Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Extras din carte.pdf

Extras din carte.pdf

Ratings: (0)|Views: 534 |Likes:
Published by Covalciuc Bogdan
Extras prelucrat din cartea scrisa de Emil-Sever Georgescu: „Managementul riscului
seismic: specific, perceptie si comunicare”. Editura Fundatiei Culturale LIBRA, 2005, ISBN
973-8327-96-2; Volum aparut cu sprijinul Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Extras prelucrat din cartea scrisa de Emil-Sever Georgescu: „Managementul riscului
seismic: specific, perceptie si comunicare”. Editura Fundatiei Culturale LIBRA, 2005, ISBN
973-8327-96-2; Volum aparut cu sprijinul Ministerului Educatiei si Cercetarii.

More info:

Published by: Covalciuc Bogdan on Nov 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/20/2014

pdf

text

original

 
CUM S
Ă
 NE PROTEJ
Ă
M VIA
Ţ
A LA CUTREMUR, CU SAU F
Ă
R
Ă
 „TRIUNGHI” ? Extras prelucrat din cartea scris
ă
 de Emil-Sever Georgescu: „
Managementul riscului seismic: specific, percep 
ţ 
ie
ş
i comunicare”.
 Editura Funda
ţ
iei Culturale LIBRA, 2005, ISBN 973-8327-96-2; Volum ap
ă
rut cu sprijinul Ministerului Educa
ţ
iei
ş
i Cercet
ă
rii. Capitolul PERCEP
Ţ
IA SEISMELOR, REAC
Ţ
IA PERSOANELOR
Ş
I PROTEC
Ţ
IA VIE
Ţ
II ÎN CL
Ă
DIRI ............................................... Protec
ţ
ia individual
ă
 la seisme
În zonele seismice exist
ă
 înc
ă
 numeroase cl
ă
diri vulnerabile
ş
i persist
ă
 dilemele privind posibilit
ăţ
ile teoretice
ş
i reale de protec
ţ
ie a vie
ţ
ii la cutremur. De
ş
i secolele XX
ş
i XXI au debutat ambele cu dezastre seismice, atunci când nu predomin
ă
 circumstan
ţ
e greu controlabile, cum ar fi incendiile sau valurile tsunami, ponderea pierderilor de vie
ţ
i în cl
ă
diri în raport cu persoanele existente în localit
ăţ
i s-a redus. Cu toate acestea, dac
ă
 ne referim numai la unele categorii de cl
ă
diri fragile, atunci când se ajunge la colaps, pierderile de vie
ţ
i numeroase nu pot fi comparate cu miracolele, relativ reduse numeric, reprezentate de persoanele scoase vii de sub ruinele acestora. În SUA, Japonia, ca
ş
i în alte
ţă
ri, toate cursurile, manualele
ş
i tehnicile de supravie
ţ
uire la cutremur încep cu recomandarea deja clasic
ă
: „duck, cover and hold” (sau „drop, cover and hold on”), adic
ă
: în caz de cutremur respecta
ţ
i trei faze: „ v
ă
 ghemui
ţ
i, v
ă
 acoperi
ţ
i / proteja
ţ
i
ş
i v
ă
 sus
ţ
ine
ţ
i” (sau „v
ă
 arunca
ţ
i la p
ă
mânt, v
ă
 acoperi
ţ
i / proteja
ţ
i
ş
i v
ă
 
ţ
ine
ţ
i de ceva”), fiind vorba de ghemuirea sau a
ş
ezarea cu fa
ţ
a în jos, la podea, pe genunchi
ş
i coate sau palme, acoperirea capului cu bra
ţ
ele
ş
i palmele, protec
ţ
ia sub o banca de clas
ă
, mas
ă
 solid
ă
 sau birou, cadrul u
ş
ii etc., dup
ă
 caz apucând cu mâinile piciorul mesei, biroului sau b
ă
ncii. În vara anului 2004 numeroase persoane au primit un mesaj e-mail care recomanda „triunghiul vie
ţ
ii” ca solu
ţ
ie de salvare a vie
ţ
ii la seism, în cazul pr
ă
bu
ş
irii structurii,
ş
i avertiza asupra unui a
ş
a-zis pericol de moarte reprezentat de aplicarea recomand
ă
rilor clasice de protec
ţ
ie civil
ă
 individual
ă
 
ş
i de grup la cutremur, ca alternativ
ă
 fiind indicat un set de alte 10 recomand
ă
ri. Elaboratorul (
ş
ef al firmei
ş
i echipei de salvatori la dezastre ARTI - American Rescue Team International, SUA, de origine canadian,) a declarat c
ă
 de
ş
i este autorul recomand
ă
rilor nu a fost emisarul mesajelor din 2004 dar toate reac
ţ
iile s-au îndreptat c
ă
tre acesta. Noua ofensiv
ă
 „de la om la om” a produs o mare tulburare în SUA, la nivelul popula
ţ
iei
ş
i autorit
ăţ
ilor, în alte
ţă
ri
ş
i în România (mai mult la nivelul popula
ţ
iei), deoarece ataca baza conceptual
ă
 acceptat
ă
 de autorit
ăţ
ile din întreaga lume
ş
i procedeele care asigurau de peste 50 de ani instruirea
ş
i un minim de protec
ţ
ie la cutremur unor mase mari de persoane de toate vârstele. În epoca INTERNETULUI, orice informa
ţ
ie astfel vehiculat
ă
 cap
ă
t
ă
 avantajul nout
ăţ
ii
ş
i al nonconformismului, astfel încât a fost retransmis
ă
 la infinit, prin mass-media, în toate straturile sociale. Mul
ţ
i tineri s-au gândit c
ă
 era timpul s
ă
 g
ă
sim ceva mai bun decât acele reguli datând din copil
ă
ria p
ă
rin
ţ
ilor sau bunicilor, care unora le p
ă
reau banale, primitive
ş
i oarecum „caraghioase”. Pu
ţ
ini au fost cei care s-au documentat asupra sursei
ş
i mai ales asupra aspectelor tehnice propriu-zise, deoarece dup
ă
 atacul de la World Trade Center, New York din 11 septembrie 2001, Dl. Douglas Copp intervenise ca „salvator”
ş
i de facto era un „erou”. Potrivit dovezilor sale, fusese afectat de toxicitatea mediului, devenise victim
ă
, era grav bolnav
ş
i primise o compensa
ţ
ie dar era în „r
ă
zboi” cu un ziar
ş
i cu Crucea Ro
ş
ie a SUA. Dezastrul seismic din Sumatra din 26 decembrie 2004 a readus în discu
ţ
ie
ş
ansele proprii de supravie
ţ
uire la cutremur
ş
i tehnicile de c
ă
utare-salvare a victimelor. În februarie 2005 ARTI efectueaz
ă
 o misiune  în Indonezia, în iunie 2005 Dl. Copp se reface
ş
i merge în China, î
ş
i promoveaz
ă
 ideile, iar pe site-ul ARTI continu
ă
 
ş
i în prezent disputa referitoare la „triunghiul vie
ţ
ii”
ş
i comportarea la seisme, acum având
ş
i conota
ţ
ii politice. Între timp, în acest climat de îndoial
ă
, în România a intervenit seismul de Vrancea din 27 octombrie 2004
ş
i apoi situa
ţ
ia turi
ş
tilor no
ş
tri surprin
ş
i de tsunami în Thailanda. Micile seisme din 2005 au p
ă
strat problema „fierbinte”
ş
i consider
ă
m necesar
ă
 l
ă
murirea opiniei publice.
 
 
De la r 
ă
zboiul rece la cutremur
Pentru SUA, recomandarea are conexiuni cu sloganul „duck and cover”, „ghemuie
ş
te-te
ş
i acoper
ă
-te” din anii „R
ă
zboiului rece”, când printr-un film din 1951 a fost ini
ţ
iat
ă
  în
ş
coli o campanie de educa
ţ
ie pentru supravie
ţ
uirea în caz de atac nuclear din partea URSS. Ca urmare a politicii guvernamentale, în SUA s-au construit ad
ă
posturi antiatomice colective
ş
i familiale, s-au efectuat instruiri
ş
i exerci
ţ
ii de mas
ă
 în
ş
coli
ş
i institu
ţ
ii pân
ă
 spre anii 1970. Genera
ţ
iile acelor ani au r
ă
mas, dup
ă
 caz, cu obi
ş
nuin
ţ
a acestor procedee sau cu lipsa de  încredere în ele, dup
ă
 caz, unii considerându-l doar un procedeu plicticos de îndoctrinare anticomunist
ă
. Procedeul „drop and cover” a fost extins la cutremure
ş
i par
ţ
ial la tornade, prin accentuarea protec
ţ
iei antiseismice sub banc
ă
, mas
ă
, birou sau tocul u
ş
ii. De mai multe decenii, tehnicile protectoare cu trei faze pentru seisme sunt obligatorii la instruirile de protec
ţ
ie civil
ă
 
ş
i larg popularizate de autorit
ăţ
i, ONG etc. Cu timpul, cum nici o bomb
ă
 atomic
ă
 nu a atins SUA, partea militar
ă
 s-a diminuat. Privind retrospectiv
ş
i critic, chiar ironic, mul
ţ
i americani consider
ă
 azi c
ă
 în privin
ţ
a utilit
ăţ
ii în caz de atac nuclear
ş
i radia
ţ
ii m
ă
surile propuse atunci (ghemuire
ş
i acoperire cu bra
ţ
ele, mai ales în câmp deschis) erau ridicol de ineficiente, dar prin mimetism au fost extinse chiar la …protec
ţ
ia fa
ţă
 de lava vulcanic
ă
 în curgere !
Desenul standard cu recomandarea : „drop, cover and hold” din SUA (FEMA)
Simptomatic, ca o revenire la ideile anilor 1950, dup
ă
 atacul terorist de la 11 septembrie 2001, nou înfiin
ţ
atul OHS - Oficiu al Securit
ăţ
ii Teritoriului Na
ţ
ional a avertizat atât asupra posibilelor atacuri chimice
ş
i bacteriologice cât
ş
i asupra modalit
ăţ
ilor facile de protec
ţ
ie utilizând „banda adeziv
ă
 
ş
i folia de plastic”pentru etan
ş
area locuin
ţ
ei. A urmat o masiv
ă
 campanie de ironii  în mass-media din SUA… În Japonia, ca urmare a experien
ţ
ei proprii
ş
i poate chiar a colabor
ă
rii cu SUA, se recomand
ă
 oficial aceea
ş
i procedur
ă
 la cutremur.
Exemplificarea procedurii de protec 
ţ 
ie la seism sub mas 
ă
 sau birou (Earthquake Survival Manual, Tokyo Metropolitan Government)
În aceea
ş
i perioad
ă
, dup
ă
 anii 1950,
ş
i la noi se f
ă
ceau cursuri ALA (Ap
ă
rarea Local
ă
 Antiaerian
ă
), inclusiv cu privire la bomba atomic
ă
 sau cea chimic
ă
, din…SUA, cu procedee diferite, u
ş
or ridicole dar la fel de „eficiente”…Glumele privind comportarea
ş
i protec
ţ
ia la bombardament atomic erau atribuite Radioului din Erevan, dar denotau realism. Dup
ă
 nefericita experien
ţă
 a exploziei de la CNE Cernobîl
ş
i la noi s-au transmis instruc
ţ
iuni privind etan
ş
area locuin
ţ
ei, iar
 
utilizarea benzii adezive
ş
i a foliei a fost popularizat
ă
 de televiziune cu ocazia atacurilor cu rachete asupra Israelului. Ne putem întreba desigur ce altceva pot oferi autorit
ăţ
ile
ş
i speciali
ş
tii… Ca urmare a experien
ţ
ei cutremurelor precedente, înc
ă
 înainte de 1940 era cunoscut
ă
 la noi regula protec
ţ
iei sub tocul u
ş
ii sau sub o grind
ă
, în cl
ă
dirile din c
ă
r
ă
mid
ă
.
Argumente tehnice pro
ş
i contra principiului „triunghiul vie 
ţ 
ii”
Materialul difuzat în 2004 reprezint
ă
 o sintez
ă
 a unei contribu
ţ
ii la Ghidul American de Supravie
ţ
uire, pus
ş
i pe site-ul ARTI, în anul 2000. Pe baza tuturor datelor disponibile, în în cele ce urmeaz
ă
 vor fi evaluate tehnic experimentele
ş
i cele 10 recomand
ă
ri controversate. Ca declara
ţ
ie de principii, autorul sus
ţ
ine
ş
i promoveaz
ă
 ideea „protejeaz
ă
-te în triunghiul vie
ţ
ii” în opozi
ţ
ie cu „ghemuie
ş
te-te
ş
i protejeaz
ă
-te”. Acele locuri în care prin c
ă
derea unor elemente de construc
ţ
ie se creeaz
ă
 spa
ţ
ii goale, de regul
ă
 atunci când unele plan
ş
ee r
ă
mân rezemate pe mobilier sau alte obiecte, sunt denumite de autor „triunghiul vie
ţ
ii”. Men
ţ
ion
ă
m c
ă
 astfel de spa
ţ
ii sau cavit
ăţ
i nu sunt neap
ă
rat triunghiulare, sunt cunoscute din experien
ţ
a multor accidente
ş
i dezastre
ş
i au fost deja publicate de decenii ca exemple de instruire a echipelor de c
ă
utare-salvare ale protec
ţ
iei civile. Autorul descrie realist faptul c
ă
 în cadrul opera
ţ
iunilor de c
ă
utare-salvare speciali
ş
tii se strecoar
ă
 sub ruine printre diferite mobile
ş
i obiecte mari care nu se comprim
ă
 complet, astfel încât aceste spa
ţ
ii pot fi locuri salvatoare. Ceea ce este discutabil este c
ă
 autorul d
ă
 ca exemple frigiderele
ş
i ma
ş
inile de sp
ă
lat, canapelele, oricare ar fi, acestea fiind declarate creatoare de goluri lâng
ă
 acestea (deci rezistente),  în timp ce mesele, birourile sau tocurile de u
şă
, indiferent de alc
ă
tuire, nu ar fi f
ă
cute spre a suporta anumite înc
ă
rc
ă
ri. Salvatorul citat prezint
ă
 un absolutism nefondat în declararea ca fatale a tuturor m
ă
surilor de protec
ţ
ie recomandate pân
ă
 acum
ş
i declar
ă
 numai „triunghiul vie
ţ
ii” ca solu
ţ
ie cu o rat
ă
 de succes de 75-95%, f
ă
r
ă
 a spune cum a determinat aceste procente
ş
i nici cum poate fi cunoscut sau accesibil un astfel de loc unui locatar la începutul seismului, chiar dac
ă
 aceste triunghiuri sunt „peste tot” (constatarea sa realist
ă
 este îns
ă
 c
ă
 se v
ă
d de fapt dup
ă
 seism). Autorul citat consider
ă
 c
ă
 a te afla la parter este riscant
ş
i recomand
ă
 etajele superioare, deoarece ar fi mai pu
ţ
in înc
ă
rcate în caz de colaps. Exemplul prive
ş
te cl
ă
diri din Grecia (probabil unele structuri cu parter flexibil, care au dovedit o rezisten
ţă
 redus
ă
, inclusiv la cutremurul din 1999). Mecanismul de cedare în cazul parterului slab este cunoscut inginerilor iar solu
ţ
ia este de natura proiect
ă
rii corecte
ş
i consolid
ă
rii nu a l
ă
s
ă
rii parterului nefolosit ! Pe de alt
ă
 parte, la anumite tipuri de mi
ş
c
ă
ri seismice
ş
i structuri (Mexico City1985, Kobe, 1995) tocmai partea superioar
ă
 s-a pr
ă
bu
ş
it, ca urmare a unor sensibilit
ăţ
i
ş
i oscila
ţ
iei pe moduri superioare.
Experimentul din Turcia
Site-ul ARTI fac referin
ţă
 la ni
ş
te experimente filmate în Turcia, de pr
ă
bu
ş
ire experimental
ă
  în 1996 a unei
ş
coli
ş
i a unei case, cu 20 manechine de plastic în
ă
untru, 10 a
ş
ezate în situa
ţ
ia standard, de ex. pe paturi sau sub paturi, sub b
ă
nci
ş
i 10 în zone apte de a deveni „triunghiul vie
ţ
ii”, de ex. între paturi sau între
ş
irurile de b
ă
nci. Din alte date rezult
ă
 c
ă
 acele cl
ă
diri au fost preg
ă
tite de demolare pentru un exerci
ţ
iu de c
ă
utare-salvare prin sl
ă
birea stâlpilor
ş
i s-a tras apoi cu un cablu pân
ă
 au c
ă
zut. Filmul de pe site nu este foarte explicit pentru aspectele structurale
ş
i prezint
ă
 o hal
ă
 în cadre, cu deschideri mari, cu parter sau/ 
ş
i cu o parte etajat
ă
. Se vede pr
ă
bu
ş
irea plan
ş
eului de la  în
ă
l
ţ
imi de nivel care par mai mari decât în cazul cl
ă
dirilor de locuit, ceea ce poate explica o energie mai mare. De aceea obiectele mari nu s-au mi
ş
cat, au r
ă
mas pe pozi
ţ
ii, iar unele manechine au putut r
ă
mâne neafectate. Potrivit altor surse, cl
ă
dirile ar fi fost supuse la explozii. Autorul sus
ţ
ine c
ă
 ar fi demonstrat 100% riscul metodei standard
ş
i 100% eficien
ţ
a metodei sale, f
ă
r
ă
 a da detalii.
Ş 
coala din Mexico City
Se afirm
ă
 c
ă
 to
ţ
i copiii care erau la seismul distrug
ă
tor din 1985 sub b
ă
nci într-o
ş
coal
ă
 pr
ă
bu
ş
it
ă
 au fost zdrobi
ţ
i dar ar fi fost salva
ţ
i dac
ă
 ar fi fost pe intervalul dintre b
ă
nci. La o pr
ă
bu
ş
ire tipic
ă
 „sandwich”, c
ă
derea plan
ş
eelor se produce în principiu aproape orizontal peste mobilierul din interior. Întrucât nu cunoa
ş
tem cazul concret, nu putem decât s
ă
 exprim
ă
m o opinie

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->