Cazul cel mai cunoscut este, desigur, cel al cenzurii exercitate la nivelul societatii. Istoria omeniriiofera din pacate destul de putine exemple de situatii si societati in care conceptul de libertate, detoleranta si acceptare a punctului de vedere al celuilalt sa fi invins tendinta de a anihila, a converti saua limita aceasta alteritate. Cenzura a fost exercitata atat de institutiile si grupurile minoritareconducatoare, de la despotii si tiranii antichitatii la sistemele totalitare ale secolului trecut, prininstrumentele bine formalizate ale statului, cat si de grupurile majoritare asupra celor minoritare, de lavanatorile de eretici, leprosi sau vrajitoare din Evul Mediu si Renastere la persecutia minoritatilor etnice, sexuale sau profesionale din epoca moderna, exercitata prin mijloace mai informale, ce merg dela excludere si persecutie la ardere pe rug si holocaust.in afara insa de cenzura sociala, au mai fost definite, prin extensiune, si alte forme de interdictie. Unaeste cenzura metafizica, inteleasa de obicei ca o relatie de limitare a umanului in raport cu divinul. Dela tabu-ul magic din religiile samanice la interdictia marului cunoasterii si apoi a gradinii Edenului dinreligia iudeo-crestina, de la prohibitiile din basme la cenzura transcendenta definita de Blaga, toateacestea sunt cazuri in care divinitatile isi apara brutal, adeseori prin pedepse exemplare, conditia sistatura sacra, de intruziunea profana a oamenilor, a creaturilor lor. Cealalta este cenzura psihologica,definita de Freud ca o bariera ridicata de constiinta in calea invaziei materialului inconstient. Supra-eul, constiinta morala, persona sociala sunt instante psihice care, la fel cu Creatorul metafizic sau cudespotul ori grupul social dominant, refuleaza, de pe pozitia unui rationalism logocentric, mesajeleimaginare si fantasmatice, stihiale si haotice, venite din inconstient. Umanitatea profana, in calitate decreatura, grupurile sociale dominate, psihismul inconstient, toate aceste trei mase se confrunta culimitarile de libertate pe care li le impun principiile dominante. Acest volum al Caietelor Echinox isi propune sa exploreze diverse aspecte ale relatiei de restrictie si de cenzura, exercitata ideatic sau practic, colectiv sau individual, extra- sau intrapsihic.Ca si in cazul volumelor precendente, am organizat materialul pe module tematice. O prima sectiuneeste dedicata cenzurii practicate de catre grupuri sociale dominante asupra celorlalte grupuri. Trei textecu o functie propedeutica exploreaza istoria ideii de cenzura in spatiul romanesc. Primul dintre acesteaeste un fragment dintr-un studiu de larga respiratie in care Adrian Marino, analizand din perspectivaideologica texte din literatura noastra veche, cerceteaza aparitia si evolutia ideilor de libertate sicenzura in statele romanesti din secolele XVI-XIX. Ovidiu Pecican incearca sa impinga aceasta analizainapoi pana in Evul Mediu romanesc, punand la lucru, in lipsa documentelor scrise, surse alternative sideductii istorice. Monica Ghet completeaza triada investigand institutia cenzurii din ultima jumatate deveac printr-o metafora tragica, aceea a infruntarii dintre Creon si Antigona.Alte trei studii se constituie in varii mostre asupra tehnicilor de interdictie si de persecutie folosite desisteme cu baze ideologice diferite, nazismul, capitalismul si comunismul. Astfel, Erika Larsson isi propune sa scoata in relief lectia istorica oferita de evolutia revistei Judisk Tidskrift condusa de MarcusEhrenpreis, ce a aparut intre 1928 si 1964 in Suedia, Stefan Borbély panorameaza si psihanalizeazafenomenul american postbelic al McCarthysmului, adevarata vanatoare moderna de vrajitoare, iar Alexandru Vakulovski face o analiza a atitudinii aberante a statului sovietic fata de propriii sai cetateni,rusi sau de alte etnii, inrolati cu forta in razboiul sovietic din Afganistan. Despre relatiile dintremajoritate si minoritate, mai exact dintre romani si maghiari, este vorba in urmatoarele doua articole.Folosind texte legislative si documente din epoca interbelica, cum este un raport al unei Comisiiamericane pentru drepturile minoritatilor, Adrian Majuru pune in evidenta problemele redefiniriiideologice si institutionale a raporturilor etnice din Transilvania de dupa 1919. Mai aproape de ziua deazi, Zoltán Tibori Szabó vorbeste despre presiunea cenzuratoare pe care imperativul unitatii in lupta pentru drepturile minoritare il impune "din interior" presei maghiare din Ardeal si chiar din Ungariadupa 1989.A doua sectiune se ocupa mai larg de efectele pe care cenzura le are asupra mass-mediei. Comentand oserie de imagini din istoria europeana a cenzurii de la inventarea tiparului (de la Combustis libris lacaricaturi din secolul XIX), Ruxandra Cesereanu face o rapida trecere in revista a evolutiei cenzurii dela Indexurile papale la execrarea unui regizor precum Pasolini. Boyan Manchev discuta un cazdilematic din cultura bulgara contemporana, aplicabil in egala masura celei romanesti, si anumenecesitatea sau imposibilitatea de a cenzura, intr-o cultura democratica, scrieri anti-democratice sitotalitare, cum este Mein Kampf de Adolf Hitler. Vladimir Cvetovic se dedica unei probleme si mai2
Leave a Comment