• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Criza mondialã sau provocarea"Fetei Morgana"
În arta oratoriei existã ometodã numitã
"captatiobenevolensis" 
sau captareaatenþiei. Oratorul foloseºteaceastã metodã pentru aatrage atenþia auditoriuluiasupra sa, dar mai ales asupra mesajuluipe care doreºte sã-l transmitã. Pentru a fisigur cã cei care îl ascultã vor avea întrea-ga atenþie îndreptatã spre mesajul sãu, ora-torul trebuie fie sã prezinte o idee care sãdea naºtere unui sentiment de speranþã, debucurie, de exaltare, fie sã transmitã o ideecare sã ºocheze, sã creeze un sentiment defricã, de teamã, de panicã.În ultima vreme se încearcã impune-rea unui sentiment de fricã, de teamã, depanicã.
 Este crizã mondialã. O crizã finan-ciarã. O teribilã crizã economicã.
Canalelede televiziune, în unanimitate rãspândescaceastã idee. Întreaga mass-media bom-bardeazã conºtiinþa liniºtitã a întregiiumanitãþi. Cât de actual este cuvântulSfântului Apostol Petru, care spune în-tr-una din epistolele sale cã "diavolul urlãca un leu cãutând pe cine sã apuce"!În una din melodiile hip-hop, care seadreseazã în special tinerilor, se dã ºi rãs-puns de ce existã aceastã crizã financiarã.Ce ne spun hip-hoperii? Ne spun cã
"E  foame de bani, e foame de bani, bãieþi. Ce fel de bãieþi sunteþi?" 
Cu alte cuvinte, nueste
lipsã
de bani, ci existã o avidã
 foame
de bani. Iar dacã nu ai aceastã foame nufaci parte din grupul “bãieþilor adevãraþi”.Este realã sau nu aceastã crizã eco-nomicã mondialã? Pãrerea mea este cãaceastã crizã este de fapt "Fata Morgana"zilelor noastre. "Fata Morgana" este unconcept, dar este ºi o realitate. Mulþi aucrezut vreme îndelungatã cã este vorba deo simplã halucinaþie a celor care cãlãto-resc prin deºert. Astãzi însã s-a doveditºtiinþific cã nu este o halucinaþie psihicãpersonalã, ci o iluzie opticã realã. Aceastãreflexie este de fapt o realitate virtualãcare apare datoritã intersectãrii unor reali-tãþi materiale: nisipul, orizontul, cãldura.Ce este actuala crizã mondialã? Este in-tersectarea voinþei marelui orator al lumiiacesteia - diavolul - cu visele pe care acestani le-a inoculat. A urlat pânã acum arãtân-du-ne un nivel înalt material pe care îl pu-tem dobândi. Iar dupã ce iluzia a fost crea-tã, ne înspãimântã spunându-ne cã nu pu-tem pãstra ceea ce nu am avut niciodatã.În contradicþie cu el, Dumnezeu nespune cã ancorarea prea adâncã în lumeaaceasta este deºertãciune ºi cã trãind doarpentru lumea aceasta totul este "vânare devânt". De ce criza actualã creeazã o pani-cã atât de mare? Pentru cã sunt mai mulþicei care audiazã glasul marelui orator dia-bolic decât glasul binecuvântat al lui Dum-nezeu, care nu împrãºtie panicã, fricã sauteamã, ci bucurie, pace ºi liniºte.Crizã existã. Iar ea este Fata Morgana.Este o iluzie opticã ºi auditivã a unei nefe-riciri pe care ne-o provocãm noi. Este crizaspiritualã a omului care se ascunde de Dum-nezeu ºi de glasul Lui. Eu vã doresc ca înacest deºert al vieþii sã-L redescoperiþi peDumnezeu înainte ca "Fata Morgana" sãvã fure minþile.
Anul III, nr. 31august 2009
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
aparecu sprijinul
CMYK
“Dacã
 
voi,
 
ca
 
ucenici,
 
veniþila
 
duhovnici
 
cu
 
credinþã,
 
credinþa
 
voastrãva
 
face
 
din
 
noiprooroci”
Valorile educaþiei s-au îndepãr-tat mult de valorile creºtine. Ceputem face pentru a-i înarma pecopii în faþa ideilor pe care leimpune societatea?
(pag. 10)
Rugãciunea trupului, necunos-cutã multora dintre noi, areefecte surprinzãtoare.
(pag. 8)
Familia martirã a Brâncoveni-lor ocroteºte de veacuri ÞaraFãgãraºului.
(pag. 2)
„Nu existã gimnasticãmai bunãdecât metaniile“Brâncovenii, o familiede mucenici
Editorial de Pr. Iosif Ciolan
(pag. 5)
Copilul în mijloculispitelor
Din cuprins:
 
2
Se împlinesc anul acesta, în ziua deSfânta Marie, 295 de ani de la pãtimireaSfinþilor Brâncoveni. În miercurea Sãp-tãmânii mari a anului 1714, când ÎnsuºiDomnul a fost vândut, Sfântul Con-stantin aflã de trãdarea cãreia i-a cãzutvictimã. În Vinerea Mare, împreunã cufiii sãi Constantin, ªtefan, Radu ºiMatei ºi cu sfetnicul Ianache, începedrumul Golgotei. κi lasã profetic trãdã-torii în mâna lui Dumnezeu ºi porneºte înlãnþuit spre Stambul. Imediat, în locullui este numit domn ªtefan Cantacu-zino, fiul stolnicului Constantin Cantacu-zino, vãr primar cu Brâncoveanu. El, îm-preunã cu tatãl sãu, l-a lucrat la turci. DarDumnezeu nu i-a rãbdat nici pe ei ºi înzorii zilei de 7 iunie 1716, ambii au fostspânzuraþi la Constantinopol.La Stambul, Brâncovenii sunt întem-niþaþi ºi supuºi unor chinuri inimaginabile,pânã în ziua de 15 august - prazniculAdormirii Maicii Domnului, când doamnaMaria îºi serba ziua numelui, iar domni-torul împlinea 60 de ani. Uciderea celorºase a fost de o cruzime care i-a îngrozit ºipe turci. Constantin Brâncoveanu a fostsilit sã priveascã descãpãþânarea celorpatru fii ºi a sfetnicului Ianache, pentru caapoi sã-ºi afle ºi el, în acelaºi mod,sfârºitul. Trupurile martirizate au fosttârâte pe uliþi ºi apoi aruncate în apeleBosforului, iar capetele purtate în prãjini ºi înfipte la poarta seraiului, unde au stat treizile. Pe ascuns, creºtini milostivi au culesdin valuri trupurile sfinþilor ºi le-au îngropat în tainã, în insula Halchi.În acest timp, doamna Maria se gãsea închisã cu fetele, cu ginerii ºi cu nepoþelulde ºapte luni, scãpat ca prin minune de lamoarte, în temniþa Fornetta. Cu multã du-rere a primit vestea sfârºitului tragic alcelor dragi ei. Printre lacrimi, ºi-a fãgãduitcã nu va avea liniºte pânã nu va duce înþarã trupurile soþului ºi ale copiilor.Ca sã poatã împlini acest gând, doam-na Maria trebuia sã fie liberã. Cu multãdibãcie, a luat legãtura, în temniþã fiind, cuniºte prieteni ai familiei din þarã, care aufãcut rost de 50.000 de galbeni, bani împrumutaþi cu o dobândã uriaºã, ºi auplãtit vizirului preþul rãscumpãrãrii.Dar neîmpãcaþii duºmani din Þara Ro-mâneascã, Cantacuzinii, au dat aceluiaºivizir 40.000 de galbeni, obþinându-i promi-siunea trimiterii în exil a membrilor fami-liei Brâncoveanu rãmaºi în viaþã. Astfel,pe neaºteptate, aceºtias-au trezit în surghiun laKutahia, în Caucaz, un-de au stat trei ani, fiindapoi trimiºi în þarã.De-acum, doamnaMaria va face tot posi-bilul sã aducã în þarãtrupul soþului. Abia înanul 1720 va reuºi acestlucru. L-a aºezat, nu înmormântul pregãtit dinvreme de domnitor la Hurezi, ci sub o les-pede de marmurã albã, cu chenar floral,specific brâncovenesc, de labiserica Sf. Gheorghe Nou dinBucureºti. Pe piatrã se poate distingestema Þãrii Româneºti, precum ºi vul-turul cu crucea în cioc. În mod discret,evlavioasa doamnã a aºezat deasupracriptei o candelã de argint, cu o fru-moasã lucrãturã, tot în stil brâncove-nesc, care atesta cã acolo odihnesc"oasele fericitului Domnu Io ConstantinBasarab Voievod" ºi cã doamna nãdãj-duieºte ca tot aici "sã i se odihneascãoasele". Lumina candelei mormântuluia acoperit taina inscripþieitimp de douã veacuri, fiinddescoperitã abia în 1914.În preajma sãrbãtoriiSfinþilor Martiri Brâncoveni,preoþi ºi credincioºi ai bise-ricii ,,Sfântul Nicolae" din Fã-gãraº, ctitorie brâncoveneas-cã, lãsãm sã picure o lacrimãpe amintirea sfinþilor, dar ºi adoamnei Maria, nu mai puþin încercatã de un destin tragic.Ne gândim la ei ca la o fami-lie ºi împreunã ocrotitori ai neamuluiromânesc.
 Pr. Marcel Dobrea
 
Trecut ºi prezent în Bisericã
Credincioºii ortodocºi de pretutin-deni l-au sãrbãtorit în data de 20 iulie peSfântul Ilie Tesviteanul, prorooc alVechiului Testament ºi mare fãcãtor deminuni. În aceastã zi, biserica "SfântulIlie" din Oraºul Victoria s-a îmbrãcat înhaina bucuriei sãrbãtoririi hramului,bucurie care se putea citi pe feþele tuturorcelor prezenþi.Praznicul a început încã de cu searã, înajunul sãrbãtorii credincioºii luând partela slujba privegherii. Împreunã cu pãrin-tele Adrian Magda, parohul nostru, au fostalãturi de noi ºi pãrintele Ion Tãrcuþã dinUcea de Jos ºi pãrintele Marius Corleandin Bucium. A fost o searã plinã de lumi-na rugãciunii ºi a frumuseþii duhovniceºti.Cinstirea adusã sfântului a fost încu-nunatã de Dumnezeiasca Liturghie în di-mineaþa zilei de 20 iulie, biserica fiind fru-mos împodobitã cu numãrul mare de cre-dincioºi prezenþi, nu doar din oraº, ci ºidin parohiile învecinate (ºi nu numai) ºicu mireasma rugãciunii ºi a florilor aduse în dar. Dumnezeu ºi Sf. Ilie ne-au învred-nicit tot de prezenþa a trei împreunã sluji-tori, pe lângã pãrintele paroh fiind acumpãrintele Cornel Codrea ºi pãrinteleMihail Fogoroº, împreunã cu care ne-amrugat, cerând ajutorul lui Dumnezeu ºiocrotirea Sfântului Ilie.Ca în zi de sãrbãtoare a parohiei, la sfâr-ºitul Sfintei Liturghii am putut asculta con-certul de pricesne interpretate cu emoþiesfântã de patru doamne ale cântecului ro-mânesc: Mariana ªandru, Viorica Cerbu,Mioara Greavu ºi Eugenia Gheban. S-aubucurat împreunã ºi cerul ºi pãmântul…Precum Sfântul Ilie a reuºit, prin credin-þã ºi curajul demn de urmat, sã întoarcãpoporul evreu de la închinarea la zei la cin-stirea adevãratului Dumnezeu, nãdãjduimºi noi ca prin rugãciunile sale sã ne îndru-me pe calea cea adevãratã a vieþii veºnice.
Teodora Huºtiu, Victoria
Brâncovenii, o familie de mucenici
Mormântul SfinþilorBrâncoveni ºi candelaaºezatã de Doamna Maria
Biserica Sfântul Ilie din Oraºul Victoriaºi-a sãrbãtorit hramul
 
3
Eveniment
D
IMENSIUNI
º
IMATERIALEDEEXCEPÞIE
.
Crucea care vegheazã acumFãgãraºul este în formã de treflã, în stilortodox bizantin, ºi este constituitã dindouã pãrþi: una vizibilã, cu o înãlþime de7,50 m, ºi una care nu se vede din exteriorpentru cã rãmâne sub acoperiº, cu odimensiune de 1,50 m. Ea este montatã peo structurã de rezistenþã solidã: un stâlp defier beton, turnat, de 40/20 cm diametru ºiun stâlp de fier beton pe exterior, de 70/50cm. Este ancoratã din patru pãrþi cu patruancore, simbolizând cele patru puncte car-dinale, întreg mapamondul pe care Hristos îl cheamã la mântuire prin jertfa Sa.Materialul din ca-re este construitã cru-cea e þeavã de inox îmbrãcatã în tablã deinox titanizat, culoa-rea aurului, ºi este fabricat în momentul defaþã doar în douã locuri din lume. Con-form cercetãrilor savanþilor chimiºti, aceas-ta are o durabilitatea calitativã sigurã.Braþul orizontal al crucii are dimensi-unea de 4,70 m, lãþimea de 50 cm ºi gro-simea de 35 cm. În centru, între braþe, cru-cea are un cerc ornamental cu sãgeþi, ce sim-bolizeazã razele soarelui, cãci Hristos Dom-nul este pentru noi "Rãsãritul Cel de Sus".Crucea a fostfãcutã, cu materialuladus din strãinãtate,la Mapason Braºov.A costat 10 000 de eu-ro, fiind donatã dedomnul Dorel Piticaº,patronul firmei BlachDom. A fost trans-portatã de la Braºovcu o platformã înso-þitã de un echipaj depoliþie, având nevoiede aprobãri specialepentru gabarit depãºit.
Z
IDEÎNÃLÞARE
.
Ziua cea mare a înãlþãrii crucii pe cate-drala Fãgãraºului a fost vineri, 17 iulie,când Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul,alãturi de Pãrintele Ilarion Urs, stareþulMãnãstirii Brâncoveanu, ºi un sobor depreoþi, a fost în mijlocul nostru pentru a osfinþi. Au mai fost prezenþi atât donatorulDorel Piticaº, cât ºi reprezentanþi aiautoritãþilor locale, în frunte cu domnulprimar Sorin Mãnduc.Procedura înãlþãrii a fost una destul decomplicatã, în acest sens fiind nevoie de omacara adusã special pentru acest lucru.Fiind o lucrare de biruinþã a credinþeinoastre strãmoºeºti, nu se putea sã nuavem ºi ispite. Din cauza unei pene decurent am fost nevoiþi chiar sã o dãm jos odatã, apoi a intrat foarte greu în stâlpul derezistenþã, însã pânã seara la Vecernie afost înãlþatã ºi ancoratã.Lucrarea însã nu se terminã aici.Urmeazã încã 4 cruci pe turnurile mici, cuo dimensiune de 2,5 m (cam a treia partedin crucea mare) ºi alte 8 cruci pe cupole(cu dimensiunea de 1 m), dar ºi îmbrã-carea tuturor cupolelor în tablã de inoxtitanizat. Fiind o lucrare costisitoare, nã-dãjduim ca Dumnezeu sã deschidã ºi ini-ma altor oameni darnici, pentru a vedeacatedrala în toatã strãlucirea ºi mãreþia ei.
 Pr. Protopop Ioan Ciocan
Cunosc satul Hãlmeag pentru cãfac parte din cercul de preoþi care mergacolo de trei sau patru ani pentru a slujiSfânta Tainã a Maslului. La fiecarevizitã îmi veneau în gând cuvinteleMântuitorului: "Nu te teme, turmãmicã..." O bisericã micã ºi relativ pu-þini credincioºi. Puþini, dar inimoºi.Pãrintele Lucian Streza, din ªerca-ia, care se ocupã ºi de serviciile religioasede la Hãlmeag, a avut bunul, mãreþul ºiresponsabilul gând sã construiascã împre-unã cu autoritãþile locale ºi credincioºii deacolo o bisericã nouã. Zis ºi fãcut. S-aufãcut formele, s-a bãtut fundaþia ºi iatã cãlucrurile au fost pregãtite pentru rugãciu-nea arhiereascã de punere a pietrei detemelie. Seara plãcutã de 5 iulie 2009 s-abucurat la Hãlmeag de un aerfestiv. Aºteptat de o mulþimeimpresionantã de credincioºidin sat ºi de prin împrejurimi,de preoþi, oficialitãþi locale ºinu numai, Înaltpreasfinþia SaDr. Laurenþiu Streza a venitºi s-a rugat pentru reuºitaacestui proiect. A stropit cuapã sfinþitã în cele patru laþuriale locaºului de închinare ºi adezvãluit, printre altele, cãpiatra cea din capul unghiuluieste Hristos... Început bun s-a fãcut.Nu vreau sã mai adaug decât cã amfost dupã trei sãptãmâni din nou la Hãl-meag ºi nu micã mi-a fost mirarea cândam vãzut cã zidurile noii bisericii au fostdeja ridicate. ªi iarãºi mi-au venit în capcuvintele: "Nu te teme, turmã micã...","cãci unde voieºte Dumnezeu se biruieºterânduiala firii".
 Pr. Ciprian Bîlbã
 Înãlþarea Crucii catedralei fãgãrãºene
 
 Dragi locuitori ai Þãrii Fãgãraºului,
Duminicã, 16 august,
sun-teþi invitaþi sã vã alãturaþi pre-oþilor din parohiile dumnea-voastrã ºi sã participãm împre-unã la o mare ºi dublã sãrbã-toare: sfinþirea catedralei dinFãgãraº ºi intrarea sub ocroti-rea Sfinþilor Martiri Brânco-veni, care vor fi numiþi cu aceas-tã ocazie ocrotitori spirituali ai întregii Þãri a Fãgãraºului, deciºi ai dumneavoastrã.Evenimentul va fi prezidatde
 Preafericitul Pãrinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
care va fi întâmpinatla
ora 9
cu trãsurã, cai ºicãlãreþi. Dupã sfinþirea bise-ricii, Sf. Liturghie se va oficiaafarã, pe podiumul pregãtit spe-cial în faþa catedralei.Vã rugãm, pe cei careaveþi, sã vã îmbrãcaþi în fru-moasele noastre costume popu-lare, pentru a ne împodobi nunumai sufleteºte, ci ºi trupeºte,la acest mare praznic.
Vã aºteptãm cu drag! Pr. Protopop Ioan Ciocan
O bisericã nouã
la
 
Hãlmeag
 
Crucea este simbolul fundamental al locaºului de cult. Dela punerea temeliei catedralei din Fãgãraº ºi pânã la aºezarea crucii de pe cupolã, ca semn al biruinþei, a fost un drum lung ºi anevoios. Înãlþarea crucii pe catedrala Þãrii Fãgãraºului a fostun moment pe care l-am aºteptat zi de zi, cu multã nãdejde ºi bucurie, pe parcursul anilor ridicãrii acestui impresionantlocaº de cult pentru ortodoxia fãgãrãºeanã. Atunci când cruceaeste înãlþatã, înseamnã cã jumãtate din lucrare este terminatã.
Invitaþie
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...