LITERATURA COREEANA Literatura coreeana moderna s-a dezvoltat pe fondul destramarii ultimelor ramasite de organizare feudala, su semnul careia

s-a aflat tara !n timpul lungii ere C"oson #$%&' ( $)&*+, dar si al sporirii amenintatoare a influentei ,aponiei !n regiunea Asiei de Est- Este si momentul !n care vor !ncepe sa patrunda !n Coreea numeroase idei noi, occidentale, a.unse !n acest spatiu cultural fie pe filiera c"inezeasca, fie .aponeza ( de altfel, principalele influente e/ercitate asupra culturii coreene- 0e fondul acesta, se va trece de la literatura de tip traditional la alte forme literare ce vor caracteriza noua epoca #cunoscuta su numele de 12ae"3a 24emong5 ( 1noul Iluminism5+, desemnate a reprezenta modernizarea tot mai clara a culturii coreene, mai cu seama dupa Reformele 6a o din $)&*- 7incolo de amanuntul ca acum apare, pentru prima data, un grup de scriitori care pe drept cuv8nt pot fi numiti profesionisti, se va impune, la !nceput mai timid, dar apoi tot mai evident, o noua forma literara, numita 1s"insosol5, #1noul roman5+, scris !n lim a nationala, utilizata pentru prima data !n literatura culta, care va reprezenta, ulterior, si aza esentiala de evolutie a prozei scurte moderne din aceasta taraA ia acum proza !si c8stiga, aici, un pu lic cititor din ce !n ce mai numeros si mai pretentios, iar reprezentantii noii orientari, 9i In-,i2, 9i :ae-C"o sau C"oe C"an-;"i2, vor reusi, !n c8teva decenii, sa impuna o serie de noi strategii narative, evidente mai cu seama la nivelul reprezentarii formelor temporalitatii, !ntre acestea, la loc de cinste afl8ndu-se mai cu seama teoria reversi ilitatii timpului- Ceva mai t8rziu, dupa conflictul fratricid care a marcat Coreea dupa $&<=, temele de-a dreptul o sedante ale prozei vor deveni, evident, despartirea, dezradacinarea, incapacitatea oamenilor de a comunica si de a a.unge la relatii amia ile, rana provocata tarii de s8rma g"impata !ntinsa de-a lungul paralelei %)- 7e aici si nevoia de redescoperire a valorilor traditionale, dar si de sim olica !ntoarcere la origini, asa cum se va vedea !n opera autorilor reprezentativi ai perioadei, :3ang ;un->on si 6im Tong-Ri:3ang ;un->on #$&$< ( '===+ este considerat, aproape !n unanimitate, drept cel mai important autor de proza scurta din Coreea si, !n egala masura, unul dintre cei mai cunoscuti specialisti !n literatura coreeana ai Universitatii din ;eul- 7upa de utul de la sf8rsitul anilor ?%=, c8nd se afirma ca un poet e/trem de promitator, fiind si printre cei care au militat pentru diferentierea completa a vec"ilor c8ntece de noul concept de poezie nationala, scriitorul se va !ndeparta treptat de teritoriul liricii, pu lic8nd, !n afara de povestiri sau nuvele, si opt romane, dintre care se remarca cel din $&@=, 1Copaci pe o st8nca5, tradus rapid !n numeroase lim i straine- Te/tele lui >ang ;un->on, fie ca e vor a de povestiri sau nuvele, reusesc sa surprinda marile evenimente care au marcat istoria moderna a Coreei, privind mereu faptele din perspectiva omului o isnuit- Astfel, cel de-al doilea Raz oi Aondial, ocupatia sovietica a nordului tarii, urmata de Raz oiul Coreean care a dus la divizarea statului, dar si transformarile sociale sau economice, !m inarea neasteptata si neo isnuita a crestinismului cu practicile samanice, toate acestea apar !n proza scriitorului, considerat a fi singurul !n stare a trata !ntr-un mod cu adevarat convingator marile teme ale acestui spatiu cultural ( at8t de putin cunoscut, !n esenta, cititorului occidental (, !m in8nd mereu meditatia profunda asupra fenomenelor cu lirismul si, nu o data, !m rac8nd totul !ntr-o atmosfera mistica de o rara intensitate-

Bn plus, povestirile lui :3ang ;un->on, de la cele pu licate la sf8rsitul anilor C*=, cum ar fi 1Cateaua din satul Ao2nami5 sau 1Droasca5, p8na la cele care vor aparea mai t8rziu, ca 1Ruperea de nori5 sau 1O vaduva5, reprezinta si efortul scriitorului de a conserva, dincolo de facila culoare locala si mai presus de presupusul e/otism asiatic, traditiile literare ale Coreei- Eolumele sale de proza scurta vor deveni, astfel, si inedite e/emple ale memoriei narative si sim olice dintr-un spatiu cultural, uneori .udecat e/clusiv din perspectiva evolutiilor politice sau sociale- Totul ridicat, !nsa, la un grad de rafinament si sensi ilitate care a parut, nu o data, greu de e/plicat criticilor occidentali, prea putin o isnuiti cu normele estetice ale vec"iului canon asiatic- 0entru ca :3ang ;un->on nu face a stractie nici de traditia culturala din care provine, e/plor8nd, prin te/tele sale, granitele si profunzimile unui spatiu cvasinecunoscut Occidentului, un spatiu aparte, care a receptat, de-a lungul vremii, influenta e/trem de profita ila din punct de vedere estetic a vec"ilor traditii si credinte ale Asiei, fie ca e vor a de accente ale daoismului, udd"ismului sau confucianismului- Tocmai de aceea, povestirile din volumul 1Nuvele alese5, de cur8nd aparut si !n traducere rom8neasca, nu sunt simple e/emple ale unei literaturi 1de delectare5 si cu at8t mai putin 1de consum5, ci se dovedesc !n stare, la o lectura atenta la nuante, sa spuna c8teva lucruri esentiale despre lumea din care provine autorul, dar, deopotriva, despre oamenii care o locuiesc si despre viata lorBn primul r8nd, despre copii si animale, autorul stiind !ntotdeauna cum sa evite, cu mare delicatete, transformarea te/tului !n pura anecdotaNu o data, povestirea se !nc"eie cu un soi de sentinta sau cu o neasteptata morala, oferind cititorilor un un e/emplu de !ntelepciune sau de ra dare specifica Asiei, ori, la fel de ine, lasa desc"isa calea multiplelor interpretari- :3ang ;un->on demonstreaza, !n acest fel, ca a !nteles pe deplin modul de functionare al mecanismelor te/tuale ale legendelor care au circulat veacuri de-a r8ndul pe cale orala !n Coreea, reprezent8nd, la un prim nivel de semnificatii, o interpretare a lumii e/terioare, menita a fi folositoare mai ales celor tineri- 7in acest motiv, scriitorul adopta si el conventia povestirii !n povestire, fapt evident poate mai ales !n 1Daiatul de la munte5- 0entru protagonistul acestei povestiri, un aietel sarman dintr-un sat de munte, unde singura distractie a copiilor pe timp de iarna era sa !nsire pe o sfoara g"indele adunate de cu toamna si sa le man8nce dramuindu-le cu mare gri.a, povestea pe care i-o spune unica lui are darul de a !m ina perfect !nvatatura cu distractia, te/tul capat8nd, astfel, si o dimensiune filosofica- Caci !nt8mplarea stranie a/ata pe peripetiile unui aiat ( nu !nt8mplator, tocmai de v8rsta protagonistului ( a carui viata e amenintata !n urma !nt8lnirilor repetate cu fata cea frumoasa care-i tot pune !n gura un margaritar are darul de a oferi ascultatorului o lectie de viata, pe de o parte !ncura.8ndu-l sa admire femeile frumoase si ademenitoare, dar, pe de alta parte, sa fie !ntotdeauna atent la ceea ce se poate afla !n spatele farmecelor de orice fel- 7esigur, avem de-a face si cu motivul prezent !n literaturile de pretutindeni al seducatoarei lipsite de inima, numai ca povestea lui :3ang ;un->on are, spre deose ire de alte posi ile e/emple ale Occidentului, un final fericit, suger8nd, !nsa, ca niciodata ( dar a solut !n nici o situatie ( ceea ce vedem nu este identic cu ceea ce se afla dincolo de aparente--- Bn fond, asa cum Ulise reusea sa se salveze de ispita sirenelor leg8ndu-se de catarg si astup8nd urec"ile tovarasilor sai, protagonistul coreean ispitit de frumoasa fata tre uie doar sa ai a suficienta vointa pentru

a !ng"iti margaritarul, iar seducatoarea va deveni o vulpe ca oricare alta- 7incolo de nivelul teoretic al !nvataturii, povestea unicii !si dovedeste !n foarte scurt timp si virtutile terapeutice !n cazul aietelului, telul actului !nsusi al povestirii fiind !ndeplinit astfel !n cel mai !ntreg sens cu putinta- 1Daiatul de la munte5 devine, !n fond, o poveste purt8ndu-si !n sine propria interpretare, asa cum se va !nt8mpla si !n 1Cateaua din satul Ao2nami5, o adevarata teorie a naturii si functiei povestirii din punctul de vedere al lui :3ang ;un->on !nsusi- Caci, !n final, naratorul !si e/prima cu claritate punctul de vedere cu privire la !nt8mplarile relatate si, mai cu seama, la modul !n care acestea fusesera relatateF 1Aceasta poveste am auzit-o !n satul Ao2nami unde locuia familia mamei mele- 7ar c8nd unicul lui 6annan, care povestea, amesteca datele, mai gresea sau uita c8te ceva ( trecusera de.a c8tiva ani de c8nd avusese loc ( ceilalti interveneau sal corecteze sau sa aduca o completare-5 Adica e/act ceea ce face :3ang ;un->on !n raport cu traditia literara coreeana--Concizia, precizia si e/tremul rafinament stilistic sunt alte caracteristici esentiale pentru proza lui :3ang ;un->on, evidente, de pilda, !n at8t de sugestivul te/t intitulat 1Aasti5 sau !n 1Luna si picioarele cra ului5- Citindu-le si recitindu-le, suntem siliti sa ne amintim vocatia lirica a scriitorului, precum si marea sa arta de a folosi !ntr-un mod e/trem de profita il din punct de vedere artistic fondul traditional al legendelor coreeneNumai ca, !ntotdeauna, te"nicile utilizate sunt socant de moderne, iar persona.ele sale se dovedesc a apartine pe de-a-ntregul sensi ilitatii contemporane- 1G"iocurile5 si tul uratoarea poveste de dragoste care sf8rseste prin a distruge totul e doar un e/emplu !n acest sensH aici, cele trei persona.e implicate, un ar at si doua femei, nu vor forma niciodata asteptatul, poate, mInage J trois, ci se vor consuma !n tacere, aleg8nd, cel mai adesea, sa nu rosteasca p8na la capat adevarul, sa nu faca gesturile finale, ci doar sa astepte- CeK Un sf8rsit care nu !ntotdeauna se numeste moarte- Remarca il este, apoi, faptul ca totul se petrece ca si cum autorul ar fi !ncercat sa priveasca oamenii vremii sale printr-un soi de inedit oc"ean !ntors, reprezentat de traditia folclorica si de practicile magice ancestrale- ;i tre uie sa recunoastem ca succesul sau !n aceasta cura.oasa !ntreprindere este deplin- La fel cum deplina este si stap8nirea mi.loacelor artistice prin care scriitorul coreean face din copii persona.e principale ale te/telor sale- Astfel, 1Eitelul5, 1Un copil dintr-o alee5 sau 1Rupere de nori5 stau marturie pentru inocenta cu care c8te un aietel sau o fetita !ncearca sa se !mpotriveasca destinului sau evenimentelor istorice care le marc"eaza e/istenta- 7e aici, un neasteptat sens al demnitatii vietii si al sperantei at8t de necesare azi si-ntotdeauna, dar, deopotriva, al fragilitatii lumii contemporane, at8t de marcate de raz oaie si violenta- Bn fond, asa cum pare a spune !n numeroase pagini ale sale :3ang ;un->on, at8ta vreme c8t mai e/ista copii si povesti, !nseamna ca lumea nu se va sf8rsi- Caci, oric8t de sla a poate fi lumina pe care ei o rasp8ndesc, aceasta va reusi, totusi, sa !mprastie um rele si sa ofere speranta acelora care n-au uitat sa citeasca sau, daca nu, cel putin sa asculte povestile ce !ntemeiaza, iar si iar, lumea5;atul de pe partea nordicL a paralelei de %) de grade se !ntindea rLsp8ndit Mi tLcut su cerul tomnatec !nalt Mi seninBntr-o casL pLrLsitL, pe podeaua de pLm8nt, !n curte, se aflau spri.inite unele de altele niMte tigve al e-

Un Ltr8n, !nt8lnit pe neaMteptate, !Mi scoase pipa lungL din gurL Mi, legLn8nd-o, o ascunse la spate- Ceva mai !ncolo, c8Niva copii se dLdurL la o parte din drum fLrL sL li se spunL- OeNele tuturor oamenilor trLdau teamaBn satul acesta nu prea rLmLseserL urmele rLz oiului- TotuMi, era sc"im at- nu mai pLrea satul unde !Mi petrecuse copilLria0rintre castanii de la poalele muntelui din spatele satului, ;ang-sam se opri din mers Mi rLmase neclintit- ;e cLNLrL !ntr-unul dintre castani- Bn mintea sa, ca Mi cum strigLtele veneau de departe, !l auzi pe Ltr8nul cu o umflLturL pe faNL url8ndF -Copii neisprLviNi, ce tot faceNi cLNLr8ndu-vL !n castanii altoraP Oare Ltr8nul cu umflLtura pe faNL murise Mi el !ntre timpK Nu !l vLzuse printre puNinii sLteni !n v8rstL pe care !i !nt8lnise-Q