despre lume diferite de ale noastre. Viziunile materialiste, pozitiviste, atee nu dispun de mai multeargumente de certificare si validare decat viziunile religioase, mitologice, samanice sau de alta natura.in aceste conditii, mai important decat a ne intreba care dintre aceste viziuni detine adevarul absolut,este a cerceta adevarurile fiecareia dintre ele. Samanismul de toate formele, mitologiile antice, religiilesi misticile asiatice, cultele de mistere, monoteismele iudaic, crestin si islamic, gnozele, disciplineleoculte, metafizicile filosofice, teoriile stiintifice, viziunile artistice, toate aceste sisteme construiesc oimagine coerenta asupra lumii, care functioneaza in baza propriei consistente si satisface, in modevident, nevoile cognitive, axiologice, afective, metafizice sau estetice ale unor grupuri sau indivizi. Ostiinta (post)moderna a imaginarului are a cerceta aceste constructii vizionare in chiar calitatea lor deelaborari imaginare ce servesc drept lentile cognitive si decupaje simbolice si notionale ale realitatii. in plus, unitatile din care sunt ele asamblate, adica imaginile, simbolurile, mitemele, figurile arhetipale cealcatuiesc "caramizile" constructiei fantasmatice, formeaza o adevarata "imagosfera", ceea ce HenryCorbin numea Mundus Imaginalis. Relatia dintre om si mediul fizic nu (mai) poate fi conceputa ca unraport nemediat, umanitatea si lumea se intalnesc pe interfata extraordinar de complexa areprezentarilor imaginare.Deconspirarea naratiunilor metafizice explicative muta accentul de pe cercetarea esentialista pe ocercetare nominalista. Rezultatul este o pierdere progresiva a reperelor de certificare a realitatii, uncolaps al sentimentului de siguranta ontologica. in ultimele decenii, in afara de scepticismul filosofilor postmoderni, la aceasta mutatie au contribuit intr-o masura mult mai mare doua domenii cu evolutiispectaculoase. Pe de o parte, este vorba de redescoperirea si revalorizarea practicilor samanice de catrediverse miscari "contraculturale" - hippy, flower-power, psychedelism, New Age etc."Neosamanismul" contemporan submineaza masiv principiul pozitivist al realitatii si isi propune sasparga portile perceptiei spre planuri sau realitati paralele. Viziunile halucinogene, transele induse prindiverse tehnici (muzica, dans etc.), diverse forme de initiere religioasa care au inflorit in perioadaactuala au inspirat o arta, o muzica, o pictura, o literatura in care halucinatia si visul, sinestezia sifantasmele dirijate sunt forme de explorare a unor dimensiuni necunoscute ale fiintei umane (si poatesi ale lumii). Indiferent cum judecam aceste manifestari, ca o reintoarcere la un irationalism nociv, ca oreemergenta a laturii religioase din noi refulate de rationalismul modern, ca o revitalizare saurespiritualizare a unei umanitati amenintate de sterilizare, ele sunt niste fenomene sociale si culturalereale, pe care trebuie sa le cercetam si sa le intelegem tocmai pentru a nu le scapa de sub control si anu ne rataci in labirintul periculos al fanatismelor si misticismelor de tot felul.Cealalta evolutie postmoderna care a dus la fisurarea increderii in ontologie este exploziainformationala. Dezvoltarea bazei tehnologice a computerelor permite aparitia si rularea unor programe tot mai puternice de reconstructie si simulare a realitatii. Se vorbeste tot mai des de oinfosfera si de un ciberspatiu, de lumi virtuale care concureaza lumea reala. imbunatatirile progresiveaduse viziunilor cibernetice dinamiteaza rand pe rand criteriile de verosimilitate prin care noidistingem realitatea curenta de cea fictiva. Ele sunt pe cale de a deveni atat de performante incat incurand vor trece cu succes testele de verificare si certificare prin care individul uman diferentiaza intrereal si virtual. Criteriul substantialitatii sau esentialitatii ontologice devine irelevant, iar imaginilecibernetice tind sa se regaseasca pe acelasi plan cu reprezentarea curenta pe care o avem asuprauniversului. Cel putin aceasta posibilitate a ajuns sa fascineze si sa obsedeze. Cele mai rapide exemple pe care le pot da aici sunt cateva creatii cinematografice din ultimii ani, in care intriga "de succes" estenici mai mult nici mai putin decat problema epistemologica a consistentei realitatii. Mattrix, ExistenZsau The Thirteen Floor aduc la zi, in imagistica si vocabularul stiintei contemporane, vechea tema alumii ca iluzie sau constructie a mintii noastre. La fel cu doctrinele neosamanice, ele se joaca pe ideeaca suntem prizonierii unei fictiuni colective (indiferent cine o regizeaza, o divinitate antropomorfa sauuna ciberne-tica), in spatele careia se afla o meta-realitate necunoscuta, care necesita o "trezire". Chiar daca nu vor duce la descoperirea unor lumi paralele, asemenea explorari prin simulare informatica vor lamuri multe lucruri asupra modului de functionare a creierului uman si a sistemului reprezentational sicultural secretat de acesta. Cercetarile actuale asupra imaginarului nu mai pot ignora revolutia pe careinformatica este pe cale de a o produce in viziunea noastra asupra lumii.Fenomenul de desontologizare nu vizeaza doar filosofia, literatura, arta sau cultura in sens restrans. Elatinge si comportamentul nostru social. Revolutia informatica are repercusiuni masive in modul de2
Leave a Comment