Hazardele Naturale in Romania

nceputul mileniului al III-lea gsete omenirea n faa unui numr considerabil de probleme nerezolvate. Una din cele mai grave, prin efectele imediate i pe termen lung se leag de mediul nconjurtor. omunitatea tiinific internaional trebuie s rspund astzi c!t mai convingtor i mai eficient unor ntrebri pe care opinia public le pune tot mai des" #e sc$imb clima% &ac da, c!t de repede i c!t de mult va fi afectat societatea uman% rete nivelul mrii at!t de mult i de repede nc!t trebuie s mutm oraele costiere spre interior% 'om avea cutremure devastatoare mai frecvente% (ste fenomenul )(l *i+o) capabil s influeneze caracteristicile vremii din regiuni foarte ndeprtate de locul su de manifestare% ,ot fi reduse semnificativ pagubele provocate de precipitaiile atmosferice de lung durat sau toreniale% eea ce leag aceste probleme i altele similare este influena direct i negativ asupra societii umane, caracterul de dezastru pe care l pot cpta fenomenele menionate. -menirea pare ns tot mai contient de semnificaia profund pe care $azardele naturale o au pentru dezvoltarea sa. -rganismele internaionale, factorii de decizie de la nivel naional i local sunt astzi implicai n asigurarea condiiilor optime de cercetare i management al $azardelor naturale. .a /0 iulie 1222, onsiliul (conomic si #ocial al -.*.U. a adoptat rezoluia (312223.44 care prevede continuarea activitilor legate de reducerea efectelor dezastrelor naturale dup nc$eierea I&*&5 6International &ecade for *atural &isasters 5eduction7 inaugur!nd programul U*I#&5 6United *ations International #trateg8 for &isaster 5eduction7 ntr-o lume n care problema lipsei de alimente, a srciei n general, este nc departe de a fi rezolvat, 19 din ultimii :0 de ani ai secolului al ;;-lea au fost marcai de c!te cel puin un dezastru atmosferic care a depit ca valoare a pagubelor 1 mld. de dolari 65oss i .ott, :0017. <ceast situaie ilustreaz necesitatea i actualitatea cercetrii $azardelor naturale, plec!nd de la desluirea mecanismelor intrinseci care stau la baza fenomenelor e=treme p!n la conturarea strategiilor de reducere a consecinelor. In 5omania se manifesta trei categorii de $azarde" cele climatice si $idrologice 6furtuni, grindina, inundatii, seceta etc.7, geomorfologice 6alunecari de teren, prabusiri, tasarea terenului etc.7 si seismice 6cutremure

de pamant7. Un alt $azard important il constituie eruptiile vulcanice, frecvente mai ales pe marginea ,acificului 6 ercul de >oc al ,acificului7. ?otusi, cel mai grav $azard posibil este impactul unui asteroid de dimensiuni @ilometrice care ar putea duce c$iar la disparitia civilizatiei. &in fericire, probabilitatea unui astfel de $azard cataclismic este mica" pentru asteroizii cu diametru de 10 @m sau mai mult, probabilitatea este de 1 la cateva zeci de milioane de ani.<titudinea societii contemporane fa de $azardele naturale este de multe ori contradictorie. ,e de-o parte, se depun eforturi materiale i umane imense pentru prevenirea i reducerea efectelor. ,e de alt parte, dezvoltatea societii umane influeneaz uneori declanarea unor dezastre sau amplificarea consecinelor. <stfel, sc$imbarea climei, proces natural cu care planeta s-a mai confruntat de-a lungul evoluiei sale, are astzi manifestri care depesc limitele naturale, tocmai datorit activitilor antropice. &ezvoltarea i e=tinderea spaial a societii umane au drept consecin imediat valoarea tot mai mare a bunurilor materiale i e=punerea mai frecvent la manifestrile e=treme ale unor fenomene naturale. ercetarea $azardelor naturale este n prezent o aciune e=trem de comple=, cu metode specifice, cu un obiect precis i individual de studiu. #e nate oare o nou tiin% Aazardologia% 5spunusul la aceast ntrebare i va gsi cu siguran rspunsul n urmtoarele decenii.

Inundatiile din Banat, aprilie-mai 2005

lasa a 'II-a de la scoala din >oeni, satul distrus de ape, a dat ieri teza la .imba si literatura romana. ?ema" inundatiile. Inceput, cuprins si inc$eiere. &in momentul in care au aflat la scoala ca digul s-a rupt si ca apa vine spre ei pana ieri. <cestea sunt gandurile unor copii de 1/ ani, cu sufletul c$inuit de durerea parintilor si dorul colegilor ramasi fara case, adapostiti in alte sate. 5UB<. C*oi ne-am rugat la &umnezeu pentru colegii nostri 6n.r. D de la Braniceri7 sa nu rupa la ei ?imisul si sa rupa la noi, ca la noi nu ajungeC... C<m auzit alarma de la pompieri si clopotele de la biserica, ce-i adunau pe oameni sa-i duca la ?imis sa puna saci, ca sa nu rupa digul. Eai spre seara, familia $is de la canton si-a adus animalele la noi. &eoarece canalul le inundase casele inainte sa le inunde ?imisul, au venit la noi si noi i-am primit. Foi, pe la 4 dimineata, am auzit iarasi alarma de la pompieri, care a anuntat ca a rupt digul, parca a cazut pe noi cerul, am fugit repede in casa, ne-am adunat lucruri si am iesit afara. <fara am vazut ce nu am vazut niciodata, oamenii fugeau unde apucau, caini pe strazi, lume cu animale pe care nu aveau unde sa le duca. (ra dezastru" apa a ajuns deja la casele oamenilor. < ajuns apa si pe strada mea, acolo unde credeam ca nu va ajunge niciodata. ... Earti am fost cu <ndreea si cu laudia la <ndreea acasa, sa vedem cum e casa, dar nu am intrat in casa si, cand ne-am intors, am cazut in sant si apa mi-a ajuns pana la gat, dar nu am atins pamantul si nu am sa mai merg prin apaC...

&I#,(5<5(<. C#tateam cu profesorii in clasa si dintr-o data au inceput sa bata GzvoaneleH si sa sune alarma, si atunci ne-am dat seama ca s-a rupt digul. and oamenii din sat au auzit ca s-a rupt digul, erau foarte disperati. ,este noapte, apa a ajuns si la noi. &upa un timp, canalul a inceput sa creasca. - data cu sosirea apei, s-a inc$is si scoala. Unii oameni s-au trezit cu apa in curte si nu au putut sa mai salveze nimic. <pa crestea pe zi ce trece si oamenii din sat erau tot mai disperati si casele incepeau sa cada. <pa a ajuns si in strada mare, la matusa. (a nu a apucat sa isi ia nimic, doar ce avea pe ea. &upa cateva ore, apa i-a intrat in casa. (ra foarte disperata si plangea foarte mult. #i ea a plecat la camin. Unc$iul #andu si cu varul meu au stat la mine. <pa tot crestea, iar lacrimile din oc$ii oamenilor nu se opreau.C *I I U* I<EJ(?. CE-am trezit repede, mi-am pus toate lucrurile, in special cartile, sus pe dulap. <poi m-am dus sa ajut si eu oamenii care puneau saci cu nisip sa nu ajunga apa pana la noi. &ar tot efortul nostru a fost in zadar. <pa, fiind puternica, a impins sacii si a venit apa spre noi. &in acel moment pe nici un om nu-l mai vedeam sa mai rada sau sa zambeasca, pentru ca atunci toti erau speriati. <pa ajunse foarte repede la noi acasa, iar eu cu parintii mei am dus toate animalele la un adapost. <m dezlegat cainii, ne-am luat actele, apoi am plecat cu familia mea, pentru ca apa ajunsese in casa. &in pacate, nu mi-am putut salva papagalii si nici porcusorii de guineea.C &(,<5?(, &( #<5J<?-5I. CIiua de miercuri trebuia sa fie o zi obisnuita, dar nu a fost, pentru ca in acea zi, cand am ajuns la scoala, am aflat ca digul se va rupe intr-o parte" la noi sau la Braniceri. &e la ora K"00 pana la 1:"00 am stat alaturi de profesorii nostri care erau foarte tensionati, dar cu toate astea incercau sa para calmi in fata noastra. *e-am rugat lui &umnezeu sa aiba grija de noi si sa scada ?imisul, dar toate aceste rugaciuni au fost in zadar, deoarece, la ora 1:"00, domnul director ne-a dat drumul acasa pentru a fi alaturi de familiile noastre. ,entru ca digul se rupsese spre noi... #eara am dormit la bunica mea, iar a doua zi am fost nevoiti sa parasim satul, deoarece apa crestea tot mai mult. <m ajuns la ,eciu *ou, acolo mi-am petrecut si ,astile, care a fost foarte trist pentru ca nu l-am putut petrece alaturi de familia si prietenele mele, dar m-am rugat la &umnezeu sa se traga apele si sa ma intorc inapoi in sat.C .< 5IEI &( -,I.. C and am venit inapoi cu tractorul, atunci cand am intrat in >oeni, m-am uitat in dreapta si in stanga, m-am uitat in jos, si am inceput sa plang. -amenii plangeau in barci si spuneau ca le-a picat casaC... CIn a treia zi, cand am auzit ca a cazut casa noastra, am suferit foarte mult, pentru ca eram ingrijorat ca nu mai am unde sa stau. &ar acum ne-au spus ca se va face casa noua si ne-am mai linistit. <cum asteptam sa se retraga apele si sa inceapa constructia la case. ,entru ca nu avem unde sa stam si ne trebuie casa.C #,(5<*?(.(. C#unt suparat ca mi-a picat casa. &e-abia astept sa se retraga apele. <stept mult sa fie refacute casele.C C<bia astept sa se retraga apele si sa ajungem cu totii sanatosi la casele noastre. #i sa ne rugam la &umnezeu sa ne ajute, c$iar daca suntem rai, noi, oamenii.C C.a televizor au zis ca se vor face case noi in satele afectate de inundatii, imi doresc foarte mult sa se tina de cuvant. <bia astept sa fie totul la loc. asele ridicate, apele retrase, oamenii bucurosi, sa ne

plimbam fara nici un gand rau, cand se uita oamenii intr-o parte si in alta sa nu mai vada case cazute.C

,rimavara si vara anului :009 au aratat inca o data ca in 5omania managementul dezastrelor naturale functioneaza la un nivel foarte scazut. In 5omania nu e=ista o cultura a dezastrelor si orice fenomen natural e=trem poate provoca pagube materiale si victime. Intr-o tara in care o ploaie de o intensitate medie poate sa paralizeze Jucurestiul, nu ar trebui sa mire faptul ca manifestarile unor fenomene naturale cu adevarat e=treme intampina o rezistenta putin eficienta din partea autoritatilor. #e intelege mult prea putin rolul vital pe care cercetarea stiintifica il are in prognoza $azardelor naturale, nu e=ista un sistem eficient de alertare rapida a populatiei, educatia in domeniu este ca si ine=istenta, iar mass media prefera sa difuzeze emisiuni si articole cu caracter generalsenzational si mai mereu post-eveniment.
12:L" inundatii, 1.000. morti 10.11.1240" cutremur de pamant, 2K0 morti mai 12M0" inundatii, :19 morti, :/K.M99. persoane afectate iulie 12M9" inundatii, L0 morti, 1.000.000. persoane afectate 04.0/.12MM" cutremur de pamant, 1.L41. morti, /2L./00. persoane afectate august 1221" inundatii, K2 morti, 19.0M1. persoane afectate august 122M" inundatii, :0 morti, 1::./:0.persoane afectate iunie 122K" inundatii, :/ morti, 1/.000. persoane afectate