CUPRINS Introducere Partea general... re “ Cap. Cap. 3. Cap. 4 Cap. 5 Obievtul neuropsihologie’ (DeCinitie, domenia, istoric). Raportal acuropsihologici cu alte discipline. Importanta neuropsibol Investigajta funcyiilor neuropsihice (Observatia. Experimentul. Mctoda linicd. Studi componamentale. Altele) Organisarca crieruui4i vaya psibied’ (Neoronel gi nevrologia. Arcal ele tre eater «cris. Cemetery Pela creierului) : a Orgenizarea personaliai gi proceslepuiice (Orgoicren icrarhic-stralificat’. Derivarca Functionalé prin difereoticre si specialirare, |ateralizarea funciilor. Bio-psibo-tipologia) Relayia dintre-creier si viaya psibicd (Tipusile de relaie: fiziologict, ‘amoral, acrlogic, Prbione vigilicongio!, Macatee ncurologice ale viet psihice) .... Cap. 6. Cap. 7. Cap. 8 Cap. 9, Cap. 10. Cap. 1 Cap. 12 Insincte gi trebuinge (Defintie, forme, caractetistici. Mecanismele scuropsihice. Investigate gi experiment, Aspecte patologice) Vicua afectina (Definite, forme, caracteristici. Expresia si comonicarca cao. Mecenine neuropil. Ives, expinen. ‘Aspecte patologice) ‘tenia gi reflesul de orientare (Defi, forme, carters Mecanisme neuropsihologice. Aspecte patologice) Congtinya (Definite, caracteristici,tipologii. Mecanisme ncuropsihologice. Investigaiie gi experiment. Aspecte patologice) Memoria ((Definitie, caracteristic, tipologit. Mecanisme neuropsihologice. Investigaiié gi experiment. Aspecte patologice) Funcjle insiraneruate ((Defintie, carscterisici,tipologi. Meéanisme seuopsitolaics, Inenienie ql expernent. Gaon, pat Bb Schema corporald. Aspecte palologice) Gandiven gi expresia anaginaj,roprezeaare, conceptualize Funqile de cxpresic. Definite, forme, caracteristici. Mecanisme ‘curopsihologice. Aspecte patologice)INTRODUCERE Neurupsibologia este disciplina care studiar& relajiike dintre viaja psibic’ yi procescle fiziologice ale ervierului. Va este o stiint de frontier’, relativ recent cconstituitt care a adus imense contribufii fn injelegerea edificarii proceselor psihice prin corelatia ucestora ew functiile creierului Spre deoschire de prihologia generald care studia procescle pi punct de vedere deseriptiv, sau de psihologia experimentald care te studiaz’ in de experiment de laborator, neuropsihologia cauta si stahileasca relaiile Sintre uctivitatea ercierului gi procescke: psihice. Intentia. neuropsiholog a demonstra cB ontamnentul individului, pe de « parte gi activita exist o strdinsa fepaturd. Cervetirile efeetuate fh aceasta direc{ic aut pus in evidem faptul c® intre modul de organizare analomicd a ercierului si modul de organizare al personalitayii este @ corespunden{é direct gi cl accastd corespondenta poate fi regisitd si in structura lumii exteme a individului. Pe bara acestor observatii Jbectes $i KA. Popper au stabilit existenta a trei registre ale lumii pe care le egdscyle tat in organivarca ercicrului, c@t yi fn aceca a personaliai Demonsirarca eaistenfei unor structuri cercbrale precise tn ceca ce privesle diverscle procese psihice, a unor mecanisme neuro-fiziologice care stau ta bara dificarii procesclor mintale a repreentat incontestabi un mare pas inainte marcand tun important progres in cunousterea vietii psihice si a personalitii + Studiile de neuropsihologic gi cele de psiho-fiziologie wu deschis perspective ‘noi in cunoasterea $i infelegerea psihicului uman, modificéind toidata profund modul nosiru de infelegere al viefii psihice dar gi a omului. Corctatia dintre creier gi psihie vine s& explice natura proceselar psihice, nismek: acestora, relufile dintre ele, constituind 0 basi solids a injelegerii tre procesele psihice i creienului, pe de alt parte, mes psihologied comportamentulu © importan deosehitl 0 au studiile si observatiile elinice de neurologic yi neurochirurgic la bolnavii cu lesiuni cercbrale in focar, in raport eu tulburdrile Psihice ale acesiora (memrie, Himbaj, constiing, stare afectiv ele.). Aceste th dele expcrimentale naturale” ale clinicii deschid perspectiva abordarii din no dle cercetlii care vin si completeze yi 52 adnceased cunday © repreinta studiile de psihofarmacologic. (ilizan ope, a dus hi dlescuperirea unor mecanisme noi, necunoseute ale dinar rea pervonalitii, paihosietit psibice, completind in felul acesta rerultatele studiilor de neuropsitalogie clinica Tixperimentul pe animal, precum gi studiile de electroencefalografic (EG) au dos la acumularea unor date extrem de interesante gi utile fn dezvoltarea $i edificarea neuropsihologi ‘= Dar valoarca ncuropsihologiei nu const numai in studiile experimentale $i clinice, ci si in aplicarea acestor rezultate fn actiunea de recuperare functional a procesclor psihice alterate tn cazul unor afectjuni organice cerebrale. “Toate aceste aspecte, demonsireazA importanja neuropsihologiei $i necesitatea includerit studiului ei fn programa aiialitick « Facultatii de Psihologie. Prezenta hucrare reprezint& Cursul de Neuropsihologie, predat \a Faculates de Psihologie-Soci inivessitiii Hyperion. Ea cuprinde aspectele funda- mentale ale neuropsihologiei, tratate dup o schema didactic, in conformitate co programa analilick in vigoare adapiadl necesiatlor invajimantului universitar de Specialitate pentru psihologi. Lucrarea ca mod de onganizare are o forma absolut Griginald, dar concomitent ea se bazeazA pe daicle din literatura stinjiied! de spe- faltate chutdnd ca xi realizeze 0 sintezA intre psihologia generald, neuropsiho-fi- iologie, neuro-psiho-patologic, aspeciele de clinic neurokogic& si neurochirurgi- ‘ali, psihologie experimentald $i psihodiagnostic. Aceste aspecte sunt absolut nc ‘Cesare, aviindu-se in vedere faptul ci viitorii specialist tn psihologie vor studia Sltturi de cazurile normale §1 bolnavi eu leziuni cerebrale, tulburiti psihice sau de alta natura. In mod egal este absolut necesar ca ei si fie inzestrati cu date tworetice Privind mecanismele cercbrale neuro-psiho-fiziologice ale funcillor gi proceselor paihice, precum si cu bagajul de cunostinfe necesar organizAriirecuperdniiacestor funciii ta bolnavi. Lucrarea este concepult tn dou’ parti. Partea generaldi sc referd la organi- ‘cA a crcicrului, la organizasea si dinamica personalitai, precum si la relajile dinire sctiitatea creierului $ via psihicd. Sunt expuse me- Todele de investigatie specifice neuropsihologici. Partea speciald studiaza fiecare ‘proces psihic in parte, in perspectiva neuropsihologici (instincte, afectivitate, enfic, memerie, consliny, gindire, expresie, comportament, somnn). Lucrarea st incheic cu o bibliografie sclectiva, cuprinzind lucririle csenfiale de referini& in domeniv. Tucrarea este dedicat studentilor Facultiii de'Psihologie, cu dorints $i fn- demnul de a le fi un indrumdtor util fa formarea lor de specialitat.PARTEA GENERALACapitotul 1 OBIECTUL. NEUROPSIHOLOGIEL Pentru injelegerea naturii urune se apeleasa, de regula, la conceyvele tikise fice, Viata psibied nu poate fi cunoseuia dircet in exterior, ef nummai prim intemal st aspectului fenomenal at actelor i compertamentclor aeastre. Dia aces ait ct fu poate fi stuutatd prin metoxta bidlogied ca celelulle manifesta fizivhigiee ate organismului onicnese W. Dilthay atin cd natura o experiment, viata sufletease o injelepem K. Jaspers spune cl vial psihied © pulem cunnayte. dar nu 0 patem intelege inaugurdnd data cu accasta afirmatic, etext comprehensive in analiza functor psibiee, plecdnd de ke fenomenologia fui E, Husserl Hunctiile psihice sunt inperceptibile direct, motiv pentru care fn studienea psihicului se foloseyte metoda fenomenologicd, Ha deduce semnificagile dupa apa renla fapielor. Acca metoda este o modatitale infin de abordane intrapsihied a studivlui une! persone Procescle psihice sunt manifestiri unice gi strict individuae, Vista prihied Uunei pervoane poate fi cunosculd ke alla, dar ca mu poate fi simmlia: saw infekeand de aceasta dint unm’; amindnd incomprehensibild pentru ceitalti, cum spune KJaspers. Hiartul de a cuncaste psihologic om este diferit de eel din ster ioe Jogicului, intrucat aceasta cuncagtere implicd o intrare in intimitatea fiintei Pentru injelegerca vielii psibice se presupune o pritrindery: in inerioral per- soanci de referina. Aceasta prundere se reaizeaza prin rrkatie sufleteusea inter personal, care este @ relate de intdlnine dintre doud persoane. Accasld relic Poste fide atractie, de respingere stu de indiferent Calitates rela{ii se traduce in plan emotional-afectiv printr-o ..inte- ioritate reciprocd’” cum spune G. Madinier, prin relajia de deschivere din cursut nese in acelagi plan afcetiv, prin reflectarea unui in 1, Stdnilowe anata c@ aceasta intdnire este reNectarea prin comunicare dint dowa Fier’: un Ex yi un Tu, Crestinismul se baveara pe injeleverea sufleweascdt a celuilalt, prin relate interpersonale radiind din iubirea fata de aproapele Wu, a ‘0 sare perfecta yi plenard de trdire emofional reciprocal (M. Scheler, D. Stinitoae) Vina psihied este deci o manifestan: pur fenomena, imperceptibild incel star cognoscibiki pritt aumifestarih’ sale eMterivare No evista insa viata poi aabsenja ereierului ba este, in print rind enuitatul fianetiilor exrebrateSpecialist au observat cit viaja psihic& se modifict tn raport direct cu mo- dificasile funetiilor creierului. La baza mecanismelor stirilor sufletesti stau functile sistemuhai nervos central, mai exact funcfile creierului. Acest lucru ne-este cuno- scut tncd de la Aristotel Relatia dintre sistemul nervos central gi viala psihict este o relafie pur fizior logic, cu precizarca cf functiile creierului sunt procese care privese motricitatea, tonusu! muscular, sensibiitatea, echilibrul ete. Acestea, la un moment dat, suferi tun act de ,.conversiune”, din activitatea creierului rezulténd atft furciile neurolo ice ct si funciite psihice. Din acest motiv nu trebuiesc confundate functile neu- rologice aie creierului'cu funcfiile sale psihice, care sunt clemente supraadiugate fn cursul evotujici gi al perfectiontrii neurobiologice ale creierutui in decursul fi- logenezei (IL. Jackson, C. von Monakow, C-R. Ariens Kapers, Il. Ly) ‘A cexistat 0 tendiny& care a interceptat cauzalitatea $i determinismul viii psihice, pomind de la criterii de apreciere materialiste, biologizante. Doctrina cca maj tipict in acest sens este teoria nervistt a explicirii formelor de activitate ner- voask superioari (LP. Pavlov). Ea pleca de ta datele pur fiziologice ale activi crcierului in care vedea aspectele imediate, directe ale formelor vieti psihice. Neuropsihologia studiazA viaja sufleteasct (percepiii, memorie, constin(’, limbaj, vial afectiva) fn raporturile sale cu creicru gi fincfiile acestuia, Denumirea de neuropsihologie dat acestei discipline, apartine lui K.S. Lashley. L. Lhermite spune ct fn sfera neuropsihologie’ se integreaza Sunctiile psihice: percep(i, motivafi, via afectiva, limba), HL Héeacn araté c& neuropsihologia este disciplina care studiazA functi ‘mentale superioare sub dubla lor legaturk inseparabild cu structurile sistemului ner- vos central gi cu sistemul de comunicare interumand, studiind infuenja functionals 4 creicrolui asupra tuturor formelor de activitate mintali superioard. In neuropsibologic viaja sufleteasct este studiatt prin modelul experimental natural oferit de clinica ncurologic& $i neurochirurgical& sau prin analiza compor- tamentului, etc. Din acest motiv M.|. Botez considera c& neuropsihologia este stinja care studiaz efectele leziunilor sau ale stimulirilor in focar ale unor regiuni ale crcieruluj, asupra tuturor formelor de activitate nervoasd superioar: memorie, per- ceplii, comportament afectiv, gesturi, limbaj, etc. Neuropsihologia se constituic ca 0 disciplind de frontier in jurul raportutui intre substratul neuronal si functionalitatea psihicd” (C. Arseni, M. Golu gi L.Danaita). Tn aceastt privinga opiniile autoritor sunt diferite (J. Lhermitte, K.11. Fribram, 11. Hiécaen, W. Penfield gi L. Roberts), Pentru C. Arseni, M. Golu gi 1. Dandi, obicetul neuropsitiologici este, stu- iu} mulilaterial al raporturilor relevante, logice dintre structura $i organivarea interna a creicrutui gi nivelul de realizare al funciiilor gi activitijlor psihice.”* Por- find de ta aceste afirmalii, autorii citafifixea7 urmitoarele probleme pentru neu- ropsibologie: cure este locul si ponderea diferitelor structuri, formafiuni si zone ale cre- ierului in integrarca unui anumit act concret al comportamentalui in ansamblu, 2~ care este specificul localiziri cerebrale a diferitelor functii psihice tn ereier, = cum se constituie modelele nervoase ale stimubilor extemi, - cum se formeaza structurile neuronale specializate in realizarea inor func psihice, - ce efecte au leviunile sau stimulirile fn focar ale creicrului asupra activitiii psibic = cum se compenseaza functional Jeziunile fa focar ale creieruli In Antichitatca clasic, aspectul la care se ficea mereu referin{S era nebunia, Cele mai mari inefaceri ne vin de la zei pe calea nebuniei", spune Platon. Aristotel lega functiile psihice de activitatea creierului. Platon gi Aristotel au dat chiar o interesantl teoricsistematicd de organizare a vicfii psihice, care va fi ulerior preluati gi dezvollatd in Evul Mediu de A. Augustin gi Thomas 4° Aquino. Interzicerea disectiilor de citre Biserici in Evul Mediu a dus Ta 0 mare in- UUrziere a evolufiei cunoasterii corpului omenesc si a functiilor acestuia, Renagterea deschide perspectiva cunoagterii omului. Incepe s& se studieze structura complex4 a creicrului (Vicussens, Magendic) gi odaté cu evoluiia acestor ‘cunostinje incepe treptat si se fac legitura dintre activitatea sufleteasc& si functiile creierulu, R. Déscartes studiazd reflexul gi pune problema raportului cauzal dintre ,sti- mul” gi ,tispuns”, care reprezint prima schema arcului reflex. HI neinjelegind {ns suficient aceastt descoperire a sa, atribuie ca importanfé central fn schema arcului reflex, nu creicrul ci glanda pineal, sustinfind ci accasta este organul care ret” viaja psihicd. Teorii privind relajia dintre corp sau creier gi viaja sufleteasci se cunose ‘ncepdnd de la Hipocrate gi ele s-au menfinut ca valabile multi vreme. Astfel isteria cera considerati ca fiind 0 reactie a creierului datorat& unor .,aburi” care urcau de 1a uler spre creier provocind vulburiri nervoase. Lipilepsia sau .morbus sucer™ era considerata ca fiind o ,,Jovituri”, o pedeaps care vine asupra individului de sus, de fa ze Willis presupune cl sediul vicfii psihice se afl in corpii striati, Vieussens in centrul oval al gubstanei albe din encefal, iar Lancisi leagt funcfile psihice de corpul calos. Eugpa unnitoare este dominatt de teoriile localizationiste. Meyer fncearcl stabilcascd legatura intre diferitele procese psihice si localizari specifice ale ace~ stora in scoarja cerebrali. Incerciri similare regisim si la Gall, Haller, Flourens. Neurupsihologia se nagte fn primele decenii ale sec. XIX cfind se pune pro- blema localizarii funciiilor cerebrale. Astfel F.J. Gall, precum si Maine de Biran, fncearca si lege intre ele pe de 0 parte teoriile empiristilor englezi gi ale senzua- ligilor francezi de cele ale pozitivigilor francezi (A. Comte, E. Littré) gi aso- iafionigti englezi (Stuart Mill, Bain, 11. Spencer). Cel care introduce teza funcjondsii cortexului in teritorii sau centre separate _ este FJ, Gall prin woria sa privind frenologia. 13Medicul francez P. roca studiara ercierele bolnavilor din avilele de neu} logic § psihiatric din Hranja, fa Paris. Avind un bolnay in varst care suferea del ‘0 paraliric a maini si piciorului drept asociate cu pierderca limbajului, dup& decesal avestuia la autopsic, P. Broca descoperd o keviune a creierului in regiunca piciorul circumvolutici frontal ascendente a hemisferului cerebral sting. [n felul acesta, Petr priatda este pusd in evident reafa dintrestucturile Funcfiile psihice - limbajul. Descoperitea h este un sistem complex in care se afté Kocalizati centri tunctiilor psihic descoperire a fost ulterior cont je medicul engler Dax, tot in legiturd ci localizarea contico-cerebralt a limbajului. Tn aveeasi epoc’, un medic francez. J. [ordal, confirmi printr-o auto-observatic, descoperirea lui P. Broca, contribuind asifel la fundamentarca nev rologici elinice si implicit a neuropsibologie’. Acesta, ina doua parte a viet sale, face un accident vascular cercbral urmat de o hemiplegic dreapla cu afc, di care ulterior fyi revine. Dupit recupcrarea fune{iilor motorit gi verhalle afectate, 1. Lordat comunica trairile sale din cursul evolutici clinice a boli Tncep sf se fact numcmasc studi atlt din partea clinicii neuralogice cht $i psihiatrice. J. Charcot, P. Marie, C. Wemicke, G. Marinescu intreprind studi pri- vitoare fa relatiite dintre lunetiile psibice gi ncurologice din cursul leviunilor eere- brale Unerior deseoperirit lui Broca, Wernicke descrie un al doilea centr al lim: bajutui” fn regiunca temporal superioard din hemisferul cerebral sténg. Cervetiile lui Vritsch gi Hitzig pus fen, prin stimutarca cl cortexului cerebral la cdine rispunsuri motorii diterenfiate. Kicist gi ulterior Vogt realizeal chiar un ,.model de organizare wpi C.von, Monakov gi R, Mourgue construiesc o interesantt teorie neurobiologi- cd de explicare a functilor sistemului nerves central i i psihice pornind de Ja observatia evolutici clinice a lexiunilor ereieruh g frei curente i rarentud lovalicationast incepand cu P. Broca si pnd in anul 1914, apoi reactia sau cient globulist inaugurat de P. Marie gi inspira din teoria forme’ (Gestalt psychologiey ‘urentul contemporan Sacepand cu anul 1945 (J. Lhermitte, W. Penfield. 1 teécacn, 5 de Ajuriaguerra, J. Veeles. J. Piaget. G. antericl aura), Le vom prezenta in comtinuare. anumite formatiuni ale i: glanda pineala pentru R. Déscartes, centrul oval pent Vieussems, corpul calos pentru fa Peyronie, ete 1.5. Gall, fondatorul teoried frenologice, este primul care demonstrea7% inv nusjord 2 cortexulul cerebral kk om ca sediv al Focal Aeslor funetiilor neue ropihice in sensal acesta ef stahileyie « corelatie faire 27 de facwlai psihiee emtine sf 27 de tentori ale certevuul cerebral, peoieetate pe suprafia eraniuly yipe bava clrora acesta construieste 0 veritabild ..cranioscopic”. Maine de iran, face insé o precizare intre lunctiile psihice fn raport cu teritorile corticale, comune ‘omului cu unimalele gi functiile psihice legate exclusiv de simul inter”, specifice numai la om. Tnaintea descoperirii tui 1°. Broca, a localizarii corticale a limbajului, tn do- meniul concep(ici localizajioniste se disting dowd direc{ii. Unitarigté, sustineau ct encefalul funetioneat ca un tot (Hourens, Lelut, Leurent, Gratiolet), Cealalta opi- nic cra susfinuta de Jovalizeqionisti care considerau & scoara cerebrald functio- nea” cu parfi independente (Bouillaud, Auburtin, Broussais, Serres, Femus). ‘Asa cum am mai spus, este meritul lui P. Broca de a fi demonstrat pentra prima datd, prin localizarea func{ici limbajului pe suprafaja cerebral, c& scoaria cervbralé este sedi! fune{ilor ncuropsihice. Descoperirea lui P. Broca este con- firmatd de M. Dax gi ulterior de J. Lordat. C. Wernicke Tntareste studiile li P.Broca asupra localizarit corticale & limbajului prin descoperirea ariei senzitivo-senz din lobul temporal. Seria de cercetiri este continuatd fn Prana de Charcot, Grass Magnan: in Germania de Fritsch gi Hitvig; fm ftaia de Laciani. Seppillini yi Tum burini: in Anglia de Horsley, Griinbaum si Sherrington, Iipoca de aur a teorieé localizationiste este marcatl de eercetiile lui K, Brox man care stabileyte harta citoarchitectonic& a scoarfei cerebrale gi de Hchsig care face acelasi lucru stabitind harta micloarchitectonici corticale; cereetari care au i fundamentarii morfologice a toric} Iocalizajioniste iin stera clinieii acveagi perinada este ilustrat& de cercetirile Iwi C. von Keo~ nomo iJ. Déjerine privind afazia, apraxia si agnovia pe care le Ieagd de ,limhjul interior”. Asifol J. Dejerine spune eX ,,ori de efte ori noi facem un act de én acesta se realizea/ fn dows moduri diferite: noi gindim cu imaginile obicctelor. sau noi géndim cu imaginile cuviniclor, altfel spus. noi géndim cu limbyjul nostra interior. Cei trei centri de imagini ai timbajului sunt auditivi, motori yi vizuali” Grasset stabilegle fn plus, cxisten{a unui centru motor supraordonat al celor deserig de Déjerine, care este centrul ideativ, integrator. Curentul globalist este inaugurat de P. Maric, ca 0 reaclie fall de teoria interpretarii functiei limbajului de eaire J. Déerine. P. Marie considera fimbajul ca pe un aspect al inteligentei privind ansamblul de date inva{ate prin procedeeke didactice Globalismul datoreaza mult lui C. von Monakow, care renunjand la local zations vorbeste de 0 fundamentare neurobiologiec’ in njelegerea functiilor ne ropsihice. UNerior globatismnul va fi dezvoltat de II. Jackson, Il, lead si K. Golde ste Porind de la cervetdrile lui II, Jackson, 1 Head considera eX pe suprafaja sului nu sunt reprezentate piri ale corpului ct sunt proiectate funetji. El ref Si admita termenul de .rntre’” pundind in locul acestuia termenul de forse prefereniale de imegrure”; inlocuind prin aceasta concepgia localizafionistl cu eva lobalstaUn aport esenfial Ia dezvoltarea curentului globalist fl aduc cercetirile ui K.Goldstein si A. Gello, bazate pe psihologia formei. K. Goldstein introduce in ocul centrilor de localizare a functiei, notiunea de ,,toralitate” (Ganzheit), consi- derand alterarea ca pc o activitale generalt cu pierdcrea atitudinii categorie i urmatd de o regresic a funcliilor citre conduite mai concrete, mai putin rajionale, ‘mai primitive, atunci efind se refer la functiile de limbaj. Contributii fn sprijinul concepfiei globaliste au mai adus S.E, Henschen, K.Kleist gi .M. Nielsen Curentul contemporan apare dup anul 1945 gi el este legal de progresele ncurochirurgici, al experimentului neuropsihologic $i de cercettrile de electroen- cefalografie (EKG). ] Cercetirile anterioare ale 1ui Ch. Foix, precum si cele privind leziunite ce- rebrale in focar de naturX post-traumatic’ (Foerster gi Penfield) fac ca s& se revink la teoria localizayjonistd. Se dovedeste fn felul acesta ci principiul general conform ‘clruia localiztrile cortico-cerebrale la om apar in concordan{é cu aspectele anato- moclinice ale tulburdrilor neuropsihice este valabil R. Jacobson a sugeral cil fn ceea ce priveste limbajul exist o analogie intre ctapele de achizifi ale acestuia, ca funcfie neuropsihica, gi formele sale de dezor- ganizare in conditii patologice. in mod egal J. Piaget a demonstrat c& functiile psihice se organizeazi dupt © schema de evolufie genetic’, in raport cu proces! de maturizare al sistemului rervos central, fapt care implici o diversificare funcionalK a viefiipsibice. Aceasta ze face si reconsiderdm eoria lui H. Jackson, conform cireia se poate vorbi despre © ierarhizare a functiilor neuropsibice, fn a ciror scart de organizare distingem Junctii de rangul 1, interioare, stabile si bine organizate si fincyit de rangul 1 superioare, complexe, instabile, aptnute recent si mai pufin organizate. Aceste idei ale lui H. Jackson au fost preluate gi dezvoltate ulterior de H. Ey care a formulat conceptia organodinamist& a organizArii gi functiondii sistemului nervos gi al viegii J psi LP. Pavlov subliniazt importanta proceselor de excita si inhibitie corticald ca fiind cele Youd procese neuropsihice fundamentale in dinamica activiviii ner- vse superioare. In felul accsta neuropsihologia fnccarcii si stabileasc% un acord fntre neurofiziologic si psihologia generals. KS. Lashley este primul care studia7a relajile dintre comportament gi functiile nervoase la bolnavii cu leziuni neurologice ale creierului. EI utilizeaz& t acest scop modclele psihologice pentrs studiul comportamentului ta acesti bolnavi Recultatcle cercetirilor sale le sintetizear tn cadrul unui now domeniu pe care-] 4 denumeste neuropsihologic. Re“ultatul cercetirilor iui K.S. Lashley in domeniul neuropsihok sintetizate fn urnitoarcke conclu + nu existd o legiturd direct fntre natura tulburirilor functionale gi focarul iil, cerebral,= coea ec este important fn cazul unei Ieziuni cerebrale este fn prinnul rénd fntinderea acesteia, = din punct de vedere funejional toate zonele creierului sunt echivalente, fie- care din ele putdnd participa la realizarea orice funcii, = tulburfrile functionale produse de leziunile cerebrale fn focar sunt tranzitori, putdnd fi preluate prin compensare de alte zone cerebrale rmase indemne. Studiile de psihologie experimental la bolnavii cu tulburiri psihice date de Jeziuni ale creierului au mai fost fntreprinse de B. Bourdon, M. Dide, Van Woer- kom, G. Marinescu gi A. Kreindler, H. Hécaen, H. Head, K. Goldstein, A. Luria, W. Penfield, M.l. Botez, 0. Sager. Se poate desprinde de aici faptul cX raporturile dintre neuropsihologic ¢i alte domenii stiinfifice sunt deosebit de importante. Existi o interpretare psihologic& a fenomenclor deductibile din neurofiziologie, dar in egal misurd, asistim la o apa- renti confluent de materii explicatd prin faptul ci neuropsihologia are raporturi cu alte discipline inrudite, fra insX a se confunda cu acestca. Dupa J. Piaget psihologia fiziologicd se cumuuleaz4 cu stiintele medicale, in sensul ef psihologia foloscste datele medicale tn egal misurd in care si medicina beneficiaza de cunostin{ele de psihologie. P. Sivadon gi colaboratorii au dezvottat {in mod deosebit acest aspect. Ml. Botez afirmi et neuropsihologia utilizeaz8 datele neurologiei clinics newrofiziologiei, psihofiziologiei, neuroanatomici, psihocibemeticii, neurolingvisti ii, etc., Ia fel cum datele neuropsihologiei sunt aplicate cu succes la logopedie, psiholingvistick, tn neurologia gi psihiatria clinict. C. Arseni, M. Golu $i L. Dindild, referindu-se la relatiile neuropsihologici cu alte discipline, remarc& urmatoarele aspecte: + relajiile cu anatomia sistemului nervos central, - relafii cu cibernetica gi teoria informatie © contribujie important in neuropsihologie o reprezint& cercettrile Iui Mo- ruzzi si Magoun referitoare la substanga reticulati a trunchiului cerebral (SRTC), ca 0 completare a cunostinjelor de psihofiziologie. Cercetirile experimentale si experienta clinicii de neurologic i-au permis tui W. Penfield si stabileascd legitura dintre ariile conticale senzitivo- motorii si re- prezentarea imaginii corporale la, aceste nivele, descriind ,.homunculusul” motor ‘i senzitiv. Studi importante legate de funcfia limbajului gi structure cerebrale, aparfin fi Luria, Hab pune problema raportului dintre procesul de invajare $i mecanismele neurdpsihofiziologice ale creierului,© contrihujie esentialé in cunoasterca functiilor neuropsihice ay repreental studile clinice referitoare la agnozii si apraxii (LM. Nielsen, J. Delay, J. de Aj iaguerra gi Hl, Hecaen, A. Kreindler, C, Enichescu), Resulté din cele de mai sus faptul ¢4 neuropsihologia oferd o bara. genera pentru explicarca mecanismelor proceselor psihice plecind de la datele de orga ‘are ale creicrului si functiile eerebrale, cu 0 importang’ teorelicl gi practic’ dea sebitd © analiza stent « neuropsihologici, demonstreara inst unitatea de conti aacestci discipline, metodele sale specifice de abordare ale unui obiect net delimit si scopurile pe care le urmireyte. Obiectul neuropsihologici este viafa psihicd, cesele psihice in relajie directt cu activitatea creierului. Metodele sunt repre7ent prin tehnicile de abordare ale func{iilor neuro-cerebrale, in scopul reproduceri Perimentale 4 manifestirilor psihice. Scopul neuropsihologiei este de # explica canismele proceselor psihice prin intermediul funcfiilor ncurologice. H. Heécaen gi G. Lanteri-Laura av izolat un numar de sase postulate fu mentale care stau la bara organiza activi i nismele acestor procese. He sunt unndtoarcle: 1) In eclaytle dintse compartamt gi creler, sau dinire condultcle cxgnitve cortexul cerebral, Se pot pune in evident anumite semnnificalii gi 0 coerenfa, powtd vorbi despre 0 adecvare perfect 2) Cunoaslerea rajionald a functiondrii cerebrale arc mai mult de invatat i ipotera conlorn carcia cortexul opereara dupa cimpurite topografice delinita dect conform terci c& el ar lucra ca un tot indivizibil; 3).Omul care apartine lumii vii, este un mamifer vertebrat, un primat de tip special, fapt care pune fn discufie tret teme 4) problema continuita{ii sau a rupturi speciei umane in raport cu i animal, bb) datcle de embriologie gi anatomie comparaté ale sistemului nervos cent converg in sensul unificarii ©) ctologia comparatd tinde, 8 arate importanta ireductibilé a comportame {elor in raport cu aspectul artificial construit al unor icrarhii suprapuse. 4) Daca mu exista o corespondenté reciprocd perfect inire anatom ‘comparalé, cxperimentul pe animale gi cel anatomoclinic gi neuropsihologia uma descoperd mai mult voeren{e gi anmonii deedt contra 5) Revulié din aceste sinteze care pot fi ins respinse de observatii yi exp iment; 6) Aceste sinte7e condue cAtre un numir de modele probabite dar care i tunul dintre ele nu pol pretinde ca s& devind o repreventare definitiva a realitiiCapitolul 2 INVESTIGATIA FUNCTIILOR NEUROPSIHICE Neuropsihologia este stinja care fnecarei 88 explice mecanismele prcesclor psihicw in legaturd cu funclile cercbrale, Spre deoscbin: de biologie, fizict, chimie, fn care obicctul este prezentat in c&mpul observatici, obiectul neuropsihologiei este doar intuit. Obicetul psihologict fiind doar intuit este un subicet de meditajic, mo- dclul de gandire fenomenologic, find fn acest cay, aga cum am mai ardtal, foarte important K. Jaspers elaborat metoda comprehensivé hazala pe fenomenologia lui E.llusserl Jn canul stingelor psihologice, obiectul devine subicct al refectici gi el este descifrat pe eale hermencutic& prin analiza reflexiva a semnificatci sale i Platon ne oferd un asemenca model de injelegere al realitai . derivatd din eva obiectivi. El deduce realitatca obiectiva din cea su- bieetiva prin proicetia imaginilor care due la formarea umbrelor aparenic ircale, deci subicetive. fn canal psihologici, subicctul mu se infatigcarA ca nigte aparonfe din care deduce reatitatca obivetiva. 1 ne apare ca 0 ,,iealitate obiectivata™ a conjinutului intrapsihie subiectiv. pe care © putem supune analizei noastre fn carul neuropxihologies obicetul, este Ins Ja tndemdina noastrd i el poate fi supus unci experienfe directe. Vom euta, fh felul acesta sf dezvoluim gi deducem procescle psihice, at@l eft s& putem alirma c& unctiile psihice sunt de- pendente Je ereier. find prin accasta, intr-o anumiti misurd, funcfii cerebrale. Orice metoda expérimentald are o anumitd subicetivitate gi anumite limite investigare a creicrului reprezint& o cale de studiere a functiilor Investigatia ia neuropsihologie este o investigatie a funcfilor cerebrale in general, Ha este un experiment in care persouna supusd cercetirii are un rol pas In psihodiagnostic investigatia are gi un rol de intersubiectivitate. Caracterul panicular al investigate’ eaperimentale in ncuropsihologie este in mai mica masurd legal de subicctivitatea individu Experimentul ncuropsihologic se poate desfigurs in mai multe modu: a) Persoane volunare alese la fntdmplare care sunt invitate $8 Ti se fel elee- troencefalograma: hy Subiec{i cu Weziuni corticocerebrale in focar la care se aplic teste de) Indivizi intethatj fn clinicile de neurologic sau de neurochirurgic la cag se pot aplica teste psihodiagnostice, investigajii EEG sau se pot culege bio. de actiune direct de pe suprafaja cerebral fn cursul operatiilor neurochirurg 4) Se poate, fn egal misurd, actiona prin excitarea creienuiui cu mic trovi si inregistrarca raspunsurilor pe EEG. LExperimentcle de acest gen irebuie efectuate fn stare de veghe pentru a pica colabora cu subiectul investigat pe tot parcursul experimentului. fr plus ‘mai poate interveni, in aceste cavuri cu administrarea de droguri psibotrope s psihodisleptice, urmirindu-se efeciele acestora. iin neuropsihologie.se poate lucra cu oameni normali, cu persoane purtti de leziuni cerebrale sau cu. animale la care se efectueazt diferite imterventii ch rurgicale pe creier urmarindu-se efectul acestora. j fn psihologia experimentald cercetirile se efectuca7d de treguld pe subicd normal. In studiile americane, loturile experimentale sunt alcktuite la care sunt simulate situa{ii speciale unmiirindu-se variaile constantelor fizi ‘ice, EEG, etc. Se unmtrese astfel atentia, emofile, reaciiile individului, mani stirile neurovegetative, stare de congtiin{’, etc. Prima forma prin carc se intr fn legéturd cu subiectul investigat este limbajf vocabularul aceluiasi model de utilizare. A doua etapl este analiza modifictil capacita{ilor de exprimarc ale subiectului legate de altertrile functiilor cerebral Orice leziune a cdmpului lui Broca duce Ja disartrie sau ta anartrie, care face ca legitura de comunicare dintre cercetitor si subiect s8 fie inop fn cursul investigajici se urmireste dinamica funciiilor cerebrale. Obos subiectului conduce ta refineri din partea acestuia, rezistente, atitudini contrari cerori, etc. Oboseata prelungitt conduce Ja refuzul coopertsii, adversitai. Apare chiar blocare bruset a func{iilor cerebrale, subiectul detagéndu-se de sarcina propus Fenomenele cele mai grave care pot aptirea sunt agilajia sau confuzia ‘In cazul investigarit functiilor neuropsihice sunter obligafi ca fn otice situ de psihodiagnostic, s& Jinem seama de caracteristicile specifice scopului um de investigatiile neuropsihologice. in sensul acesta noi webuie si distingem w toarele particularititi de comportament care pot s& se manifeste fn cursul diagnosticului neuropsihologic: ~ aspecte legate de tipologia subiectilor; = aspecte legate de capacitatea de injelegere si comunicare a subi minati, ~ gradul de aterare al limbajutui, ~ prezenja sau absenta paraliziilor, - starea de consting& a subiectilor (constiingk clar&, obnubilare, confuzie, poare, mutisin akinctic), = modull de reactie al subiectilor, - capacitatca aeestora de exprimare verbal sau non-verbal (mimic, gest late, scris, dese),~ evotufia subiectului tn cursul experimentului; + refuzul de coopergre: ~ blocarea subiectului, rezistenge, transfer negativ, - aparijia oboselii, anxictate, - stiri de agitaiic sau confuzie. Orice tulburare a structurilor cerebrale este insojiti de modificiri ale com- poramenu Studiul acestor schimbiiri reprezintS ins&si domeniul neuropsibolo- Ea este domeniul studiului mecanismelor prin care creierul controlea7i Fanefilepsbice yf comportamentl general (. Milo) fn general, efectéle tulburirilor structurilor cerebrale au dou consecinje: a) Tulburiri ale funciilor psihice (limbaj, inteligenta, memorie, afectivitate, lc.) considerate in relajie cu tipul gi localizarea lor cerebral; b) Tulburdrie structurilor cercbrale particulare gi consecin{cle acestora asupra, ‘comportamentului si functiilor psihice. Prin cele de mai sus se poate opera o distincie neti intre latura anatomicdt si cea functionata. Orice experiment urmitreste realizarea unor ,,leziuni rerebrate tn foca dtcacrisd, abe cresenilui: td Sorell ceddaexpertaicatal prac: Bf ~ natural: ‘raumatisme, tumori cerebrale, etc.; = de laborator. chirugical, stimuli electrice, ele; - neuro psiha-farmac ologic: prin wtilizarea unor substanje psinotrope capabile de a modifica funciiile neuro-psihice 1 comportamentul subiec{ilor. Factorii care influenjeaz experimentul in neuropsihologic, dup C.P. Sy- monds depind de doi factori: - tipul de leziune cerebral experimental’, ~ starea general a creieralui Tipul de eciune este legat de tei aspecte: ~ localizarea leziunii, = cauza leziunii; = cronicitatea leviunii. Cele mai frecvente modele de Jeziune cerebral in focar sunt reprezentate prin tumori cercbrile, leziuni produse prin interventii neurochirurgicale, focare de ‘pilepsie, leucotomii Starea organismului sau a ercierului pe durata evolutiei Ieziunii este legatt de urmatoarele aspecte: - varsta, la copii si tineri leziunile cerebrale au 0 consecin{f mult mai severs supra comportamentului, ~ preferinja manuald, legati fn special de tulburirite de vorbire, ~ factorii de personalitate, = diferen{cle legate de sex. Experimentul neuropsihologic poate fi Ricut pe om (in condifile oferite de (Patologia neurochirurgicald i intervenfile pe crcicr) sau pe animal (experimentul ade laborator), Trebuic, fh felul acesta Rcula comparalia Intre renultatele met logice obtinute in cazul cercetirilor pe om $i cele efectuate pe animale. RE. Thompson sintetizeazal in patra grupe metodele ulilizate fn investiga neuropsiholygicd: metodele anatomice, metodele biochimice, metodele fi si metodele experimentului psihotogic. 8) metodele cnatomnice, constau din leziuni practicate asupra Si vos Central (SNC) urmifrindu-se efectele avestora: = Fechuni cromice, proaluse pe eale neurochirurgicall i unmirite ca efect timp, leciuni acute, situalie in care efeetele leriunilor sunt umiltite imediat sacrificarea animalelor yi controlul histologic al Tipurite de experiment anatomie prin Ievit ropsibologie sunt ormattoarcle (vezi fig. I: falul izolat (I. Bremer), + ereierul izolat (F, Bremer). += stereotaxia (V. Horsley gi R.IL Clarke), - stimulirile electriee cerebrale (W. Penfield), = decorebrarea Nogic pe ani. re posicoliculars: 3: seine rnin: 4: scone pechuor: 8 sectime prhulhard (cir i") Studiul functiilor neuropsihice a fost realizal in experiment pe animale (pisio dine, sobolan), prin practicarea unor sectiuni prin encier la anumite nivele (Di indsley, 1.11. Schreiner gi IW. Magoun, ¥. Brenner, V. Horsley gi R.1N, Clarke ‘Scejjunile in plan frontal, care au fost practicate sunt urmatoarcle (vezi fig. 1 + scetiunea subbuthard, saw encefal izolat {june prehulbara, + sectiunea mediopontina, = seefiunea precoticulard, + sectiunea postevficutara DB. Lindsey. 111 Schreiner yi HW. Magoon reeomanda seetionarea cofalului la alte nivcle obpnim diferite modeke de experiment: ncuiupsihaleg (veri fig. 2, prin interesure Substantet reticthate a trunchiulué cerebral:+ intre A yi B se objine sindromul de rigiditate prin decerchrare, inire 13 gi C rigiditafea prin docerebrare este absentd, sectiunea la nivelul 1 realizeazit © decercbrare tal, iunea [: realizeur modelul decorticti Fig, 2. Scion roprensrtnd edits inhiitoare (-) i eile faiittoure (ey corchee fn rapon ew auseulaturs sa, [Nivel secuumilor cerebrue in modell de ma sas A ~ B: strani de rigiitate prin decerebrare: B — Cs aera rgi- prin docerchrane: Ds deceretrares ial: E: deworicaes 1b) Metoxtele chimice ¥i biochimice sunt de trei feluri: in vivo, in vitro, analiza bio-histo-chimicd, La acestew se mai poate adiuga gi experimentul care utilizca7 substantele cu ac{june neuro-psihotropa cu urmirirca efcctelor acestora, ©) Metudele fiiologire constay din, urmatoarcle teh inregistririle clectrocnecefalografice (LEG), rarile eronice eu microelectreri implantafi fn ereier ta animalele de stimularva clectrica a ereierului cu inregistrarca EUG a rispunsurilor. 4) Metodele experimentului psihologie vrmirese tn prin rind modifica ale comportamentului (S.S. Stevens, G.S. Woodworth si I. Sehlosherg, J.B. owski). MAL. Botez $i Colaboratorié menjionew urmiitoarele metode utilizate in nev- ropsihologie, inspirate din psihologia experimental, pe care le aplicd la materialul oferit de clinica ncurologica sau neurochirugical. Acestea sunt urmatoare! 1) Metexda observatiei, poate 1 de dou’ feluri: a) Observalia ocavionall, spontand sau pasiv (CL, Bernard), 'b) Observafia sistematicd sau activ’ care actionea7a in strdnsa dependen(é cu tena observatd, are un caraeter intenjional, presupune o anumjt organizare gi se adreseazit unui subivet anumit 2) Teste sé experimente, care utilizea7’. urmatoareke: 4) O ipowera de lucru stabilita anterior, by) Se studiaz un fenomen provocat saw invocat prin varierca unui factor chre actioneaza asupra subivetului,6} Sunt tnregistrate rezultatele performanfelor subiectului 3) Experimeraul psihologic, cére poate fi natural sau de laborator. 4) Analiza psihologica' a produselor activitditsubiectului: seri, desen, ete. 5) Metoda convorbiri sau a interviuhui clasic, este metoda cu care psihologul primeste gi oferd informatii si ca const din discuti, anamnezs, istoric. 6) Metoda biograficd! cuprinde anamneza subiectului, examenul clinic al aces- tuia, istoricul cazului 1) Metoda psihologiei romparate wtiizeazA datele rezultate din experiinentul pe animal, pe care-1 compart cu datele obfinute in cursul observatiilor la om. ‘Aceasta constti din metoda observatiei gi metoda stimulirilor electrice cronice ale ercieruhi : 8) Metoda reflexelor conditionate inijjath de LP. Pavlov, are ca obiect de studi comportamentul, M.J. Botez recomandi' in mod special milizarea metodologiilor care investi- ghea2% funcfile ncuropsihice tn situalii speciale gi fn primal rind funcfile intru- mentale (agnozii, apraxii,afazii), precum si memoria, atentia, reacfile, g&ndirea ©) Psihochirurgia. Accasta reprezinié metoda care a adus 0 contributic im- portant la dezvoltarea cunogtin{elor fn domeniul neuropsihologiei GJ. Le Beau). Ea reprezinti metoda de abordare chirurgicalé a afecjiunilor psihice prin interme- iul intervengiilor operatorii asupra creieruhui, tn scopul reducerii sau al suprinlcii tulburfrilor psihice fn general, si a celor de comportament fn special. Metoda cea mai frecvent utiliza este leucotomia, la care se adaug& topec- tomia sau lobotomia, Prin acestea se urmireste izolarea sau chiar tndeptrtarea for- ‘ma{iunilor anatomice ale creierului care se aff fn relatje functionald cu procesele psihice afectate patologic. Fa se aplicx in special fo cazurile cu tulburiri majore de comportament, In care componenta agresiva este deoscbit de importants ‘Aceste aspecte vor fi pe larg analizate fn capitolul consacrat neuropsihologiei comportamentului Fajh de datcle mai sus expuse din literatura giimifick de specialitaie, am fncercat si facem 0 sinte7A teoreticd si practic a metodelor utilizate in neuropsi- hologie. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul eX metodologia abordisii sux biectutui neuropsihologie! nu are un caracter unitar, ea find legatt de intenpiile $i tehnicile fiecdeui experimentator. Aceasta departe de a fi expresia unci neunifor- ritifi a modelului de gandire a obiectului neuropsinologici, este dovada dcosebit de mari plasticitili a acestui model in adaptarea sa la necesitiile practic-experi- mentale pe care le reclaim’ neuropsihologia Pe aceste considerente, am sintetizat metodele si tehnicile de investigare in ncuropsihologie dup o schema proprie pe care © vom prezenta in continuate.Metoda observayiel Observatia incepe cu prezentarea subiectului fn faja experimentatorului. Se noteaz dact acesta este deschis, destins, relaxat, dispus ca si colaboreze sau dack este anxios, rezervat etc. Vom efuta fine de la fnceput ca sX fnliturim aceste aspecte neplicute care pot modifica desfgurarea observatici cazului. Se va observa ‘mersul, stajiunea verticald, modul fn care subiectul se imbrac& gi se dezbract, modul fn care sunt coordonate: migetrile, Se trece apoi la investigarea lecturi, scrisului, a calculului mental aritmetic. ‘Sunt avute fn vedere in primul rnd functiile gnozice, praxiile si limbajul boinavului. Se cere recunnasterea imaginilor desenate a scrisului, copierea unor imagini desenate sau a scrisului, ete. Orientarea, Umméreste anativa orienta autopsihice sau allopsihice, in timp si spatiu, a subiectului: data nagterii, varsta, data calendaristic&, Jocul unde se alli, ete, Se investigheaz& schema corporald, sus-jos, dreapta-stinga, inaintc-inapoi. Analiza ‘timpului, cu definirea Ini ,,trecut”, ,.prezent”, ..viitor”, ,,acum”, ete. Experimentul Se prezint& sub dout forme: experimentul natural, legat de observata gi stu- diul bolnavilor cu leziuni cerebrale fn focar si experimentul de laborator, repre- zenlat prin cercetarile efectuate pe animalele de experien{& (maimuia, pisic’, cAine, sobolan) c&rora Ii s-au efectuat leziuni experimentale pe ercier sau li s-au implantat microelectrovi cronici. Asupra acestor aspecte am vorbit mai sus si vom reveni tn decursul capitolelor unnitoare. Reftexele condittonate Este metoda initiatl de LP. Pavlov constnd in a investiga formarea legatu- rilor temporare, 4 unor hahitudini, tn condijiile adaptirii subjectului la o anumitd categoric de stimuli repetali. Metoda a fost folositt lz noi fn far de G. Marinesct si A. Kreindler, Vom reveni mai tarziu asupra ci Testele psthologice fn neuropsihologic utilizarea testelor psihologice este freeventa. in scopul depistirii ulburirilor din sfera gnoziilor, praxiilor sau limbajului sunt folosite teste 25Ge recunoasterea imaginilor, denumirea gi definirca accstora; teste de comsiructic a figurloe, a spatiubui ete ‘Se pot uliliza de asemenea teste projective, testul asociativ-verbal, probe de vocabullar. teste de inteligenj&. Un loc aparte iT ocupa textcle cure investigheaza schema corporal, orientarca dreapla, stings, etc.+ Capitotul 3 ORGANIZAREA CREIERULUI $I VIATA PSIHICA Exista o corclatic directa intre modul de organizare mortologicd a creicrului si funclitle acestuia, ienplicit viata psthict. Aceste aspecte av fost puse in evident de mumerogi specialist (11. Jackson, R. Sherinngton, C. von Monakow, K, Gok: stein, G. Marineseu, W. Penfield, O. Sager, RW. Sperry. 13. Milner, J.C. Hecles, ete) Modul general de organizare moria-funejionali al ereierului are ta bara un ansamblu de principii care explic& aspectele raportului dintre ercicr gi viala psihica Acestea sunt urmatoarele: principiul neuronului, principiul centralizarii, principiul cefalizani, principiul © iccarhizarié gi al integra ipiul modelisi, principiul conexiunii inverse, principiut redunanei, prineipiul ver- balizArii, principiul instruibiitayii (C. Arseni, M. Golu, 1. Dandill). Le vom pre~ venta in continuare Principiul neuromului, se retierd la modul de organizare al ercierului, consi- derindu-se CA unitalea morfologicd yi functionall a acestuia este neuronal (S. Ra- mon y Cajal. C. Golgi. G. Marinescu, C. von eonomo, Principiw! centralicarié exprima convergenta reciproct si de grupare a neu- ronitor in ansamibluri organizate in centri nervogi Prin ipiul cefalizarié este Wegat de planul general de organizare al organismu- fui uman yi planuf de organizare af sistemului nerves central (SNC). Principrul corticalizarié Mabileste ed scoarja cerebral, cea tai noud for- Iafiune Hogeneticd, tinde x devin mecanismnul suprem de comand gi control al sistemului nervos central, subordondnd activitatea celorlalte formaliun’ subia- cente, Prin: ipiut vdiferentiertt si specialicartt stabileste ca envefatul este un sistem norfo-functional neomogen, avand fn modul Niu de organizare o diferentiere stru twrala yi de speviatizare functionai a clementelor care-1 compun, Prin. ipa ierarhizavii $i integrari sistemiee exprind legitatca complementar’ aa diferenticei i specialiarii in unganivarea fuacijonalé a ercierului. In sersal accsia se realizeusa un tip de retajic eu un dublu sens: ascendent, de la nivelele inferinare la cele superioare yi descendent, de ta nivelcle superioare la cele inferioare. iversificarca gi eresterea numérului verigilor de ..intrare”” yi a eelor de ale sistemutui organisanuluis,- legea fiziologick a exclusivitiii, potrivit cfreia organismul nu poate efectua fn acelasi timp dou’ comportamnente adaptative in raport cu stimuli exterior, ci umai una! singur. Principiul reftexului exprima natura fnstsi a activitii creierulvi, unitatea de bard functional a acestuia fiind arcul reflex. Prin pial model informayionaleizomori homomorfice se exprim& prin creierului de sursele de stimulare 1 de informajie ~ caracterul reflectoriu al viefii psibice. Principiul conexiunii inverse sui 1a baza modelului general de functionare al creicrului considerat ca un sistem cibernetic cu autoreglare 3i autofunctionare. In Virtutea acostui principiu, creierul are urmitoarcle capacitai ~ si-gi men{ind un anumit echilibru gi si-gi corecteze eventualele erori funeiio- rake; - Si-gi optimizeze gi sl-si dezvolte experienfa prin elaborarea unor noi sisteme de legituri gi achizijia unor noi structur} informational. Principiul reduncanyei se refer’ la actiunea factorilor perturbatorii asupra activitifi informagionate a ereierului Principiul verbalizari este legat de aparitia $i dezvolarea limbajului articulat. Principiut inssruiititei? pune fn evidentX faptul cX onganizarea gi func{ions- rea ervicrului are un caracter de plasticitate, de ,,auloclaborare” fn cadrul inte racjiunif sale cu mediul Unitatea structurald si functional a sistemului nervos este newronul. Ese compune dintr-un corp celular numit pericarion si din mai multe prelungiri. Una

You might also like

• Comunicarea Relational A Pe Intelesul Celor Mici

  

  Document51 pages

  Comunicarea Relational A Pe Intelesul Celor Mici

  Alina Nicoleta

  100% (4)
• Exercitii Asperger

  

  Document14 pages

  Exercitii Asperger

  cleo700

  No ratings yet
• Zen Reiki1

  

  Document41 pages

  Zen Reiki1

  cleo700

  100% (4)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Carte de Leacuri Si Retete Naturiste

  

  Document76 pages

  Carte de Leacuri Si Retete Naturiste

  Alina Hagiu

  91% (34)
• Goram The Dragon

  

  Document2 pages

  Goram The Dragon

  cleo700

  100% (1)
• Solutionarea Intarzierii Limbajului Rezumat

  

  Document0 pages

  Solutionarea Intarzierii Limbajului Rezumat

  cleo700

  No ratings yet
• Ghid de Disciplinare Pentru Parinti

  

  Document12 pages

  Ghid de Disciplinare Pentru Parinti

  Ungureanu Rodica

  100% (1)
• Trusa Muzicala de Prim-Ajutor

  

  Document10 pages

  Trusa Muzicala de Prim-Ajutor

  Mănescu Elvira Carmen

  No ratings yet
• Ghid Practic de Interventie in Criza - Radu Vrasti

  

  Document468 pages

  Ghid Practic de Interventie in Criza - Radu Vrasti

  maria_ciofu

  100% (2)
• Solutionarea Intarzierii Limbajului Rezumat

  

  Document0 pages

  Solutionarea Intarzierii Limbajului Rezumat

  cleo700

  No ratings yet
• Jocuri Dezv Emotionala

  

  Document2 pages

  Jocuri Dezv Emotionala

  porealala3196

  No ratings yet
• Modul 1 Educatie Timpurie

  

  Document81 pages

  Modul 1 Educatie Timpurie

  nikostoica

  78% (9)
• Cum Sa Incurajam Comportamentele Pozitive Ale Copiilor

  

  Document9 pages

  Cum Sa Incurajam Comportamentele Pozitive Ale Copiilor

  cleo700

  No ratings yet
• Exercitii Asperger

  

  Document14 pages

  Exercitii Asperger

  cleo700

  No ratings yet
• FullAbundance Manual English1 PDF

  

  Document0 pages

  FullAbundance Manual English1 PDF

  cleo700

  No ratings yet
• Respiratory Healing System: Channeled by Marcel Molenaar Manual Assistance by Alice Langholt

  

  Document4 pages

  Respiratory Healing System: Channeled by Marcel Molenaar Manual Assistance by Alice Langholt

  cleo700

  No ratings yet
• Nicholas The Wonderworker Ray

  

  Document0 pages

  Nicholas The Wonderworker Ray

  cleo700

  100% (1)
• Cosmic Light Energies

  

  Document14 pages

  Cosmic Light Energies

  cleo700

  100% (3)
• Manual de Idei Activitati Scoala Altfel

  

  Document104 pages

  Manual de Idei Activitati Scoala Altfel

  Andrada-DianaFilipciuc

  No ratings yet
• Cum Sa Incurajam Comportamentele Pozitive Ale Copiilor

  

  Document9 pages

  Cum Sa Incurajam Comportamentele Pozitive Ale Copiilor

  cleo700

  No ratings yet
• Conseliere

  

  Document128 pages

  Conseliere

  Ana Cojocari-Chirita

  No ratings yet
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (895)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (588)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (400)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1713)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (121)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)