• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
1
 
EP. NICOLAE VELIMIROVICI
OMILII SI PREDICI 
 
 2
INTRODUCERE
de Episcopul Kallistos de DiokleiaÎn tinere
ţ
ea sa, viitorul Episcop Nicolae avusese odinioar 
ă
o convorbire cu un p
ă
rinteduhovnicesc din Sfântul Munte Athos. Tân
ă
rul Nicolae l-a întrebat pe c
ă
lug
ă
r: "P
ă
rinte, careeste cea mai important
ă
lucrare duhovnicesc
ă
a sfin
ţ
iei voastre?" B
ă
trânul (stare
ţ
ul) a r 
ă
spuns:"Chipul des
ă
vâr 
ş
it al lui Dumnezeu." Episcopul Nicolae spunea atunci când era mai adunat cuanii, "De atunci m-am ostenit s
ă
dobândesc chipul lui Dumnezeu.
Ş
i, atât de pu
ţ
in cât am reu
ş
it,aceasta m-a ajutat din destul ca s
ă
-mi pun
ă
opreal
ă
de la p
ă
c
ă
tuire, pe când m
ă
aflam în libertate,
ş
i de la dezn
ă
d
ă
 jduire, pe când eram în închisoare. Dac
ă
ne-am putea p
ă
stra chipul DumnezeuluiCelui nev
ă
zut, am fi mai ferici
ţ
i, mai în
ţ
elep
ţ
i
ş
i întru t
ă
rie mai mare în toate zilele
ş
i în totceasul vie
ţ
ii noastre."Aceast
ă
putere a chipului - acest sens viu al prezen
ţ
ei imediate
ş
i personale - marcheaz
ă
 toate omiliile Episcopului Nicolae. Acestea sunt întru bog
ăţ
ie mare de expresii uimitoare simple,dar de o adâncime nem
ă
surat
ă
. "Totul este cu putin
ţă
cu ajutorul lui Dumnezeu" (Bunavestire)."Cerul vorbe
ş
te cu pu
ţ
ine cuvinte
ş
i nu spune nimic de prisos" (Na
ş
terea I). Hristos "nu estecârpaci ci
ţ
es
ă
tor" (Sfânta Cruce). Moartea Mântuitorului pe Golgota este " tainic
ă
precumve
ş
nicia, întru t
ă
rie precum p
ă
mântul
ş
i cumplit
ă
precum iadul" (Marea zi de Vineri). "Cu câtiubirea este mai mare, cu atât
ş
i suferin
ţ
a este mai mare" (Marea zi de Vineri). (Aici Episcopul Nicolae vorbea din experien
ţ
a sa direct
ă
, c
ă
ci în timpul celui de al doilea r 
ă
zboi mondial, elfusese trimis în ru
ş
inosul lag
ă
r de concentrare de la Dachau.) "Acolo unde exist
ă
credin
ţă
, se afl
ă
 dialog"; lumea este un "mare spital" (Prima Duminic
ă
dup
ă
Pa
ş
ti). Hristos "nu a s
ă
vâr 
ş
itniciodat
ă
nici o singur 
ă
minune pentru El - toate minunile erau pentru al
ţ
ii" (Duminica a IV-adup
ă
Pa
ş
ti). "Întreaga lume este darul lui Dumnezeu pentru om,
ş
i omul este darul lui Dumnezeu pentru lume" (Duminica a IV-a dup
ă
Pa
ş
ti). Expresii de felul acesta aduc o nou
ă
str 
ă
lucire pasajelor din Evanghelii care ne erau bine cunoscute,
ş
i le ascult
ă
m ca
ş
i cum ne-ar fi citite pentru prima oar 
ă
. Tocmai aceasta este
ş
i inten
ţ
ia Episcopului Nicolae. Scopul acestei lucr 
ă
riîntregi este atât unul lucr 
ă
tor cât
ş
i unul pastoral: nu ca s
ă
ne îndestuleze cu informa
ţ
ii ori ca s
ă
 ne satisfac
ă
curiozitatea noastr 
ă
, ci ca s
ă
ne rede
ş
tepte credin
ţ
a noastr 
ă
. El st
ă
ruie
ş
te s
ă
arate c
ă
 scopul întregii Scripturi este de a ne aduce via
ţ
a ve
ş
nic
ă
: "Ceea ce st
ă
scris în Evanghelie are unsingur scop: c
ă
trebuie s
ă
crede
ţ
i c
ă
Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu ... ceea ce st
ă
scrisînseamn
ă
 
ş
i faptul c
ă
, crezând, s
ă
ave
ţ
i via
ţă
întru numele Lui" (Prima Duminic
ă
dup
ă
Pa
ş
ti).Episcopul Nicolae este con
ş
tient întru t
ă
rie de bog
ăţ
ia Sfintelor Scripturi. El socote
ş
teîntru totul firesc faptul c
ă
fiecare dintre noi trebuie s
ă
avem Evanghelistul nostru mult iubit.
 
3
"Unii oameni, potrivit alc
ă
tuirii
ş
i aplec
ă
rii lor duhovnice
ş
ti, afl
ă
mai mult
ă
odihn
ă
 
ş
i t
ă
m
ă
duire pentru sufletul lor în Matei, în vreme ce al
ţ
ii se folosesc mai mult de Marcu, Luca ori Ioan"(Na
ş
terea Domnului III). Aceast
ă
diversitate trebuie s
ă
se vad
ă
, de exemplu, în chipul în carefiecare Evanghelie începe într-un moment diferit: "Evanghelistul Ioan începe din ve
ş
nicie; Mateiîncepe de la Avraam; Luca începe cu na
ş
terea Mântuitorului pe p
ă
mânt; Marcu începe cuBotezul din Iordan." De ce nu încep ei în acela
ş
i chip? Ca s
ă
ne arate, r 
ă
spunde Episcopul Nicolae, c
ă
 
ş
i în noi în
ş
ine
ş
i în realitatea din jurul nostru, se afl
ă
patru feluri de început: "Unuleste începutul nostru întru Dumnezeu, urm
ă
torul este întru str 
ă
mo
ş
ii no
ş
tri, cel de al treilea în p
ă
rin
ţ
ii no
ş
tri
ş
i cel de al patrulea este la vremea când începem s
ă
ne ar 
ă
t
ă
m cea mai marelucrare a noastr 
ă
în lumea aceasta." Hristos, adaug
ă
el, mai are al "cincilea început", în rela
ţ
iaLui persoanl
ă
cu fiecare dintre noi, "când El prinde via
ţă
în inimile
ş
i min
ţ
ile noastre ca singur Mântuitor al nostru" (Duminica dinaintea Botezului Domnului).Cu toat
ă
aceast
ă
diversitate, Sfintele Scripturi se afl
ă
întru bun
ă
alc
ă
tuire unitar 
ă
. De câteori sunt dou
ă
sau trei relat
ă
ri diferite ale aceluia
ş
i eveniment, acestea "se îmbin
ă
între ele
ş
i secompleteaz
ă
una pe alta" (Na
ş
terea Domnului III). În toat
ă
aceast
ă
form
ă
diferit
ă
 
ş
i care serepet
ă
nu este nimic la întâmplare sau de prisos: "Nimic din Sfânta Evanghelie nu este laîntâmplare" (Na
ş
terea Domnului IV); "Domnul nu a f 
ă
cut nimic, nici nu a vorbit vreun cuvânt,nici nu a îng
ă
duit s
ă
I se întâmple ceva în vremea vie
ţ
ii Sale celei p
ă
mânte
ş
ti, care s
ă
nu fie pentru mântuirea noastr 
ă
" (Duminica l
ă
satului sec de carne). În deslu
ş
irea acestei variet
ăţ
inesecate a Scripturii, Episcopul Nicolae urmeaz
ă
metoda exegezei (explicativ
ă
) care a izbutit pururea în Biserica Ortodox
ă
: el în
ţ
elege Scriptura în lumina Tradi
ţ
iei, luându-
ş
i ca îndrum
ă
tor P
ă
rin
ţ
ii Bisericii. Uneori le pomene
ş
te numele; adesea s-a referit la ei f 
ă
r 
ă
s
ă
dea vreun citatanume. Dar în acela
ş
i timp, nu-i este team
ă
s
ă
introduc
ă
interpret
ă
ri noi, de-ale lui proprii, rodulcuget
ă
rii sale personale
ş
i al rug
ă
ciunii. Aceast
ă
îmbinare a originalit
ăţ
ii creatoare cu pioasarespectare a Tradi
ţ
iei d
ă
omiliilor Episcopului Nicolae marea bog
ăţ
ie de aleas
ă
pre
ţ
uire.Una dintre temele dominante ale Episcopului Nicolae de-a lungul acestei lucr 
ă
ri întregieste valoarea suprem
ă
a libert
ăţ
ii omului. Acest lucru este limpede de la început, din prima saomilie. "În
ţ
elepciunea omului, inima omului
ş
i voin
ţ
a omului trebuie cercetate. F
ă
r 
ă
ispitire nuexist
ă
libertate,
ş
i f 
ă
r 
ă
libertate nu exist
ă
oameni, ci numai dou
ă
feluri de piatr 
ă
- mi
ş
c
ă
toare
ş
inemi
ş
c
ă
toare" (Bunavestire). "Omul este o fiin
ţă
liber 
ă
... el este f 
ă
cut pentru libertate
ş
i se mi
ş
c
ă
 spre libertate" (Na
ş
terea Domnului III). Spunând "se mi
ş
c
ă
spre", Episcopul Nicolae arat
ă
c
ă
 libertatea nu este numai un dar ci
ş
i o menire, nu numai punctul nostru de pornire ci
ş
i obiectivulnostru fundamental care ne cere un pelerinaj foarte lung, marcat de suferin
ţă
 
ş
i jertf 
ă
. Nu esteu
ş
or s
ă
fii liber! Într-adev
ă
r, a
ş
a cum sublineaz
ă
el în repetate rânduri, nu poate exista nici un felde libertate f 
ă
r 
ă
ascultare. Este semnificativ faptul c
ă
, în predica sa de la începutul Postului
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...