Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
P. 1
Fizica Cristalelor

Fizica Cristalelor

Ratings: (0)|Views: 12 |Likes:
Published by Cristina Cirstea

More info:

Published by: Cristina Cirstea on Nov 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/22/2014

pdf

text

original

 
FIZICA CRISTALELOR - Conf.dr.ing. Mircea Ionu
ţ
 Petrescu 1
1. Vectori
ș
i tensori
 
1.1. Aspecte generale
Propriet
ăț
ile fizice ale cristalelor
ş
i mineralelor sunt la fel de relevante ca
ș
i compozi
ţ
ia lor chimic
ă
. Propriet
ăț
ile fizice, din cauza complexit
ăț
ii lor, spre deosebire de compozi
ț
ia chimic
ă
, nu pot fi descrise prin simple numere. Propriet
ăț
ile fizice sunt strâns legate de structura
ș
i simetria cristalelor. Multe propriet
ăț
i sunt anizotrope, adic
ă
 ele sunt diferite când cristalul este rotit (în Greac
ă
 
anisos 
 
 înseamn
ă
 
nu acela 
ș 
 ,
iar
trepein 
 
 înseamn
ă
 
a roti 
)
ș
i ca urmare aceste propriet
ăț
i sunt direc
ț
ionale. Fizica cristalelor reprezint
ă
 azi un domeniu de interes crescând atât teoretic cât
ş
i aplicativ. Probleme ca dilatarea termic
ă
 
ș
i propriet
ăț
ile elastice sunt esen
ț
iale în în
ț
elegerea ecua
ț
iilor de stare
ș
i a stabilit
ăț
ii cristalelor
ş
i mineralelor la temperaturi
ș
i presiuni ridicate. Propriet
ăț
i anizotrope cum sunt caracteristicile elastice
ș
i magnetice sunt de mare importan
ță
 în seismologie pentru investigarea interiorului p
ă
mântului
ș
i pentru reconstituirea paleomagnetic
ă
 a mi
ș
c
ă
rii continentelor. Dar ele nu sunt numai de interes academic: prospectarea pentru resurse minerale solide precum
ş
i pentru petrol
ș
i gaze se bazeaz
ă
 din ce în ce mai mult pe metode fizice decât pe metode chimice. Elasticitatea
ș
i magnetismul sunt propriet
ăţ
iile care necesita un grad de teoretizare foarte ridicat
.
 Rela
ț
iile matematice devin mai transparente dac
ă
 se aplic
ă
 unele no
ț
iuni de algebr
ă
 liniar
ă
 
ș
i din acest motiv vom introduce câteva concepte privitoare la
tensori 
. O proprietate fizic
ă
 a unui material poate fi determinat
ă
 prin m
ă
sur
ă
tori potrivite care dau o rela
ț
ie între dou
ă
 cantit
ăț
i fizice. De exemplu densitatea leag
ă
 un element de volum de masa corespunz
ă
toare. O proprietate mai complicat
ă
 este conductivitatea termic
ă
, care leag
ă
 un gradient de tempeaur
ă
 impus de un flux de c
ă
ldur
ă
 rezultant. Gradientul de temperatur
ă
 poate fi privit caun
stimul
care ac
ț
ioneaz
ă
 asupra materialului în timp ce fluxul de c
ă
ldur
ă
 trebue privit ca
ă 
spunsul
rezultând din interac
ț
iunea dintre material
ș
i stimul. Pentru unii stimuli
 este posibil ca r
ă
spunsul
 
s
ă
 fie unic
ș
i atunci se poate scrie o rela
ț
ie liniar
ă
 cum ar fi:
R=PS
 (1) unde proprietatea
 
 joac
ă
 un rol func
ț
ional. In cazul densit
ăț
ii
ρ
 putem scrie o rela
ț
ie corespunz
ă
toare între dou
ă
 cantit
ăț
i:
 
FIZICA CRISTALELOR - Conf.dr.ing. Mircea Ionu
ţ
 Petrescu 2
m=
ρ
 V
(2) unde
 este masa
ș
i
 volumul. Trebue precizat c
ă
 rolul de stimul, respectiv de r
ă
spuns poate fi inversat, ca de exemplu cazul tensiune
ș
i deforma
ț
ie. Multe propriet
ăț
i fizice ale cristalelor
ş
i mineralelor cum sunt densitatea, conductivitatea termic
ă
, conductivitatea electric
ă
, dilatarea termic
ă
 
ș
i elasiticitatea pot fi descrise prin astfel de rela
ț
ii matematice directe. Alte propriet
ăț
i îns
ă
 nu leag
ă
 între ele în mod univoc cantit
ăț
i fizice. Spre exemplu propriet
ăț
ile plastice ale cristalelor nu pot fi definite la fel de simplu ca propriet
ăț
ile elastice în termenii unei rela
ț
ii univoce între tensiune
ș
i deforma
ț
ie, ci depind de istoria unui anumit cristal. In prima parte a cursului vom investiga unele propriet
ăț
i fizice ale cristalelor cu o rela
ț
ie univoc
ă
 stimul-r
ă
spuns.  Aceste propriet
ăț
i fizice pot fi împ
ă
r
ț
ite în dou
ă
 clase. In prima clas
ă
 proprit
ăț
ile cum ar fi densitatea sau c
ă
ldura specific
ă
 nu sunt legate în nici un mod de direc
ț
ie. Asemenea cantit
ăț
i sunt numite
scalare 
 
sau
izotrope 
 
ș
i sunt complet specificate printr-un singur num
ă
r
(vezi ec.2) 
 
ă
r
ă
 sa depind
ă
 de direc
ţ
ia în care ac
ţ
ioneaz
ă
 stimulul asupra cristalului. Majoritatea propriet
ăț
ilor apar
ț
in îns
ă
 celei de a doua clase (
 propriet 
ăţ 
i vectoriale
sau
anizotrope 
)
ș
i ele pot fi definite numai cu referin
ță
 la direc
ț
ii. De exemplu gradientul de temperatur
ă
 care ac
ț
ioneaz
ă
 într-un punct într-un cristal trebue specificat atât ca m
ă
rime cât
ș
i ca direc
ț
ie. O asemenea descriere este specificat
ă
 ca un
vector 
 
cu semnul va de exemplu
 pentru vectorul gradient de temperatur
ă
 (în sens strict matematic gradien
ț
ii nu sunt vectori pentru c
ă
 au o comportare diferit
ă
 la transformare). Totu
ş
i pentru univocitate vom folosi o descriere vectorial
ă
 a propriet
ăţ
ilor anizotrope ale cristalelor. Conductivitatea termic
ă
 este un bun exemplu pentru a introduce anizotropia propriet
ăț
ilor fizice. S
ă
 t
ă
iem o bar
ă
 dintr-un cristal de cuar
ț
, cu simetrie trigonal
ă
, paralel cu axa
 
ș
i s
ă
 acoperim suprafa
ț
a cu un strat sub
ț
ire de cear
ă
. Apoi s
ă
 aplic
ă
m c
ă
ldur
ă
 într-un punct folosind un vârf metalic fierbinte. C
ă
ldura se va propaga topind ceara
ș
i va crea o creast
ă
 elipsoidal
ă
 descriind o izoterm
ă
 
Fig.1a 
 ) 
. Raportul axelor elipsei este circa 1:2, ceea ce arat
ă
 c
ă
 valoarea conductivit
ăţ
ii termice pe direc
ţ
ie paralel
ă
 cu axa
 este de dou
ă
 ori mai mare decât valoarea în direc
ț
ie perpendicular
ă
. Conductivitatea termic
ă
 
ij 
 
leag
ă
 gradientul termic aplicat (un vector) de fluxul de c
ă
ldur
ă
 (de asemenea un vector). Dac
ă
 efectu
ă
m acela
ș
i experiment pe o bar
ă
 t
ă
iat
ă
 perpendicular pe axa c observ
ă
m o izoterm
ă
 circular
ă
 
Fig.1b 
 ) 
 pentru c
ă
 în aceast
ă
 sec
ț
iune conductivitatea termic
ă
 este aceea
ș
i în
 
FIZICA CRISTALELOR - Conf.dr.ing. Mircea Ionu
ţ
 Petrescu 3
toate direc
ț
iile. A
ș
a cum vom vedea mai târziu, într-un cristal din sistemul cubic conductivitatea termic
ă
 este acea
ș
i în toate direc
ț
iile.
Fig.1 Experiment pentru a pune în eviden 
ță 
 anizotropia conductivit 
ăț 
ii termice într-un cristal
ș 
i rela 
ț 
ia sa cu simetria cristalului: Suprafa 
ț 
a lustruit 
ă 
 a unei bare de cuar 
ț 
 este acoperit 
ă 
 cu un strat sub 
ț 
ire de cear 
ă 
 
ș 
i o surs 
ă 
 de
ă 
ldur 
ă 
  punctiform 
ă 
 este aplicat 
ă 
 pentru a topi ceara. (a) într-o sec 
ț 
iune paralel 
ă 
 cu axa c observ 
ă 
m o elips 
ă 
 reprezentând o izoterm 
ă 
 ; (b) într-o sec 
ț 
iune paralel 
ă 
 cu axa c observ 
ă 
m un cerc.
Ca alternativ
ă
 la modul de a specifica un vector
ν 
 prin m
ă
rimea
ș
i direc
ț
ia sa (adic
ă
 printr-o s
ă
geat
ă
) un vector poate fi de asemenea descris specificând componentele sale într-un sistem ortogonal de coordonate adic
ă
 
 x 
1
 , x 
2
 , x 
 
Fig.2 
 ) 
.
Fig.2 Un vector
ν 
 (s 
ă 
geta) poate fi reprezentat prin componentele
1
 ,
2
 ,
3
care sunt proiec 
ț 
iile vectorului pe cele trei axe de coordonate ale unui sistem Cartesian.
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->