Ioan Godea Istoria Arhitecturii in Romania

31.10.11

Tipurile spatiale Primul dintre ele e biserica de tip sala, adica are o singura nava, un cor si un altar. Biserica sala in general este de mici proportii. Tipul de biserica sala s-a raspandit foarte repede in mediul rural incepand cu sec al XV-lea, satenii preferand mai mult tipul de biserica sala decat tipul de biserica hala. Al doilea tip sunt constructiile bazilicale trinavate. Intotdeauna nava centrala este suprainaltata. Spre rasarit acest tip de biserica se prelungeste cu corul si altarul. Acest tip de biserica este frecvent utilizat in Transilvania inainte de aparitia tipului hala. Biserica de tip hala, hallenkirche germana, este o biserica trinavata, dar unde cotele de inaltime sunt toate la fel pt cele 3 nave. Elementele de decor, de plastica arhitectonica in arhitectura medievala a Transilvaniei Arhitectura romanica era sobra si austera, lipsita de decoruri. Exista insa in Transilvania si suficiente detalii sculpturale de mare valoare mai ales la portaluri si capiteluri. Stim apoi ca elementele de plastica arhitecturala gotica au fost aduse de calugarii cistercieni. Si in acest caz fiind vorba mai ales de elemente decorative la cheile de bolta, la console, in genere. Un element foarte important din punct de vedere al decorului este portalul. Incepand cu cel arhicunoscut de la Carta si continuand apoi cu elemente bogate in decor cum ar fi cel de la bisericile din Buzd, Bagaciu, Atel, sau Igrisu nou. Intalnim aici la portaluri profilaturi complicate cu arcuri in acolada, cateodata incheiate cu turnulete sau fleuroane. Catre sfarsitul sec al XV-lea apar combinatiile de baghete incrucisate, un exemplu este biserica din Biertan. Arhitectura religioasa in Moldova in sec XIV XV, vorbind despre ceea ce este indeobste cunoscut sub sintagma de stil moldovenesc Prin consolidarea puterii voievozilor sau domnilor se ajunge evident si la o crestere a beneficiilor economice atat a curtii voievodale cat si a manastirii. Inainte de domnia lui Stefan cel Mare, in Moldova era 4 centre monastice importante: 1. Manastirea Neamt ctitorie a voievodului Petru I Musat si care ulterior a fost modificata in timpul lui Stefan cel Mare; 2. Manastirea Probota ctitorie a voievodului Alexandru cel Bun, dar care apoi a fost refacuta in sec al XVI-lea de voievodul Petru Rares; 3. Manastirea Bistrita ctitorita de voievodul Alexandru cel Bun; 4. Manastirea Moldovita atribuita si ea dupa unii autori tot lui Alexandru cel Bun. Pentru Moldova stim sigur ca cel mai vechi monument religios cunoscut a fost biserica de lemn a Manastirii Putna, ulterior mutata in satul Vorovat, din ordinul lui Stefan cel Mare. In 1390 se infiinteaza langa cetatea Neamtului o manastire care va deveni curand unul din marile focare de cultura ale Moldovei. Initial aceasta manastire avea constructie din lemn dar ulterior acestea au fost inlocuite cu zidarie. La Neamt exista si aici o biserica de lemn anterioara celei de zid ridicata de Petru Musat si refacuta mai apoi tot de catre Stefan cel Mare. S-au pastrat pana in zilele noastre cateva biserici de zid extrem de importante pt istoria arhitecturii din Romania, incepand cu biserica Sf Nicolae din Radauti a carei constructie a inceput in 1359. Biserica din Radauti reia tipul bazilical cu 3 nave, specific romanicului, adaptandu-l cultului ortodox si modificand prin introducerea unui zid intre pronaos si naos care imparte deci biserica potrivit cultului crestin. O alta biserica demna de amintit este Sfanta Treime din orasul Siret atribuita

si ea lui Petru Musat deoarece a inceput a fi zidita dupa anul 1374. La aceasta ultima biserica, efectiv inspirata din traditia bizantino balcanica vorbim pt intaia oara de planul triconc. Este cea mai veche biserica cu acest tip de plan din Moldova, tip planimetri larg raspandit in Tara Romaneasca. De altfel deosebirea fundamentala intre triconcul moldovenesc si cel din Tara Romaneasca rezulta din modul de descarcare al turlelor si cupolelor. La Siret intalnim o descarcare a cupolei pe arcuri sprijinite pe console. Si in sfarsit incepem sa vorbim de arhitectura religioasa in timpul marelui voievod Stefan cel Mare si Sfant. Din capul locului, din punct de vedere planimetric putem vorbi in aceasta perioada cuprinsa intre anii 1457 1504 de doua tipuri principale planimetrice: 1.biserica de tip sala care are la baza un traseu dreptunghiular si 2.biserica de plan triconc. Formulele sub care apar aceste tipuri planimetrice sunt evident mai multe. Intalnim unele biserici cu planul drept derivat am putea spune din traditia arhitecturii romanice avand in plan longitudinal o bolta semicilindirca sprijinita pe arce dublou. Apoi biserici de tara construite pe plan triconc care pornesc de la modelul biserici Sf Treime din Siret. In targuri si orase intalnim biserici de zid desigur mai mari pt ca si comunitatile erau diferita, pornind tot de la planul triconc cu un pronaos supralargit, la naos avand abside laterale si turla. Sunt apoi biserici cu pronaos alungit, acoperit cu doua cupole aliniate pe directie longitudinala si separate intre ele printr-un arc dublou sprijinit pe console. Naosul este acoperit cu o cupola semisferica. O alta categorie o formeaza bisericile unde pronaosul si naosul sunt acoperite cu cate o cupola semisferica, dintre care cea de pe naos, ridicata pe arce etajate. Cateva caracteristici si elemente de baza utilizate in sistemele de acoperire Primul dintre etajele unei astfel de biserici se sprijina pe arce si pe console incastrate in zidurile laterale. Asa incatm, asa cum se intampla la biserica din Milisauti, contraforturile sunt plasate in dreptul principalelor directii de descarcare. Contraforturile se generalizeaza la bisericile de plan triconc cu turla pe naos. Foarte adesea, de la forma dreptunghiulara a naosului se ajunge la o baza patrata prin intermediul arcelor sprijinite pe console, console inguste plasate pe directie longitudinala, cele pe directie transversala fiind mai late. Concomitent cu micsorarea bazei de la turla aceasta se inalte, devine mai zvelta, descarcarile au loc in acest caz mai ales prin asa numitele arce piezise. Se utilizeaza la alte biserici insa tot ca o solutie originala arcele etajate, cu adevarat un specific moldovenesc. Vorbim in concluzie in Moldova de 3 tipuri de bolti absolut specifice acestui spatiu geografic: 1.bolta pe arce piezise cu cupola asezata sau nu pe un tambur, cilindric inauntru si poligonal la exterior, arcele piezise urmand o directie pe diagonala pt ca in cele din urma descrcarea sa se realizeze pe arcele in consola; 2.bolta pe arce incrucisate, caz in care o cupola asezata sau nu pe un tambur, la nivelul arcelor incrucisate din care cele diagonale se descarca pe arce in consola, iar cele, pe directie ortogonala se descrca pe pandantivi; 3.bolta pe arce etajate, caz in care cupola se descarca pe un plin sir de arce in plin cintru, care la randul sau se sprijina si el pe un altul situat la o cota inferioara exista si situatii in care cupola se descrca pe un prim rand de arce etajate, pe directie logitudinala si care conduc eforturile pe de o parte spre zidurile laterale, pe de alta parte, ele se sprijina pe 2 randuri de arce de aceeasi factura pe directie transversala. Ramane deci sa memoram deosebirile fundamentale intre cele 3 tipuri principale de bolti, in Moldova bolta pe arce piezise, bolta pe arce incrucisate, bolta pe arce etajate.