entru uz extern, se acoperP argila cu apP (&'? cm peste nivelul argilei) rece. >u amestecaRi argila, pentru cP devine lipicioasP Qi greu de manipulat. *PsaRi sP se dizolve cteva ore (cel puRin & h). *a nceput, cataplasmele se fac subRiri de &'? cm, apoi ngroQaRi pnP la ? cm. DupP folosire, argila se aruncP. >u se folosesc cataplasme n timpul digestiei. Argila nu este un panaceu, aQa cum nici un alt produs nu poate curPRa singur organismul de toxine. )a trebuie combinatP cu o nutriRie echilibratP Qi apifitoterapie. #ntr-o carte care a fPcut vlvP n 2ccident, Argila care vindecP, JaDmond Dextreit afirmP, Xargila este incontestabil o forRP inteligentP, binefPcPtoare, pe care trebuie sP o experimentezi pentru a-i nRelege acRiunea. "P acceptPm faptele, chiar dacP nu cunoaQtem precis cauzeleN.

(/

16. 9olosirea bitterului suede JeReta de bitter suedez a fost elaboratP Qi transmisP de medicul suedez Dr. "amst, a cPrui familie a trPit pnP la adnci bPtrneRi datoritP acestui preparat. Dr. "amst a trPit pnP la &C( ani Qi a murit n urma unui accident de cPlPrie. )ste folosit att ca mi!loc preventiv pentru mbolnPviri, ct Qi n caz de boli grave. 4itterul se gPseQte preparat n farmacii sau se ia amestecul de plante gata preparat de la %lafar Qi se face macerat de plante n alcool. otodatP se dau Qi instrucRiunile de folosire a bitterului. 1aria reben, susRinPtoare a acestui bitter, afirmP cP reReta provine de la %aracelsus, care l denumea XelixirN Qi cu care vindeca bolnavi cu afecRiuni dintre cele mai serioase. Am nceput Qi eu sP folosesc acest elixir Qi pot spune cP a dat rezultate n multe cazuri, probleme de digestie, infecRii, umflPturi datoritP traumatismelor, rPcealP etc. 18. 3liminarea re iduurilor "P se elimine reziduurile priri organele de excreRie (prin colon Qi piele). +onstipaRia este cauza principalP a multor boli. )a trebuie combPtutP printr-o alimentaRie sPnPtoasP, bazatP pe legume, fructe Qi cereale, lichide (? l'zi), scaun cel puRin o datP pe zi, miQcare. >u moleQiRi musculatura intestinalP prin clisme multe Qi mari. ):. %ostul "P se facP cure de dezintoxicare prin post, deoarece sngele ncPrcat cu toxine nu mai are posibilitatea sP preia de la celulP elementele toxice rezultate n urma arderilor metabolice Qi, prin sistemele de eliminare, sP scape de acestea Qi, de asemenea, sP alimenteze cu oxigen Qi elemente nutritive necesare proceselor metabolice toate celulele corpului. %ostul nsoRit de clisme este cel mai important mi!loc de a obRine sPnPtatea. #ac& postul nu este nso.it de clisme, se poate produce autointo$icarea, deoarece n acest timp au loc elimin&ri mari de to$ine, care, n urma ncet&ri peristaltismului intestinal 7i a lipsei alimentelor ce fac tran itul, r&mn n intestin 7i reintr& n circuitul sanguin, formnd un cerc vicios. +nd digestia se ntrerupe, toatP energia corpului se concentreazP pentru a dizolva Qi elimina reziduurile din Resuturi. Astfel ncepe purificarea internP. %ostul trebuie sP fie nsoRit de gnduri optimiste, iar emisia de endorfinP difuzatP de creier n organism oferP armonia Qi echilibrul de care este nevoie n timpul postului.

((

)ste de remarcat cP n perioada iniRialP a postului, cu o periodicitate de . zile sau !umPtPRi de ciclu, adicP /, ., &(, ?&, ... de zile, apar crizele de eliminare greu de depPQit, reapar toate vechile boli ale pacientului, dar ele dispar pe mPsurP ce sngele Qi Resuturile se purificP Qi apoi intervine o senzaRie de stare bunP Qi o uQurinRP n tot organismul. #n post Qi la reluarea alimentaRiei (corecte), mucusul intestinal, sistemul bacterian Qi cel microbian se vor reface pe structura unei hrane curate, vii, sPnPtoase. Zi structura modului de gndire este alta, mai aproape de adevPr. Apar calitPRi intuitive noi sau proprietPRi telepatice. +riza, simptomul, care apar datoritP descPrcPrii de toxine, reflectP intensitatea ncPrcPrii, de fapt reacRia organismului n lupta acestuia cu perturbaRiile date de o ncPrcare anterioarP. #n bolile acute sau uQoare, organismul reacRioneazP fiziologic, iar n bolile cronice sau grave organismul reacRioneazP metabolic. $aleriu %opa recomandP ca o datP pe an sP se facP o curP de apP distilatP. Apa distilatP, fiind un element chimic nesaturat, absoarbe sPrurile Qi le antreneazP spre ieQire. 2rganismul se debaraseazP n primul rnd de otrPvuri, neignornd Qi elementele bune, dar, dupP revenirea din post, organismul Qi recapPtP sPrurile minerale Qi vitaminele necesare din alimentaRia, de aceastP datP, sPnPtoasP (remineralizarea avnd loc rapid). Am citit n Jevista fenomenelor paranormale, din ?- iunie _9:, cP apa distilatP demineralizatP conRine / componente, apa neutralP (cu rol de cPrPuQ), apa antagonicP (apa moartP) Qi apa biologicP (apa vie). "tructurarea apei antagonice Qi a apei biologice este asemPnPtoare cu cea a acidului dezoxiribonucleic (A>D) din cromozomi, care reprezintP suportul materialului genetic. Apa biologicP fierbe la &C-S+ Qi nu ngheaRP la CS+. )a capteazP Qi reemite instantaneu o energie cosmicP ce reprezintP izvorul de ntreRinere a vieRii Qi este optic activP n sens levogir (deviazP planul luminii polarizate spre stnga). "ucurile din legume Qi fructe (dupP & h de la extracRie, apa biologicP scade la !umPtate), izvoarele din zone cu pPduri de ste!ar, izvoarele de munte Qi din zone vulcanice (Xacolo unde se bat munRii n capeteN), sunt bogate n apP biologicP. Apa antagonicP are rolul de inhibare a proceselor vitale. %entru post, trebuie sP ai cunoQtinRe minime sau un ndrumPtor, deoarece pot apPrea tot felul de situaRii, n funcRie de organismul fiecPruia, mai ales la o ntrerupere bruscP sau o revenire neadecvatP. Doctorii se tem, de altfel, de post, din cauza scPderii glicemiei. )u

(-

am observat cP pacienRii lui $aleriu %opa care au acceptat acest tratament au Rinut postul fPrP probleme. )u am Rinut diferit postul (? & apP distilatP bPutP pnP la ora &-, timp de (- zile, dar mncam ceva uQor spre searP). Acest post nu este la fel de eficient ca cel total Rinut perioade mai scurte. %oate de aceea nici nu m-am vindecat total. #n timpul postului am avut ameReli puternice Qi spasme musculare, dar am mers la serviciu Qi nu mi-am schimbat activitatea cotidianP, Qtiind cP acesta este efectul eliminPrii de toxine. %e lngP apa distilatP, $aleriu %opa recomandP douP clisme zilnic (dimineaRa Qi seara), fie cu apP distilatP, fie cu infuzii de plante. Acest tratament patogenic declanQeazP Qi accelereazP eliminarea reziduurilor. 0n aparat de fPcut apP distilatP mai primitiv este constituit dintrun lighean, o gPleatP Qi o cratiRP pusP pe un suport. Jevenirea este mai dificilP dect postul. #n timpul dezintoxicPrii, are loc procesul de fagocitozP, miQcarea peristalticP nceteazP, sistemele bacterian, enzimatic, microbian tind sP disparP, pereRii intestinali devin lipsiRi de mucusul protector, iar tubul digestic se subRiazP. De aceea, revenirea din post se face cu alimente de protecRie Qi n cantitPRi mici, capabile sP formeme ncet-ncet flora intestinalP, enzimele viitoarelor funcRii digestive (de exemplu, se consumP . zile zeama de la / linguri de orez). Jevenirea dureazP cam .CI din durata postului. $aleriu %opa recomandP revenirea din post n mod diferenRiat, n funcRie de capacitatea energeticP AatP de L &,lde apP &,l distilatP Qi a un fiecPruia, de sistem apP l de !umPtate de apP din rezerva energeticP general distilatP= apP distilatP= distilatP= cantitatea de orez= a sistemului de digestiv. revenire,

H A zi - o de lingurP orez se fierbe &C min. n C,- & apP distilatP. "e consumP zeama L &,- l H a AA-a zi - douP linguri de orez se fierb &C min. n C,- l apP distilatP. "e consumP zeama H a AAA-a zi - trei linguri de orez se fierb &C min. n C,- l apP distilatP. "e consumP zeama L H a A$-a zi - patru linguri de orez se fierb &C min. n & l apP distilatP. "e consumP zeama, & H a $-a zi - cinci linguri de orez se fierb &C min. n & l apP distilatP. "e consumP zeama, & l de apP distilatP Qi !umPtate din cantitatea de orez= a $A-a zi - Qase linguri de orez se fierb &C min. n & l apP distilatP. "e consumP zeama, & l de apP distilatP Qi toatP cantitatea de

(G

orez= H a $AA-a zi- Qapte linguri de orez se fierb &C min. n & l apP distilatP. "e consumP zeama, & & de apP distilatP Qi toatP cantitatea de orez. 0nui bolnav de cancer i-a prescris revenirea astfel, douP linguri gru ncolRit, dat prin maQina de tocat, seara o bananP, zeama de la compot de mere, fPrP miere Qi miezul a ?C seminRe de dovleac. Altui "eara rase. )ne %etre, de exemplu, a Rinut de trei ori post, &( zile, ?& de zile Qi a trreia oarP i s-au recomandat /- de zile. )l a Rinut (G de zile. #n a /G-a zi a intrat n comP Qi a fost salvat prin telepatie de $aleriu %opa. Jeferitor la aceasta, mi-am adus aminte cP $aleriu %opa a clasificat bolnavii n douP categorii, autoaccidentaRi (din care a fPcut parte Qi )ne %etre), care fac mai mult dect li se recomandP, Qi cei autoprogramaRi, cu care se lucreazP mai greu. )ne %etre a tras concluzia cP posturile lungi sunt cele mai bune. Zi 1edicina isihastP recomandP posturile totale, la nceput de &-/ zile, intercalate cu mncare nefiartP fPrP carne, pnP se face schimbarea de florP microbianP n intestine. Apoi se trece la post total mai lung, cu clisme Qi cu apP. 1edicina isihastrP este mpotriva apei distilate, deoarece este fPcutP prin fierbere Qi are niQte miQcPri magnetice nocive. "e recomandP ceaiurile prin macerare la rece sau sucurile, dar nu proaspete, ci lPsate cteva ore pnP se depune partea sPrurilor, bndu-se doar lichidul limpede. +lismele nu se fac cu apP fiartP, ci cu apa dezinfectatP cu cteva picPturi de oRet sau ceaiuri tot la rece (muQeRel, coada-Qoricelului). 1edicina isihastP nu admite nimic omort, nici o informaRie moartP sP nu mai fie introdusP n organism, nici prin apP. DupP post, sP nu se treacP la alimentaRia moartP. %rima zi se va consuma o supP nefiartP de legume, cu nucP zdrobitP, care se va strecura. A doua zi adPugaRi pesmet de gru necopt, fPcut din aluat de gru zdrobit Qi uscat la cPldurP de /CS, dar tot strecurat. 6olosiRi aceastP supP de sPnPtate cu foarte puRinP sare, de mai multe ori'zi. DupP /-( zile, ncepeRi cu o supP nestrecuratP, nu multP se mPnncP bolnav lingura de orez i-a timp de o indicat, orP= H A zi - o lingurP de orez fiert n C,- l apP distilatP. "e bea zeama L &,- l apP distilatP. H a AA-a zi - &-( linguri de orez fiert n C,- l apP distilatP. Apoi la &?./C, gru, RelinP, mere

(.

deodatP. +el puRin o lunP regim nefiert, doar cu puRine lactate nefierte. %ostul se Rine &C(C zile. #n general, n curele de dezintoxicare, se recomandP, H repaus alimentar (rezervP de energie de digestie)= H hipertermie - accelerare a migrPrii produselor de degradare metabolice spre organele de eliminare= H drenatori linguriRP sau fructe, decoct de cereale. JencPrcarea la cei care nu sunt grav bolnavi se face cu, H H suc de alimente legume Qi fructe, neprelucrate -C--CC ml'zi, H termic salate nainte de .CI, masP, alune), cereale fructe dulciuri, condimente &,?-/ ntre miere, naturale, fPrP linguri mese fructe sare ? sau tPrRe, zilnic Qi uscate cu l'zi puRinP cereale la Qi sare de germinate, sfrQit, proaspete, de mare, lichide, transpiraRie= respiratori purgaRii, (muguri de de vPrsPturi, brad, clisme= pin)= plastic)= H drenatori biliari Qi hepatici sub forma alimentelor (cura de ridichi, ulei de mPsline)= H masa! (palmar Qi plantar Qi chiar pe limbP, prin curPRarea limbii de depuneri cu o H cure periodice de diurezP (ceai, legume, fructe)= lichide, ceai cu miere, suc de legume

H proteine din ouP, lactate, legume uscate (fasole, mazPre), cereale, fructe oleaginoase (nuci, H H H H H -CI

H ulei presat la rece, grPsimi lactate, nuci, migdale (?- g la o masP),

H igienP a meselor Qi a vieRii. Jevenirea la cei care nu sunt grav bolnavi se face astfel, H A sPptPmnP, regim de cruditPRi J+ :CI L &C-?CI mncPruri fierte, cereale, cartofi= H a AA-a sPptPmnP, regim de credinRP (J+) .CI L mncPruri de legume fierte= H a AAA-a Qi a A$-a sPptPmnP, J+ GCI L mncPruri de legume uscate= H a $-a Qi a$A-a sPptPmnP, J+ -CI L toate alimentele, inclusiv carne fiartP (iepure, pasPre de RarP, viRel, peQte) la cei care nu vor sP renunRe la carne.

(:

>u se introduc mai multe alimente noi n aceeaQi zi. +ondiRia este ca min. -CI sP fie alimente nepreparate. 0nii experRi recomandP cure de post cu interdicRie totalP a lichidelor. Aceasta nu numai cP nu a!utP, dar sunt chiar dPunPtoare, deoarece reziduurile toxice eliberate din Resuturi se acumuleazP n snge Qi produc intoxicaRii grave. >efiind ndepPrtate prin organele de excreRie, toxinele se eliminP prin piele, producnd erupRii Qi abcese. AlRii prescriu posturi cu apP (recomandatP Qi n 4iblie), ceaiuri, sucuri de fructe, cu care se obRin unele rezultate, dar nici aceasta nu este corect din punct de vedere fiziologic. )dgar +aDce recomandP posturi scurte de /-- zile, cu, suc de citrice (portocale) sau struguri n orice cantitate (cine are tulburPri ale sistemului digestiv -cataplasmP cu struguri zdrobiRi pe burtP). +ura se terminP cu &'? ceaQcP ulei de mPsline= cura de lapte prins cu banane (coapte neforRat Qi netratate)= cura de mere de / zile (cea mai recomandatP) urmatP de &'? ceaQcP ulei de mPsline n ultima searP, la ncheierea curei. Jegnar 4., prin cercetPri Qi analize, a stabilit cP n timpul postului cu apP Qi sucuri de fructe corpul se supraacidificP Qi nu mai este capabil sP dizolve reziduurile toxice, urina devine tulbure Qi de culoare nchisP. DupP el, cura de post are maxim de profit numai dacP se face cu aport abundent de sucuri bazice crude pentru a neutraliza supraacidificarea corpului= n acest caz, deQi urina este clarP Qi deschisP, antreneazP mai multe toxine dect la postul cu apP Qi sucuri crude acide. Dr. 2shaFa recomandP regim de echilibrare Din-Dang, n cure de &C zile cu pauzP de &-zile, numai cu cereale, gru, orez, mei Qi hriQcP fierte n apP. +a lichid se bea doar apP. %ostul este contraindicat de cPtre unii naturiQti n caz de boli grave de, inimP, rinichi, tuberculozP, guQP, nervozitate gravP, neuroastenie (de exemplu, ;aerland, nDie ;aerland herapie= Eunter, Eerson etc). %opa $aleriu recomandP postul n toate cazurile. ;aerland recomandP urmPtorul post , #n caz de boli cronice, grave (cancer), se a!uneazP n perioade. "e ncepe cu un post de . zile, apoi se trece la regimul lacto-vegetarian= dupP ? sPptPmni, se face un post de &( zile, urmat de o pauzP de / sPptPmni= n a treia etapP, se a!uneazP /C zile, apoi se Rine regimul ;aerland bazat pe cruditPRi, lapte Qi supe de legume, timp de G luni. DacP au mai rPmas simptome de boalP, se poate efectua un post de (C zile, care este limita postului terapeutic. #ncetarea postului Qi trecerea la alimentaRia normalP trebuie fPcute cu mare

(9

gri!P. "e consumP piure de cartofi, lapte prins (nu acru), orez fiert n apP. DupP durata postului, regimul lacto-vegetarian va fi reluat dupP ?-. zile. "e vor face multP miQcare, gimnasticP, exerciRii de respiraRie. +a mi!loc de ntreRinere a sPnPtPRii sau pentru boli mai puRin grave, postul se poate Rine &/-- zile sau chiar mai mult, timp n care se vor bea doar lichide (?-/ l'zi), n general ceaiuri (pentru slPbit se bea ceai de pPpPdie Qi urzicP, pentru intelectuali, n scopul stimulPrii activitPRii creatoare se mPreQte cantitatea de pPpPdie), sucuri de varzP, pPtrun!el, sfeclP roQie, mere (max. / pahare'zi) Qi apP. n bPutura de dimineaRP se adaugP &-? linguri seminRe de in Qi &-? linguriRe tPrRe de gru. 0leiul de seminRe de in unge tubul digestiv, iar tPrRele duc lichidul n intestinul gros, unde nmoaie reziduurile alimentare. )ste important ca scaunul sP fie moale, altfel intestinul nu se poate evacua complet. AlimentaRia obiQnuitP a alterat flora intestinalP, de aceea intestinul trebuie bine curPRat Qi restabilitP flora intestinalP, pentru a putea profita de ntreaga valoare a regimului de cruditPRi. De aceea, dupP post, se vor introduce laptele acru Qi varza acrP. )ste bine ca n laptele acru sP se adauge lactozP, care favorizeazP dezvoltarea bacteriilor de fermentaRie. %ostul provoacP deblocarea metabolismului prin arderea substanRelor toxice acumulate n organism. "timuleazP rinichii pentru eliminarea toxinelor. +u ct efortul fizic va fi mai intens, cu att mai intensP va fi eliminarea toxinelor. "e vor face bPi calde generale cu masa! de la extremitPRi spre inimP, insistandu-se pe abdomen, braRe, ncheieturi, care au acRiune detoxificantP prin piele. "e vor aplica comprese calde stropite cu alcool pe ficat. "e acoperP cu un plastic Qi cu lnP. "e fac spPlaturi intestinale prin clisme sau -CC g ceai laxativ cald n care se topesc eventual ? linguriRe de sare amarP. "e face imediat gimnasticP respiratorie abdominalP cu sugere - umflare Qi rotire a abdomenului. "e fac apoi miQcPri bruQte de trunchi, aplecPri n toate sensurile. +onsecinRa, mai multe scaune cu eliminarea tuturor toxinelor Qi microbilor din intestin. #n general, este necesarP o zi de post de &-? ori'sPptPmnP pentru curPRirea Qi refacerea potenRialului energetic, ca Qi pentru odihna organelor interne. %ostul de /-. zile este indicat a se Rine de ( ori'an pnP la & datP'lunP, pentru bolnavi. )ste indicat sP se RinP la sfrQitul fiecPrui anotimp Qi la nceputul bioritmului fizic (?/), cnd va avea efect maxim Qi neplPceri minime. %entru bioritm, vezi 4unte Allustrierte-

-C

(J6E), nr. (9, din noiembrie &9.C. Dr. ;ilhelm 6liess a descoperit la sfrQitul secolului trecut bioritmul plantelor Qi animalelor. %ostul de &C-&( zile se Rine pentru boli mai grave. "pPlPtura intestinalP se va face la nceputul Qi sfrQitul curei, ca Qi la nevoie, n caz de ameReli, lipsP de vigoare etc. Acest sistem de dezintoxicare a fost verificat medical pnP la o duratP de .C zile. Jecordul a fost de &&& zile. #n general, este indicat sP se RinP mai bine posturi dese Qi scurte, dect posturi rare Qi ndelungate. Jeacumularea toxinelor dupP post se face datoritP reluPrii greQelilor psihice, dacP alimentaRia este perfectP. "e va faceQi o purificare psihicP. #n fiecare searP, se face examenul conQtiinRei. Din cei GCC biRi ai fiecPrei conexiuni nervoase, noi nu putem controla dect maximum 9. "eara, nainte de culcare, se va face autosugestie posthipnoticP, prin care vom cPuta sP transmitem subconQtientului hotPrrea pentru ndeplinirea unei sarcini, automat, pentru ca a doua zi, n stare de veghe, sP ndeplinim sarcina mult mai uQor, comanda fiind n parte preluatP automat. Deci, nainte de culcare, ne vom imagina cP am ndeplinit sarcina, o privim ca realizatP Qi ne simRim satisfPcuRi de ea. "P nu cumva sP ne sugestionPm negativ. "ugestia va fi exclusiv pozitivP (Ntrebuie sPN= Nvoi faceN etc.) AeQirea din curP trebuie sP dureze tot att ct a Rinut Qi postul. "e ncepe cu regim de lichide, care treptat se nlocuieQte cu mese mici, uQoare, apoi din ce n ce mai consistente, pnP ce se a!unge sP se mPnnce normal. "e recomandP, H bPutura de dimineaRP, apP de cartofi sau zeamP de legume n care s-au nmuiat peste noapte ? linguri de agar-agar (aceasta este o algP, care ncP nu se gPseQte la noi) sau decoct de cartofi cu suc de morcovi= se va bea Qi ntre mese= H micul de!un, ? pahare de chefr (are n plus faRP de iaurt anumite substanRe specifice longevitPRii), iaurt de casP sau lapte bPtut cu un pahar mic de suc de morcovi, seminRe de in Qi o bucPRicP de brnzP care au rol de a reface flora intestinalP= H de!un, piure de cartofi fierRi n coa!P Qi apoi copRi, fPrP sare, puRinP brnzP Qi eventual puRin ulei presat la rece. *apte uQor acrit Qi puRin suc de morcovi, cteva felii de pesmeRi Qi H cina, legume fierte sau orez, puRin lapte, pesmeRi Qi n urmPtoarele zile, alimentaRia va fi lacto-vegetarianP, nu prea abundentP. decoct= unt.

-&

)1. O metod& de vindecare recomandat& de dl. %opa Baleriu 7i dl. Bitali Ciobanu, din Arad, este urinoterapia. 'e fac frec.ii, comprese, se bea urina. Dl. $itali +iobanu recomandP urmPtoarea procedurP, pacientul se trezeQte la /-( dimineaRa, se aQazP cu faRa la rPsPrit Qi tot n aceastP poziRie va urina. %rima Qi ultima treime din urinP se va arunca. "e colecteazP cantitatea de la mi!loc (cam &CC g). >u se bea totul deodatP, ci n nghiRituri impare, fPrP oprire Qi cu faRa la rPsPrit (revista A" &.-?( martie &99.). JuQii au nfiinRat, n &9/? un institut de cercetPri n domeniul urinoterapiei. Aceasta vindecP boli de ochi, regleazP funcRiile ficatului, distruge paraziRii intestinali, mbunPtPReQte pofta de mncare, curPRP sngele. ` un antidot n otrPviri Qi mPreQte imunitatea organismului. #nurinP se gPseQte ureea, care are efect antitumoral.. 0rina conRine informaRia despre bolile organismului Qi este un medicament nozonic. 0rina oricPrui om conRine toate nozodele care apar cnd corpul se mbolnPveQte. )le acRioneazP ca un vaccin. )). 9olosirea puterii mintale pentru acumularea 7i diri5area for.ei vitale n corp +himistul Arnolpho Qi farmacistul 4urgent, n cartea +ultura psihicP, recomandP purificarea sufletului prin distrugerea defectelor, viciilor, eliminarea egoismului Qi a exceselor sexuale. )i dau o serie de lecRii despre respiraRie, dobndirea magnetismului prin acumularea forRei vitale, transformarea unei dorinRe sau a unui sentiment negativ n energie pe care sP o folosim n scop bun, diri!area energiei n corp Qi asupra celor din !ur, materializarea gndului n scopul de a remedia defecte fizice, tratarea bolilor prin magnetism. Aceste exerciRii cer timp Qi perseverenRP, dar rezultatele sunt miraculoase. +onform lui )dgar +aDce, n primul rnd trebuie respectate douP legi, 1< Cegea echivalen.ei4 DCe semeni, aia culegiD= a) ot ce exteriorizeazP un om prin vorbP sua prin faptP se va ntoarce spre el. Domnul Aisus a spus, NDin cuvintele tale te vei ndrepta Qi din cuvintele tale te vei osndiN. b) +eea ce dP, aceea va primi. DacP dP urP, va primi urP= dacP dP dragoste, va primi dragoste= dacP evitP, va fi evitat= dacP minte, va fi minRit= dacP nQealP, va fi nQelat. )< Cegea educ&rii imagina.iei4 a) ot ce-Qi imagineazP un om are sP se realizeze= b) 2mul poate chema boala prin teamP.

-?

H )chilibrul sistemului nervos este condiRia sPnPtPRii. 3oghinii considerP cP toate emoRiile Qi sentimentele sunt nsoRite de producerea n organism a unor substanRe care acRioneazP ca otrPvuri sau ca tonice. Aceste substanRe intrP n snge Qi se fixeazP pe anumite organe, n general pe centrii nervoQi. De exemplu, emoRia mniei produce o toxinP care acRioneazP asupra inimii, ficatului Qi stomacului, dar se eliminP repede= dacP apare ura, roxina este secretatP cronic, puRin cte puRin, Qi otrPveQte tot organismul, dar mai ales ficatul. 6rica este o altP emoRie Qi i corespund douP sentimente, regretul aplicat trecutului Qi ngri!orarea aplicatP viitorului, care au aceeaQi toxinP ca Qi frica, fixndu-se mai ales la vezica biliarP, stomac Qi intestin. )a ar fi cauza afecRiunilor gastro-intestinale. Aceastea douP sunt principalele otrPvuri de origine psihicP. )le se pot combina cu alte otrPvuri organice din sol Qi ape Qi aceastP combinaRie ar produce cancer. <atha Koga recomandP stPpnirea sentimentelor. rebuie eliminate frica Qi mai ales ura. N"P nu apunP soarele nainte de aRi trece mniaN - aceastP ndurmare biblicP este o tainP a sPnPtPRii. "tPpnirea devine uQoarP dacP se abordeazP pe plan fiziologic. "e adoptP sistematic atitudinile Qi expresiile corporale contrare emoRiilor Qi sentimentelor care trebuie nvinse. >u putem sPmne mnioQi dacP muRchii feRei Qi corpului sunt destinQi Qi buzele surzPtoare. Atitudinea fizicP de bravurP nvinge frica. 1anifestarea continuP a unei seninPtPRi exterioare antreneazP inevitabil seninPtatea sufleteasacP. )xistP Qi substanRe tonice produse de bucurie, voioQie, afecRiune, iubire. J. 4urton, un medica care a trPit n sec. al @$AA-lea, a scris cP existP / medici care pot vindeca orice boalP, dr. Js, dr. Jegim Qi dr. +alm. Jsul are : funcRii, mbunPtPReQte circulaRia sanguinP, mPreQte numPrul de celule fagocitare care distrug bacteriile, viruQii Qi formaRiunile neoplazice, accelereazP bPtPile inimii Qi n micP mPsurP ridicP tensiunea arterialP, accelereazP ritmul respirator, determinnd creQterea cantitPRii de 2? din snge, elibereazP endorfinele care influenReazP buna dispoziRie Qi contribuie la scPderea intensitPRii durerii, relaxeazP musculatura, accelereazP digestia, maseazP musculatura organelor itnerne. DacP rdem des, ne este mai uQor sP luptPm cu stresul, ne putem relaxa mai uQor, suntem mai creativi Qi mai rezistenRi la mbolnPviri. #n statul ;est $irginia, din "tatele 0nite, a fost nfiinRat primul spital din lume n care pacienRii sunt trataRi cu a!utorul rsului Qi al !ocurilor.

-/

1edicina holisticP caDcianP afirmP, N1intea este constructorulN. "piritul cosntruieQte fiecare celulP a corpului. >u existP nici o boalP pe care sP n-o fi construit mai nti voi nQivP n mentalul vostru (n aceastP viaRP sau n una dintre vieRile precedente). 2rice boalP vine prin ncPlcarea unei legi cosmice, care se va traduce n corpul fizic, care este un ecou al cosmosului. DacP aRi avut puterea de a vP crea boala, gPsiRi puterea necesarP spre a o distruge. 2rice vindecare vine din aceeaQi sursP. 6ie cP ea se face prin dietP sau prin medicamente sau chiar prin chirurgie, este la fel, este vorba despre conQtientizarea acelor forRe care se aflP n interiorul corpului Qi care sunt reflexul forRei creatoare a lui Dumnezeu. >oi trebuie sP uQurpm munca naturii vindecPtoare. 1atematicianul von >eumann, pPrintele ciberneticii, a calculat memoria totalP a omului, &C?C unitPRi de informaRie. AdicP n creier ar intra o bibliotecP cu rafturi lungi de /CC de 5m. >oi folosim doar /-(I din mentalul nostru - inclusiv memoria. De aceea cred cP se poate folosi cu succes puterea mentalP pentru vindecPri. $indecarea se poate face Qi prin voce. DupP cum afirmP )dgar +aDce, n prenume este suma totalP a ceea ce a construit sufletul entitate, forRele sale vibratorii, n faRa 6orRelor +reatoare (Dumnezeu). >umele unei persoane aratP stadiul sPu de dezvoltare 5armicP, ca suflet. Zi dacP cineva rosteQte un nume n timp ce ceilalRi Qi ndreaptP gndurile Qi iubirea lor spre acest nume, valul de energie este diri!at spre vindecare. Zi mai presus de toate, multP credinRP n Dumnezeu. )l este singurul care ne poate schimba destinul. Dumnezeu Qi aminteQte de noi n mPsura credinRei noastre. %e mPsurP ce gndirea se nalRP afirmnd binele, mentalul rPspunde noilor tipare psihice, iar corpul se revigoreazP, scPpnd de boalP. 6oarte folositoare este meditaRia, adicP sP-Ri aduci fizicul Qi mentalul la rezonanRP cu +reatorul, cPutnd sP-Ri cunoQti legPturile cu )l. 1editaRia este rugPciune. )a cosntP n aRi goli eul de tot ce mpiedicP 6orRele +reatoare sP RQneascP din profunzimile eului tPu Qi sP se propage prin vibraRii de-a lungul meridianelor, pentru a se diversifica n centrii glandulari care creaazP activitPRile fizice, mentale Qi spirituale ale omului. DacP aceastP meditaRie este fPcutP corect, trebuie sP fii la sfrQitul ei mai puternic mental Qi spiritual. 1editaRia este cel mai bun mi!loc de a deschide cha5rele, adicP de a intra n starea de transP uQoarP, indispensabilP pentru vindecare Qi liniQte.

-(

Dr. <enrD E. 4ieler, n cartea Alimentele, miracolul vindecPrii, descrie foarte bine rolul pe care l !oacP glandele endocrine n caz de mbolnPvire Qi ce boli apar atunci cnd elenu mai fac faRP agenRilor agresivi, respectiv toxinelor (n caz de hiperactivitate). )xistP o corespondenRP ntre rugPciunea atPl >ostru Qi glande. *a rostirea fiecPrui cuvnt din rugPciune, se deschide o glandP. +entrii glandulari ma!ori sunt, pituitara sau hipofiza (cea mai naltP glandP, este legatP de luminP), pineala (punct de plecare pentru cosntrucRia embrionului n pntecul mamei), tiroida (intrP n acRiune cnd trebuie sP luPm o decizie Qi sP acRionPm), timusul (corespunde inimii), suprarenalele (sunt centrul nostru emoRional Qi acRioneazP asupra plexului solar), gonadele (motorul corpului fizic), celulele lui *eDdig sau *Dden (centrul echilibrului masculin-feminin). 6iecare organ depinde de un centru glandular. 2rice boalP provine dintr-o proastP funcRionare a unuia dintre aceQti centri glandulari. $indecarea se face prin purificarea acestor centri (prin deschiderea lor). %utem medita pe o muzicP frumoasP. +ha5rele se mai pot deschide cu annumite mirosuri, anumite exerciRii de respiraRie Qi poziRii pe care le cunosc Doghinii. 2 datP deschise, prin ele pPtrunde energia cosmicP, vitalizndu-le. 6iecare din aceQti centri glandulari va radia energia care va permite organului bolnav sP se vindece. radiRia indianP imagineazP energia vitalP, care este scnteia divinP, N$iaRaN, ca un Qarpe ncolPcit la baza coloanei vertebrale. AceastP forRP, Bundalini, poate urca prin cha5rele deschise Qi, printrun fenomen vibratoriu, poate revitaliza ntregul trup. +ei care Qi deschid cha5rele din imprudenRP, fPrP sP se punP sub o protecRie spiritualP, riscP sP devinP prizonierii unor entitPRi= aceasta a profitat de deschiderea cha5relor pentru a parazita viul. 6enomenul se ntmplP la unele cupluri aflate n orgasm cnd, cha5rele fiind deschise, un partener poate fi parazitat de o entitate pe care a avut-o celPlalt partener. Atunci poate apPrea frigiditatea sau impotenRa, ntr-un reflex de apPrare (unul dintre parteneri nu-Qi deschide cha5rele, de frica de a nu se lPsa invadat). AcelaQi fenomen se produce n prezenRa alcoolului Qi a drogurilor, care provoacP un fel de transP, deschiznd poarta unor entitPRi din astralul de !os, care vin sP-l posede pe cel care le consumP. 0nele concerte de muzicP roc5, lovind violent centrii glandulari (cha5rele), provoacP deschiderea lor. $indecarea nseamnP adaptarea acestor forRe care se manifestP n corp (receptor al tuturor 6orRelor 0niversului), modificarea vibraRiilor. )a constP n a pune Resuturile vii ale

--

corpului (structura atomicP a celului veii - aceastP energie celularP) n rezonanRP cu )nergiile +reatoare - Dumnezeu (cu linia sa de vibraRie spiritualP). rebuie corelatP structura atomicP a celului cu corespondentul ei de vibraRie spiritualP Qi branQat corpul pe lungimea de undP necesarP. Astfel, prin rugPciune, veRi putea a!uta corpul. Jidicarea vibraRiilor determinP atingerea pragului de conRtiinRP care permite comuniunea cu divinitatea. +nd cineva poate face sP aparP n el nsuQi astfel de vibraRii Qi sP-Qi treacP eul fizic prin toate etapele aceastei rezonanRe pnP n centrul care emanP energie, adicP al treilea ochi, atunci cnd corpul lui devine ca un magnet, care, folosit corect, aduce vindecarea celorlalRi prin minile sale. ratamentul medical doar rebranQeazP activitatea organelor din corp la >aturP (adicP la sursele de viaRP din naturP). Dan "eracu, n cartea Autocontrol pentru avansaRi, descrie amPnunRit cha5rele, dP metode de vindecare prin meditaRie, intrnd n zona undelor alfa (sub &C <z), folosind iamginaRia. #n timpul meditaRiei sP te vizualizezi cum vrei sP fii fizic sau n diferite situaRii (n cazP nouP, alt loc de muncP etc.). $oinRa, pentru a-Qi atinge scopul, are nevoie de un adversar pe care sP-l poatP nvinge. Aceasta poate fi imaginaRia. )mile +oue spune, NDacP voinRa Qi imaginaRia a!ung la conflict, atunci ntotdeauna imaginaRia iese nvingPtoareN. %entru aceasta, trebuie sP pui la lucru cele - simRuri, vPzul, pipPitul, gustul, mirosul, auzul. %entru a te vizualiza profund, esenRiale sunt Qi sentimentele. #nchipuieQte-Ri n ce vogP te vei simRi dupP ce Ri-ai realizat scopul.)ste bine sP rosteQti o mantrP de protecRie. De exemplu, N>ici o influenRP negativP, nici un gnd negativ nu poate pPtrunde pe nici unul din nivelele conQtientului, subconQtientului Qi supraconQtientului meu, nici n alfa Qi nici n betaN. +himistul Qi farmacistul )mile +oue, n &9?., a folosit autosugestia. %ropoziRia lui, spusP de ?C de ori dimineaRa Qi seara, a fPcut minuni, N3i de zi mP simt din ce n ce mai bine, din toate punctele de vedereN. Endul cu care spui, credinRa ce pui n ea sP fie de naturP a provoca sugestiile urmPrite. )l Qi ncepe cartea "tPpnirea de sine cu urmPtorul motto, N>u voinRa, ci imaginaRia ne pune n miQcareN, iar introducerea ncepe cu citatul, N2mul este ceea ce gndeQteN (%ascal). >oua psihologie va avea la bazP o rPsturnare de valori, n locul inteligenRei, intuiRia= n locul voinRei, imaginaRia= n locul conQtiinRei, incoQtientul.

-G

De altfel, subconQtientul este o cantitate de forRP fPrP direcRie, care face numai ce este diri!atP sP facP. )l este o forRP oarbP, care excutP dorinRa dictatP de imaginaRie. "ubconQtientul nu are simRul umorului, astfel cP adesea cuvintele spuse n glumP se realizeazP Qi aduc nefericire dacP ele conRin vPicPreli Qi idei negative. AntuiRia este cPlPuza subconQtientului, sediul inteligenRei definitive, atotQtiutoare, atotcreatoare, dacP persoana este cPlPuzitP de "fntul Duh. +onvingerea este ceea ce vP susRine ntre dorinRP Qi aQteptare. %racticaRi credinRa n tot. +redeRi cP puteRi fi sPnPtoQi. +PutaRi motivele pentru care vP doriRi sPnPtatea. +onvingeRivP cP puteRi avea o stare de sPnPtate normalP. AcRionaRi ca Qi cum aRi fi de!a sPnPtos. AQteptaRi apoi ca minunea sP se ntmple. %racticaRi terapia gndului bun. >u lPsaRi sP vP pPtrundP n minte gndurile negative. A stPpni gesturile Qi disciplina tPcerii este o mare calitate a sufletelor mari, serioase, care nu se expun primului venit Qi nu se destPinuie dect celor demni sP aprecieze nobleRea adevPratP. Jelevante sunt urmPtoarele citate, H H H H N"P nu N+ine NDurerea mai lPsa vorbeQte trcutP criticPm, loc mai bine nu sP-l bine trebuie ndrumPm pe trPieQte aproapele bineN. remprospPtatPN. nostruN.

H NDacP am comis o nedreptate, repede sP o reparPm pentru liniQtea sufleteascPN. N>u liber gndurilor negative, distrugPtoareN. H N"trPduieQte-te sP iei viaRa n propriile miniN. Autosugestia se produce prin urmPtoarele legi psihologice, &. 2rice imagine tinde sP se realizeze. +el mai mic gnd nu se pierde, ci lasP o urmP n inconQtient, care va lupta cu ndPrPtnicia inerRiei, pnP la moartea individului (poate Qi dupP), ca sP-l nfPptuiascP, nfrngnd rezistenRa gndurilor contrarii care Qi ele tind spre realizare. ?. "e realizeazP imaginea care pretinde n spirit. /. +onvingerea determinP sugestia numai prin faptul cP neutralizeazP sugestiile contrare. 2 imagine poate fi fPcutP predominantP n spirit, prin, &. ?. +oncentrarea )moRia care fPrP ar efort ntovPrPQi asupra ei= iamginea.

-.

/. (.

2bicei,

adicP

exerciRiul

repetat

tot

mai

puRin

conQtient. AmitaRie.

-. Jepetare . prin aceasta opereazP formula lui +oue - N3i de zi mP simt din ce n ce mai bine, din toate punctele de vedereN. "e repetP de douPzeci de ori n fiecare dimineaRP la sculare Qi seara la culcare, n mod mecanic, fPrP efort. +nd voinRa Qi imaginaRia sunt n conflict, imaginaRia nvinge ntotdeauna, fPrP excepRie, puterea ei fiind n proporRie directP cu pPtratul voinRei= iar cnd sunt de acord, puterile lor nu se adunP, ci se multiplicP una pe alta. $oinRa nu trebuie sP se amestece deloc n practicarea autosugestiei. rebuie sP cPutPm sP ne conducem noi imaginaRia, Qi nu ea pe noi= n felul acesta, devenim stPpni att pe fizicul, ct Qi pe moralul nostru. 2rice boalP, aproape fPrP excepRie, poate fi nvinsP prin autosugestie. 2rice idee, cnd ne ocupP singurP spiritul (ne gndim doar la un singur lucru), devine adevPr pentru noi Qi are tendinRa sP se transforme n act (dacP reuQeQti sP-l faci pe un bolnav sP gndeascP despre suferinRa lui cP dispare, ea va dispPrea). DacP se ntmplP cteodatP sP facem ceea ce voim este numai pentru cP n acelaQi timp gndim cP putem. DacP doreQti ceva binenReles rezonabil (trebuie sP existe un echilibru ntre Na vreaN Qi Na puteaN, prote!nduRi astfel sistemul imunitar) - vei obRine, dupP un timp mai mult sau mai puRin ndelungat, repetndu-Ri mereu c acel ceva se pregPteQte, vine, se nfPptuieQte. A-Ri fi teamP de o bolaP nseamnP a-i nlesni evoluRia, a o provoca. De altfel, la unii oameni cu comportament etic, se menRine integritatea spiritului Qi se destramP corpul fizic. +nd boala este rezultatul distrugerii structurilor spirituale, ea duce la dezintegrarea fizicP. rebuie considerat totdeauna uQor de fPcut ceea ce ai de fPcut, binenReles dacP este un lucru posibil. *ucrnd n aceastP stare de spirit, nu vei cheltui din puterile tale dect numai ce-i necesar= dacP nsP ai socotit lucrul foarte greu, vei cheltui de &C, de ?C de ori mai multP energie dect trebuie, adicP o vei risipi. Autosugestia de searP este cea mai importantP. Autosugestia formulatP din buze este un ordin pe care subconQtientul nostru l primeQte Qi l executP fPrP Qtirea noastrP Qi mai ales noaptea. +nd simRi vreo durere, ntrebuinReazP formula, N rece, trece...N repetnd-o foarte repede, ntr-un fel de v!ialP monotonP, mngind partea dureroasP sau fruntea, dacP este vorba de o durere moralP. 1etoda foloseQte n toate mpre!urPrile grele ale vieRii.

-:

H NAnvoc *umina lui <ristos, sunt un canal curat Qi perfect, *umina mi este cPlPuzPN. H NAm tot ce-mi trebuie ca sP fac tot ce vreau Qi am tot ce vreau ca sP fac tot ce-mi trebuieN. H N ot ce creez, tot ce realizez se face prin voinRP Qi ndrumarea lui <ristos, n numele atPlui, al 6iului Qi al "fntului Duh. AQa sP mP a!ute Dumnezeu. AminN. De altfel, chiar Qi Domnul Aisus a spus, N oate cte le cereRi rugndu-vP sP credeRi cP leaRi primit Qi cP le veRi aveaN Qi NDupP credinRa voastrP, fie vouP\N. %atric5 Droust, n cartea $indecare spiritualP Qi nemurire, descrie corpurile care ncon!oarP corpul fizic (eteric, astral, mental, cauzal, budic, atmic), cha5rele Qi legPtura cu rugPciunea atPl >ostru etc. +unoaQterea profundP Qi iubirea desPvrQitP vor reface echilibrul celor trei corpuri principale, fizic, mental, spiritual, aceasta nsemnnd sPnPtate. +nd ne gndim la cineva, are loc un schimb de energie Qi informaRie ntre noi Qi omul la care ne gndim. 4rfa Qi gndurile urte despre un anumit om duc la conectarea straturilor 5armice negative comune, traumatizeazP acel om Qi ne distrug propria structurP 5armicP, iar cuvntul intensificP acest proces. 2menirea are de!a acumulat un uriaQ potenRial negativ, de aceea este necesar nu numai sP fii bun, ci trebuie sP fii bun n mod activ. 2rice expresie dur afirmatP, de exemplu, N>-am sP uit asta niciodatP\N duce la formarea de programe de distrugere, de despPrRire. >u trebuie admise n subconQtient sentimente negative.

-9