/  292
 
6.Corin BragaOmagiu Hugo MeltzlAcest volum al Caietelor Echinox se doreste a fi un omagiu adus lui Hugo Meltzl de catre Catedrele deliteratura comparata, de Limba si literatura germana si de Limba si literatura maghiara de la Facultateade Litere din Cluj. Nascut in 1846 la Reghinul Secuiesc, Hugo Meltzl de Lomnitz a facut studiistralucite in Germania, la Leipzig si Heidelberg. intors la Cluj, la numai 26 de ani, a devenit profesor,mai apoi decan al Facultatii de filosofie si pentru un timp rector al Universitatii clujene. Marele saumerit este acela de a fi intemeiat o revista considerata de catre specialisti a fi, fara false mandrii protocroniste, prima publicatie de literatura comparata din lume. Este vorba de Acta ComparationisLitterarum Universarum, al carei titlu era reprodus in nu mai putin de 12 limbi: ÖsszehasonlitóIrodalomtörténelmi Lapok, Zeitschrift für vergleichende Literatur, Journal de littérature comparée etc.Primul numar a vazut lumina tiparului in 1877 si revista a continuat sa apara pana in 1888. Pornind dela ideile lui Goethe privind necesitatea unei Weltliteratur care sa studieze "fenomenele originare" alecreativitatii umane, disciplina "plutea in aer", dar nu avea un organ publicistic specific. in mai multearticole programatice, Hugo Meltzl a formulat principiile pe care isi propunea sa le promoveze prinActa comparationis, si anume "comparatismul", inteles in primul rand ca arta a traducerii si a1
 
comunicarii intre diferitele literaturi europene, si "poliglotismul", restrans insa in mod practic la"decaglotism". Acest program deschidea calea unei cercetarii transfrontaliere, poliglote simultidisciplinare a literaturii europene si mondiale.La aproape 130 de ani de la aceasta initiativa, scoala clujeana de comparatism doreste sa isi manifestereverenta fata de acest inaintas deschizator de drumuri. Volumul de fata este conceput ca un Festschriftinchinat lui Hugo Meltzl. El cuprinde, pe de o parte, un set de studii dedicate revistei Actacomparationis, iar pe de alta un florilegiu de studii comparatiste care, mutatis mutandis, la o alta varstaistorica, duc mai departe programul comparatist al profesorului clujean.Volumul este organizat in patru sectiuni. Prima sectiune cuprinde traducerea in romaneste a celor treitexte programatice importante ale lui Hugo Meltzl, "Preliminarii ale literaturii comparate","Poliglotismul" si "Decaglotismul", insotite de un studiu introductiv, precum si o serie de analize alematerialelor publicate in Acta comparations si a profilului in general al revistei. Astfel, spre exemplu,sintezele lui László Csilla si al Sandei Ignat urmaresc modul in care a fost reflectata in revistaliteratura populara, maghiara respectiv romaneasca, iar cel al lui Lukács Andrea receptarea lui Kant sia lui Schopenhauer in cultura maghiara.Urmatoarele sectiuni cuprind o serie de studii de comparatism in onoarea lui Hugo Meltzl, pe care le-am regrupat, dupa un criteriu oarecum formal, in studii teoretice privind disciplina, in studii dedicateunor teme, motive, mituri si simboluri recurente in literatura europeana, si in sfirsit in studii in careoperele unor scriitori sunt, in mai mult dintre cazuri, cercetate in paralel.Astfel, in cadrul primei sectiuni, Vasile Voia face o apreciere de ansamblu asupra stadiului actual alcomparatismului, in special al conceptelor de tema si motiv, in timp ce Berszán István se interogheazaasupra aportului adus disciplinei de catre cercetarile textuale. Alte doua studii, ale lui Jean-JacquesWunenburger si Doru Pop, deschid comparatismul catre cercetarea imaginarului, primul investigandrolul imaginii si al simbolului in constituirea gandirii si a discursului filosofic, iar cel de-al doileafacand o panorama a metodologiilor contemporane in analiza imaginilor. Un alt grup de trei studii aduco alta dimensiune interdisciplinara comparatismului, fiind interesate de evolutia ideilor si amentalitatilor, de psihoistorie, de relatia creatorului cu societatea. in fapt, toate cel trei texte se apleacaasupra impactului ideologiei comuniste asupra artei: Stefan Borbély lamureste o serie de confuziiasupra conceptului de proletcultism, Monica Ghet analizeaza orbirea istorica a Vestului fata detotalitarismul rosu, iar Sanda Cordos urmareste felul in care caderea comunismului s-a reflectat inconstiinta intelectualilor romani.Cea de-a doua sectiune se deschide cu studiul de mare respiratie erudita pe care Adrian Marino ilinchina opozitiei dintre muze si arme in Renastere. Mircea Muthu pre-zinta o sinteza a cercetarilor saleasupra tipologiilor umane din literatura balcanica. Diana Adamek schimba tonul volumului, cu un textla granita dintre critica literara, proza si jurnal intim. Studiul meu se ocupa de trei tipologii alecalatoriei initiatice in Evul Mediu, fi-zica, mistica si alegorica. Camelia Burghele reface tipologiasfantului vindecator si a figu-rilor religioase harismatice. Dumitru Chioaru si András Kányádi se ocupade doua mituri moderne ale Erosului, cel al lui Don Juan si cel al lui Casanova, in timp ce MihaelaUrsa compara conceptia despre iubire din literatura contemporana cu cea a secolului al XVIII-lea.in cadrul celei de-a treia sectiuni sunt puse in lumina deschiderile comparatiste si corelatiile simbolicesi ideatice ale operele unor scriitori precum Borges (in re-lectura lui Matei Calinescu) sau Paul Celan(Norina Procopan) si a doi filosofi ce stau la capetele gandirii europene, Platon (Martin Engel) si Nietzsche (Stefan Maftei). in spiritul importantei acordate traducerilor de catre Hugo Meltzl, PetruForna si Delia Magdalena Leca scot in evidenta subtilitatile si dificultatile unor talmaciri cum ar fi ceaa lui Luther in romana sau a lui Eminescu in germana si italiana. in sfirsit, un alt grup de texte asaza in paralel operele a cate doi creatori, prin prisma unor concepte sau conceptii inrudite: fenomenuloriginar la Goethe si Blaga (Andra Ivan), catolicismul si pravoslavnicia la Nietzsche si Dostoievski(Constantina Buleu), si suprarealismul lui Magritte si Gellu Naum (Mara Stanca Rafan).in totul, prin acest volum Caietele Echinox si comparatismul clujean asuma o filiatie si celebreazafigura unui inaintas. 2
 
 Laura Gabriela Laza
Hugo Meltzls programmatische Schrifte
 
Abstract
:
The article analyzes the main programmatical writings of Hugo Meltzl.
Keywords
:
Hugo Meltzl, comparative literature, programmatical writings Zehn Jahre bevor Max Koch in Berlin seine "Zeitschrift für vergleichende Literaturgeschichte"herausgab, erschien in Klausenburg unter der Leitung von Hugo Meltzl, damaligen Professor an der Universität in Klausenburg, und seinem Freund und Kollegen Emanuel Brassai eine Zeitschrift, die inmehreren Sprachen Artikel zu Literaturwissenschaft und Literaturgeschichte beinhaltete. Allein der Titel "Osszehasonlito Irodalomtortenelmi Lapok" der dann später, 1879 "Acta ComparationisLiterarum Universarum" wurde, war in Deutsch und Ungarisch und in anderen Sprachen verfaßt,insgesamt 12. In dieser Zeitschrift wurde zum ersten Mal von einer neuen erst im entstehen begriffenen "Zukunftswissenschaft" geredet, von der Vergleichenden Literatur. Hugo Meltzl faßt dieAufgaben der neuen klausenburger Zeitschrift in drei programmatischen Artikel zusammen, die er inder 9., sowie in der 15. Nummer des ersten Erscheinungsjahres 1877 publiziert, sowie in der 24. Nummer des Jahres 1878: "Vorläufige Aufgaben der Vergleichenden Literatur". 1888 fühlt er schon dieKonkurrenz der berliner Zeitschrift von Max Koch "Zeitschrift für vergleichende Literaturgeschichte",und dies könnte auch der Grund sein, warum 1888 die letzte Nummer der Zeitschrift erscheint.In diesen Artikeln geht H. Meltzl von drei Grundprinzipien aus: von der Übersetzungskunst, demPolyglottismus und dem Dekaglottismus, welche die drei "Werkzeuge zur Verwirklichung der hohenvergleichend-literarischen Ziele" seiner Ansicht nach, darstellen. In den drei programmatischenArtikeln äußert Meltzl seine Thesen im Zusammenhang mit der neuen Wissenschaft, der Vergleichenden Literatur. Mehr als das, er plädiert für eine Reform der Literaturgeschichtsschreibungund für eine einzige universale Wissenschaftssprache, was für jene Zeit zwei sehr gewagte Gedankenwaren.Schon im ersten Artikel jongliert Meltzl mit neuen Termini oder gibt alten Termini neue Bedeutungen.Er nennt die neue Wissenschaft: Vergleichende Literatur und ist sich auch bewusst, dass seineklausenburger Zeitschrift die erste ist, die sich mit dieser Problematik auseinandersetzt. Er erkennt,dass die Vergleichende Literatur bei weitem keine fertige Wissenschaft ist, und trotzdem oder besser gesagt deswegen, sie eine Zeitschrift braucht. Die Zeitschrift soll ein Ort des Zusammenkommens der Dichter und Philosophen aller Nationen sein. Da sie eine neue Wissenschaft ist, kann sie sich zugleichnicht auf bereits existierende Kenntnisse berufen, sondern muss neue Horizonte forschen. Nicht nur der Vergleich als primäres Prinzip soll nach Meltzls Ansicht die Basis des neuen Presseorgans sein,sondern "Acta Comparationis..." muss zugleich "ein Organ für Übersetzungskunst und GoethescheWeltliteratur sein" . Das vorhandene Material soll also nicht nur verglichen werden, sondern "von allenSeiten ergänzt und intensiv gesteigert" . Der erste Artikel ist diesem wichtigen Prinzip der Übersetzungskunst gewidmet. Die Übersetzung ist eines der Mittel zur Steigerung des internationalenLiteraturverkehrs. Den Vergleich als Prinzip in sich fasst Meltzl als Hauptinstrumentarium dieser 3

Share & Embed

More from this user

Add a Comment

Characters: ...