Professional Documents
Culture Documents
LITERA
CHIINU 1998
,KEJHK
)6+85+01
8),
tZl 859.0 ,48.9,-1
M 46
ISBN 995-4-152-5 LITIRA, 1998
toperta: ai Crvv
aitie ae avtor
TABIL tRONOLOGIt
1939 26 octovbrie n comuna Vadu-Rasco, jude;ul Soroca, se naste Dumi-
tru Matcoschi din parin;ii Leonte si Iudochia, plugari romni.
1956-1961 Student la Institutul Pedagogic Ion treanga din thisinau,
lacultatea de Istorie si lilologie. Volens-nolens, absoleste lni-
ersitatea, or, in 1960 Institutul Pedagogic ruzioneaza cu lniersi-
tatea.
1960 Student in anul cinci, este initat in calitate de colaborator literar la
cotidianul Moldoa Socialista, unde a ramne si dupa absolirea
lniersita;ii.
1962 21 octovbrie Se casatoreste cu Alexandrina ,nascuta Soldan,, studenta
in anul patru la Litere. Prezinta manuscrisul primului olum de er-
suri, care e discutat la lniunea Scriitorilor si recomandat spre publi-
care.
Deine membru al lniunii urnalistilot din l.R.S.S.
1 aecevbrie Iste chemat sub arme, trenul il duce in orasul lui Kant
,Konigsberg, azi Kaliningrad,.
1963 Apare prima placheta de ersuri, Maci iv rova, Iditura tartea mol-
doeneasca, thisinau.
1964 voievbrie Iste lasat la atra.
1965 Deine membru al lniunii Scriitorilor din l.R.S.S.
1966 Apare al doilea olum de ersuri, |virer ivtiv, Iditura tartea moldo-
eneasca, thisinau.
Octovbrie 1-voievbrie 16 -redactor-ser adjunct la sapta-
mnalul tultura.
1968 Placheta Caa arivteaca, Iditura tartea moldoeneasca, thisinau.
1969 Apare olumul Decvtece ae atb ,i verv, Iditura tartea moldoeneasca,
thisinau, care ulterior este topit. tartea, in arianta ei ini;iala, nu a mai
azut lumina tiparului, desi unele poeme au rost incluse in alte olume.
"
DlMI TRl MATtOVStlI
190 Iste eliberat din post, trimis la munca de crea;ie.
Se naste primul copil al ramiliei Matcoschi, Dumitri;a.
191 Metoaica, Iditura tartea moldoeneasca, thisinau.
La Iditura Soetski pisatel` din Moscoa apare olumul Metoaica in
traducere rusa.
La Iditura tartea moldoeneasca apare romanul Dvaa.
192 Premiera spectacolului Pre,eaivtete la Teatrul Academic Puskin.
Se naste Adriana, mezina.
194 Premiera spectacolului Cvtec ae teaav evtrv bvvici la Teatrul Academ-
ic Puskin.
Volumul de ersuri Crvt, Iditura tartea moldoeneasca, thisinau.
tartea pentru copii Creiera,vt Pviv, Iditura Lumina, thisinau.
195 Romanul atvta, Iditura Lumina, thisinau.
196 Premiera spectacolului 1ata la Teatrul Academic A. Puskin. Ion
Aldea-Teodoroici interpreteaza arvt, feveie, vva ta.
19 Apare olumul de ersuri .a, Iditura Literatura artistica, thisinau.
199 Romanul 1oavva orvvbeitor atbi, Iditura Literatura artistica, thisinau.
1980 1oavva orvvbeitor atbi apare la Moscoa, la Iditura Soietski pisatel`,
in traducere rusa.
1981 Volumul de ersuri Patria, Poetvt ,i ataaa, Iditura Literatura artistica,
thisinau.
1982 Premiera spectacolului Povvt rietii la Teatrul Academic A. Puskin.
Piesa Povvt rietii este montata la Tambo.
Apare romanul ocvt aiv ratra, Iditura Literatura artistica, thisinau.
1983 Apare, in limba rusa, culegerea de ersuri Covaartro cere,ev, Iditura
Literatura artistica, thisinau.
1984 Apare, in limba rusa, Roavoi ocea, Iditura Soietski pisatel`, Moscoa.
1985 Volumul de ersuri .rvovii, Iditura Literatura artistica, thisinau.
Premiera spectacolului 1roita la Teatrul Luceararul din thisinau.
1986 Premiera spectacolului .beceaarvt la Teatrul Academic A. Puskin.
198 Volumul de ersuri 1v, araotea vea, Iditura Literatura artistica,
thisinau.
Apare o noua edi;ie a romanului Oevi betl otvbei, Iditura Soiet-
ski pisatel`, Moscoa.
Apare la Vilnius, in limba lituaniana, romanul 1oavva orvvbeitor
atbi; e unul din roarte pu;inele romane moldoenesti traduse in
#
VA D
;arile baltice.
Scrie poezia aarabia. Mihai Dolgan, compozitorul, o cnta. ter-
berii sunt cu ochii in patru. tntecul are priza la tot poporul,
interpretat pe stadionul republican, cu ocazia unei sarbatori a tinere-
tului studios, pune in garda puterea: tinerii prezen;i coboara din
tribune pe gazon si ingenuncheaza. tntecul este interzis. Si totusi,
basarabenii incepusera a se trezi din somnul cel de moarte: ori-
unde concerteaza ansamblul lui Mihai Dolgan, spectatorul insista:
aarabia!
1988 Apare romanul Piea evtrv vv teatrv rorivciat, Iditura Literatura artis-
tica, thisinau.
Piea evtrv vv teatrv rorivciat apare la Iditura Soietski pisatel` din
Moscoa.
Apare in Literatura si arta articolul Porara itoriei, care a trezit
interesul nomenclaturii de partid, autorul si redactorul-ser al L.
A., poetul Nicolae Dabija, sunt persecuta;i cu aceleasi metode
bolseice: mustrari, scrisori din partea cititorilor, luari de atitu-
dine.
1989 1 vai Scriitorul e striit de un autobuz. S-a intmplat pe soseaua de
lnga blocul in care locuieste... Ira a treia zi dupa alegerile in rostul
Soiet Suprem al l.R.S.S., la care candidase si Dumitru Matcoschi,
andu-i concuren;i pe rostul presedinte al KGB-ului chisinauian si
pe unul din liderii de mai trziu ai separatismului votaobavec. D.
Matcoschi cstigase alegerile...
lrmeaza o lunga perioada de recuperare rizica si morala, la thisinau,
Moscoa, Bucuresti, scriitorul a suporta peste douazeci de inter-
en;ii chirurgicale... n scurtele pauze dintre opera;ii a scrie. Via;a,
de cnd e ia;a, nu sta pe loc!
Numarul din vai al reistei Nistru ,condusa de Dumitru Matco-
schi, insereaza articolul lui Valentin Mndcanu 1e,vvtvt fiivtei
voatre, care a declansat lupta romnilor basarabeni pentru limba
romna si graria latina. Pentru apari;ia acestui articol redactorul re-
istei isi asumase toata raspunderea.
n capitala R. S. S. Moldoenesti ia nastere lrontul Popular. Nici o
legatura, poate, intre articolul lui V. Mndcanu si lront, oricum, insa,
romnii basarabeni incepeau sa se trezeasca. Dumitru Matcoschi si
$
DlMI TRl MATtOVStlI
Valentin Mndcanu si-au racut datoria de romni...
n aceeasi luna vai urma sa aiba loc premiera spectacolului erie
toarea ,dupa piesa lui Dumitru Matcoschi, la Teatrul Vasile Alec-
sandri din Bal;i...
1989 Apare olumul de ersuri oarete cet Mare, Iditura Literatura artistica,
thisinau, distins cu Premiul de Stat.
I se conrera titlul de Scriitor al poporului.
1990 etevbrie Apare primul numar al reistei Basarabia.
1991 vve ,i bteteve, Iditura liperyon, thisinau.
1992 Volumul de ersuri toareaarabie, Iditura Aeona, Bucuresti.
Volumul de ersuri Maria a Poetvt, Iditura lniersul, thisinau.
Volumul de ersuri `aararavvt Creava, ,vo,vt, Iditura lniersul,
thisinau.
Volumul de ersuri Parivte at tivbii voatre, Iditura lniersul, thisinau.
1993 Apare olumul de ersuri .t tarii fiv, Iditura lniersul, thisinau.
Volumul de ersuri Cavt ,i abia, Iditura lunda;iei tulturile Romne,
Bucuresti.
Premiera rilmului teleizat de lung metraj 1roita.
Premiera spectacolului Detivvt dupa piesa oav 1oaa cet 1itea la
Teatrul Na;ional Mihai Iminescu.
1995 Iste onorat cu cea mai inalta distinc;ie - Ordinul Republicii.
Iste ales membru titular ,academician, al Academiei de Stiin;e a
Moldoei.
199 Apare in reista Basarabia o noua arianta a piesei .teavarv
av,veavv, intitulata atarii.
1 avvt si anun;a demisia de la reista Basarabia.
Apare olumul .ici aearte, toncernul Presa, thisinau.
Iste laureat al restialului interna;ional de poezie Nichita Stanescu,
al mai multor publica;ii.
VAD
&
DlMI TRl MATtOVStlI
.tb ,i verv
tntec-descntec...
De alb sa ma indec,
de negru sa ma indec...
Alba mi-i noaptea
ce pleaca si ine,
alba-i remeia
de lnga mine,
albu-i azduhul
pe care-l respir,
alba-i hrtia pe care insir
albe cuinte - margele pe salba,
cerneala mi-i alba
si orba mi-i alba.
Sprijinu-mi rruntea in palma si tac:
masa, de lemn, se prerace-n copac.
Lastare copacul a dat ca-n padure.
Si-aud in padure zon de secure.
Si-aud in padure glas de izoare.
Si cntec de pasare.
Si az cum rasare
rirul de iarba plapnd din pamnt...
lnde snt
'
VA D
Ziua de-odata se-ntuneca greu
si cade ca piatra peste crestetul meu:
remeia din pat are-obraz de taciune,
sarut de minciune, ortat de minciune...
Negru-i azduhul pe care-l respir,
neagra-i hrtia pe care insir
ersuri mai negre ca negrul de corb...
Poate sunt orb si nu stiu ca sunt orb
tntec-descntec...
De alb sa ma indec,
de negru sa ma indec...
VA D
Crev
Iu nu cred nici in Iehoa ...
M. Imi nescu
Greu sa ai un nume,
sa-l aduni, sa-l por;i.
ta
neia;a ia;a,
tragere la sor;i.
Greu sa ai prieteni.
Si mai greu - rrta;i.
ta
negrea;a ia;a,
oamenii - damna;i.
Greu sa ai toarasi,
netoarasi - nu.
Pre-
cupea;a ia;a,
musterii - eu, tu.
Greu sa lup;i cu prostii
si sa nu rii prost.
lor-
tarea;a ia;a.
Alta cnd a rost
VA D
tva
Nimic nu rea sa rie
altrel dect este
Luci an Bl aga
Blnd se lumineaza.
lirea se-nrioara.
Pe oglinda apei
lebada coboara.
Luna se topeste.
De argint cercelul.
Blnd, moldoeneste,
cnta turturelul.
Rourata rloarea.
Iarba rourata.
Au trecut prin iarba
un baiat si-o rata.
Au trecut de mna,
au urcat in barca...
Blnda gelozie
parca ma incearca.
Soare mparate,
Doamne-Dumnezeie,
raza ta de aur
cnd o sa scnteie
Bate din aripa
clipa minunata...
Si incep sa cnte
ingerii de-odata...
i
;
a
$#
VA D
Parca sunt,
dar nu mai sunt,
sunt abia un rir de gnd
un cunt in plus, cel sters
si din limba, si din ers.
Iners mersul meu, iners.
5 Dumitru Matcoschi. Vad
$$
DlMI TRl MATtOVStlI
viva
Doare crncen, doare mult,
doare bulgarul de lut:
nu stiu cine, nu stiu cum
inima mi-o strnge-n pumn.
Stau pe margine de hau:
ziua rau si noaptea rau,
numar toamne, numar ani.
N-am prieteni. Am dusmani.
Galben ram, acelasi ram
bate ,leganat, in geam.
...Si pe-acelasi ram, de tei,
se iubesc doi porumbei...
Ma apropii, catinel.
Gnguresc. Si ea, si el.
Le soptesc, ii chem, ii strig.
Nu le pasa de nimic!
$%
VA D
av
Ploua naprasnic, obtuz, intrus.
tu dracu-n praznic, de jos in sus.
Ploua spasmodic, halucinant,
barbar, despotic, agonisant.
Ploua socratic, idealist.
tu nu se poate si nu exist.
Sardanapalic ploua, crucis,
cu paranoia si cu hasis.
Ploua cu ino, eu te astept.
Ploaia imi bate cuie in piept.
Ploua cu du-te, eu nu ma duc.
ln cuc, in ploaie, cnta un cuc.
Ploua retoric, toren;ial,
in ordin doric, robust, enal.
ta plumbii stropii, alice grei.
Omori ciclopii cu ei, de rei.
Omori ciclopii si nu-i omori.
ta stropii stropii, usori-usori.
$&
DlMI TRl MATtOVStlI
Ploua ploaie rococo.
Dincotro Si incotro
Negre nturi ntuiesc.
Negre gnduri neguresc.
Ploua sumbru, agasant.
Ploua abracadabrant.
Pe dereme, pe trziu.
Stiu ca ploua si nu stiu.
tiocoieste ploua, surd.
tu banal si cu absurd.
tu cioroi mumirica;i.
Si cu ingeri cocosa;i.
Ploua rece si miop.
thiors ploua, mizantrop.
Ploua ra;ionalist.
ta intr-un tablou cubist.
Absurditate Dezma; Blestem
Iu n-am pacate si nu ma tem!
$'
VA D
verii ro,ii
Doare-ma-doare, Maicu;a Istorie,
miezul de noapte prin care trecum:
ingerii rosii se smulg din memorie
si ingeresc prin aici si acum...
Rosii, aripile bat ca aripile.
Arde si Soarele rosu, torid.
Sngera orele, sngera clipele.
tade Luceararul, rosu, in id.
Grele au rost, ale noastre, pacatele.
tte morminte in piatra-am scapat
...ngerii rosii impurpura satele,
spurca-ne-spurca si apa din ad...
Rosii, se scutura rrunzele ramului.
Latra potaile, rosii, la srin;i.
Ah, dorul! O ri o irtute a neamului
pe care o mostenim din parin;i.
Zeule, tu, peste toate mai marele,
zeu ramneai de te-ai ri indurat!
tine-i nebunul ce blestema Soarele
Soarele nu poate ri blestemat!
%
DlMI TRl MATtOVStlI
De undea ,auzi;i, de pe magura
cea care urca aproape de cer,
iara si iara, cnd noaptea-i ca pacura,
ingerii rosii credin;a ne cer.
Sa coborm macar astazi din glorie
si omeneste, ca la un priechi,
sa o rugam pe Maicu;a Istorie
ca sa ne ierte pacatele echi...
1988
%
VA D
)ara aorvtvi
n |ara Dorului -
un ru de dor:
o apa limpede,
ca de izor,
se joaca pestele
din capul lui:
de doua secole
pascarul nu-i,
I clipa esnica:
pe cine-astept
Mladie salcie
pe malul drept,
ln cer de platina,
adnc-adnc.
ln plop se clatina
pe malul stng.
lsoara lebada,
un rulg de nea.
n ochiul lebedei
rasare stea.
Rasare, scapara
usor-usor.
n urma lebedei
un puisor...
%
DlMI TRl MATtOVStlI
De ta Pvtva vai ivcoace
lndea, la miez de soarta,
rascolind eternitate,
n amurgul cel de taina
clopot negru negru bate.
Si din reme peste reme,
mai pe-aici, mai pe oriunde,
in amurgul cel de eghe
clopot rosu ii raspunde.
De la Iasi prin lunca erde,
prin cmpie, peste dealuri,
drum taiat de ro;i se pierde,
strajuit de doua maluri.
Iste drumul ce soseste
de departe, de la Poarta,
si-ntr-un neam ne inrra;este,
ne uneste intr-o soarta.
Iste drumul cel pe care
l-au trecut, oinici, buneii,
ca sa-ajunga la hotare
si sa lupte precum leii.
%!
VA D
ti enea, puhoi, puhoiul
strainimii peste ;ara
si dezlan;uia razboiul
la Nistru, la margioara.
De la Putna mai incoace,
prin balada si prin oda
isi conduce-o lupta dacii
preamaritul Steran Voda.
si conduce-n lupta dacii
prin Soroca si Tighina,
si-nrloresc in cale macii,
dureros ranind lumina.
Din Suceaa catre mare,
din Lapusna la lotinu
dorurile cele grele
au inrourat pelinul.
Din tarpa;i la thisla-noua
Din Orhei la Slobozia
lacrimile cele grele
au pietriricat mosia.
Trista-i Manastirea Putna.
Por;ile deschise-asteapta
stralucit conoi ce ine
si spre ea incet se-ndreapta.
%"
DlMI TRl MATtOVStlI
ta un dangat plin de jale
mii de clopote dau este:
Steran Voda al Moldoei,
Steran Voda nu mai este!
Sa-aratam prin lupta noastra
tuturor necontenit,
ca prin neamul sau in lume
Steran Voda n-a murit!
tntecul ,din remi demult apuse ine, se cnta si astazi in Basarabia.
I un straechi imn inchinat oieodului nostru drag.
%#
VA D
Darvie,te, Doavve fivte
Daruieste, Doamne Srinte,
strop de dor Moldoei noastre,
drum de secoli inainte,
cer inalt si zari albastre.
la sa aiba buna parte
de pinica si de sare,
si de ia;a cu nemoarte
dar... ca ia;a trecatoare.
Apara cum stii mai bine
de strainul care-l pierde
graiul ei, din mosi ce ine -
piatra rara, rrunza erde.
Leaganului unde pruncii
gngura cuntul mama
ra-i un loc in iarba luncii
sau in codru de arama.
toltelui primaaratic
da-i tarie si rabdare,
sa rasara, singuratic,
de sub piatra mult ce-l doare.
%$
DlMI TRl MATtOVStlI
nrra;este om si ciuta,
grier, rluture, rurnica:
la neoie te ajuta
cu-o poa;a, ct de mica.
Da-ne, Doamne, ai de unde,
clipa e de iniere,
da-ne-o mare si un munte,
si mai mult nimic nu cerem...
AXA
%&
DlMI TRl MATtOVStlI
Ov
Sunt, eu sunt o rrunza erde.
Sunt, eu sunt un spic de gru.
Sunt, eu sunt un strop de apa.
ntr-o mare. ntr-un ru.
te-i o rrunza erde-n codru!
te-i un spic de gru in lan!
te-i un strop de apa-n mare...
Si in ru, si in ocean!
lrunza-i rrunza lnga rrunza.
Lnga spic e spicul spic.
Dar si stropul, ah, si stropul
rara mare e nimic.
Sunt o rrunza, sunt un codru.
Sunt un spic si sunt un lan.
Sunt un strop si sunt o mare,
sunt un ru, un ocean.
%'
A XA
tvf
ln pic de bunatate, oameni buni,
un picusor usor-usor de bunatate.
I bunatatea
a
x
a
astei lumi
cobortoare din imensitate.
Nenorocim, traim si nu traim.
Pe muche de cu;it pasim, pe lama.
Prapastia ne-ademeneste, dan;uim.
Desteptul rde, prostul ne aclama.
Nenorocim, traim si nu traim.
Pitici, rurnici si mascarici, noi to;i.
Si noaptea ine: rasinoasa noaptea ine
cu ama si cu teama, si cu ho;i,
si cu ruine, Doamne Srinte, cu ruine.
Pitici, rurnici si mascarici, noi to;i.
O lacrima, amara, pe obraz.
Pietriricata - margelusa sngerie.
ln pas, un singur pas ne-a mai ramas
&
DlMI TRl MATtOVStlI
si ne inghite neagra esnicie.
O lacrima, amara, pe obraz.
Tu crezi Mai crezi n basne n minuni
Iu nu mai cred. tarunt, adus de spate,
poara-mi duc de luni si pna luni,
sarcina grea de ani si de pacate.
Tu crezi, mai crezi n basne, in minciuni
Totu-i un blur! nselaciune, lasitate...
ln pic de bunatate, oameni buni,
un picusor usor-usor de bunatate!
&
A XA
Ovvte, ae ceai tacvt
Omule, de ce-ai tacut
cnd pe surlet ;i-au calcat,
cnd ;i-au spus sa rii un altul
si nu cel adearat.
Omule, de ce-ai rabdat
si ;i-ai zaort in piept
inima, cnd ai arlat
ca esti pe de-a-ntregul drept
Omule, de ce ai strns
mna care te-a loit
si ;i-ai aplecat obrazul
si de ea l-ai alipit
Omule, de ce ;i-ai pus
numele sub legea grea
si-ai trimis la moarte omul
care ina nu purta
6 Dumitru Matcoschi. Vad
&
DlMI TRl MATtOVStlI
Microcov
Am intlnit un om batut de soarte,
de nenoroc batut, un cersetor:
Si nici in atra rocul nu mai arde,
si am copii, si rlamnzesc, si mor.
Am intlnit un om batut de gnduri,
om intre oameni omul, lut din lut,
rrumos, marinimos si-att de singur,
si-att de plns, si-att de abatut.
Am intlnit un om de nepriin;a,
o secatura, un netrebnic, un lalu.
M-am intristat, ci nu enea din chibzuin;a:
purta lalul si satr la bru.
Am intlnit un om de neputin;a,
o ca;a-precupea;a, un scalmb.
M-am intristat, ci nu enea din surerin;a:
purta scalmbul rr de coasta in carmb.
Am intlnit un om de rea credin;a,
o corcitura deocheata, un urt.
M-am intristat, ci nu enea din pocain;a:
un antihrist cu lan;isor la gt.
&!
A XA
Si-am intlnit un om dintr-o bucata,
un erde brad, un neingenuncheat!
M-am bucurat: aceasta lume toata
a esnicit cu erdele de brad!
Si-am intlnit un om de omenie,
un om rrumos cu surletul de toamna...
Am lacramat: in asta itregie
un om de omenie mult inseamna!
&"
DlMI TRl MATtOVStlI
tavte
Omul cel iteaz rosteste
al tau nume, scumpa ;ara,
itejeste
si traieste
intru slaa ta primara.
Omul cel cu rrica-n oase
al tau nume a sa-l strige,
intru slaa lui rricoasa,
ca si cum de el s-ar rrige.
Nu-i primaara primaara cnd
nu creste rir de iarba din pamnt.
Si codrul todru nu-i, dar nu-i derel,
cnd pasarea nu-si race cuib in el.
Nici omul om de omenie nu-i
cnd ocolit e de semenul lui.
tu usa zaorta zi de zi
casa casa niciodata nu a ri.
&#
A XA
tine te-a ina;at, omule,
sa iningi si sa mori
intre pasari calatoare
si intre rlori
De cnd lumea si pamnatul,
de cnd omul pe pamnt
tot Adam ramne srntul
cel mai mare, cel mai srnt.
Si din toate, dintre toate
cte sunt remeile,
una e rara pacate -
Ia si nu zeile.
tarte noua de citire
ia;a, tnara mereu.
Nu exista rericire
dincolo de Tu si Iu.
tlipa de eternitate
e aceasta clipa, nu
Nu exista libertate
dincolo de Iu si Tu.
Sa-ngenunchezi
n ra;a cui
&$
DlMI TRl MATtOVStlI
Dar e rrumos a-ngenunchea
n ra;a negrei ror;e - nu!
n ra;a spiritului - da!
Pomul care nu rodeste
umbra e abia-abia.
Omul care nu iubeste
nu e nici chiar umbra sa.
Nu-mi mai race bine, rrate:
binele, prea mult, ma doare.
tain, in genunchi si-n coaste,
nu tot tain este oare
tade si Stejarul uneori, taiat.
Dar cu el odata si turarii cad:
zdrobitor stejarul, autoritar,
chiar si daca moare, moare tot stejar.
Nu-n;eleg, Parinte Srinte,
lumineaza-ma: de ce
omul mai inti te inde,
iar pe urma roaga-se
&%
A XA
Rau pganul, ca-i pagn!
Dar mai rau crestinul care
umbla, srnt, cu crucea-n sn
si cu dracu de-a spinare.
Dracul alb si dracul negru...
Iu ma-ntreb la batrne;e:
totusi, care-i mai integru
tare-i mai cu multe re;e
Piticul, coco;at in rr de scara,
are, se pare, minte analista:
n lume - tuna, - nici un ser de ;ara
rara pizmasi, rara rajmasi azi
nu exista.
tasap era. Aea macelarie.
Om enerat de om, omnipotent.
Si intr-o zi a disparut din casapie.
Si a ajuns casap in parlament!
&&
DlMI TRl MATtOVStlI
torbul, ct este de corb,
dar si el are un morb:
se tot ;ine dupa hoit.
ti se ;ine, nu ca-i orb.
Se ;ine pentru ca-i corb!
&'
A XA
Ovvt verv
Omul negru ce racea,
noaptea neagra cnd enea
si-anonimul ochi de stea
prin rereastra-l urmarea
Omul negru ce racea
Se lupta cu umbra sa
sau cu-un sarpe se-nrra;ea,
Dumnezeu ca nu stia
Omul negru ce gndea
Negru gndul lui negrea...
Omul negru ce traia
lierea tot ii otraea
sngele si inima...
Omul negru ce stia
tria;ul si arsi;a
Seceta si roametea
Omul negru om era
'
DlMI TRl MATtOVStlI
Cliar aarea
Obida ine ca sa treaca.
De ce rugi, omule, de tine
Au nimeni nu-i sa te-n;eleaga,
sa te asculte, sa te-aline
Sarata-i lacrima, ca marea,
si mult amara, ca pelinul,
de ce o-mpaci cu razbunarea
de ce o tulburi greu cu inul
De lume mare rie-;i dorul,
de rrate si de codru erde,
chiar pasarea ce stie zborul
de una singura se pierde!
'
A XA
Rataciti
Ne-am ratacit in pcla si nu ne mai gasim.
lnde sunte;i, oi, oameni Striga;i-a pe nume!
Acum sau niciodata se cere-un dor sa rim:
sa reenim acasa, ci nu-i trziu, din lume.
Prin pcla, stiu prea bine, e crncen orice pas.
lai sa aprindem ruguri pe dealuri si sa batem
in clopotul cel mare al Dorului, ramas
in inimile noastre de sora si de rrate!
Destul sa ne mai temem de umbre si de ho;i!
Sunt ale noastre toate: si umbrele, si ho;ii!
toboara car la ale si scr;ie din ro;i,
taiat ramne lutul adnc in urma ro;ii.
n ceruri arde Soare, in ceruri pcla nu-i.
Sa asteptam preasrnta si preacinstita raza,
lipindu-ne cu soarta de soarta plaiului,
spre-a ramnea prin secoli cu constiin;a treaza!
'
DlMI TRl MATtOVStlI
.a
ln pic de bunatate, oameni buni!
ln picusor-usor-usor de bunatate:
e Bunatatea
a
x
a
astei lumi
cobortoare din imensitate.
ln pic de bunatate, oameni buni!
lRlMOSI
tA SlIN|II
'"
DlMI TRl MATtOVStlI
Parivtii
Sunt mai batrn dect tine, mama
, L. Bl aga,
1
De ce nu stim sa ne iubim parin;ii
De ce nu stim copii cumin;i sa rim
Parin;ii nostri luminosi ca srin;ii,
cobortori din dor si surerin;e...
De ce nu stim, copii, sa-i pre;uim
Ii seamana cu pomii din cmpie
ce cresc in timp neobosit si demn,
sa adumbreasca pui de ciocrlie
si gura de izor cu apa ie
la radacina unei cruci de lemn.
...Si astazi mama ine ca o mama
la riul ei cel mult risipitor
si ii aduce strugure de poama,
pine si nuci legata in narrama
din sarbatoarea grea a anilor.
..Si astazi tata ine ca un tata
din cmp, de la cosit, de la arat,
copila cea plecata sa si-o ada...
Si o gaseste iar inlacrimata,
nebun indragostita de-un soldat...
'#
lRlMOSI tA SlI N|I I
Batrna toamna, iarna mai batrna,
cu spulber, cu padure in rramnt...
Si intra-ncet parin;ii in ;arna,
pna la bru si mai departe pna
la surlet, la ortat si la cunt.
Dea Domnul pace si dea Domnul ploaie,
auru-n spic sa rie cu noroc
si ramul, doldora de rod, sa se indoaie,
si niciodata sa trai;i razboaie
cu toata lumea asta la un loc!
Dea Domnul casa sa a rie casa,
nicicnd straina, tnara in eac:
cu rrate asezat in cap de masa,
cu prunc lnga poestea cea rrumoasa
despre-un cioban in tundra, cu toiag.
Dea Domnul sa-ae;i parte de-o iubire
mereu senina cum e lacrima,
spre ratacire si spre regasire
in orba nerostita, in priire,
in rir de iarba si in rir de stea.
ntoarcere din lut in soarta nu e!
Am rost copii, dar n-am ramas copii...
Si ei, parin;ii, catre ceruri suie,
si cerurile por;ile-si descuie,
si clopotele bat din esnicii...
'$
DlMI TRl MATtOVStlI
O iarba erde si o coasa noua,
un strop de apa si un nesrrsit...
La miez de noapre luna pietre ploua...
tad picaturi de snge, nu de roua...
Si rasaritul curge-n asrin;it...
De ce nu stim sa ne iubim parin;ii
De ce nu stim copii cumin;i sa rim
Parin;ii nostri luminosi ca srin;ii,
cobortori din dor si surerin;e...
De ce nu stim cinstit sa-i pre;uim
2
Batrni parin;ii, patimi;i, impoara;i
de ani, si de copii demult uita;i.
Batrni parin;ii... Si coboara in pamnt,
si parca-au rost cnda, si nu mai snt...
Batrni parin;i. ta doi mosi, ca doi stramosi.
lrumosi ca srin;ii si ca srin;ii inimosi.
Batrni parin;ii. ta parin;ii, ca ai mei.
Si-att de singuri, si att de pu;intei!
Batrni parin;ii. Si ca rulgii de usori.
Si rulgii cad incet-incet, luminatori:
din ceruri cad, din nesrrsire, din namiezi...
Si eu ramn, si eu astept alte zapezi.
Se duc parin;ii, duc-se-duc... Nu la arat.
Nu la cosit. Si nu la treierat!
'%
lRlMOSI tA SlI N|I I
ncet se duc, batrni se duc de lnga noi:
se duc de tot, se duc la ultimul razboi.
Dincolo de este, dincolo de-a rost
cnta cucuaiul ragusit, anost.
Dincolo de cntec si de paradis
ingerul meu doarme cu un ochi deschis.
Dincolo de toate grijile lumesti
nu mai spune nimeni pruncilor poesti.
Dumitru Matcoschi. Vad
'&
DlMI TRl MATtOVStlI
Coitarie
tompozitor si interpret - Milai 1oaera,cv
S-a ratacit in reme,
s-a preschimbat in stea,
sarmana si icoana
copilaria mea,
ca pomul din cmpie
batut de nt pustiu,
s-a scuturat de rloare,
duruta sa mi-o stiu.
ln clas.. Si astazi plnge
cu murmur de izor...
I glasul tau, maicu;a,
e-o lacrima de dor.
ln glas.. Si azi ma cheama
cu murmur de cismea...
I glasul tau, maicu;a,
e, dulce, soapta ta.
Mi-e sete de un cntec,
mi-e sete de-un alin...
tu zorii plec de-acasa
si cu amurgul in...
''
lRlMOSI tA SlI N|I I
toboara-n toamna anii,
se aduna-n lung sirag...
Si nimeni, nimeni, nimeni
nu ma asteapta-n prag.
tad rrunze de arama,
se-astern in drumul meu...
As rea, ca altadata,
sa riu copil mereu...
Banu;ii de ninsoare
ca mine or cadea...
ncarun;este, doare
copilaria mea...
tlVANTlL SllLIT
tnta si plnge cnd roua o rrnge
ramura erde de rag.
Limba de pace, de surlet ce tace
neinrricat si imens...
treste Pamnatul si umple cuntul
cu adear si cu sens.
t l I I A S O L
Cv vvvete tav
Muzica - ov .taea1eoaororici ,spectacolul 1ata,
Interpreta - `iva Crvticorcli
Am numit cu nume drag
stea din cer stralucitoare.
Steaua mea a rulgerat
si s-a prabusit in mare.
Iu te caut, eu te strig,
eu te-adun din esnicie:
unde esti, de ce nu esti,
tu, iubirea mea trzie
Am numit cu nume srnt
spic de gru ce se implina.
Spicul meu s-a scuturat
de belsug si de lumina.
Trece noapte, trece zi,
doru-i piatra grea si-apasa.
lnde esti, de ce nu esti,
tu, iubirea mea rrumoasa
Am numit cu nume scump
pasare din codru erde.
Pasarea s-a ratacit
si-acum prin straini se pierde.
Brume cad, mai grele cad,
dorul e un rug si doare:
t l I I A S O L
Of
Iram tnara odata
si nu mai snt.
ta o rloare, ca o mlada
eu nu mai snt.
Irai bradisor, badi;a,
si nu mai esti.
Bradisor din poieni;a
tu nu mai esti.
Am cntat cu lumea toata
si am horit.
De ioara am rost beata
si-am carun;it.
Si ma uit acum la mine
si ma-nrior,
si de mine mi-e rusine,
ca-ncep sa mor.
am cntat o ia;a-ntreaga
cu i-ni-ma.
Si-am ramas o sarantoaca,
o ni-me-nea.
lORA MARI
Creiera,vt Pviv
Greierasul nu mai cnta,
greierasul mamii, Puiu.
Si-a gasit ioara rrnta
greierasul mamii, Puiu.
lrnta greu si aruncata,
greierasul mamii, Puiu.
Si-acum plnge noaptea toata,
greierasul mamii, Puiu.
Plnge jalnic si suspina,
greierasul mamii, Puiu.
Pe carare, in gradina,
greierasul mamii, Puiu.
Sub un rir de iarba ested,
greierasul mamii, Puiu.
Plnge de se prapadeste,
greierasul mamii, Puiu.
Si nimeni nu-l linisteste,
greierasul mamii, Puiu.
Si el plnge omeneste,
greierasul mamii, Puiu.