Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
15Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
mag-2004-12

mag-2004-12

Ratings:

4.5

(2)
|Views: 1,290|Likes:
Published by Agun000
Revista Dacia Revival
Revista Dacia Revival

More info:

Published by: Agun000 on Aug 05, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

 
1
 DACIA 
magazin 
 nr.12 mai 2004 
O CRONICÃ A POPORULUI DAC
La Cel de al IV-leaCongres Internaþional deDacologie, din vara anului2003, þinut la Hotelul Inter-continental Bucureºti,aflam de la regretatul pro-fesor Augustin Deac de-spre piesele de aur de laSinaia ºi împrejurimi, plãcu-þe de aur cu inscripþii daci-ce. Acestea au fost «înlo-cuite» din ordinul regeluiromân Carol I cu niºte plã-cuþe de plumb, orginalelefiind topite ºi astfel folositela terminarea construcþiei palatului Peleº. Despreaceste plãcuþe nu se mai ºtienimic, ele dispãrând graþienepãsãrii celor care trebuiau sã le apere.Dar istoria altor plãcuþe de plumb, de astã-data con-þinând o cronicã a poporului dac, nu se va lãsa aºtepta-tã decât aproape 2000 de ani!De la domnul profesor Mihai Vinereanu, din NewYork, am aflat în urmã cu o lunã despre existenþa unor tãbliþe de plumb conþinând o scriere ºi o cronicã a po- porului dac.Dupã o muncã de 30 de ani, inginerul Dan Romalotermina lucrarea « Cronica apocrifã pe plãci de plumb?»în anul 1985 pentru a o publica în 2003. Lucrarea estede o deosebitã acurateþe din punct de vedere ºtiinþific,de o seriozitate, onestitate ºi modesie deosebitã, invi-tând la o confruntare politicoasã ºi constructivã a celor care ar trebui sã se implice. Mã refer la specialiºtiicare , dacã nu mânaþi din simpla sacrã curiozitate ºtiin-þificã, atunci din dreptul pe care îl au în a-ºi da verdictulautorizat asupra autenticitãþii ºi valorii istorice a conþi-nutului informaþional al plãcilor sus-amintite.Aº adãuga cã analize cu privire la autenticitatea ºivechimea acestor tãbliþe de plumb au fost efectuate de«grupul Oxford» în cadrul secþiei « Materiales Scien-ce-Based Archeology group, Oxford University». S-acomparat un fragment din latura plãcii # 22 cu o piesã
Oricât ar pãrea de surprinzãtor o astfel de cronicã existã
anticã de mortar, din zidul cetãþii Sarmisegetusa, o scoa- bã, pusã la dispoziþie de profesor Dr. Ion Glodariu.Concluzia profesorului de la Universitatea din OxfordDr. Peter Northofer a fost cã atât proporþia de plumb,cât ºi cea de antimoniu din scoaba din contextul daciccât ºi din placa # 22 dovedesc autenticitatea celei dinurmã.În cazul în care am avea de a face cu un falsificator genial, acesta ar fi trebuit sã foloseascã mai mult de jumãtate de tonã de plumb cãreia sã-i imprime un aliajcare sã poatã imita, convingãtor, plumburile specificeantichitãþii, ne spune la pagina 220 domnul Dan Roma-lo. Am mai adãuga noi cã genialul falsificator ar fi tre- buit sã fie un deosebit de talentat sculptor, un eruditlingvist cunoscãtor al vechilor limbi cât, ºi un fantasticistoric al epopeei dacilor , epopee neºtiutã încã azi denici unul din istoricii noºtri, nemenþionatã în nici o lucra-re, cunoscutã azi, din antichitate ori din timpurile pre-zente.Cinste celui care îºi dedica o mare parte din viaþã pentru a aduna aceste informaþii, pentru a le interpretacât mai corect din punct de vedere ºtiinþific, cinste dom-nului inginer Dan Romalo!
 Dr. Napoleon Sãvescu
 
2
 DACIA 
magazin 
 nr.12 mai 2004 
 Istoria neºtiutã a românilor 
ORIGINI ªI LEGENDE
Sunt român ºi trebuie sã recunosccã scriu cu multã plãcere despre isto-ria noastrã neºtiutã ori mai puþin ºtiutã.Dacã nu de mult vã vorbeam defaptul cã Noi nu suntem urmaºiiRomei, ci ei sunt urmaºii noºtri, orimai târziu vã purtam prin mitologianoastrã, a românilor, din care s-auinspirat grecii ºi romanii, de fapt încãnu v-am spus prea mult cãci, Adevã-rul uneori trebuie sã-l drãmuieºti, alt-fel ºocul este prea mare; ºi când totde curând scriam despre BlestemulPãsãrii Phoenix ori Cloºca cu puiide aur, am primit scrisori din caream realizat cã mulþi dintre dumnea-voastrã aveþi deja bazele necesare unuinou cutremur în istoria românilor -la care vã voi expune în minutele ur-mãtoare de lecturã!Considerând cã stocul de adevã-ruri istorice care le este predat copii-lor ºi tinerilor în ºcolile sau universitã-þile româneºti cu privire la istoria ro-mânilor a rezultat în mare parte dinobservaþiile ºi deducþiile - aparent lo-gice - fãcute în mãnãstirile din EvulMediu, deci cu mult înainte de explo-zia ºtiinþficã de dupã al doilea rãzboimondial, cum am putea noi, cei de azi,sã nu avem îndoieli cu privire la acestadevãr? Sã acceptãm o istorie construi-tã pe cunoºtinþele dobândite în EvulMediu ar fi ca ºi cum am accepta cãPãmântul este plat ca o farfurie ºi cãSoarele se învârte în jurul nostru oricã suntem bolnavi pentru cã diavolul aintrat în noi ºi pentru a-l scoate trebuiesã bem din apa în care au fost þinutetrei broaºte ºi un þânþar! Sã fim se-rioºi, domnilor! Azi avem o explozieºtiinþificã, iar cunoºtinþele Evului Me-diu despre istorie trebuie corectate: pevremea aceea nu se vorbea despre ar-heologie, antropologie, biologie, fizio-logie ori computere.Când cercetãtoarea americanã Ma-rija Gimbutas, profesoarã la Univer-sitatea California din Los Angeles,scria: România este vatrã a ceea ceam numit Vechea Europã, o entitateculturalã cuprinsã între 6500-3500î.H., a fãcut sã devinã evident cãaceastã strãveche civilizaþie europea-nã carpato-dunãreanã a precedat cucâteva milenii pe cea sumerianã.Sã vã dau un exemplu despre fan-tezie-istorie, dupã CV Ceram în 
 Zei,morminte, cãrturari
..., pânã nu demult (acum 100 de ani, deci relativrecent la scara istoriei!), Iliada eraconsideratã un poem fantastic; ungerman, un visãtor îndrãgostit de acest poem, a refuzat sã accepte dogma -cã nu era altceva decât o poveste eroi-cã, fantasticã: Heinrich Schliemann aavut curajul sã creadã cã era adevã-rat. Aºa cã, a fost odatã ca niciodatã,undeva departe, în Europa, într-unsãtuc german din provincia Mecklem- burg, un bãieþaº care a primit de Crã-ciun, în anul 1829, Istoria Universa-lã Ilustratã de Jerrer; aceasta îl aratã pe tracul Enea fugind din cetatea Troiacuprinsã de flãcãri, purtându-ºi tatãl pe umeri ºi þinându-ºi fiul, Iulius, demânã, urmat fiind de alþi supravieþui-tori. El, tracul, avea sã ajungã în ValeaTibrului (Valea celor ºapte coline)unde se va cãsãtori cu Latvia, fiicaunui rege local, punând astfel bazeledinastiei de Alba Longa - din care setrãgea ºi Rhea Silva, mama lui Ro-mulus ºi Remus, ºi din care se mân-drea cã se trãgea ºi Iulius Cezar; aºacã, domnilor italieni, fiþi mai atenþi cunoi, strãbunii voºtri!Acel copil german îºi întreabã ta-tãl: Deci, aºa arãta Troia ºi nimeninu ºtie unde se aflã ea astãzi?!!! Aniiau trecut ºi micuþul Schliemann funevoit la 14 ani sã-ºi întrerupã studii-le din cauza sãrãciei ºi sã se angajeze bãiat de prãvãlie; într-o zi intrã în prã-vãlie un oarecare, beat mort, ºi înce- pu sã declame versuri din Iliada,redeºteptând astfel micuþul aventurier.Acesta ajunge în 1841 în Hamburg,se angajeazã ca mus pe o corabie ce pleca spre Venezuela, dar la numaidouã sãptãmâni corabia se scufundãlângã insula Texel, Heinrich reuºindînsã sã se salveze. Îl gãsim mai târziulucrând în Amsterdam, în timpul liber studiind engleza, franceza, olandeza,spaniola, portugheza ºi italiana.Prin 1854 era în America de Nordºi cãpãta cetãþenia americanã; este cu-cerit apoi de febra aurului, dar nu selasã fermecat sã-ºi pãrãseascã aface-rile înainte de a-ºi câºtiga independen-þa materialã, aºa cã, abia prin 1868 seduce în Itaca - insula lui Ulise. Omajuns la cea mai înaltã treaptã materi-alã, lasã totul ºi fuge dupã un basm, o poveste fantasticã. Cu Iliada în mânã,începe sã caute TROIA , cetate, le-gendarã a tracilor, unde NOI am fostînvinºi de puhoiul barbar de greci, ahei,venit între 1900-1400 î.H. din estulMãrii Caspice, împreunã cu eolienii,dorienii ºi ionienii.Aºa cã Schliemann, considerândrãzboiul troian drept unul real, iar peluptãtori niºte personalitãþi istorice, seduce sã-i redescopere pe aceia caremuriserã cu trei mii de ani în urmã; seduce în Asia Micã - tocmindu-ºi o cã-lãuzã pentru 45 piaºtri, cãlãrind pe uncal fãrã frâu, aruncându-ºi privirea peste ceea ce doar visase pânã nu demult. Plimbându-se cu Iliada în minte,el calculeazã distanþe, îºi imagineazã bãtãlia, ba chiar se ºi cãsãtoreºte cu ogrecoaicã, Sofia Engstromenos, pe careo asemuieºte cu Elena.În sfârºit, la 15 iunie 1873, ia ho-tãrârea sã se apuce de sãpat. Dupãsãparea a 250 mii metri cubi de pã-mânt, plimbându-se cu soþia prin sã- pãturi, îi spune acesteia: Du-te ºi dãdrumul tuturor lucrãtorilor, spune-leceva, spune-le cã e ziua mea de naº-tere ºi cã au liber. Când soþia se în-toarce la el dupã plecarea lucrãtorilor,îl gãseºte sãpând cu disperare printre blocuri enorme de piatrã gata sã cadã peste el, scoþând la ivealã... AUR, bi- juterii incalculabile, bijuterii udate cusânge ºi lacrimi, îngropate de trei miide ani sub ruinele a ºapte împãrãþii,dispãrute ºi readuse la luminã. El nufãcea altceva decât sã ne scoatã lasuprafaþã istoria noastrã, a carpato-danubienilor - uitatã, îngropatã, pãrã-sitã ºi neglijatã. Când o vor lua în con-sideraþie istoricii noºtri ºi o vor puneîn drepturile ei?!Dar Schliemann a crezut cã a des-coperit tezaurul lui Priam, când defapt tezaurul aparent aparþinuse unuirege ce trãse cu O Mie de ani înaintea
 Dr. Napoleon Sãvescu
NOI NU SUNTEM URMAªII ROMEI

Activity (15)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Ion Vasile liked this
tarfadingherla liked this
raza de soare liked this
Almayaya liked this
Sarah liked this
Sarah liked this
leoneleven liked this
cguhd liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->