ne gindisem sa publicam, in doua sectiuni separate, pe de o parte lucrarile simpozionului, si de cealaltacontributiile din afara. Pe masura insa ce cuprinsul volumului a capatat forma si densitate, am fostadusi la solutia prezenta, aceea de a dispune materialul nu dupa un criteriu pur formal, ci dupa unulorganic. Am structurat asadar studiile tematic, in jurul citorva concepte de mare suprafata, legate intreele printr-o retea freatica de sensuri, cum sint cele de multiculturalism si interculturalitate, de postcolonialism si postcomunism, de identitate si hibridare culturala. Cei doritori sa reconstituie sifelul in care s-au desfasurat lucrarile ARLC, vor gasi, alaturi de Cuvintul domnului Paul Cornea, programul coloviului.***Volumul este conceput in cinci sectiuni mari. Prima sectiune ofera citeva repere pentru delimitareaconceptului de multiculturalism. Avem placerea sa publicam doua conferinte si o masa rotundasustinute de Richard Rorty la inceputul lunii mai 2001, la Universitatea "Babes-Bolyai", in care profesorul american dezvolta concepte precum cel de politici culturale, de cultura religiosa, filosoficasi literara, de "intelectual" si "adevar mintuitor", de relativism postmodern, de toleranta interculturala.O alta contributie teoretica importanta este conceptul de "identitate multipla" elaborat de Victor Neumann. Cristian Moraru prezinta, din perspectiva unui universitar american, resursele culturaleincrucisate de care dispune un comparatist in ziua de azi.A doua sectiune desfasoara citeva subiecte apartinind studiilor postcoloniale. Virgil Nemoianu ofera o perspectiva asupra istoriei europene care socheaza parerile mostenite: Europa nu mai este privita cametropola colonizarii mondiale (fapt valabil doar pentru un interval de citeva secole), ci ca o marecolonie a altor civilizatii (pre-istorice, antice, medievale, cum e, spre exemplu, Islamul). O privirecontemporana asupra imaginarului colonial medieval arunca si studiul meu despre rasele monstruoasein care europenii clasificau populatiile regiunilor terestre indepartate si necunoscute. Trei studii seapleaca in continuare asupra legaturilor dintre postcolonialism si citeva discipline conexe: studiile postcoloniale vs. canonul occidental (Mircea Martin), feminism vs. postcolonialism (Mihaela Frunza)si postcolonialism vs. postcomunism (Ion Bogdan Lefter). in pandant cu textele despre postcomunismce urmeaza, Tomas Varnagy analizeaza o tema de istorie recenta, aplicata unei tari - Argentina - in perioada ce succede unei dictaturi nu de stinga, ci de dreapta.A treia sectiune trateaza subiecte ale lumii postcomuniste. atefan Borbély, Mircea Popa si DanielaKoleva reinterpreteaza, cu instrumentele noului istorism si ale psihoistoriei, istoria atit de ideologizatasi falsificata a "revolutiilor" comuniste din Romania si Bulgaria. Adaptind sintagma franceza "trahisondes clercs", Irina Badescu se ocupa de "tradarea intelectualilor" sub comunism. Doua cercetari, a luiSuzanne Travers & Edward Kanterian, si a Ruxandrei Cesereanu se apleaca asupra rolului si imaginiiSecuritatii in Romania comunista si postcomunista. Horváth Andor aduce in discutie judecata etica lacare este supus creatorul din perioada dictaturii comuniste de catre comentatorii de dupa 1989. ClaudeKarnoouh investigheaza presiunea pe care ideologia comunista a exercitat-o asupra unui alt gen dearta, arta "publica" (statuarul, afisele, spectacolele de masa), gindita de partid ca un vehicul al politicului. in sfirsit, Augustin Ioan face o retropesctiva a evolutiei arhitecturii religioase in ultimii zeceani.A patra sectiune este consacrata temei identitatii nationale (sursa adeseori a nationalismului sisovinismului) si a hibridarii si comunicarii interculturale. Dintr-un studiu mult mai extins, in care propune pentru Romania conceptul de Post-imperialism, Monica Spiridon selecteaza un capitol despredificultatile pe care romanii le-au intimpinat in definirea propriei identitati nationale. Despre problemele ridicate de postularea unei identitati basarabene trateaza si Elena Prus, care introduce cafactor suplimentar de analiza dihotomia urban vs. rural. Carmen-Maria Mecu si Nicolae Mecudezvaluie capcanele identitatii romanesti pornind de la conceptiile lui Maiorescu sau Lovinescu, intimp ce Gabriel Cosoveanu si Carmen Musat discuta identitatile alternative si optiunile ce i s-audeschis intelectualului estic in perioada postcomunista. in sfirsit, Romanita Constantinescu discutadespre permeabilitatea sau impermeabilitatea frontierelor, atit fizice si politice, cit si culturale simentale, in timp ce Cosana Nicolae si Madalina Nicolaescu se intereseaza de noi modalitati decirculatie a informatiei interculturale, cum ar fi constituirea de comunitati virtuale pe internet sau2
Leave a Comment