Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
41Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
4.CaieteleEchinox_Restrictii_Cenzura

4.CaieteleEchinox_Restrictii_Cenzura

Ratings:

5.0

(3)
|Views: 1,402 |Likes:
Published by ucks

More info:

Published by: ucks on Aug 06, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

 
 4.Corin BragaCuvant inainteConceptul de cenzura defineste un anumit tip de relatie de putere intre doua instante, o instantaconducatoare, care detine controlul asupra intregii relatii, si o instanta condusa, aflata in subordineacelei dintai. Utilizand parghiile pe care i le ofera pozitia sa dominanta, partea conducatoare isi propunesa-si impuna propriile modele si scenarii explicative si sa restrictioneze sau sa interzica mesajulceleilalte parti. Actiunea de prohibire brutala a unor ideologii divergente sau opuse fata de ideologiaaflata la putere da continutul conceptului de cenzura.Ceea ce as vrea sa subliniez este ca notiunea de cenzura a depasit domeniul social, unde a luat nastere, pentru a fi amplificata atat intr-un sens metafizic-religios, cat si intr-unul psihologic-antropologic.1
 
Cazul cel mai cunoscut este, desigur, cel al cenzurii exercitate la nivelul societatii. Istoria omeniriiofera din pacate destul de putine exemple de situatii si societati in care conceptul de libertate, detoleranta si acceptare a punctului de vedere al celuilalt sa fi invins tendinta de a anihila, a converti saua limita aceasta alteritate. Cenzura a fost exercitata atat de institutiile si grupurile minoritareconducatoare, de la despotii si tiranii antichitatii la sistemele totalitare ale secolului trecut, prininstrumentele bine formalizate ale statului, cat si de grupurile majoritare asupra celor minoritare, de lavanatorile de eretici, leprosi sau vrajitoare din Evul Mediu si Renastere la persecutia minoritatilor etnice, sexuale sau profesionale din epoca moderna, exercitata prin mijloace mai informale, ce merg dela excludere si persecutie la ardere pe rug si holocaust.in afara insa de cenzura sociala, au mai fost definite, prin extensiune, si alte forme de interdictie. Unaeste cenzura metafizica, inteleasa de obicei ca o relatie de limitare a umanului in raport cu divinul. Dela tabu-ul magic din religiile samanice la interdictia marului cunoasterii si apoi a gradinii Edenului dinreligia iudeo-crestina, de la prohibitiile din basme la cenzura transcendenta definita de Blaga, toateacestea sunt cazuri in care divinitatile isi apara brutal, adeseori prin pedepse exemplare, conditia sistatura sacra, de intruziunea profana a oamenilor, a creaturilor lor. Cealalta este cenzura psihologica,definita de Freud ca o bariera ridicata de constiinta in calea invaziei materialului inconstient. Supra-eul, constiinta morala, persona sociala sunt instante psihice care, la fel cu Creatorul metafizic sau cudespotul ori grupul social dominant, refuleaza, de pe pozitia unui rationalism logocentric, mesajeleimaginare si fantasmatice, stihiale si haotice, venite din inconstient. Umanitatea profana, in calitate decreatura, grupurile sociale dominate, psihismul inconstient, toate aceste trei mase se confrunta culimitarile de libertate pe care li le impun principiile dominante. Acest volum al Caietelor Echinox isi propune sa exploreze diverse aspecte ale relatiei de restrictie si de cenzura, exercitata ideatic sau practic, colectiv sau individual, extra- sau intrapsihic.Ca si in cazul volumelor precendente, am organizat materialul pe module tematice. O prima sectiuneeste dedicata cenzurii practicate de catre grupuri sociale dominante asupra celorlalte grupuri. Trei textecu o functie propedeutica exploreaza istoria ideii de cenzura in spatiul romanesc. Primul dintre acesteaeste un fragment dintr-un studiu de larga respiratie in care Adrian Marino, analizand din perspectivaideologica texte din literatura noastra veche, cerceteaza aparitia si evolutia ideilor de libertate sicenzura in statele romanesti din secolele XVI-XIX. Ovidiu Pecican incearca sa impinga aceasta analizainapoi pana in Evul Mediu romanesc, punand la lucru, in lipsa documentelor scrise, surse alternative sideductii istorice. Monica Ghet completeaza triada investigand institutia cenzurii din ultima jumatate deveac printr-o metafora tragica, aceea a infruntarii dintre Creon si Antigona.Alte trei studii se constituie in varii mostre asupra tehnicilor de interdictie si de persecutie folosite desisteme cu baze ideologice diferite, nazismul, capitalismul si comunismul. Astfel, Erika Larsson isi propune sa scoata in relief lectia istorica oferita de evolutia revistei Judisk Tidskrift condusa de MarcusEhrenpreis, ce a aparut intre 1928 si 1964 in Suedia, Stefan Borbély panorameaza si psihanalizeazafenomenul american postbelic al McCarthysmului, adevarata vanatoare moderna de vrajitoare, iar Alexandru Vakulovski face o analiza a atitudinii aberante a statului sovietic fata de propriii sai cetateni,rusi sau de alte etnii, inrolati cu forta in razboiul sovietic din Afganistan. Despre relatiile dintremajoritate si minoritate, mai exact dintre romani si maghiari, este vorba in urmatoarele doua articole.Folosind texte legislative si documente din epoca interbelica, cum este un raport al unei Comisiiamericane pentru drepturile minoritatilor, Adrian Majuru pune in evidenta problemele redefiniriiideologice si institutionale a raporturilor etnice din Transilvania de dupa 1919. Mai aproape de ziua deazi, Zoltán Tibori Szabó vorbeste despre presiunea cenzuratoare pe care imperativul unitatii in lupta pentru drepturile minoritare il impune "din interior" presei maghiare din Ardeal si chiar din Ungariadupa 1989.A doua sectiune se ocupa mai larg de efectele pe care cenzura le are asupra mass-mediei. Comentand oserie de imagini din istoria europeana a cenzurii de la inventarea tiparului (de la Combustis libris lacaricaturi din secolul XIX), Ruxandra Cesereanu face o rapida trecere in revista a evolutiei cenzurii dela Indexurile papale la execrarea unui regizor precum Pasolini. Boyan Manchev discuta un cazdilematic din cultura bulgara contemporana, aplicabil in egala masura celei romanesti, si anumenecesitatea sau imposibilitatea de a cenzura, intr-o cultura democratica, scrieri anti-democratice sitotalitare, cum este Mein Kampf de Adolf Hitler. Vladimir Cvetovic se dedica unei probleme si mai2
 
grave, aceea a responsabilitatii sau chiar a culpabilitatii mijloacelor mediatice in cazul unor atrocitatietnice si sociale cum au fost cele din fosta Iugoslavie. Nicolae M. Constantinescu si Andreea Iacobaduc discutia in spatiul romanesc postdecembrist, aratand cum naravurile si reflexele gandirii totalitarecomuniste au fost perpetuate si uneori folosite deliberat in proaspata si dificila noastra democratie.A treia sectiune asaza sub lupa analitica diverse cazuri si exemple privind modul in care cenzura,exercitata atat din afara, prin institutii publice si morale, cat si interiorizata si asumata de creatori,deformeaza si deviaza traseele spontane ale creatiei religioase, li-terare, teatrale, muzicale si de altanatura. Silviu Lupascu se reintoarce in India antica pentru a analiza felul in care interdictiile ritualicedin ritualul hinduist al sacrificiului de animale se reflecta in Brahmane si in Sutre. Mai aproape de noiin timp si spatiu, urmatoarele doua texte se ocupa de genul utopiei, in care diagnosticheaza doua formeconjugate de cenzura si autocenzura. Degradarea, destul de rapida, a utopiei renascentiste initiate de unThomas Morus in antiutopii si distopii, este vazuta atat ca un rezultat al unei triple cenzuri ideologice,religioasa, rationalista si empirica (Corin Braga), cat si ca o consecinta a unui fenomen de inhibitieimaginativa si autosecatuire intelectiva intrisec mentalitatii si genului utopic insusi (Jean-JacquesWunenburger). Alte doua lucrari, ale Mihaelei Mudure si Carmen Bujdei, analizeaza, din perspectivastudiilor de gen (gender studies) felul in care figura si auctorialitatea feminina erau culpabilizate sisatanizate (mai exact ar fi poate "monstroizate") in secolele XVIII si XIX englez.Discutia asupra autocenzurii scriitorului este din nou readusa in spatiul romanesc de studiul lui CarmenAndras asupra unei opere interbelice, Trilogia balcanica a Oliviei Manning. Cenzura masiva simonstruoasa impusa artelor de regimul comunist este panoramata in urmatoarele doua studii, aleValentinei Sandu-Dediu inchinat muzicii din perioada stalinismului, si al Mirunei Runcan despreteatrul si arta regizorala din perioada ceausista. in sfarsit, Lucia Dragomir revine in contemporaneitate,investigand regimul libertatii dar si al restrictiilor interioare impus de genul jurnalelor si memoriilor, cea cunoscut o adevarata explozie dupa 1989.Cum am facut si in volumul precedent, incheiem aceasta analiza tematica spectrala cu recenzii la oserie de carti aparute in ultimul deceniu pe tema restrictiilor si a cenzurii. Scrise in limbi straine (cu precadere in engleza), aceste recenzii se doresc nu atat niste comentarii eseistice pe marginea cartilor respective, cat niste jaloane capabile sa orienteze publicul, strain si autohton, in cercetarea romaneascain domeniu.in finalul volumului, iesind din tematica lui specifica, publicam descrierea in limbile engleza sifranceza a Centrului de Cercetare a Imaginarului din Cluj, sub egida caruia apar Caietele Echinox, incontinuarea prezentarii in romana publicate in numarul precedent, cu ocazia inaugurarii Centrului.inainte de a incheia, mai trebuie amintit faptul ca tema prezentului volum ne-a fost sugerata de unsimpozion organizat de Fundatia Tranzit din Cluj, in 27-29 septembrie 2001, cu titlul Conference onCensorship in Present and Recent Europe. Cum Centrul de Cercetare a Imaginarului si FundatiaCulturala Echinox si-au propus sa conlucreze cu institutii similare din tara, la fel ca in cazul primuluivolum al Caietelor, realizat in cola-borare cu Asociatia Romana de Literatura Comparata, si cu aceastaocazie am invitat Fundatia Tranzit sa ne sprijine la conceperea acestui de-al patrulea volum. Prin bunavointa si diligentele doamnei Könczei Csilla, caruia ii multumim pe aceasta cale, am obtinut astfelspre publicare textele prezentate la simpozion de catre domnii Nicolae M. Constantinescu, Vladimir Cvetovic, Zóltan Tibori Szabó si Alexandru Vakulovski. 3

Activity (41)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Dan liked this
Dan liked this
daniluz8888706 liked this
Dan liked this
Denisa Chirita liked this
raza de soare liked this
hannah liked this
lorifil2002 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->