TRATAT PRACTIC DE RAJA YOGA

VINDECA-TE I REALIZEAZA-TE PRIN YOGA

Studiu introductiv, com nt!rii "i not d #

D!n $ir!%ori!n
Cuvant adresat autorului de: S&!mi D%ir ndr! 'r!%m!c%!ri
(o)t con)i*i r +n ,ro-* m d Yo.! !* d-n i Ind%ir! G!nd%i

Cuv!ntu* +n!int !* r ( r ntu*ui Dr/ Dumitru Con)t!ntin

COLEC0IA CA$P 12NDA$ENTAL

'2C2RETI, RO$ANIA, 3445 EDIT2RA A6IS $2NDI '2C2RETI , 3448 '2C2RETI , 599: EDIT2RA ET7OS

S2$AR
Cuvant nainte (completat in 18 iulie 2008)
Cuvant adresat autorului de:Swami Dhirendra Brahmachari(fost consilier n pro leme de !o"a al d#nei $ndhira %andhi) Cuvantul nainte al referentului Dr&Dumitru Constantin

1 $ntroducere &.................................................................................................................... 2 1.1.Caracterizarea sistemului Yoga; Aplicaii................................................................... 2 1.2.Ce este Yoga?................................................... 4 1.3.De ce s practicm Yoga? ......................................................................................... 8 1.4.Aspecte privi ! practica Yoga..................................................................................... 1" 1.4.1.#ste autoco trolul accesi$il tuturor oame ilor?..................................................... 11 1.4.2.#ste autoco trolul util sau i util; este periculos?.................................................. 11 1.4.3.%utem practica Yoga &r ' !rumare( i !epe !e t? ............................................... 12 2& 'ecesitatea cunoa(terii de sine (i a sistemului !o"a pentru vindecare (i reali)are 2.1.)ecesitatea cu oa*terii !e si e *i Yoga. ................................................................ 13 2&2& Cunoa(terea ori)ontal*(mi+locita) (i vertical*(nemi+locita) n scrierile sacre ale omenirii ...... 33 2.2.1. Caracteristicile +ltimei ,ealiti . ....................................................................... -2 2.3..eto!e !e cu oa*tere *i !e co trol ale + iversului.................................................... -/ 2.3.1.0i teza 1rie t21cci!e t *i supravieuirea civilizaiei terestre. . . . . -/ 2.3.2.3lumi area *i *tii a................................................................................................. -1 2.4. Comparaie *i prog oz asupra evoluiei te4 ologice *i a evoluiei + iversului;ortote4 ologiile *i accesul la puterile supra aturale........................................................................................ . 52 2.4.1.#6empli&icare7 puterile para ormale 8origi e(o$i ere9 ....................... 55 ,& !o"a n te-tele revelate (Shruti) (i transmise (Smrti) ........................................ 81 3.1. :iliaia li gvistic *i co ceptual................................................................................ 81 3.2. ;e6tele revelate 804ruti9 *i tra smise 80mrti9............................................................. 82 3.2.1.<e!a ' se s larg; te6tele tra smise 80mrti9.............................................................. 82 3.2.2.%reze tarea caracteristicilor celor patru <e!a......................................................... 83 3.2.3.;ipuri !e te6te ce alctuiesc <e!a........................................................................ 8/ 3.2.4.;e6te m emote4 ice; 0utra 8te6te mi6te9.............................................................. 85 3.3.0istemele &iloso&ice 8Dars4a a9 *i Yoga ............ ..................... 88 3.3.1. 0istemele orto!o6e *i 4etero!o6e 8clasi&icare( caracterizare9. . . . 88 3.3.2. )=a=a sau ;ar>avi!4=a..................... . (............................................................. ?" 3.3.3. <ais4es4i>a sau <ai*e*ica ................................................................................. ?? 3.3.4. ,elaia !i tre ga !ire( lim$a@( i &ormaie *i Yoga. ......................................... 1"" 3.3./. 0am>4=a sau 0a >4=a...................................................................................... 1"/ 3.3.-. Yoga 8,a@a2Yoga9 .......................................................................................... 1"3.3.5. 0am>4=a *i Yoga ........................................................................................... 1"3.3.8. %urva2.imamsa sau .imamsa..................................................................... 1"8 3.3.?. <e!a ta sau +ttara .imamsa......................................................................... 1"? 3.4.+ itatea sistemelor !e ga !ire( e6perime tare !irect a +ltimei ,ealiti * i realizare !e si e i 1rie t ..................................................................................................................................112 3./. .esa@ul !octri ei e6perime tale Yoga; ecoul su ' epoca actual. . 115 .& 'ote ...................................................................................................... . 118 /&Bi lio"rafie selectiv*................................................................................................ 122 0&Cuprinsul vol& $$ intitulat: 12ractica !o"a1 3& Cuprinsul vol& $$$ intitulat:14forismele despre !o"a (!o"a#Sutra) ale lui 2atan+ali1 n traducerea (i comentariul lui Swami Dhirendra Brahmachari (i Dan 5irahorian

P ntru nout!ti m ntin ti * .!tur! cu )ituri* !utoru*ui d dic!t A1ORIS$ELOR L2I PATANJALI
$IRA7ORIAN#A1ORIS$ELE L2I PATANJALI YOGA S2TRA O1 PATANJALI- T7E INNER REVOL2TION T7E $OST I$PORTANT 'OO; ON EART7 YOGA S2TRA O1 PATANJALI PATANJALI<S YOGA AP7ORIS$S INNER REVOL2TION-PATANJALI YOGA S2TRA $IRA7ORIAN#A1ORIS$ELE L2I PATANJALI PATANJALI YOGA S2TRAS, T7E =AY TO INNER 7EAVEN

%tt,#>>&&&/m?),!c /com>,!t!n@!*i?o.! %tt,#>>AB9/?!%oo/com>,!t!nC@!*i %tt,#>>,!t!n@!*i?o.!/),!c )/*iv /com> %tt,#>>,!t!n@!*i3/mu*ti,*?/com> %tt,#>>&&&/,)i-)ci nc )/com %tt,#>>&&&/,)i-)ci nc /com %tt,#>>,!t!n@!*i-inn r-r vo*ution/-*o.),ot/com %tt,#>>,!t!n@!*i3/-*o.),ot/com> P!t!n@!*i-Yo.! Sutr! on =ordPr ))# %tt,#>>,!t!n@!*i)utr!/&ord,r ))/com> P!t!n@!*i Yo.! Sutr!) P%oto) %tt,#>>&&&/(*icDr/com>,%oto)>,!t!CnC@!*i> P!t!n@!*i Yo.! Sutr!) Grou,) %tt,#>>t c%/.rou,)/?!%oo/com>.rou,>P!t!n@!*iCYo.!> %tt,#>>t c%/.rou,)/?!%oo/com>.rou,>P!t!n@!*iCYo.!CSutr!)> %tt,#>>.rou,)/.oo.* /com>.rou,>YOGA-S2TRA

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA Cuvant nainte (completat in 18 iulie 2008)

EPo!rt! c!tr t m,*u* int * ,ciunii )t cuno!)t r ! ,ro,ri i no!)tr i.nor!nt E>ET% door)t , to t% t m,* o( &i)dom i) t% Dno&* d. o( our o&n i.nor!nc E
Aceasta lucrare, dedicat cii expuse de Patanjali in Aforismele Yoga isi propune sa indeprteze o parte din ignoranta existent in Romania cu privire la Yoga, care a ajuns sa fie identificata cu un individ contestat, care nu a avut si nu are nimic in comun cu aceasta cale spirituala....O cale spirituala nu se transforma intr o metoda de a acumula !ani de pe urma unor cursuri de instruire extinse la nesfarsit "prin acordarea de grade si de trepte succesive# si pentru a face prozeliti din randurile celor interesati intr o cale de acces la plceri sexuale... $ am intalnit cu cineva care a venit din Anglia si care mi l lauda pe acest individ. %n opinia mea acest individ este un impostor din urmatoarele motive: &. a difuzat cartea S%iv! S!m%it! ca fiind tradusa de el' drept dovada sunt articolele din ER vi)t! Yo.!E in care acesta semneaza ca autor o traducere realizata de mine in &()*, cu tot cu greselile din aceasta, o traducere care a circulat la xeros, inainte de &(+(' "S%iv! S!m%it! a fost pu!licata in forma corectata in &((, de D!n $ir!%ori!n si 1*orin 'r!ti*! #' -. a deturnat si a compromis traditia romaneasca de aprofundare a caii Yoga, o cale de care s au ocupat multi din inaintasii nostrii apreciati pe intreaga planeta : .esla, /rancusi, 0minescu, $ircea 0liade, Cos!uc, 1ergiu Al 2eorge "%nstitutul de 1tudii Orientale ii poarta numele#, .eofil 1imensc3i,.. "intr o epoca in care lumea de a!ia iesita din materialismul dialectic era insetata de un izvor de spiritualitate autentica, iar nu de indocrinarea de azi a copiilor nostri in scoli cu dogmele intolerantei specifice 0vului $ediu#,

EC ! m!i m!r i.nor!nt! )t )! r ),in. m c v! d ),r c!r nu )tim nimicE>ET% .r !t )t i.nor!nc i) to r @ ct )om t%in. ?ou Dno& not%in. !-outE %n primul rand, in calea expus de Patanjali nu se vor!este despre trepte si grade succesive, care in final ar conduce la destinatie, adica la eli!erare"D!iv!*?!F moD)%!#, ci este vor!a despre ramuri" !n.!#, a caror practicare, fiecare in parte, conduce la realizarea starii de transa mistica" )!m!d%i #, in care se instaleaza )t!r ! %o*o.r!(ic! d (unction!r "suspendarea dualitatii su!iect o!iect#. Aceasta eroare a traducerii termenului sans4rit !n.!"ramura, !rat# prin trepte sau grade succesive este prezentata in detaliu mai jos. %n al doilea rand, calea expus de Patanjali in Aforismele Yoga recomanda castitatea "-r!%m!c%!r?! # 5Y1 -.&,6 si vizeaza eli!erare" D!iv!*?!m #, salvarea"moD)%!# iar nu placerea"D!m!#, !ogatia si faima"!rt%!# ori indeplinirea indatoririlor de a apara si a conserva normele, traditiile, legile sau statutul actual al ierar3iilor socio profesionale "d%!rm!#. Aceste o!iective specifice ",uru)%! !rt%!# erau cunoscute odinioara si atri!uite diferitelor categorii de oameni "caste' v!rn!#, care se diferentiau prin alimentatie, identificari, puncte de vedere.Gv d ti im!.in ! m!rit! , # %tt,#>>&&&/(*icDr/com>,%oto)>,!t!CnC@!*i> H

Cele patru teluri ale vietii"!rt%!I, cunoscute in 3induism su! numele de ,uru)%!rt%!) sau v!r.! erau: 3/D!m!"placerea fizica ori emotionala'satisfactia:-%o.!'fericirea# 5/!rt%! "prosperitatea materiala'!ogatia'avere' faima' statut social# era considerat a fi un scop no!il atat timp cat respecta regulile ?!m! si ni?!m! din 7Codu*ui V dic d conduit!E "vedeti comentariul la: YS 5/A3I. Conceptul !rt%! , care includea o!tinerea faimei "a unei largi recunoasteri#, acumularea !ogatiilor sau a unei averi, si detinerea unei inalt statut social se afla in pozitia a doua pe scara telurilor vietii ",uru)%!rt%!)F v!rn!# deasupra D!m!" cautarii placerii fizice ori emotionale#, dar mai prejos de d%!rm! "dreptatea'datoria, legea' traditia# si de moD)%! "salvarea'eli!erarea#' A/d%!rm! "datoria'conduita dreapta' dreptatea'legea'traditia'vedeti Y1 8.-(# si 8/moD)%! "salvarea'eli!erarea' reintoarcerea la sine'in centru# 5vedeti si: YS 5/3AH' 9edeti in imaginea de mai sus ponderea celor trei tendinte ".un!)# ale :aturii",r!Driti# si corespondenta cu : -C * ,!tru t *uri Jv!r.!F ,uru)%!rt%!)I !* vi tii> 1our Aim) o( ' in. -C * ,!tru )t!dii !* vi tii omu*ui J!)%r!m!I >T% (our )t!. ) o( Li( -C * ,!tru c!)t Jv!rn!)I> T% (our C!)t ) -C * ,!tru r J?u.!I !* univ r)u*ui in 7indui)m>T% (our A. ) J?u.!I o( 7indu &or*d

'r!%m!c%!r?! "celi!atul' castitatea' a!tinerea de la relatii sexuale# este o practica in care viata unei persoane este dedicata cautarii realizarii starii de %ndumnezeire sau a identitatii cu 'r!%m!nJ1inele universal#. .ermenul -r!%m!c%!r?! se refera si la o viata traita sa l exprime pe ;umnezeu "'r!%m!n# prin actiunile si faptele sale. 2niv r)u* 7o*o.r!(ic ! d v nit Con)ti nt d Sin In)u)i ,rin (i c!r (iint! um!n! Ceea ce omul actual a uitat este ca prin fiecare fiinta umana se manifesta universul 3olografic, care a devenit constient de sine insusi. .ermenul 3olografic pe care o sa l intalnim in randurile de mai jos este un termen recent, care insa desemneaza ceea ce poetii si misticii descoperisera de mult: 7in (i c!r ,!rt r .!)im intr .u*7 sau cum spunea =i**i!m '*!D : 7! v d ! intr .u* univ r) in (i c!r (ir d ni)i,7 " 7to ) ! &or*d in ! .r!in o( )!nd7 #. Recomand cititorilor mei cartea lui $ic3ael .al!ot intitulata 7<niversul =olografic7 "T% 7o*o.r!,%ic 2niv r) #

A*t civi*iK!tii din univ r) trimit iu-ir ! n condition!t! c!tr ,*!n t! , c!r *ocui )c Cu o (iint! vi )i con)ti nt!JT rr!I ,ut m comunic!
Ceea ce numim materie si energie in universul manifestat apartine unei 3olograme"vedeti capitolul referitor la : S!mD%?!-D!riD!#. %n univers nu exista materie amorfa "vedeti cartea lui ;umitru Constantin ;ucan >Int *i. nt! $!t ri i >#. Conceptia ca .erra este o entitate energetica si ideea ca este c3iar o fiinta constienta se intalneste in multe locuri din lume. ?ie ca ne referim la cei ce urmeaza calea taoista ori !udd3ista, fie ca vor!im despre tri!uri mici si indepartate din muntii Anzi, vom descoperi ca oamenii au exprimat constant relatiile cu planeta pe care locuim".erra#, ca pe acelea pe care le avem cu o fiinta constienta. Aceste relatii cu .erra includ mereu trasee energetice"liniile dragonului'le@ lines# si atitudini de iu!ire si de respect fata de planeta, vazuta fie ca o mama sau ca un protector, fie ca cineva care are nevoie de vindecare, asa cum au nevoie propriile noastre corpuri. Asemanarile intre aceste sisteme de credinte sunt foarte socante, atunci cand sunt intalnite la oameni care niciodata nu au vor!it unii cu ceilalti si care nu au stiut de existenta celorlalti. ?ie ca luam in considerare faptul ca Pamantul insusi poate fi considerat o fiinta, fie ca il vedem simplu ca pe un sistem complex de organisme interdependente, nu putem nega ca este viu. 0ste important sa ne reamintim ca noi oamenii avem impresia ca planteta este su! puterea noastra si uitam s o tratam cu respect si cu atentie.<neori energiile planetei pot avea efecte puternice, si nu intotdeauna pozitive. 0ste necesar sa ne aplecam si sa intelegem cum vad diferite culturi aceste energii, care ar putea sa ne ajute in drumul nostru catre supravietuire. Astazi oamenii incep sa ajunga la aceleasi concluzii privind matricea energiilor planetare, dar nu au inteles ca au de a face cu o fiinta vie, constienta, asa cum au aflat civilizatiile avansate din univers. $ic3ael Aolf in trilogia sa >C!tc% r) o( 7 !v n > afirma ca Balte civilizatii trimit iu!irea neconditionata catre planeta pe care locuiesc>. $ic3ael Aolf relateaza ca a asistat la o comunicare cu planeta noastra realizata de 0/0"vedeti: BComentariu la $isterul <mmo># si ca Baceasta a raspuns construindu le case din siliciu pur>. Concepts of 0art3 energ@, especiall@ surrounding t3e idea of t3e 0art3 as a Consciousness 0ntit@, are found all over t3e Corld. ?rom small, remote tri!es, in t3e Andes mountains, to t3e folloCers of taoism and !udd3ism, 3umans 3ave constantl@ expressed relations3ips Cit3 t3e 0art3. .3e@ include patterns of energ@ and respect for t3e planet as a mot3er, protector, or, alternatel@, as somet3ing t3at needs 3ealing... as our oCn !odies do. 1ome of t3e similarities !etCeen t3ese s@stems of !elief are so stri4ing' t3at people, C3o never spo4e to one anot3er, C3o never 4neC of eac3 ot3ersD existence, could reac3 t3e same conclusions, a!out planetar@ energies. A3et3er Ce consider t3e 0art3 itself as a !eing, or simpl@ see it as a complex s@stem of interCoven organisms, t3ere is no den@ing, t3at it is alive. %t is important to remem!er, t3at Ce, in man@ cases, 3ave poCer over t3e planet, and Ce must ta4e caution to treat it Cit3 respect, as Cell as caution. 1ometimes, its energies can 3ave poCerful, and not alCa@s positive effects, !ut understanding, 3oC different cultures vieC t3ese energies can 3elp guide us in our oCn pat3s.

Civi*iK!ti! T!iron!- tri-u* ;o.i din Co*um-i! d ),r )u(* tu* ,*!n t i T rr!
Reprezentantii civilizatiei Eogi au avertizat omenirea ca :ET rr!- )t o *um c!r ! (o)t , ,unctu* d ! (i di)tru)! din c!uK! *i,) i no!)tr d iu-ir )i d con)ti nt! Juti*iK!r ! .r )it! ! con)ti nt iIE/ Eogi, ultimii reprezentanti ai civilizatiei .airona din America de 1ud "sunt urmasii unei acestei civilizatii care nu a putut fi niciodata cucerita si colonizata de invazia spaniola, fiindca s au retras in munti, la peste FGGG metri inaltime#. Eogi este azi un tri! in care toti m m-ri comunic! t * ,!tic si care au capacitatea de a vizita in 7corpul de lumina7 "prin detasarea de corpul fizic# intreaga planeta. ;aca nu stiti ca asa ceva este posi!il, vedeti antrenamentul pt. realizarea CC$ "Centrului $o!il de Constiinta# sau manualul si programul de instruire in RV-R mot Vi &in. creat de In.o S&!nn , care a permis serviciilor de informatii ale armatei 1<A , atat identificarea centrelor de comanda si a silozurilor cu rac3ete cu incarcatura nucleara din fosta <R11, cat si oprirea calculatoarelor si ceasurilor atomice din incinte ecranate si !ine protejate "acest program a fost popularizat in carti si in emisiuni ale posturilor :ational 2eograp3ic si ;iscover@#. Eogi nu ne percep pe noi ca 7adormiti7, asa cum afirma multi dintre reprezentantii traditiilor 3induse si orientale. Eogi ne vad ca fiind 7morti7. %n calatoriile lor pe Pamant au mai intalnit fiinte umane 7vii7, un tri! $a@a din 2uatemala "ale caror traditii le a descris Carlos Castaneda in cartile sale#. Pentru Eogi fiintele umane actuale care ocupa .erra nu au suficienta constienta si energie a fortei de viata, ca sa poata sa fie clasificate de ei drept fiinte reale. 79oi nu sunteti vii, ci doar niste um!re ale energiei fiintelor care ati putea sa fiti7. ;ar cum profetia Eogi nu s a implinit prin disparitia civilizatiei actuale la eclipsa de 1oare din && August din &(((, acestia au inceput sa caute sa afle ce s a petrecut. 1i au descoperit ca unii dintre 7morti7 s au trezit, au inviat si au creat un nou vis"o noua plasa 3olografica: matrix# cu o forta suficienta ca sa salveze lumea, asa cum o cunoastem noi. %n termenii nostrii au creat o 7lume paralela7, unde viata sa poata continua, o lume Ein c!r mortii )! ,o!t! invi!E/ C3iar daca in Apocalipsa lui %oan se vor!este despre 7invierea mortilor7, niciodata nu mi am imaginat ca expresia 7invierea mortilor7 facea referire la cei pe care noi ii consideram 7vii7.

T!iron! civi*iK!tion-T% ;o.i Tri- !nd t% E!rt%L) Sou*

Eogi:7.erra is Corld t3at Cas a!out to !e destro@ed due to our lac4 of Hove and ACareness "!@ t3e misuse of consciousness#7. .airona civilization .3e Eogi .ri!e in Colum!ia, are t3e onl@ tri!e t3e 1panis3 3ave not conIuered..3ese %ndians, 4noCn as t3e .airona, 3ad reac3ed !@ t3e earl@ sixteent3 centur@ a 3ig3 level of cultural development, ma4ing t3em amongst t3e most advanced of all t3e a!original groups of t3e Eingdom of :eC 2renada, C3at is toda@ Colum!ia. %n &8(+, t3e 1paniards arrived in :ort3ern Colom!ia enslaving t3e native %ndians. .3e Eogi fled to t3e mountaintop, C3ere t3e@ 3ave managed to remain an isolated tri!e ever since, in t3eir remote mountain 3ome..3e Eogi are aCare of a great c3ange, t3at is coming noC, to planet 0art3. .3e Eogi indigenous people are direct descendants of t3e .airona civilization t3at live toda@ in t3e 3ig3est coastal mountain range in t3e Corld"FGGG meters#, in t3e area of t3e 1ierra :evada de 1anta $arta in $agdalena and Ha 2uajira ;epartments of Colom!ia, 1out3 America. EnoCledge sources a!out t3e precolom!ian .airona civilization are limited to arc3aeological findings and a feC Critten references from t3e 1panis3 colonial era. A major cit@ of t3e .airona and arc3aeological site is toda@ 4noCn as Ciudad Perdida "1panis3 for 7Host Cit@7#, it Cas discovered !@ treasure 3unters in &()F. .3e .airona are 4noCn to 3ave !uilt terraced platforms, 3ouse foundations, stairs, seCers, tom!s, and !ridges from stone. <se of potter@ for utilitarian and ornamental and ceremonial purposes Cas also 3ig3l@ developed. Eogi 3ave no language and 7),oD E on*? t * ,!t%ic!**? to eac3 ot3er. %n trut3, t3e@ made little sounds, !ut t3ese sounds are not logicall@ arranged into an@ pattern, suc3 as an alp3a!et. .3e@ Cere just sounds, !ut t3ese sounds,came from t3e 3eart not t3e mind and create images inside @our 3ead, and @ou could 7see7 C3at t3e ot3er person Cas communicating. Eogi are !-* to Etr!v *E out o( -od? c* !r*? !nd Dn & v r?t%in. t3at Cas 3appening around t3e Corld, t3oug3 t3e@ 3ad never p3@sicall@ left t3eir 3omeland. .3e@ 3ad never even tried to communicate Cit3 t3e outside Corld, except to a ver@ fortunate feC. .3e Eogi do not ) u) !) E)* ,in.E !) m!n? o( t% 7indu !nd Ori nt!* r *i.ion) , rc iv u)/ T% ;o.i ) u) !) Ed !dE/ Ae are not alive, !ut onl@ s3adoCs of t3e energ@

Ce could !e. Ae do not 3ave enoug3 life force energ@ and consciousness,to !e classified !@ t3em as real people. And t3e Eogi !elieved Cit3 t3e use of t3eir ps@c3ic a!ilities, t3e@ could see t3e future clearl@. And C3at t3e@ saC Cas similar to C3at man@ ot3er tri!es around t3e Corld saC, a Corld t3at Cas a!out to !e destro@ed !@ t3e misuse of consciousness. 1o sometime ago t3e@ traveled over t3e C3ole Corld, in t3eir *i.%t -odi ) searc3ing for an@one C3o is alive. And in t3e C3ole Corld, t3e@ could onl@ find one ot3er tri!e C3o Cere $a@an t3at lived far in t3e jungles of 2uatemala. .3e@ Cere so 3app@ to find someone else,C3o Cas alive. /ut t3e Eogi !elief, t3eir prop3es@, Cas t3at Cit3 t3e coming of t3e 0clipse, on August &&t3, of &(((, all t3e Corld Could stop and onl@ t3e Eogi and t3is one ot3er $a@an tri!e Could survive to in3a!it t3e 0art3. .3is is C3@ t3e@ Cere so 3app@ to find someone else, ot3er t3an t3emselves, C3o understood. .3en C3en t3e eclipse, sloCl@ revealed its face, on t3e &&t3 of August, it !ecame apparent to t3e Eogi t3at somet3ing 3ad 3appened, since t3e time t3e@ 3ad searc3ed t3e Corld for life. 1omet3ing t3at t3e@ could not understand, for t3e 7great c3ange7 3ad 3appened, and Ce, t3e 7dead7 ones Cere still 3ere. Ae s3ould 3ave dissolved !ac4 into t3e ;ream. :ot t3at t3e@ Canted us to, t3at Cas not t3eir nature. %t simpl@ s3ould 3ave 3appened. 1o t3e Eogi set out to find out &%? t% Ed !d on )E & r )ti** on E!rt%, and as t3e@ searc3ed t3e living vi!rating records of t3is Realit@, t3e@ found exactl@ C3ere and C3@ it 3ad 3appened. Som o( t% Ed !d on )E, %!d - com !*iv , and 3ad created a dream, Cit3 enoug3 life force to 7save t3e Corld7 as Ce 4noC it. %n our terms, some of us 3ad created a 7parallel Corld7, C3ere life could continue to groC, a Corld C3ere t3e 7dead7 could !ecome alive. .3e Eogi Cere so specific to locate exactl@ C3o t3ese people Cere t3at Cere creating t3is c3ange, t3at 3ad altered t3e CorldDs destin@..3e Eogi saC t3ese people Cit3 living !odies of lig3t around t3em. People C3o 3ad activated t3eir 7Hig3t /odies7 or in t3e ancient terms, t3eir 7$er Ea /a7. Alte detalii despre civilizatia Eogi le gasiti pe siturile dedicate 7Cuno!)t rii !)cun) 7, realizate de ;an $ira3orian

5$64786$4': 7$DD9' :'8;<9D%9=C>'84S?9694 4SC>'S4

%tt,#>>&&&/m?),!c /com>%idd nDno&* d. 3 %tt,#>>AB9/?!%oo/com>cuno!)t r !)cun)! %tt,#>>mir!%ori!n/),!c )/*iv /com> %tt,#>>%idd nDno&* d. /mu*ti,*?/com %tt,#>>mir!%ori!n-%idd nDno&* d. /-*o.),ot/com> %tt,#>>%idd nDno&* d. 3/-*o.),ot/com> %tt,#>>&&&/(*icDr/com>,%oto)>)%!m!nictr!nc > %tt,#>>%idd nDno&* d. /&!?n/com> %tt,#>>.uid d!&!D nin./& -*o./ro>

P )t r! *ui P*!ton )i tr Kir ! Revelarea naturii ascunse a fiintei umane, ca veriga in trezirea constiintei universului, reprezinta o cunoastere care a fost ascunsa rasei umane de a lungul intregii sale istorii. %isus a vor!it despre acest lucru. asa cum veti vedea in continuare. Cartea lui Patanjali este dedicata trecerii de la 7a privi7 la 7a vedea7, de la 7! !v !7 la 7! (i7, adica eli!erarii din lumea secunda a um!relor proiectate pe ecranul mental"amintiti va metafora lui 1ocrate, cunoscuta su! numele de : 7P )t r! intun co!)! ! *ui P*!ton 7, in care oamenii captivi sunt inlantuiti sa priveasca doar la um!rele proiectate pe un perete, apatinand unor o!iecte luminate de o flacara, in timp ce deasupra, pestera este permanent desc3isa catre marea sala luminoasa a constiintei #. I$AGINEA $ARITA SE A1LA PE TRANCE GATE# 3ttp:JJCCC.flic4r.comJp3otosJm@stictranceJ

7A(ori)m * *ui P!t!n@!*i r ,r Kint! c ! m!i in) mn!t! c!rt d , T rr!7 ":icolae .esla# dedicata trezirii, autocunoasterii universului manifestat in noi, la descoperirea adevaratei noastre identitati si la activarea puterilor noastre divine, care vor permite omului sa salveze planeta si actuala civilizatie de la auto ani3ilare. $!%!v!D?!) "lit.:7marile cuvinte7# din <panis3ade ori cele patru 7$ari 0nunturi7, reprezinta textele de !aza ale 9edanta, in care se afirma succint starea 3olografica manifestata in acest univers "P!r!m!rt%iD! T!ttv! #, adica unitatea dintre Atm!n "1inele %ndividual# si

'r!%m!n"1inele <niversal#. ?iecare din cele patru afirmatii"m!%!v!D?!)# este asociata cu una din cele patru 9eda, iar in mistica vedantica se afirma c3iar ca esenta unei intregi 9eda este condensata intr o singura propozitie: care are puterea de a indica unitatea ultima a 1inelui %ndividual "Atm!n # cu 1inele <niversal";umnezeu, 'r!%m!n# $!%!v!D?!)JE$!ri* EnunturiEI )unt# Pr!@n!n!m 'r!%m! 7Pura Constienta inseamna %ndumnezeire7'7Pure consciousness is 2od7 7Consciousness is /ra3manJ 7 "Aitare@a <panis3ad ,., apartinand Rig 9eda# Gv d ti im!.in ! m!rit! ) !(*! , # %tt,#>>&&&/(*icDr/com>,%oto)>,!t!CnC@!*i> H

A?!m Atm! 'r!%m! 71inele individual"Atman# este identic cu 1inele universului "/ra3man#7'7.3is 1elf "Atman# is /ra3manJ "$andu4@a <p. &.- apartinand At3arva 9eda# T!t Tv!m A)mi 7Acela .u esti7'7.3ou art .3at7"C3andog@a <panis3ad *.+.) apartinand 1ama 9eda# A%!m 'r!%m!n !)mi 70u sunt /ra3man";umnezeu#7'7% am /ra3man7 "/ri3adaran@a4a <panis3ad &.8.&G apartinand Yajur 9eda#' %isus a spus acelasi lucru :7Eu )i T!t!* m u un! )unt m7"%oan &G:-,,&G:,G#'Kesus said t3e same t3ing: 7I !m On &it% God t% 1!t% r7 7I !nd $? 1!t% r !r On 7"Ko3n &G:-,'&G:,G# EAd v!r!t! cuno!)t r in) !mn! )! !(*!m c!t d Mtin)! )t i.nor!nt! no!)tr!E> ER !* Dno&* d. i) to Dno& t% Mt nt o( on L) i.nor!nc /E GCon(uciu) JNN3-8O4 i/ /n/IH <nii dintre semenii nostri si au sc3im!at opinia deformata despre Yoga, doar atunci cand au descoperit ca acel om pe care l apreciau doar ca prozator 5 $irc ! E*i!d " &(G) &(+*#6 a fost si un savant si un om de cultura, care si a dat doctoratul Ln filozofie cu o dizertaMie despre Yo.! Sutr!5Yoga 0seu asupra originilor misticii indiene' Yoga: 0ssai sur les origines de la m@stiIue indienne "&(,*#, aprut simultan Ln lim!ile francez Ni roman6 si a dedicat 7Aforismelor Yoga7 ale lui Patanjali cinci carti cele!re 5 dintre care un titlu explicit: $irc ! E*i!d , 7Patanjali si Yoga7 >7Patanjali et le Yoga7, 0d. 1euil, &(*-, &(&p.6 si o nuvel fantastic: 7S cr tu* doctoru*ui 7oni.- r. r7 ".3e 1ecret of ;r. =onig!erger# 5prima editie &(8G, ediMie curent =umanitas, -GG,6...

1"

I.nor!nt! n ,o!t co)t! im n) intr-o ,oc! in c!r ) ,un ,ro-* m! )u,r!vi tuirii ,r K nt i civi*iK!tii t r )tr / ED!c! cr d ti c! duc!ti! )t co)ti)ito!r , inc rc!ti i.nor!nt!E>EI( ?ou t%inD duc!tion i) M, n)iv , tr? i.nor!nc E D r D 'oD J34A9-3449I/ EA (i i.nor!nt nu )t o ru)in !)! d m!r , c! !c ! d ! nu dori )! inv tiE>E' in. i.nor!nt i) not )o muc% ! )%!m , !) - in. un&i**in. to * !rn/E 5/enjamin ?ran4lin "&)G* &)(G#6 ;e cea mai mare ignoranta si intoleranta dau dovada fundamentalistii inregimentati religios, care au ajuns sa puna la gramada printre pacatele capitale in carti, in manuale de religie si pe siturile lor "@oga, taoismul, !udd3ismul, acupunctura, Iigong, rei4i si artele martiale orientale#. Adica este pus la stalpul infamiei tot ce le ameninta !unastarea "7pierderea turmei !una de muls7# si 3egemonia. Si !c )t *ucru ) , tr c intr-o t!r! din ! c!r i m mori ! (o)t )t !r)! tr!diti! no!)tr! !ut ntic! d d )c%iK!tori d drumuri in int .r!r ! dintr Ori nt )i Occid nt, ,rin indoctrin!r m!t ri!*i)t! din !nii d dict!tur!, i!r !cum d c!tr un !*t Ei)mE cu miro) d Ev $ diu )i d Inc%iKiti / Cin !r int r )u* )! )co!t! !d v!ru* din m!nu!* P .re!uie s spunem adevrul ca romanii au fost desc3izatori de drumuri in directia reevaluarii traditiilor spirituale ale omenirii si a realizarii puntii dintre cultura materialista, extravertita din Occident si cea introvertita din Orient. .re!uie sa spunem adevarul ca Romania este o tara care l a dat umanitatii pe Emin )cu "al carui mesaj nu poate fi pe deplin inteles daca nu este citit Ln perspectiva culturii sale filozofice: 3induismul, !udd3ismul, 1c3open3auer# , pe G or. Co)-uc"&+** &(&+#"autorul primei traduceri a 7;ivinei Comedii7 a lui ;ante Alig3ieri in Romania, a fost interesat de l!.sans4rita si a tradus texte ca Ri. V d!, $!%!-%!r!t!, Rama@ana #, pe Con)t!ntin 'r!ncu)i" &+)* &(F)# "care studia Aforismele Yoga ale lui Patanjali si Yoga .i!etana pe vremea cand era discipol al lui Auguste Rodin si coleg cu =enri Coanda# T o(i* Sim n)c%i"&+(- &(*+#"cunoscut ca autor al 7;ictionarului %nMelepciunii7, este cel ce a tradus 7P!nc%! t!ntr! Cele cinci carti ale intelepciunii7, o carte pt instruirea fiilor regilor, scrisa in sec %% i.e.n. de inteleptul 9is3nu 1arma#, pe S r.iu A*-G or. "&(-- &(+&# "a tradus din lim!a sans4rita '%!.!v!d Git!, S!mD%?!-;!riD!, T!rD!-S!m.r!%!' a scris articole precum: 7He m@t3e de lDAtm!n et la genese de lDA!solu"'r!%m!n# dans la pensOe indienne 7, Revue des Ptudes %ndo 0uropOennes, %9, & -, p. --) -8*. &(F)' 7Indri?! t * )!cri(ic d ) ,r!n!7, $itteilungen des %nstituts fur Orientforsc3ung, 9, nr. ,, p. ,8* ,()' 7Purn! .%!t! t * )?m-o*i)m du v!) d!n) *LInd 7, Arts asiatiIues, %9, nr. 8, pp. -8, -F8# pe $irc ! E*i!d "&(G)Q&(+*#"a scris 7Patanjali si Yoga7' intreaga sa opera poate fi vazuta pe situl de mai jos :3ttp:JJen.Ci4ipedia.orgJCi4iJ/i!liograp3@RofR$irceaR0liade#... Cin !r int r )u* )! n i.nor!m tr!ditii* , d!c! nu o r *i.i din im,ort, com!nd!t! din !c *!)i *oc d und n -! v nit )i m!t ri!*i)mu*, )i in)t!ur!t! *! com!nd! in to!t t!ri* (o)tu*ui *!.!r, du,! c!d r ! comuni)mu*ui / A*- rt Ein)t in J3:O4-34NNI ) )iK! c! # EC i c m!r)!*ui )c inr .im nt!ti , muKic! Jmi*it!r! )!u r *i.io!)!I )i-!u c!)ti.!t d @! di),r tu* m u/ Au ,rimit un m!r cr i r din .r ) !*!, (iindc! m!duv! ),in!rii * -!r (i (o)t cu )i.ur!nt! d !@un)E>E7 &%o @o?(u**? m!rc% ) to mu)ic in r!nD !nd (i* %!) !*r !d? !rn d m? cont m,t/ 7 %!) - n .iv n ! *!r. -r!in -? mi)t!D , )inc (or %im t% ),in!* cord &ou*d )ur *? )u((ic /E

ER t t! , ntru o i.nor!nt! , r, tu! )t # )! (im )!ti)(!cuti d o,inii* no!)tr )i mu*tumiti cu c ! c cuno!)t mE>ET% r ci, (or , r, tu!* i.nor!nc i)# ' )!ti)(i d &it% ?our o,inion) !nd cont nt &it% ?our Dno&* d. / E 50l!ert =u!!ard "&+F* &(&F#6

11

Jo%!nn =o*(.!n. von Go t% J3O84-3:A5I ),un ! c!# ENu Mi)t! nimic m!i in),!im!nt!tor d c!t i.nor!nt! in !ctiun >E T% r i) not%in. mor (ri.%t(u* t%!n i.nor!nc in !ction/E
;oar din cauza ca recunosc Ec! nu )tiu nimic ,ot )! (iu d )c%i) *! o d )co, ri ,oc!*!E, spunea T )*! Socr!t a fost numit de catre Oracolul din ;elp3i cel mai intelept dintre oameni tocmai fiindca era singurul om care si recunostea ignoranta prin cele!ra fraza: 7 "tiu c! nu "tiu nimic7." P?t%i! a reconfirmat lui C3erep3ron c Enim ni nu )t m!i +nQ * ,t d c!t Socr!t EI EPo!rt! c!tr t m,*u* int * ,ciunii )t cuno!)t r ! ,ro,ri i no!)tr i.nor!nt E>ET% door)t , to t% t m,* o( &i)dom i) ! Dno&* d. o( our o&n i.nor!nc /E G' n@!min 1r!nD*in J3O9B-3O49IH

71ric! iKvor )t intotd !un! din i.nor!nt!7>71 !r !*&!?) ),rin.) (rom i.nor!nc 7 GR!*,% =!*do Em r)on J3:9A-3::5IH 4vid@a 8terme sa s>rit;i pali7 avi++a ; ti$eta a7 ma ri" pa; @apo eza7 mum@A9( !esem eaza ig ora ta( sau or$irea. 3 $u!!4ism si i Yoga 0utra8Y0 2.49( avid@a este izvorul tuturor celorlalte su&eri te 8duBBha9. %ata @ali a&irma i Y0 2.48cartea a !oua; sutra 4 97A4vid@a 8or$irea( ig ora ta9 este cauza sau campul i care i coltesc 8Bshetram)Bsolul i care germi eazaC toate celelalte Bcauze ale su&eri telor 8Bleshas; izvoare !e pertur$atii; proiectiile me tale2vrittis9C( &ie ca ele su t prasupta 8a!ormite( i active( late te; ema i&estate9( tanu8sla$e( ate uate9( vichinna 8&luctua te( !isco ti ue9 ori udaranam 8active( ma i&estate( i curs !e !es&asurare9( #7 4vid@a 8$li ! ess; ot seei g t4i gs as t4e= are;t4e > oDle!ge me!iate! $= vrittis; ig ora ce9 is Bshetram Bt4e cause or t4e &iel! D4ere germi ateC t4e ot4er B >les4as 8causes o& su&&eri g; a&&lictio s; sources o& vrittis9C( D4et4er prasupta8 !orma t9( udaranam8activate!9( tanu 8Dea>e e!( &ee$le( atte uate!9 or vichinna 8i termite t( !isco ti uous; i tercepte!9; :7 4vid@a 8lEaveugleme t; la co aissa ce i !irecte !es c4oses !erivee !es sig au6 se soriels2vrittis 2!es ci F se s et !e la pe se; lEig ora ce !e la realite 9 est Bshetram 8la source; la terre ourriciGre; c4amp !e lEaccroisseme t9 !es autres Bleshas 8coloratio s;causes !e sou&&ra ce; causes !e mal4eur; a&&lictio s; les sources !es pertur$atio s2vrittis9C FuEelles soie t H lEItat !e sommeil 8prasupta9 ( attI uIes 8tanu9( i terrompues 8vichinna9 ou actives 8udaranam9. 07 4vid@a Bco ocimie to i !irecto o &also se tra smite me!ia te el &lu@o !e &luctuacio es8vrittis9 !e la vi!a psicome tal 2la co struccio me tal esta $asa!a so$re il velo !i vi$racio es( movimie tos8vrittis9; la ig ora cia ese cialC es Bshetram 8el campo !o !e germi a 9 para las otras BBleshas 8las causas !el !olor( los o$stJculos al co ocimie to( las ci co ma c4as; los !emJs9C( estI prasupta 8e el esta!o late te( e reposo9( tanu 8ate ua!as( re!uci!o (ate ua!os9( vichinna 8i terrumpi!as( !isperso( su$=uga!os9 o udaranam 8activos (e ple a activi!a!( e6pa !i!o9.

1piritualitatea autentica plaseaza 7Im,!r!ti! C ruri*or7 3olografic, peste tot, in fiecare fiinta vie ca 7scanteie divina7. 1piritualitatea falsa plaseaza7Im,!r!ti! C ruri*or7 in afara fiintei umane intr un Cer aflat in exterior dintr un motiv simplu: pentru ca unii dintre semenii nostrii sa se erijeze in mediatori, in mijlocitori, pt .a exista ca institutie, care colonizeaza constiintele si le su!juga. EIm,!r!ti! *ui Dumn K u )t in*!untru* vo)truE JLuc! 3O#59-5NI Ii)u) a afirmat ca:7%mparatia lui ;umnezeu nu vine in asa fel ca sa iz!easc privirile. :u se poate zice: <ite o aiciT sau: 7<ite o acoloT7 Caci iata c %mparatia lui ;umnezeu este inlauntrul vostru7 "Huca &).-G -&' Rom.&88.&)' 9ers.-,#6. I)!!c din Siri! stia acelasi lucru: 7%ncearca sa intri in tezaurul tau si vei gasi tezaurul Cerului' Celui ce se cunoaste pe sine toate lucrurile ii sunt date. ?iindca a te cunoaste pe tine insuti reprezinta implinirea tuturor lucrurilor7. L!o TKu"cap.,,# spune:7Cel ce cunoaste lumea din afara are cunoastere' Cel ce se cunoaste pe sine este %luminat7 7?r s treci pragul usii, se poate cunoaste intreg universul' ?r s privesti pe fereastr, se poate vedea Calea Cerului 5poti descoperi principiile ce guverneaz toate lucrurile6"Hao .zu: cap 8)#

2nd ) !(*! 7Im,!r!ti! C ruri*or7S D )co, r! ,ut r ! din*!untru* t!u

12

Uen Eoan Case -+ of S%!) Di-)%u"7Collection of 1tone and 1and7'7Recueil du sa!le et de la pierre7# Critten late in t3e t3irteent3 centur@ !@ t3e Kapanese zen teac3er $uju "t3e 7non dCeller7, also 4noCn as: 7%c3ien7 or 7;o4@o7#"&--* &,&-#.

D )c%id ,ro,ri! t! c!m r! ! t K!uru*ui

;aiju l a vizitat pe maestrul zen /aso in C3ina. /aso l a intre!at: 7Ce cauti tuS7 7%luminarea 7 a raspuns ;aiju. 7.u ai propria ta camera a tezaurului. ;e ce cauti in afaraS7, l a intre!at /aso. ;aiju s a interesat: 7;ar unde este camera tezauruluiS7 /aso a raspuns: 7Ceea ce cauti este c3iar camera tezaurului5ce se afla inlauntrul tau6.7 ;aiju s a luminatT ;e atunci a inceput sa si indemne prietenii: 7;esc3ideti va propria camera a tezaurului si folositi va de acele comori.7 EIn*!tur! cr!nu*RE Cand ecranul"storul# este ridicat marele cer se desc3ide7 Case -* of Au men 4uan5pin@in: Aumenguan'jap.:$umon4an "7.3e 2ateless 2ate7'7Ha !arriere sans porte7#6 "&--(# of Au men =ui 4Vai"pin@in: Aumen =ui4ai' jap.:$umon 04ai#"&&+, &-*G#, 5Rinzai"in pin@in:Hinji# lineage6' EStin. c!nd *!RE ;aca vrei sa inlaturi lumea proiectiilor sau a um!relor stinge lumina proiectorului Case -+ of Au men 4uan5pin@in: Aumenguan'jap.:$umon4an "7.3e 2ateless 2ate7'7Ha !arriere sans porte7#6 "&--(# of Au men =ui 4Vai"pin@in: Aumen =ui4ai' jap.:$umon 04ai#"&&+, &-*G#, 5Rinzai"in pin@in:Hinji# lineage6' 1!r! Ecr!n, nu Mi)t! nici r !*it!t ! ) cund!J,roi cti! um-r *orI Case -(. 13ase4i s3u "Collection of 1tone and 1and#5translated into 0nglis3 as 71and and Pe!!les7'7Recueil du sa!le et de la pierre76 Critten late in t3e t3irteent3 centur@ !@ t3e Kapanese zen teac3er $uju"t3e 7non dCeller7, also 4noCn as: 7%c3ien7 or 7;o4@o7#"&--* &,&-# 1!r! !,! din -o* , nu Mi)t! nici r (* cti! Lunii Pe vremea cand calugarita C3i@ono studia Uen su! indrumarea lui /u44o din 0nga4u,multa vreme ea nu a fost in stare sa ajunga la fructele meditatiei. %n final intr o noapte luminata de Huna, ducea apa intr un vas prins in !am!us. Atunci cand cosul de !am!us s a rupt, fundul vasului a cazut"apa s a varsat# si in acea clipa C3i@ono s a eli!eratT Pentru comemorarea acestui eveniment ea a scris urmatorul poem:

13

%n acest mod si fiindca am incercat sa salvez vec3iul vas ?iindca s au sla!it !enzile de !am!us si erau pe cale sa se rupa ?undul vasului a cazut. :u mai era apa in vasT :u mai era nici Huna in apaT

$!rD =%it& ** i)i inc , di)cur)u* !)t( * # "vedeti: 3ttp:JJ,*G.@a3oo.comJpatanRjali# ENi )-! im,*!nt!t id ! )! m r. m //)! c!ut!m in !*t! ,!rt //c! )i cum c v! )t !-) nt :oi nu incercam sa ajungem nicaieri ca si cum ceva ar fi a!sent :u incercam sa ajungem la ;umnezeu.. ca si cum ;umnezeu ar fi a!sent aici Asta ne face nefericiti.. asta face omenirea sa fie nefericita.. si permite unora sa z!oare cu avioanele in cladiri.. 0ste o mare negare a minunii conditiei noastre naturale 1a cautam in alta parte.. ca si cum adevarul s ar afla in alta parte Ac )t! )t un im,*!nt )ocio-cu*tur!*S c! un )o(t&!r .r )it )!u un viru) c ! di)tru) ,ro.r!mu* )i com!nd! in mod m c!nic, c! vid nt! )! (i )t !r)! c! ir * v!nt!/// Cautam adevarul ca si cum el ar fi a!sent ..desi el exista in respiratie..in !ataile inimii.. O!iceiul de a cauta in afara este implantul socio cultural din noi Wadevarul nu tre!uie gasit si nici cautat fiindca se afla in mine ...se afla in fiecare fiinta..in tine.. Yoga e participarea la minunea care deja e data Wnu tre!uie sa mergem nicaieri ..9edanta afirma ca doar E Dumn K u Mi)t! ,r tutind niE E do!r Dumn K u Mi)t!E .raditia !ra3manica 9edanta, incepand cu 13an4ara din secolul al 9%%% lea avea drept principiu fundamental: 7 EDumn K u )t )in.uru* *ucru r !*F Oric !*tc v! )t i*uKi Jm!?!IE .extele antice ale traditiei s3ivaite din Eas3mir sustin ca E Mi)t! o v!)t! int r-con Miun )i int rd , nd nt! intr to!t m!ni( )t!ri* //E EA te preda o!isnuitului inseamna a te preda lui ;umnezeu, fiindca acestea doua nu sunt diferite7 Adevarul nu tre!uie cautat in afara W nu cauta in afara minunea care este 9iata. .u esti deja adevarul. Tu )ti d @! divinit!t / EM!ct !)! cum )ti/ C ru* )i P!m!ntu* )unt d @! unit in tin / Adevarul e deja in mine.. si in tine ..r nunt! *! ti,!ru* d ! c!ut! in !(!r! c ! c !i d @! in

14

tin /Yoga nu e cautarea unui ;ivin, ca si cum ar fi a!sent. Yoga este doar o participare la miracolul vietii, asa cum este ea... deja daruita... Adevarul nu e ceva care tre!uie gasit. Adevarul este deja prezent in tine, c3iar aici, c3iar acum, ca viata si constienta care au inflorit in tine. Ce avem de facut e doar sa intram in starea in care sa vedem acest lucru.. ENoi nu )unt m (iint um!n c!r !u o M, ri nt! ),iritu!*! Sunt m (iint ),iritu!* c!r !u o M, ri nt! um!n!Jin tru, m!t ri!*IE Adica nu suntem pa3arul"vasul material#, ci apa nemuritoare a vietii aflata in el ;in aceasta cauza vine constatarea de mai jos: 7%m!atranirea este ca si cum am fi progresiv pedepsiti pt. o crima pe care nu am comis o7

Pi rr T i*%!rd d C%!rdin ),un !#

C nu !m (!cut P :u am racordat corpul material la sursa...*! iKvoru* vi tii...nu am realizat in inima noastra graalul, trezirea iu!irii, )t!r ! %o*o.r!(ic! d Mi)t nt!... %n Yoga corpul fizic sau grosier este considerat unul dintre ve3icule "un vas sau o 3ain pe care 1inele o Lm!rac#, iar acest ve3icul tre!uie antrenat pentru a deveni transparent la miNcrile sufletului ;ivin Ni opac sau invulnera!il la pertur!aMiile Ni agresiunile lumii materiale, fenomenale, Ln care Ln prezent suntem captivi. Corpul Ni materia reprezint o minte Ln form sau o minte Lng3eMat, solidificat, care tre!uie prin antrenament s redevin fluid "s Ni piard inerMia Ni ataNrile proprii actualei stri de decdere a omului# pentru a se reface contactul cu ;ivinitatea. Asemntor, mintea reprezint un alt ve3icul, adic este la randul ei o solidificare a $arii $inMi a <niversului, cu care tre!uie reacordat pentru a realiza perceptia luminii necreate ori Lnrdcinarea fiinMei umane Ln %zvorul 9ieMii, Ln %nteligenMa Cosmic "Ln 7Hing 13u7 cap. 9%%% este denumit 'u S% n 7Lnrdcinarea Ln 13en7, adic Ln 1pirit#. E1i c!r (iint! um!n! )t o intru,!r in c!r ) m!ni( )t! univ r)u* %o*o.r!(ic c!r !

1/

d v nit con)ti nt d )in in)u)iE 79oi"fiintele umane# sunteti lumina lumii"universului#7 "$atei F.&8#

)t *umin! *umiiP

%n viziunea !i!lica, Humina necreata, fara de care nu exista viata, a aparut inainte de 1oare. %isus se refera la Humina %nterioara: 7%isus a raspuns: :u sunt oare douasprezece ceasuri intr o ziS ;aca um!la cineva ziua, nu se impiedica, pentru ca el vede lumina acestei lumi' %ar daca um!la cineva noaptea se impiedica, pentru ca lumina nu este in el. "%oan &&.( &G#.

C tr -ui )! )tim P
1iint * um!n d , T rr! !,!rtin un i civi*iK!tii Mtr!t r )tr )u, r!v!n)!t d .r!d IV cr !to!r d univ r)uri Ca toate fiintele umane de pe .erra apartin unei civilizatii extraterestre superavansate de grad %9 creatoare de universuri, care pot face miracole la fel ca %isus si alti maestrii spirituali, daca si readuc aminte adevarata lor identitate, daca se vindeca de amnezie. 7All 3uman !eings are !ot3 immortal and omnipotent as a fort3 level race, possessing t3e a!ilit@ of instantaneous matter energ@ transformation and teleportation, as Cell as t3e a!ilit@ of time travel. /ut 3uman !eings 3ave forgotten C3o t3e@ reall@ are. .3e@ 3ave even forgotten 3oC to remem!er t3eir true identit@7 %isus:EVoi )unt ti K iR "Ps +-:*' %oan &G:,8# Kesus: 7% said, DYou are 2odsD7 "Ps +-:*' Ko3n &G:,8# EDumn K u ! ),u)#EI!t! omu* )-! (!cut c! unu* dintr Noi, cuno)c!nd -in * )i r!u*/ Si !cum nu cumv! )!-)i intind! m!n! )i )! i! ro!d din ,omu* vi tii, )! m!n!nc )i )! tr!i!)c! in v ciEJ?acerea ,.--#.7And t3e HOR; 2od said, 7.3e man 3as noC !ecome li4e one of us, 4noCing good and evil. =e must not !e alloCed to reac3 out 3is 3and and ta4e also from t3e tree of life and eat, and live forever.7 "2enesis ,:--#

C i doi ,omi din G n K!> T% t&o tr

) in G n )i)

P ntru c * n ,r .!tit oric d!r )t )i un -* )t m ,omu* -in *ui )i r!u*ui X desemneaza caderea in camera periferica a constiintei"caderea in minte#, dar si aparitia darului constientei discriminatorii"din cauza acestui 7pacat7 oamenii sunt asemenea zeilor:EI!t! omu* )-! (!cut c! unu* dintr NoiT# ,omu* vi tiiXlumina vietii' calea veg3erii' in urma caderii in transa centrifuga a identificarii cu falsul ego"identitatea implantata# si cu trupul a aparut im!atranirea,degradare, moartea fizica si nevoia de 3rana materiala "ruperea ancorarii naturale in izvorul vietii#. EToti o!m nii, (!r! d o) -ir , )unt m in !c !)i vr m )i (ii !i o!m ni*or )i (ii !i *ui Dumn K u JIo!n 3, 35-3AI, !dic! du,! tru, )unt m (!,turi ,!m!nt )ti, i!r du,! du% (!,turi c r )ti, c!r in)! , tr c m vr m *nic in corturi ,!m!nt )ti/ D *! Dumn K u i )im, , tr c m , ,!m!nt o vr m )i i!r!)i *! Dumn K u n -nto!rc m )i !@un. m i!r Ac!)!R 1 ricit )t cin ) into!rc d -un! voi E/ JAr) ni 'oc!, C!r!r ! Im,!r!ti iI

Ad v!r!t! id ntit!t ! o!m ni*or d , T rr! d Kv!*uit! in 7Int rviu cu un EMtr!t r )tru JA*i n Int rvi &I
In c!rt ! 7Int rviu cu un EMtr!t r )tru JA*i n Int rvi &I d L!&r nc R/ S, nc r J!,!rut! in 599:I ) vor- )t c%i!r d ),r !d v!r!t! id ntit!t ! o!m ni*or d , T rr!, d (iint divin t rn c!r 7S2NT PT/ A 1I7 , c!r !u c!,!cit!ti d K i# d ! cr ! ),!tiu, tim,, m!t ri )i n r.i F int!*nim m )!@u* din V d!, 2,!ni)%!d , $!%!v!D%?! )i c * !* *ui Ii)u) JEVoi )unt ti K iE>J )u)#EYou !r God)EI in cit!t * d m!i @o)# Int rviuri* .uv rn!m nt!* u*tr! ) cr t cu Mtr!t r )tru* r!m!) in vi!t!, r v *!t *! B9 d !ni du,! ,r!-u)ir ! d *! Ro)& **R To, S cr t Gov rnm nt Int rvi &) &it% Ro)& ** A*i n R v !* d B9 Y !r) A(t r T% Cr!)%R C * c urm !K! )unt ,!)!@ din )cri)o!r ! un i (o)t !)i)t nt m dic!* , $!ti*d!

1-

OLDonn ** $!cE*ro?, din c!dru* 1ort *or A ri n !* S2A J!Ki d c d!t!I T% (o**o&in. i) !n Mc r,t (rom ! * tt r &ritt n -? t% *!t $!ti*d! OLDonn ** $!cE*ro?, ! r tir d 2S Arm? Air 1orc Nur) , &%ic% i) r ,roduc d in t% n & -ooD, EA*i n Int rvi &E %tt,#>>!*i nint rvi &/or.> Int rviu cu un EMtr!t r )tru-EAd v!ru* )t m!i )tr!niu d c!t (ictiun !E EOm nir ! !r n voi )! cuno!)c! r!),un)uri* continut in !c )t docum nt / Cin )unt m noi P D und v nimP C!r )t t *u* no)tru , T rr! P E)t om nir ! )in.ur! in univ r)E A*i n Int rvi &- ETrut% i) )tr!n. r t%!n (ictionE E$!nDind n d) to Dno& t% !n)& r) to Uu )tion) &%ic% !r cont!in d in t% ) docum nt)/ =%o !r & P =% r did & com (romP =%!t i) our ,ur,o) on E!rt%P I) $!nDind !*on in t% univ r) P E

1i c!r (iint! um!n! )t un K u , o Mi)t nt! t rn! d ti, ES2NT PT/ A 1IE, c!r ! )u( rit dou! o, r!tii# 3/ d )t r. r ! m mori i )i 5/ d im,*!nt!r ! un i (!*) id ntit!ti Jviru)!r I E!c% %um!n - in. i) ! .od, !n t rn!* Mi)t nc IS-'E &%o )u(( r d t&o o, r!tion) # 3/ t% -r!in&!)%in. o( t% ,!)t-*i( m mori ) !nd 5/ (!*) id ntit? im,*!nt!tion ESunt ti K i !mn Kici (iint t rn c!r ES2NT- PT/ A 1IE GIS-'EH in ,r K ntu* n )(!r)it //(iint )t r) //d *i- r!t //c!,tiv , o ,*!n t! inc%i)o!r ///dot!t! cu di),oKitiv d c!,t!r )i )t r. r //d c!tr EV c%iu* Im, riu G!*!cticEF (iint condition!t , ,ro.r!m!t )! ) id nti(ic cu un cor, m!t ri!* ( m r /// In(r!n. r ! (*ot i ),!ti!* ! EV c%iu*ui Im, riu G!*!cticEdin )i)t mu* no)tru )o*!r in 33N9 /n ! condu) *! in(*orir ! )tiint i )i cu*turii , T rr!// ET% Dom!in EM, dition!r? 1orc %!) o-) rv d ! r )ur. nc in )ci nc !nd cu*tur o(

15

t% = )t rn &or*d )inc 33N9 AD , &% n t% r m!inin. r mn!nt) o( t% ),!c (* EO*d Em,ir E in t%i) )o*!r )?)t m & r d )tro? dE

t o( t%

R ,r K nt!ri din ,oc! ! in(r!n. rii (*ot i ),!ti!* ! V c%iu*ui Im, riu PoK! m!rit! , #%tt,#>>&&&/(*icDr/com>,%oto)>)%!m!nictr!nc >

EAt!t! vr m c!t con)ti nt! Sin *ui ),iritu!*, !tot,ut rnic )i n muritor )t i.nor!t! um!nit!t ! v! r!m!n inc!rc r!t! ,!n! in c*i,! ,ro,ri i )!* !uto!ni%i*!rii )i ! uit!riiE/ EA) *on. !) !&!r n )) o( t% immort!*, ,o& r(u*, ),iritu!* E) *(E i) i.nor d, %um!nit? &i** r m!in im,ri)on d unti* t% d!? o( it) o&n, ) *(d )truction !nd o-*ivionE/ EA)t( * d (iint i.nor! cu totu* )c!nt i! cr !tiv! . n r!t! d o ntit!t S2NT PT/ A 1IJSin * %o*o.r!(icF Ec ! c )t EI )i !ctiun ! co* ctiv! ! ntit!ti*or S2NT PT/ A 1I c!r in continu!r cr !K! univ r)u* (iKic )i to!t univ r)uri* E ESuc% - in.) utt r*? i.nor t% cr !tiv ),!rD ori.in!t d -? !n individu!* IS-'E !nd co** ctiv &orD o( t% IS-'E) &%o continu!**? cr !t t% ,%?)ic!* univ r) !nd !** univ r) )E/ EDin n ( ricir !c !)t! i.nor!nt! ! (o)t im,*!nt!t! cu !t nti )i (ort!t in (iint * um!n d c!tr EV c%iu* Im, riu E ,t ! ) !)i.ur! c! (iint * t rn c!r S2NT PT A 1I d , !c !)t! ,*!n t! )! nu (i in )t!r )!-)i r cu, r K c!,!cit!ti* in!)cut d ! cr ! ),!tiu, n r.i , m!t ri )i tim,, ori oric!r !*t! ,!rt com,on nt! ! univ r)uri*orE/ E2n(ortun!t *? t%i) i.nor!nc %!) - n v r? c!r (u**? !nd (orc (u**? in)ti** d in %um!n - in.) -? t% EO*d Em,ir E to n)ur t%!t IS-'E) on t%i) ,*!n t &i** not - !-* to r cov r t% ir inn!t !-i*it? to cr !t ),!c , n r.?, m!tt r !nd tim , or !n? ot% r com,on nt ,!rt o( univ r) )E/ EStiint! )t r *i.i! m!t ri i/ E! ) iunc%in! m!t ri i/Cr dint! )tiint i )t c! m!ni( )t!r !Jcr !ti!I )t totu* i!r cr !toru* nimic E

18

ESci nc i) t% r *i.ion o( m!tt r/ It &or)%i,) m!tt r/T% ,!r!di.m o( )ci nc i) t%!t cr !tion i) !**, !nd t% cr !tor i) not%in./ ER *i.i! ),un c! totu* )t intr-un cr !tor unic, i!r cr !ti! )t nimicE/ ER *i.ion )!?) t% cr !tor i) !**, !nd t% cr !tion i) not%in.E/ EAc )t dou! Mtr m r ,r Kint! -!r * c *u* i inc%i)oriiE/ ET% ) t&o Mtr m ) !r t% -!r) o( ! ,ri)on c **E/ EE* im,i dic! , rc , r ! r !*it!tii c! un intr . %o*o.r!(ic///,r K nt in (i c!r ,!rt ! ! )! / ET% ? ,r v nt o-) rv!tion o( !** ,% nom non !) !n int r!ctiv %o*o.r!,%ic &%o* , &%ic% i) ,r ) nt in !c% o( it) ,!rt)E/ EDin !c !)t! c!uK!, nu ,riviti *! )!v!nti c! *! ni)t )!*v!tori !i T rr i )!u !i viitoru*ui um!nit!tiiE/ ET% r (or , do not *ooD to )ci nti)t) to )!v E!rt% or t% (utur o( %um!nit?E/ EA)!-numit! E)tiint!E c!r )t int m i!t! do!r , cr dint! c! Mi)t nt! )t do!r din n r.i )i din o-i ct Jm!t ri!* I, c!r ) mi)c! ,rin ),!tiu nu )t EAn? )o-c!** d E)ci nc E t%!t i) )o* *? -!) d on t% ,!r!di.m t%!t Mi)t com,o) d on*? o( n r.? !nd o-@ ct) movin. t%rou.% ),!c i) not ! )ci EDin !c !)t! c!uK!, nu ,riviti *! ,r otii c!r v! cu*,!-i*iK !K! c! *! ni)t com,u)! )tiint!E/ nc i) nc E/

)!*v!toriE

EPr otii )unt G!rdi nii Inc%i)orii JA,!r!torii Do.m *orI R E EPri )t) !r t% Gu!rdi!n) o( t% ,ri)onR Jt% D ( nd r) o( Into* r!nc !nd Do.m!# t% dru. o( c%oic (or ) *(-d *u)ionIR E A)cund r !, cu*,!-i*iK!r !, d (!im!r ! )!u *imin!r ! c *or c!r !r!t! c!* ! )i !*t m tod d m!ni,u*!r (o*o)it d .!rdi nii inc%i)orii numit! T rr! Ii)u) i-! !cuK!t , ,r otii din vr m ! )!#m ENici voi nu intr!ti , ,o!rt! Jc!r duc *! Im,!r!ti! C ruri*orI, d!r nici , !*tii nu-i *!)!ti )! intr E V!i d voi, c!rtur!ri )i 1!ri) i (!t!rniciR P ntru c! voi inc%id ti o!m ni*or Im,!r!ti! c ruri*or# nici voi nu intr!ti in !, )i nici , c i c vor )! intr , nu-i *!)!ti )! intr /J$!t i 5A/3AI ENim ni, !,rinK!nd (!c*i!, n-o !)cund )u- un v!), )!u n-o ,un )u- ,!t, ci o !) !K! in )( )nic, , ntru c! c i c intr! )! v!d! *umin!/ JLuc! :/3BI A)! numitii conduc!tori divini c!r *-!u urm!t , Pt!% , T rr! r!u numiti ENtrE, in) mn!nd EG!rdi ni )!u Su,r!v .% toriE d c!tr E.i,t ni/ Sim-o*u* *or r! S!r, * , ori Dr!.onu*, c!r r ,r K nt! c!)t! ) cr t! ! ,r oti*or !,!tin!nd EV c%iu*ui Im, riu E numit! )i E1r!ti! S!r, *ui E/ T% )o-c!** d ED vin E ru* r) &%o (o**o& d Pt!% on E!rt% & r c!** d ENtrE, m !nin. EGu!rdi!n) or =!tc% r)E -? t% E.?,ti!n)/ T% ir )?m-o* &!) t% S r, nt, or Dr!.on &%ic% r ,r ) nt d ! ) cr t ,ri )t%ood o( t% EO*d Em,ir E c!** d t% E'rot% r) o( t% S r, ntE/

CARE ESTE SCOP2L INTERVI2L2I C2 2N E6TRATERESTR2 P =7IC7 IS T7E TARGET O1 EALIEN INTERVIE=E P ETint! )t tr Kir !, .!)ir ! un i m tod ,t/r cu, r!r ! m mori i )i ! !d v!r!t i no!)tr id ntit!ti d K i, d (iint t rn c!r ) ,ot )!*v! , * )i ,*!n t! in)t!-i*! , c!r ) !(*!/ E/ ET% t!r. t i) !&!D nin., t% di)cov r? o( ! m t%od (or t% r cov r? o( our tru id ntit? !nd t% m mor? o( our ,!)t *iv ) in ord r to )!v our) *v ) !nd our in)t!-* ,*!n tE ER ,!r!r ! m!tricii n r. tic )i in(orm!tion!* ! T rr i Jo ,*!n t! n )u)t n!-i*!, !( ct!t! , riodic d d K!)tr I nu )t ,o)i-i*!, d!c! nu n r cu, r!m id ntit!t ! )i c!,!cit!ti* d cr !tori d univ r)uriE/ EAd v!r!t * . nii !* civi*iK!ti i )unt !c * (iint t rn ES2NT PT/ A 1IE c!r vor (!c !*t

1?

t rn ES2NT PT/ A 1IE )!-)i r cu, r K m mori!, )!-)i r c!)ti. id ntit!t !, *i- rt!t !, !utod t rmin!r !E/ ET% tru . niu) ) o( civi*iK!tion !r t%o) IS-'E) &%o &i** n!-* ot% r IS-'E) to r cov r t% ir m mor? !nd r .!in ) *(-r !*iK!tion !nd ) *(-d t rmin!tionE EIn (orttu* d ! )c!,! EV c%iu* Im, riu E , rm!n nt )i ir v r)i-i* d !c )ti E ,ro)cri)i E ! (o)t )t !r)! (ort!t id ntit!t ! t rn!, m mori! )i c!,!cit!ti* (i c!r i (iint S2NT PT/ A 1I/ Ac !)t! E)o*uti (in!*!E ! (o)t conc ,ut! )i ,u)! in !,*ic!r d crimin!*i ,)i%o,!ti !(*!ti )u- contro*u* V c%iu* Im, riu E EIn !n ((ort to , rm!n nt*? !nd irr v r)i-*? rid t% EO*d Em,ir E o( )uc% Euntouc%!-* )E t% t rn!* id ntit?, m mor?, !nd !-i*iti ) o( v r? IS-'E i) (orc (u**? r!) d/ T%i) E(in!* )o*utionE &!) conc iv d !nd c!rri d out -? t% ,)?c%o,!t%ic crimin!*) &%o !r contro** d -? t% EO*d Em,ir E/ Not E ,ro)cri)i E# m!@orit!t ! (iint *or ESTE PT A 1I d , T rr! )unt -un ,on )t ,c!,!-i* # !rti)ti)ti ,m!n!. ri, . nii, *i- ri cu. t!tori, )i r vo*ution!ri c!r nu !u (!cut niciod!t! vr un r!u cu !d v!r!t/Ei nu r ,r Kint! nici o !m nint!r ,t nim ni in !(!r! ordinii crimin!* ! im, riu*ui c!r i-! int mnit!t Euntouc%!-* )E#$o)t o( t% IS-'E) on E!rt% !r .ood, %on )t, !-* - in.)# !rti)t), m!n!. r), . niu) ), (r t%inD r) !nd r vo*ution!ri ) &%o %!v %!rm d no on , r !**?/ T% ? !r no t%r !t to !n?on Mc ,t t% crimin!*) &%o %!v im,ri)on d t% m/, EMt rmin!r ! in m!)! ! E ,ro)cri)i*or E )i *!.!r * d conc ntr!r cr !t d G rm!ni! in tim,u* c *ui d -!* doi* ! r!K-oi mondi!* ! (o)t r c nt )co!)! *! iv !*! / In !c *!)i mod (iint * S2NT PT A 1I d , T rr! )unt victimi* un i r!dic!ri ),iritu!* )i ! un i )c*!vii t rn in int rioru* unor cor,uri -io*o.ic (r!.i* , in),ir!t d !c *!)i . n d ur! d c!tr EV c%iu* Im, riu E T% m!)) Mt rmin!tion o( Euntouc%!-* )E !nd ,ri)on c!m,) cr !t d -? G rm!n? durin. =or*d =!r II & r r c nt*? r v !* d/ LiD &i) , t% IS-'E) o( E!rt% !r t% victim) o( ),iritu!* r!dic!tion !nd t rn!* )*!v r? in)id (r!i*, -io*o.ic!* -odi ), in),ir d -? t% )!m Dind o( cr!v n %!tr d in t% EO*d Em,ir E/ In .!*!Mi ) c!ut! o m tod! d r cu, r!r ! !d v!r!t i no!)tr id ntit!ti, ! m mori i )i d ,rind ri*or , c!r * -!m do-!ndit in mi*i!rd d mi*i!rd d !ni d Mi)t nt! T rr!- O ,*!n t! Inc%i)o!r ,t/ . nii,!rti)ti, noncon(ormi)ti, r vo*ution!ri )i !*ti ind Kir!-i*i ,t/ un Im, riu crimin!* Int r )u* d c*!r!t !* )i)t mu*ui d inc%i)ori !,!rtin!nd EV c%iu*ui Im, riu E )t )! ,r vin! c! voi (iint * um!n )! v! ,riviti in*!untru* vo)tru *! ,ro,riu* )u(* t/ Ei ) t m c! v ti d )co, ri in m mori! dv) , )t!,!nii d )c*!vi c!r v! tin int mnit!ti/ Inc%i)o!r ! )t (!cut! din um-r * din mint ! vo!)tr!/ 2m-r * )unt (!cut din minciuni Ji*uKiiI Gc!r i!u !), ctu*H dur rii, ,i rd rii )i (riciiGo-) rv!ti , )t r! *ui P*!ton )i ,roi ctii* i*uKoriiH/ T% v )t d int r )t o( t% EO*d Em,ir E ,ri)on )?)t m i) to ,r v nt ?ou (rom *ooDin. !t ?our o&n )ou*/ T% ? ( !r t%!t ?ou &i** ) in ?our o&n m mor? t% )*!v m!)t r) &%o D , ?ou im,ri)on d/ T% ,ri)on i) m!d o( )%!do&) in ?our mind/ T% )%!do&) !r m!d o( *i ), !nd ,!in, !nd *o)), !nd ( !r/ Based 8n 2ersonal 'otes and $nterview ?ranscriptions 2rovided @ : 5atilda 8CDonnell 5ac9lro@ 9ditin" and Supplemental Dootnotes @:<awrence 6& Spencer ( 4uthor of 1?he 8) Dactors1 ) 2 4lien $nterview Cop@ri"ht (c) 2008 @ <awrence 6& Spencer& Dirst 9dition 2rintin": 2008 $SB': E38# 0#01/2#0.00#. Cartea in format pdf sau word se descarca "ratuit de pe situl autorului http:==alieninterview&or"=

(iint

2"

E2n )!v!nt nu ,o!t inv!t! ,!n! c!nd nu r !*iK !K! c! )t or-E EA )ci nti)t c!n not * !rn to ) unti* % r !*iK ) t%!t % i) -*indE/

2uteti descarca cartea privind metoda de recuperare a adevaratei noastre identitati si a memoriei vietilor anterioare de pe siturile %>$D9D 4;4:9'$'%=?69F$69 2$<8?4?4 69<4G469 2$<8?4?4 29'?6> ?69F$69H I$'D9C469 S$ S<4B$69 %>$D9D 69<4G4?$8' D86 4;4:9'$'%H 794<$'%H ;9$%7? <8SS http:==uB&,00&@ahoo&com=%>$D9D4;4:9'$'% http:==www&m@space&com="uidedJawaBenin" http:=="uidedawaBenin"&spaces&live&com= http:=="uidedawaBenin"&multipl@&com= http:=="uidedawaBenin"& lo"spot&com= http:==ro&netlo"&com=%>$D9D4;4:9'$'% http:=="uidedawaBenin"&we lo"&ro= sau sa o cereti prin email K danmirahorianL"mail&comM

Sunt ti ,r .!titi ,t viitor P Ar ?ou r !d? (or t% (utur P

$ic%io ;!Du#E)t ,o)i-i*! c!*!tori! in Tim,P> I) Tim Tr!v * Po))i-* P %tt,#>>&&&/?outu- /com>&!tc%PvV695=$No7Sm: 1i c!r (iint! con)ti nt! din !c )t univ r) )t mu*ti-dim n)ion!*! Ev r? con)ciou) - in. in t%i) univ r) i) mu*ti-dim n)ion!* EA cr d nu )t )u(ici nt/ Tr -ui )! V d ti )i )! d )co, riti M, rim nt!* c! )t * * ) !(*! in r!K! dv)/ d !ctiun (iindc! )unt ti d @! inK )tr!ti cu o n!v! cu %i, r,ro,u*)i Jc!r cur- !K! ),!tiu* )i tim,u*I- ,ro,riu* dv)/ cor,, c ,o!t c!*!tori in tim, )i ),!tiu in intr .u* univ r)EJ$ir!%ori!nI ' *i vin. i) not nou.%/You n d to SEE t%!t t% )t!r) !r &it%in ?our r !c% - c!u) ?ou %!v !*r !d? ! %?, rdriv )%i, to tr!v * in !** t% univ r) -?our o&n -od? -$ir!%ori!n

21

D!c! nu !ti !uKit ,!n! !cum d *! c i c!r v! tin ,riKoni ri, d *! c i c!r v-!u im,*!nt!t (!*) cr dint )i id ntit!ti J.!rdi nii c!r v-!u viru)!tI !(*!ti c! oric (iint! um!n! d , T rr! !,!rtin un i civi*iK!tii Mtr!t r )tr )u, r!v!n)!t d .r!d IV, in c!r (i c!r ntit!t )t t rn! )i ,o!t in)!m!nt! noi univ r)uri, ) ,o!t t * ,ort!, ,o!t c!*!tori in tim, )i ),!tiu, (!r! !*t mi@*o!c t %no*o.ic in !(!r! . n r!toru*ui d im,u*)uri c!r )t ,ro,riu* cr i rJto!t ntit!ti* -io*o.ic Mtr!t r )t )unt int rdim n)ion!* c! )i noiF ntit!ti* din Z t! R ticu*i, cu ,i * ! )imi*!r! cu c ! ! d *(ini*or, , c!r !c )t ! ii con)id r! v ri, nu !u ,utut (i tinut c!,tiv d c!t in incint in c!r ) m ntin ! un ,ut rnic c!m, * ctrom!.n tic, c!r im,i dic! )%i(tu*, i )ir ! din dim n)iun ! no!)tr!F nordicii )!u -*onKii nu !u ,utut (i niciod!t! )! (i c!,tur!ti, inc!rc r!tiI/

1iint * um!n d , T rr! !u ,i rdut !c )t c!,!cit!ti (iindc! )i-!u uit!t !d v!r!t! id ntit!t , !u (o)t viru)!ti, condition!ti, c!)tr!ti, dr )!ti/ R !*iK!r ! ,untii intr *umi )i vit!r ! !uto-!ni%i*!rii ,r K nt i civi*iK!tii d , T rr! Jr!K-o!i nuc* !r , cont!min!r )i d .r!d!r ADN, c!t!)tro( , riodic c!r !u !( ct!t , riodic ,*!n t! )i )i)t mu* )o*!rI )unt * .!t d tr Kir , d !uto-cuno!)t r , d r !mintir ! !d v!r!t i no!)tr id ntit!ti -C!,!cit!t ! d ! (!c o ,*!n t! invu*n r!-i*!, inviKi-i*! *! m t oriti !,!rtin oric!r i civi*iK!tii d .r!d II /

A(ori)m * Yo.! JYo.! Sutr!I !* *ui P!t!n@!*i

Aforismele Yoga "Yo.! Sutr!I ale lui Patanjali sau %nstructiunile ")utr!# de aliniere "?o.!# reprezinta 7Calea Octupla sau cu opt ramuri7 "!)%t!n.! Yo.!# si temelia R!@! Yo.! "Yoga Regala#. R!@!-Yo.! desemneaz 7Yoga regal7 descris de Patanjali Ln 7Yoga 1utra7, in timp ce 7!t%!-Yo.! "Yoga corporal# nu reprezint decat o parte ce cuprinde dou ramuri ale caii octuple "!)%t!n.! ?o.!#: Asana "practica asezarii in pozitii specifice# Ni Pr!n!?!m! "exerciMii respiratorii#. Yo.! Sutr! este considerat cel mai vec3i text referitor la Yoga. 0l cuprinde patru prMi, platforme",!d!F termen care inseamna 7picior7 ca 7,od7 din 7miria,od7, din 7,odea7, 7,odium7#. Prima parte "S!m!d%i P!d!I referitoare la transa mistica")!m!d%iI indic o!iectivul practicii @oga "starea de samadhi) si mijloacele de a l atinge; a doua parte se refera la realizare "S!d%!n! P!d!IG sa ne amintim de cartea: 7S!d%!n!# T% R !*iK!tion o( Li( JR !*iK!r ! vi tiiI7 a lui R!-indr!n!t% T!.or H si indic mijloacele suplimentare prin care se pot inlatura o!stacolele, care impiedica accesul la a patra stare a constiintei"turi?!#' a treia parte JVi-%uti P!d!I# referitoare la perfectiuni, capacitati divine ori desavarsiri Jvi-%utiI prezint ramurile interne: d%!r!n!JconcentrareaI, d%?!n!JmeditatiaI )i )!m!d%iJtransa mistica, extazul , o stare pt. care $.0liade a folosit termenul: 7 n)t!K!7# si unificarea lor intr un proces unic: )!m?!m!"Y1 ,.8#. Aceasta parte desc3ide accesul la realitatea sursa "!*t!r# si la daruri si 3aruri: capacitatile nemijlocite de cunoastere si de actiune, adica la puterile divine sau

22

supranaturale ")idd%iF vi-%uti#' a patra parte J;!iv!*?! P!d!I este dedicata 0li!erarii "D!iv!*?!#. %n de!ut ;!iv!*?! P!d! indic si alte mijloace cunoscute pentru a o!tine capacitati divine"Y1 8.&#, dupa care se focalizeaza pe menirea omului, pe o!iectivul suprem si capacitatea divina suprema: realizarea izolarii "iesirea din matricea spatiu timp# sau a 0li!erarii "D!iv!*?!F moD)%!F muDti#. .raditia dacica "din tara zeului Z!mo*M # nu era centrata pe un zeu, ci pe realizarea starii de eli!erare, de trezire "c3iar si azi Imnu* n!tion!* al urmasilor dacilor se refera la 7D )t ,t!r 7#. .raditia dacica, centrata pe starea eli!erata, vedea n!)t r ! ca o co!orare in lumea suferintei"din aceasta cauza dacii plangeau la nastere unei noi fiinte umane# iar moartea ca o reintoarcere, ca o eli!erare din lumea suferintelor "din aceasta cauza se !ucurau la moarte' cimitirul vesel de la 1apanta este o relicva a acestei traditii #. /udd3ismul, Kainismul, 1am43@a, Yoga ori .aoismul nu sunt cai centrate pe un zeu, ci pe cunoasterea experimentala care conduce la eli!erare, la trezire. <nii cercetatori care stiu ca lim!ile vor!ite in 0uropa sunt indeo europene"se trag din l!. sans4rita# considera cuvantul K!mo*M ca fiind compus din K!WmoD)%!, unde 7K!7 inseamna> veriga din lant, legatura, conexiune, cale Y moD)%!"eli!erare#. 1e considera c A(ori)m * *ui P!t!n@!*i "Yoga 1utra# reprezinta o lucrare redactat Ln sec. %% L.e.n., care a pus !azele filozofiei Yoga Ni care s a cristalizat Ln unul din cele Nase sisteme filozofice 3induse (darshana), desi regasim aceleasi reguli de centrare in carti de acum patru mii de ani"Vi@n!n! '%!ir!v!# si in inscriptii, reprezentari si sim!oluri descoperite la civilizatii care au precedat actuala civilizatie de pe .erra"=arappa si $o3enjo ;aro sunt orase distruse intr un fost conflict nuclear, unde toate o!iectele din argila sunt vitrificate si inalt radioactive#. $a3a!3arata descrie nave si arme apartinand civilizatiilor care ne au precedat. ;aniel ?r@ descrie in cartile contactul cu o alta civilizatie care i a relatat conflictul nuclear de pe .erra care a condus la disparitia civilizatiei anterioare. Aforismele lui Patanjali reprezinta o carte concisa " care cuprinde &(* de aforisme, reguli sau instructiuni# si reprezinta dupa opinia lui :icolae .esla: Ec!rt ! c ! m!i im,ort!nt! d , T rr!E " la aceasta opinie a ajuns si =enri Coanda, cel care mi a relatat discutia cu :icolae .esla#. Os3o a dedicat comentarii celor &(* de aforisme"sutra# &G volume intitulate : 7Alfa si Omega7 ".3e Alp3a and t3e Omega#. Alan Aatts a studiat o si comentat o.. 7Tr!t!tu* ,r!ctic d R!@! Yo.!7, care este prezentat cititorului din Romania, desc3ide drumul pentru celelalte dou volume intitulate: 7Practica Yoga7 Ni 7Aforismele despre Yoga "Yoga 1utra# ale lui Patanjali7"vedeti cuprinsul acestor volume la sfarsitul acestei carti#. Yoga reprezinta procesul de centrare, de unificare, de aliniere sau de conjunctie a tuturor corpurilor sau LnveliNurilor5materiale, energetice Ni informaMionale, care alctuiesc atat fiinMa uman, cat Ni universul6. .ermenul @oga 5tradus prin: uniune, aliniere, conjuncMie "cosmic, planetar , dar si a tuturor corpurilor sau LnveliNurilor fiinMei umane#, centrare sau unire cu centrul6, presupune realizarea simultan a unui proces de separare, de rupere sau de izolare"vi?o.!# de periferie' Yoga este calea care permite reLntoarcerea la adevrata noastr identitate 5la descoperirea adevratei noastre naturi sau a feMei primordiale6 Ni calea care ne conduce la eliminarea or!irii "!vid?!# 5ignoranMei' inconNtienMei6 Ni a neputinMei "alienrii' cderii Ln ro!ie#' Yoga este NtiinMa Ni te3nologia uniunii cu ;umnezeu 5aceeasi semnificatie o intalnim si in termenul latin 7r * . r 7 "relegare' a strange la un loc' a recupla omul la sursa sa divina#, din care isi are originea cuvantul 7r *i.i 76'

C!* ! cu O,t R!muriJA)%t!n.! Yo.!I,

%ntregul sistem, cunoscut si su! numele de Raja Yoga"Yoga Regala# sau drept calea cu opt ramuri"!)%t!n.! ?o.!#, prezentat de Patanjali in Yoga 1utra "Aforismele Yoga# expune Ln detaliu toate cele opt "!)%t!# ramuri "!n.!#. Aceste opt ramuri "!n.!# 5YS 5/546 au fost clasificate in doua categorii:externe "-!%ir!n.!# Ni interne "!nt!r!n.!#. Aspectul extern sau ramurile externe"-!%ir!n.!# , care alcatuiesc @oga exoteric sau exterioara sunt: 3/Y!m!Jregulile de pacificare cu semenii#, 5/Ni?!m!Jregulile pt pacificarea cu sine insusi#, A/A)!n! "pacificarea corpului fizic prin asezarea in pozitii c3eie#, 8/Pr!n!?!m! "pacificarea respiraMiei# Ni N/Pr!t?!%!r! "detaNarea senzorial# <ltimile trei r!muri"!n.!# reprezint aspectul intern, ramurile interne"!nt!r!n.!# sau Yoga esoteric, interioara, in care se trece de la metoda de contemplare o!iectiv"dualista# la cea 3olografica "nondualist' in care dispare dualitatea su!iect o!iect#: B/D%!r!n!"concentrarea#,

23

O/D%?!n!"meditaMia# :/S!m!d%i"contemplaMia,enstaza'transa mistica#6,. !I R!muri J!n.!I Mt rn Jindir ct )!u !uMi*i!r I # Cele cinci ramuri"!n.!# externe"-!%irI vizeaza pacificarea invelisurilor exterioare"Do)%!F )%!rir!F D!?!#, 5care conditioneaza si ancoreaza omul in lumea din afara6 sunt expuse in partea ",!d!# a doua din Yoga 1utra "notata cu:Y1 -#, intitulata P!rt ! d ),r R !*iK!r ! Pr!ctic! "S!d%!n! P!d!# si reprezinta ;ri?! Yo.! "Yoga Actiunii actiunile de centrare, de pregtire Ni purificare#. Primele doua ramuri vizeaza pacificarea interactiilor cu sistemul sau corpul social prin eliminarea programarii individuale eronate &.Y!m!"a!stinenMele'poruncile sau regulile pt pacificarea cu semenii#,5YS 5/A9H -.Ni?!m! "disciplinele' regulile pt pacificarea cu sine insusi#5 YS 5/A5 6 ,.A)!n!"asezarea corpului intr o poziMie c3eie, fixa si relaxata'pacificarea corpului fizic sau a invelisului grosier:!n!m!?! Do)%!# 5YS 5/8BH' este vizata pacificarea corpului fizic"!n!m!?! Do)%!#6, 8.Pr!n!?!m! 5pacificarea respiraMiei,controlul fluxului de energie vitala",r!n!# Ni a corpului energetic",r!n!m!?! Do)%!#6' GYS 5/84H F.Pr!t?!%!r!5detaNarea senzorial'este vizata pacificarea corpului mental "m!nom!?! Do)%!# GYS 5/N8H -I R!muri J!n.!I int rn Jdir ct I# Ramurile interne sau directe sunt expuse in partea ",!d!# a treia din Yoga 1utra "Y1 ,#, intitulata Vi-%uti P!d! "Partea despre desavarNiri sau puteri divine#. Patanjali spune in sutra ) din partea"pada# a treia GYS A/OH: 7Acestea trei "d%!r!n!, d%?!n! )i )!m!d%i# sunt ramuri interne "!nt!r-!n.!m#,5in comparatie cu6 precedentele ",urv!#5cinci ramuri ale Yoga6 7'Cele trei ramuri interne sau directe care conduc la trezire,eli!erare sunt: *.D%!r!n! "concentrarea sau fixarea atenMiei#5 YS A/36 ).D%?!n! "meditaMia# 5YS A/56 +.S!m!d%i "contemplaMia,enstaza'transa mistica#.5 YS A/A6

5vedeti plansa marita pe: 3ttp:JJCCC.flic4r.comJp3otosJpataRnRjaliJ6.

24

5vedeti imaginea marita a Inv *i)uri*orJDo)%!I )!u cor,uri*orJD!?!,)%!rir!I !)u,r! c!ror! !ction !K! di( rit * r!muriJ!n.!I pe : 3ttp:JJCCC.flic4r.comJp3otosJpataRnRjaliJ 6

Ca urmare a unor prezentri dezrdcinate din contextul spiritual, mai larg, din care fac parte pozitiile fizice"!)!n!# Ni diferitele exerciMii de purificare ale =at3a Yoga, Ln zilele noastre o!iectivul principal al acestei discipline a devenit sntatea pu!lic. 1 a ajuns pan acolo Lncat atunci cand se vor!eNte despre Yoga Ln Occident sau la noi, se face aproape totdeauna referire la 7!t%!-Yo.!, pe care o multitudine de Ncoli Ni de profesori o predau. .otuNi, nu tre!uie s confundm Yoga tradiMional, care aspir la eli!erare"moD)%!I Ni reuniune cu ;umnezeu, cu aceast vulgarizare trunc3iat. R!@!-Yo.! "lit.: 7Yoga regal7# este una dintre cele patru mari ci Yoga ce vizeaz uniunea cu ;umnezeu, dup sistemul descris de Patanjali Ln lucrarea sa Yo.!-Sutr!"Aforisme Yoga#. Cile sau formele de Yoga 3induse cele mai cunoscute Ni mai studiate Ln Occident sunt ;!rm!Yo.! "Yoga acMiunii o!iective, dezinteresate#, '%!Dti-Yo.! "Yoga devoMiunii sau iu!irii arztoare de ;umnezeu#, R!@!-Yo.! "identic cu Yoga expus de Patanjali, unul dintre cele Nase sisteme filozofice ortodoxe ;3ars3ana#, ;und!*ini-Yo.! Ni Jn!n!-Yo.! "calea cunoaNterii nemijlocite#. ;eNi atunci cand Ln Occident se vor!eNte despre Yoga, este evocat Ln general =at3a Yoga, aceast Yoga 7corporal7 nu este totuNi considerat Ln %ndia decat ca o faz pregtitoare pentru formele spirituale de Yoga care solicit ajutorul diferitelor te3nici meditative. 1istemul =at3a Yoga al crui principal o!iectiv sunt doar doua dintre ramurile expuse mai sus "A)!n! Ni Pr!n!?!m!# redevine ceea ce a fost de la originea sa, o te3nic desprinsa din R!@!Yo.! predat de Patanjali. Aceast te3nic permite stimularea activitMii centrilor de energie "c%!Dr!# pentru a face s progreseze Dund!*ini "lit.: 7Narpele7 sau 7forMa Narpelui7' forMa spiritual denumit astfel pentru c ea doarme Lncolcit ca un Narpe la !aza coloanei verte!rale a fiecrui om# ctre nivele Ni stri de conNtiinM tot mai Lnalte. 1copul exerciMiilor de =at3a Yoga este de a reuni 77!7 "suflul solar, cunoscut su! numele de Pr!n!# cu 7T%!7 "suflul lunar sau A,!n!#, ceea ce confer puteri spirituale =at3a @oginului Ni permite lui Eundalini s Lnceap s urce Ln cele Nase C3a4ras.5vedeti imaginea marita pe : 3ttp:JJCCC.flic4r.comJp3otosJpataRnRjaliJ

2/

%n R!@!-Yo.!, Patanjali face referire Ni utilizeaz sinergic mijloacele specifice celorlalte ci Yoga pe care cititorul le va descoperi Ln paginile ce urmeaz. 7Calea CunoaNterii7 JJn!n!-Yo.!I , al crei scop este depNirea ignorantei "!vid?!# Ni 7Calea iu!irii Ni a devoMiunii J'%!Di-Yo.!I, care este calea natural spre CunoaNterea divin, reprezinta cele dou ci a!ordate Ln acest prim volum al 7 Tr!t!tu*ui ,r!ctic d R!@!-Yo.! 7. %nteleasa ca o cale de cunoaNtere a lui scanteii divine din fiecarefiinta umana, Yoga nu este, Ln sensul su cel mai general, un privilegiu al %ndiei. Orice om care caut s realizeze experienta mistic a uniunii cu ;umnezeu ul omniprezent, este din acest punct de vedere un @ogin, oricare ar fi convingerile sale' de s3amanism indian,ti!etan ori de mistic creNtin. Practicile tantrice ale /udd3ismului ti!etan sunt de asemenea numite 7Yoga7, iar marii lor sfinti "ca: $ilarepa#, @ogini.

Calea Yoga expusa de Patanjali "R!@! Yo.! Yoga Regala# este numita si !)%t!n.! ?o.! "calea de unificare cu opt ramuri# fiindca e alcatuita din opt"!)%t!# prMi, ramuri sau !rate "!n.!#. Aceste ramuri sunt interdependente Ni au valoare egal, fiindca fiecare poate conduce la Cer, adica la starea 3olografica "de suspendare a dualitatii su!iect o!iect# din transa mistica ")!m!d%i#. .ermenul din l!. sans4rita agam (anga), are semnificatia de ramura5ramuri, mem!re, !raM, parte"a aceluiasi corp: )v!n.! propriul corp#6 si a fost tradus gresit prin etape, trepte, pasi succesivi, ca si cum Eun drum oriKont!*, o )ucc )iun d t!, , tr ,t )!u ,!)i !r ,ut ! duc vr od!t!

A*t!ru* )i c!* ! octu,*! )!u cu o,t r!muriE J!)%t!n.! Yo.!I

R!muri )!u tr ,t -C!* v rtic!*!Jn mi@*ocit!I )!u oriKont!*!Jmi@*ocit!I P

2-

dinco*o d *um ! m!ni( )t!t! JoriKont!*!IE/ Kulius 0vola "&+(+ &()8# in cartea sa: 7Yoga 1ecreta a Puterilor ;ivine7"0ditura: ;eceneu,&((F, pag 8+# afirma: 7 )t !-)urd )! ,*!) Ki !-)o*utu* *! (in!*u* un i )ucc )iuni t m,or!* //d di( rit .r!d , tr ,t , t!, , ,!)i////(iindc! !-)o*utu* nu ,o!t (i !tin) urm!nd o c!* oriKont!*!, ci do!r un! v rtic!*!, Mtr!t m,or!*!, v!d!nd din conditi! t m,or!*!, c!r!ct riK!t! d notiuni* d in!int )i du,! ///E/

ECior-! )t .!t! )i ) !(*! d @! , m!)!///V! ro. )-o .u)t!tiRR E ET% )ou, i) !*r !d? on t% t!-* , P* !) t!)t it R E
Avem totul acum si aici...nu mai tre!uie adaugat nimic...ci doar inlaturat ceea ce ne a fost implantat ca sa fim virusati..or!iti..sedati...anesteziati...castrati..devitalizati..7morti7. ;epasiti iluzia parcurgerii unor etape succesive in serie...a unor trepte...a unor pasi care conduc in cele din urma la trezire..Patanjali vor!este despre ramuri...care ca si degetele unei maini se afla in paralel si sunt cai care conduc, ca niste carari de munte distincte, catre acelasi varf "alinierea tuturor invelisurilor Do)%!)#. Puteti sa va treziti in orice clipa, sa va amintiti adevarata dvs.identitate, puteti sa realizati 7acum si aici7, vederea directa prin parcurgerea unei singure ramuri "!n.!# ...puteti sa va %luminati..sa vedeti Humina necreata in care se scalda dintotdeauna totul...toate fiintele vii. Oricine poate iesi din 7pestera intunecata7 la care se referea 1ocrate "mintea periferica# in timpul somnului profund, cand pasarea sufletului"%!m)!# se reintoarce acasa, daca isi pastraza veg3erea' pe veg3ere sau constienta este intemeiata si perec3ea cailor de trezire:calea trezirii in timpul somnului "Nidr! Yo.!I si calea trezirii in timpul starii de veg3e"R *!M!r ! Pi*ot!t!#. %nsa doar cel ce si pastreaza veg3erea "constienta impartiala# in cursul acestui proces automat de reintoarcere 7!c!)!7 "vedeti mai departe ca asemanarea lui 7!c!)!7 cu:7!D!)%!7 nu este intamplatoare# vede, descopera si isi aminteste cine este...adevarata sa natura divina..0li!erati va de tiparul cauzal..si veti iesi din realitatea diacronica "secventiala# pt. a accesa realitatea sincronica "atemporala, eterna, simultana, 3olografica#...doar asa puteti sa ajungeti la Cer7"$ira3orian#. Poate ca unii se indoiesc ca oricare ramura"!n.!#, din cele indicate de Patanjali in Yoga 1utra, poate conduce la transa transa mistica")!m!d%i# ,la trezire"-od%i#, autocunoastere si la %luminare si este firesc sa se intample acest lucru pt. ca te3nologia transei a fost pastrata secreta. 1a exemplificam cum practica unei singure ramuri conduce la trezire.;e pilda prin devotiune sau prin daruirea catre ;umnezeu a tuturor actelor noastre"I)%v!r! ,r!nid%!n!#, cale indicata de Patanjali "atat in S!m!d%i P!d!, cat si in Ni?!m!# s au iluminat o multime de sfinti, fara sa urmeze celelalte ramuri"!n.!#. O ramura este ca si un deget le trage dupa ea pe toate celelalte "toata mana#. %mo!ilizarea corpului intr o pozitie c3eie "!)!n!# induce transa"adica se trece in alt regim de functionare, la alt ritm respirator ,r!n!?!m!, duce la detasare senzoriala ,r!t?!%!r!, la concentrare-d%!r!n!//I/ Credeti ca s3amanii si 7!a!ele7 nu stiau acest lucru din moment ce foloseau imo!ilizarea corpului "prin ingropare, infasare# pt. inducerea transei in vederea tratarii unor !oli incura!ile P Orice stare mentala"psi3o afectiva' gand, emotie# influenteaza respiratia. Procesul este folosit in Yoga 1utra pt. a accesa poarta transei mistice: orice ritm respirator "mentinut pe o durata critica , prin practicarea unei m!ntr!# induce celelalte ramuri: detasarea senzoriala",r!t?!%!r!#, concentrarea"d%!r!n!#, meditatia"d%?!n!# si in final transa mistica")!m!d%i#/ 1tanislav 2rof a recurs la exercitii respiratorii" 3olotropic !reat3ing# pentru a accesa starile modificate de constiinta"pt. autoexplorare si vindecare#, stari pe care initial le o!tinea apeland la droguri"H1;# 5vedeti: 3ttp:JJen.Ci4ipedia.orgJCi4iJ=olotropicR/reat3Cor46/ /E1 %@engar citeaza doua sutra din 7!t%! Yo.! Pr!di,iD!"-.-' 8.-& # in care se spune ca ,r!n!?!m! poate induce controlul mintii si al simturilor' practica fiecareia dintre !n.!"ramura, !rat# poate sa le declanseze pe toate celelalte' concentrarea mintii"d%!r!n!# poate aduce ,r!n!?!m! si controlul simturilor ",r!t?!%!r!# -.-. 7;aca respiratia este agitata, mintea devine agitata, pertur!ata. Prin calmarea respiratiei se poate o!tine calmarea mintii7. =at3a Yoga Pradipi4a 8.-&: 7Cel care a controlat respiratia realizeaza si controlul activitatilor mintii' si invers cel care a realizat controlul activitatilor mintii realizeaza si controlul respiratiei7 :u exista o serie progresiva de trepte "etape, stadii# sau de discipline care purifica trupul si mintea, pt. ca in final sa l conduca pe cel ce practica Yoga la transa mistica ")!m!d%i# si la iluminare"acest lucru se poate vedea si din videoclipul de la adresa: 3ttp:JJ,*G.@a3oo.comJpatanRjali# /E1 %@engar Iuotes from =at3a Yoga Pradipi4a"-.-'8.-& #: 7/@ C3om t3e !reat3ing 3as !een controlled, !@ 3im t3e activities of t3e mind also 3ave !een controlled' and, conversel@, !@ C3om t3e activities of t3e mind 3ave !een controlled, !@ 3im t3e !reat3ing also 3as !een controlled7 A3at is not 4noCn in t3e Aest is t3at eac3 of t3e eig3t anga"lim!s,!ranc3es# found in t3e famous

25

Yoga 1utras of Patanjali is complete C3ole in itself. 0ac3 anga "lim!,!ranc3# is a Ca@ leading, t3e one C3o practice it, to supernatural poCers"vi-%uti# and m@stic trance")!m!d%i#..3is t3ing is 3idden for t3ose C3o donVt see Cit3 t3eir oCn e@es, !ut is confirmed in practice !@ t3e science and tec3nolog@ of trance:trance state can !e induced using a 4e@ posture"asana#,!ut also using !reat3 control",r!n!?!m!#,sensor@ isolation",r!t?!%!r!#,focusing of t3e mind"d3arana# and even using t3e disciplines descri!ed in ?!m! and ni?!m!"see:I)%v!r! ,r!nid%!n!#. .ranslating anga"lim!,!ranc3, namel@ a direct Ca@ to enter trance and contact our deep realit@# as progressive series of steps, stages and rungs is against t3e message presented !@ Patanjali in ot3er sutras descri!ing t3e effects"supernatural poCers')idd%i)Fvi-%uti# of eac3 anga or on t3e Ca@ to access m@stic trance")!m!d%i# using onl@ one discipline from @ama"see )!m!d%i ,!d! :Y1:&.-, &.-*#. %f Ce folloC t3e old translation of t3e term !n.! as a step or a stage Ce Cill discover t3at t3e one C3o practices an anga Cill not live in t3e 73ere and noC7, !ecause onl@ t3e last anga in t3e c3ain of t3e eig3t conventional lim!s of Yoga practice, is leading to samad3i and enlig3tenment . T% r !*it? i) t%!t !** !n.!) Mi)t ind , nd nt*? !nd !*)o Mi)t )imu*t!n ou)*?. A num!er of commentators !rea4 t3ese eig3t lim!s into tCo categories. Yama, :i@ama, Asana, Prana@ama, and Prat@a3ara comprise t3e first categor@. .3e second categor@, called S!m?!m! is comprised of ;3arana, ;3@ana and 1amad3i. .3e division !etCeen t3e tCo categories exists !ecause in latter t3ree mentioned lim!s t3ere is no cognizance C3ereas in t3e first five steps cognizance exists. 71ince t3ere is no cognizance to t3ese t3ree stages "eg.: ;3arana, ;3@ana, 1amad3i#, t3e@ are not !ound !@ time or succession. .3e result is t3at t3e@ exist independentl@ and also exist simultaneousl@. An@ one, tCo or t3ree can exist at t3e same time. =% n t% t%r )t!. ) Mi)t )imu*t!n ou)*? t% n it i) c!** d J d/ S!m?!m!%I t% )imu*t!n ou) Mi)t nc .7 "ta4en from t3e commentar@ on Patanjali 1utra !@ $ira3rian' articol de ;an $ira3orian pu!licat in : 3ttp:JJ,*G.@a3oo.comJpatanRjali#. Ceea ce nu este inca inteles in Occident este ca fiecare din cele opt !n.!)"!rate,ramuri# pe care le descoperim in cele!ra Yoga 1utras a lui Patanjali este un intreg complet in sine. ?iecare !n.! "!rat,ramura# este o cale care il conduce pe cel care o practica la transa mistica")!m!d%i# si la capacitati supranaturale "vi-%uti#. Acest lucru e ascuns pt. cei care nu si folosesc proprii oc3i, insa este confirmat de practica si de stiinta si te3nologia transei : starea de transa poate fi indusa utilizand asezarea in pozitii c3eie"!)!n!#, dar si prin controlul respiratiei",r!n!?!m!#, prin izolare senzoriala",r!t?!%!r!#, prin focalizarea mintii pe un o!iect unic"d%!r!n!# si c3iar folosind discipinele preliminare pt. pacificare cu lumea J?!m!I si cu sine insusi "ni?!m!I, care elimina ancorarea in afara "conflicte lupte,griji,identificari eronate#, ce impiedica interiorizarea "vedeti:I)%v!r! ,r!nid%!n!#. A traduce termenul !n.!"!rat, ramura#, 5adica o cale directa de a ajunge la Cerul interior"realitatea 3olografica#, de a intra in transa centripeta sau mistica si de a contacta realitatea noastra profunda6, drept o serie progresiva de trepte, stadii si de ranguri este o consecinta a programarii noastre conceptuale"cauzale# se afla in opozitie cu mesajul prezentat de Patanjali in celelalte sutra, unde sunt descrise efectele"capacitatile supranaturale:)idd%i)Fvi-%uti# ale practicarii fiecarei ramuri"!n.!# pe calea de acces la transa mistica")!m!d%i# folosind o singura disciplina din ?!m!"vedeti: S!m!d%i P!d! :Y1:&.-, &.-*' S!d%!n! P!d! Y1:-.,F -.8F#. ;aca urmam vec3ea traducere a termenului !n.! drept treapta sau stadiu vom descoperi ca cel ce practica o anumita ramura nu traieste in 7acum si aici7, fiindca doar in ultima ramura din lant sau din sirul de opt ramuri al practicii Yoga se realizeaza samad3i si %luminarea. R !*it!t ! )t c! to!t r!muri* Mi)t! ind , nd nt )i )imu*t!n c! ntit!ti %o*o.r!(ic Jin c!r )t ,r K nt intr .u*I/ <n numar de comentatori impart cele opt ramuri in doua categorii"externe si interne#: in prima categorie "externe# sunt incluse:Y!m!, Ni?!m!, A)!n!, Pr!n!?!m! si Pr!t?!%!r! . in a doua categorie"interne# se afla trei ramuri care nu pot fi separate, fiindca impreuna alcatuiesc un proces unic numit S!m?!m! format din D%!r!n!"concentrare#,D%?!n!"meditatie# si S!m!d%i" transa mistica'enstaza,extazul#. 7 ?iindca nu exista diferentieri cognosci!ile intre ultimile trei ramuri"adica : D%!r!n!, D%?!n!, S!m!d%i#, aceste nu pot fi legate de timp si de succesiune" adica pot fi puse in paralel ca lumanarile dintr un candela!ru, ca in imaginea de mai jos a $ nor!% si a A*t!ru*ui#. %n imaginea de mai jos exita trei variante de prezentare a ramurilor"anga#: &.,rim! din )t!n.! reprezinta modelul actual "un lant de opt trepte#' -.a doua un trunc3i de cinci trepte in serie, urmat de trei ramuri in paralel"asa cum considera $aster 0. E#' ,.a treia varianta are sapte ramuri in paralel ca un candela!ru iar ultima ramura este transa mistica")!m!d%i# plasata orizontal ca tinta finala "c ru* int rior scaldat in lumina necreata#"vedeti imaginea creata de ;an $ira3orian in articolul pu!licat in : %tt,#>>AB9/?!%oo/com>,!t!nC@!*i#.

28

Prima traducere a Yoga 1utra, care a folosit pt termenul sans4rit 7!n.!7 tiparul stadii si trepte a fost o eroare pt dr. D%ir ndr! 'r!%m!c%!ri care a spus: 7 %n cautarea adevarului nu pune !aza in asa zise autoritati in domeniu sau in falsi 7 maestrii spirituali7, ori in traducatori faimosi, care nu stiu nimic despre stiinta si te3nologia transei7. 71tiu ca apreciezi traducerea lui %. E. .aimni "&+(+ &()+#, dar el a fost un profesor de c3imie la <niversitatea Alla3a!ad din %ndia, o minte colonizata de Occident, care a explicat sutrele lui Patanjali recurgand la c3imie.Ha fel stau lucrurile cu 0rnest 0gerton Aood "&++, &(*F# educat la $anc3ester College of .ec3nolog@, unde a studiat c3imia, fizica si geologia ori cu savantii indieni de azi, care odata programati de scoala moderna si incarcerati in paradigmele actuale"modelele stiintifice de azi ce vor fi a!andonate in viitor# nu mai inteleg nimic7.70ste un tipar de gandire in Occident ca totul apartine unui lant cauzal, unei succesiuni, dar tu ai descoperit ca credintele sau conceptiile noastre ne comanda perceptia si gandirea"procesarea informatiilor#' adica nu mai vedem realitatea, ci ceea ce am fost programati sau conditionati sa vedem. Atunci cand cineva incearca sa transforme in cuvinte o realitate"de pilda cand incearca sa descrie o imagine sau un peisaj de vis# el va fi o!ligat sa foloseasca o serie de cuvinte, dar miile de cuvinte in succesiune nu sunt decat un lant de sim!oluri pt. o!iectele prezente simultan in imaginea descrisa. %n acelasi mod Patanjali prezinta in succesiune existenta simultana a !n.!, care se ridica in paralel spre cer ca ramurile unui copac75o imagine face cat mii de cuvinte6 7' $@ first translation of Yoga 1utra, t3at used also stages and steps to translate t3e sans4rit term !n.!"lim!,!ranc3#, Cas a mista4e in t3e e@es of dr. ;3irendra /ra3mac3ari C3o said to me: 7In t% ) !rc%in. o( t% trut% don<t m!D ! (ound!tion (rom t% !ut%orit? o( (!*) 7),iritu!* m!)t r)7 or on t% (!mou) tr!n)*!tor) t%!t Dno& not%in. !-out t% )ci nc !nd t c%no*o.? o( tr!nc 7. 7%t is a pattern in t3e t3in4ing in t3e Aest t%!t v r?t%in. i) in c!u)!* c%!in and @ou 4noC t3at conceptions, our !eliefs command our perception' Ce donVt see t3e realit@ !ut C3at @ou are programmed or conditioned to see7.7A3en some!od@ tries to convert in Cords a realit@"for instance 3e tries to descri!e a p3oto or a splendid landscape# 3e Cill use a progressive series of Cords, !ut t3ese Cords are a c3ain of s@m!ols for simultaneous o!jects C3ic3 are present in t3e picture 3e is descri!ing . Patanjali also presents in succession t3e simultaneous existence of !n.! C3ic3 rise in paralell to t3e 3eaven li4e t3e !ranc3es of a tree7 v d ti im!.in ! m!rit! , # %tt,#>>&&&/(*icDr/com>,%oto)>,!t!CnC@!*i>

2?

?iecare !n.!Jramura# duce la )!m!d%i "transa mistica# si acest lucru este pe deplin folosit in calelalte cai Yoga cum ar fi: '%!Dti Yo.!"calea devotiunii#, ;!rm! Yo.!"calea actiunii o!iective#, Jn!n! Yo.!"calea cunoasterii directe# si in 7!t%! Yo.!5calea asezarii corpului fizic"!nn!m!?! Do)%!# in pozitii c3eie"!)!n!# si a controlului corpului energetic",r!n!m!?! Do)%!# prin respiratie",r!n!?!m!#6 Cei care nu cred ca folosirea constientei in urmarirea respiratiei desc3ide accesul la )!m!d%i si la %luminare sa citeasca sutra Y1:&.,8, sau sa parcurga instructiunile referitoare la acest su!iect din Vi@n!n! '%!ir!v! ori sa si aminteasca de calea de constientizarea a respiratiei propusa de /udd3a, care a condus la iluminare cei mai multi oameni5referire la !n!,!n!)!ti ,vi,!)%?!n! ori vi,!))!n!"in l!. s4rt.:vi,!)?!n!' in pali.: vi,!))!n!#. Pentru conexiunea dintre 9ipassana si Anapana 1ati vedeti articolul de la adresa: 3ttp:JJCCC.flic4r.comJp3otosJpataRnRjaliJ--8*)88G8-J $aestrii din !udd3ismul Uen"Kaponia# ori C3an"C3ina# nu pot fi considerati ignoranti fiindca recomanda discipolilor lor sa si inceapa practica cu o singura ramura"anga# si anume cu meditatia"d%?!n!#, in care se practica simpla asezare a corpului si a mintii "K!K n#. %n epoca actuala oamenii tind sa vada corpul, respiratia si mintea ca entitati separate, dar prin Yo.! Sutr! si K!K n ele sunt cuplate si aliniate impreuna pana devin o unica entitate" acesta este sensul expresiei: 7dintr-o -uc!t!7, la care facea referire Hao .zu# Cineva din Romania, considerat o autoritate in @oga, m a intre!at: 7:u este o eroare sa plasezi !n.!"ramurile# ca mijloace sau cai existente simultan pt. a ajunge la destinatie S Oare pt a face o cior!a nu tre!uie sa trecem prin fazele sau etapele pregatitoare succesive: mai intai sa punem apa din vas la fiert, apoi sa adaugam legumele, condimentele s.a.m.d.S Adica nu urmam o succesiune de trepte si de etape S 7 Raspunsul meu la aceasta nedumerire a fost: 7 cior!a este deja gata si este pusa pe masa, va rog s o gustati T 7 7:oC @ou understand C3@ Patanjali opens 3is !oo4 Cit3 1amad3i Pada. 0ac3 anga is leading to samad3i "m@stic trance# and @ou can find t3is full@ used in t3e ot3er @oga Ca@s li4e /3a4ti Yoga, Earma Yoga, Knana Yoga and =at3a Yoga. As4 t3ose t3at didnVt !elieve t3at using aCareness on !reat3 one can enter in samad3i and realise enlig3tenment , to see Y1:&.,8 , or to read 9ijnana /3airava or to remem!er vi,!))!n!"vi,!)%?!n!#. Uen or c3an /udd3ist $asters canVt !e considered ignorant for !eginning t3e spiritual practice Cit3 seated meditation"d%?!n!# in C3ic3 t3e@ practice just t3e sitting of t3e !od@ and mind "K!K n# Ae tend to see !od@, !reat3, and mind separatel@, !ut in @oga sutra and zazen t3e@ come toget3er as one realit@.1omeone, considered a @oga aut3orit@ in Romania, told me t3at t3e simultaneous existence of anga is a mista4e !ecause to ma4e a soup @ou must run t3roug3 all t3e preparator@ stages: first @ou put t3e Cater to !oil, t3an @ou add vegeta!les and so onWa succession process of steps and stages. $@ ansCer to t3is Iuestion Cas : 7t3e soup is alread@ on t3e ta!le, please taste itT 7

7Acum int * . m d c P!t!n@!*i i)i inc , c!rt ! cu C ru*, !dic! cu )t!r ! %o*o.r!(ic!, d ,r c!r )t vor-! in S!m!d%i P!d! P 7

3"

C * o,t r!muri din R!@! Yo.! )i r ,r K nt!r ! !*t!ru*ui A*t!ru* un )im-o* ,t c!* ! ),r C r T% Ei.%t Lim-) or 'r!nc% ) o( R!@! Yo.! !nd t% A*t!r A*t!r ! )?m-o* (or t% =!? to 7 !v n
Cele sapte !rate ale candela!rului numit $ nor!% sunt pastrate in toate altarele crestine"ortodoxe si catolice# si desemneaza cele sapte ramuri"!n.!# ce conduc la Im,!r!ti! C ruri*or, *! A*t!ru* Int rior. .3e seven !ranc3es of t3e 2olden $enora3 in Kerusalem 3as t3e same parallel structure as t3e one presented in all C%ri)ti!n A*t!r) Yoga 1utra !@ Patanjali ;iscover !eloC t3e same ) v n ,!r!** * c!nd* ) !) t% ) v n &!?)J!n.!I to Inn r A*t!r 5vedeti imaginea marita pe : 3ttp:JJCCC.flic4r.comJp3otosJpataRnRjaliJ 6

31

Cuva t a!resat autorului !e7 Swami Dhirendra Brahmachari

fost consilier n pro leme de !o"a al d#nei $ndhira %andhi

Autoritate ' !ome iul Yoga( 0Dami D4ire !ra Kra4mac4ari( care co !uce .a tala=a As4ram !i Las4mir( !e!icat practicii Yoga( e2a rugat s pu$licm ' ra !urile !e mai @os cuvi tele sale !e apreciere *i recu oa*tere &at !e autor *i lucrarea sa7

14utorul pre)entei lucr*riH care poate fi considerat o autoritate n domeniul cercetarii puterilor supranaturale (i misticeH a pu licat n tara sa (i n str*in*tate articole care "arantea)* pentru un sta"iu practic ntr#o e-primare accesi il* (i interesant*& 4utorul este un fost cola orator (i un continuator al lui 7enri Coand* H care a deschis drumul pentru investi"area puterilor supranaturale (cum ar fi: levitatiaH translocatiaH demateriali)area) n vederea transferului acestora n campul reali)*rilor tehnolo"ice (i orthotehnolo"ice& 4m citit mesa+ul dumneavoastra si sunt fericit ca intelepciunea din $ndia antica a a+uns sa fie apreciata a)i la +usta ei valoare intr#o taraH cu un mare destin in viitorul omenirii& 4precie) cunoasterea profunda si e-primarea clara din cartea dvs& si va consider unul dintre urmasii mei de valoare.

I read your message and I am happy that the wisdom of ancient India has reached through you in your faraway Romania. I appreciate your deep hnowledge and clear writing of your book and I consider you one of my precious folllowers. OM, My blessing be with you, Swami Dhirendra Brahmachari

32

Cuvantul nainte al referentului Dr& Dumitru Constantin

4m lecturat cu un inNeres crescand volumul $ al acestei lucr*ri& D*r* a avea pretenNia de a fi un specialist n domeniu mi voi spune opinia din un"hiul celui pentru care aceste c*r*ri nu sunt str*ine& 2rima impresie este de departe aceea a unei o sesii de a spune totul (i de a nu omite nimic din ceea ce ar putea constitui un suport oricat de mic pentru edificiul construit& Dar c*r*mi)ile din care d#l prof& Dan 5irahorian (i construie(te edificiul nu sunt de loc nensemnateH ci fac parte dintre acelea care dau coerenN*H linieH profun)ime (i calitateH dac* nu chiar monumentalitate& Scris* evident su dominaNia dorinNei care vrea s* t raverse)e n trea"a cunoa(tere n aceasta carteH se simte limitarea timpului necesar (lefuirii care transforma piatra n monument& >rcu(ul cititorului iu itor de nNelepciune ori a celui ce caut* alinarea suferinNelor saleH vindecarea ori evoluNia spiritual* prin practica !o"a este dificil dar odat* a+uns n varf este din plin r*spl*tit& Se simte n permanenN* culturaH informaNia aflat* la ndeman* (i care este e-tras* dintr#o multitudine de iposta)e #de la te-tele sacre ale 8rientului anticH la marile reli"ii ale lumii noastreO de la semiotica lim a+ului H la fi)ica moderna (i totul ntr#o deplina simNire a mesa+ului lui $isus& Dotat cu o acut* capacitate de a surprinde esenNa n h*Ni(ul de informaNii acumulat ast*)i d#1 prof& Dan 5irahorian reu(e(te n acest prim volum sa motive)e credem noi suficient de penetrant (i de clar necesitatea pentru omul modernH aflat ntr#o evidenta cri)* morala la acest sfar(it al erei :ali !u"aH sa opte)e pentru calea concret* de "*sire a SineluiH de rentoarcere la 'atura aflat* n fiecare din noiH de unificare a sinelui individual cu cel Suprem # unica (ans*: a omului de a supravieNui (i de a se mplini& 4vem convin"erea c* astfel de lucr*ri nu pot decat sa aduc* un real serviciu unei lumi aflat* n pra"ul marilor sinte)e (i disper*ri&

2rof& Dr& Dumitru Constantin Dulcan

33

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 1& $'?68D>C969 1&1& Caracteri)area sistemului !o"aO 4plicaNii

Yoga( !e*i u este o religie( reprezi t aspectul practic al tuturor religiilor orie tale 8Kra4ma ism( Ku!!4ism( ;aoism( Me ( 3slamism9 *i( a*a cum a&irma marele orie talist roma .ircea #lia!e( a &ost utilizat ' !i&erite &orme *i ' asceza cre*ti 83si4asmul9. %ier!erea tere ului !e ctre religia cre*ti ' &avoarea religiilor orie tale( la care su tem martori ' preze t( poate &i e6plicat *i pri ig orarea aspectelor practice( !e a tre ame t ' ve!erea sta$ilirii co tactului cu Divi itatea. ;erme ul Yoga provi e !i r!ci a sa s>rit, A@u+1 *i ' seam u ire( &uziu e( co @u ctie( ali iere( ' ve!erea re&acerii legturii cu 0ursa u iversului ma i&estat( cu 0i ele( cu A$solutul 8Divi itatea9. 3 a tic4itatea i !ia e!ucaia !i ti eree 8e6terioar9( care avea !rept scop cu oa*terea e6terioara si i !epli irea !atoriilor sociale era co ti uat cu stu!iul *i practicarea sistemului Yoga ' ve!erea compe srii orie trii ctre e6terior *i a o$i erii !esvar*irii i terioare. 0istemul Yoga( e6pus !e %ata @ali 8sec. 33 '.e. .9 ' Yoga 0utra( &ur izeaz meto!e *i te4 ici practice ' scopul cu oa*terii !e si e *i autoco trolului; !eci sistemul Yoga este u sistem e6perime tal !e automo!elare( !e autoaciu e perma e t( iar u o cu oa*tere ver$al( e6terioar *i aplicat ocazio al. Yoga reprezi t *i o terapie a !ezor!i ilor psi4osomatice pri re' toarcere la )atur( ' s u la cea e6terioar( care se &ace ocazio al cu prile@ul e6cursiilor( co ce!iilor *i care implic !epe !e ( ci la )atura i terioar 8la care putem avea acces perma e t *i care co !uce la eli$erarea !e pertur$aiile e6terioare9( ' scopul cre*terii reziste ei la agresiu ile me!iului e6ter tot mai !eteriorat 8poluare material( e ergetic( i &ormaio al7 a atmos&erei( apei( alime telor( orga ismului9. Yoga a repreze tat *i co ti u s reprezi te ' c o mi !e aur !i care au &ost e6trase *i tra spuse ' practica me!ical occi!e tal o mulime !e te4 ici( care urmresc com$aterea stressului( o$oselii( re&acerea &orelor( resta$ilirea ec4ili$rului *i elimi area !ezor!i ilor psi4osomatice ocazio ale ori i stalate8ga !irea pozitiva si legea atractiei atat !e me!iatizate azi su t e6trase !i sutra Y0 1.338ve!eti articolul !espre Cele 2atru 4titudini Corecte pu$licat pe7 4ttp7NNDDD.m=space.comNpata @ali=oga9 Di tru c4iul sistemului Yoga s2au !espri s umeroase meto!e !e rela6are psi4oterapeutic( te4 ici !e co ce trare *i msuri !i s&era igie ei e&ortului me tal ori somatic. Yoga a &ur izat te4 ici !e preve ire *i !e vi !ecare a mala!iilor( meto!e !e ree!ucare a oame ilor pe tru ca ei s u !etermi e o !eteriorare perma e t a orga elor i ter e. %ri Yoga( multe *coli !e ta trism( religioase( mistice au o$i ut accesul la puterile e6trase zoriale ori para ormale 8si!!4is2uri9 ceea ce i !ic utilitatea acestui sistem( Ape tru a co ti ua evoluia preze t a omuluiA 8;eil4ar! !e C4ar!i 9.

34

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

Au &ost !escoperite ' Yoga meto!e !e cre*tere a receptivitii la i &ormaii care au &ost utilizate pe tru ampli&icarea volu tar a a$ilitii !e ' vare 8memorare( !escoperire9. Di Yoga !eriv sisteme !e a tre ame t pe tru a mri acuitatea se zorial 8vz( auz( miros9( pe tru a co trola emoiile( &rica( i som ia( !urerea 8programul viza ! a*terea &r !ureri9( pe tru a co trola temperatura corporal( ritmul car!iac( presiu ea sa gui ( pe tru a re!uce tra spiraia. Au &ost preluate !i Yoga programe !e a tre ame t pe tru re!ucerea !urerilor provocate !e r iri acci!e tale 8pri rcirea *i !ezactivarea e ergetic volu tar a segme tului a&ectat9( pe tru 'm$u tirea per&orma elor scu&u !torilor mari i 8pri cre*terea temperaturii m'i ilor *i a picioarelor ' ciu!a rcelii apei9. Yoga a &ost *i este ' ate ia age iilor spaiale ' !irecia co !iio rii cosmo auilor ' ve!erea cre*terii sta$ilitii psi4o2somatice( pe tru i !ucerea calmului( ate iei( receptivitii selective( pe tru a a!ormi mai rapi!( pe tru a utiliza i tegral *i i te siv timpul !e re&acere *i c4iar ' scopul i !ucerii morii apare te =ogi e 84i$er are volu tar( pe tru eco omisirea resurselor ' cursul cltoriilor cosmice !e lu g !urat9. 0copul urmrit atat ' cazul e6plorrilor cosmice cat *i al aplicaiilor militare ale te4 icilor Yoga 8vezi A,%A2A!va ce! ,esearc4 %rograms Age c= o& t4e De&e ce Departme t !i 0+A9 este a!aptarea omului la u ivel ri!icat !e pertur$aii 8se zoriale( c4imice( so ore( psi4ologice( emoio ale( i &ormaio ale9 care se realizeaz e&ectiv pri !u$larea sau asistarea co *tie t a programelor automate !e &u cio are &iziologic 8a!ic pri co trolul volu tar al proceselor &iziologice pertur$ate9. Du$larea co *tie t a programelor automate 8vegetative9 ce coma ! &u cio area la ivel &iziologic va permite *i eli$erarea ome irii !e !epe !e a actual !e terapiile e6terioare ocive( !e protezele c4imice( mi@loacele me!icame toase 8c4imio2terapeutice9( !e protezele e ergetice 8termo( electro( so o terapii9( !e protezele i &ormaio ale 8ge eratoarele !e impulsuri; pacema>er car!iac sau cere$ral9. Astzi te4 icile Yoga su t i vestigate ' ve!erea realizrii ortote4 ologiilor( care vor permite atat ie*irea civilizaiei uma e !i preze ta situaie !e criz 8te4 ologic( *tii i&ic( social( ecologic9 cat *i implicarea omului ' programarea + iversului ma i&estat 8i clusiv pe tru co trolul i teraciei gravitaio ale si ie*irea ' spaiul galactic( care cu actualele te4 ologii reprezi t o ave tur9. :izica mo!er pri teoria cua tic a campului ori pri teoriile campului u i&icat *i a campu2lui &u !ame tal i &ormatio al( pri stu!iul vi!ului *i a caracteristicilor e6perime tale ale acestuia( a rea$ilitat co ceptele e6puse ' scrierile revelate 8<e!e( +pa is4a!e9 care co stituie ' s*i $aza !emersului e6perime tal ' ve!erea co tactrii *i u i&icrii cu +ltima ,ealitate( care este Yoga.

3/

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

1&2& Ce este !o"a Q Oumea are i!ei preco cepute !espre Yoga; oame ii '*i imagi eaz &ie &ac4iri ce2*i i tro!uc ace pri cap( &r s su&ere( ori !orm li i*tii pe cuie( &ie $u!!4ii*ti ra*i ' cap care stau co &orta$il ' poziii ' o!ate. Deci ' cepem pri a spu e ce u este Yoga. Yoga u este o gim astic izoto ic( a!ic o gim astic !i amic( clasic( sau sue!ez( *i ici o gim astic izometric( cum se a&irm !e ctre u ii autori europe i( ci o u i&icare a activitii psi4o2somatice 8i clusiv musculare9 cu i activitatea 8repausul *i rela6area9 utiliza ! ritmul. Armo ia !ivi ori rezo a a cu +ltima realitate se ati ge pri cu oa*tere e6perime tal( iar u pri cu oa*tere e6terioar( ver$al( pur teoretic 8cu oa*terea aplicat este Yoga9; e&ortul !e armo izare( evoluie( eli$erare *i co tactare a Divi itii este Yoga; acest e&ort poate !ura o via !e om sau c4iar mai multe viei succesive 8rei car ri9. + ii co &u ! Yoga cu magia eagr ca ! ' realitate ea apari e magiei al$e ca tot ceea ce vi !ec( u i&ic( rei tegreaz omul cu 0i e *i cu ceilali; magia eagr !istruge( !ez$i ( &ractureaz i terior omul *i 'l rupe !e 03)# si !e ceilali pe tru a21 !omi a( ro$otiza. 0copul u i&icator al Yoga este i !icat !e &aptul c r!ci a sa s>rit a acestui cuva t !esem eaz Au ireaA. .e!ici a8o$servati co e6iu ea cu terme ul Ame!itatieA9 *i religia 8AreligareA este u cuva t lati ce ' seam a lega( a u i9 apari !e aseme ea s&erei magiei $e e&ice( al$e. Ava ! ' ve!ere meto!ele utilizate ' magie 8!e o$icei mi@loace e6terioare( materiale( cum ar &i !roguri ce i !uc stri mo!i&icate !e co *tii ( $lesteme( &ormule magice9 Yoga este la &el !e ' !eprtat !e magia primitiv( cum este c4imia civilizaiilor galactice !e c4imia actual. Yoga este *tii a autocu oa*terii *i autoco trolului ce permite omului s se reco struiasc( s se remo!eleze pe tru a tra sce!e relativitatea !ualitii 8$i elui *i rului !e e6emplu9( s se sta$ilizeze psi4o2somatic( iar acest lucru presupu e o stare !e martor impartial( o co stie ta ecolorata !e cautarea rezultatelor( e&ectelor &ructelor 8care reprezi t ' c o a corare ' e6terior ce poate pertur$a sta$ilitatea ati s; e6pectatiile !ori tele( asteptarile care apar i cursul practicii e rup !e ceea ce &acem Aacum si aici A( si ast&el se pier!e a corarea i preze t 9. Yoga este atat u proces co stie t !e !eta*are !e e6terior( !e trector( !e ma i&estat( !e lumea trectoare a &e ome elor sau a proiectiilor o$iectelor pe ecra ul me tal8&ilmul um$relor !i %estera lui %lato 9( cat *i u ul !e a corare ' lumea e2 pieritoare( perma e t( care susi e toate ma i&estrile( tot a*a cum u ecra vi! susi e imagi ile proiectate8um$rele;realitatea secu !a9; aceast lume ce tre$uie co tactat este ivelul perma e t( co ti uu( staio ar( i varia t( ivelul 0urs al tuturor ma i&estrilor( .area .i te a + iversului( Co *tii a Cosmic perso i&icat ' religia cre*ti pri Dum ezeu *i acceptat !e *tii a actual su$ !e umirile7 ivel ortoe6iste ial( camp u i&icat( camp &u !ame tal i &ormaio al( co!ul ge etic al u iversului( r!ci a u iversului spaio2temporal( vi!ul.

3-

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

A$a !o area lumii &e ome ale ' care Atotul curgeA( Atotul se tra s&ormA( a ivelului tra zitoriu 8ie*irea !i zo a proieciei( zo a ma i&estrii sau termi al9 solicit elimi area !ualitii la toate ivelurile 8u i&icarea 3!a *i %i gala i 0us4um a( u i&icare repaus *i activitate ' stare co ti u( elimi area i &lue ei co trariilor7 aversiu e2atracie( &rig2cal!( !eparte2aproape9.%rocesul are loc simulta la ivelul AD)8o$servati repro!ucera microscopicului i macroscopic9

0uspe !area !epe !e ei si a i!e ti&icarii cu lumea tra zitorie *i sta$ilizarea co tactului cu temelia imua$ila( realitatea suport( staio ar( !etermi apariia puterilor para ormale 8si!!4is2uri9 !ar acestea u mai su t ocazio ale( ' tampltoare *i trectoare( ca cele !atorate u or mi@loace e6ter e ca ' magie( ci perma e te( sta$ile *i a&late su$ u co trol volu tar.

35

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

Yoga co !uce la apariia u ui om ecologic( la ampli&icarea acor!ului omului atat cu atura sa i terioar( cat *i cu cea e6terioar; acest om u agreseaz *i u este agresat !e me!iu( la &el cum omul rela6at u se ' eac( u isi &ractureaza oasele i cursul ca!erii *i u este agresat !e a imalele sl$atice. Yoga este o meto! !e rela6are *i !e eli$erare complet !e toate su&eri ele *i te siu ile vieii; aceast rela6are !ep*e*te ' s ivelul rela6rii musculare 8simptomatice( a!ic prove i ! !i pla ul e&ectelor9 !eoarece pri !eprogramare *i reprogramare co ceptual opereaz la ivelul structurilor a!a ci cauzale 8 ivel la care Apsi4oterapiile !e a!a cimeA( cum ar &i psi4a aliza au acces limitat9. %ri procesul !e rela6are poate &i ' eles atat mo!ul !e pu ere ' repaus cat *i cel !e localizare( care permit !eco ectarea provizorie !e relaia cu e6teriorul pa la o$i erea tra slocatiei( !ematerializrii *i materializrii la !ori ( ceea ce reprezi t atat u &e ome !e autoemisie $iologic ec4ivale t emisiei *i recepiei materiei !i A#6perime tul %4ila!elp4iaA cat *i prima etap a metamor&ozei omului pro&a ' zeu; 3isus este o ast&el !e metamor&oz la care toi am &ost ' !em ai s participm pe tru a se putea ma i&esta Asca teia Divi a !i oiA. Deta*area !e circumsta ele care ' mo! o$i* uit e !etermi comportame tul permite resi cro izarea omului la ritmurile cosmice( vi !ecarea automat( o$i erea 4arurilor Dum ezeie*ti( co tactarea 3zvorului <ieii !e care e2am rupt la Ac!erea !i ,ai A. Yoga u este o simpl cale !e acces la puterile !ivi e sau para ormale( ci o cale 8;ao9 !e completare a evoluiei e6terioare a omului cu evoluia spiritual; evoluia actual care a permis accesul u or primitivi sau $asti asi( la arme ultraso&isticate !e !istrugere ' mas( este o evoluie male&ic( ce poart ' ea germe ele propriei oastre !istrugeri; Yoga permite o evoluie ecologic ' care &ora u ui i !ivi! sau civilizaii este perma e t ec4ili$rat !e evoluia i terioar( spiritual; !eci evoluia care &oloseste calea i terioara spre Cer este $e e&ic !eoarece cu oa*terea *i co trolul e6teriorului su t susi ute sau pier!ute ' &u ctie !e cu oa*terea *i co trolul i teriorului; !eci i tervi e o co !iio are automat a realizrilor e6terioare !e realizarea !e 0i e 8i terioar9. 1 civilizaie galactic !ezvoltat i terior este ecologic *i supravieuie*te; u a !ezvoltat !oar i e6terior( !impotriv( *i se va autoelimi a 8rz$oi( poluare( criz !emogra&ic9.

38

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 0 ;oate religiile orie tale *i occi!e tale utilizeaz te4 icile 'mprumutate !i Yoga( !eoarece acestea co !uc la co tactul cu Divi itatea( la rei tegrarea omului ' + ivers ca o co seci a rei tegrrii ' 0i e. Yoga u este o religie( ci u a !i cele *ase !ars4a a 8pu ct !e ve!ere( !octri &ilozo&ic9 ce2*i are temelia ' &ilozo&ia !ialectic 0am>4=a &o !at !e lege !arul Lapila. 04ri Yoge !ra su$li iaz7 AYoga este u mo! !e via care o&er s tate &izic *i me tal *i ici!ecum u e6erciiu ocazio alA. 04ri Auro$i !o a&irm7 AYoga este u sistem !e te4 ici care tre$uie urmate !e om pe tru a ati ge per&eciu ea *i a2*i realiza pote ialitateaA. %ata @ali7 AYoga este sti gerea i!e ti&icarii cu &luctuaiile 8vrittis; impulsurile( proiectiile9 ce apar pe ecra ul me talA B1C. 0Dami <ive>a a !a( i terpret' ! !e&i iia !at !e %ata @ali a&irm c7 AYoga este ' &ra area su$sta ei me tale (chitta) !e a lua !iverse &ormeA 8' cartea sa ,a@a Yoga9 3.L. ;aimi i B3C scrie7 AYoga este i 4i$iia 8o$i ut co *tie t9 a mo!i&icrilor mi iiA. Carlos Casta e!a( ' cartea sa AA 0eparate ,ealit=A( prezi t o !e&i iie a sistemului Yoga( !at !e ctre i !ie ii YaFui 8.e6ic9( a cror e6perie mistic 8' ciu!a utilizrii u or !roguri9 permite i iierea ' perceperea ultimei realiti *i o$i erea puterilor para ormale Ape tru a ve!ea ei practic e&ptuirea; o 2!oi gA. A u acio a 8 o 2!oi g9 sau o 2aciu ea ' ve!erea o$i erii strii !e ogli ! me tal este pri cipiul ce st la $aza ra@a =oga8vaira"@a: starea i colora9( >arma =oga8naisBarm@a9( !ar si a sistemului taoist *i ze 8wu#wei9. Aceast e&ptuire u ' seam imo$ilism( se!e tarism( ci A&apt o$iectivA ava ! !rept el evoluia *i eli$erarea. ;e4 ica &aptei o$iective este &u !ame tal pe tru practica Yoga 8este preze tat ' !etaliu ' ca!rul etapei prelimi are 8Lri=a Yoga9 *i la ea se &ac re&eriri ' Ieda, >panishade *i i Bha"avad %ita& .ircea #lia!e a&irm c7 AYoga este u sistem coere t !e te4 ici e6perime tale( iar u teoretice( care permit sta$ilizarea tuturor ivelelor &ii ei uma e 8a&ective( me tale( somatice( i sti ctuale...9 pe tru ' cetarea ig ora ei( a &racturrii; !eci pe tru reu ire cu oi ' si e *i cu + iversulA. 3 cartea sa AYoga( imortalitate *i li$ertateA( .ircea #lia!e !e&i e*te cuva tul sa s>rit AYogaA ca ' sem a !7 Aa lega 'mpreu ( a i e stra s( a pu e su$ A@ugA( a co @uga &orele i iial !ez$i ate ale &ii eiA( pe tru u irea su&letului uma cu Divi itatea( cu Dum ezeu. 0iva a !a a&irm7 AYoga este calea ce permite cu oa*terea !irect( total( pri rezo a a u iversului care a &ost a!optat !e toate civilizaiile galactice *i a &ost utilizat *i !e prece!e ta civilizaie uma care *i astzi locuie*te pe ;erra( &r ca oi s lum cu o*ti !e acest lucru; Yoga permite re&acerea pu ii rupte !i tre orga ic *i a orga ic *i !i tre materie *i camp; !e aici !eriv aciu ea para ormal asupra materieiA.

3?

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 3 Yoga este cauza( calea !ar *i e&ectul( co seci a practicii. %Rrard Blit) 81?1221??"9( &ostul secretar al + iu ii :e!eraiilor #urope e !e Yoga( ' AOa voie !u YogaA evi!e iaz &aptul c Yoga8starea u i&icata9 este e&ectul practicii7 PCa ! spiritul este paci&icat( starea !e Yoga se pro!uce. Yoga este co trolul i!eilor8vrittis9 ' !irecia u i&icrii spirituluiA.

7& Coand* a&irm7 AYoga este u sistem !e a$or!are a lumii care arat c totul poate &i realizat( pri i terior; telepatia ' locuie*te telecomu icaiile electromag etice iar soluia i terioar !ep*e*te pie!icile care $loc4eaz soluia e6terioar 8trece pri $li !a@e metalice( u este $ruiat( u este ate uat cu ptratul !ista ei !i tre emitor *i receptor9; levitaia ' locuie*te !ispozitivele te4 ologice !e tra sport; tra slocaia sau teleportarea =ogi este o emisie2recepie a materiei( a aloag emisiei *i recepiei u !elor electromag etice( care permit accesul civilizaiilor galactice 81M)9 i sta ta eu( ' orice pu ct al + iversului. ;oate &ii ele vii utilizeaz i teracia co trolat cu campul gravitaio al cu spatiul si cu timpul; oare 2am putea mo!ela te4 ologic aceasta?A. Aceast mo!elare te4 ologic a levitaiei tre$uie prece!at !e ' elegere *i cu oa*tere e6perime tal a legilor u iversului care se ma i&esta 4ologra&ic si i oi i si e( a!ic !e e6plorarea *tii ei legilor i ter e care este Yoga. Aceasta co !uce atat la co trolul psi4osomatic 8autoco trol9( cat *i accesul emi@locit !e te4 ologiile e6terioare la toate secretele u iversului. )ava cu care putem i tra ' orice ivel e6iste ial( paralel cu al ostru 8orice alt !ime siu e9 sau cu care putem a@u ge ' orice pu ct al u iversului( este posi$il s &ie propriul ostru corp !ac reu*im s co struim campul !e&e siv. %ri Yoga tre$uie ' elese atat &iecare ramura a sistemului u i&icat Yoga e6pus !e %ata @ali ' Yoga 0utras 8*i care &ace o$iectul preze tului stu!iu9( cat *i ramurile 8cile9 Yoga ce s2au !ezvoltat !i etapele sistemului ,a@a Yoga. .ultiplicarea *i &iliaia u iversului este mo!elat !e *tii a Yoga !eoarece &iecare ramura se comport ca o celul care ! a*tere si gur u ui ' treg orga ism( u ei ci spre cer( spre realizarea !e 0i e. Cauza acestui &e ome para!o6al este pri cipiul 4ologra&ic care &ace ca ' &iecare &ragme t al acestui u ivers s &ie co servat ' tregul( la &el cum ' &iecare &ragme t !i tr2o 4ologram regsim ' treaga imagi e. 1$i erea u ui orga ism viu 8pla t( a imal9 !i tr2o si gur celul a acestuia pri !o are !ove!e*te larga &u cio are a acestui pri cipiu ' u ivers.
4"

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

Co seci a acestui pri cipiu pe tru practica co cret Yoga este &oarte simpl7 u cutai mereu altceva( &ii mulumii cu ceea ce practicai( &iecare tip uma este ierar4izat speci&ic *i poate practica ramura Yoga ce 'i este a!aptat 8u ii su t !omi ai !e a&ect( !e emoie *i pot practica K4a>ti Yoga 2 Yoga iu$irii( !evoiu ii; ali oame i su t i tuitivi *i pot practica Q a a Yoga 2 Yoga cu oa*terii !iscrimi ative( care u este o cu oastere i telectuala mi@locita !e ratiu e( ci o cu oastere !irecta; u ii su t caracterizai !e 4otarare sau !e !etermi are *i pot practica cu u*uri ,a@a Yoga 2 Yoga regala. ;oate ramurile Yoga cupri ! cele opt ramuri ale sistemului u i&icat e6pus !e %ata @ali ' Yoga 0utras *i reprezi t i*te crri spre var&ul aceluia*i mu te care !e*i pleac !e pe versa i !i&erii au acelea*i trepte !e !ep*it *i aceea*i i t7 realizarea 0i elui sau u i&icarea cu toate celelalte crri ' mome tul co tactului cu +ltima ,ealitate. Yoga i !ic &aptul c &iecare ivel !e procesare a i &ormaiilor !i creier poate &i utilizat !rept la ter pe tru a e gsi !rumul !eoarece !e*i su t apare t !i&erite !up mo!ul !e ma i&estare 8cog itiv( a&ectiv( somatic( volitiv9 poart ' ele ' treaga i &ormaie ecesar ilumi rii *i strpu gerii o$stacolelor care o$tureaz lumi a. + argume t e6perime tal e este &ur izat !e practica iu$irii *i !evoiu ii 3 ca!rul cii !e umit K4a>ti2Yoga( care reprezi t u a !i tre cele patru mari Ci( ce co !uc la u irea cu Dum ezeu. Dup ce a practicat iu$irea e6trem a!resat !i&eritelor aspecte ale lui Dum ezeu perso alizat 8a!esea su$ &orma u ei ' car ri !ivi e( cum este 3isus9 #go2ul a!oratorului s&ar*e*te pri a se !izolva ' l!ealul ales. K4a>ti2Yoga este calea atural pe tru !o$a !irea Cu oa*terii !ivi e. A!eptul acestei ci (Bhakta) u2*i i &ra eaz se time tele sau respiraia ' mo! co *tie t( volu tar( !ar a@u ge la aceasta ' starea !e e6taz (Bhava; iu$ire !epli 9 *i ' starea ' care a!oratorul lui Dum ezeu pier!e co *tii a corpului su *i a lumii (Prema). 3 &i al( !up !eta*are se zorial *i complet a$sor$ie 8co ce trare9 realizate i volu tar( se ati g starile superioare !e Samadhi (Bhava-Samadhi; Bhava-Pratyaya) ce co !uc tot la Asamprajnata Samadhi ca *i ,a@a Yoga( care ' s utilizeaz ' cooperare 8si ergie9 toate meto!ele pe tru a !ecla *a co *tie t( volu tar vi !ecarea *i realizarea !e 0i e. 1&,& De ce s* practic*m !o"aQ Ca s e cu oa*tem pe oi ' si e *i pe ceilali. Ca s participm co *tie t la co ti uarea evoluiei speciei uma e !i colo !e pu ctul ' care a a!us2o )atura. 0 o$i em i !epe !e a !e circumsta ele e6ter e( i !epe !e a total. +rmrirea ' paralel a evoluiei vieii *i a te4 ologiei i !ic te !i a !e eli$erare progresiv mai ' tai !e su$ !epe !e a material *i e ergetic( iar apoi !e su$ cea i &ormaio al. 0 o$i em autoco trolul( stpa irea !e si e. 3 treaga roat a lumii poate &i co trolat !ac 'i este co trolat a6ul 8a!ic !ac e co trolm pe oi ' si e( !ac sta$ilim co tactul cu vi!ul ce tral9. Co trolul spaiului *i timpului 'mpreu cu accesul la puterile para ormale u reprezi t altceva !ecat co seci e ale autoco trolului e6pus co!i&icat ' Yoga *i care mai are varia te ' ;aoism *i Me 8&r !i&ere e &u !ame tale( !up cum vei co stata ' cursul e6pu erii9.

41

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

.a@oritatea oame ilor practic !e@a Yoga pe tru a se vi !eca *i ec4ili$ra i terior *i e6terior. 3 terior e co trolm volu tar emoiile *i ga !urile( resta$ilim s tatea( $u a !ispoziie( vigoarea( calmul utiliza ! te4 ici psi4oterapeutice i spirate !i Yoga sau !i tra!iiile oastre religioase care au o origi e comu 8asem tor origi ii i !o2europe e a lim$ilor &olosite !e popoarele !i #uropa9; ast&el su t te4 icile psi4oterapeutice !e rela6are( auto4ip oza( autosugestia !ar *i meto!ele !e vi !ecare ce &ac apel la suprimarea aportului alime tar 8posturi9 ori 3a remo!elarea psi4osocial utiliza ! reguli !e !iscipli moral 8cele zece poru ci9 care '*i au replica ' cele zece reguli !i ramurile Yama *i Niyama !i Yoga9 ori rugciu ea. #c4ili$rarea e6terioar i clu!e atat o$i erea ' elegerii *i armo iei cu ceilali oame i cat *i cu alte compo e te ale u iversului ma i&estat 8apare i vul era$ilitatea la &actori &izici( climatici( c4imici( $iologici7 u e 'm$ol vim( a imalele u e atac9. 0istemul u i&icat Yoga utilizeaz cea mai ' alt terapie pe tru co trolul !ezor!i ilor i terioare *i e6terioare 8i clusiv sociale97 terapia i &ormaio al i ter . #voluia meto!elor !e terapie e co !uce ' acela*i pu ct( iar supravieuirea speciei uma e solicit e&ortul co *tie t al omului u umai pe tru a !omi a me!iul e6terior 8care 12a co !us la !ezec4ili$rul actual( ' care &ore uria*e ale aturii su t la ' !ema a u or &ii e i su&icie t !e ' elepte pe tru a rezolva cu i telige *i iu$ire pro$lemele sociale( politice( eco omice ori ecologice9 ci *i pe tru aR*i i &lue a propriile sale &u cii *i propriul su scop. 0c4ia ! evoluia mi@loacelor terapeutice remarcm trecerea !e la terapii materiale 8c4imioterapii9 la terapii e ergetice 8electroterapii9( iar ' preze t su tem martori la apariia 8!e &apt( re!escoperirea9 terapiilor i &ormaio ale 84omeopatia( care era sem alat *i ' A=urve!a 8lit.7 A*tii a vieiiA9; acupu ctura tra smis co &orm lege !elor !e zei oame ilor *i co sem at ' Soa g ;i )ei Li g 0o 1ue 8Sua g!i )ei@i 0uDe 9 ' secolul TT< '.e. . Di aceea*i categorie a terapiilor i &ormaio ale &ac parte7 psi4oterapiile 84ip oza( auto4ip oza( sugestia( autosugestia9( terapiile ce utilizeaz su etele( culorile( arta 8a!ic toate terapiile ce utilizeaz u suport material sau e ergetic !rept ve4icul al i &ormaiei9. #voluia terapiilor i !ic simulta evoluia !e la meto!ele e6ter e 8materiale( e ergetice *i i &ormaio ale9 care co !uc la !epe !e ( poluare *i !ege erarea speciei uma e 8e&ecte teratoge e9( ctre meto!ele terapeutice i ter e( care co !uc la i !epe !e ( epoluare( autoco trol; !eci la scoaterea !i se!e tarism a mi@loacelor !e aprare pe care le are &ii a uma pe tru a rezista agresiu ilor me!iului. .eto!ele i ter e !e terapie i &ormaio al ce pot &i grupate su$ !e umirea !e autoco trol su t co sem ate sistematic umai ' sistemul u i&icat Yoga( e6pus !e %ata @ali ' Yoga 0utras 8sec. 33 '.e. .9; acest tratat reprezi t prima !escriere a sistemului Yoga *i co stituie temelia i &ormaiilor ce vor &i i co ti uare preze tate cititorilor; +pa is4a!ele( <e!ele( i !ic u ele meto!e !e acces la ivelul )ema i&estat 8A$solut( Kra4ma 9 ce apari sistemului Yoga( ' s &r coere a !i Yoga 0utras.Kvedeti ima"inea marita pe : http:==www&flicBr&com=photos=pataJnJ+ali= M

42

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 10 %racticm Yoga ca s e rege erm( s ' ti erim( s oprim curgerea apare t implaca$il a timpului; &oarte muli =ogi i au reu*it ' ceti irea curgerii timpului ' orga ism 8co trolul 4ormo ilor ce !ecla *eaz procesul !e 'm$tra ire rapi! *i moartea9; u =ogi ve it ' 0.+.A. ' ca!rul programului !e cola$orare *tii i&ic *i cultural pe care aceast ar 12a sta$ilit cu 3 !ia arta 8*i parametri $iologici msurai i !icau aceea*i stare9 !e 3" !e a i !e*i actele artau c avea ve era$ila varst !e 1-" !e a i %ractica Yoga permite i te si&icarea proceselor !e re&acere( !e o!i4 ; som ul =ogi ampli&ic procesele !e re&acere( ast&el ' cat o si gur @umtate !e or !i acest som poate s ec4ivaleze cu opt sau c4iar zece ore !e som ormal( a!a c. Yoga este o cu oa*tere e6perime tal care se !es&*oar ' la$oratorul *i cu i strume tele propriei oastre &ii e pe tru a o$i e ampli&icarea sta$ilitii *i i vul era$ilitii la pertur$aii *i agresiu i e6ter e 8materiale( e ergetice( i &ormaio ale( $iologice( psi4osociale9. 1$i erea acestei sta$iliti e permite atat s &im A' pace cu oi ' si eA cat *i s !eve im i sule !e pace ' ocea ul !e zgomot *i co &licte sociale; putem tra smite pacea( ec4ili$rul *i s vi !ecm pe cei !i @urul ostru; li i*tea( iu$irea( calmul( priete ia( simpatia( le emitem *i e ' co @oar e6prima ! &u cio area pri cipiului aciu ii *i reaciu ii la ivel para ormal 8Aculegem ceea ce sem mA *i ' co seci orice co &licte !ispar ' preze a !vs. ca *i cum ai &i Puleiul tur at peste o ap agitata !e valuriA9. Yoga a&irm u umai c e tuziasmul( ca *i &ocul se tra smite ori c a!evrul u poate &i ascu s( ci *i &aptul c strile oastre me tale 8cum este cazul sta$ilitii psi4osomatice9 su t molipsitoare ca *i cscatul( rasul ori $u a !ispoziie. %ractica Yoga elimi ecra ele ce stau ' &aa Oumi ii cu oa*terii *i care !etermi preze ta ig ora a omului; c!erea Pvlurilor ce o$tureaz lumi aA co !uce la cu oa*terea rezo a t( glo$al( a co!ului ge etic al u iversului 8cu oa*tere imposi$il !e ati s pe cale progresiv( pas cu pas ori pri a$or!are e6ter ( super&icial( mi@locita !e portile se zoriale9 a!ic la cu oa*terea complet( total 8om icu oa*terea9 ( ce a!uce simulta starea !e &ericire( $eatitu!i e8a a !a9 *i co trolul total 8om ipote a9. Dup cum a&irma *i Oao ;seu ' ;ao ;e Li g virtutea( &ora sau puterea 8;e9 u su t !ecat re&le6ul( ma i&estarea ' r!ci rii ' ;ao.

43

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 1&.& 4specte privind practica !o"a. i 3 ceperea practicii Yoga impu e eluci!area a trei aspecte importa te7
a)este autocontrolul accesi il tuturor oamenilorQ )este acest autocontrol periculosQ c)putem practica !o"a f*r* conducere direct*Q

11

1&.&1&

9ste autocontrolul accesi il tuturor oamenilorQ

#6iste a *i co ti uitatea sistemului Yoga !e2a lu gul timpurilor are la $az pri cipiul &u !ame tal care susi e c omul se poate sc4im$a pe si e pri aciu e co *tie t( volu tar. 3 volu tar toi oame ii mo!i&ic su$ i &lue a emoiilor( ritmul car!iac sau respirator( peristaltismul i testi al( motilitatea !igestiv sau presiu ea sa gui ' tr2o !irecie &avora$il sau !e&avora$il vieii. Co trolul volu tar al &u ciilor i volu tare u este accesi$il !oar u or oame i !otai sau i iiai. %rogramele !e a tre ame t !e astzi au !eco!i&icat te4 icile =oga *i au &cut evi!e t &aptul c oame ii pot s &ie a tre ai pe tru a2*i co trola propriul ritm car!iac( presiu ea sa gui *i alte &u cii presupuse a terior !rept i volu tare. 0cepticismul actual ' privi a accesi$ilitii co trolului &u ciilor vegetative u a &ost spul$erat !e =ogi ii care au ve it ' ce trele !e cercetri *tii i&ice occi!e tale pe tru a arta co trolul total al &u ciilor &iziologice Ai volu tareA 8oprirea sau accelerarea ritmului car!iac( variaia ritmurilor cere$rale( vaso!ilata2ia( vasoco stricia9( ci !e !escoperirea meto!ei $io&ee!$ac>2ului care a permis a imalelor 8pisici( *oareci( pri !resare cu recompe s alime tar( s2*i mo!i&ice ' !irecia !orit !e e6perime tator ritmul car!iac( cere$ral( presiu ea sa gui sau c4iar s 4i$er eze9. Deci acest co trol al &u ciilor vegetative este accesi$il tuturor a imalelor *i oame ilor !ac parametrul ce tre$uie co trolat este perceput sau a&isat 8i terior ' Yoga *i e6terior ' $io&ee!$ac>9; a!ic acesta u co stituie ici!ecum o zo i terzis sau care este !esc4is !oar u or oame i i iiai sau &oarte !otai. 1&.&2& 9ste autocontrolul util sau inutilO este periculosQ

Qose Delga!o( u ul !i tre cei mai mari eurologi ai lumii co si!er c evoluia atural este prea le t *i c tre$uie s Pi terve im !irect ' !esti ul omului impla ta ! !ispozitive Apacema>er cere$raleA( a aloage !ispozitivelor care sta$ilizeaz ritmul car!iac; aceste !ispozitive ar putea me i e sta$ilitatea me tal a oame ilor ' orice mome t *i ast&el ar putea &i aprat s tatea me tal *i pacea. Deci se preve!e utilizarea ' viitor a u or proteze i &ormaio ale te4 ologice( care s ' locuiasc actualele proteze c4imice 8se!ative( tra c4iliza te care s2au !ove!it teratoge e9 Acest lucru i sa u rezolva pro$lema &ii !ca se me i e !epe !e ta !e e6terior si se!e tarismul meca ismelor !e co trol *i resta$ilire pe care le avem ' !otare.,ama e !rept optiu e i struirea i te4 icile !e rela6are psi4osomatic i spirate !i Yoga *i apelarea la celelalte te4 ici Yoga( care co !uc la co trol volu tar ori i volu tar 8i !irect9.

44

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

12

Agresiu ea e6ter tot mai acce tuat *i supravieuirea solicit !i partea oastr u o protezare material( e ergetic ori i &ormaio al ori co struirea u or 4i$rizi om2 ma*i 8c=$orgi9( ci apelul ime!iat la Yoga( reve irea la )atura 3 terioar( pe tru a susi e *i !u$la co *tie t programele &iziologice cele mai a&ectate 8suprasolicitate( agresate9. %ericolul practicrii Yoga este i &erior ca titativ *i calitativ pericolelor !atorate terapiilor actuale materiale *i e ergetice( !eoarece acest sistem apeleaz ca *i 4omeopatia *i acupu ctura la co trol pri stimul i &ormaio al( !eci &oarte pui ociv !ac practica este corect. 1&.&,& 2utem practica !o"a f*r* ndrumareH independent Q %rerile su t 'mprite !i motive su$iective *i o$iective( atat ' trecut cat *i ' preze t. :rica !e i !epe !e ( co &ormismul( !epe !e a mare !e u suport e6ter solicit i iial preze a o$ligatorie a u ui i structor care s !eci! asupra sarci ilor a!aptate &iecrui om ' parte( capa$il s corecteze erorile i ere te ' ceputului Bcorectare !ezor!i i psi4osomatice( comportame tale( pregtire pe tru practica e&ectiv Yoga pri e6erciii prelimi are propuse !e ctre u maestru sau !e oi i si e pri tr2u ma ual 8meto!a programului !e o$iective a lui Ke @ami :ra >li 9C. Dat &ii ! &aptul c ' &i al scopul Yoga este eli$erarea (kaivalyam) !e toate !epe !e ele( iar practica presupu e autoaciu ea *i !eci u o poate &ace ime i pe tru *i ' locul ostru( opi ia practicrii Yoga &r co !ucere !irect poate s &ie acceptat pe tru etapa ava sat 8ca ! apare *i co tactul cu A maestruA spiritual9. 3 ciu!a celor care utilizeaz sistemul Yoga pe tru a2*i &ace a!epi sau pe tru a realiza pro&ituri materiale( practica Yoga solicit( !up cum su$li ia .ircea #lia!e Aaciu ea !e autoprogramare teoretic *i e6perime talA 8a!ic e&ort !e auto!i!act *i ' vare pri !escoperire9. Cautati meto!a !escoperita si utilizata !e cel pe care maestrii @apo ezi !e ze il co si!era u trezit8 uddha9 al 1cci!e tului7 9manuel Sweden or" 81-88215529. 3 acest co te6t( crile !e Yoga sau meto!ele e6puse !e !i&erii pro&esori u su4t !ecat co sem ri ale u or repere co sta t sesizate( care e a@ut ' cltoria pe care oi si guri tre$uie s o realizm( pe tru a a@u ge acolo u !e aceast si gurtate '*i pier!e co turul; a!ic la 0ursa tuturor lucrurilor. Aceasta este cauza pe tru care atai mari !ascli ai ome irii au co sem at ' scris e6perie a lor 8i clusiv ' Yoga9; pe tru a &i util eli$errii( vi !ecrii *i realizrii !e 0i e a celorlali oame i. Deci practic este posi$il u a tre ame t viza ! autoco trolul utiliza ! u ma ual !e Yoga care s u ecesite preze a e&ectiv a u ui pro&esor.

4/

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

1,

Oucrarea ela$orat !e 3 stitutul !e Yoga !i 3 !ia ' cola$orare cu cel similar !i Uas4i gto scris !e !r. 2hul"enda Sinha B28C a&irm c7 A u este evoie !e a@utorul u ui pro&esor !ac este &olosit meto!a preze tat ' aceast carteA. ,e&eritor la ecesitatea u ui !ascl ' Bha"avad %ita 83<.349 se spu e7 A' va ca !iscipol( pri i vestigare *i serviciu 8slu@i !u2i pe cei care v! a!evrul( supu a !u2te respectuos9A *i Aa@ut2te !e crile spirituale pe tru a ' !eprta vlul ig ora eiA. Dar ime i !i e6terior 8!ascl( guru sau 3s4vara9 u2i poate !arui eli$erarea 8moBsha H muBti9 ci umai e&ortul propriu ' me!itaia pro&u ! pe u o$iect (nididhyasana). 'ididh@asana ori atma#vicara 8lit.7 Aa co templa( a co si!eraA9 este o me!itaie pe o tem precis *i reprezi t ' cu u area e&ortului !e stu!iu *i re&lectie. 0iva a !a B21C( respecta ! tra!iiile *colii <e!a ta !isti ge trei ramuri ecesare pe tru o$i erea cu oa*terii spirituale7 Shra ana, lectura( ascultarea *i ' elegerea a!evrurilor spirituale revelate ' crile sacre 8scripturi; shrutis); Manama, e6ame ul critic al i!eilor !escoperite graie Shravana; Nididhyasana, realizarea a!evrurilor spirituale pri me!itaie. Deci P ime i altul u este ' stare s curme ' !oiala( i a&ara !e ti e ' sui A (Bha"avad %ita <3.3?9. 3 !o"a Iasistha( 8scrisa !e i teleptul <asist4a( u ul !i tre pro&esorii lui ,ama si re!actata !e IalmiBi9( su t raportate s&aturile lui <asist4a ctre elevul su ,ama7 A:iecare tre$uie s se cu oasc pe 0i e( ' si e ' su*i pri propria sa re&lecie (jnana) cu a@utorul u ui ac4ar=a 8guru9 *i pri tr2o ' elegere a a!evratei sem i&icaii a scripturilor 8shrutis9A. Dac ' psi4oterapie o mala!ie este co si!erat ca i complet vi !ecat ca ! pacie tul rma e !epe !e t !e me!ic( cu atat mai mult ' Yoga( care urmre*te !eta*area !i N!e lumea &e ome al *i eli$erarea ( me i erea !epe !e ei &a !e pro&esor 8guru9( ' ramurile ava sate reprezi t u o$stacol ' calea progresului. %ata @ali a&irm ' Yoga2 0utra 8Y0 1.2/9 c7 A' $shvara(Dumne)eu) se gse*te sursa i egalat a ' tregii cu oa*teriA *i co ti u7 A#l a &ost !e aseme ea pro&esorul a ticilor 8pro&esori( ' elepi( s&i i( =ogi i9 pe tru c #l u este limitat !e timp( spaiu( cauz *i e&ectA 8Y0 1.2-9 B1;2;3;4;/C. $shvara 8lit.7 A!om ul u iversuluiA; !e la r!ci a Ais4A7 a !om i9 este &orma suprem pe care mi tea o poate !a A$solutului( creator al u iversului. A$solutul (Brahman) !evi e shvara, ca ! este asociat lumii &e ome ale *i co stituie o$iect al a!oraiei *i ve eraiei oastre.

4-

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

1.

2& 'ecesitatea cunoa(terii de sine (i a sistemului @o"a pentru vindecare (i reali)are& 2&1& 'ecesitatea cunoa(terii de sine (i !o"a& 3 ra !urile care urmeaz vom arta ecesitatea cu oa*terii !e si e pe tru co ti uarea evoluiei *i pe tru supravieuirea civilizaiei uma e. <i !ecarea( puri&icarea *i realizarea( ' elegerea( ' elepciu ea *i eli$erarea( co trolul *i autoco trolul( u su t !ecat co seci e ale a!evratei cu oa*teri( ale cu oa*terii !e si e. 0istematizarea cilor !e acces la aceast cu oa*tere emi@locita( care a!uce trezirea( ilumi area( Aa !oua a*tereA ori ma tuirea( este realizat ' Yoga. Cu oa*terea !e si e care co !uce la cu oa*terea +ltimei ,ealiti u este u a i telectuala( ci u a !irecta. %rima co !iie ecesar pe tru a acio a asupra u ui proces este !e a cu oa*te coor!o atele acestuia( tot a*a cum pe tru a putea !eplasa u o$iect !i tr2u loc ' altul este ecesar s2i cu oa*tem poziia spaio2temporal. Ast&el( !ep*irea situaiei preze te *i co ti uarea evoluiei omului( terapia !ezor!i ilor sociale *i i !ivi!uale presupu e ' !reptarea e&orturilor uma e ctre ' elegerea situaiei ' care e a&lm( ctre cu oa*terea !e si e. Autocu oa*terea reprezi t i!e ti&icarea coor!o atelor oastre ' ai te !e a ' cepe aciu ea !e automo!elare *i autoco trol. %ri autocu oa*tere !esc4i!em poarta cu oa*terii pri care a&lm tai ele + iversului. )u putem s ve!em cum este u lucru ' realitate &r s a&lm mi@loacele cu care realizm procesul cu oa*terii( &r s ' elegem mo!alitatea actuala i !irecta( mi@locita( ecra ata( pariala *i &ragme tata pri care procesoarele i &ormaio ale cu care su tem !otai '*i ' !epli esc sarci ile. + iversul local( ' care a aprut *i a evoluat viaa pa la apariia omului( a sta$ilizat a umite porti se zoriale speci&ice( care au &ost !esc4ise ctre e6terior !e catre viu( pt a se realiza u rspu s a!aptat al &ii elor vii la sem alele !i me!iul tra zitoriu i tal it pe aceasta pla eta. Aceaste termi ale i &ormatio ale 8receptie2emisie9( care reprezi ta u raspu s( o a!aptare pe tru supravieuire 8pe tru pstrarea i tegritii materiale( e ergetice *i i &ormaio ale a i !ivi!ului *i a speciei9 reprezi ta simulta o limitare( o co !iio are( o programare *i o captivitate i &ormaio al( ' care lumea &e ome al i e &ii a trezita la co stie ta. Di aceast cauz omul este Alegat A !upa i trupare sa urmeze caile programate( a!ica sa priveasca !oar catre peretele me tal pe care se proiecteaza um$rele 8alegoria pesterii lui %lato 9( !oar catre ecra ul pe care su t a&isate sem alele 8vrittis9 ve ite !i a&ar *i u spre su&letul su. 3 urma programrii !e&ectuase a proceselor i &ormaio ale adev*rata realitate este complet ecra at 8 u percepem !ecat o poriu e limitat ecesar supravieuirii ' lumea &e ome al care este preze tat !e ctre simuri pe ecra ul me tal(a!ica percepem altceva7 o realitate secu !a( u mo!el creat pri impulsuri( o re&le6ie i ogli !a me tala9. De aici ecesitatea !ezvatarii( !eprogramarii..

45

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

1$i erea cu oasterii emi@locite8pra+na9( a perceptiei !irecte a Oumi ii( a emuririi( a cu oa*terii +ltimei ,ealiti solicit ' toarcerea spre lumea i terioar pe tru cu oa*terea celui ce cu oa*te epertur$at. 3 versa ! &lu6ul me tal *i se zorial !e la e6terior ctre i terior8!espri !erea !e perete9 se poate cu oa*te realitatea &u !ame tal( realitatea suport( ecra ul epertur$at pe care se proiecteaz &ilmul8toate aspectele *i &luctuaiile acestei lumi9; Ko!4i!4arma a me!itat ? a i privi ! u perete gol( pa a ca ! a perceput realitatea suport( lumi a ecreata. Ca (i atunci cand centrul de "reutate al unui corp a(e)at se "*se(te n afara perimetrului suprafeNei de spri+in iar corpul se r*stoarn*H n acela(i mod polari)area e-clusiv* c*tre e-terior a omului l insta ili)ea)* (i il de)inte"rea)*& %olarizarea proceselor !e cu oa*tere ctre cu oa*terea e6terioar( se zorial este u mo! ero at !e &u cio are proceselor i &ormaio ale( care ' loc s a&i*eze *i s i co t !e parametrii &u !ame tali !i Ka ca !e !ate a + iversului i tr su$ coma !a u iversului &e ome al( care u reprezi t !ecat o zo limitat !i program ce a &ost revelat ' cursul evoluiei + iversului. Acest mo! !e &u cio are 8coma !at !i e6terior9 al procesoarelor i &ormaio ale co !uce la i sta$ilitate psi4ic( a&ectiv *i somatic( la mala!ie *i &racturare ' timp *i spaiu a i tegritii &ii ei uma e( la mic*orarea e&icie ei aciu ilor omului sau civilizaiei galactice ori pla etare( care s2a orie tat ast&el.

1/

%rogresul( i !epe !e a *i supravieuirea civilizaiei uma e su t !epe !e te !e sta$ilitatea celulei !e $az a orga ismului social7 i !ivi!ul uma . 3ar sta$ilizarea i !ivi!ului care ulterior se ma i&est la ivel social( politic( pla etar *i cosmic u poate &i o$i ut !i e6terior( ci pri tr2u e&ort i terior !e cu oa*tere *i a corare i +ltima ,ealitate. 1rie tarea ctre i terior a e&ortului !e cu oa*tere are !rept co seci simulta eli$erarea( ie*irea oastr !e su$ co trolul o$iectelor se zoriale( rea!ucerea ' !repturi a sistemului staio ar !e re&eri i terior.Aceasta presupu e realizarea sti gerii i!e ti&icarii cu &luctuaiile me tale8proiectiile !e pe ecra ul me tal9( starea !e vi! me tal( !e ecra sau ogli ! epertur$at ' care s se ogli !easc realitatea a*a cum este ea. ,ea!ucerea ' !repturi a sistemului !e re&eri staio ar este ec4ivale t gsirii pu ctului !e spri@i a&lat i repaus a$solut( !e care avea evoie *i Ar4ime!e pe tru a putea mi*ca cu a@utorul parg4iilor ' treaga lume. Acest pu ct !e spri@i se a&l pretuti !e i ' &iecare &ragme t al u iversului !istri$uit co ti uu( 4ologra&ic( ' s co tactul cu el u poate &i realizat !ecat !irect( pri i terior( !up i lturarea tuturor pertur$aiilor *i ata*rilor me tale( !up suprimarea tuturor &luctuaiilor( care coloreaz *i mo!i&ic perceperea realitii suport. Autocu oa*terea *i co seci a ei autoco trolul u su t !ecat aspecte ale cu oa*terii e6perime tale verticale8 emi@locite9( care reprezi t si gurul criteriu real !e apreciere a evoluiei u ui om ori a u ei civilizaii. ;re$uie s e cu oa*tem pe oi i si e atat pe tru a gsi a!evrul care vi !ec( puri&ic *i eli$ereaz( cat *i pe tru a e putea co !uce pe oi ' via. :r aceast cu oa*tere ese ial Aavem oc4i !ar u ve!em( avem urec4i !ar u auzim si u e reami tim ci e su temA ' cercm !ar u e vi !ecm *i u putem a@uta pe ime i. Cu oa*terea e6clusiv e6terioar( caracterizat !e !ori a !e a *ti tot( este o cu oa*tere orizo tal8mi@locita9( prizo ier a lumii se zoriale *i &e ome ale; ea las !esc4is poarta pe tru ca civilizaia preze t s ig ore totul( s rma eputi cioas. #&ectul acestei cu oa*teri progresive este o ampli&icare a ig ora ei ' care omul !evi e sigur !e u si gur lucru7 A*tie c u *tie imicA. 1rice cu oa*tere ' r!ci at ' ,ealitate este rezultatul u ui proces ce i clu!e trei etape co secutive7 e6perime tarea !irect *i ate t; o$servaia critic *i realizarea u ui mo!el

48

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 10 i &ormaio al 8a u ei teorii9 !e co ectare a &aptelor pri procesele !e i !ucie *i !e!ucie. %rimele !ou etape i clu! a aliza( iar cea !e2a treia i clu!e si teza. Ava ! ' ve!ere c realitatea &e ome al( evi!e iat se zorial( este !oar o parte( u &ragme t ma i&estat spaio2temporal !i A!evrata ,ealitate( rezult c *tii a actual 1cci!e tal( orie tat ctre e6terior( este !oar o etap !i copilria *tii ei viitorului. )ici e6ti !erea se zorial cu a@utorul tra!uctoarelor *i a aparatelor !e msur 8optice( electrice( mag etice( termice9 a simurilor limitate ale omului u se a!reseaz ' !e&i itiv !ecat poriu ii limitate ce a &ost proiectat7 realitatea e6iste ial( &e ome al( spaio2temporal. )ea!miterea sau eacceptarea Au or e6cepii care i &irm regulileA( a &e ome elor co si!erate ca supra aturale( psi4ice ori para ormale este ' stra s relaie cu limitarea mo!elelor i &ormaio ale ela$orate( a!ic cu ig ora a actual. Dup cum se cu oa*te( toate co cluziile *tii ei orizo tale ela$orate !e civilizaia actuala orie tat ctre e6terior su t te tative( ' cercri !e a mo!ela o realitate care scap; premizele *i co cluziile *tii ei orizo tale su t su$iecte perma e te pe tru revizie *i corecie. Aceste co cluzii au caracter temporar( provizoriu *i !i aceast cauz *tii a orizo tal relativ u cere u statut !e i &aili$ilitate ori !e atotcu oa*tere. 3 ceputul *i s&ar*itul oricrei cu oa*teri *tii i&ice este e6perime tarea *i mo!elarea sistematic( critic ' pla &izic *i matematic. 3e*irea( eli$erarea !i cercul vicios 8 o!ul gor!ia 9 al cu oa*terii relative( !epe !e t !e circumsta e( este soluio at !e apelul la cu oa*terea vertical8!irecta9 !e a!a cime 8i te siv iar u e6te siv ori orizo tal9( care se a!reseaz r!ci ii multitu!i ii &ormelor tra zitorii 8e&emere( &e ome ale9 proiectate7 co!ului ge etic( &u !ame tului i &ormaio al al + iversului. 3 loc s e orie tm ctre &ilmul proiectat pe ecra ul e6iste ial( tre$uie cutat accesul la anca de date a universului( la tezaurul i &ormaio al care se a&l pretuti !e i( ' &iecare &ragme t al + iversului( i clusiv ' oi ' si e. A$or!area !i i terior( !i spre 0urs pe tru cu oa*terea + iversului( este speci&ic tuturor cilor mistice *i &iloso&ice orie tale. 0istemul Yoga( care reprezi t u a sam$lu coere t !e te4 ici co!i&icate *i ' !elu g e6perime tate !e2a lu gul mile iilor( pe tru o$i erea ilumi rii 8trezirii la A!evrata ,ealitate9 *i eli$errii( poate &i co si!erat umitorul comu *i aspectul practic al tuturor &ilozo&iilor *i religiilor orie tale. 1 !ova! ' acest se s o co stituie a!optarea te4 icilor Yoga i Ku!!4ism( Me ( ;aoism *i c4iar ' cre*ti ism( a!ic ' ma@oritatea cure telor spirituale orie tale *i occi!e tale i !i&ere t !e poziia lor &ilozo&ic sau religioas. 3 Yoga se a!mite u umai e6iste a *i ormalitatea &e ome elor supra ormale( !ar se a&irm c ele au &ost co &irmate ' e6perie a =ogi ilor ' cursul me!itaiei *i pot &i co &irmate e6perime tal !e ctre orice practica t serios. 0istemul Yoga a!mite e6iste a mi ii i !ivi!uale *i a&irm c ea este o ma i&estare( u &ragme t al .i ii Cosmice. ,ealizarea puritii mi ii i !ivi!uale co !uce la apariia automat a a$ilitii !e a comu ica cu toate mi ile !i + ivers; &iecare mi te puri&icat pri Samadhi !evi e apt s se co ecteze cu toate celelalte mi i &r a2*i pier!e i!e titatea sa. ACu oa*te2te pe ti e ' suiA are !rept co seci Acu oa*terea celorlaliA. )u poi cu oa*te $i e pe ci eva

4?

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

13

&r a te cu oa*te $i e pe ti e ' sui. Oegtura !e co ti uitate ' tre i terior *i e6terior( precum *i u itatea tuturor ma i&estrilor este revelat pri &aptul c oi !escoperim ' oi ' si e ceea ce e ascu ! ceilali *i recu oa*tem ' ceilali ceea ce e ascu !em ' oi ' si e. Dat &ii ! &u cio area ' + ivers a pri cipiului 4ologra&ic( care a&irm c ' tregul se regse*te *i se co serv ' parte( a!ic susi e i varia ta cu scala a proprietilor ' tregului 8u itatea i &ormaio al !i tre parte *i ' treg9 'i putem ' elege pe toi( putem ' elege ' treg + iversul. Autocu oa*terea are !rept co seci o$i erea privirii egale( co si!erarea tuturor creaturilor ca &ii ! ' 0i e iar pe Acesta ' toate; ast&el( u e mai putem permite s privim cu !ispre ici o &ii . 0e sul preceptului scris pe &ro to ul templului lui Apollo !i Delp4i8ACu oaste2te pe ti e i suti si vei cu oaste i treg u iversulA9 este c lucrul cel mai !e seam *i rostul omului este s2*i va! su&letul pri su&let( s !evi ast&el locul ' care + iversul se eli$ereaz !eve i ! co *tie t !e 0i e ' su*i. Cel care '*i cu oa*te 0i ele !o$a !e*te co !iia suprem( cci aceasta este cu oa*terea cea mai ' alt. %e tru te6tele ve!ice *i $i$lice acest 0i e este +ltima ,ealitate( 3mpria lui Dum ezeu( este #6iste a co stie ta( 3 &ormaia *i 3 &i ita &ericire. 0i ele se a&l ' a!a cul i imii oricrei &ii e. %ri cu oa*terea !irect e6perime tal( emilocita !e simturi sau !e i telect a 0i elui( omul !o$a !e*te emurirea *i este eli$erat !e toate legturile cu ivelul tra zitoriu( cu lumea &e ome al( ' care astzi este prizo ier; este eli$erat !e orice iluzie *i ecra are( o$i e pacea ve* ic si re!evi e u it cu 0i ele. 3 &ormaia ' + ivers este !e a*a atur ' cat curge ca apa ' vasele comu ica te !ac o$stacolele *i ecra rile su t ' lturate. ;ra s&erul materiei *i e ergiei u este ' cele !i urm !ecat o co seci a pri cipiului i varia tei ec4ili$rului i &ormaio al ' &iecare pu ct al + iversului7 Atotul curgeA !e la cel care2i pli sau mai pli Actre cel care este mai !e*ert( !i tre oiA. ;ra s&erul i &ormaio al ' s u are loc &r vi!are me tal( &r e&ortul ostru i co *tie t 8cile !evoio2 ale9 ori co *tie t 8cile Yoga volu tare9 orie tat ctre !eprogramarea procesoarelor i &ormaio ale( pe tru a!aptarea( ' mo! para!o6al( &u cio rii ' cupla@ cu me!iul tra zitoriu ceea ce !ecla *eaz realizarea cupla@ului rezo a t cu Ka ca !e !ate a + iversului( pri Ai tro!esc4i!ereA 8ve!eti7 .i4ai Drg escu( A3 elul lumii materialeA( 1?8?9 cu ivelul staio ar( Aortoe6iste ialA. Drumul ctre impo !era$ilitate trece pri simularea c!erii li$ere; !rumul pe tru a corarea ' +ltima realitate trece pri &uziu ea total cu !eriva( tra s&ormarea *i curgerea &e ome elor !i ivelul tra zitoriu( ' stare !e per&ect ogli ! me tal. %ara!o6ul provi e !i topirea sau sti gerea !i&ere ei ' tre co trarii; ' c!ere( complet supus gravitaiei( e*ti eli$erat( impo !era$il; ' cupla@ complet cu ivelul &e ome al e*ti simulta a corat ' ceea ce ig ora ilor li se pare c este co trariul7 cu ivelul staio ar( +ltima ,ealitate. 3 tr2o realitate circular( capetele se ati g iar co trariile ori polii '*i pier! sem i&icaia.

/"

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

18

Aceast remo!elare i terioar tre$uie susi ut pri e6erciiu co sta t( pa a la ati gerea masei critice8!egea$a sapam i tr2o viata o mie !e puturi !e / metri a!a cime( !aca apa se a&la la - metri9. Acest e6erciiu co sta t !e co trol !e si e ' su*i este caracterizat !e me ti erea co *tie tei impartiale si este ' !reptat ctre cu oa*terea e6perime tal !irect 8iar u ver$al( i telectual9 . %rocesul este a alog celui !e programare *i ' sma are a u or oi stri *i iveluri !e co *tii *i este similar cu cel la care &ace re&eri !icto ul7 Ai ve ia( !escoperirea u &avorizeaz !ecat mi ile pregtiteA cci alt&el Avezi &r s veziA. Cu oa*terea &ragme tar( !e supra&a( orizo tal( caracterizat !e Apa*i miciA succesivi !e acumulare *i !e pr$u*iri ciclice 8Acatastro&eA( Arevoluii9 *i care vizeaz sta$ilirea u or legi 8legturi( co e6iu i9 !e tip cauzal( &e ome ologic ori ca titativ( ' tre &e ome e( este o co seci a mo!ului !e&ectuos !e procesare a i &ormaiilor !i me!iu !e ctre o mi te a!aptat supravieuirii ' tr2u u ivers ' sc4im$are( !ar !eza!aptat scopului ese ial7 ' elegerii !e 0i e a + iversului. A$a !o area mo!ului !isco ti uu !e &u cio are me tal *i tra ziia ctre cu oa*terea u itar( co ti u( !e a!a cime( sau catre cu oa*terea !irecta( rezo a t( solicit !i partea omului a$a !o area provizorie a lumii e6ter e a o$iectelor 8care ca ipotez !e lucru poate &i co si!erat *i iluzorie ( &ii ! ' perma e t sc4im$are *i u e&ect al u ei lumi staio are pro&u !e !e atur i &ormaio al9. +lterior se realizeaza !eta*area material( e ergetic *i se zorial !e lumea &e ome al( ' ve!erea ' elegerii *i mo!elrii lumii i ter e( ' !irecia reprogramrii mi@loacelor !e procesare a i &ormaiilor( a!aptrii la co !iia propus 8co ti u( 4ologra&ic( coere t( sta$il( li$er9. Cu oa*terea !e si e( care reprezi t o cu oa*tere a sistemului !e re&eri al &ii ei uma e *i a u iversului( este si gura care permite cu oa*terea *i co trolul !epli al oricrui &e ome . #a permite s ' elegem cum &u cio m( cum pertur$m i &ormaiile recepio ate( cum crem( proiecta ! !e &apt ' e6terior &ragme te !i propria oastr structur( !i oi ' si e. ?ehnolo"ia Ao creatie dupa chipul si asemanarea omuluiA Cu oa*terea !e si e este aceea care e A!esc4i!e oc4ii A s ve!em repeta !u2se ' &iecare !i tre creaiile oastre te4 ologice marea Creaie A!up c4ipul *i asem area lui Dum ezeuA. Ast&el( a aliza preze tat mai ' !etaliu ' cursul acestui capitol( asupra evoluiei te4 ologiei civilizaiei terestre( relev &aptul c aceasta a preluat i iial A&u cii meca iceA apoi A&u cii e ergeticeA pe tru ca( ' cepa ! !i secolul ostru( o!at cu apariia circuitelor *i !ispozitivelor logice *i a procesoarelor i &ormaio ale 8calculatoare9( s ai$e acces la A&u cii psi4iceA( i &ormaio ale. Dac vom i e seama c te !i a actual !e mi iaturizare( &ace ca actualele circuite electro ice i tegrate pe scar larg s !evi ' tr2 u viitor u prea ' !eprtat circuite moleculare *i apoi cua tice( atu ci vom &i o$ligai s recu oa*tem atat !ispariia !ista ei !i tre te4 ologie *i via( !ar *i &aptul c la apogeu evoluia te4 ologic( a@u ga ! la via( u &ace !ecat s se ' toarc *i s repro!uc pe cel care a creat2o. Ciclul ' care ' ceputul *i s&ar*itul evoluiei te4 ologice a omului este i!e tic( este !atorat &aptului c pri creaie( oi e6teriorizm *i proiectm propria oastr structur ' creaii !up c4ipul *i asem area oastr.

/1

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

1E

%rocesul evoluiei e6terioare( te4 ologice( i !ic &aptul c pri tr2u uria* &ee!$ac> istoric( omul se va a&la ' &i al ' &aa propriei sale proiecii 8ogli !iri9 i co *tie t realizate. )ivelul ati s !e creaia te4 ologic a u ei civilizaii galactice este o re&lectare a ivelului cu oa*terii !e si e a celor ce o creaz. %e tru ca ome irea s ias !i impasul te4 ologic actual 8criza !e materii prime( criza e ergetic( criza ecologic( i e&icie ta sistemelor !e tra sport( *.a.9( ca *i pe tru a !ep*i crizele sociale *i i !ivi!uale( este ecesar evoluia i terioar( ampli&icarea cu oa*terii !e si e a omului. #voluia te4 ologic este o revelare treptat( o !evelopare a legilor + iversu2lui8care e6ist *i &u cio eaz *i i oi9 asem toare evoluiei + iversului care a co !us la apariia omului. )oi oame ii su tem &ructul evoluiei *i !eveloprii pariale a c4ipului + iversului( su tem e6presia cu oa*terii *i !escoperirii !e si e a + iversului. ,ostul ostru este s co ti um aceast revelare pa la !epli a eli$erare. + iversul are rol !e i struire( !e scoala si !e !ascl care elimi erorile *i su$ve io eaz oi *i oi ' cercri. ;recerea !e la cu oa*terea orizo tal( la cu oa*terea vertical( !e la proiecia i co *tie t( aleatoare( la cea co *tie t este u a !i leciile importa te pe care toate te6tele relevate *i toi mesagerii lui Dum ezeu8avatara; messia49( au ' cercat s le tra smit oame ilor. Cu oa*terea !e si e reprezi t cu oa*terea sistemului !e re&eri *i sta$ilizarea lui( cci alt&el u putem cu oa*te !epli ici o mi*care. ' seam s ' elegem cum &u cio m( cum pertur$m i &ormaiile recepio ate( cum crem proiecta ! !e &apt ' e6terior propria oastr structur( pe oi ' si e. 3 ve!erea accelerrii evoluiei te4 ologice este ecesar ' locuirea proieciei aleatoare( i co *tie te( ce se realizeaz ' cursul creaiei cu o proiecie co *tie t care u poate avea loc &r o cu oa*tere !e si e( a propriei oastre structuri. )umai ' elega !u2 e pe oi ' si e putem proiecta oi te4 ologii( !e e' eles pe tru civilizaia terestr actual. Disparitia dino)aurilor si autoanihilarea civili)atiilor
Calea a$or!rii lumii e6terioare( a cu oa*terii se zoriale *i mo!elrii te4 ologice este calea pe care a mers civilizaia !i 1cci!e t. Aceast cale !e evoluie u ilateral( care a colo izat i treaga pla eta are umeroase !e&icie e. Ast&el( aceast evoluie a co !us la !ezec4ili$rul actual ' tre evoluia e6terioar *i cea i terioar. Despre !i ozauri se spu e ca au !isparut si &ii !ca aveau o &orta uriasa si u creier &oarte mic. Azi s2a a@u s ca uria*e pote iale !istructive sa se a&le la !ispoziia u or creiere mici( care u au ' vat s &ie su&icie t !e ' elepte( ca s rezolve co &licte eco omice( sociale( politice ori a tago isme i!eologice( ' mo! i telige t( pri !ialog. 3 loc !e tolera ta si !e pretuire a altor opi ii pe ;erra i &loreste i tolera ta(&u !ame talismul religios si !istrugerea sistematica a tot ceea ce este !i&erit. Asa s2a a@u s la !ezec4ili$ru ecologic( la !isparitia u or i tregi specii !e pla te si !e a imale. Asa s2a a@u s la stergerea !e pe &ata pama tului a culturilor u or popoare. Asa proce!am si i scoala( atu ci ca ! cultivam ascultarea( u i&ormizarea( i regime tarea( co &ormismul( servitorul iar u creatorul. 1ame ii u i teleg ca7 Acel !i&erit !e mi e !eparte !e a ma leza( ma im$ogatesteA 8A toi e !e 0ai t2#6upIr=9 Cu oa*terea !e si e reorie teaz motivaiile uma e pe tru Aa &iA ' loc !e Aa aveaA( ctre cu oa*tere vertical cu acces la sursa acestui + ivers( ' locul cu oa*terii e6te sive orizo tale( relative( care este mai cura ! o colecie( o posesiu e !e i &ormaii izolate. :r autocu oa*tere *i colo izarea tramului i terior( care s e co !uc la autoco trol *i ' elepciu e( civilizaia preze t va cu oa*te !ezastrul pla etar.

/2

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 20 .eto!ele Yoga ' !reptate ctre cu oa*terea *i co trolul !e si e co stituie u mo ume t al culturii i !ie e( care se a!reseaz mai mult omului !im secolul TT !ecat celui !i secolul al TlT2lea( care le2a !escoperit prima !at; tot ast&el !up cum gramatica lui %a i i ar &i rmas u te6t arti&icial &r o li gvistic structural( iar logica i !ia gre*it i terpretat &r logica co tempora . Yoga a !ezvluit o pro$lematic pe care !e a$ia omul !e azi pare mai i vestit s *i2o apropie !ecat cel !e o!i ioar( graie u ei me!ici i psi4osomatice *i a u ei psi4ologii a a!a curilor. %regtirea co *tii ei europe e ' ve!erea ' tal irii cu Yoga( a &ost gr$it ' ultimul s&ert !e veac !e ecesitatea gsirii u or mo!aliti !e a!aptare la co !iiile !eose$ite ale z$orurilor cosmice( !e ri!icare real a calitii vieii( !e gsire a u or mi@loace !e terapie i !ivi!ual *i social ( mai a!aptate *i mai pui polua te ' &aa presiu ilor tot mai mari pe care civilizaia !ezec4ili$rat actual le e6ercit asupra i !ivi!ului. .esa@ul spiritual al 3 !iei( a!ica al u ei civilizaii AspecializateA ' e6plorarea *i utilizarea resurselor i terioare( vi e ' mome tul u ei crize reale a civilizaiei oastre A1cci!e taleA orie tat ctre e6terior. Cu oa*terea !e si e este ' situaia actual si gura cale !e a compe sa !ezec4ili$rul !i aceast epoc &r prece!e t ' care !rumul vieilor oastre !epi !e azi mai mult !e !ecizii i telige te !ecat !e circumsta e aturale. 3 soluio area crizelor te4 ologiei *i civilizaiei preze te( o$stacolele u se gsesc ' e6terior( ci ' oi ' si e. 3 starea !e ecesitate preze t acest o$iectiv al cu oa*terii !e si e are o valoare total( !e care !epi !e supravieuirea ori !ispariia oastr( evoluia speciei uma e pe tru a cu oa*te cu a!evrat ,ealitatea( !esti !erea i ter aio al. #voluia e6terioar te4 ologic a &cut s apar pro$leme oi7 sc!erea li$ertii i !ivi!ului ' ciu!a eli$errii ecologice( pri !epe !e a crescut !e meca izare( care a$soar$e e ergia uma pe tru i ve ia( co strucia *i me i erea ma*i ilor. )u tre$uie co &u !at progresul te4 ologiei *i al evoluiei cu oa*terii e6terioare cu prosperitatea *i co &ortul ' mome tul ' care omul a pier!ut mai mult !ecat a castigat 8li$ertate( li i*te( simplitate( puritatea me!iului9. )umai cu oa*terea !e si e o&er soluia pe tru eli$erare !i ivelul tra zitoriu *i i trarea ' ivelul sta&io ar2i &ormaio al( pe tru e6pa siu ea vieii pri autocultivare( autoi struire pe tru o$i erea per&ectei tra spare e *i clariti me tale( pe tru trecerea omului la starea !ivi a ( pe tru &ericire *i sta$ilizare. %olarizarea ctre e6terior este arti&icial( &als *i a co !us la co !iia psi4opat a vieii civilizate actuale( la stress *i la !epe !e a !e e6terior ' ve!erea procurrii plcerilor ori a evitrii su&eri elor. .eto!ele !e cu oa*tere !e si e su t co!i&icate ' ca!rul sistemului Yoga *i ele permit reluarea ' posesie( regsirea !e si e( co trolul !irect i &ormaio al asem tor te4 icilor !e autopsi4oterapie. 3 plus acor!ul cu si e se tra smut *i se tra s&er ' acor! cu + iversul *i cu ceilali oame i realiza !u2se !ep*irea rupturii !e co ti uitate i ter 2e6ter . Aceast pu te ' tre i terior *i e6terior !esc4i!e posi$ilitatea proieciei emi@locite a su$iectivului ' o$iectiv ' ca!rul

/3

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

21

&e ome elor e6trase zoriale *i e6trae&ectoare. ;oate te4 icile Yoga solicit ca mi@loacele s u &ie tra s&ormate ' scopuri( omul &ii ! si gurul scop( iar ' pla temporal u se permite re u area la preze t ca zo !e ma i&estare a a!evrului ' &avoarea u ui viitor utopic sau a u ui trecut oarecare( timpul epermia ! pier!erea si cro icitii( alegerea ori ' apoierea similar comportame tului spaial !ecat o!at cu sacri&icarea ,ealitii. 3 situaia ' care pote ialul co structiv *i !istructiv !atorat progresului a !eve it ime s se pu e ' tre$area !ac preze ta orie tare a civilizaiei oastre este !e !orit ctre e6terior ori !ac tre$uie s ree6ami m scopurile u iversale ale ome irii *i s !m mai mult ate ie o$iectivelor primare( care u tre$uie s &ie !ezvoltarea ma*i ilor( ci a omului ' su*i? #c4ili$rul pri teroare e6iste t ' lumea preze t re&lect !iverge a *i !ezec4ili$rul !i tre o te4 ologie atotputer ic *i o ' elepciu e su$!ezvoltat. Cea mai mare pro$lem a omului !e azi u este !e a ' elege *i e6ploata me!iul ' co @urtor( ci !e a se ' elege *i !e a se co !uce pe si e. Ac4iziia !e putere tre$uie ' soit simulta !e autoprote@are co tra &orelor pe care ' cepem s le pose!m. 1me irea a ati s pu ctul critic al evoluiei *i tre$uie ca mi tea s &ie &olosit pe tru a e i &lue a propria structur( &u cii *i scop; aceasta asigura ! pstrarea *i ava sul civilizaiei. 0ituaia critic !e !ezec4ili$ru ' tre evoluia i terioar *i cea e6terioar a &ii ei uma e impu e aplicarea mi ii u umai spre e6terior la !omi area aturii( ci la civilizarea psi4icului uma . 3 a&ara !ezec4ili$rului !i tre evoluia i ter *i cea e6ter a omului ca rezultat al a$or!rii e6ter e u ilaterale a lumii e6ter e 8lucru care poate pu e orice civilizaie ' &aa autoa i4ilrii9( se remarc *i o evoluie ' ceat( aleatoare( empiric( cu pa*i mici e&ectuai !e2a lu gul multor ge eraii( !atorit implicrii procesului !e proiectare empiric i co *tie t. #ste ca *i cum am !ori s co struim o cate!ral &r ca a terior s &i &cut u proiect. 3 acela*i mo! proiectm propria structur( i ai te !e a e cu oa*te pe oi ' si e. Alte !e&icie e ale cii e6ter e !e a$or!are u ilateral( orizo tal a + iversului su t7 super&icialitatea i &ormaiilor e6trase !i totalul revelat ' tr2u o$iect e6iste t( parialitatea( cci i &ormaiile !espri se !i o$iect ig or suportul comu al acestuia *i al su$iectului( ' tarzierea evoluiei pe !rumul presrat !e umeroase ' cercri *i erori( prelucrarea !e&ectuoas !e ctre su$iect a i &ormaiilor recepio ate( starea !e !escura@are 8!ezarmare9 ' &aa uria*ei varieti 8apare te !i cauza mo!ului orizo tal !e cu oa*tere9(ava ! !rept co seci !ecretarea !e ctre *tii a occi!e tal a i cog osci$ilitii + iversului. 3 realitate( apare a !e i &i itate *i percepia &racturat( parial( !isco ti u a ,ealitii su t !atorate7 strii &racturate a su$iectului cu osctor( utilizrii u or procesoare a!aptate prelucrrii secve iale a i &ormaiilor. Aceste procesoare su t a!aptate pe tru prelucrarea i &ormaiilor !isco ti ue( secve iale !i ivelul

/4

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

22

tra zitoriu ' care e6ist 0paiu *i ;imp( !ar complet !eza!aptate pe tru prelucrarea !e i &ormaii co ti ue( !e a!a cime( care s i co t !e circularitatea proceselor ce tre$uie stu!iate *i !e i tegrarea 4ologra&ic a ' tregului ' parte. Deci( cu oa*terea u iversului *i a realitii solicit elimi area mo!ului pro&a !e prelucrare a i &ormaiilor preze tate !e o$iecte( a!ic ecesit a$or!area si orie tarea tot ctre cu oa*terea !e si e. Cum putem( cu u procesor !isco ti uu( s sesizm( s percepem real &e ome ele co ti ue( staio are? Ast&el sistemul !e activare speci&ic a corte6ului( care este &ormaia reticulat( a ecra at sistemul mai vec4i( care &u cio a especi&ic( 4ologra&ic( co ti uu 8sistemul lem iscal9. 3 competiia ' tre cele !ou sisteme( care i !ic !ou mo!uri !e procesare a i &ormaiilor 8vertical *i orizo tal9 a avut ca*tig !e cauz( &ii ! a!aptat la me!iu( sistemul ce a asigurat rspu sul la stimul u ic 8speci&ic( !isco ti uu( i !ivi!ual9. Ca ! cre*terea e6citaiei ' tr2o zo a corte6ului i !uce automat cre*terea i 4i$iiei ' zo ele veci e( cum pot s apar co e6iu i( !ac u a$solut ' tampltor? 0istemul speci&ic ce asigur a!aptarea *i supravieuirea u este u $u procesor al i &ormaiilor ' ve!erea i terco ectrii glo$ale( 4ologra&ice( care tra sce!e simpla cauzalitate li iar. Cu oa*terea *i reprogramarea &u cio rii procesoarelor cu care su tem !otai( solicit tot cu oa*terea !e si e( cci alt&el vom o$i e o cu oa*tere ecra at( super&icial( &racturat care este !e &apt o ig ora ( o cu oa*tere relativ( !i&erit ' &u cie !e sistemul !e re&eri ales 8ca ' cazul tra ziiei !e la sistemul geoce tric la cel 4elioce tric9. ;e !i a omului !e a se cre!e o i !ivi!ualitate *i !e a acio a ' co seci provi e tot !i mo!ul !e a ve!ea lucrurile cu &ocar u ic 8parial ecra at9( iar aceasta co !uce la izolare *i $locarea co e6iu ii cu anca central* de date a universului( la i voluie *i auto!istrugere. %e tru co ti uarea evoluiei omului( pe tru cu oa*terea ' tregului program al + iversului( care s2i asigure completa i !epe !e ( este ecesar cuplarea co *tie t la ivelul staio ar *i !eta*area !e pertur$aiile !i ivelul tra zitoriu( care impu &u cio area !ual a mi ii. ;oate acestea cer a tre ame t *i ' !reptarea mi ii spre i terior. + criteriu pe tru a caracteriza valoarea u ui om este pri Aceea ce el esteA( iar u pri Aceea ce el areA. 3 acest co te6t Aa &iA ' seam cu oa*tere !e a!a cime( vertical( co ectat la propria structur( vie a su$iectului( ' seam aplicarea acestei cu oa*teri ctre $i ele su *i i !irect( spre $i ele celorlali. Avem ' acest caz al cu oa*terii verticale !e si e( o cu oa*tere vie pla tat ' ,eal( !up c4ipul *i asem area ,ealului. AA aveaA( Aa pose!aA co !uce la acumularea !e *tii ( care !e &apt spore*te su&eri a pri reaciu ile provocate asupra oastr !e o cu oa*tere &ragme tar( super&icial( orizo tal( ' care u *tim imic( *tii ! lucrurile pe @umtate. Cu cat *tii a s2a e6ti s mai mult( cu atat s2au ivit mai multe pro$leme. 3 aceast situaie se gse*te astzi ome irea ca ! culegem roa!ele la ceea Ace am sem at pri cu oa*tere orizo talA 8poluare( criz material( e ergetic( i &ormaio al( eco omica( psi4ic( social9.

//

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 2, Dar care e &olosul *tii ei pe tru cel &r mi te( &r ' elepciu e( &r cu oa*tere !e si e? Oa ce2i &olose*te ogli !a celui ce u ve!e? Deci oame ii u tre$uie @u!ecai !up ceea ce u *tiu( ci !up ceea ce *tiu *i !up &elul ' care *tiu. Doar o mic parte !i *tii a ome easc este ' orice clip cu a!evrat vie ' u ele mi i( cci ceea ce co teaz u este ca titatea( ci calitatea &ii rii i &ormaiilor ' om. Ast&el( ' toate timpurile s2au vzut oame i care *tiau mult cu u spirit me!iocru; *i !impotriv( spirite &oarte vaste( care *tiau &oarte pui . )ici ig ora a u e lipsit !e spirit( ici *tii a !e ge iu. De*i e mai u*oar !o$a !irea u ei i &i iti !e cu o*ti e ' mo! super&icial( pose!area temei ic a u ui mic umr !i tre ele( presupu e tot rezolvarea co tra!iciei !i tre Aa &iA *i Aa aveaA. AA aveaA este susi ut *i e&ect al lui Aa &iA( iar u i vers; pe tru cei i iiai *tii a este u mi@loc iar u u scop; !oar atu ci cu oa*terea !evi e $u ul suprem( o valoare ce trie*te iar u u a pose!at; !oar atu ci *tii a u poate s &ie pier!ut *i !evi e epreuit *i epieritoare. Dep*irea situaiei !uale ' care &oarte aproape !e *tii a oastr sl*luie*te e*tii a oastr u este posi$il &r eli$erarea !e superstiii( !e &rica morii( !e spaime( !e pertur$aii e6ter e; &r !eprogramare urmat !e reprogramare( mo!ul !e procesare co ti u a i &ormaiilor ' ve!erea cu oa*terii aturii a!evrate a tuturor lucrurilor( u poate &i o$i ut. Cat timp rma i picioare &alsele pu cte !e spri@i ( ata*area !e e6terior su$ &orma posesiu ilor 8avere( ra g social( poziie *tii i&ic( politic9 a!evrata securitate u poate &i realizat; !i co tr( gri@ile cresc cu cat e ri!icm ' ierar4ia eco omic( *tii i&ic sau politic. Cu oa*terea a!evratei realiti( care este o cu oa*tere vertical a!resat 0ursei ' tregului u ivers ma i&estat solicit !eta*area( !espri !erea !e lumea e6terioar( care curge( se tra s&orm; ati gerea acestei +ltimei ,ealiti este simulta *i o eli$erare !i la ul su&eri elor 8!atorate ata*rii !e lucrurile trectoare care e ' co @oar ' u iversul e6iste ial( spaio2temporal9 o realizare a strii !e $eatitu!i e( !e &ericire suprem (ananda). ;erme ul Ananda 8lit.7 A$eatitu!i eA( A&ericire supremA9 u !esem eaz o plcere legat !e satis&acerea simurilor( care ' mo! ecesar este e&emer 8' tr2u u ivers temporal9( ci &ericirea u ei stri eco !itio ate care situeaz su&letul !i colo !e orice !ualitate( !i colo !e orice opoziie. Co &orm te6telor <e!a ta este vor$a !espre o stare !e co *tii complet paci&icat( lipsit !e orice proces !e ga !ire( care u proiecteaz ici mala!ii( ici $tra ee( ici moarte *i ici su&eri ( o stare !e $ucurie pur. :ormularea Sat-!hit-Ananda care !esem eaz ' <e!a ta( +ltima ,ealitate( A$solutul( 0i ele u iversal (Brahman).Aceasta &ormulare i clu!e terme ul ananda7 $ucuria a$solut( &r ici o &isur( care u poate &i resimit !ecat ' stare !e samadhi *i care este ' ru!it cu Co *tii a !ivi . 3 or!i ele mo astice ale tra!iiei 04a >ara( umele !e Sannyasin se termi ' -ananda 8!e e6emplu7 "ivekananda). 3 cre*ti ism Aprea&ericitulA ' soe*te umele celui ri!icat pe calea orto!o6iei. Sannyasin (Samnyasin sau Sannyasi) este cuva tul care !esem eaz pe omul care a re u at la lume pe tru a tri ' cea mai complet

/-

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

2.

re u are *i care2*i co sacr toate e&orturile realizrii eli$errii (m#ksha). 0rcia u ui Sannyasin u este umai material; ea i clu!e !e aseme ea pe aceea pe care mistica cre*ti o ume*te Asrcie a spirituluiA 8Asrcia !u4uluiA9 a!ic a$se a co cepiilor relative( !ualiste( scute !i cu oa*terea super&icial( orizo tal a lumii( cum su t7 $i ele *i rul( atracia sau repulsia( !ori a sau teama. Co ceptul !e Sannyasin *i Bha$avan a su&erit o !evalorizare astzi ca urmare a utilizrii lor !e ctre a!epi occi!e tali pe tru a !esem a pe pro&esorii 8guru9 co tempora i. Dac terme ul Aele&a tA( ar &i utilizat pe tru a !esem a u A*oricelA( cuva tul Aele&a tA *i2ar pier!e sem i&icaia origi al. Anandamaya-%#sha !esem eaz ultimul ' veli* care acoper 0i ele. Acesta mai este !e umit ' veli*ul Keatitu!i ii sau Corpul Cauzal. 3 &panishade apare terme ul Ananda-Purusha, iar acesta i !ic &aptul c 0i ele verita$il u poate &i imic altceva !ecat &ericirea a$solut. Cu oa*terea !e 0i e este atat calea ctre #6iste a a$solut (Sat) *i Co *tii a a$solut (!hit) !ar *i calea ctre :ericirea a$solut (Ananda). !hit 8Co *tii a a$solut9( este u co cept ese ial i <e!a ta *i co stituie o repreze tare a co *tii ei care se !i&ere iaz puter ic !e aceea pe care o avem ' 1cci!e t. 3 timp ce oi evolum ' tr2 o lume co ceptual $azat pe Aga !esc !eci e6istA( ' <e!a ta se a&irm c Ae6ist c4iar *i atu ci ca ! u ga !escA &ie c su t i co *tie t( a!ormit ori ' stare !e Samadhi. !hit acoper cele patru stri !e co *tii 7 starea !e veg4e( !e som pro&u !( !e som cu vise 8co *tii a o iric9 *i Samadhi 8 umita *i turiya sau Aa patraA stare9. Dup A!vaita2 <e!a ta( u e6ist ici atei *i ici persoa e care eag pe Dum ezeu( cci *i atu ci ca ! ci eva se ' !oie*te !e Dum ezeu( u poate s se ' !oiasc c se ' !oie*te; pe tru a se ' !oi( cuiva 'i este ecesar !hit, co *tii a( a!ic e6act lucrul pe care vrea s21 pu la ' !oial; &ii !c !hit este i!e tic cu Dum ezeu sau Brahman. Co *tii a speculativ u este !ecat o co *tii restra s( limitat la starea !e veg4e sau !e vis. 3me sul @oc !e i!ei al 1rga ului i ter (Antahka-rana) creator al lumii apare elor( u re&lect !ecat parial ime sa strlucire a Co *tii ei a$solute (!hit) care este o Alumi mai strlucitoare !ecat aceea a mii !e soriA. ;e4 icile Yoga permit stpa irea se!iului i co *tie tului( co *tie tului *i supraco *tie tului (chitam) pe tru a permite supraco *tie tului *i Co *tii ei a$solute s se ma i&este ' om. ,ealizarea si elui i !ivi!ual (Atman) permite cuplarea la 0i ele comu al tuturor lucrurilor ma i&estale( la 0i ele u iversal (Brahman), a!ic se realizeaz cuplarea rezo a t la Ka ca !e !ate a + iversului *i se o$i e om icu oa*terea. 1mul !evi e i strume tul pri care A$solutul se ma i&est( &lautul pri care ca t Divi itatea8Co *tii a a$solut9( ogli !a ' care realitatea tra sce !e t apare. "edele *i &panishadele apari literaturii revelate (shruti) ale cror a!evruri au &ost !ate !e Dum ezeu *i vzute !e clarvztori atu ci ca ! ace*tia erau ' stare !e i spiraie. Cel ce i2a i spirat se co si!er c este Dum ezeu. A!evrul revelat

/5

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

2/

este co si!erat imperso al (apauruseya) *i eter (nitya). 3 spiraia este o activitate u i&icat ' care co templarea uma *i revelaia !ivi reprezi t !ou aspecte i separa$ile. 3 acest se s Svetasvatara &panishad a&irm c ' eleptul 0vetasva2tare a vzut a!evrul !atorit puterii lui !e co templaie (tapah-pra'hava) *i ca urmare a graiei !ivi e (devaprasada). At4e agoras( re&eri !u2se la pro&ei spu e7 A' timp ce erau &ermecai 8tra sportai( rapiti( 4ip otizai9 *i !epose!ai !e puterile lor aturale !e @u!ecat( !i cauza i &lue ei 0piritului Divi 80&a tul Du49( ei rosteau ceea ce ca ta ' ei( 0piritul utiliza !u2i ca i strume te ale sale( a*a cum u ca tre '*i utilizeaz &lautul( su&l' ! ' el 8Apol.3T9. 3 Ki$lie 8#va g4elia !up 3oa ( 1-.139 se spu e acela*i lucru7 ACa ! va ve i .' g'ietorul( Du4ul a!evrului( are s v cluzeasc ' tot a!evrul; cci el u va vor$i !e la el( ci va vor$i tot ce va &i auzit *i v va !escoperi lucrurile viitoareA. Co tactul cu A!evrata realitate este u co tact privilegiat 8A ime i u cu oa*te !epli pe ;atl( a&ar !e :iul( *i acela cruia vrea :iul s i21 !escopereA .atei 11.259 care ecesit o stare !e vi!are *i ogli ! me tal o$i t pri regresie volu tar sau i volu tara 8pri !evoiu e9 ' starea !e copil7 P' vremea aceea 3isus a luat cuva tul *i a zis7 A;e lau!( ;at( Doam e al cerului *i al pma 2tului( pe tru c ai ascu s aceste lucruri !e cei ' elepi *i pricepui *i le2ai !escoperit pru cilorA 8.atei 11.2/( Ouca 1".219. Cu oa*terea vertical( rezo a t este o cu oa*tere e6clusiv Aa ;atlui !oar !e ctre :iuA ceea ce elimi pericolul !isemi rii i &ormaiilor ctre &ii ele epregtite; o ast&el !e cu oa*tere poate &i umit ecologic !eoarece u permite accesul u or &ii e su$!ezvoltate la arme *i te4 ologii( care ar pu e su$ sem ul ' tre$rii supravieuirea acestora. ;ra s&erul ' tre cu oa*terea vertical *i cea orizo tal este parial; i*te $*ti a*i pot utiliza o mitralier sau u tu cu accelerare !e particule cu care '*i pro!uc mult mai mult ru( !ar &r s le ' eleag. ;erapia utiliza ! meri!ia ele !e tra s&er !e i &ormaii *i e ergie !i acupu ctura c4i ez reprezi t( alturi !e te4 icile Yoga( u caz !e utilizare a u or cu o*ti e a cror e6plicaie este *i astzi !eparte !e a &i ' eleas pe !e2a ' tregul. C4i2;sa g 8Qiza g( /4?2-23 e. .9( repreze ta t al *colii 0a 2lu ( al $u!4ismului c4i ez a scris u tratat asupra ADu$lului A!evrA *i !i&erite come tarii asupra pri cipalelor sutra ale (ahayana. 3 terpretarea pe care C4i2;sa g o ! ADu$lului A!evrA este !eose$it !e importa t iar autorul este co si!erat cel care a !us *coala 0a 2lu la per&eciu e. C4i2 ;sa g co cepe u A!evr terestru *i u A!evr suprem pe trei ivele. A!evrul terestru 1.A&irmarea #6iste ei 2.A&irmarea #6iste ei *i )o e6iste ei 3.)ici a&irmarea ici egarea #6iste ei *i )o e6iste ei

/8

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

20

A!evrul suprem 1.A&irmarea )o e6iste ei 2.)egarea #6iste ei *i )o e6iste ei 3.)ici a&irmarea ici egarea #6iste ei *i )o e6iste ei %ri tr2o serie !e egaii( C4i2;sa g a@u ge la ivelul !e e!i&ere iere( ' care imic u este egat sau a&irmat; este etapa suprem a ACii !e .i@locA. ACalea !e .i@locA ((adhyama-Pratipad) este u terme ge eric care !esem eaz ' ge eral calea lui Ku!!4a istoric 8evitarea e6tremelor care su t &ie a$a !o area total ' plceri se zoriale &ie asceza e6cesiv *i autocastrarea. Aceast e6presie este ' particular ata*at !e *coala Madhyamika &o !at !e )agar@u a care re&uz s aleag ' tre opi iile opuse *i reprezi t o Pcale !e mi@locA ' tre realitatea *i o 2realitatea lucrurilor. 3 )inayana A)o$ila Cale cu opt ramuriA este co si!erat ACalea !e .i@locA ce co !uce la ' cetarea su&eri ei *i evit e6cesul ascetic. Aceast atitu!i e este !escris ' te6te ast&el7 ACel %er&ect evit cele !ou e6treme 8a$a !o area ' plcerile se zoriale( pro&a e( vulgare( terestre *i practicarea ascezei !ureroase( vulgare9 care u au sem i&icaie *i caut Calea !i .i@loc care !esc4i!e oc4ii( ! cu oa*tere *i co !uce la pace( clarve!ere( 3lumi are *i Nirvana; aceasta este calea cre!i ei pure( a 4otrarii pure( vor$irii pure( aciu ilor pure( vieii pure( ate iei pure( memoriei pure *i me!itaiei pureA( 8citat !up )=a atilo>a K4i>>u( Oa parole !u Kou!!4a( .aiso euve( 1?5-( p.122. 0am=utta2)=>a=a( O <3(119. Calea !e .i@loc !esem eaz u eori a$se a cre!i ei ' eter itatea sau o 2eter itatea( ' realitatea sau o 2realitatea lumii. Vcoala (adhyamaka e6prim &oarte clar co cepia sa !espre PCalea !e .i@locA pri cele P1pt egaiiA (Na$antna) care !e&i esc atura lucrurilor; ici a$olire( ici creaie( ici !istrugere( ici eter itate( ici u itate( ici multiplicitate( ici sosire ici plecareA. A 'mpri $rutal lumea ' ma i&estat *i ema i&estat ' lumea &e ome al (*ila) *i lumea perma e t( a$solut(etem( +ltima ,ealitate (Nitya) este o !ova! !e ig ora . .ae*trii ;Eie ;Eai a&irm c <acuitatea 8)o e6iste a9( Apare a 8e6iste a &e ome al9 *i mi@locul su t co cepte i!e tice( co i ute ' tr2o si gur &ii . %e tru *coala Y#$achara 8a $u!!4ismului (ahayana), Calea !e .i@loc co st ' a u accepta e6iste a lucrurilor 8&ii !c lumea e6terioar u e6ist ' realitate9 !ar *i ' a u postula o 2e6iste a 8pe tru c lucrurile e6ist totu*i ca urmare a u ei i!eaii( a u ei proiecii9. 3!eea ce tral !i Y#$achara 8lit.7 Ae6erciiu YogaA9 este c orice lucru percepti$il este o co !e sare (Acittamatra;chittamatra+) a spiritului. %e tru *coala ;e !ai 8;Eie 2;Eai9( Calea !e .i@loc se $azeaz pe cutarea vi!ului ce tral care ! &olos tuturor lucrurilor 8precum golul ce tral al roii !i meta&ora lui Oao ;seu9; lucrurile su t vi!e pe tru c ele u pose! ici o realitate i !epe !e t !ar ele au ' acela*i timp o valoare temporar ' msura

/?

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

23

' care ele e6ist ca &e ome e pe tru o !urat !etermi at. 0i teza !i tre <acuitate (Shunyat,) *i e6iste a &e ome al co stituie a!evrul Cii !e .i@loc. Vcoala ;Eie 2;Eai 8lit.7 A*coala plat&ormei celesteA9 '*i $azeaz !octri a pe A0utra OotusuluiA 8u a !i pri cipalele sutra ale $u!!4ismului (ahayana) !e u !e umele care este a!esea atri$uit A*coala OotusuluiA. A!evrul A.i@loculuiA !ep*e*te *i ' glo$eaz simulta prece!e tele !ou a!evruri 81. Atotul este !e atura vi!uluiA; 2. &e ome ele au o e6iste Aapare tA *i limitat ' timp B*i pot &i percepute se zorialC9. Acest A!evr al .i@locului este asimilat cu !athata 8ArealitateaA( Aceea ce e6istA( imua$ilul( perma e tul( co trariul Aapare tuluiA ce caracterizeaz &e ome ele9 cu A!evrata )atur care u poate &i gsit ' a&ara &e ome elor. De u !e i!e titatea &e ome elor *i a a$solutului( totalitatea *i i terpe etraia mutual ' care totul *i partea u &ormeaz ' realitate !ecat u ul; ' care &iecare co i e toate celelalte pri. 3 tregul u ivers este co i ut ' tr2o Asma !e mu*tarA sau Au ga ! cupri !e trei mii !e u iversuriA a&irm mae*trii ;Eie 2;Eai. A!evrata a*tere a Acelor !e !ou ori scuiA !espre care se vor$e*te ' Bha"avad %ita 83( 59 are loc ca urmare a i iierii pe tru a !iscer e7 ' tre trector *i eter ( ' tre apare t *i ese . +ltima ,ealitate este ' s simulta ma i&estat *i ema i&estat iar a o co si!era umai ema i&estat este o !ova! !e ig ora 7 ACei &r !e mi te m cre! 8c su t9 Cel )ema i&estat( i trat ' stare !e ma i&estare; ei u cu osc atura mea ecli tit( supremA (Bha"avad %ita, <33(2422/9. Destructi$ilul 8ma i&estatul9 *i i !estructi$ilul 8 ema i&estatul9( A:ii a *i )e&ii a *i Cel !e !i colo !e eleA (Bha"avad %ita B% T3( 35238; T<(15(189( A;atl lumii care se mi*c *i u se mi*cA 8T3(43;T333(1/9( A;impulA 8B% T3(32;T(3"9( ADesti ulA( Co!ul ge etic( %rogramul + iversului 8T(3?9( AOegea etemA 8B% T3<(259( realitatea i &ormaio al pro&u ! repreze tat pri A0ma a u iversuluiA 8B% T3(33; <33(1"; T3331/9 su t cateva !i tre caracteristicile +ltimei ,ealiti( a 0i elui + iversului( a A$solutului( Brahman. )a*terea *i moartea u su t !ecat o circulaie ' tre ma i&estat 8!istructi$il9 *i ema i&estat 8B% <33( 189; Brahman este gura !e a$sor$ie( 4ul ' care se !izolv e6iste ele 8B% 3T(5; T(349 !ar *i izvorul 8B% 3T(4; 3T(/9 *i Ao$ar*ia e6iste elorA 8B% 3T(13; T(2(219. +ltima ,ealitate (Brahman) !e*i impercepti$il se zorial 8B% T3(89( &r &orm( culoare 8B% <333(?9 !e ecupri s cu mi tea 8B% T3(429 este recipie tul 8B% 3T(-; T333( 13(149 *i a!postul tuturor &ii elor 8B% T<333(-29 ce poate &i perceput cu ve!erea !ivi 8B% T3(89 *i se aseam cu valea( ocea ul 8B% T(249 cu vi!ul 8B% T333(38; <S(89 *i eterul 8B% T333(329. Aceast realitate al crei ' treit ume este AOm !at SatA 8ACel ce esteA9 este str$u ul( tatl *i !asclul tuturor &ii elor 8B% T3(3?9( este .i tea Cosmic( realitatea i &ormaio al &u !ame tal 8B% T3( 189 *i calea !e a a@u ge la ea7 cu oa*terea ese ial 8vertical9 8B% <33(2;3<(339( )ecli tit( imua$il( staio ar 8B% T333(1/;<33(249( !e atura lumi ii 8B% T333(339 *i a i &ormaiei

-"

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 28 80usi torul( Cuva tul( 0eva; ACel ce activeazA *i ACel ce i e s&orileA9 8B% T<(13(14; <33(8; T<333(-19( Calea 8B% T(329( care este ' s*i +ltima ,ealitate( este spri@i pe tru a co tacta totul cci A' mi e su t ' silate toate( ca *irul !e perle pe &irA 8B% <33(59. 3 elegerea( puterea A!ez$rat !e !ori *i patimA( Aiu$irea care u (B% I$$H11H12) calc Oegea( Atoate strile celor trei te !i eA su t !e aseme ea +ltima ,ealitate; !i Acauza mi ii tul$urateA u percepem realitatea &u !ame tal( plasa suport( ci !oar u ele pertur$aii !i ea 8B% <33( 139. Aceast realitate este accesi$il celor ce practic tcerea *i o aciu ea 8B% T(389 este ese a &pturilor( zeilor 8B% <33(3"; 3T(/; T(229 Ai ima ;otuluiA 8B% T<( 1/9( !ivi ul !i oame i 8B% <33(8(3";3T(/9( 0i ele i !ivi!ual (Atman) 8B% <33(/;T(2"9 care este i!e tic cu 0i ele suprem 8B% <333(39.+ltima ,ealitate se A' truc4ipeazA ' tot ceea ce e6ist 8&orme !e ma i&estare7 uma ( zei9 !ar este *i A0tpa ul &ii elor( Meu al zeilor( 0tpa al lumiiA 8&orma suprem98B% 3T(11;T(3;T(1/;<3(219( tri itatea 8B% T(329. Oumea ma i&estat( spiritul !estructi$il 8B% T<( 1-9 este o A' truc4ipare a + iculuiA 8T(59( o lume a &e ome elor( u loc pieritor al !urerii 8B% <333( 1/9( o lume trectoare *i e&ericit 8B% 3T(339 supus u or &luctuaii ciclice cu !i&erite perioa!e 8a$sor$ie( topire( moarte( oapte *i a*tere( emisie( zi9 8B% <333(1521?9. Aceast lume este Acampul !e aciu eA( locul !e !es&*urare al marelui e6perime t pe tru cu oa*tere !e si e a .arii .i i Cosmice 8B% <333(229 u este !ecat o proiecie 4ologra&ic( A!up c4ipul *i asem area CreatoruluiA 8B% T3(/9( ' s parial a lui Brahman 8B% T<(59; restul a rmas ' starea i iial 8B% T(429. Aceast lume co i ut *i activat !e Brahman, curge perma e t 8i tr *i iese !i +ltima ,ealitate9 *i se a*te !i u irea spiritului i !estructi$il cu cel !istructi$il 8B% T<(1-2159( corpul( materia *i e ergia u su t !ecat u elte ale lui Kra4ma ( ve4icule ale 0i elui 0uprem 8B% T<(8;T<(159. #li$erarea !i starea ma i&estat se o$i e pri rezo a cu +ltima ,ealitate( rezo a care realizat ortote4 oiogic poate &i aplicat ' tra slocaie sau ' emisia *i recepia materiei ' u ivers. Avatarurile( proieciile ' pla uma ale Divi itii reprezi t corecii i &ormaio ale realizate !e .area .i te Cosmic pe tru a ' !repta evoluia uma ' !irecia me i erii te !i ei !e eli$erare pri !escoperirea !e 0i e. :aptul c orice pas &avora$il vieii este recompe sat pri plcere iar gre*elile su t sa cio ate pri su&eri &izic( psi4ic sau a&ectiv ar tre$ui s i !ice omului e6iste a u ui program !e auto!ezvoltare *i autoi struire pa la o$i erea plcerii supreme. %lcerea *i !urerea reprezi t ' s *i u sistem !e selecie al programelor !e comportame t care e me i e prizo ieri ' viaa i sti ctual( se zorial( ' captivitatea ciclului !e a*teri *i mori succesive 8re a*teri9. ' plus omul *i2a utilizat mi tea pe tru a suprima *i re!uce !urerile 8&izice *i psi4o2a&ective9 *i pe tru a o$i e plceri cu a@utorul u or mi@loace e6ter e 8!roguri( vicii9. :aptul c !rogurile *i alte mi@loace e6ter e care i !uc stri mo!i&icate !e co *tii pe tru perioa!e tra zitorii !e timp su t cu oscute ' toate tra!iiile *ama ice !i 0i$eria( .e6ic( #gipt ca !ecla *a ! *i apariia

-1

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA 2? u or puteri para ormale 8telepatie( tele>i ezie( ve!ere la !ista ( !eta*are !e corp( levitaie( tra slocaie9 pe la g starea !e $eatitu!i e *i !e mo!i&icare a percepiei spaiului *i timpului susi e i !irect a&irmaia c +ltima ,ealitate este ' velit !e Anandamaya %#sha. 3 veli*ul plcerii sau al $eatitu!i ii '*i merit umele !e ' veli* cauzal sau !irector cci el guver eaz aciu ea &ii elor spre eli$erare. %a la om( acest meca ism !e selecie a programelor i &ormaio ale optime a &u cio at per&ect; i terve ia omului( care a acio at pe tru a2*i procura plcerea ma6im u a scos !ecat parial !i &u ciu e meca ismul !eoarece rezultatele viciilor( gre*elilor( utilizrii !rogurilor !etermi reluarea te tativei !e eli$erare ' alt e6iste . 0u&eri a( $oala *i moartea su t !oar ama ate iar u suspe !ate pe aceast cale atat timp cat omul u caut Calea !e .i@loc ' tre plcere *i !urere( calea ctre plcerile spirituale ' raport cu care cele se zoriale *i &iziologice u su t !ecat i*te relicve !i tr2o epoc !e evoluie a terioar 8vegetal *i a imal9. Acest corp *i aceast mi te pe care o avem( su t 'mpreu ca u i strume t muzical; ceea ce vei auzi *i $ucuriile pe care le vei avea !epi !e !e ceea ce ca tai cu acesta( !e practicarea cu oa*terii !e si e *i a autoco trolului pri Yoga. A co &u !a *tii a Yoga ( care co !uce la cu oa*terea !e si e *i la eli$erare( !i ivelul &e ome al( cu u sistem !e e6erciii !e gim astic static( !esti ate a vi !eca !i&erite mala!ii psi4osomatice( este o eroare cure t !atorat u or vulgarizri realizate !e persoa e i compete te. 3 treg sistemul !e te4 ici care apari e !e sistemul ,a@a Yoga( a*a cum a &ost preze tat !e %ata @ali ' Yoga 0utras( u este !ecat u set ela$orat *i ' !elu g e6perime tat !e mi@loace au6iliare ce pot &i utilizate volu tar !e ctre cel ce !ore*te s se vi !ece( s se cu oasc *i s se realizeze. Acest sistem volu tar !e urmrire a co trolului co *tie t are !rept replic sistemul i volu tar (Bhakti Y#$a) accesi$il oricui( care pri cre!i ( iu$ire *i !evoiu e ctre Divi itate co !uce la acelea*i rezultate7 suspe !area u !elor me tale( a valurilor !e ga !uri (vritti), care i u ! co *tii a ' stare !e veg4e sau !e vis( care se &ormeaz &ar ' trerupere ' pro&u zimile oastre *i masc4eaz sau ecra eaz Co *tii a a$solut. :ormele !e Yoga 4i !use cele mai cu oscute *i mai stu!iate ' 1cci!e t su t Larma2Yoga sau a aciu ii o$iective 8!ezi teresate9( Lu !ali i2 Yoga 8Yoga ta tric9 *i Q a a2Yoga sau calea cu oa*terii a$stracte. 3 1cci!e t terme ul Yoga evoc ' ge eral Sat4a2Yoga( &orma !e Yoga $azat pe asocierea e6erciiilor &izice (asana) *i a e6erciiilor respiratorii (pranayama). Aceast Yoga PcorporalX u este co si!erat ' 3 !ia !ecat ca o &az !e pregtire pe tru &ormele spirituale !e Yoga sau ca o separare a !ou ramuri8a ga9 !i ar$orele cu opt ramuri 8as4ta ga9 al ,a@a Yoga. Ava ! !rept el cu oa*terea !e 0i e *i a lui Dum ezeu( Yoga u este ' se sul cel mai ge eral u privilegiu al 3 !iei( orice om care caut s realizeze e6perie a mistic a u irii cu Dum ezeu este !i acest pu ct !e ve!ere u !iscipol al *tii ei Yoga( oricare i2ar &i ascultarea 8&a !e *ama ismul i !ia ori !e mistica cre*ti 9. %racticile ta trice !i $u!!4ismul ti$eta su t !e aseme ea !e umite !o"a iar marii lor s&i i 8ca *i .ilarepa9 =ogi.

-2

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA 3" ;erme ul Yoga 8lit7 ju$+ ' seam 7u ire;i @ugare;co @u ctie(ali iere9 !esem eaz cutarea ' r!ci rii( u iu ii cu Dum ezeu. 1rice cale ce co !uce la cu oa*terea lui Dum ezeu( a 0i elui u iversal( care este i!e tic cu 0i ele i !ivi!ual( poate &i umit Yoga. Keatitu!i ea *i &ericirea suprem (ananda) care este realizat pri Yoga este i vul era$il *i &r ocivitatea aceleia o$i ut temporar pri mi@loace e6ter e 8i clusiv !roguri9 ' ve!erea accesului la puterile para ormale. 3 ici u caz u poate &i comparat Yoga cu o cale egoist !e auto!rogare( !i mome t ce este urmat pla ul !irector al aturii( care pri pe!eaps *i recompe s orie teaz evoluia( ce a !us la apariia &ii ei co *tie te( omul( pe aceast pla et( ' ai te ca oi s participm cu ceva la aceasta. :r prsirea lumii e6terioare u putem evita ca *tii a s &ie i ut ' loc( ocupa !u2 e !e ceea ce u merit s &ie *tiut( cu acea mare !iversitate co !iio at( egli@a ! i sc4im$ !e ceea ce merit *tiut7 0i ele ostru. 3mpercepti$il se zorial( 0i ele( !e*i emi*cat este mai iute ca ga !ul *i este sursa tuturor lucrurilor. :r r!ci ' 0i e orice *tii este imoral *i poate &i pier!ut cci u &ii eaz( u este vie( cuplat cu viul !i oi. Oipsa cu oa*terii !e si e 'i &ace pe oame i s co si!ere c *tii a e rea ori vi ovat pe tru ecazurile civilizaiei preze te( ca ! !e &apt cauza este reaua ei ' tre$ui are !atorat !ezacor!ului cu legile ig orate ale &irii. 1rice aciu e pozitiv este ' soit ca !e um$r !e o reaciu e( !e valoare egativ i evita$il. )umai cu oa*terea i terioar alu g um$rele i evita$ile ale lucrurilor( cci u &ocul este egativ( ci reaua lui utilizare. 3 acela*i mo! u putem co !am a &ocul uclear ca &ii ! egativ( ca ! !e &apt tre$uie evitat trecerea lui !i ma a &izicia ului ' ma a crimi alului. )umai cu oa*terea pro&a ( rtcit( e6terioar( ' !eprtat !e via( pu e ' pericol propria ei surs7 omul. ;ra ziia u ui &e ome !i Aserviciul omuluiA( A'mpotriva omuluiA i !ic atat caracterul !ualist( relativ al cu oa*terii e6terioare( cat mai ales ig ora a oastr. :r co tact cu i teriorul( *tii a e separat !e @ustiie( u e ' acor! glo$al ci parial cu legile u iversului( pro!uce reaciu i *i e apare ca o vicle ie *i u ca o ' elepciu e. Ca*tigarea li$ertii u a &ost a!us !e cu oa*terea e6terioar occi!e tal 8te4 ologic9( ci e mutarea ' i terior a ce trului ' @urul cruia tre$uie s gravitm. 0ituaia preze t !ezec4ili$rat( ' tre evoluia u ilateral e6ter u poate &i co ti uat &r riscuri( i clusiv pe pla psi4osomatic( !at &ii !c orice aciu e e6ter ' !ezacor! cu legile &irii va !eteriora pri reaciu e suportul &iziologic al co *tii ei. Aceast reaciu e !ispare ca ! ig orarea propriei oastre structuri este .ocuit !e cu oa*terea !e si e( !e aciu i o$iective ' locul celor su$iective. 3 acest se s( te4 icile Yoga( care su t a!a ciri ale meto!elor pe tru Cu oa*terea !e si e( vi s co troleze *i s mo!eleze omul compe sa ! situaia &racturat 8!ezastruoas9 preze t. %ri cu oa*terea !e si e su t a$a !o ate sistemele !e re&eri i sta$ile( ata*ate !e eleme te !i ivelul tra zitoriu. Dia2 logul *i ' elegerea !i tre oame i !evi reale( ' locul mo ologului actual. 3 !rep2ta !u2 e privirea asupra oastr( evita ! @u!ecarea critic asupra celorlali( vom

-3

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

31

putea a$or!a pu ctul acestora !e ve!ere( vom !esc4i!e mi tea si su&letul catre !ialog( vom o$ti e &ructul actiu ilor oastre. %ri &iecare ocazie e &acem cu os2cuti celorlalti( iar !aca su tem preze ti si ate ti( e &acem cu oscuti c4iar oua i si e. Dialogul cu si e i susi permite legarea i terioara a cu oasterii !o$a !ite( i telegerea( i terlegarea( !iscer erea i tre real si apare te si putem ast&el ampli2&ica mersul &iresc al vietii( al istoriei. Dialogul u impu e( ci propu e celorlalti calea !e a !eve i &iecare el i susi( ceea ce asigura egalitatea sa selor( iar u a per&orma telor( asigura perso alitati creatoare cu !iscer ama t( iar u mase ma ipula$ile( co !uce la respectul celuilalt si u la !istrugerea pu ctului !e ve!ere !i&erit( care ar &i putut sa e im$ogateasca. 3 tra sige ta( i &le6i$ilitatea( ura &ata !e cu oasterea verticala( &ata !e ecesitatea !e Aa &iA aparti e umai ig ora tilor. 3 acelasi &el( ma !ria &ata !e !e ceea ce stiu si !ispretul !e ceea ce u stiu( !e ota i calcarea pri cipiilor + iversului cu repercursiu i egative asupra propriilor programe( ce susti &ii tarea suportului &iziologic al co stii tei. Dialogul cu si e i stituie rela6area(impacarea( multumirea( i telegerea cu si e si cu ceilalti( !etasarea( eli$erarea !e !epe !e te materiale !e tot &elul( o stare a ti2stress( !e i !epe !e ta e ergetica si i &ormatio ala pri accesul la co!ul ge etic relevat pri propria oastra &ii tare( pe tru ca oi su tem zi!iti !upa c4ipul si asema area u iversului. Calea spre a !eve i oi i si e iar u iste ro$oti etic4etati la astere si !epe !e ti ori sclavi &ata !e programele care e2au &ost i oculate( co sta u i e&ortul !e a co strui( ci !e a@uta sa se asca( sa se e6primc 0i ele sau sca teia !ivi a !i oi( sa se reveleze !ori ta + iversului !i oi. Aceasta u iu e( &uziu e i tre parte si i treg( este realizata pri cu oasterea !e si e( care !e &apt !e&i este calea si procesul !e reprogramare atat !e $i e co!i&icat i Yoga. Yoga este o astere la a!evarata ,ealitate( u act !e creatie i !ivi!ual; umai pro!uctia este colectiva. Cuva tul Yoga i locuieste e6act e&ortul co ti uu !e a te cu oaste pe ti e i suti( !e a te mo!ela pe ti e i suti( ca sa u &ii sc4im$at( pertur$at. 1rice i trerupere( oprire a co ti uitatii acestui e&ort si totul tre$uie reluat( caci i Au iversul tra zitoriu totul curgeA. Yoga i seam a reprogramare( iesire !i ig ora ta( spargerea ecra elor care $loc4eaza tra s&erul cu oasterii si care i valuie lumi a 0i elui( tra zitia catre iu$irea aproapelui( catre acte o$iective !ura$ile i locul &aptelor su$iective( &i ite( treca2toare( muritoare( ce trate pe egoism( pe castig ime!iat( pe rezultat( pe i teres. #volutia meto!elor !e co trol si orie tare a proceselor te4 ologice( sociale( psi4ologice s2 a realizat i cepa ! cu meto!e e ergetice( !e co trol pri &orta catre meto!e i &ormatio ale pri i telige ta( a!ica( alt&el spus( !e la meto!e !e co !i2tio are si !iri@are !i e6terior catre meto!e ce actio eaza pri i terior. Aceasta evolutie !e la e6terior catre i terior( !e la &orta( la co trol si !ialog i &ormatio al( se poate co stata i artele martiale( i meto!ele !e terapie si i co trolul social.

-4

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

32

Dialogul cu ceilali este sortit e*ecului &r e6iste a preala$il a !ialogului cu si e ' su*i( cci u2i putem ' elege real pe ceilali &r cu oa*terea !e si e( ' acela*i mo! ' care &emeia stearp u poate cu oa*te sau u ' elege !urerile grele ale a*terii. Dialogul cu 0i e rezolv patologia psi4o2somatic ori cea social. Desc4i!erea !ialogului i &ormaio al ' locul !ialogului &orei permite accelerarea progresului *i supravieuirea ' situaia ca ! recurgerea la cel !e2al !oilea ' seam autoa i4ilarea civilizaiei. Dialogul i &ormaio al &aciliteaz accesul vieii( variaiei ' locul morii *i u i&ormizrii( a oului ' locul ' g4erii progre2sului( a@ut tra ziia7 ctre u sistem !e re&eri u iversal( ' locul a tropoce trismului *i i !ivi!ualismului( !e la tira ie la !emocraie. Drumul ctre !iversitate( variaie( evoluie( progres( cere ' pla social tot spri@i irea i !ivi!ului iar u a i4ilarea acestuia ' grupuri *i mase u i&ormizate( ma evra$ile. Yoga ampli&ic evoluia( procesul !e selecie a programelor( evoluia i &ormaio al( revelarea( !eveloparea co!ului !e programe staio are( asigura ! ast&el supravieuirea( sta$ilitatea( i vul era$ilitatea la pertur$atii *i ' &i al completa eli$erare. <iaa( ca proces !e i struire( !e cu oa*tere a ,ealitii( solicit elimi area mo!ului cure t !e prelucrare a i &ormaiilor preze tate !e o$iecte( !eci solicit o reprogramare a mo!ului ostru !e &u cio are( care este posi$il pri cu oa*terea *i co trolul !e si e( i !icate ' te4 icile !e Yoga. 3 ve!erea e6primrii complete a co!ului ge etic al + iversului tre$uie s e eli$erm !i capca a !e a e co si!era i !ivi!ualiti izolate( pri &r relaie cu ' tregul. #limi area acestei iluzii( pro!use !i cauza mo!ului parial( cu &ocar u ic !e percepere *i procesare ecra at a i &ormaiilor prove ite !i ,ealitate( ecesit a tre ame t Yoga. ' caz co trar( i voluia( auto!istrugerea *i $locarea i terco e6iu ilor cu $a ca !e !ate a + iversului rei tr ' !reptul &iresc. ,eorie tarea &lu6ului ate iei( izolarea se zorial ' toate ramurile( ' cepa ! !e la co cepie *i pa aA ' pla &iziologic( &ac parte !i te4 icile !e acces i terior ela$orate ' Yoga. Yoga implic cercetarea *i e6perime tul i terior iar u a$a !o area ' &aa pre@u!ecilor( !ogmelor. A!evrata putere a *tii ei !e si e apare !up ce ea este ga !it !i ou ' raport cu r!ci a ei( ca ! pri !e via( !up ce a &ost cuplat cu :ii area. Aceasta i !ic lipsa !e e&icacitate a u or reete *i ecesitatea gsirii propriului ostru !rum( pri gsirea co!urilor perso ale !e !esc4i!ere ctre Oumi . De a$ia atu ci( *tii a orizo tal( care u2i !ecat o imagi e( o apare ( u aspect particular( &ragme tar al A!evrului( prse*te zo a super&icial( ecra at( !eve i ! vie( ' r!ci at ' ,ealitate. Cu oa*terea !e supra&a a o$iectelor( cauze *i e&ecte simulta ( a o$iectelor mi@locite *i emi@locite( me i ute ' tre ele pri tr2o plas !e relaii atural( impercepti$il( este imposi$il &r mrirea !eta*rii pri !eplasare ' a!a cimea 0i elui( care s !evi reper impertur$a$il ' ve!erea cu oa*terii ' tregului *i a prilor compo e te. 3 l uirea o$iectelor lumii tra zitorii &ace imposi$il cu oa*terea u uia &r raportarea la cellalt *i mai ales &r sesizarea ' tregului( totului( temeliei *i

-/

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

33

ecra ului pe care su t proiectate acestea. Cercul vicios ce ' cepe cu stergerea memoriei a!evaratei oastre i!e titati 8a memoriei vietilor a terioare la a*tere9 *i care s&ar*e*te cu co statarea la care a@u g oame ii la s&ar*itul vieii( c u *tiu imic( u poate &i !ep*it &r orie tarea ctre sursa ' tregului care este *i sursa oastr ca pri ale 0i elui. 2&2& Cunoa(terea ori)ontal*(mi+locita) (i vertical*(nemi+locita) n scrierile sacre ale omenirii 3 &u cie !e mi@loacele utilizate ' pregtirea a!evratei 3lumi ri( &iecare !i tre crile revelate ("eda) poate &i 'mprit ' !ou pri7 %arma %anda 8partea re&eritoare la aciu e9 *i -nana %anda 8partea re&eritoare la cu oa*tere9. + iu ea !i tre cele !ou pri este repreze tat !e calea clasic !i ,a@a Yoga( ce a &ost e6pus !e %ata @ali ' Yoga 0utra. Aceast u iu e !i tre cu oa*tere *i aciu e 8e6perime t9 co !uce la cu oa*terea !irect *i la om icu oa*tere( la tra sce!erea lumii e&emere a &e ome elor( la co tactul emi@locit cu si gura *i a!evrata ,ealitate. .o!ul !e alctuire a practicii Yoga are !rept ti t cu oa*terea !iecta care eli$ereaz( cu oa*terea verticala( ese iala. 3 capo!opera culturii u iversale care este Bha"avad %ita 8ACa tecul Divi uluiA9 cu oa*terea este clasi&icat !up "unas (lit&: Acalitate &u !ame talA( Ate !i e ale aturiiA9. ACu oa*terea( &apta *i &ptuitorul su t !e trei &eluri( 'mprite !up 8cele trei9 te !i e ("unas) 2 a*a cum spu e ' vtura !espre cele trei ;e !i e; ascult cum su t acestea cu a!evrat7 8T<333( 1?9 cu oa*terea pri care vezi ' toate &ii ele o si gur e6iste ecli tit( e'mprit ' 8cele9 ce2s 'mprite 2 s *tii( ea este !e tip sattvaA 8pur( ra&i at( lumi oas9 8T<333(2"9. ACu oa*terea care pri separare ve!e ' toate &ii ele e6iste te ca &ii ! !eose$ite( !e !i&erite &eluri 2 acea cu oa*tere s *tii( i e !e ra+as 8!e agitaia me tal *i !e ga !ire; !e activitatea starii !e co *tii ( cuplat la lumea &e ome al; co *tii a !i starea !e veg4e pro&a a9 8T<333(219. ADespre 8cu oa*terea9 care este legat !e u si gur e&ect( ca *i cum ar &i totul( lipsit !e temei( !e a!evrul lucrurilor *i stramt 2 !espre ea se spu e c i e !e tamas 8!e i erie( imo$ilitate( o$scuritate( or$ire( ig ora ;te !i a tamas reprezi t &orele i ertiale *i i active ale )aturii care se ma i&est su$ &orma ig ora ei( le ei( i capacitii( lipsei !e claritate( o$scuritii9 8T<333(229.
Di cele trei &eluri !e cu oa*tere !ecurg trei &eluri !e &apte preze tate ast&el ' Bha"avad %ita A:apta ra !uit( lipsit !e ' l uire 8ata*are9 'mpli it &r !ori a sau ur !e cel care u2i !ore*te &ructul 8aceasta este o &apt o$iectiv9 2 se spu e c i e !e satt aA 8T<333(239. A' s !espre &apta care este ' !epli it cu mult str!a ie !e cel care zuie*te la o$iectul !ori ei 8aceasta este &apta su$iectiv( ata*at !e &ruct9 sau ' !epli it cu egoism 2 se spu e c i e !e ra"asA 8T<333(249. A:apta care !i cauza tul$urrii mi ii u i e seama !e urmri( pier!eri( vtmare *i !e ce2i cu puti i se spu e c i e !e tamas. 8&r !e mi te9 8T<333(2/9.

--

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA 34 3 &u cie !e cele trei &eluri !e cu oa*tere *i !e &apte oame ii se 'mpart ' trei &eluri ast&el7 A:ptuitorul eli$erat !e ' l uire 8!e captivitatea &aptelor sale( i vul era$il la pertur$aii9 care nu spune SeuA pli !e strui *i 4otrare 8e&ort sta$ilizat ' timp9( acela*i ' reu*it sau ereu*it 8 epertur$at !e succes ori e*ec9 2 i se spu e c i e !e satt a. 8KW T<33(2-9. A:ptuitorul care zuie*te spre &ructul aciu ilor( ptima*( viole t !i &ire( impur( stpa it !e $ucurie *i ' tristare 2 este *tiut c i e !e ra"asA 8KW T<333(259. A:ptuitorul cu mi tea 'mpr*tiat( le e*( va itos( pre&cut( eci stit( lstor( !escump it *i e4otarat 8ma ipulat !e circumsta e( i sta$il9 2 i se spu e c i e !e tamasA 8KW T<333(289. 3 %a c4a ;a tra 8ACele ci ci cri ale ' elepciu iiA9 se pu e i tre$are ce este mai !e pret7 stii ta8' vtura9 sau i telepciu ea8mi tea9 ? 3 vtura 8cu oa*terea orizo tal;stii ta9 &ara mi te 8i telepciu e9 a !us la pieire pe &ratii care u s2au putut a$ti e sa2si pu a i aplicare stii ta !e a !a viata u ui tigru( i !i&ere t !e co seci te. 3 Bha"avad %ita(.!antecul lui /umne0eu.) ' treita 'mprire a mi ii !up cele trei te !i e8"unas9 e i !ica o cu oastere a strilor *i ivelelor !e co *tii . 1Doar mi tea 8a&lat la mi@loc ' tre veg4e *i repaus( !ar !eta*at !e am$ele 9 cu oa*te ce2i activitatea *i i activitatea( ce tre$uie *i ce u tre$uie ' &ptuit( &rica *i lipsa &ricii( ' l uirea *i eli$erarea 2 acea 8mi te9 i e !e satt a. 8KW T<333(3"9. A.i tea care u2*i ! seama !e ce2i Oege *i e2Oege( ce tre$uie *i ce u tre$uie &cut( are o ' elegere care i e !e ra"as. 8KW T<333(319. AAceea care ' vluit ' ' tu ecime socote*te elegiuirea !rept Oege *i toate lucrurile pe !e2a2 !oaselea 2 acea mi te i e !e tamasA 8KW T<333(329. Calea !e a o$i e mi tea sattvic* este pri i teriorizare( sti gerea agitatiei8trecerea !e la tul$ure la clar; pu ere i repaus9 *i !eta*are progresiv !e lumea &e ome al7 1St*ruinNa careH prin !o"a statornic*H infranea)* simNul internH suflurile vitale (i simNurile # acea st*ruinN* aduce sattva1 8KW T<333(339. ;ra sce!erea lumii &e ome ale( !o$a !irea cu oa*terii ese iale a 0i elui i !ivi!ual *i u iversal( presupu e ulterior !ep*irea celor trei te !i e (triguna) care apari proiectiilor o$iectelor !i lumea &e ome ala (#rakriti),a!ica u ei realitati secu !e 8u mo!el sau o re&lectare a realitatii u ese i sasi realitatea9 iluzorii 8maya9 caracterizat !e lipsa !e co ti ut 8ce co siste ta au um$rele proiectate pe ecra ul me tal9 *i !e capacitatea !e ecra are8acoperire; separare; &ilmul proiectat masc4eaz a!evrata realitate ;!oar i spatiul vi! !i tre !oua ga !uri succesive putem i trezarii cerul9. Cel ce o$i e a!evrata cu oa*tere trece !e la 1 a privi1 la 1 a ve!ea1H !e la or$ire(avid@a) la a!evrata ve!ere( la ve!erea !ivi 7 ACel care21 ve!e pe 0upremul 0tpa Divi sl*lui ! la &el ' toate &ii ele( epieritor ca ! acestea pier( acela este cel care ve!eA 8KW T<333(259( Acci !ac21 ve!e pe 0tpa ul Divi sl*lui ! la &el pretuti !e i( u2*i love*te si gur 0i ele *i a@u ge ast&el la co !iia supremA 8KW T<333(289. A!evrata ve!ere este o ve!ere 4ologra&ic care21 &ace pe om co *tie t !e i!e titatea si elui su cu 0i ele celorlalte &ii e. )u ve!erea orizo tal mi@locita !e simturile &izice( o&er omului ie*irea !i lumea &e ome al( ci ve!erea emi@locita !ivi 7 A;u u m poi ' s privi cu propria2i ve!ere; 'i !au ve!erea !ivi A 8KW T3(89. AAtu ci a vzut &iul lui %a !u ' trega lume &ramitat la es&ar*it( sta ! la u loc ' trupul Meului MeilorA 8KW T3( 1?9.

-5

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

3/

Doar Acei care pri oc4iul cu oa*terii au vzut ast&el !eose$irea !i tre camp 8trupul( lumea &e ome al ma i&estat9 *i cu osctorul campului 80i ele9( 8precum9 *i eli$erarea &ii elor !e )atur( a@u g la Cel 0upremA 8KW T333(349. Cu oa*terea 0i elui poate &i o$i ut pe !i&erite ci7 A+ ii( cu a@utorul me!itaiei8dh@ana9( v! ei ' *i*i 0i ele ' si ea lor; alii( pri Samkhya *i Yoga( iar alii pri Yoga &aptei 8:arma !o"a9A 8T333(249. Alt&el( Acei cu mi tea tul$urat u v! 80i ele9 ca ! pleac 8!i trup9 sau st 8' trup9 sau ca ! legat !e te !i e ia parte la via; 'l v! cei care au oc4iul Cu oa*teriiA 8T<(1"9. AYogi ii care se str!uiesc( 'l v! sta ! ' si ea lui( cei e!esvar*ii( lipsii !e ga !ire( c4iar !ac se str!uiesc( u21 v!A 8cu oa*terea se zorial( e6terioar *i strile me tale legate *i coma !ate !e lumea &e ome al u permit perceperea 0i eluiA 8T<(119. A0i ele este ca strlucirea plecat !i 0oare( care lumi eaz ' treaga lume( cea !i Ou *i !i &oc 2 strlucirea aceasta( s *tii( a mea esteA 8a +ltimei ,ealiti9 8T<( 129. Despre cu oa*terea ese ial 8vertical9 ' K4agava! Wita se spu e7 A'i voi !ezvlui ' ' tregime
aceast Cu oa*tere( 'mpreu cu ' elegerea pe care( a&la !2o( u mai rma e imic !e cu oscut aiciA 8' lumea aceasta9 8<33(29. %e tru o$i erea aestei Cu oa*teri tre$uie sacri&icat temporar

cu oa*terea orizo tal( pri oprirea ga !urilor( a &luctuaiilor me tale7 A0acri&iciul cu oa*terii8orizo tale9 este mai $u !ecat cel materialA 8KW 3<(339. ,aportul ' tre cu oa*terea orizo tal *i cea vertical este re!at ast&el ' Bha"avad %ita 7 PCreaturilor le su t ' ceput( s&ar*it *i mi@loc( o Ar@u a; cu oa*terilor #u le su t Cu oa*terea 0i elui 0uprem( celor ce !iscut 8' co trovers9 #u le su t !octri a 8a!evrat9A 8KW T(329. Accesul la aceast cu oa*tere este co !iio at !e o$i erea strii !e egalitate me tal7 ACel care u se $ucur( u ur*te( u se supr( u !ore*te( care re u la $i e *i ru;A 8KW T33( 159 A elegat 8!e imic9( stri !e toate( !i care a plecat su&eri a( cel !ruit mieA 8KW T33( 1-9 Aacela*i cu !u*ma ii sau priete ii( ca *i la ci ste *i !ispre( la &rig *i la cl!ur( acela*i la &ericire *i !urereA 8KW T33(189( A epstor la i sult sau lau!( tcut( mulumit( cu mi tea ecli tit( acela mi2e !rag mieA 8KW T33(1?9. ACel care prive*teA( Acel care 4otr*teA( Acel care suportA( Acel care are parteA( A.arele 0tpa Divi A( A0i ele 0upremA 2 a*a este umit 0piritul 0uprem ' acest trup A 8KW T333(229. ACel care cu oa*te ast&el 0piritul *i )atura 'mpreu cu ;e !i ele( oricum ar tri( u se mai a*te !i ouA 8KW T333(2?9. A!evrata cu oa*tere !irect( umit ' te6tele sacre 0olar( !istruge cu oa*terea orizo tal 8i !irect( re&lectat( Ou ar9 relativ( parial7 Acelor crora ecu oa*terea le este !istrus !e Cu oa*terea 0i elui( Cu oa*terea le ilumi eaz( aseme ea 0oarelui( pe Cel 0upremA 8KW <(1-9. 0e o$serv o !ialectic a tra ziiei ctre u ivel superior !e co *tii *i cu oa*tere care !e$uteaz cu

-8

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

3-

co trolul *i suprimarea e6presiei ivelului a terior &e ome al( cruia i se retrag parg4iile !e aciu e; ast&el7 ACu oa*terea este ' vluit !e ecu oa*tere; pri ea li se tul$ur mi tea oame ilorA 8KW <(1/9. Doar Acei cu ga !ul la mi e( cu su&lurile vitale plecate la mi e 8suspe !ate9( mereu mulumii *i &ericiiA 8KW T(?9( Acelor mereu co ce trai( care mi se !ruiesc cu !ragosteA... Aa@u g la mi eA 8KW T(1"9. ADi ' !urare pe tru ei( eu( sta ! ' a!evrata BmeaC )atur( !istrug pri lampa strlucitoare a Cu oa*terii ' tu ecimea scut !i ecu oa*tereA 8KW T(119. ACel care m cu oa*te ast&el( &r tul$urarea mi ii( ca 0pirit 0uprem( 8 umai9 acel a toate cu osctor mi se !ruie*te cu ' treaga &ii A 8T<(1?9; !eci practicarea e&icie t a cu oa*terii *i aciu ii verticale este co !iio at !e ' elegerea preala$il a realitii 0i elui. 0uprema valoare care elimi ' !oiala *i rtcirea ' tre calea lumi oas *i cea ' tu ecat este cu oa*terea vertical7 AYogi ul care cu oa*te ama !ou !rumurile u se rtce*te icio!ataA 8KW <333(259. ACel ce *tie aceasta ' trece ' merit pe cei ce stu!iaz ("edele), pe cei ce practic sacri&iciile( asceza( re u area( !ruirea; el merge spre locul suprem al ' ceputuluiA 8KW <333(289. AYogi ul este !easupra asceilor *i este socotit c4iar !easupra celor ce au Cu oa*terea; =ogi ul este !easupra celor care ' !epli esc riturileA 8KW <3(4-9. ADi tre toi =ogi ii( cel care( ve it la mi e cu 0i ele i terior( lui se !ruie*te cu cre!i ( acela este socotit !e mi e ca 8&ii !9 cel mai u it ' YogaA 8KW <3(459. AOipsit !e ama !ou 8!e cre!i *i Yoga9 omul este rtcit( &r spri@i ' +ltima ,ealitateA 8KW <3(389. ACel care lep!a !u2se !e ce2i ra !uit ' shastra 8te6tele care regleme teaz ormele !e via ' tra!iia $ra4ma ic; lit.7 A' vtura( ma ualA; terme ce !esem eaz <e!ele *i toate celelalte te6te sacre9 merge !up $u ul su plac( u !o$a !e*te ici !esvar*irea spiritual( ici &ericirea *i ici co !iia supremA 8KW T<3(239. ADe aceea Sastra s2i &ie ca o ul ca ! 4otr*ti ce tre$uie *i ce u tre$uie &cut; cu osca ! &apta cupri s ' ra !uielile !i 0astra( tu tre$uie s2o ' !epli e*ti aiciA 8KW T<3(249. 0uprema !esvar*ire spiritual( eli$erarea !i captivitatea lumii &e ome ale( a2!evrata a*tere a celor P!e !ou ori scuiA este o co seci a cu oa*terii 0i elui7 A3i voi !ezvlui mai !eparte suprema *i cea mai !esvar*it Cu oa*tere !i tre cu oa*teri( pe care cu osca !2o( asceii toi au a@u s( !e aici( la suprema !esvar*ire spiritualA 8Bha"avad %ita, T3<(19. AOua ! spri@i ' aceast cu oa*tere( au !eve it aseme i .ie; la creaia lumii u se mai asc *i la topirea8prala@a9 ei u se temA 8KW T1<(29. :r cu oa*terea vertical( Aza!ar ice le su t spera ele( za!ar ice &aptele( za!ar ic *tii a 8cu oa*terea orizo tal9 celor ce *i2au pier!ut mi tea 80i ele9; ei capt atura o$scur a !emo ilor 1aksas *i AsuraA 83T(129. Cu oa*terea e6terioar este a!resat A aturii i &erioareA ' timp ce cu oa*terea vertical celei superioare( 0i elui i !ivi!ual ("i abhuta) Acare susi e aceast lume( plasa &e ome al( care este !oar var&ul ais$ergului realitii &u !ame taleA (Bha"avad %ita, <33(/9. A!evrata cu oa*tere a!uce !up ea sesizarea u itii &u !ame tale a u iversului A' trega lume &ramiat la es&ar*it( st la u loc ' trupulA +ltimei ,ealiti 8T3.139.

-?

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

35

ACa ! !escoperi c !iversitatea &ii elor st ' + itate *i c numai aceasta se &ramieaz( atu ci te2ai apropiat !e A!evrata ,ealitate (Brahman). 8KW T333(3"9. %ri cipiul u itii &u !ame tale a u iversului este u aspect al pri cipiului 4ologra&ic care a&irm c ' &iecare parte e6ist ' tregul( a!ic susi e i varia ta cu scala a i &ormaiei !i u ivers. 3 co seci cel ce o$i e ve!erea emi@locita( 4ologra&ic( vertical( ilumi area( prive*te pretuti !e i la &el( o$i e egalitatea me tal *i co tactul cu memoria 4ologra&ic a speciei *i a u iversului7 ACel cu 0i ele u it pri Yoga ve!e 0i ele ' toate &ii ele *i toate &ii ele ' 0i ele 8su9; el prive*te pretuti !e i la &elA 8KW <3(2?9. ACel care pretuti !e i m ve!e pe .i e( *i toate le ve!e ' .i e( acela u2i pier!ut pe tru .i e *i ici eu u su t pier!ut pe tru elA 8KW <3(3"9. ACel care zuie*te spre u itate m a!or ' toate &ii ele; 8respect toate &ii ele ca pe si e ' su*i9 oriu !e s2ar a&la acest =ogi ( ' mi e se a&lA 8KW <3(319. ACel care( pri asemuire cu 0i ele( prive*te pretuti !e i la &el( &ie c este &ericire sau su&eri ( acela este socotit =ogi ul cel mai !esvar*itA 8KW <3(329. A.i tea greu !e i &ra at *i eli i*tit poate &i supus *i a!us la egalitatea spiritului pri e6erciiu repetat *i re u areA 8KW <3(3/9. 3 Yoga 0utra 8Y0 1.129( %ata @ali spu e acela*i lucru7 Apri e6erciiu repetat (abhyasa$ ApracticA9 *i re u are 8vaira"@a: !eta*are; stare i colora 9 se o$i e suprimarea acestei 8agitaii me tale9A. Cu oa*terea 4ologra&ic u are caracteristicile celei raio ale; ea este actuala ca o percepie( A es&ar*it( &r ' ceput( mi@loc *i s&ar*itA 8KW T3(1-(159. 3lumi area este !etermi at *i are !rept scop starea !e egalitate me tal( !e co ti uitate *i !e i vul era$ilitate la pertur$aii7 A:r s urasc ici o &ii ( priete os *i milos( &r 8s ga !easc9 Aal meuA *i AeuA( acela*i ' !urere sau $ucurie( r$!torA 8KW T33( 139. +ltima ,ealitate A are pretuti !e i mai i *i picioare; pretuti !e i oc4i( capete *i &ee; pretuti !e i are urec4i; se a&l ' lume ' vlui ! totulA 8KW T333( 139. A)e'mprit( 0i ele sl*luie*te ' &ii e ca *i cum 8ar &i9 'mprit; el tre$uie cu oscut !rept cel ce susi e &ii ele( !rept cel ce le !istruge( !rept cel ce le creazA 8KW T333( 1-9. Co seci a pri cipiului 4ologra&ic 8care este u pri cipiu al u itii la superlativ9 este pri cipiul aciu ii *i reaciu ii. ACel care ve!e 0i ele sl*ui ! la &el ' toate &ii ele( epieritor ca ! acestea pier( acela este cel care ve!eA 8T333(249. ACci !ac 'l ve!e pe 0tpa ul Divi sl*lui ! la &el pretuti !e i( u2*i love*te si gur 0i ele *i a@u ge ast&el la co !iia supremA 8KW T333(289. ;recerea !i colo !e ivelul &e ome al( !ep*irea !ualitii A!e a acio a *i a u acio aA( !e Aa &iA *i Aa u &iA( accesul ' ivelul atemporal u !e pri cipiul aciu ii *i reaciu ii '*i ' ceteaz e6iste a( impu e i trarea ' rezo a cu starea +ltimei ,ealiti( simularea ' la$oratorul i terior a strii &u !ame tale a + iversului. AAcela !o$a !e*te pacea( ' care se pier! toate !ori ele precum se pier! apele ' ocea ul care umpla !u2se st ecli tit( *i u acela care !ore*te

5"

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

38

!ori eleA 8KW 33(5"9. A1mul care izgo i ! !ori ele trie*te &r !ori e( &r 8s ga !easc9 Aal meuA *i AeuA( acela a@u ge la paceA 8KW 33(519. AAceasta este starea !e asezare ecli tita ' Kra4ma 8 rahmi#sthiti9 pe care !o$a !i !2o u te mai tul$uri; 8omul9 !o$a !i !2o &ie *i ' ceasul morii( a@u ge la sti gerea ' Brahman ('rahma nirvana) 8KW 33(529( la eli$erarea !i ciclul re a*terilor( la trezirea la a!evrata e6iste . )ivelul ma i&estat u este !ecat o ' truc4ipare a + icului( a +ltimei ,ealiti (Brahman). Cu oa*terea realitii &e ome ale este tot o cu oa*tere a 0i elui 0uprem. ACu oa*terea campului 8a realitii ma i&estate9 *i a cu osctorului campului 2 pe aceasta o socotesc Cu oa*tere; cu osctorul campului( eu su t ' toate campurileA 8KW T333(29. PCo ti ua cu oa*tere a 0i elui 0uprem( ' elegerea rostului cu oa*terii a!evrului 8a!evratei cu oa*teri9 2 aceasta este Cu oa*terea; ceea ce este alt&el !ecat aceasta se ume*te ecu oa*tereA 8KW T333( 119. A1$iectul Cu oa*terii( pe care cu osca !u21( se !o$a !e*te emurirea este supremul Brahman, 0i ele 0uprem( &r !e ' ceput( !espre care se spu e c u este ici :ii a( ici )e&ii aA. ADoar cei care pri oc4iul cu oa*terii au vzut ast&el !eose$irea !i tre camp *i cu osctorul campului *i eli$erarea &ii elor !e )atur 8!i lumea &e ome ala9( a@u g la Cel 0upremA 8KW T333(349. A!evrata cu oa*tere este aceea care te a@ut As vezi toate &ii ele ' 0i ele 8tu9 *i !eci ' .i eA 8KW 3<(3/9. Aceast cu oa*tere este Acora$ia cu care poi trece !i colo !e orice su&eri A 8KW 3<(3-9( Aeste &ocul care &ace !i toate &aptele *i co seci ele lor 8>arma9 ce u*A 8KW 3<(359. A)u e6ist aici 8pe pma t9 u i strume t puri&icator asem tor Cu oa*terii; pe aceasta o gse*te si gur( ' si ea lui( cu timpul( cel !esvar*it ' YogaA 8KW 3<(389. AAceast *tii regeasc( aceast tai este supremul puri&icator; ea poate &i perceput !irect 8 u ' eleas raio al( i telectual9( este u*or !e ' !epli it( ecli titA 83T(29; Aaceast Cu oa*tere a 0i elui 0uprem este regi a cu oa*terilorA 8T(329. :ii !c Aomul u trie*te umai cu pai e( ci cu orice lucru care iese !i gura lui Dum ezeuA 8Deut.8.3; .atei 4.4; Ouca 4.49. Sra a spiritual este aceea care vi !ec *i puri&ic omul !e toate pcatele 8.arcu 4.12; Ouca /.1/9; ea ! lumi a ca s ve!em( &ii !c Au or$ u poate cluzi pe alt or$ &r s ca! ama !oi ' groapA 8Ouca -.3?; .atei 1/.149. #a( a!evrata Cu oa*tere !espre care vor$e*te *i 3isus( presupu e ca ' tai s te cu o*ti pe ti e ' sui *i s te autoco trolezi; !e a$ia !up ce Ascoi $ar a !i oc4iul tu( vei ve!ea !eslu*it s scoi paiul !i oc4iul :ratelui tuA 8Ouca -.41( -.42; .atei 5.39. Deci cu oa*te2te *i vi !ec2te pe ti e ' sui !ac !ore*ti s vi !eci( s a@ui pe ceilali oame i ori s ai Aputerea !e a comu ica a!evrulA 8Ouca 4.329. 3isus su$li iaz importa a aciu ii i terioare ' raport cu aceea e6terioar7 A:ariseul a vzut cu mirare c 3isus u se splase pe mai i ' ai te !e pra zA 8Ouca 11.38; .arcu 5.39. ADar Dom ul i2a zis7 A<oi curai partea !e a&ar a pa4arului *i $li!ului( !ar lu trul vostru este pli !e rutate *i ' tu ericA. )e$u ilor( oare Acela care a &cut partea !e a&ar( 2a &cut *i pe cea !i lu tru? Dai mai $i e ate ie lucrurilor !i lu tru *i atu ci toate v vor &i curateA 8Ouca 11.3"2419.

51

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

3?

Cu oa*terea !e si e a!uce a!evarata putere( cci pri ' r!ci area &ii ei ' +ltima ,ealitate se realizeaza co trolul !irect al realitii ma i&estate iar u u co trol me!iat pri mi@loace materiale *i e ergetice ca ' cazul cu oa*terii orizo tale( te4 ologice. A1ame ii care2O auzeau *i2O ve!eau pe 3isus se mirau *i ziceau7 ADe u !e are el ' elepciu e *i mi u ile acestea?A 8.atei 13./49 A*i cum se &ac ast&el !e mi u i pri mai ile Oui?A 8.arcu -.1; 3oa -.429. Acelea*i puteri e6traor!i are !e levitaie( tra slocaie( i vul era$ilitate sau vi !ecare &ac o$iectul crii a treia7 A%ibhuti #ada& 8lit.7 1.ce usa; e&ectul apri !erii &ocului sam=ama; 2.pe etra t( puter ic; revelaie( putereA; Acartea care reveleaz puterile e6traor!i areA9 !i tratatul Yoga 0utra al lui %ata @ali. Aceste &aculti *i puteri vi$4uti su t o$i ute pri cu oa*tere vertical *i e6erciiu ce co !uc la ' r!ci are ' +ltima ,ealitate. Aceste puteri ' mare parte i!e tice cu si!!4i 8Aper&ectiu i(!esavarsiri(puteri !ivi eA; puteri psi4ice cure t cali&icate !rept supra aturale( ce apar ca e&ect al i ceperii A&u ctio arii 4ologra&iceA9 i clu! cu oa*terea trecutului *i viitorului( &acultatea !e a citi ga !urile celorlali( cu oa*terea e6iste elor a terioare sau a mome tului propriei mori; ele su t co si!erate ' Yoga ma i&estri ale puterii !ivi e su$ &orma cu oa*terii( iu$irii( e ergiei sau &orei. %ibhuti apar la a umii oame i cum su t mae*trii spirituali( arti*ti ori oame i !e ge iu. Oa o scar restra s vi$4uti provoac acelea*i e&ecte ca *i a atara 8' car ri ale Co *tii ei Divi e pe %ma t; lit.7 Aco$orareA9 ele a@uta ! oame ii s2*i co ti ue evoluia spiritual. 3 r!ci area ' +ltima ,ealitate este re!at !e 3isus pri !iverse para$ole; aceast ' r!ci are presupu e Aa auzi *i a &aceA &ii !c a u acio a ' co &ormitate cu cu oa*terea revelat ' seam 7 Aa costrui o cas pe pma t &r temelieA 8Ouca -.4?9; A:erice !e cei ce ascult Cuva tul lui Dum ezeu *i2l pzescA 8.atei 5.21; Ouca 11.289. 3 r!ci area ca urmare a practicii co secve te este e6plicat !e 3isus ' A%il!a sem toruluiA ast&el7 Asma a care a czut pe pma t $u ; !esem eaz pe oame ii care( !up ce au auzit Cuva tul( 'l i ' tr2o i im $u *i curat 8care u ca! ' ispit( u se las ' $u*ii !e gri@ile( $ogiile *i plcerile vieii acesteia9 *i &ac roa! ' r$!areA 8Ouca 8.1/; .atei 13.2; .arcu 4.19; AOuai seama !ar la &elul cum ascultai; cci celui ce are i se va !a; !ar celui ce 2are i se va lua *i ce i se pare c areA 8Ouca 8.18; .atei 1?.12; 2/.2?9 su t cuvi tele lui 3isus care ilustreaz &e ome ul !e ampli&icare a cu oa*terii e6perime tale ' r!ci ate ' 0i e. Doar cel ce are Cu oa*tere !irecta poate ve!ea( auzi *i ' elege7 A<ou v2a &ost !at s cu oa*tei tai ele 3mpriei lui Dum ezeu( !ar celorlali li se vor$e*te ' pil!e( ca mcar c v!( s u va! *i mcar c au! s u ' eleagA 8Ouca 8.1"9. Atat timp cat cu oa*terea vertical emi@locita lipse*te( Avei auzi cu urec4ile voastre *i u vei ' elege; vei privi cu oc4ii vo*tri *i u vei ve!eaA 83saia -.?; #zec4iel 12.2; .atei 13.14; .arcu 4.12; 3oa 12.4"9. Calea ctre a!evrata cu oa*tere este pri i terior iar c4eia st ' mesa@ul lui 3isus7 A<ai !e voi( ' vtori ai OegiiY %e tru c voi ai pus ma a pe c4eia cu o*tii ei7 ici voi 2ai i trat( iar pe cei care voiau s i tre i2ai 'mpie!icatX 8Ouca 11./29.

52

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

4"

Deci $isus a venit s* reaminteasc* drumulH s* dea cheia spre cunoa(terea interioar*H mesa+ care fusese iniNial n <e"e (i care poate fi ntalnit n toate tradiNiile mistice orientaleH inclusiv n !o"a& 1Stin"erea fara sa mori1( !espre care vor$ea Oao ;zu 8i cap 339 este re!at ast&el !e 3isus7 1Diindc* oricine va voi s*#(i scape viaNaH o va pierdeO dar oricine (i va pierde viaNa pentru 5ineH o va mintui1 8Ouca ?.2/9 A*i ce2ar &olosi u ui om s ca*tige toat lumea( !ac s2ar prp!i sau s2ar pier!e pe si e ' su*i?A 8Ouca ?.2/; .atei 1-.2"; .arcu 8.3-9. 4ceast* adev*rat* cunoa(tere este cunoa(terea ascuns* dat* pruncilorH care nc* nu (tiu s* vor easc* 8Ouca 1".219( este o cu oa*tere rezo a t( !irect( e6clusiv ' tre ;at *i :iu 8Ouca 1".229. Ca *i cu oa*terea +ltimei ,ealiti (Brahman), a 0i elui u iversal( ea a!uce &ericirea (ananda) *i ma tuirea( eli$erarea !i ciclul re a*terilor 8Ouca ?./2;1".23; 3oa 8.329. Cel ce2*i !escoper 0i ele( !escoper lumi a lumii *i este alturi !e ;atl u iversului. 3isus spu e7 A#u su t lumi a lumii; ci e . urmeaz pe .i e( u va um$la ' ' tu eric( ci va avea lumi a vieiiA 8.arcu 8.129. AC4iar !ac #u mrturisesc !espre .i e ' sumi( totu*i mrturia mea este a!evrat; cci #u *tiu !e u !e am ve it *i u !e . !uc( !ar voi u *tii !e u !e vi ici u !e . !ucA 8.arcu 8.149. A<oi @u!ecai !up ' &i*are; #u u @u!ec pe ime iA 8.arcu 8.1/9 A*i c4iar !ac @u!ec( @u!ecata mea este a!evrat( pe tru c u su t si gur( ci ;atl care m2a trimis este cu .i eA 8.arcu 8.1-9. #i i2au zis !eci7 A+ !e este ;atl ;u?A 3isus a rspu s7 P<oi u . cu oa*tei ici pe .i e ici pe ;atl .eu. Dac* 5#aNi cunoa(te pe 5ine aNi cunoa(te (i pe ?at*l 5eu1 83oa 8.1?9.
Kvedeti ima"inea marita pe : http:==www&flicBr&com=photos=pataJnJ+ali= M

53

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

Cele !ou pla uri ale realitii care se ' tal esc ' toate scrierile revelate !i 1rie t apar *i ' a&irmaiile ce2i su t atri$uite lui 3isus7 AAcolo u !e . !uc #u voi u putei ve iA 83oa 8.219( Pvoi su tei !e @os; #u su t !e sus; voi su tei !i lumea aceasta( #u u su t !i lumea aceastaA 83oa 8.239. Ati gerea 0i elui ' seam ati gerea realitii a Aceea ce esteA 8;at ;vam Asi97 A!ac u cre!ei c #u su t( vei muri ' pcatele voastreA 83oa 8.24; .arcu 1-.1-9( Acci Cel ce .2a trimis este cu .i eA 83oa 8.2?9. 3 co te6tul Yoga $u!!4iste( utilizat mai ales ' <a@ra=a a( puterile psi4ice 8si!!4i9 !esem eaz stpa irea per&ect a &orelor corpului *i ale )aturii. 3 "ajrayana su t recu oscute opt siddhi Aor!i areA 81.i vi ci$ilitatea; 2.ve!erea altor pla uri !e e6iste ; 3.!eplasarea rapi!; 4.i vizi$ilitatea; /.me i erea ti ereii; -. puterea !e a z$ura *i levitaia; 5.operarea !e materializri; 8. puterea asupra lumii spiritelor *i !emo ilor9 *i u siddhi suprem7 3lumi area( trezirea la a!evrata realitate (bodhi). B#dhi 8lit.7 AtrezireA9 la origi e !esem eaz realizarea celor patru trepte ale Crrii 0upra aturale (Arya (ar$a) se a@u gea la aceasta pri per&ecio area a 35 !e eleme te ecesare 3lumi rii (B#dhipashika/harma) *i pri ' cetarea or$irii sau ig ora ei (a idya', a!ic realizarea celor %atru )o$ile A!evruri. 3 )inayana se co si!er c B#dhi este ec4ivale t cu ' elegerea *i realizarea per&ect a celor %atru )o$ile A!evruri( care co !uc la eli$erarea !i pla ul lumii &e ome ale( la ' cetarea su&eri ei. 0e !isti g trei sta!ii !e 3lumi are !i&erite 8a u ui !iscipol( a u ui practica t izolat *i a u ui $u!!4a9. 3lumi area u ui $u!!4a (Samyak-Sam'uddha) ec4ivaleaz cu ati gerea Cu oa*terii per&ecte (Sarvajnata); ea este umit .area 3lumi are ((aha '#dhi). A1m i*tii a sau om icu oasterea (sar a"nata) corespu !e ' )inayana, cu oa*terii a tot ceea ce este i !ispe sa$il pe tru a a@u ge la #li$erare; !oar aceast cu oa*tere este ese ial 8Ku!!4a ' su*i ca *i 3isus a respi s orice alt &orm !e cu oa*tere9. 3 (ahayana, Sarvajnata ia se sul !e cu oa*tere a a!evratei aturi a tuturor /harma, a ese ei care este <acuitatea (Shunyata). Ast&el co ceptul !evi e a!esea si o im ' elepciu ii. %e tru (ahayana, B#dhi corespu !e prizei !e co *tii $azate pe ' elepciu e 8pe a!evrata cu oa*tere9 c (ir ana(eli'erarea) *i Samsara 8ciclul re a*terilor( lumea &e ome al9 u &ormeaz !ecat u ul( la &el ca o$iectul cu su$iectul. B#dhi co st ' realizarea #ra"na)cunoasterii sau ederii nemi"locite', ' revelarea )aturii proprii !e $u!!4a a propriului 0i e ('ussh#), ' elegerea <acuitii ese iale (Shunyata) a u iversului( realizarea om icu oa*terii *i cu oa*terea a Aceea ce esteA (tathata). 2athata 8lit.7 Aceea ce este realA9 este co ceptul ce tral !i (ahayana; el !esem eaz A$solutul( a!evrata atur a tuturor lucrurilor. 3 ge eral 2athata este i terpretat ca imua$il( perma e t( !i colo !e orice !iscrimi are( co trariul Aapare tuluiA care caracterizeaz &e ome ele e&emere. )o !ualitatea sa !esem eaz 3lumi area suprem( trezirea (B#dhi), realizarea i!e titii su$iectului *i o$iectului. 2attva 8lit.7 Aa!evrul( a!evrata )aturA9 este ' "edanta co si!erat o co tracie !i tat *i t am 8PacelaA *i PtuA9 ceea ce sem i&ic7 A;u 8!ac te co si!eri 0i ele( Atman) e*ti Acela 80i ele eter ( u iversal( Brahman). + a !i marile propoziii8mahavaB@a9 ale &ilozo&iei "edanta pe care o ' tal im ' !hand#$ya &panishad3 &!at ! am *si& 8lit.7 A;u e*ti AcelaA9 i !ic &aptul c7 PA$solutul este !e aceea*i atur ca si ti eA !ac !iscipolul !escoper pri cu oa*tere e6perime tal !e si e c el u este ici corp( ici mi te( ci o sca teie !ivi a *tman , om ipreze ta( a!ic o co *tii a$solut( &r a*tere sau moarte( &ar !ualitate sau i!e ti&icare cu corpul. Dac !iscipolul se recu oa*te ca 0i e (Atman) ' 1?u1 el va o$i e spo ta 3lumi area( pe tru c 0i ele i !ivi!ual (Atman) este i!e tic cu Brahman 80i ele u iversal9. 3 Yoga realizarea suprema !ep*e*te orice siddhi; aceste siddhi i c apari pla ului &e ome al *i 'mpie!ic realizarea A!evrului a$solut( iar realizarea implic !eta*area !e aceste puteri 8care co stituie u o$stacol serios pe calea realizrii spirituale9 ' ve!erea eli$errii a$solute (+ai alya,Mukti). +ai alya 8lit.7 A e6clusivitate( u icitate( izolare( ma tuire per&ectA9 este co ceptul pri cipal utilizat ' ,a@a Yoga pe tru a !esem a starea pe care o ati ge su&letul ca ! ia cu o*ti c este per&ect( c u !epi !e !e imic( ici !e zei( ici !e atomi. Aceast stare este ati s atu ci ca ! co *tii a !evi e la &el !e pur ca 0i ele ' su*i (Atman). +ai alya,Mukti 8lit.7Aeli$erare a$solutA9 este aceea care eli$ereaz !e ata*area !e materie *i !i ciclul re a*terilor *i co stituie scopul ,a@a Yoga.

41

54

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA 42 #li$erarea !e&i itiv( !es&acerea !i toate legturile terestre ale %arma *i ale ciclului re a*terilor (samsara), graie u iu ii cu Dum ezeu *i cu oa*terii +ltimei ,ealiti este !e umit (#ksha. (#ksha este cel mai ' alt !i tre cele patru eluri ale e6iste ei uma e; celelalte trei su t7 Artha 8$ogia( &aima( statut social9( %ama 8plcerea9 *i /harma 8!atoria9. %e tru omul care aspir la spiritualitate( realizarea (#ksha co stituie u icul scop al e6iste ei sale. Accesul la puterile e6traor!i are este sa cio at ' caz !e erori cci7 Acui i s2a !at mult( i se va cere mult; *i cui i s2a ' cre!i at mult( i se va cere mai multA 8Ouca 12.489( ,ostul omului u 'l co stituie !o$a !irea puterilor e6traor!i are ci eli$erarea( acesta este ro!ul pe care Dum ezeu l2a ' cre!i at oame ilor. Dac u e eli$erm vom &i tiai ca smoc4i ul care u !!ea ro!; 3isus a o$i ut o ama are7 A%oate c !e acum ' ai te va &ace roa!; 8Doam e( ...mai las21 *i a ul acesta; am s21 sap !e @ur 'mpre@ur *i am s2i pu gu oi la r!ci 9 !ac u( 'l vei tiaA 8Ouca 13.?9. Ku!!4a compar 3lumi area( accesul la +ltima ,ealitate cu A!ospirea aluatului !e pai eA. 3isus spu e c 3mpria lui Dum ezeu Ase aseam cu aluatul pe care l2a luat o &emeie *i 12a pus ' trei msuri !e &i pa s2a !ospit toatA 8Ouca 13.219 sau Acu o sma care a crescut ' gr!i a u ui om pa ca ! a a@u s la cerA 8Ouca 13.189. 3 cerca ! s e6plice aceast meta&or u iversal 0uzu>i 04u r=u 8AMe mi !( Kegi ers mi !A( 1?55 0a :ra cisco9 remarc realizarea trecerii( ' cursul cu oa*terii e6perime tale i terioare( !e la !isco ti uu la co ti uu( reu i&icarea &ii ei( ceea ce reprezi t ' s*i o$iectivul ali ierii8!o"a lit.7 A&uziu e( u i&icare(ali iere(co @u ctieA cu 0i e *i cu Divi itatea9. Zelul omului este !e a &i Oumi a lumii( !e a se eli$era. A*a cum sarea( !ac '*i pier!e gustul( u mai este $u !e imic *i e aru cat *i clcat ' picioare( tot la &el omul( !ac '*i uit me irea !e a se iz$vi( este elimi at !e pe pla et. 8.atei /.139 1mul este ca sarea; !ar !ac sarea '*i pier!e gustul Aatu ci u mai este $u ici pe tru pma t( ici pe tru gu oi( ci este aru cat a&ar. Ci e are urec4i !e auzit s au!A 8Ouca 14.3/9. Aceast meta&or reluat ' umeroase ocazii i !ic ' s *i strategia !ecoloraii me tale *i !eta*rii (vaira"@a) care ' &i al permite ie*irea Aa&arA !i pestera lumii &e ome ale 8Yoga 0utra 1.1/9. Cu oa*terea *i iu$irea vertical a lui Dum ezeu este aceea care a!uce ma tui2rea( eli$erarea. 3mpria lui Dum ezeu u este ' s ' a&ar. 3isus spu e7 A3mpria lui Dum ezeu u vi e ' a*a &el ' c't s iz$easc privirile; u se poate zice uite2o aici sau7 uite2 o acoloY Cci( iat( 3mpria lui Dum ezeu este ' lu trul vostruA 8Ouca 15.219. 3 tr2u u ivers 4ologra&ic ' care &iecare ma i&estare este o ' truc4ipare a + icului( calea !irect !e co tact cu acesta este pri i terior. Cutarea ' e6terior !ez$i *i !istruge( Acci ici o slug u poate slu@i la !oi stpa i cci va i ea

5/

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

43

umai la u ul *i va esocoate pe cellalt; )u putei slu@i Dum ezeului vostru *i lui .amo aA 8.a=a7 Alumii &e ome ale( apare teA9 8Ouca 1-.139. P1rice 'mprie !ez$i at 'mpotriva ei( este pustiit; *i o cas !ez$i at 'mpotriva ei( se pr$u*e*te peste altaA 8Ouca 11.15; .atei 12.2/; .arcu 3.24; 3oa 2.2/9. A3u$irea Dum ezeului tuA( care este prima poru c !i Ki$lie( este iu$irea vertical a 0i elui( care o!at realizat( a!uce iu$irea orizo tal a seme ilor Aca pe ti e ' suiA. 3u$irea aproapelui este o iu$ire orizo tal care este o co seci a !escoperirii 0i elui ' oi ' si e *i ' toate celelalte &ii e. ;oate celelalte poru ci u su t !ecat co seci e ale ' !epli irii a! literam a primei poru ci( cci ADum ezeul tuA este +ltima ,ealitate( care se a&l !i colo !e toate &pturile. Datoriile sociale u e6clu! !atoria &u !ame tal a omului !e a se realiza7 ADai !ar Cezarului ce este al Cezarului *i lui Dum ezeu ce este al lui Dum ezeuA 8Ouca 2".2/9. Aceast realizare *i ma tuire este o ie*ire !i ciclul re a*terilor( este 3 vierea ' A!evrata ,ealitate7 1cei ce vor nvia dintre cei ce mor &&& nu se vor mai nsuraH nici nu se vor m*rita &&& nici nu vor putea muri c*ci vor fi ca n"erii1 8Ouca 2".3/23-9. Ca *i ' ' treaga tra!iie orie tal( moartea ' veli*ului corporal u este *i o moarte a 0i elui care este perma e t viu7 ADum ezeu u este u Dum ezeu al celor mori( ci al celor vii( cci pe tru #l toi su t viiA 8Ouca 2".389. Cu oa*terea !e si e( preamrit !e 0ocrate( este o cu oa*tere vertical( care co !uce la eli$erare *i ilumi are Pla a !oua a*tereA (Bha"avad %ita 159. Cei i iiai( ' "ede, erau co si!erai !e aseme ea ( !e !ou ori scuiA. Oao ;seu spu e7 1Cel care cunoa(te lumea din afara are nv*Natura& Cel ce se cunoa(te pe sine este $luminat1 8Oao ;zu cap. 339. Di cu oa*terea e6terioar !ecurge te !i a !e a acio a pe tru Aa aveaA 8a acumula( a se e6ti !e9 iar !i cea vertical cea !e Aa &iA; ACel ce cucere*te pe alii are putere; cel care se supu e pe si e 8autoco trol9 este puter icA 8Oao ;zu cap. 339. A3 eleptul poate a@u ge aseme i copilului( ve!e *i cu oa*te totul &r a se &olosi !e i telige 8' repaus me tal a$solut9 8Oao ;zu cap.T9; el re&uz aceasta *i alege AcelaA 8;ao ;e Li g( T339. %ro&eii( 3lumi aii (1ishi) !i &panishade utilizeaz &recve t cuva tul AacestaA ( dam) !rept su$sta tiv pe tru a arta c u iversul ' care oi trim este ma i&estarea( &orma vizi$il a Oui Dum ezeu( ' opoziie cu realitatea i !escripti$il *i om ipreze t care susi e( pe etreaz *i tra sce!e toate lucrurile vizi$ile. Ca *i 4n &panishade, Oao ;seu !esem eaz aceast realitate secu ! pri cuva tul AAcelaA (2at), &ii !c umele !e ;ao u o ume*te cu a!evrat 8A)umele ce i2am !a u este )umele ve* icA( Oao ;zu cap. 39. Cu oa*terea vertical iar u cea e6te siv( orizo tal( reprezi t calea !e a a@u ge la Cer( ' 3mpria lui Dum ezeu. De aceea 3isus spu e7 A:erice !e cei sraci ' !u4( cci a lor este 3mpria CerurilorYA 8.atei /.39 sau A$i ecuva tai &ie cei sraci cu !u4ul( care vi la .i e( cci a lor va &i 3mpria CeruluiA 83 )e&i 12739. Oao ;seu spu e7 Aa cu oa*te ' seam a u cu oa*teA 8OTT39 iar A s&a tul ' va s se !ezveeA 8OT3<9( As2*i !imi ueze cu oa*tereaA 8TO339.

5-

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

44

Cu oa*terea orizo tal poate &i e6empli&icat !e cu oa*terea *tii i&ic( caracterizat !e ver$ul Aa aveaA( care cre*te pe zi ce trece( pri acumularea progresiv !e a!evruri relative *i pariale( !e mo!ele ale realitatii care ulterior vor &i ' locuite !e altele mai cupri zatoare. Aceasta cu oastere ela$orata i lim$a@e specializate !evi e i accesi$ila &ara tra!ucere sau i terpretare( &ii !ca s2a i !epartat !e realitatea se zoriala comu a. Cu oa*terea vertical( ' elepciu ea( este o cu oastere emi@locita a realitatii asa cum este ea...iar u u mo!el al acesteia. 1rto!o6ia( ca *i cu oa*terea revelat ' "eda, este su$or!o at &ii rii *i i tro!esc4i!erii *i este caracterizat !e ver$ul Aa &iA. Co tactul cu ACel ce esteA( cu !ivi itatea( solicit re u area la cu oa*terea !iscursiv( e6plicativ( se zorial *i i telectual ' &avoarea celei !irecte( e6perime tale. 3 tre$a !u21 pe Dum ezeu7 ACare este umele 0u?A 8#6o!ul 3.139 .oise a primit acela*i rspu s ca ' "eda3 ADum ezeu a zis lui .oise7 A#u su t Cel ce su tA ... oame ilor ce te vor ' tre$a( le vei rspu !e ast&el7 ACel ce se ume*te A#u su tA m2a trimis la voiA 8#6o!ul 3.149. 3 Brihadaranyaka-&panishad !i Yajurveda se a&irm ' tr2o mare propoziie (mahavakya) c 1Brahman este cel ce este1 7 AAham Brahman AsmiA tra!us pri A#u su t BrahmanA aceast mahavakya proclam i!e titatea a$solut a 0i elui *i a lui Brahman. Aham este a!evratul 0i e (Atman) al omului( care tre$uie !i&ere iat !e Ahamkara 8co *tii a eului9. Brahman este A$solutul imua$il *i eter ( ,ealitatea 0uprem *i o 2!ualist !i "eda. ,eligiile !ualiste( &o !ate pe e6iste a u ui Dum ezeu perso al( u cu osc imic ec4ivale t co ceptului !e Brahman. 3 a$stracia sa( i!eea !e Co *tii a$solut este !e eco ceput raio al. Oa cea mai mic te tativ !e co cretizare( ea !evi e Ish ara 8lit.7 ADom ul + iversuluiA !e la r!ci a sa s>rit is47 Aa !om iA9. 3!eea u ui Dum ezeu perso al( creator al + iversului( Brahman, !evi e shvara atu ci ca ! este ata*at lumii &e ome ale *i &ace o$iectul a!oraiei *i ve eraiei oastre. 0vami <ive>a a !a spu e7 A Ish ara este &orma suprem pe care spiritul uma o poate !a A$solutului (Brahman). Dum ezeu al cre*ti ilor ori cel al musulma ilor su t aspecte ale lui shvara, la &el ca *i !ivi itile mitologiei 4i !useA. shvara cel mai cu oscut al i !ie ilor este 2rimurti, tri itatea compus !i Brahma, "ishnu *i Shiva. *ish ara,-oga este u itatea !ivi !espre care se vor$e*te ' Bha"avad %ita. Divi ul &ace u a cu orice e6iste ( ' calitatea sa !e shvara. Calea iu$irii *i !evoiu ii urmat ' religia cre*ti este *i u a !i cele patru mari Ci Yoga care toate co !uc la u iu ea cu Dum ezeu7 BhaBti#!o"a. K4a>ti2Yoga este calea atural a Cu oa*terii !ivi e. Cel ce practic K4a>ti2Yoga u are evoie s2*i ' &ra eze se time tele; !i co tr el le i te si&ic *i le orie teaz ctre Dum ezeu. .a@oritatea cre!i cio*ilor !i toate marile religii ale lumii su t a!epi ai acestui !emers.

55

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA 4/ K4a>ti2Yoga !isti ge ci ci atitu!i i !i&erite &a !e Dum ezeu; acestea su t umite Bha a 8lit.7 se time t( se zaie( e6taz9; 1. Shanta, stare !e etul$urare( calm *i se i tate ' care e simim apropiai !e Dum ezeu( &r ca s &ie ela$orat o relaie precis cu #l; 2. Dasya, poziia u ui servitor &a !e stpa ul su( sau a u ui copil &a !e pri ii sau !e protectorii si; ,& Sakhya, atitu!i ea u ui priete &a !e priete ul su; .& %atsalya, atitu!i ea pri ilor &a !e &iul lor 8!e e6emplu atitu!i ea .ariei *i a lui 3osi& &a !e 3isus9; /. Madhura, atitu!i ea u ei &emei sau a u ei iu$ite &a !e soul sau iu$itul ei. 0ta!iile practicii K4a>ti2Yoga su t7 1. Bhakti, !evoiu ea; 5. Bha a, iu$irea coapt( starea !e e6taz( !e &ermecare; 3. #rema, starea ' care a!oratorul lui Dum ezeu pier!e co *tii a lumii *i a corpului su; 4. Mahaba a, ma i&estarea suprem a iu$irii !ivi e. )umai Avatara 8lit.7 Acei co$oraiA; i car rile Co *tii ei Divi e pe %ma t9 *i shvarak#ti 8Asu&letele li$ere *i per&ecte( care !ac !oresc pot s re asc pe %ma t pe tru a a@uta oame ii s ' eleag ultimele a!evruri spirituale; Ish arakoti pose! u ele !i calitile u ui Avatara si !ep*esc starea a !oua (Bhava). 3isus C4ristos este co si!erat !e 4i !u*i o ' trupare (Avatara) a lui Dum ezeu. 3 car area Co *tii ei Divi e pe %ma t se a*te ca urmare a u ei !ecizii li$er co simite 8 u ca urmare a u or motive >armice9 *i este li$er !e orice o$stacol al eului i !ivi!ual *i este co *tie t !e caracterul !ivi al misiu ii sale; ea vi e s !escopere oi ci !e realizare religioas a!aptate epocii( s reactualizeze mesa@ul spiritual care a &ost tra smis ' mo! repetat oame ilor !i toate epocile *i locurile. Aceast &ii are puterea !e a tra smite oame ilor cu oa*terea sa !ivi pri co tact( privire sau tcere. ,eve i ! la cu oa*terea A$solutului (Brahman) me io m c acesta este o stare !e pur tra sce !e ( care u poate &i !escris pri cuvi te *i ici mo!elata ori &ormulat pri ga !ire. 04ri ,ama>ris4 a a&irma cu @ustee A ici o lim$ !i lume u 12a ptat vreo!at pe Brahman.. %e tru a a@uta &i!elul ' setea sa !e cu oa*tere( Brahman este i !icat pri e6presii cum ar &i A+ icul &r al !oileaA sau ASatchitanandaA. :ormularea ASat,.hit,*nandaA arat c Brahman este simulta ASat . 8#6iste a a$solut2 Aceea ce e6istA9( .hit 8ACo *tii a a$solutA9 *i A*nanda& BA:ericirea a$solut8$eatitu!i e eco !itio ata9AC. :r Brahman care este #6iste a A$solut( ici o e6iste u este posi$il; Brahman &ii ! Co *tii a( &ace posi$il perceperea #6iste ei *i Keatitu!i ii. Brahman care este !hit, Co *tii a A$solut( se re&lect ' -iva 8!e la @iv7 Aa triA9 &ii vie( e6iste a ' trupat !eci muritoare; 3 *itareya,/panishad ce apari e !e Rig eda se spu e7 APrajnanam Brahman. 8ACo *tii a este BrahmanA). 0i ele ' trupat se i!e ti&ic cu corpul *i ga !irea; !eve it #go( el '*i creaz iluzia u ei !ualiti *i a u ei cauzaliti *i ast&el se ' l uie ' ciclul !e a*tere *i moarte9( !a ! a*tere ga !irii care a creat lumea apare elor( care a &cut umele *i &ormele (namarupa). A*a cum i !ic &ormula ve!ic !i A!vaita A+ham BrahmA )1!otul este Brahman1', i !ica &aptul ca umai Brahman e6ist8orice alta co ceptie este iluzorie si e !ecat u ecra !e ga !uri care2l masc4eaza pe Brahman9;

58

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

4-

1. 2.

)oi u &acem !ecat s proiectm asupra Oui iluziile !atorate imagi aiei oastre ca atu ci ca ! lum o ramur !e copac czut pe @os !rept *arpe. Di pu ct !e ve!ere &ilozo&ic( ' trega lume ma i&estat *i -iva este Brahman care se ' trupeaz ' 0i ele i !ivi!ual graie puterii (shakti) sale. )umrul !e 0i a este i &i it *i este compara$il u ui *ir es&ar*it !e 4ai e pe care 0i ele verita$il *i u ic (Atman) le im$rac. :r a ' !repta cu oa*terea ctre cea vertical( ctre cu oa*terea e6perime tal a +ltimei ,ealiti( ma i&estat *i ema i&estat simulta ( rma em prizo ieri ' starea actual !e su&eri ( $oal *i ig ora . Cu oa*terea orizo tal *i vertical au !rept corespo !e t ' $u!!4ism( cele ADou A!evruriA7 AA!evrul co ve io alA relativ la lumea &e ome elor (Samvritti-Satya) a&lat ' opoziie cu AA!evrul a$solut *i !e&i itivA ( #aramartha,Satya ). Cele$ra ma6im A' vai( ' vai( ' vaiA( apare t corect( e ' !eam la ata*are !e lumea material *i &e ome al( spre acumulare eselectiv *i e ' !eprteaz !e A!evrata ,ealitate. 3gie a me tal *i a&ectiv recoma ! astzi prote@area *i elimi area agresiu ii provocate !e e6plozia i &ormaio al. 3 Yoga( &ilmele( crile *i a tura@ul care propag agresivitatea( se6ualitatea ori orie tarea e6cesiv ctre lumea e6terioar su t co si!erate ocive ec4ili$rului psi4o2a&ectiv *i somatic *i e&ortului !e sta$ilizare *i acor!are ecesar vi !ecrii *i realizrii !e si e. 3!e titatea lui Brahman cu 0i ele omului8Atma 9 este e6primat ' umeroase Amari &razeA ((ahavakya) !i "eda, care mai su t umite *i (antra 8vezi preze tarea !etaliat a terme ului ' Lri=a Yoga; etapa prelimi ar9. ADoctri a secret a scolii C4a !ogaA este a !oua !i tre &panishade, ca vec4ime; ea &ace parte !i 0amave!a *i e6pu e &u !ame tele &ilozo&iei <e!a ta( ' particular ese a A0i elui verita$il al omuluiA (Atman). 3 acest te6t gsim marele pri cipiu( e6primat pri u a !i cele mai importa te *i mai cu oscute propoziii (Maha akyas) ale &ilozo&iei "edanta3 A 2at 2vam AsiA (lit3 A;u e*ti AcelaA9 a!ic AA$solutul este !e aceea*i atur ca *i ti eA. 3 (andukya-&panishad !i Atharvaveda se e6prim aceea*i i!e titate !i tre 0i ele i !ivi!ual (Atman) *i Brahman3 A *yam *tma Brahma A 8AAcest 0i e este Brahman.). Atu ci ca ! maestrul ' cearc s tra smit a!evrul ultim pri i terme!iul acestei &raze 8i!e titatea !i tre 0i ele i !ivi!ual( (Atman) *i 0i ele + iversal (Brahman) !iscipolul tre$uie s reu easc mai multe co !iii pe tru ca acest a!evr s &ie recepio at. 3 tai tre$uie s *tie c AAcelaA !esem eaz e6clusiv pe Kra4ma ( #ter ul imua$il. ;re$uie apoi s ai$ o ' elegere per&ect7a sem i&icaiei lui A;uA. A;uA poate avea multiple i terpretri( atat materiale cat *i spirituale. Discipolul tre$uie s !escopere pri propria sa e6perie c el u este ici corp( ici ga !ire( ci Atman, 0i ele( a!ic o Co *tii A$solut( &r a*tere ici moarte( &r !ualitate sau i!e ti&icare cu corpul( cu alte persoa e sau cu o$iectele pose!ate.

5?

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA 45 Dac vom realiza o paralel cu orto!o6ia vom o$serva calea !e acces ctre aceea*i cu oa*tere vertical( !ivi . %rima *i cea mai importa t poru c !i <ec4iul ;estame t 8As u ai ali Dum ezei a&ar !e .i eA9 8#6o!ul 2".39 are !rept co !iie !eta*area !e ivelul &e ome al sau tra zitoriu e6pus ' a !oua *i a treia poru c7 A0 u2i &aci c4ip cioplit( ici vreo ' &i*are a lucrurilor care su t sus ' ceruri( sau @os pe pama t( sau ' apele mai !e @os !ecat pma tul 8#6o!ul 2".49 *i P0 u te ' c4i i ' ai tea lor *i s u le slu@e*ti; cci #u( Dom ul Dum ezeul tu( su t u Dum ezeu gelos( care pe!epsesc elegiuirea pri ilor ' copii pa la al treilea *i al patrulea eam al celor ce . urscA 8#6o!ul 2"./9. ' tre$at 3isus7 A3 vtorule( care este cea mai mare poru c !i Oege?A 8.atei 22.3-9. 3isus i2a rspu s7 A0 iu$e*ti pe Dom ul( Dum ezeul tu cu toat i ima ta( cu tot su&letul tu *i cu tot cugetul tuA 8.atei 22.359. Aceast poru c u poate &i ' !epli it &r s e !eta*m !e lumea &e ome al( !e &alsele i!e ti&icri. 3 caz co trar 3isus spu e7 ACci u !e va &i comoara ta acolo va &i *i i ima taA 8.atei -.21; 3)e&i 13.219. ACi a!u ai2v comori ' Cer u !e ici moliile ici rugi a u le vor !istruge *i u !e 4oii u pot s le &ureA 8.atei -.1"9. AA!evrat v spu c greu va i tra u $ogat ' 3mpria CerurilorA 8.atei 1?.239. A !oua poru c este aseme ea ei tocmai !atorit &u cio rii ' u ivers a pri cipiului 4ologra&ic( care &ace ca ' parte s e6iste ' tregul( ca 0i ele i !ivi!ual s &ie i!e tic cu 0i ele u iversal7 A3ar a !oua aseme ea ei este7 0 iu$e*ti pe aproapele tu ca pe ti e ' suiA 8.atei 22.3?; Ouca 1".25; .arcu 12.319. A' aceste !ou poru ci se cupri !e toat Oegea *i %rorociiA 8.atei 22.4"9. Celelalte poru ci !evi co seci e ale &ii rii ' tregului ' parte( ale e6iste ei A$solutului ' &iecare i !ivi!ualitate7 A0 u ucizi; s u preacurve*ti; s u &uri; s u &aci o mrturie mi ci oasA 8.atei 1?.18; #6o!ul 2".13; De t. /.159. A0 ci ste*ti pe tatl tu *i pe mama taA; *i A0 iu$e*ti pe aproapele tu ca pe ti e ' suiA 8.atei 1?.1?9. Acelea*i poru ci &ac o$iectul practicii Yoga ' &aza prelimi ar !e puri&icare7 Lri=a Yoga *i ' ramurile etice Yama *i Niyama *i au !rept co seci !eta*area ("aira$ya) sta$ilizarea psi4o2a&ectiv *i somatic *i o$i erea ve!erii 4ologra&ice( egale. "aira$ya 8lit.7 Astarea i colora pe care o are !iama tul; a$se a colorarii A9 este u terme ce a &ost &recve t tra!us ' 1cci!e t pri Are u areA ceea ce u corespu !e total realitii( cci i!eea !e re u are presupu e *i o co stra gere e6terioar. 3 "edanta *i Yoga( "aira$ya este calea *i co seci a !escoperirii realitii eter e a lui Brahman, omul a@u ge s !ep*easc &e ome ele e&emere !i lumea !e aici( !e @os( !escoperi ! +ltima ,ealitate. Dac simim $ucurie ' lectura *i stu!iul 0crierilor 0acre( u e co stra gem s u citim( !e e6emplu( crile !e pove*ti ale copiilor; ast&el se !ep*e*te acest sta!iu !e selectivitate. 3 ;attva$o!4a lui 04a >ara se prezi t "aira$ya ca u a !i tre cele patru !ispoziii ale spiritului( i !ispe sa$ile omului ce aspir la spiritualitate. 3 treaga tra!iie religioas !i 1rie t *i 1cci!e t se re&er co sta t la cu oa*terea !e 0i e( !ivi ( orie tat ctre +ltima ,ealitate( ctre realitatea i !ivizi$il( care se ma i&est ' toate lucrurile *i &a !e care toate lucrurile su t !oar parte.

8"

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

48

Aceast ,ealitate +ltim este !e umit Brahman 80i ele A$solut al + iversului9 ' 4i !uism( /harmakaya ' $u!!4ism( 2a# ' taoism. Deoarece aceast realitate tra sce!e toate co ceptele *i toate categoriile( $u!!4i*tii o umesc *i 2athata ori ,ealitatea complet 8aseme ea ei ' *a*i; si gura realitate9. 2athata este co ceptul ce tral al $u!!4ismului .a4a=a a; el !esem eaz A$solutul( A!evrat )atur a tuturor lucrurilor. 3 ge eral terme ul 2athata este i terpretat ' se sul !e imua$il( perma e t( situat !i colo !e toate co ceptele *i !iscrimi rile. 2athata 8A!evrata ,ealitate9 este co trariul realitii apare te care caracterizeaz &e ome ele *i ' pla ul creia se !es&*oar cu oa*terea orizo tal. 2athata este &r &orm( ecreat( &r atur perso al (Sva'hava) iar o 2!ualitatea sa !esem eaz ;rezirea (B#dhi) sau 3lumi area suprem pri realizarea i!e titii su$iectului *i o$iectului. 2athata este si o im cu 2atha$ata-$ar'a, !e atura lui Ku!!4a( cu /harmakaya 8vezi 2rikaya ' capitolul !e!icat corpurilor( ' veli*urilor *i ivelurilor !e evoluie a &ii ei uma e9 *i cu /harmata. Cu oa*terea vertical( care co st ' ati gerea co *tii ei u itii lumii ma i&estate( a i terco e6iu ii mutuale a tuturor lucrurilor *i eve ime telor( ' perceperea *i ' elegerea tuturor &e ome elor !i lume ca ma i&estri ale u ei u iti !e $az( ' ve!erea tuturor lucrurilor ca pri i ter!epe !e te *i i separa$ile !e acest ' treg cosmic; ca ma i&estri ale acestei +ltime ,ealiti( reprezi t cea mai importa t caracteristic a lumii orie tale. Aceast cale !e cu oa*tere vertical u poate &i str$tut cu piciorul( cu imagi atia8ca lectura u ui roma 9 sau perceput se zorial( ci tre$uie trit *i i tuit pri aciu e e6perime tal( ' !reptat ctre Aa &i u a cu eaA. Aceast aciu e e6perime tal presupu e i &ormarea( cu oa*terea *i ' elegerea. Co seci ele ime!iate su t ' lturarea co vi gerilor *i cre!i elor gre*ite( a &alselor pu cte !e spri@i ( care asigur omului o securitate precar 8cutarea plcerilor( cu oa*terii e6terioare( puterii eco omice( sociale9. Aceast !eprogramare este co seci a u ei ' elegeri corecte care @oac rol !e programare a atitu!i ilor 8aciu ilor pote iale9 *i a aciu ilor propriu2zise ce vor &i ulterior e6ecutate. Atitu!i ile vec4i care e ' l uiesc su t ' locuite cu atitu!i i ctre eli$erare( re u are *i !eta*are( cultiva ! egalitatea me tal *i !ruirea( ' locul aciu ilor su$iective 8' !reptate spre &olosul su$iectului pe tru a procura plcere( &oloase( succes9 ce co !uc la su&eri . %ri cu oa*tere *i programare corect( este i tro!us &apta o$iectiv 8i !i&ere t la succes sau e*ec( i vul era$il la pertur$aiile e6terioare aciu ii ce tre$uie ' !epli ite9. 3 treaga practic Yoga( ce vizeaz vi !ecarea *i realizarea !e si e( sta$ilizarea *i eli$erarea( este ast&el catalizat. %uterea *i puterile 8 ormale *i para ormale ce i clu! puterile e6trase zoriale *i e6trae&ectoare7 levitaia( tra slocaia9( ma i&estrile 8materializrile9 e ergetice ori materiale *i virtuile( !evi a$solut ormale atu ci ci ! i !ivi!ul se a&l pe

81

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

4?

Calea cu oa*terii verticale; !eoarece aceasta presupu e a &i u a cu aceast Cale 8cci alt&el !ualitatea persist9; calea cu oa*terii verticale( a cu oa*terii !e si e( este o cale !e ' r!ci are ' u itate a !ualitii( a !iversitii i !ivi!ului *i a u iversului( este o cale ctre autoco trol *i co trol a multiplicitii ma i&estate( ca urmare a u i&icrii e6perime tale a su$iectivului cu o$iectivul. ;opirea sau sti gerea eului i !ivi!ual pri o aciu e *i e&ptuire 8Du2Dei9 ' taoism este similar cii !i ,a@a Yoga e u at !e %ata @ali ' Yoga 0utras7 Asti gerea varte@urilor 8u !elor9 me taleA 81.29 *i co !uce la o$i erea sta$ilitii co tactului rezo a t !i tre mi te *i A!evrata ,ealitate( iar aceasta( la acelea*i puteri e6traor!i are (siddhis). Cu oa*terea !e si e presupu e a$a !o area cutrilor e6terioare *i practica tcerii. 3 te4 icile !e ascez e6puse ' etapa prelimi ar 8Lri=a Yoga9 pstrarea li i*tii (tacerii i terioare sau a poru cii !e a tcea (m#una) accelereaz progresul spiritual. Oim$a@ul ver$al este u lim$a@ e6terior cu &u cie !e comu icare social 8' tre oame i9. Accesul la lim$a ' care este scris Acartea )aturiiA( A' elegerea graiului tuturor vieuitoarelor pma tuluiA solicit practicarea tcerii( suprimarea vectorului cu oa*terii orizo tale( care este *i o co seci a !ec!erii omului !i co !iia !ivi a terioar. ,eve irea la A!arul i telegerii tuturor graiurilor 8lim$ilor9 vietuitoarelor A( la co !iia a terioar &ragme trii lim$ilor pama te ilor 8ve!eti catastro&a pier!erii lim$a@ului u ic al speciei i 7 A;ur ul Ka$elA !i We eza 11.49 presupu e tcerea *i Aa$a !o area cilor e6terioare 8male&ice9 !e ati gere a CeruluiA; !i aceste ci &ace parte cu oa*terea *i aciu ea orizo tal( te4 ologic. Doar cu oa*terea vertical este( !up cum a !ove!it2o e6perie a te4 ologic a ome irii( o cu oa*tere ecologic( ce permite supravieuirea civilizaiei *i a i !ivizilor care o utilizeaz. 3isus s&tuie*te practica tcerii7 ADe aceea cuva tul vostru s &ie !a pe tru !a *i u pe tru u; pe tru c orice mai mult !e aceasta este ruA 83 )e&i 12.35; .atei /.359. Oao ;seu spu e c A.area revelaie este ;cereaA 8me i erea esc4im$rii( imua$ilului( strii !e ogli ! me tal( strii !e vi!; ' ;ao ;e Li g cap. TTT<339 iar !i aceasta !ecurge &aptul c7 ACel ce este co stie t u vor$e*te; Cel ce vor$e*te u este co stie t A. 8;ao ;e Li g( cap. O<39. Cel ce este a corat i co stie ta u are cum sa vor$escaBve!eti !emo stratia acestui lucru i cartea lui :& S& StanislavsBi :15unca actorului cu sine insusi1 a (9S2<4H Bucure(tiH 1E//)M& 4ttp7NNDDD.scri$!.comN!ocN?-1-821N0ta islavs>=2.u ca2actorului2cu2si e2i susi21 ;e6tele !e $az ale tra!iiilor mistice orie tale *i occi!e tale su t importa te pt. civilizaia actual ' situaia ' care progresul *tii i&ic *i te4 ologic 8*i !eci progresul cu oa*terii orizo tale9 u a rezolvat ci a agravat !ezec4ili$rele. Cu oa*terea e6terioar( pozitiv *i colo izarea lumii e6terioare u umai c u au valoarea cu oa*terii verticale 8!irecte9 *i a ' r!ci rii e6perime tale emi@locite ' a!evrata ,ealitate( !ar co tri$uie la a!a cirea co &lictelor cu seme i *i a !ezec4ili$rului !i &iecare om *i !i tre om *i me!iu( pa la autoa i4ilarea speciei galactice care urmeaz aceast cale( ce ig or suportul &u !ame tal al realitii &e ome ale( ma i&estate. 3 viaa o$i* uit( oi u su tem co *tie i !e u itatea &u !ame tal a tuturor

82

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

/"

lucrurilor *i co si!erm lumea ca &ii ! 'mprit i o$iecte *i eve ime te !isti cte( separate. Aceast !iviziu e( care este util *i ecesar supravieuirii ' me!iul !e &iecare zi( u este *i caracteristica &u !ame tal a realitii ' care trim. %rogramul ela$orat ' cursul evoluiei &iloge etice ' ve!erea supravieuirii *i care guver eaz &u cio area me tal *i se zorial a &ii ei uma e( ecra eaz( a$stractizeaz si sc4ematizeaz a!evrata realitate. 3!e ti&icarea proiectiei pe ecra ul me tal cu realitatea este cauza iluziei8ma@a9. Si !u*ii *i $u!!4i*tii spu c aceast iluzie (maya) este cauzat !e ig ora (a idya). * idya 8lit.7 Aor$irea( o 2cu oa*terea( ig ora aA9 este u co cept al &ilozo&iei <e!a ta care se re&er la lipsa !e cu oa*tere( atat i !ivi!ual cat *i cosmic. Oa ivel i !ivi!ual( ig ora a e 'mpie!ic s realizm !isti cia ' tre perma e t *i i perma e t( i tre apare *i realitate; la ivel cosmic( ig ora a este Maya. Co seci ele or$irii( ig ora ei su t acelea*i cu ale *"nana 8A o 2cu oa*tere( ig ora A9. 3g ora a u se re&er la a$se a cu oa*terii orizo tale 8a !ome iului empiric( se zorial ori a !atelor o$iective !i lumea se si$il( ci la starea u ui om care se i!e ti&ica cu u corp muritor *i care ig or c el provi e( ' ceea ce prive*te 0i ele su( !i Co *tii a A$solut( !i +ltima ,ealitate (Brahman). Co trariul acestei cu oa*teri orizo tale( care poate &i umit *i ig ora ( este A!evrata Cu oa*tere (-nana). Avidya 8' pali7 Avi@@a9 tra!us pri A o cu oa*tereA sau Aor$ireA reprezi t *i ig orarea celor A%atru ' alte A!evruriA( a Celor ;rei Wiuvaeruri (2riratna) *i a legilor Larma. Cele A%atru ' alte A!evruriA 8' sa s>rit7 Arya-Satya, ' pali7 Ariya-Satta) co stituie $aza !octri ei $u!!4iste *i su t7 1&4dev*rul durerii )Dukkha'$ acest prim a!evr e u c toat e6iste a &e ome al este !ureroas *i esatis&actoare. ;otul este su&eri 7 a*terea( mala!ia( moartea( u irea cu cel eiu$it( separarea !e cel iu$it( privarea !e ceea ce !ore*ti *i cele ci ci categorii !e ata*are 8sBandha9( care co stituie perso alitatea; Skandha 8i pali7 Bhanda9 se tra!uce pri grup( agregat. ;erme ul !esem eaz cele ci ci grupe sau AagregateA ce compu Aperso alitateaA 7 1. corpul sau &orma (rupa) 2. percepia ( edana) 3. co *tii a (sam"na) 4. co ceptul sau aciu ea (samskara) 6. cu oa*terea sau co stie a 8vi@ a a9. Aceste grupe su t cu oscute *i su$ umele !e Agrupe !e ata*ame tA (&padana-Skandha), cci !ori a (2risha), care le este i ere t 8' a&ar !e cazul Ar4at sau al $u!!4a9 &ace ca aceste agregate s !evi o$iect !e ata*are *i !eci !e su&eri . ;rsturile caracteristice ale agregatelor su t tra s&ormarea( !ec!erea( a*terea( 'm$tra irea( moartea( !urata( sc4im$area; aceasta le &ace s &ie co si!erate eperma e te (Anitya), vi!e (Shunyata), !ureroase (/uhkha) *i imperso ale (Anatman). Agregatul corporal sau al materiei este compus !i patru eleme te Bsoli!e( lic4i!e( cl!ura *i mi*carea 8.a4a$4uta9C !i orga ele !e sim *i !i o$iectul lor.

83

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

/1

Agregatul percepiei cupri !e toate categoriile !e se zaii( !ureroase( agrea$ile sau eutre. Agregatul co *tii ei 'mparte percepiile ' *ase categorii 8&orm( su et( miros( gust( impresii &izice *i percepii me tale9. Agregatul co cepiilor *i al aciu ii 8tra!us !e aseme ea pri Aagregatul creaiilor psi4iceA sau al A&e ome elor me taleA9 reu e*te marea parte a activitilor psi4oa&ective 8voi ( ate ie( @u!ecat( $ucurie( &ericire( i !i&ere ( spirit !e !ecizie( e ergie( gust !e aciu e( co ce trare( etc9. 3 &i e( agregatul cu oa*terii regrupeaz cele *ase categorii ale co *tii ei 8vizuale( au!itive( ol&active( gustative( tactile *i me tale9 care se asc !i co tactul orga ului !e sim cu o$iectul !e percepie corespu ztor. ;oate lucrurile trectoare( e&emere( precum cele ci ci 0>a !4a( su t surs !e su&eri *i u pot repreze ta 0i ele( care este pri !e&i iie( !up co cepia 4i !us( perma e t *i lipsit !e tra s&ormare *i su&eri . %riza !e co *tii asupra o 2realitii celor ci ci Skandha co stituie primul pas ctre cu oa*trea vertical8 emi@locita9( care co !uce la eli$erare *i salvare. )=a atilo>a prezi t care su t co seci ele acestei prize !e co *tii asupra co cepiei e6iste ei eului i !ivi!ual; A#6iste a oastr zis i !ivi!ual u este ' realitate imic mai mult !ecat u proces !e &e ome e &izice *i psi4ice( proces care a i trat ' &u ciu e cu mult ' ai tea a*terii oastre( !i timpuri imemoriale *i care va co ti ua !i colo !e moartea &izic pe tru o !urat i &i it !e lu g. Ouate separat ori 'mpreu ( icio!at aceste ci ci agregate !e e6iste u reprezi t o perso alitate( o u itate i !ivi!ual *i auto om real; ' a&ara lor u e6ist imic ce am putea !esem a ca u #u i !epe !e t 8pri agregate ca *i pri ' veli*uri #ul se poate ma i&esta9; cre!i a ' tr2o e titate perso al 8i !ivi!ual9 real( u #u 8i !ivi!ual9 ' se sul suprem al terme ului( este o pur iluzieA. 8)=atilo>a K4i>>u( Oa parole !u Kou!!4a( %aris( .aiso euve( 1?58( pag. 1"59. 2.4dev*rul apariNiei )Samudaya' durerii: acest a!evr arat c sursa acestei su&eri e este !ori a( setea (2rishna) !e plceri *i !e $ucurii se zoriale( pe tru lucrurile care apar *i !ispar. Aceast !ori ' l uie &ii ele ' ciclul re a*terilor (samsara). 3.4dev*rul ncet*rii ('irodha): acest a!evr i !ic cum a$olirea total a oricrei !ori e pu e capt su&eri ei. 4.4dev*rul privitor la realitatea c*ii ce conduce la ncetarea durerii& Acest a!evr !esem eaz Calea !e ma tuire 8salvare9 cu opt ramuri 8)o$ila Crare cu opt ramuri9 ca mi@loc !e a pu e capt su&eri ei. Dup !i&erite izvoare( !escoperirea celor A2atru nalte 4dev*ruriA a &ost rezultatul 3lumi rii (bodhi) lui Ku!!4a. Acesta le2a e6pus ime!iat !up 3lumi area sa la Ke ares( la ' ceputul activitii sale( ca pre!icator. 3 te6tele 8sutra9 cele A2atru 'o ile 4dev*ruri A su t e6puse ast&el7 ACare este A!evrul )o$il al !urerii? )a*terea e !urere( $oala e !urere( suprarea( e&ortul( su&eri a( tristeea( !isperarea su t !urere; eo$i erea a ceea ce !ore*ti este !urere; pe scurt cele ci ci agregate( ce co stituie e6iste a marcat !e ata*ame t( su t !urere. Dar care este

84

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

/2

)o$ilul A!evr al apariiei !urerii? #ste !ori a ge eratoare !e re a*tere( cu cortegiul su !e po&te *i e6cese 8vicii9 care se satis&ac ca ! aici ca ! acolo; !ori ele se zoriale( !ori a !e a e6ista( !ori a !e auto!istrugere. Dar care este )o$ilul A!evr al sti gerii su&eri ei? #ste sti gerea( a$a !o area( re u area( eli$erarea *i !eta*area complet !e aceste !ori e. Care este A!evrul )o$il al Cii cu opt ramuri ce !uce la sti gerea su&eri ei ? Calea )o$il cu opt ramuri cupri !e7 1. ' elegerea per&ect; 2. ga !irea per&ect; 3. vor$irea per&ect; 4. aciu ea per&ect; /. mi@loace !e e6iste per&ecte; -. e&ort per&ect; 5. ate ie per&ect; 8. co ce trare per&ectA 8citat !up )=a atilo>a( 1?5-( pag. 18-9. 1.Cunoa(terea sau vederea perfect* 8s>rt. Samya$-/risthi; pali7 0amma2Ditt4i9 i clu!e cu oa*terea celor %atru )o$ile A!evruri *i a imperso alitii e6iste ei (Anatman). 2.Wa !irea per&ect 8s>rt. Samyak-Samkalpa; pali7 0amma20a >appa9 sau !ori a !e re u are( !e tolera *i $u voi ctre toate &ii ele vii. 3.<or$irea per&ect 8s>rt. Samya$-"ach; pali7 0amma2<ac4a9 !esem eaz voi a !e a evita mi ciu a( vor$ria *i $ar&a 8!e&imarea9. 4.Aciu ea per&ect 8s>rt. Samyak-%armanta) sau voi a !e a evita aciu ile ce ' calc $u ele moravuri 804ila9. /..i@loace !e e6iste per&ecte 8s>rt. Samyag,*"i a ) sau voi a !e a evita orice pro&esiu e care este ociv altor &ii e ca mcelar( va tor( comercia t !e arme *i stupe&ia te( militar. -. #&ortul per&ect 8s>rt. Samya$-"yayama) sau voi a !e a !ezvolta ' 0i e ceea ce este s tos *i !e a evita ceea ce este ociv !i pu ct !e ve!ere Larmic. ACele %atru #&orturi %er&ecteA su t preze tate pe larg !e Ku!!4a *i au !rept scop s elimi e lucrurile es toase !i preze t *i s ' cerce s le evite ' viitor. Acestea su t7 a9e&ortul !e stpa ire 8!e elimi are a lucrurilor es toase9 $9e&ortul !e !ep*ire 8a lucrurilor es toase9 c9e&ortul !e !ezvoltare 8a lucrurilor s toase( ' particular a &actorilor ce co !uc la 3lumi are; ve!eti7 Bodh@an"a9 !9e&ortul !e co servare 8a lucrurilor s toase( a o$iceiurilor *i programelor corecte !o$a !ite9 5.Ate ia per&ect 8s>rt. Samyak-Smirti y pali7 0amma20ati9 sau ate ia vigile t( urmre*te co *tie tizarea activitilor corpului( se zaiilor( emoiilor *i a activitilor spiritului (Satipathana).7vedeti3 vipassana8 9 8.Co ce trarea per&ect 8s>rt. Samyak-Samadhi; pali7 0amma20ama!4i9 sau co ce trarea spiritului '*i gse*te ' cu u area ' cele %atru 0ta!ii !e ,ecule2 gere (/hyana).

8/

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

/3

3 ma@oritatea lucrrilor autorilor occi!e tali asupra $u!!4ismului( co ceptul sa s>rit Samyak 8pali7 samma9 este tra!us pri A@ust( !rept( corectA. Oama Wovi !a 818?82 1?8/( u $u!!4ist eru!it9 pre&er ca tra!ucerea s se &ac pri terme ul Aper&ectA pe tru ca i!eea !e AtotalitateA *i Aple itu!i eA( co i ut ' cuva tul origi ar s &ie evi!e iat. ;erme ii i l$.sa s>rita *i pali u i clu! *i u sugereaz ici o opoziie ' tre @ust *i &als( ' tre !rept *i stram$( ' tre corect *i i corect( cum las s se presupu tra!ucerile ' lim$ile europe e. Ca *i ' practica Yoga( A)o$ila Cale cu opt ramuriA u este Au !rumA pe care se progreseaz ' li ie !reapt. 3 practic se parcurg ' tai ramurile 3( 4 *i / care co !uc la o co !uit etica ' se sul ;riplei :ormaii (2rishiksha) ' ai te !e a trece la ramurile -( 5 *i 8 care a@u g la Samadhi. 0e s&ar*e*te cu ivelele 1 *i 2 care apari !ome iului #ra"na(cun#asterii nemijl#cite). Cu oa*terea sau ve!erea per&ect este rezultatul practicii *i co !iia i !ispe sa$il pe tru a acce!e la c*rarea supranaturalului( care co !uce la s&i e ie (Arya-(ar$a, sau Arya-Pud$a') *i la Nirvana. (ir ana 8lit.7 Asti gere( e6ti cieA9 !esem eaz starea !e eli$erare sau ilumi are caracterizat pri !izolvarea eului i !ivi!ual *i e&emer ' Brahman. Nirvana eli$ereaz omul !e su&eri ( moarte *i re a*tere( !ar *i !e orice &orm !e ' l uire terestr. #ste starea !e co *tii suprem *i tra sce!e tal( care ' Bha"avad %ita este umit Kra4ma2)irva a( ' +pa is4a!e7 2uriya, ' Yoga7 Nir'ija Samadhi, iar ' <e!a ta7 Nirvikalpa Samadhi. ACele ;rei WiuvaeruriA( ACele trei Ki@uteriiA sau ACele ;rei ComoriA 8s>rt7 2riratna, ' pali7 ;irata a9 !esem eaz ' $u!!4ism cele trei eleme te &u !ame tale7 Buddha, Dharma *i Sangha sau ' ali terme i( ;rezitul 8re&erire la trezire( ilumi area9( A!evrul sau calea revelata8dharma9 !e cel trezit 8Buddha9 *i comu itatea !e a!epi (san"ha9( care trieste co &orm acestui A!evr. 1 cre!i soli! ' ACele ;rei WiuvaeruriA permite Ai trarea ' cure tA (Shr#ta -Apanna). %ri karma se ' eleg7 1. o aciu e &izic sau psi4ic; 2. co seci ele u ei aciu i &izice sau psi4ice; 3. suma tuturor co seci elor actelor u ui i !ivi! comise ' aceast via( sau ' tr2o via a terioar; 4. la ul !e cauzalitate !i lumea moral. %arma u ui om se &ormeaz pleca ! !e la samskara 8lit.7 Aimpresii( i tipariri( repercursiu iA9. 3mpresiile( ' cli rile( gusturile( pote ialitile se !ezvolt ' co *tii ca urmare a actelor *i ga !urilor trecute 8' viaa preze t ori ' e6iste ele a terioare9. Compu erea tuturor Samskara &ormeaz caracterul u ui om. 3 $u!!4ism( Samskara 8pali7 0a >4ara9 tra!us pri Aco cepie( creativitate psi4ic( i te ieA( !esem eaz *i aciu ea !e a mo!ela iar u umai starea pasiv a ceea ce este mo!elat (Samskrita). Samskara co stituie al patrulea !i tre cele ci ci Skandha *i al !oilea i el al Ciclului !e pro!ucie co !iio at (%ratit=a20amutpa!a). 3!eea !e Aco cepieA acoper toate impulsiu ile voi ei( toate i te iile care prece! aciu ea. Aceste aciu i pot &i !e atur corporal( ver$al ori i telectual *i se !isti g7 Samskara 8i te ii9 corporale( ver$ale *i i telectuale.

8-

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

/4

%reze a acestor i te ii co !iio eaz oua ' car are; ' a$se a i te iilor( ici o %arma u este pro!us *i ici o re a*tere u este ecesar. 3 te iile !etermi !e aseme ea atura re a*terii( !ac ele su t $u e( rele sau eutre. #le imprim marca lor co *tii ei ( i"nana), care se !ezvolt pleca ! !e la ele co &orm legii !e A2roducNie condiNionat*A. Deci !i acest pote ial i &ormaio al rei ut ' Samskara, care @oac rolul pac4etului !e programe !i tr2o sma ( este orie tat comportame tul *i co trolate motivaiile actelor *i ga !urilor preze te *i viitoare ale omului. 1rice %arma este o sma pe tru o alt %arma ce va ve i. Culegem &ructele a ceea ce am sem at( su$ &orm !e $ucurie sau su&eri ( !up atura actelor *i a ga !urilor trite 8la care participm su$iectiv9. 1mul are posi$ilitatea *i li$ertatea !e a alege ' tre te !i ele sale( pe care el si gur le2a programat *i com$aterea acestora. Acesta li$ertate !e alegere( aceast posi$ilitate !e Aauto!e2 termi areA re&lect li$ertatea suprem a 0i elui (Atman) sau a co *tii ei i terioare. %ri a$a !o are tuturor actelor oastre ctre Dum ezeu( pri cultivarea u ei %arma $u e *i *tergerea celei rele( e !es&acem !i legturile legii Larma. Dup 3lumi are( u mai este pro!us ici o %arma. Avidya este primul sta!iu al 2roducNiei condiNionate (PratityaSamutpada) care ' l uie i !ivi!ul ' lumea 0amsara; ea co stituie u a !i cele ;rei .ur!rii sau %ete (ashrava), u ul !i o$stacolele sau 4a !icaprile (klesha) !i practica Yoga *i ultima !i Cele Mece Oegturi (samyo"ana). Avidya este co si!erat r!ci a a tot ce este es tos ' lume; ea este !e&i it ca ig ora a caracterului !ureros al oricrei e6iste e. 3 !ezacor! cu realitatea( starea !e spirit caracterizat pri ig ora co &u ! realitatea cu &e ome ele iluzorii proiectate pe ecra ul me tal8peretele pesterii lui %lato !i e6emplul lui 0ocrate9; ea este cauza su&eri ei. 3g ora a ge ereaz i vi!ia( !ori ta sau setea 8tris4 a9; ea co stituie pri cipalul &actor care ' l uie &ii ele ' ciclul re a*terilor. Co &orm co cepiei $u!!4ismului .a4a=a a( care atri$uie vacuitate (shunyata) &e ome elor( avid@a este respo sa$il !e &aptul c oame ii pro&a i co si!er lumea se si$il ca si gura realitate *i !e ig orarea ese ialului. Co ceptul * idya este !i&erit i terpretat !e !iversele *coli !i .a4a=a a. %e tru a!epii (adhyamaka, Aig ora aA !esem eaz starea u ui spirit !omi at apriori !e opi ii *i pre@u!eci8cre!i te(!ogme9( care permit &ii elor s e!i&ice o Alume i!ealA( care co &er &orm *i multiplicitate realitii coti!ie e *i 'mpie!ic ve!erea A!evratei ,ealiti; Avi!=a este ecu oa*terea A!evratei )aturi a lumii care este <i!ul sau <acuitatea (Shunyata), este ecu oa*terea ese ei &e ome elor. #a pose! !ou &u cii7 !e !isimulare a A!evratei )aturi 8!e ecra are9 *i !e co strucie a u ei realiti iluzorii; cele !ou e&ecte se co !iio eaz mutual. %e tru acest sistem !e ga !ire( avid@a caracterizeaz realitatea Aco ve io alA( ' care trie*te omul pro&a . %e tru a!epii *colilor 0a tra ti>a *i <ai$4as4i>a( avi!=a co st ' a avea !espre lume o viziu e u itar *i perma e t( ca ! aceasta este ' realitate multipl *i eperma e t 8lumea &e ome al este u proces i co ti ua curgere( u i ce !iu9. 3g ora a co &er su$sta ialitate *i materiali2 tate lumii *i apare elor. 3 &i e( !up co cepia *colii Yogac4ara( a idya co st ' a ve!ea o$iectul ca o u itate i !epe !e t !e co *tii ( !e*i el totu*i se i!e ti&ic cu aceasta( ' A!evrata ,ealitate.

85

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

//

Avidya-(aya 8lit.7 Ailuzia ig ora tei9 !esem eaz iluzia care co !uce la viziu ea !ualist asupra lumii *i a tre eaz &uria( !ori ele emsurate 8po&tele( lcomia( !ori ele !e posesiu e9 *i toate pasiu ile care ' l uiesc omul ' lumea &e ome elor. #a are !rept perec4e "idya-(aya 8cu oa*terea iluzorie9 si am$ele apari lumii relative. "idya 8lit.7 A*tii ( ve!ere(cu oa*tere( !octri A9 este ' 4i !uism 'mprit ' !ou categorii7 1.cu oa*terea limitat (apara, idya) care co st ' tr2o cu oa*tere i telectual *i 2.cu oa*terea superioar (para, idya) care !esem eaz i tuiia( cu oasterea !irecta *i e6perie a spiritual; umai aceast &orm !e cu oa*tere permite accesul la 3lumi are *i la ' elegerea +ltimei ,ealiti. Apara-"idya 8lit.7 Acu oa*terea limitatA9 este o cu oa*tere relativ *i i !irect o$i ut graie simurilor *i i telectului 8cu oa*terea *tii i&ic( artistic( literar9 *i !eci A!e ma a a !ouaA 8cum este cu oa*terea u ui ora* pe care o o$i em vza ! 4rile sau &otogra&iile( &r a parcurge vreo!at strzile sale9. Aceasta este o cu oa*tere orizo tal( i !irect( relativ( mi@locita !e simturi si mi te. Co trariul ei este Para-"idya 8!e la AparaA( lit.7 AsupremA *i Avi!=aA7 Ave!ere( cu oa*tereA9; este !e umit *i Brahma, %idya *i reprezi t cu oa*terea !irect( eme!iat se zorial ori i telectual a lui Kra4ma 8este ec4ivale t Acu oa*terii !irecteA a u ui ora*( vizita !u21( !escoperi !u21 oi ' si e9. Aceast cu oa*tere suprem( a$solut( este o cu oa*tere vertical. Ca *i taoismul ori $u!!4ismul *i 4i !uismul este i teresat ' cu oa*terea i tuitiv( !irect sau emil@locita( iar u ' cu oa*terea i !irect( mi@locita( raio al. Cu osca ! limitrile *i relativitatea lumii &e ome ale( Yoga este la $az u mo! !e eli$erare !i aceast lume *i este( !i acest pu ct !e ve!ere( compara$il cii "edanta !i 4i !uism( taoismului c4i ez ori ACrrii cu opt ramuriA a lui Ku!!4a. Dac ' viaa oastr !e &iecare zi saltul i tuitiv !irect asupra aturii lucrurilor este limitat la i*te mome te e6trem !e scurte( ' misticismul orie tal aceste mome te !e cu oa*tere i tuitiv !irect su t e6ti se la lu gi perioa!e( pe tru ca ' &i al s !evi o stare !e co *tii perma e t. %regtirea mi ii pe tru aceast perceptie 8 o 2co ceptual( eme!iat9 a realitii este u ul !i elurile pri cipale ale tuturor *colilor misticismului orie tal. De2a lu gul marii istorii culturale a 3 !iei( C4i ei *i Qapo iei o mare varietate !e te4 ici( ritualuri *i mi@loace au &ost puse la pu ct pe tru a ati ge acest scop; toate puta ! &i umite me!itaii sau te4 ici Yoga( ' se sul cel mai larg al cuva tului. 0copul pri cipal al tuturor tra!itiilor mistice !i 1rie t este !e a rea@usta &u cio area me tal( ce tra !2o *i li i*ti !2o pri me!itaie. ;erme ul sa s>rit pe tru ti ta &i al a me!itaiei este tra sa mistica( e staza( e6tazul sau samadhi 8lit.7 Aec4ili$ru me talA9. Acest o$iectiv se re&er la o stare me tal ec4ili$rat *i li i*tit( ' care este trit( gustat *i vzut2 !irect u itatea !e $az a + iversului .

88

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

/-

Azi( u itatea + iversului u mai reprezi t !oar caracteristica ce tral a e6perie ei mistice( ci co stituie si u a !i revelaiile importa te ale cercetrilor !i &izica mo!er . Aceast u itate( care apare la ivel atomic se ma i&est tot mai amplu pe msur ce se ptru !e mai a!a c ' pro&u zimile materiei( ' tramul particulelor su$atomice. Aceasta este tot o realitate e6perime tal !ar perceput i !irect( se zorial cu a@utorul !ispozitivelor( care prelu gesc simurile limitate ale &ii ei uma e7 tra!uctori( aparate !e msur( microscoape( telescoape optice( eletro ice sau electromag etice 8ra!iotelescoape9. 3 tra!iiile mistice orie tale cu oa*terea vertical este trit( e6perime tat !irect !e cel ce2*i reprogramez sistemele !e procesare a i &ormaiilor cu care este !otat. 0copul ce tral al tuturor acestor te4 ici pare s &ie cel !e a li i*ti( !e a &ace s tac mi tea ga !itoare *i !e a !eplasa co *tii a !e la mo!ul !e procesare raio al a i &ormaiilor la cel !e procesare i tuitiv7 a!ic !e la mo!ul !e procesare !isco ti uu la cel co ti uu. 3 multe &orme !e me!itaie aceast tcere a mi ii raio ale este o$i ut pri &i6area ate iei 8co ce trare9 asupra u ui si gur o$iect care poate s &ie7 propria respiraie( su etul u ei ma tra 8ve!eti7 Lri=a Yoga9( imagi ea u ei mandala 8lit7 Acerc( arc( segme tA; ' ta trism su t utilizate !rept suport al me!itaiei !ese e mistice( !iagrame compuse !i ptrate *i cercuri sim$oliza ! &orele cosmice9. Alte *coli &ocalizeaz ate ia asupra mi*crilor corporale( care tre$uie e6ecutate spo ta ( &r ca i procesul !e urmarire co stie ta a procesului 8mers(respiratie9 s i ter&ereze u ga ! strai !e aciu ea ' !epli it. Acesta este atat mo!ul !e practicare 8calea9 ' Yoga 4i !us cat *i ' ;Eai C4i C4Eua 2ul taoist. .i*crile ritmice ale acestor *coli pot co !uce la aceea*i se zaie !e pace *i !e se i tate( care este caracteristic &ormelor mult mai statice !e me!itaie. .i*crile !i ?Cai Chi u su t ' vate pri i strucie ver$al( ci pri e6ecutarea lor co ti u( repetat( mereu la u iso cu pro&esorul( la &el cum muzica i !ia u se ' va citi ! otele( ci asculta ! cum ca t pro&esorul; ast&el se !ezvolt u sim pe tru muzic. ;oate mi@loacele su t utilizate ' 1rie t pe tru a !ezvolta mo!ul !e procesare i tuitiv al i &ormaiilor !e ctre co *tii . Artele orie tale( cum ar &i caligra&ia( pictura( ceremo ia ceaiului *i artele mariale su t &orme !e me!itaie( ci ctre cu oa*terea *i realizarea !e si e. %e tru ma@oritatea oame ilor *i ' special pe tru i telectuali acest mo! !e procesare !irect( i tuitiv a i &ormaiilor este o e6perie complet ou. 1ame ii !e *tii ( cercettorii su t ' s o$i* uii cu ilumi rile i tuitive !irecte care au loc pe parcursul i vestigaiilor lor( !eoarece orice ou !escoperire '*i are origi ea ' tr2o ast&el !e sca teie $rusc( o 2ver$al. Dar aceste su t mome te e6trem !e scurte( ca ! mi tea este saturat cu i &ormaii( cu co cepte *i cu tipare !e ga !ire( care a*teapt o soluie( o ou co e6iu e. %e !e alt parte( ' me!itaie mi tea este vi!at !e toate ga !urile *i co ceptele( su t sti se progresiv toate pertur$aiile care pot ge era &luctuaii si proiectii ( ritti) me tale; Ast&el mi tea !evi e i vul era$il la pertur$aii prove ite !i lumea &e ome al 8somatice( se zoriale( respiratorii *i psi4oa&ective7 memorie( imagi aie( emoii9 ceea ce o &ace apt s &u cio eze pe tru lu gi perioa!e !e &u ctio are ' mo!ul i tuitiv 8co ti uu9 !e procesare a i &ormaiilor.

8?

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

/5

3 capitolul 48 !i ;ao ;e Li g( Oao ;seu sesizeaz !i&ere a !i tre cu oa*terea orizo tal *i cea vertical( ca ! a&irm7 1Cel care continu* nv*Natul se ndep*rtea)* )i de )i de ?ao (>ltima 6ealitate)H Cel care urmea)* ?ao va descre(te )i de )i1& ACresca ! zi !e ziA8acumula ! cu oastere9 e e6teriorizm *i e !eprtm progresiv !e ;ao( care sl*uie*te ' i terior( ' locurile @oase( ' golul ce tral al roii sau ' vi!ul me tal. Doar !escresca ! *i !imi ua ! progresiv activitatea me tal pa la o$i erea <i!ului( putem percepe emi@locit +ltima ,ealiti. Atu ci ca ! mi tea raio al este &cut s tac( mo!ul !e procesare i tuitiv 8!irect( co ti uu9 al i &ormaiilor pro!uce o co *tii e6traor!i ar; me!iul este e6perime tat ' tr2 u mo! !irect 8AvzutA9 &r &iltrul ga !irii co ceptuale. C4ua g ;seu ' capitolul 13 spu e7 A.i tea li i*tit a ' eleptului !evi e ogli ! a Cerului *i a %ma tului( recipie tul tuturor lucrurilorA. #6perie a u itii cu me!iul ' co @urtor este pri cipala caracteristic a strii me!itative; este o stare !e co *tii ' care orice &orm !e &ragme tare ' ceteaz( topi !u2se ' tr2o u itate e!i&ere iat. 3 stare !e a!a c me!itaie( mi tea este complet alert. %e la g cupri !erea o 2se zorial a realitii( mi tea prime*te toate su etele( imagi ile *i celelalte impresii !i me!iul ' co @urtor( !ar u i e imagi ile se zoriale pe tru a le a aliza *i i terpreta; le las s curg( ca *i cum ar &i o ogli ! per&ect a realitii. 0tarea !e alert ' care se a&l mi tea( care u las imic s2i pertur$e sau s2i acapareze ate ia( se aseam cu a u ui rz$oi ic care a*teapt u atac. Yasuta i2,os4i( maestru !e Me ( !escrie starea !i 04i>a taza 8practica me!itaiei Me 9 ca &ii ! o A' alt stare !e co *tii co ce trat( ' care practica tul u e ici ' cor!at *i ici gr$itA. #ste mi tea cuiva care se a&l ' &aa morii. A3magi ai2v c v a&lai ' tr2u !uel cu u mare spa!asi . Cat timp prive*ti opo e tul ' &a( e*ti ate t( pregtit *i !ispo i$il( u se ' tampl imic. Dac ' cetezi u mome t vigile a( vei &i tiat i sta ta eu. Cu colul oc4iului( vezi mulimea care asist( !ar ici u mome t mi tea ta u e capturat !e aceste imagi i se zorialeA 8!i 7 2& :apleau: ?hree pillars of Fen( p./32/49. :aptul c sce a pe care se !es&*oar i iierea lui Ar@u a !i Bha"avad %ita este campul !e $tlie( ori c artele mariale au tra smis ' C4i a *i Qapo ia o parte importa t a tra!iiilor pe tru accesul la puterile para ormale( relev utilizarea va tului co trar(a!ica a &ocalizrii ate iei la pericolul !e moarte( pe tru o$i erea strii a!ecvate 3lumi rii. 3 acelasi mo! o !urere acuta &ur izeaza practica tului u pu ct !e co ce trare pt. i trare i tra sa si pt vi !ecare 8.ilto S. #ric>so creatorul A)oii 4ip ozeA trata !urerile i cura$ile pe aceasta cale9 %uter ica i &lue a Me 2ului ' Qapo ia asupra samurailor a !at a*tere ACo!ului 0amurailorA 8Kus4i!o ; lit.7 ACalea OupttoruluiA9( ' care ilumi area spiritual a spa!asi ului ati ge per&eciu ea. ;ai C4i C4Eua 2ul taoist( care era co si!erat suprema art marial ' C4i a( com$i mi*crile ' cete *i ritmice !e tip Yoga cu alerta total a mi ii lupttorului ' tr2u mo! u ic. 3 crile lui Carlos Casta e!a( care relateaz ' vturile lui Do Qua ( u vr@itor !i tri$ul

?"

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA /8 YaFui 8.e6ic9( starea me tal ecesar aciu ii para ormale !evi e aceea a u ui va tor care tre$uie s ai$e acelea*i caracteristici !e !ispo i$ilitate7 alert( !eta*are( ate ie ca acelea ale u ui rz$oi ic 8vezi Carlos Casta e!a7 AA 0eparate ,ealit=A9. %e la g utilizarea pla telor psi4otrope ' !ecla *area strilor mo!i&icate !e co *tii ( caracteristice puterilor para ormale( crile lui Carlos Casta e!a e6pu Calea YaFui !e cu oa*tere *i meto!ele !e pregtire similare te4 icilor Yoga. Cu oa*terea vertical !irect este !esem at pri ver$ul Aa ve!eaA; cu oa*terea se zorial i !irect( pri ver$ul Aa priviA. ADup ce vei ve!ea A!evrata ,ealitate( toate lucrurile lumii vor !eve i egale; ici u lucru u va mai &i mai importa t !ecat altulA. PCei ce simulta <! *i privesc( ra!. 1$iceiul !e a ve!ea ' ltur pe cel !e a ga !i; a ' vi ge *i a &i ' &ra t su t egale. 3mporta t este s vezi; i cre!e2te ' ti e ' sui( u ' mi eA. A<iaa u e goal( ci pli pa la $uz; totul este pli *i egal. A vor$i *i a scrie !espre ,ealitate este i util; aceast realitate u are rost s &ie !escris ' cuvi te( ci vzutA( mome tul 3lumi rii este ' soit !e ras ' $u!!4ism *i taoism7 ADac u ra!e( ;ao u ar mai &i ;aoA 8Oao ;seu( ;ao ;e Li g( TO39. + o$stacol 'l reprezi t agarea !e starea !e co *tie t actual( !e claritatea actual a ga !irii( care !e &apt este o agare !e vec4ea or!i e. PAm &ost programai *i ' vai s acor!m importa u or acte( u or lucruri &r importa ; e cre!em pe oi ' si e importa i; ve!em lucrurile !i @ur a*a cum vrem( cum ga !im( iar u cum su t ele ' realitateA. Drogurile utilizate !e vr@itorul YaFui simuleaz starea ati s pri practica Yoga; ele paralizeaz progresiv practica tul( lsa ! eati s #ul; omul este i tuit la pma t( u poate mi*ca *i ga !i; respiraia este ' ceti it *i per&ect ritmat automat. 3 aceast stare care simuleaz moartea cli ic( se o$i puterile para ormale7 tra slocaia( levitaia( !eta*area !e corp. PVtim s e !eplasm la voi ' orice pu ct !e pe %ma t( c4iar !ac u *tim co *tie t cum &acem astaA. ACa ! vei ve!ea( lucrurile privite apar alt&elA 8Carlos Casta e!a; AA 0eparate ,ealit=A9. 3 cursul practicarii u ei ramurii Ae6ter eA umita asana(asezarea corpului i tr2o pozitie ecli tita) acela*i mi@loc i !irect 8poziia ecli tit a corpului9 !ar o$i ut volu tar( !ecla *eaz toate celelalte ramuri si i trarea i tra sa8sc4im$area regimului !e &u ctio are9 7 suspe !area respiraiei (Pranayama) *i !ezactivarea corpului e ergetic 8%ra a=ama9 care are !rept co seci autoa estezia sau !ese si$ilizarea somatic umit *i !eta*are se zorial (Pratyhara), ceea ce &aciliteaz o$i erea u ei a$sor$ii co ce trative (/harana) imposi$il !e ati s a terior. 1$servam !i ou iluzia etapelor succesive care ar co !uce la u o$iectiv &i al7 tra sa mistica. 04ama ii o$ti eau aceeasi stare !e imo$ilizare !ecla satoare !e tra sa8pe tru vi !ecare u ei $oli i cura$ile9 pri i gropare( legare sau i &asare8 rei toarcerea i starea em$rio ara !i uter9.
Acor!ul ' tre *colile mistice orie tale *i cele occulte !i 1cci!e t sau cu tra!iiile *ama ice este !atorat *i &aptului c oame ii trezii la A!evrata ,ealitate v! acela*i lucru. A1ame ii se v! ca &i$re !e lumi ( ca u pie @e i* !e &ire ce circul !e la cap la om$ilic; totul se ve!e ca *i cum omul ar &i u ou !i &i$re( pri care circul lumi a. Kraele( picioarele su t rauri lumi oase ce ra!iaz ' toate !ireciile; totul arat alt&el *i orice om este ' co tact cu toate celelalte &ii e *i lucruri( u pri mai i( ci pri $uc4ete !e &i$re lu gi care ies !i ce trul a$!ome ului. Aceste &i$re lu gi ca i*te r!ci i e leg !e lucrurile !i @ur *i e me i ec4ili$rul( e !au sta$ilitate( !ar e i *i prizo ieri ' lumea &e ome al. 1rice &ii ta uma a este u ou lumi os( &ie c este u cer*etor sau u rege *i u poate &i sc4im$at imic. Ce ar putea &i sc4im$at ' acest ou lumi os?A 8Carlos Casta e!a( 4 Separate 6ealit@( p. 21(-3(1259.

?1

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA /? A0u t trist c oame ii triesc( ca roma i( germa i( america i *i mor rtci ! ca omazii *i e*tii ! c ei ' ai te !e orice altceva su t i trupari i care se ma i&esta co stii ta u ivesului A. ,elata ! spusele vr@itorului YaFui Aaceast pla et este locuit !e spirite aliate care triesc pri tre oi *i iau orice &orm; a imalele le percep *i se tem !e ele. A imalele su t !e aici iar oi( toi oame ii su tem stri i !e aceast pla etA 8Carlos Casta e!a( A 0eparate ,ealit=( p.429. Atat timp cat u vezi atasarea !e ceea ce stim este o eroare e impie!ica sa cautam si altceva. A&irmaia lui 0ocrate AVtiu c u *tiu imicA( reluat !e Oao ;seu AA *ti c u *tii este cel mai $i eA este calea !e ' r!ci are ' +ltima ,ealitate; calea !e sl$ire *i golire a cu oa*terii orizo tale *i !e !esc4i!ere pri umilire *i smere ie a co tactului rezo a t cu A$solutul. ,aportul ' 1cci!e t !i tre cu oa*terea i tuitiv( religioas *i cea pozitiv( raio al( *tii i&ic este !epreciat ' &avoarea ultimei; atitu!i ea tra!iio al orie tal este opus. 3 &panishade, valorile atri$uite celor !ou tipuri !e cu oa*tere apar !i !e umirea ce le este atri$uit7 cu oa*tere i &erioar 8asociat !i&eritelor *tii e9 *i cu oa*terea ' alt 8cu oa*terea !irect9. Ku!!4ismul vor$e*te !espre cu oa*terea relativ *i cea a$solut sau !espre a!evrul co !iio at *i cel tra sce!e tal. :ilozo&ia c4i ez a pus acce tul pe atura compleme tar a cu oa*terii i tuitive *i raio ale( care este repreze tat !e perec4ea ar4ietipal a Yi 2ului *i Ya g2ului( care &ormeaz $aza ga !irii c4i eze. Co &orm acestui pu ct !e ve!ere( cele !ou tra!iii &ilozo&ice !i C4i a( ;aoismul *i Co &ucia ismul( su t compleme tare *i legate !e cele !ou &eluri !e cu oa*tere. .isticii orie tali i sist ' mo! repetat asupra &aptului c +ltima ,ealitate u poate co stitui o$iect al raiu ii ori al cu oa*terii i telectuale. Aceast realitate u poate &i icio!at a!ecvat !escris ' cuvi te( &ii !c ea se a&l !i colo !e tramul percepiei se zoriale *i al i telectului( care este sursa cuvi telor *i a co ceptelor. 3 &panishade se a&irm 8Le a +pa is4a!( 397 AAcolo u !e oc4ii u pot ptru !e( )ici cuvi tele *i ici mi tea( )oi u cu oa*tem *i ici u ' elegem. Cum ar putea ci eva s i struiasc aceasta?A Oao ;seu( care ume*te aceast realitate ;ao( a&irm acela*i lucru( ' primul ra ! !i capitolul 1 !i ;ao ;e Li g7 A;ao care poate &i parcurs8&izic( me tal( imagi ativ; e6primat ' cuvi te; !escris9 u este eter ul ;aoA. :aptul c ome irea u a !eve it mai ' eleapt ' ultimii 2""" !e a i( ' ciu!a cre*terii pro!igioase a cu oa*terii raio ale *i a e6ploziei i &ormaio ale reprezi t o !ova! a imposi$ilitii comu icrii cu oa*terii a$solute pri cuvi te. Cu oa*terea !irecta8 a$solut sau vertical9 este o cu oa*tere e6perime tal( ' ' tregime o 2i telectual a realitii( o e6perie care ia a*tere ' tr2o stare eo$i* uit !e co *tii ( ce poate &i umit stare me!itativ sau mistic.

?2

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 -" .o!elarea li gvistic sau matematic este o 4art co ceptual a realitii *i u o caracterizare a realitii ' si e. :le6i$ilitatea limitat a lim$a@ului &ace ca acesta( ca o plas( s urmreasc apro6imativ &ormele cur$e ale teritoriului !escris. Cre*terea rigurozitii lim$a@ului( ca urmare a utilizrii lim$a@ului matematic a &cut ca &le6i$ilitatea acestuia s sca!( iar legturile cu realitatea au !eve it atat !e su$tile ' cat relaia !i tre sim$oluri *i e6perie a oastr se zorial s u mai &ie !eloc evi!e t. Di acest motiv( mo!elele si teoriile matematice su t ' soite !e i terpretri ver$ale care recurg !i ou la co cepte ce pot &i ' elese i tuitiv( !ar care su t am$igue *i i e6acte. #ste importa t s se ' eleag !i&ere a !i tre mo!elele matematice *i ec4ivale tele lor ver$ale. %rimele su t riguroase *i co siste te( !ar sim$olurile lor u su t !irect co ectate cu e6perie a oastr. .o!elele ver$ale utilizeaz co cepte care pot &i ' elese i tuitiv( !ar ele su t tot!eau a i e6acte *i am$igue. .o!elele ver$ale u su t !i&erite !e mo!elele &ilozo&ice ale realitii *i ast&el ele pot &i comparate. Dac e6ist eleme te i tuitive ' *tii ( e6ist !e aseme ea u eleme t raio al ' misticismul orie tal. Wra!ul ' care raiu ea *i logica su t utilizate variaz e orm !e la o *coal la alta. <e!a ta 4i !us ori .a!4=ami>a $u!!4ist reprezi t e6emple !e *coli ' alt i telectuale( ' timp ce taoismul a avut !i tot!eau a o a!a c e' cre!ere ' raiu e *i logic. Me 2ul( care a aprut !i $u!!4ism( !ar a &ost puter ic i &lue at !e taoism( u i clu!e ' practica sa cuvi tele( e6plicaiile( i struciu ile( regulile( cu oa*terea. %ractica tul se co ce treaz ' ' tregime pe e6perie a 3lumi rii *i !oar secu !ar este i teresat !e i terpretarea acestei e6perie e. + cele$ru a&orism Me spu e7 A!i clipa ' care vor$e*ti !espre u lucru( ai pier!ut ese a acestuiaA. De*i celelalte *coli ale misticismului orie tal su t mai pui e6clusiviste( e6perie a mistic !irect este miezul tuturor. C4iar acei mistici care se la seaz ' argume tarea cea mai so&isticat( u v! ' i telect sursa cu oa*terii lor( ci 'l utilizeaz umai pe tru a a aliza *i i terpreta ulterior cu oa*terea vertical !o$a !it ' cursul u ei e6perie e a terioare. ;oat cu oa*terea este a!a c ' &ipt ' aceast e6perie perso al( mistic( ceea ce ! tra!iilor orie tale u puter ic caracter e6perime tal( su$li iat !e susi torii ei. D.;. 0usu>i( scrii ! !espre $u!!4ism 8A1 3 !ia .a4a=a a Ku!!4ismA( p.2359 a&irm c Pe6perie a perso al este &u !ame tul &ilozo&iei *i practicii $u!isteA. Qosep4 )ee!4am ' A0cie ce a ! Civilisatio i C4i aA arat c atitu!i ea e6perime tal a taoi*tilor a &cut !i taoism $aza *tii ei *i te4 ologiei !i C4i a 8vol.2 p339. Cu oa*terea $azat pe e6perie este &u !ame tal ' practica Yogau !e u i se cere sa cre!em ci sa e6perime tam &ara i!ei preco epute( &ara e6pectatii (iar aceasta e sugereaz o asem are cu cu oa*terea *tii i&ic actual $azat pe e6perime t. Aceast paralel este ' trit atat !e atura e6perie tei mistice cat *i !e co seci ele co crete ale acesteia. 3 tra!iiile orie tale( cu oa*terea e6perime tal este !escris ca o i tuiie ce rma e ' a&ara i telectului *i care este o$i ut vaza ! mai !egra$ !ecat ga !i !; vza ! ' si ea sa( o$serva !.

?3

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

Dori ! s comu ice oame ilor caracterul !irect( o 2ver$al al cu oa*terii verticale( 3isus apeleaz tot la ve!ere7 A1c4iul este lumi a trupului tu. Dac oc4iul tu este s tos( tot trupul tu este pli !e lumi ; !ar !ac oc4iul tu este ru( trupul tu este pli !e ' tu ericA 8Ouca 11.34; .atei -.229. 1$a seama dar ca lumina care este n tine s* nu fie ntuneric1 8Ouca 11.3/9. #6ami a ! co seci ele cu oa*terii e6perime tale *tii i&ice *i mistice( o$servm acela*i pu ct &i al7 o$i erea co trolului asupra u ei a umite zo e a realitii. ;eleviziu ea( $ecul electric ar &i &ost co si!erate &e ome e supra aturale !e ctre oame ii !i epoca me!ieval. Azi umim supra aturale &e ome ele !e teleportare( !e emisie *i recepie ortote4 ologic a materiei ori propulsia 4ologra&ic ( care u su t !ecat replici e6terioare ale &e ome elor para ormale !e origi e $iologic( ce su t e6puse ' Cartea a treia !i Yoga 0utras !e umit Ii huti 2ada; aceste puteri su t cu oscute ' toate tra!iiile mistice orie tale *i occi!e tale !rept si!!4is( 4aruri( !aruri *i i !icau ivelul ati s !e practica t8&ee!$ac>9. 3 versiu ea c4i ez a Me ( !e umit C4Ea ( 3lumi area este !e multe ori re!at ca Aviziu ea lui ;ao( a +ltimei ,ealitiA. Aciu ea !e Aa ve!eaA st la $aza cu oa*terii ' toate *colile $u!!4iste. A*a cum am artat( prima !i cele opt prescripii ale Cii )o$ile a lui Ku!!4a este *i co seci a ' tregii practici; aceasta este A<e!erea per&ectA *i este urmat !e ACu oa*terea %er&ectA. D.;. 0uzu>i scrie c7 AA ve!ea @oac cel mai importa t rol !i epistemologia $u!!4ist( pe tru c ve!erea este $aza cu oa*terii; toat cu oa*terea '*i are origi ea ' Aa ve!eaA. AA ve!ea este a e6perime ta 3lumi areaA 8A1utli es o& .a4a=a a Ku!!4ismA( p.23/9. ,elua ! mesa@ul lui Carlos Casta e!a( Aa ve!ea u este acela*i lucru cu a privi e6teriorul lucrurilor; &r ve!ere u se poate cu oa*te cu a!evratA 8AA 0eparate ,ealit=A9. 1 cu oa*tere !e acest &el( co i ut ' tr2o ast&el !e viziu e( va &i complet( !ar u va putea &i comu icat ' cuvi te. Ci e poate !escrie u ui or$ !i a*tere cum este cu a!evrat cerul al$astru ? Aceast cu oa*tere a avut2o Oao ;seu ' mi te ' urm cu peste 2- !e secole ca ! a spus7 PCel ce este co stie t u vor$e*te( cel ce vor$e*te u este co stie t A 8;ao ;e Li g( cap./-9. Comu ica ! ver$al aceast cu oa*tere( ea u va &i ' eleas !ecat !e cel pregtit pe tru a o primi *i care ar putea s2o recepio eze *i si gur complet( !up u a tre ame t a!ecvat; a o !escrie ver$al este u lucru i util. %e tru cei epregtii( cu oa*terea este i accesi$il sau ociv( iar aciu ea s&a tului taoist tre$uie ' !reptat ctre a!ucerea celorlali ' starea atural !e ec4ili$ru( !e receptivitate *i comu iu e cu +ltima ,ealitate pri e!ucaie o 2ver$al *i o 2aciu e.

-1

2&2&1& Caracteristicile >ltimei 6ealit*Ni

)u tre$uie s e lsm i &lue ai !e !e umirile !i&erite pe care !iversele religii *i co cepii &ilozo&ice !e pe pla eta oastr le atri$uie aceleia*i +ltime ,ealiti7 Dum ezeu( Kra4ma( Alla4( A$solutul( .i tea Cosmic( D4arma>a=a( ;ao. #ste u lucru cu oscut c acela*i o$iect co cret precum 1apa1( are !e umiri !i&erite ' !iversele lim$i !e pe %ma t. 3 *tii a actual aceast realitate suport ce co i e *i susi e toate lucrurile este !e umit Camp + i&icat sau Camp :u !ame tal 3 &ormaio al ori )ivel 1rtoe6iste ial. Di acest camp u i&icat( *tii a actual( care se ' !reapt ctre orto*tii 8a!ic spre o *tii vertical9 a&irm c izvoresc toate &e ome ele. ;ra!iiile mistice orie tale spu c aceast realitate u poate &i !e&i it *i caracterizat *i !e aceea este umit a!esea &r &orm( goal( vi!. 3 !hand#$ya &panishad 84.1".49 se spu e ABrahman este viaa. Brahman este &ericirea. Brahman este <i!ulA. 3 $u!!4ism se e6prim aceea*i i!ee ca ! o umesc +ltima ,ealitate( <acuitatea( Wolul sau <i!ul (Shunyata); $u!!4ismul a&irm c <i!ul este viu *i el ! a*tere tuturor &ormelor !i lumea &e ome al. 3 taoism aceea*i es&ar*it creativitate este atri$uit lui ;ao( care este umit gol( vale( vi!. C4ua g2;seu spu e c7 A;ao al cerului este gol *i &r &ormA 8T333(3-9. Oao2;seu compar ;ao cu o vale goal( cu golul u ui vas tot!eau a vi! ce are pote ialul A!e a co i e o i &i itate !e lucruriA. <i!ul co i e *i creaz &ormele ema i&estate( el ! se s *i &olos lucrurilor; &r golul ce tral o roat( u vas ori o cas su t i utiliza$ile( &ar rost.8Oao ;zu (cap 119

?4

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

-2

3 &ilozo&ia c4i ez( i!eea !e camp u este umai implicit ' oiu ea !e ;ao( ca &ii ! gol *i &r &orm( sau care pro!uce toate &ormele( !ar este e6primat *i e6plicit ' co ceptul !e c4Ei 8Fi9 *i c4Ea . Cuva tul c4Ei 8i pi =i 7 Ti; i @ap. 7>i; lit.7 Agaz( eterA9 a &ost utilizat i C4i a a tic pe tru a !esem a respiraia vital ori e ergia care a im cosmosul. )eoco &ucia ismul a !ezvoltat o oiu e !e c4Ei( surpri ztor !e apropiat !e co ceptul campuiui cua tic !i &izica mo!er . Ca *i campul cua tic( eterul 8c4Ei9 este co ceput ca o &orm !e materie su$til *i impercepti$il( ce este preze t pretuti !e i ' spaiu *i care se poate co !e sa su$ &orma u or o$iecte materiale( soli!e. C4a g2;sai a&irm c atu ci Aca ! c4Ei co !e seaz( vizi$ilitatea sa !evi e apare t. Ca ! se !isipeaz( vizi$ilitatea sa u mai este apare t( iar &ormele !ispar. 3 mome tul co !e srii( poate ci eva s a&irme c aceasta este umai o e6iste temporar?

3 mome tul !isiprii( poate ci eva s se gr$easc s a&irme c u mai e6ist?A. Co !e sarea8materializarea9 *i !isiparea 8!ematerializarea9 ritmic ce a!uc ' ma i&estare toate &ormele care ulterior se !izolv ' <i! a &ost pus ' evi!e ' &izica cua tic ' cazul <i!ului &izic si se petrece si la ivel cosmic 8prala@a;ve!eti =uga9. Diagramele <i!ului evi!e iaz c particule eleme tare iau a*tere !i <i!( pe tru ca ulterior s !ispar ' acesta. Astzi *tim c <i!ul cosmic *i i teratomic u este !oar recipie tul care co i e materia + iversului( ci el c4iar particip activ la crearea acesteia. Circuitul !i tre materie *i e ergie ' + ivers este !e &apt u aspect al circuitului mai larg !i tre ma i&estat *i ema i&estat sau !i tre ivelul e6iste ial *i cel ortoe6iste tial. Wurile egre 8Klac> Soles9 *i gurile al$e 8U4ite Soles9 par a &i varte@uri macrocosmice similare celor !i microcosmos !e ie*ire *i i trare a materiei !i *i
?/

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

-3

' u iversul ma i&estat. 3 tregul + ivers poate &i asem at cu u ocea 8apa mo!eleaz cel mai $i e caracteristicile +ltimei ,ealitti; ca *i <i!ul ea co i e( ptru !e( u are &orm proprie *i susi e ma i&estrile9 ' care( !ac ' a umite locuri apar sc!eri !e temperatur( acestea su t urmate !e apariia !e g4eat( !e soli!i&icri. Aceste co !e sri ale apei au &orm( su t soli!e *i su t asem toare materializrilor <i!ului( !i care iau a*tere toate lucrurile. Dar cum ese a g4eii rma e tot apa( ese a lucrurilor rma e tot <i!ul( !i care provi *i ' care se ' torc. Iedeti ima"inea marita pe : http:==www&flicBr&com=photos=pataJnJ+ali=

?-

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

0.

Co !e sarea *i !ispersarea ritmic a particulelor eleme tare se &ace cu o &recve si cro i sesiza$il ' tr2u u ivers spaio2temporal. Desi cro izarea volu tar 8ortote4 ologic ori $iologic9 co !uce la accesul la lumi paralele( la apariia u or puteri para ormale cum su t7 trecerea pri o$stacole( tra slocaia( levitaia. 0uspe !area complet a ata*rii !e ivelul e6iste ial co !uce la eli$erarea !i toate ivelele !e ma i&estare. %rala=a ( i cosmologia 4i !usa ( este o perioa!a !e timp a ciclului !e e6iste ta a u iversului i care orice activitate i ceteaza. Dupa calculele !i Kra4ma %ura a !ureaza 4(32 miliar!e !e a i. %erioa!a !e activitate8Lalpa9are aceeasi !urata. Daca se iau 3-" !e Lalpas si u umar egal !e %rala=as se o$ti e u Aa al lui Kra4maA Durata a 1"" AA i ai lui Kra4maA &ormeaza A<iata lui Kra4maA( umita .a4ama va tara ( ce !ureaza i total 311("4" miliar!e !e a i. Aceasta este !upa Klavats>=( perioa!a !e activitate a u iversului( urmata !e o perioa!a !e i activitate( .a4aprala=a( !e !urata egala. Lalpa este u terme i l$. sa s>rita ce i seam a Apractica$il( ce poate &i &acut( posi$ilA( !ar si Apropriu( potrivit( i stareA( !e la ra!aci a >lp Aa &i $i e reglat( or!o atA; 3 &ilozo&ia 0am>4=a( %rala=a i seam a starea !e A o 2e6iste ta( o stare a materiei realizata atu ci ca ! cele trei te !i te sau pri cipii ale materiei8gu as9 se a&la i per&ect ec4ili$ru #pocile sau erele cosmice Yu$a care cupri ! muli a i tere*tri 81. %rita-Yu$a sau SatyaYu$a3 1.528.""" a i; 2. 2reta-Yu$a3 1.2?-.""" a i; 3. /vapara-Yu$a3 8-4.""" a i; 4. %ali-Yu$a3 432.""" a i9 su t prece!ate !e u ArasaritA (Sandhya) *i urmate !e u A apus sau crepusculA (Sandhyansha) !e aceea*i !urat( egal cu o zecime !i !urata total a u ei Yu$a. 0uma total a celor patru Yu$a este 4.32".""" !e a i uma i( a!ic 12.""" !e a i !ivi i 8pe tru a tra s&orma a ii !ivi i ' a i uma i( tre$uie multiplicai cu 3-"9. Cei 12.""" !e a i !ivi i !au o Amare er cosmicA ((aha-Yu$a). Ciclul cosmic sau perioa!a cosmic( repreze ta ! o zi *i o oapte a lui Brahma, a!ic o !urat egal cu patru ere cosmice (Yu$a), sau !e 4.32".""" !e a i tere*tri( este !e umit %alpa. Cele patru &aze (Yu$a) co stituie !e &apt o mare %alpa ((ahakalpa); &iecare !i ele se compu e !i 2" !e mici %alpa, care se !escompu la ra !ul lor ' ere !e &ier( $ro z( argi t *i aur. 3 timpul &iecrei &aze !e creaie a u ei mici Lalpa !urata !e via a oame ilor cre*te cu u a pe secol( pa ati ge 84.""" !e a i. %aralel corpul uma se mre*te pa la talia !e 2.-"" !e metri. 3 timpul perioa!elor !e resor$ie a micilor %alpa, care co i &aze succesive !e cium( rz$oi *i &oamete( viaa uma se scurteaz pa la 1" a i( iar corpul uma a@u ge pa la ' limea !e 3" !e ce timetri. Ciclul cosmic (%alpa) se 'mparte ' patru perioa!e7 perioa!a !e creaie a lumilor( !urata !e me i ere a lumilor e6iste te( perioa!a !e !istrugere a lumilor *i !urata !e e6iste a 4aosului. 3 timpul perioa!ei !e creaie se &ormeaz !i&eritele u iversuri cu &ii ele lor vii; ' a !oua perioa! apar 0oarele *i Ou a( !i&ere ierea se6elor( !ezvoltarea vieii sociale. 3 &aza !e !istrugere &ocul( apa *i va tul !istrug totul( cu e6cepia celei !e2a patra s&ere D4=ama. Saosul reprezi t *tergerea total. Doar eli$erarea (%aivalya), ca ! co *tii a !evi e pur ca ' su*i Atman, pri practicarea ,a@a Yoga e eli$ereaz !i ciclul !e re a*teri( e !eta*eaz !e&i itiv !e orice &orm !e materializare( care a terior era a&ectat !e ciclurile !e co !e sare *i !isoluie !i u ivers.

?5

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

-/

Oa s&ar*itul u ui ciclu cosmic (%alpa) lumea ma i&estrilor se !izolv (Pralaya3 A!isoluieA9( a!ic '*i sc4im$ starea treca ! !i starea !e ma i&estare ' aceea !e ema i&estare sau !e pote ialitate( !i care u ou u ivers se va a*te. Si !uismul u cu oa*te oiu ea !e creaie u ic( ca aceea !i <ec4iul ;estame t; apare ' sc4im$ o succesiu e !e ma i&estri *i ema i&estri 8care poart ' si e germe ul u or oi ma i&estri9. 1$servm ast&el c pe la g co !e sare *i !isoluie ritmic( cu &recve e mari 8sesizat la ivel cua tic ' &izica mo!er 9 tra!iiile mistice co sem eaz *i o &luctuaie 8co !e sare *i o !ispersare9 ciclic suprapus ce are loc la &recve e &oarte mici 8la perioa!e !e timp uria*e9. Cele patru ere cosmice su t !escrise ' (anu *i (aha'harata ast&el7 %rita este epoca !e aur( epoca i!eal( care u a cu oscut ura( i vi!ia( !urerea( &rica ori ame i area. )u e6ist !ecat u si gur Dum ezeu( o si gur <e!a( o si gur lege *i u si gur cult. Castele aveau &iecare atri$uiile proprii *i '*i ' !epli eau !atoriile !ezi teresat. 3 cursul erei 2reta au ' ceput sacri&iciile; !reptatea a !imi uat cu u s&ert. #leme tele *i speciile ucleare cu *ase ivele electro ice au !eve it i sta$ile *i s2au !ezi tegrat. Civilizaia a terioar cu *ase !egete a !isprut( &ii ! ' locuit !e &ii e cu ci ci !egete. 1r!i ea *i lumi a ' + ivers au sczut. 0acri&iciile au solicitat u a sam$lu !e rituri *i ceremo ii. 1ame ii acio au cu i te ii( a*teptau recompe se pe tru riturile *i ma i&estrile lor !e cult; simul !atoriei s2a *ters. 3 cursul Dvarapa( !reptatea s2a re!us la @umtate. Vi speciile ucleare cu ci ci ivele au !eve it i sta$ile *i au ' ceput s se !ezi tegreze. Durata !e via a &ii elor vii a sczut *i ea la @umtate. #6istau !e@a cele patru <e!a !ar care u erau stu!iate !ecat !e rari oame i. ,iturile s2au rspa !it pretuti !e i; pui i oame i mai au ' c gri@a a!evrului. Dori ele *i mala!iile *i2au &cut apariia. )e!reptatea a crescut. 3 cursul epocii Lali u mai e6ist !ecat u s&ert !i !reptatea i iial. Aspiraiile spirituale au a!ormit( vec4ile cu o*ti e s2au scu&u !at ' uitare( rul !omi . Kolile( epuizarea( &uria( &oamea( &rica( !isperarea lovesc; oame ii '*i pier! elul; eli$erarea le pare stri . Aceast er a ' ceput ' 31"2 ' ai tea lui 3isus *i !ureaz pa ' zilele oastre. Dup 0vami 04ri Yu>tes4var( mare s&a t i !ia al timpurilor mo!er e( 'mprirea ' ere Yu$a u este e6act. Dup meto!a sa !e calcul( pe care o e6pu e ' cartea sa 8Die Seilige Uisse sc4a&t9( !urata &iecrei Yu$a este se si$il mai scurt. Dup prerea sa( erorile speciali*tilor ' sa s>rit( care triesc ' pli epoc %ali Yu$a 8a!ic ' tr2o perioa! sum$r9 se !atoreaza i capacitii lor !e a ' elege corect vec4ile tradiNii& Q a avatar 0Dami 04ri Yu>tes4Dar Wiri 818//21?3-9 a &ost u s&a t i !ia care apari ea or!i ului 04a >ara 8!up cum i !ic terme ul Wiri9. #l a avut !rept maestru pe s&a tul Oa4iri .a4asa=a *i a &ost maestrul8guru9 lui Yoga a !a %arama4amsa. #l este autorul crii :aival@a Darshanam 8' tra!ucere e gleza7 A;4e Sol= 0cie ceA(iar germa ADie Seilige Uiesse sc4a&tA( 18?49( lucrare care pu e i paralel pasa@e !i Ki$lie si !i K4agava! Wita pt. a ilustra u itatea tuturor religiilor sau !up cum a&irm Yoga a !a pe tru a Apu e ' lumi armo ia pro&u ! e6iste t ' tre !i&icila carte $i$lic a ,evelaiei *i &ilozo&ia 0am>4=a i !ia A.

?8

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

--

2&,& 5etode de cunoa(tere (i de control ale >niversului 2&,&1& Sinte)a 8rient#8ccident (i supravieNuirea civili)aNiei terestre& Cu oa*terea e6terioar are !rept co seci aciu ea e6terioar care ar putea &i umit *i te4 ologic. A aliza ! evoluia meto!elor !e co trol te4 ologic putem i!e ti&ica o tra ziie !e la co trolul material( ctre cel e ergetic *i ' &i al ctre cel i &ormaio al. 0imulta aceast tra ziie glo$al este o ptru !ere ' pro&u zimea ivelelor !e ma i&estare( o e6ti !ere a co trolului !e la ivelele percepti$ile se zorial 8materiale( meca ice9 ctre co trolul c4imic( atomic( electro ic( uclear *i ' viitor ctre co trolul su$2 uclear( la ivelul particulelor eleme tare *i a ivelului su$cua tic al acestora. 0oluiile te4 ologice *i ivelul !e evoluie al u ei civilizaii galactice !epi ! !e ivelul !e ma i&estare co trolat( care cu cat este mai pro&u !( este superior ierar4ic( !i pu ct !e ve!ere i &ormaio al( ivelurilor !e ma i&estare macroscopice( percepti$ile se zorial( care le su t su$or!o ate. Ast&el pe tru a pro!uce lumi sau pe tru tra sport o civilizaie galactic poate utiliza soluii meca ice( termice( c4imice( electrice( ucleare( cua tice ori su$cua tice. ;oate aceste soluii te4 ologice e6terioare utilizeaz co trolul u ui a umit ivel !e ma i&estare *i e2am putea imagi a civilizaii galactice care rezolv toate pro$lemele !oar pe cale electric( sau termic( c4imic sau uclear. #6ist pe pla eta oastr soluii pe tru ilumi at( pe tru tra sport ori meto!e !e terapie !e acest &el7 electroterapii( termoterapii( c4imioterapii( terapii ucleare. :iecare pro$lem are o mulime !e soluii a*a cum ' tr2o reea comple6 se poate a@u ge pe !i&erite ci ' pu ctul &i al. Civilizaiile galactice ar putea utiliza co trolul proceselor c4imice( $ioc4imice( electrice sau ucleare pe tru a o$i e orice e&ect ar !ori7 lumi ( mi*care( separare 8e6tracie9( prelucrare( asam$lare( co ectare 8su!ur9( terapie. Clasi&icarea civilizaiilor galactice !up !ispo i$ilul !e e ergie este simulta *i o ierar4izare a co trolului i &ormaio al pe care acestea l2au ati s; &ii !c ivelele !e ' alt pote ialitate e ergetic su t simulta *i cele cu u ' alt pote ial i &ormaio al 8co!ul ge etic al atomului este apare t cupri s ' ucleul su care simulta are *i e ergia pote ial stocat ma6im9. Civilizaiile evoluate au

??

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

-5

a$a !o at !e mult !i&ere a !i tre materie *i e ergie 8sau !i tre e ergia pote ial *i cea ci etic9 care !e &apt u su t !ecat !ou aspecte ale aceleia*i u ice e titi materie2e ergie ce poate sa &ie comparat cu u !isc( care la o rotaie tra sversal poate preze ta( ' &u cie !e u g4iul !i care este privit( o &a circulara8aspectul material9 ori muc4ia &r !ime siu e 8aspectul e ergetic9. <ariaia masei cu viteza !i relaiile meca icii relativiste( co tractarea *i !ilatarea spaiului( ' ceti irea timpului u reprezi t !ecat rotaia tra sversal a pla ului !iscului e titii u ice materie2e ergie; rotaia tra sversal poate &i o$i ut !e ctre o civilizaie galactic cu mi@loace e6ter e orizo tale7 8meca ice7 accelerare( electrice( termice( c4imice( ucleare9 ori i ter e 8levitaie( tra slocaie( !ematerializare9. Calea e6terioar te4 ologic este o cale i erial( &racturat( ce o$i e rotaia tra sversal 8vertical9 ' mo! i !irect !i rotaia ampli&icat ' pla 8orizo tal9; se acio eaz sau se co troleaz u a umit ivel !e ma i&estare( care pri legturile !e cupla@( le a gre eaz *i pe celelalte. Aceast cale te4 ologic( e6terioar( co !uce la poluare( acci!e te( i teraciu i e!orite( pertur$aii( ra !ame t sczut pri pier!eri mari 8&recri( pri i teraciu e e ergia este !istri$uit me!iului care este !eteriorat( pertur$at( poluat9; calea te4 ologic este !eci o cale eecologic( male&ic( ro! al ig ora ei oastre( a ecu oa*terii cii pri care tot + iversul este co trolat( alime tat cu e ergie *i i &ormaie. Wa !ii2v umai !e cate pericole este ame i at u copil ' me!iul arti&icial pe care oi l2am co struit7 cure t electric( co !ucte cu ap &ier$i te *i rece care pot i u !a u apartame t( e6plozii !e gaze( c!eri sau loviri !e !i&erite o$iecte metalice !i cas( acci!e te 3a tot pasul7 c4imice( meca ice( termice( electrice( ucleare ' &aa crora programul atural !e supravieuire ela$orat ' cursul evoluiei &iloge etice este !eza!aptat. Calea i terioar este u a ortote4 ologic( o 2i erial( co ti u( care co troleaz 4ologra&ic toate ivelele !e ma i&estare. Aceast cale i terioar( tra sversal( u egli@eaz cupla@ul material( e ergetic *i i &ormaio al e6iste t ' tre toate ivelele !e ma i&estare !i &ii ele vii *i i e co t !e ierar4izarea i &ormaio al a ivelelor !e proiecie( a ivelelor e6iste iale. ;oate lucrurile realiza$ile pri mi@loace e6terioare pot &i coma !ate !e ctre &ii a uma care a realizat rei tegrarea vertical a ivelelor sale !e ma i&estare( care s2a ' r!ci at ' +ltima ,ealitate; aceast +ltim ,ealitate poate &i asimilat vi!ului &izic( campului u i&icat &u !ame tal( realitii su$cua tice( ce co i e *i susi e proiecia ma i&estal 8precum u or este co i ut *i alime tat ' !u$lu se s !e vaporii !e ap !i atmos&er9. De$utul cii ortote4 ologice !e co trol al ma i&estrii la toate ivelele $e e&iciaz !e cu oa*terea cilor i terioare 8$iopsi4ice9 !e co trol *i ecesit u i&icarea sus2 @os a ivelelor !e cupla@ e ergetic *i i &ormaio al. :r materiale u i&icate !e la ivel microscopic la ivel macroscopic8 a ote4 ologii e6ti se9( supraco !ucti$ilitatea( supra&lui!itatea( 4ologra&ia *i tra sportul o 2i erial 4ologra&ic su t imposi$ile ' viitor.

1""

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA -8 Accelerarea *i ' ceti irea 4ologra&ic su t cauza ma evra$ilitii e6traor!i are a 1M)2urilor( a tra slocaiei *i a realizrii te4 ologice a scutului !e&e siv. :e ome ele cua tice co ti ue o !ulatorii u mai su t limitate la ivel microscopic( ci se e6ti ! la ivel macro2scopic. Ati gerea acestui sta!iu !e evoluie a u ei civilizaii galactice presupu e ca pe pla eta oastr s &ie realizat si teza ' tre cu oa*terea e6terioar orizo tal( e6te siv( caracteristic 1cci!e tului cu cea i terioar( vertical( i te siv tra smis !e toate tra!iiile !i 1rie t. Doar o ast&el !e &uziu e poate ec4ili$ra evoluia *i poate salva o civilizaie !e la pericolul autoa i4ilrii( poate respecta 4omeostazia i &ormaio al a + iversului. Accesul la puterile para ormale sau ortote4 ologice cu meto!e e6terioare este i &i it mai periculos !ecat accesul la e ergia uclear !eoarece este pertur$at ' s*i ec4ili$rul i &ormaio al local al + iversului. Co trolul para ormal al + iversului este ilustrat magistral ' Ki$lie 83e*irea sau #6o!ul9; te taia !e a utiliza ' scop !istructiv co trolul ortote4 ologic ' ca!rul u ui rz$oi para ormal sau psi4otro ic pe pla et tre$uie s &ie $locat !e pe acum pri co struirea u ei civilizaii care s se ' !repte ctre cu oa*terea *i realizarea !e si e; ctre cucerirea i teriorului *i u a e6teriorului care este o co seci secu !ar a primei aciu i. P3 ro*irea apeiA ' toate vasele egipte ilor arat co trolul e&ectuat 4ologra&ic !ar *i zo al. 3e*irea $roa*telor !i lacuri( !ecla *area $olilor *i uci!erea primului scut al tuturor vietilor( cu e6cepia celor prote@ate tot pri proce!ee ortote4 ologice i !ic u apelul 3a arme $acteriologice ci tot psi4otro ice 8vezi #6o!ul9. ;ra!iia alc4imist a tra &ormrii metalelor ' aur u este !oar o co sem are a tra smutaiei la e ergii @oase( ci o rspa !ire a cu oa*terii tezaurizate !e ctre preoii egipte i ce au &ost o$ligai s se rspa !easc ' #uropa ca urmare a i vaziei ara$e; o !isemi are a meto!elor c4imice *i psi4ice !e co trol al co!ului uclear. #6plozia practicilor vr@itore*ti !i #vul .e!iu( ce a &ost com$tut cu !uritate !e $iserica catolic pri i stituia i c4izitorial( !eoarece '*i ve!ea ame i at mo opolul !e co trol psi4otro ic asupra maselor( pare a &i !atorat aceleia*i !isemi ri a tra!iiilor egipte e. Aceste tra!iii( care apelau la mi@loace e6ter e 8magice9 su t ocive practica ilor *i seme ilor. Doar calea i terioar pstrat ' religia cre*ti 8orto!o67 AortoA7 !rept( A!o6aA7 cre!i ( opi ie9 *i ' tra!iia mistic orie tal 8pe care o ' glo$m su$ umele ge eric !e Yoga9 asigur protecia i !ivi!ului *i a colectivitii( u prezi t o ocivitate ecologic. 1rice a$atere sau gre*eal !e la aceast cale este sa cio at iar i !ivi!ul se autoelimi cu pertur$aii mi ime pe tru me!iu. 2.3.2. 3O+.3)A,#A V3 V;33)ZA )e putem pu e ' tre$area ce are ' comu *tii a *i cu oa*terea orizo tal !i 1cci!e t cu cu oa*terea vertical !i 1rie t care co !uce la 3lumi are? Apare t cu oa*terea orizo tal *tii i&ic *i cea vertical apari !e !ou tramuri

1"1

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

-?

!esprite pe tru tot!eau a. Cu oa*terea orizo tal *tii i&ic apari e lumii e6ter e a &e ome elor 8&izice( c4imice( etc.9 iar 3lumi area apari e lumii tririlor i terioare. Oa o e6ami are mai ate t o$servm c *tii a 8!i care s e6empli&icm &izica9 *i 3lumi area u su t atat !e !esprite cum ar putea prea la prima ve!ere. ,ealitatea &u !ame tal( e!i&ere iat este aceea*i realitate !i care &acem *i am &cut ' tot!eau a parte. Di&ere a co st ' aceea c oi u o privim ' acela*i mo! ca o &ii ilumi at. De*i realitatea e!i&ere iat este i e6presi$il( oi putem vor$i ' @urul ei( utiliza ! !iverse sim$oluri. Oim$a@ele aturale *i arti&iciale( cuvi tele( !oar mo!eleaz *i reprezi t realitatea &r a &i i!e tice cu realitatea pe care acestea o mo!eleaz; ele su t umai sim$oluri. Co &orm &ilozo&iei ilumi rii( orice lucru este u sim$ol( iar realitatea sim$olurilor este o realitate iluzorie. Oumea &izic( a*a cum apare omului eilumi at care o a$or!eaz pe calea cu oa*terii e6terioare( raio ale *i secve iale( co st !i multe pri separate. Dar aceste pri u su t cu a!evrat separate. Co &orm misticilor !i ' treaga lume( &iecare mome t !e ilumi are 8graie( i tuiie( ptru !ere( sama!4i( satori9 reveleaz c totul( toate prile apare t separate ale + iversului su t !oar i*te ma i&estri ale aceluia*i ' treg. ,ezultatul cu oa*terii *tii i&ice actuale este asem tor celui al cu oa*terii verticale( care este ' cu u at !e 3lumi are7 e6ist umai o u ic realitate *i acesta este ' treag *i u i&icat. %osi$ilitatea ca prile separate ale realitii s &ie legate( ' tr2u mo! ig orat !e e6perie a oastr o$i* uit *i !e legile &izicii( *i2a gsit !rum ' &izic su$ umele !e Ateoria lui KellA. Ca *i ' cazul cu oa*terii verticale se co stat c ' elegerea &izicii cua tice( care u se a&l i s&era percepti$il( !irect se zorial( solicit o mo!i&icare a co cepiilor o$i* uite; !e pil! tre$uie ' eles &aptul c o e titate poate &i simulta o u ! *i o particul. 3 preze t( &izica *i cu oa*terea *tii i&ic solicit o *i mai complet mo!i&icare a proceselor !e ga !ire( care !ep*e*te orice e2am &i imagi at vreo!at. Ast&el &e ome ele cua tice par !ome iul !e ma i&estare a u or comportame te stra ii. %articulele eleme tare par c iau !ecizii *i cu osc ceea ce se ' tampl ' alt parte. #.S. Ual>er presupu e c &oto ii ar putea &i co *tie i pe tru a rspu !e la ' tre$area7 cum *tie u &oto c a !oua &a t !i e6perime tul lui You g u era !esc4is? 1 alt e6plicaie care s e6clu! Acu oa*terea a ticipatA ar putea &i si cro icitatea sau pri cipiul acauzal a lui Qu g. :e ome ele Apsi4iceA *i telepatia( !ispreuite !e ma@oritatea &izicie ilor ' c !i vremea lui )eDto ( &ur izeaz o e6plicaie pe tru &e ome ele !e i teraciu e i sta ta ee !i tre perec4ile !e particule ge erate simulta 8i &lue area traiectoriei u ei !i tre particule pro!uce i sta ta eu mo!i&icarea traiectoriei celeilalte( a&lat la mare !ista 9. )u umai pla tele *i a imalele comu ic ' tre ele( ci ' treg + iversul p' la ivelul particulelor eleme tare. 1$servm acum c &e ome ele cua tice ar putea &i i tim co ectate cu lucruri care a terior erau umite *i re&uzate ca AoculteA( !ar care astzi capt co si!eraia cuve it pri tre &izicie i.

1"2

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

5"

Cu oa*terea vertical ce !uce la 3lumi are este o stare !e &ii are( o e6perime tare i terioar a strilor !e co *tii ( o i vestigaie ' !reptat ctre A&aa lucrurilorA( iar u ctre A!osul lucrurilorA( ctre e6terior 8vezi AW oza !e la %ri ceto A9. Ca orice stare a co *tii ei( 3lumi area *i &azele ce o prece! su t i !escripti$ile ver$al( a!ic pri tr2u lim$a@ proiectat pe tru comu icare social( e6terioar. #ste o gre*eal o$i* uit s lum !escrierea u ei stri !e co *tii !rept starea ' s*i. 3 cercai s !escriei &ericirea( tristeea sau rasul. #ste cu eputi ca aceast !escriere s &ie ' eleas !e ci eva care u le2a trit. %utem vor$i ' @urul &ericirii( putem !escrie aciu ile *i co seci ele care ' mo! o$i* uit ' soesc starea !e &ericire( !ar u putem !escrie &ericirea ' s*i. :ericirea *i !escrierea &ericirii su t !ou lucruri !i&erite a*a cum su t culoarea cerului se i *i cuva tul Aal$astruA. :ericirea este o stare a &ii rii; ea e6ist ' tramul e6perie ei !irecte. %ercepia emoiilor *i a se zaiilor i time( i !escripti$ile ' ele ' sele( co stituie starea !e &ericire. Cuva tul A&ericireA este u sim$ol( o etic4et pe care o ata*m acestei stri i !escripti$ile. Ca *i &ericirea( 3lumi area *i calea !e a a@u ge la ea 8cu oa*terea vertical sau cu oa*terea !e si e9 apari e e6perie ei i terioare( ' timp ce terme ul ce o !esem eaz apari e tramului co ceptelor( a$straciilor( sim$olurilor. Descoperirea &aptului c lumea sim$olurilor *i a e6perie ei u urmeaz acelea*i reguli a i trat ' *tii a &izicii su$ !e umirea impresio a t !e Alogic cua ticA. ;eorema lui AKell *i logica cua tic reprezi t o parte !i ceea ce este cu a!evrat ou ' *tii a orizo tal *i care o apropie !e cea vertical. Oogica cua tic e c4eam ' apoi !i tramul co ceptelor( a$straciilor( sim$olurilor a!ic !i tramul lim$a@ului ' cel al e6perie ei. %racticarea tcerii( a$a !o area lim$a@ului ver$al este o trstur comu a tuturor cilor e6perime tale ce vizeaz ilumi area. #6perime tarea !irect ' e6terior( pe tru *tii a mo!er ( sau ' i terior pe tru misticii orie tali este sursa cu oa*terii orizo tale *i verticale( este caracterul lor comu . ;eorema lui Kell e spu e c u e6ist u ast&el !e lucru cum este Apartea separatA( cci toate prile + iversului su t co ectate ' tr2u mo! i tim *i ime!iat( e6act cum a terior a&irmaser ilumi aii ' <e!a( +pa is4a!e( Yoga 0utras ori ;ao ;e Li g. Davi! Ko4m8autorul cartii 7 A$ntre"ul si ordinea implicitaA EU4ole ess a ! ;4e 3mplicate 1r!erE9( pro&esor !e &izic la Kir>$ec> College + iversit= o& Oo !o 8' 7 AOecture give A( april -(1?55( + iversit= o& Cali&or ia( Ker>ele=9 co si!er c &izica tre$uie ' toars pe !os7 A' loc s por im cu prile *i s artm cum lucreaz 8or!i ea cartezia 9( tre$uie s por im cu ' tregulA. ;eoria lui Ko4m este compati$il cu teorema lui Kell *i a&irm c ivelul &u !ame tal este u ' treg &r !isco ti uiti 8 e&racturat9 care ' cuvi tele sale !evi e Aceea ce esteA. ACeea ce esteA( Aceea ce &ii eazA( este o cele$r &ormul !i <e!a7 A;at ;vam AsiA( care apare *i ' Ki$lie 8#6o!ul 3.4; 3oa 8./89. 1 cu oa*tere e6terioar a!ecvat realitii &u !ame tale( !e*i pare o 4imer( reprezi t o apropiere !e cu oa*terea vertical. Ko4m a&irm c A!escrierea este

1"3

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

31

total i compati$il cu ceea ce vrem s spu em. 3 compati$ilitatea provi e *i !i &aptul c ga !irea oastr este $azat pe mo!ul a tic !e ga !ire al grecilor. Co &orm acestui mo! !e ga !ire( umai &ii area e6ist. De aceea o 2&ii area( o 2e6iste a( u e6ist. Acest mo! !e ga !ire e &ace practici ' relaiile cu lumea &e ome al( !ar u re&lect ceea ce se ' tampl. De &apt( o 2e6iste a e6ist *i ea. Atat e6iste a cat *i o 2e6iste a su t Aceea ce esteA. )u e6ist imic care s u &ie Aceea ce esteA. Oucrurile apar pe tru mi ile oastre ca *i cum ar &i separate( !eoarece am &ost e!ucai s percepem !oar or!i ea e6plicit( !es&*urarea e6terioar( ' pla se zorial 8pu ct !e ve!ere cartezia 9. :izica lui Ko4m( care !up cum a&irm acesta( este u A ou i strume t !e ga !ireA( a!ic o mo!i&icare ra!ical a co *tii ei o$servatorului( care tre$uie reorie tat ctre percepia ' tregului e&racturat !i care toate lucrurile '*i iau &orma. 1 ast&el !e percepie a A!evratei ,ealiti u cauzeaz i a$ilitatea !e a ve!ea *i ' elege or!i ea e6plicit. Di acest mome t( se o$serv c percepia realitii !epi !e !e perspectiva o$servatorului( !e sistemul !e re&eri realizat e6perime tal. Cu oa*terea e6terioar va co i e u eleme t !e relativitate similar celui !i teoriile lui #i stei ( atat timp cat o$servatorul u a ati s pri cu oa*tere vertical sistemul !e re&eri a$solut( 0i ele 3 !ivi!ual (Atman) !espre care te6tele ve!ice a&irm c este i!e tic cu 0i ele + iversal (Brahman). 0ituaia c actualul pu ct !e ve!ere este limitat la percepia or!i ii e6plicite( la A!osul lucrurilorA( este !atorat perspectivei o&erit !e orie tarea ctre e6terior. Di perspectiva A&eei lucrurilorA( a or!i ii implicite( ce se realizeaz pri cu oa*terea !e si e( eleme tele apare t separate !i or!i ea e6plicit su t i tim co ectate. #ste ca *i cum am ese u covor; &aa este aceea ' care oi lucrm *i ve!em &irele u !e se !uc( iar celorlali le preze tm !osul covorului( u !e elme tele !ecorative par separate. C4iar cuvi tele Aeleme teA *i Ai tim co ectateA implic o separaie cartezia ( care u e6ist ' realitate. Oa ivelul &u !ame tal al Aceea ce e6istA( Aeleme tele separateA (care su t i tim co ectate ' or!i ea implicit( su t c4iar or!i ea implicit. #6ist u mare umr !e psi4ologii orie tale !istilate !e2a lu gul mile iilor !e practic *i i trospecie( al cror si gur scop a &ost !ezvoltarea proceselor me tale a!ecvate Arealitii e&racturateA. Aceste psi4ologii( pe care u ii le !e umesc &ilozo&ii ori religii orie tale *i pe care oi le co si!erm ci pe tru cu oa*terea !e si e( su t compati$ile ' tr2u mo! &u !ame tal cu &izica *i &ilozo&ia lui Ko4m( su t o$ligatoriu ecesare u ei strpu geri( !e care *tii a orizo tal se apropie azi tot mai mult. ;oate cile mistice orie tale su t $azate pe e6perime tarea realitii pure *i e!i&ere iate care Aeste ceea ce esteA. :u cia religiilor ori psi4ologiilor orie tale este !e a permite mi ii s se eli$ereze !i prizo ieratul sim$olurilor( lim$a@elor( !i&eritelor tipare !e &u cio are me tal; s se !eta*eze !e lumea se zorial( &e ome al *i s va! A&aa lucrurilorA. Di colo !e margi ile

1"4

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

52

sim$olurilor( st Aceea ce esteA( pura co *tii ( e6perie a co cret 8ime!iat( eme!iat se zorial ori raio al9 a realitii. ,ealitatea este ceea ce co si!erm c este a!evrat 8AresA7 AlucruriA *i AreviA7 Aa ga !iA9. Ceea ce co si!erm a!evrat este ceea ce cre!em. Ce cre!em este $azat pe percepii. Ce percepem este ' &u cie !e ceea ce cutm. Ce cutm !epi !e !e ce ga !im. Ce ga !im !epi !e !e ce percepem. Ce percepem !etermi ce cre!em. Ce cre!em !etermi ceea ce co si!erm c este a!evrat. Ce co si!erm ca a!evrat( este realitatea oastr. %u ctul ce tral !e &ocalizare al acestui proces i &ormaio al este Pce ga !imA iar !esc4i!erea mi ii( !eta*area !e e6terior este a!esea prima treapt ' procesul 3lumi rii. 3isus( Ku!!4a( Lris4 a( Oao2;seu sau %ata @ali ' Yoga 0utras propu ci !e ati gere a aceluia*i el. Vtii a secolului TT este povestea u ei cltorii !e la i c4i!erea me tal 8ca ! pui e pro$leme mai preau erezolvate la ' ceputul secolului9 la actuala cutare a !esc4i!erii me tale; aceasta este o &uziu e sau i tegrare a celor !ou ci !e cu oa*tere 8orizo tal *i vertical9 la care su tem o$ligai sa participam( !ac !orim s supravietuim. Co &orm ultimului pu ct !e ve!ere a lui #i stei ( pe care u 12a !emo strat matematic( nu materia !istorsio eaz ori cauzeaz o cur$ur a co ti uului spaio2temporal( ci o $ucat !e materie este ea ' s*i o cur$ur a co ti uului spatio2temporalY Cu alte cuvi te( u e6ist( !up ultima viziu e a lui #i stei ( lucruri cum su t7 campurile gravitaio ale *i masele; ele su t umai creaii me tale. )u e6ist ast&el !e lucruri ' lumea real. )u e6ist gravitaie; gravitaia este ec4ivale tul acceleraiei( care este mi*carea. )u e6ist u ast&el !e lucru ca materia 2 materia este o cur$ur a co ti uului spaio2temporal. )u e6ist ici u lucru cum este e ergia; e ergia este u aspect al masei ' raport cu care s2a sta$ilit o relaie !e ec4ivale . Ceea ce co si!erm c este o pla et( cu propriul camp gravitaio al( care se mi*c ' @urul 0oarelui( pe o or$it eliptic creat !e &ora !e atracie a acestuia( este !e &apt o pro u at cur$ur a co ti uului spaiului *i timpului ce2*i gse*te !rumul !e mi im pri co ti uul spaio2temporal !i veci tatea care are o pro u at cur$ur a spaiului *i timpului i tr2o matrice 4ologra&ica i g4etata. )u este imic !ecat u co ti uu spaio2temporal *i mi*care *i ele su t ' cele !i urm acela*i lucru. Aceasta reprezi t o preze tare ' terme i occi!e tali a aspectelor &u !ame tale ale &ilozo&iilor $u!!4iste *i taoiste. Cu oa*terea !e a!a cime( vertical este a!resat or!i ii implicite( realitii Acare esteA( &eei lucrurilor. Cu oa*terea !e supra&a este a!resat or!i ii e6plicite( !es&*urate( lumii &e ome ale orizo tale; ivelului e6iste ial ori A!osului urzeliiA( u !e lucrurile apar ca separate. Cele !ou cu oa*teri pot &i co si!erate *i ca aspecte Yi *i Ya g ale u ei cu oa*teri complete. Deplasarea pe spiral a evoluiei cu oa*terii solicit participarea am$elor compo e te( care se regsesc u i&icate ' cu oa*terea vertical i terioar. Oipsa cu oa*terii e6terioare *i a programelor !e procesare i &ormaio al a!aptate acestor i &ormaii a&ecteaz comu ica$ilitatea *i tra s&erul te4 ologic al a!evrurilor o$i ute pri cu oa*tere

1"/

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

53

vertical. Dup cum se a&irm *i ' ACele Ci ci Cri al ' elepciu iiA (Pancha 2antra), cu oa*terea orizo tal 8' vtura9 &r cea vertical 8mi tea9 este ociv *i !uce la auto!istrugere. A$olirea sau re!ucerea progresiv a cu oa*terii e6terioare ' perioa!a a tre ame tului pe tru o$i erea ' r!ci rii ' +ltima ,ealitate este ecesar !i mai multe motive7 1.%e tru re!ucerea pertur$aiilor ce pot !eteriora caracteristicile strii !e &ii are ' co tact cu +ltima ,ealitate. 2.%e tru c se urmre*te suprimarea &u cio rii me tale; moara tre$uie golit( ca s u mai maci e( iar mi tea oprit. 3.Cu oa*terea e6terioar !evi e o acumulare !e erori care tre$uie ulterior *terse. 4.%e tru eli$erarea !i captivitatea ' care e i co ceptele ero ate; ig ora a este co si!erat sursa tuturor su&eri elor( 4a !icapul sau o$stacolul pri cipal (kleshas). /.Cu oa*terea e6terioar corect este o co seci a sta$ilirii rezo a ei cu relitatea i &ormaio al &u !ame tal( u e&ect al cu oa*terii verticale( iar u i vers; ' co seci ( tre$uie s acio m pe tru a e !eta*a !e ea. Dualitatea Yi 2 Ya g !ispare ' realitatea &ii rii( ' co tactul pri i tro!es2 c4i!ere cu ivelul ortoe6iste ial. 2&.& ComparaNie (i pro"no)* asupra evoluNiei tehnolo"ice (i a evoluNiei universuluiO ortotehnolo"iile (i accesul la puterile supranaturale 3 ca!rul evoluiei te4 ologice remarcm parcurgerea succesiv a trei &aze. 1& Da)a independentei materiale a tehnolo"iei 3 iial( omul a apucat !i me!iul am$ia t u o$iect material 8piatr( lem 9( pe care 12a &olosit ca u ealt( ca prelu gire meca ic a corpului su( ca mi@loc 8!e pro!ucie9 ' tre el *i atur. Aceasta este prima etap a evoluiei te4 ologice( ' care omul a creat te4 ologia meca ic; aceast te4 ologie a preluat &u ciile meca ice *i materiale ale omului; !i&eritele tipuri !e u elte au prelu git orga ele e&ectoare ale omului( au ampli&icat &orele acestuia 8parg4iile9 sau au realizat o mai $u a!aptare ' tre orga ul e&ector *i o$iectul material ce tre$uia mo!elat ' tr2o a umit !irecie 8cuplare( tiere( !eplasare( &i6are9. Di acest u g4i !e ve!ere( u eltele su t i*te c4ei( care prelu gesc ma a spre a o a!apta situaiei co crete ' tal it ' me!iu( ' ve!erea mo!i&icrii acestuia ' se sul !orit pe tru a asigura supravieuirea omului. Ast&el au aprut armele( u eltele agricole( u eltele pe tru co &ecio area !e u elte( !e a!posturi( !e 'm$rcmi te. Aceasta este etapa realizrii i !epe !e ei materiale *i meca ice a u eltelor. ,& Da)a independentei ener"etice a tehnolo"iei 3 etapa urmtoare( te4 ologia a ' ceput s &ie eli$erat !e !epe !e a &a !e sursele !e e ergie e6ter e $iologice 8&ora uma ori a a imalelor !e traciu e9 *i &a !e sursele !e e rgie atmos&erice aleatoare 8&ora va tului( apelor9.

1"-

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 3. 1me irea a parcurs etapa ' care au aprut sistemele !e co versie e ergetic !e tipul motorului termic 8ma*i a cu a$ur9( care pri tra s&ormarea succesiv a e ergiei c4imice ' e ergie termic( pri ar!ere *i apoi pri tra s&ormare ' e ergie meca ic( aceste sisteme au !eve it sursa ce &ur izeaz e ergia ce activeaz 8a im9 u eltele. Ast&el omul a eli$erat creaia sa te4 ologic 8e6terioar9 !e !epe !e a !e e ergie 8&ora9 !e activare e6terioar( o$i a !u2se i !epe !e a e ergetic a u eltelor 8a te4 ologiei9. Aceast etap este cu oscut ' istoria *tii ei !rept prima revoluie i !ustrial. %rivi ! retrospectiv asupra acestei ramuri o$servm c &rica oame ilor !e a2*i pier!e locurile !e mu c u a &ost @usti&icat( iar !atorit co seci elor pozitive( pri cre*terea pro!uctivitii *i eli$erarea omului !i &u cia !e a imal !e povar( a co tri$uit la progresul rapi! al *tii ei *i te4 ologiei care a urmat. Ast&el primul motor termic a &ost urmat !e alte sisteme !e co versie( cum ar &i motorul electric( uclear( care au a!us o i !epe !e e ergetic tot mai mare ' timp. ,&Da)a informationala a tehnolo"iei #tapa pe care o parcurgem ' preze t este aceea ' care omul tra s&er te4 ologiei propriile sale &u cii me tale( logice( i &ormaio ale. 3 aceast etap se ti !e ctre i !epe !e a i &ormaio al a te4 ologiei; ' care u eltele au surs proprie !e e ergie *i su t co trolate !e u calculator( a!ic !e u procesor i &ormaio al. 1 ast&el !e u ealt( care poate &i u aparat !e su!at( u vapor( u automo$il( u avio ( o uzi coma !at pri tr2u calculator !e proces( poate &i !e umit ' se s ge eral u ro$ot. 3 acest mome t se parcurge ' c o etap spre i !epe !e a e ergetic( pri programarea sistemului e&ector pe tru autorealime tare. 3 viitor se ' treve!e totala i !epe !e e ergetic *i i &ormaio al( ' situaia racor!rii la e ergiile matriciale staio are o !uale 8 u su t e6ter e sau i ter e9 ce ' trei *i susi ' trega plas 4ologra&ica a u iversului tra zitoriu( ma i&estat. 5iniaturi)are si nanotehnolo"iile si disparitia distantei dintre viu si neviu ;e !i a evoluiei te4 ologice actuale este *i ctre mi iaturizarea circuitelor !e procesare a i &ormaiilor 8circuite electro ice( circuite &oto ice9 !e la ivelul i iial al u or compo e te macroscopice( ctre compo e te i tegrate pe scar larg; ' preze t se ' treve!e utilizarea i gi eriei moleculare pe tru co struirea !e circuite ' care rolul compo e telor electro ice macroscopice pasive si active 8tra zistori( !io!e( reziste te( co !e satori9 va &i @ucat !e atomi ori !e !i&erite com$i aii !e atomi. %ri i terve ia i gi eriei moleculare *i pri realizarea u or circuite moleculare se va a@u ge la mic*orarea( i a!misi$il pe tru co cepiile oastre !e acum a !ista ei !i tre te4 ologia rece 8a orga ic9 *i via. Dista a se va mic*ora ' tr2atat ' cat u te4 olog !e azi u ar putea ' elege Ate4 ologia cal!A !e mai e8 ave care se rege ereaza9. 3 acela*i timp( pri realizarea u ei co ti uiti !e structurare a materiei( !e la ivel microscopic 8cua tic9 pa la ivel macroscopic vor apare proprieti oi( cci sistemul va &i sta$ilizat *i alime tat e ergetic !e ' su*i ivelul staio ar( care susi e ' trega plas 4ologra&ica a e6iste ei !i amice( tra zitorii a materiei *i e ergiei 8e6iste a spaio2temporal9.

1"5

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

3/

3mporta t este s remarcm c mic(orarea pan* la dispariNie a distanNei dintre tehnolo"ie (i viaN* i !ic *i &aptul c orice creaie uma ( c4iar e6terioar( u este !ecat o proiecie a propriului ei creator( care e6ist *i este !eci viu. #voluia te4 ologic apare ' perspectiva timpului ca u ciclu( ca o reve ire ' &i al ctre cel ce a creat2o( ntr#un uria( feed# acB istoric( ca o !evelopare a programului &u !ame tal al + iversului. De &apt( orice creaie este A!up c4ipul *i asem area CreatoruluiA( iar acest lucru !evi e per&ect vizi$il !i perspectiva *i !eta*area o&erit !e pu ctul actual al evoluiei te4 ologice 8al evoluiei pe calea occi!e tal !e cu oa*tere( co trol *i mo!elare a lumii e6terioare9; acest aspect poate &i !esci&rat ' &iecare creaie( ' &iecare !escoperire( ' &iecare pas &cut a terior. 1rice creaie( !escoperire( poate &i privit ca &ii ! o proiecie i co *tie t a propriilor oastre structuri 8i &ormaii9( iar aceasta indic* de fapt o cale indirect* de descoperire de sineH care este simultan o revelareH o developare a te)aurului informaNional al >niversuluiH a le"ilor >niversului (care e-ist* (i funcNionea)* (i n noi)& Accelerarea evoluiei te4 ologice ecesit ' locuirea proieciei aleatoare( i co *tie te( ce se realizeaz ' cursul creaiei orizo tale( cu o proiecie co *tie t care u poate avea loc &r o prela$il cu oa*tere !e si e a propriei oastre structuri. 3 Ki$lie se spu e c ADum ezeu a creat omul !up c4ipul *i asem area OuiA( iar acest lucru i !ic implicarea e6ti s a aceluia*i proces !e proiecie la ivelul tuturor creaiilor tra zitorii( a tuturor ma i&estrilor i !ivi!uale. 3 ca!rul acestui proces su t proiectate i &ormaiile u itare !i co!ul ge etic staio ar al + iversului; creaii ce pot &i aturale sau mi@locite !e om 8arti&iciale9. #voluia + iversului !e la &ormele estructurate( su$cua tice primor!iale pa la atom a &ost u proces uria* ca cel al tra s&ormrii coacervatelor 8orga isme o ocelulare9 ' om. 3 cursul acestui proces !e evoluie s2a !evelopat( s2a revelat *i s2a proiectat o parte !i $a ca !e i &ormaii staio are !i co!ul ge etic al + iversului. #6primarea orizo tal( realizat la ivelul uria*ei !iversiti a i !ivi!ualitilor materiale 8atomi( corpuri9 a &ost co ti uat vertical pri apariia viului( care a u i&icat( a realizat pu tea sau co ti uitatea !i tre microscopic8lumea su$cua tica9 cu macroscopicul 8&u cio al *i implicit material( e ergetic( i &ormaio al9. Completa u i&icare !i tre microcosmos *i macrocosmos( la ivel $iologic ori te4 ologic( co !uce la e6ti !erea proprietilor cua tice la ivelul macroscopic cu e&ecte pe care astzi le i terpretm !rept magice ori ca te4 ologii !e e' eles pe tru oi acum( apari a ! u or supercivilizaii galactice. Deci !ep*irea sta!iului empiric al proieciei i co *tie te !i creaia *i cercetarea *tii i&ic actual solicit orie tarea ctre i terior a cu oa*terii( co trolului *i mo!elrii 8calea a tic( vertical( orie tal9. + argume t ' plus pe tru cu oa*terea *i co trolul i teriorului este si !ezec4ili$rul actual ' tre evoluia e6terioar ' e6ces( care a co !us la !ei erea u or uria*e pote iale !istructive *i evoluia i terioar su$!ezvoltat. :r cu oa*terea *i colo izarea tramului i terior( care s e co !uc la autoco trol *i ' elepciu e(

1"8

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

30

civilizata preze t poate ' orice mome t s a@u g la !ezastru( la autoa i4ilare ' ai te !e a cu oa*te cu a!evrat ,ealitatea. ;oate ramurile ( treptele evoluiei te4 ologice au !rept umitor comu evoluia i &ormaiei stocat pe suportul material ori e ergetic; a!ic evoluia te4 ologic este ca *i cea atural o evoluie i &ormaio al. Amplasarea *tii ei ' ca!rul &orelor !e pro!ucie i !ic( !e &apt( recu oa*terea rolului pre!omi a t al i &ormaiei ' asigurarea progresului ori supravieuirii civilizaiei preze te. ,olul motor al *tii ei ' ca*tigarea rz$oiului mo!er i competiia eco omica mo !ial( u mai are evoie s mai &ie !ove!it. )egli@area cercetrii &u !ame tale ge eratoare !e oi i &ormaii a co stituit o eroare ' sistemele 8comu iste totalitare9 preocupate !e aplicarea rapi!( !e o$i erea &ructului( rezultatului i co te6tul ig orrii !rumului 8e&ortului i &ormaio al !e revelare9 ce co !uce la acest scop. Deci toate treptele evoluiei te4 ologice au !rept umitor comu evoluia i &ormaio al( ' &iecare etap co statm u tra s&er al i &ormaiei ctre materie *i e ergie( o mo!elare a materiei *i e ergiei( o i tiprire a i &ormaiei pe !i&erite suporturi. Di&ere a co st i ivelul mo!elat *i i i terco e6iu ea !i tre iveluri. 0e co stat simulta &aptul c &iecare ivel permite impla tarea 8preluarea9 tuturor &u ciilor 8materiale( meca ice( e ergetice ori i &ormaio ale9. Ast&el c ' parte putem avea totul. De e6emplu putem realiza te4 ologii meca ice( electrice( c4imice( atomice( ucleare care s co !uc la realizarea !e.calculatoare( circuite oscila te( ro$oti( ve4icule( terapii. 0u t posi$ile civilizaii meca ice( electrice( c4imice( atomice( care '*i soluio eaz a$solut toate pro$lemele ' ca!rul u ui si gur ivel !e operare( care ca urmare a i terco e6iu ii e6iste te ' tre pla urile !e ma i&estare( le co troleaz pe toate celelalte. ,elaia *tii 2te4 ologie este ' pri cipal o relaie !e su$or!o are 8te4 ologia &ii ! *tii o$iectivat( aplicata ori materializat9 *i simulta !e i ter!epe !e pri aportul a!us !e mi@loacele te4 ologice !escoperite 8e6ti !ere se zorial pri tra!uctori( aparate !e msur *i co trol9( la a&larea !e oi i &ormaii 8co e6iu i( legi9( care vor ge era ulterior oi te4 ologii. 3g orarea po !erii primor!iale a i &ormaiilor ' ca!rul relaiei *tii t2te4 ologie a co !us la solicitarea !e aplicaii ' ai tea realizrii u or progrese co ceptuale ' *tii a &u !ame tal. Descoperirea co e6iu ilor ' tre lucruri( &e ome e( procese 8e6terioare9 a legturilor spaiale( temporale( cauzale( !eci a legilor aturii( a co stituit sursa *i calea evoluiei *tii ei o$iectivate( care este te4 ologia. Calea a$or!rii lumii e6terioare( a cu oa*terii *i mo!elrii acesteia( este calea pe care a mers civilizaia occi!e tal. Aceast cale !e evoluie u ilateral( e6terioar( are umeroase !e&icie e( ' a&ara celor me io ate a terior 8!ezec4ili$ru ' tre evoluia e6ter *i cea i ter ( ce e pu e i &aa autoa i4ilrii; evoluie A' tampltoareA( ' ceat pri pa*i mici( i !ivi!uali( pri proiectare empiric i co *tie t9.

1"?

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 33 De&icie ele acestei ci !e a$or!are u ilateral( spre e6terior a aturii( su t7 super&icialitatea i &ormaiilor e6trase !i totalul revelat ' tr2u o$iect e6iste t( parialitatea 8i &ormaiile !espri se !i o$iect ig or suportul acestuia9 *i mo!ul ' care su$iectul prelucreaz !e&ectuos i &ormaiile primite( starea !e !ezarmare ' &ata uria*ei varieti 8apare te9 ava ! !rept co seci !ecretarea ' *tii a occi!e tal a i cog osci$ilitii + iversului. 3 realitate apare a !e i &i itate *i percepia &racturat parial( !isco ti u a ,ealitii( su t !atorate utilizrii !e ctre om a u or procesoare a!aptate prelucrrii secve iale a i &ormaiilor. Aceste procesoare su t a!aptate pe tru preluarea i &ormaiilor !isco ti ue( secve iale 8preze te ' zo a ' care e6ist 0patiu *i ;imp; ' ivelul &racturat( &e ome al( tra zitoriu9 !ar su t complet !eza!aptate pe tru prelucrarea !e i &ormaii co ti ue( !e a!a cime 8i a ! co t !e circularitatea o$iectelor !e stu!iu *i !e i tegrarea 4ologra&ica a ' tregului ' parte9. Deci cu oa*terea + iversului *i a ,ealitii cere elimi area mo!ului o$i* uit !e preiucrare a i &ormaiilor( preze tate !e o$iecte( a!ic solicit reprogramarea procesoarelor !e i &ormaii me tale a!ic a$or!area *i orie tarea tot ctre cu oa*terea !e si e. Cum putem cu u a alizor !isco ti uu s sesizm *i s percepem real &e ome ele co ti ue( staio are. A!aptarea la me!iul !e via( ' ivelul tra zitoriu a solicitat( !e e6emplu( apariia &ormaiei reticulate( care activeaz speci&ic( automat corte6ul; !eci a impus &u cio area !isco ti u *i a ecra at sistemul mai vec4i especi&ic 8lem iscal9 !e &u cio are 4ologra&ic( especi&ic( co ti u. 0istemul speci&ic ce asigur a!aptarea *i supravieuirea( u este *i u $u procesor al i &ormaiilor. Atu ci ca ! cre*terea e6citaiei ' tr2o zo euro al i !uce automat cre*terea i 4i$iiei ' zo ele veci e( cum pot s apar co e6iu i 8' ici u caz u pot apare co e6iu i glo$ale( 4ologra&ice9 !ac u a$solut ' tampltor o!at ' viat( sau umai la a umii oame i( ge ii. 3 competiia !i tre cele !ou sisteme( care i !ic !ou mo!uri !e procesare a i &ormaiilor 8vertical *i orizo tal9( a avut ca*tig !e cauz sistemul ce asigurat rspu sul la stimul u ic 8speci&ic( !isco ti uu( i !ivi!ual9( a!aptarea ma6im la ivelul &e ome al. ,spu sul a!aptat supravieuirii la stimul u ic( separat( a implicat izolarea stimulului recepio at !e orice alt stimul 8iar acest lucru u a &avorizat co e6iu ile9. 3zolarea sem alului s2a realizat atat pri e6citaie limitat a u or zo e euro ale speci&ice( cat *i pri i 4i$iie 8sti gere9( a celorlalte zo e euro ale( eimplicate( 8pri program9 ' relaia *i procesarea i &ormaiilor !i me!iu. + ast&el !e procesor cu &u cio are !ualist este a!aptat ivelului &e ome al( tra zitoriu( &racturat( !ual( !isco ti uu *i va ge era o cu oa*tere a lumii( ecra at( parial( super&icial. Aceast cu oa*tere( cu !e&icie ele ami tite a terior( este !e &apt o ig ora sau o cu oa*tere relativ( tra zitorie( parial varia$il ' &u cie !e sistemul !e re&eri ales 8ca ' cazul sistemului geoce tric apoi 4elioce tric9.

11"

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

58

%e tru completa e6primare a co!ului ge etic al + iversului tre$uie ca omul s se eli$ereze material( e ergetic *i i &ormaio al 8lucru 'mpli it pri apariia co *tii ei care permite reprogramarea volu tar a mo!ului !e procesare a i &ormaiilor9. ;e !i a omului !e a se cre!e separat !e i treg( o i !ivi!ualitate( provi e tot !i mo!ul parial ecra at !e a ve!ea lucrurile *i co !uce la $locarea co e6iu ii cu Ka ca !e !ate a u iversului( la i voluie *i auto!istrugere. %e tru co ti uarea evoluiei omului( pe tru e6primarea ' tregului program al u iversului care s2i asigure completa i !epe !e este ecesar cuplarea co *tie t( voit( !orit la ivelul staio ar *i !eta*area !e lumea iluziilor 8proieciilor tra zitorii9 ce pertur$ *i impu &u cio area !ual a mi ii. ;oate acestea cer a tre ame t *i ' !reptarea ate iei spre i terior. :aptul c ' multe &ilozo&ii orie tale( lumea e6terioar a o$iectelor e co si!erat lumea iluziei A.a=aA( u i !ic ig ora a ori stupi!itatea acelor ga !itori( ci &aptul c aceast lume !evi e o ipotez !e lucru( e ecesar( ea &ii ! u e&ect al u ei lumi i &ormaio ale( mult mai pro&u !e. Accesul ctre acest ivel staio ar poate &i o$i ut a ula ! pertur$aiile !e orice &el( pa la ati gerea strii staio are a Creatorului; starea !e pace me tal( !e vi! sau ogli ! me tal este o oprire care e ec4ivale t cu ie*irea !i timp. :aptul c orice !i&ere calitativ sau ca titativ( material ori e ergetic( provi e !i tr2o !i&ere a i &ormaio al a ' ceput s &ie ' eles mai ' tai pri re!ucerea !i&ere elor calitative la !i&ere e ca titative 8culorile( gusturile( su t !i&ere e ca titative( ale &recve ei u ei a umite vi$ratii9( apoi pri u iversalitatea lim$a@ului matematic( sau !i a aliza i &ormaio al a ta$loului perio!ic al eleme telor c4imice. +lterior evoluia te4 ologic ori evoluia $iologic( ' care este clar i terve ia primor!ial a stocului !e i &ormaii !i co!ul ge etic 8selecia atural !evi e o selecie a programelor ce asigur supravieuirea sau sta$ilitatea sistemului la !i&erite pertur$aii( iar viaa u proces !e i struire( !e co struire *i tra smitere !e programe( pe tru a &i testate *i selectate( pe tru a o$i e eli$erarea *i rei tegrarea materiei ' 0ursa + iversului ma i&estat9( reprezi t !e &apt( o evoluie i &ormaio al 8o reacor!are( o co struire a rezo a ei ' tre ivelul ma i&estat *i cel ema i&estat9. 2.4.1. #6empli&icare7 puterile para ormale 8origi e( mo! !e o$i ere9. 1mul a creat azi ro$oi. Ace*tia su t !otai cu u sistem ce le asigur !eplasarea 8 u eaprat picioare se ile sau roi ca la Ou a4o! ori la .ari er ' ve!erea e6plorrii *i tra sportului ec4ipame tului !e i vestigaie cu care su t !otai9( *i cu u procesor i &ormaio al 8computer9 pe tru a soluio a o gam limitat !e pro$leme urge te 8celelalte i &ormaii urma ! a &i prelucrate ce tralizat ' tr2u computer situat la ce trul !e co trol al misiu ii sau !e ctre om9. %utem presupu e c ro$otul e6ecut mu ci sau activiti ' zo e periculoase pe tru om( cum ar &i zo ele puter ic ra!ioactive sau ocive !i pu ct !e ve!re termic( c4imic( meca ic.

111

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

3E

:ii ! special co struit pe tru aceste zo e( el u este !eteriorat *i u simte !ureri !ar se va uza ' tr2u i terval !e timp. ,o$otul este per&ect u it cu programul( cu or!i ele !ate !e om. Aciu ile lui su t !e &apt aciu ile creatorului lui( ro$otul &ii ! !e &apt o prelu gire a oastr( ca *i u eltele. 3 acest mome t( s presupu em c u ro$ot '*i mo!i&ic programul *i se cre!e o i !ivi!ualitate. #l ' cepe s se ia pe si e !rept sistem !e re&eri ( iar or!i ele *i programele solicitate !e creator ' cep s &ie triate *i selectate ' &u cie !e e&ectul aciu ilor ce tre$uie ' !epli ite asupra i tegritii sale. + ele aciu i 'i co vi ( le !ore*te( le repet( 'i satis&ac programul mo!i&icat( ce urmre*te a&irmarea propriei sale i !ivi!ualiti; se ata*eaz !e ele( &ii !c percepe e&ectul &avora$il al aciu ilor asupra strii sale; !evi e !epe !e t !e aceste aciu i ce ge ereaz a umite e&ecte 8plcere( ata*are9 care( pri repetare 'l captureaz ' $ucla !istructiv a u ui viciu 8cerc vicios9. Ctre alte aciu i !ezvolt &ric( aversiu e ' urma u or e6perie e cu e&ect egativ asupra i tegritii sale *i ast&el re&uz or!i ele primite. Apariia i !ivi!ualitii( a percepiei !e si e !rept e titate separat *i sistem !e re&eri al aciu ilor a ge erat apariia cu oa*terii !ualiste( a $i elui *i a rului. Ast&el este simulat pcatul primor!ial al omului care este cauza situaiei preze te !eczute a alu grii !i ,ai( a ig ora ei; &u cio area pertur$at a i4ileaz sau re!uce co tactul i &ormaio al cu Creatorul. 0imulta apariiei i !ivi!ualitii( ro$otul( care era i iial o prelu gire a creatorului( u $ra *i u oc4i al su s2a !ecuplat !e la uria*ul calculator ce tral( !e la ime sa $az !e !ate. 3 co seci ( gra!ele !e li$ertate ale ro$otului au !eve it limitate. #l a pier!ut lim$a@ul u iversal 8A!arul lim$ilorA9 *i a &ost evoit s co struiasc lim$a@e arti&iciale locale 8A;ur ul Ka$elA9. #ste ca *i cum u ro$ot '*i utilizeaz &u cia !e autoprogramare pe tru a ela$ora oi relaii cu me!iul *i cu seme ii( relaii care ' raport cu cele a terioare su&er !e u gra! limitat !e li$ertate. Ast&el( !ac ' &aa u ui ro$ot pe .arte apare u o$stacol eprevzut( i terco ectarea cu computerul ce tral *i cu omul rezolv pro$lema. 3 situaia ' care timpul !us2' tors al mesa@ului !i tre ro$otul !e pe .arte *i %ma t este !e 8 mi ute( a &ost ecesar !esce tralizarea capacitii !e procesare a i &ormaiilor pri i stalarea u ui computer la $or!ul ro$otului ' zestrat cu termi ale ce tripete 8se zori9 *i ce tri&uge 8e&ectori9. 3 mome tul ' care acest ro$ot se !eclar i !epe !e t( el u va !ispu e !e $a ca !e !ate !i computerul ce tral( ci !e u a re!us( pe tru utilizare cure t. )u va *ti cum s !ecla *eze motoarele rac4etei cu care este !otat pe tru a sri peste o prpastie( u va *ti s leviteze( s se teleporteze( sau ce s &ac cu aparatura pe care o are ' !otare. ,o$otul Ai !epe !e tA va locui umai ' camerele !e la su$sol !i tr2u ime s palat pe care u21 va cu oa*te; va &i sclav al circumsta elor ' co ti u sc4im$are. 3 cazul apariiei ego2ului 8co *tii ei propriei sale i !ivi!ualiti9 ei !epli irea come zilor 8pri trierea lor ' &u cie !e e&ectul presupus sau real asupra propriei i tegriti9 este !oar u ul !i e&ecte.

112

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 80 Co si!era !u2se ce tru 8evi!e t !i ig ora 9( ro$otul va acio a ' !irecia mo!i&icrii 8*tergerii9 programelor celorlali ro$oi !i @urul su( ast&el ' cat ace*tia s21 co si!ere u li!er 8e6ti !erea iluziei i !ivi!ualitii pri co trolul celorlali( a!ic pri susi erea e6terioar( orizo tal care u are e&icacitatea celei verticale( cu Ce trul( cu Creatorul9. De aici p' la revolta ro$oilor 'mpotriva omului( sce ariu !e co*mar ' literatura !e scie ce2&ictio ( u este !ecat u pas. %e tru a evita u ast&el !e !ez o!ma t( omul tre$uie s preva! !i co strucie programe a ti2virus( programe a ti2*tergere( programe !e $locare e ergetic sau !e i capacitare temporar a ro$oilor pa la mome tul !e !epa are. %ericolul co st ' utilizarea !i como!itate !e ctre om( a u or ro$oi pe tru !epa are sau utilizarea !e programe !e auto!epa are a ro$oilor i capacitai. De &apt( acei ro$oi !espre care vor$im su tem oi oame ii( care e cre!em i !ivi!ualiti( care acio m ce trai pe oi ' si e( care urmrim &ructul( rezultatul( ca*tigul ' urma aciu ilor oastre( e6ecuta ! &apte su$iective iar u &apte o$iective pe tru ceilali( pe tru )atur ori pe tru Dum ezeu. Oocaliza !u2 e ' acest corp ori ' mi tea oastr( a!ic !elocaliza !u2 e orizo tal ctre e6terior( re&uzm accesul la Ka ca !e !ate a + iversului( e ' !eprtm !e ' treg pe tru a rma e captivi ' !ualismul tra zitoriu o&erit !e iluzia satis&aciilor egoiste. ;rectori( sclavi ai atraciei pri plceri *i respi gerii 8aversiu i9 pri !ureri urmrim e6ti !erea razei oastre !e aciu e( e6ti !erea ego2ului ostru asupra celorlali( &ca ! oi victime ' tr2o sete !e putere( care u este !ecat o ami tire *tears a uria*elor posi$iliti pe care le aveam ca ! eram u ii cu Creatorul. .o!ul ' care este co struit omul &ace ca ' &iecare ivel s e6iste !e@a programul staio ar al + iversului. Atat ' atom cat *i ' ivelul molecular( ori ' cel &iziologic programele staio are &u cio eaz automat *i i terco ectat atat timp cat su tem i viata; moartea ' sem a ! &racturarea( !isco ti uizarea sau ruperea legturilor i &ormaio ale !e la ivel atomic 8c4iar su$cua tic9 pa la ivel &iziologic !i tre e titatea eter a80i ele9 si vasul sau 4ai a pe care o poarta i u ivesul ma i&estat8corpul9. )a*terea urmtoare i alt trup este prece!at !e *tergere !upa scoaterea !i &u ciu e pe tru !epa are 8!epa area presupu e *tergerea programului i !ivi!ual( uitarea e6iste ei prece!e te9. Co *tii a omului apare ca u ecra !e proiecie( ca o pelicul cu te siu e super&icial plasat !easupra u ui ocea programat A!up c4ipul *i asem area CreatoruluiA. Acest ocea programat reprezi t suportul material( e ergetic *i i &ormaio al sau suportul &iziologic al co *tii ei *i este ' co tact 4ologra&ic 8u i&icat9 cu ' treaga creaie. 3 clcarea legilor &irii( a programelor Creatorului u pertur$ umai e6teriorul( cum s2ar cre!e !i ig ora ( ci pertur$ c4iar suportul ecra ului co *tie t; pelicula e activat pre&ere ial( plasa e te sio at *i polarizat pe eul i !ivi!ual. Aciu ea pur e6terioar u e6ist( cci orice ' clcare a ormelor !e via ' e6terior( a co!ului !e programe se repercuteaz asupra suportului &iziologic al ecra ului co *tie t( care este pertur$at co !uca ! la !ereglri ale programelor i ter e 8$oli psi4osomatice ori auto!istrugere9; aciu ea

113

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 81 *i reaciu ea material ori e ergetic reprezi t o co seci a aciu ii *i reaciu ii ' pla i &ormaio al7 Aculegem ceea ce sem mA( iar sem atul este o aciu e !e pla tare a u or programe ' mo! co *tie t sau i co *tie t. 1mul este creat cu u sistem clar !e auto!istrugere( u &el !e A$om$A situat la i ter&aa co *tie t2sistem &iziologic suport. 0istemul !istructiv e6iste t este !oar o &a a i teraciei( cci tot aceea*i i teracie &ace posi$il accesul la $utoa ele !e coma ! pe tru capaciti eo$i* uite 8e6trase zoriale *i e6trae&ectoare9 *i la eli$erarea !i ivelul tra zitoriu al &ii ei( pe tru u irea complet cu Creatorul 8 ivelul staio ar9 8AKig .i !A 2 .area .i te a u iversului ' Me 9. ;ra ziia !e la &apte *i aciu i su$iective ce trate pe ca*tig( pe e&ect i !ivi!ual( pe rezultat asupra propriei persoa e( ctre &apte o$iective !e!icate Creatorului( celorlali &ace posi$il rei tro!ucerea programului i iial !e cupla@ i &ormaio al cu Ce trul 8naishBarm@a !i Larma Yoga; wu#wei !i taoism; vaira"@a !i Yoga 0utra9. #&ectul este !ispariia !ualismului cauz2e&ect( aciu e2reaciu e *i ie*irea !i iluzie( !i starea !e Azei !eczuiA crampo ai !e propriul eu. %ri smere ie *i umili re u m la &alsul ego( !escoperim 0i ele( !eve im $rae( oc4i *i termi ale ale lui Dum ezeu( a*a cum scavul ia locul stpa ului atu ci ca ! !evi e e6ecutor per&ect al coma !ame telor acestuia 8ve!eti A2ancha ?antraA7ACele Cinci C*rNi ale $nNelepciuniiA9. %uri&ica !u2 e pri iu$ire( pri !e!icarea aciu ilor( pri a$a !o are *i !eta*are !e ivelul tra zitoriu *i sta$iliza !u2 e pri practic co ti u( perio!ic( co *tie t 8ce tra !u2 e ate ia pe cale ( iar u pe scop9 o$i em ecra area pertur$aiilor !i toate ivelele. 3 urma acestui e&ort a&ectiv( volitiv *i !e ga !ire o$i em sta$ilitatea me tal( starea staio ar a ecra ului co *tie t( care ast&el !evi e i vul era$il la pertur$aiile !i lumea &e ome al *i iese !i ivelul tra zitoriu !ual( !eve i ! u sistem !e re&eri ' rezo a cu Creatorul. Aceast stare e !e umit Astarea i color( !e ogli !( !e vi! me tal( !e ' cetare a pertur$aiilor me tale( !e repaus a$solut( !e eli$erareA. )e eli$erm complet tra smuta !u2 e pri aceea*i &or care e poate !istruge 8co trola ! cupla@ul co *tii 2suport &iziologic9 *i realizm e6ti !erea co ti uitatii co e6iu ii microscopic2macroscopic( pa la ati gerea Co *tii ei Cosmice( !eve i ! u ii cu .area .i te. 0u tem aici *i pretuti !e i( ca *i Creatorul( !elocalizai( u ii cu sistemul !e re&e2 ri ( cu ecra ul staio ar o$i ut i terior( cu ivelul staio ar( cu co!ul ge etic al u iversului. Di sclavi ai propriului ego( !eve im li$eri( re!eve im ceea ce su tem( termi ale ale lui Dum ezeu; 6edevenim puntea (i locul in care >niversul devine con(tient de Sine nsu(iH se tre)este& Cauza pieirii !ar *i a mririi &ii tei uma e se a&l ' i teracia !atorat e6iste ei co e6iu ii !i tre co *tii *i suportul &iziologic al acesteia. 3 acela*i mo! ' care u &ocul e ociv ' si e( ci utilizarea lui gre*it ve it !i ig ora ( tot a*a este !escoperirea *i &olosirea co *tie t a acestei pu i sau legaturi cu sursa ( cu izvorul + iversului. Cu oa*terea real co !uce la tra sce!erea !ualismului e6terior2i terior( cci i ter&aa co *tii 2suport co *tii &ace ca orice aciu e e6terioar su$iectiv s co i reaciu ea i terioar *i i vers. 3 teracia permite ' mome tul realizrii staio aritaii pe u suport me tal tra s&ormarea su$iectivului ' o$iectiv( a!ic proiecia i terioar o$iectiv ' acela*i mo! magic ' care orice creaie !i u iversul tra zitoriu este o proiecie 4ologra&ic !i ivelul i &ormaio al staio ar. 3 Yoga *i ' te6tele revelate( u iversul ma i&estat este co si!erat Ao mi te ' &ormA sau Ao mi te soli!i&icatA.

114

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

82

0imulta eitatea *i cauzalitatea e6ter 2i tem u implic i!e titatea !i tre lumea o$iectelor *i lumea i terioar 8a i &ormaiilor9. Ati gerea strii staio are simuleaz mo!ul !e a*tere a lumii o$iectelor *i se pro!uce o tra ziie spre cauzalitatea i ter 2e6ter 8!i spre su$iectiv spre o$iectiv care '*i pier! separativitatea( !ualitatea9. + i&icarea o$iect2su$iect ' seam a$a !o area ivelului tra zitoriu *i realizarea i!e titii reale( permia ! cu oa*terea( co trolul a$solut *i eli$erarea. 3 scopul o$i erii tra ziiei spre starea !ivi ( ipoteza e6iste tei lumii e6ter e a o$iectelor !evi e e ecesar( iar Acarul u mai este pus ' ai tea cailorA cci ge erarea u se &ace !e ctre e ergie ori materie( ci !e ctre i &ormaie( ' acela*i mo! ' care co ceptul coma ! aciu ile *i percepia 8a!ic programul i &ormaio al coma !( ca *i ' tr2u calculator( ma i&estrile la ivelul ecra ului ori a altor termi ale !e recepie( prelucrare *i e6ecuie9. ,&!8%4 U' ?9G?9<9 69I9<4?9 (S76>?$) V$ ?64'S5$S9 (S56?$) ,&1& DiliaNia lin"vistic* (i conceptual* )u este u lucru pus la ' !oial &aptul c lim$ile i !o2europe e !eriv !i tr2u izvor comu 7 lim$a sa s>rit. #6ist o &iliaie asem toare a cure telor mistice( &ilozo&ice *i religioase !i ' treaga lume pe tru a cror ' elegere tre$uie s e a!resm celor mai vec4i cri ale &amiliei !e aiu i i !o2europe e7 literatura sa s>rit a "edel#r. .a6 .uller ' cartea sa AA cie t Sistor= o& 0a s>rit OiteratureA 818/?( pag. -39 scrie c7 AOiteratura ve!ic prezi t u !u$lu i teres7 apari e istoriei lumii *i istoriei 3 !iei. 3 istoria lumii( "edele umplu vi!ul pe care ici o alt oper literar ' orice alt lim$ u21 pot umpleA. Ui ter itz 8' AA Sistor= o& 3 !ia OiteratureA( 1?259 spu e7 ADac vrem s ' elegem ' ceputul propriei oastre culturi( !ac !orim s ' elegem cea mai vec4e cultur i !o2 europea ( tre$uie s mergem ' 3 !ia( u !e aceast strvec4e literatur este pstrat. 1rice pu ct !e ve!ere am a!opta su tem siguri c cel mai vec4i mo ume t !e cultur !i 3 !ia este simulta *i cel mai vec4i mo ume t al literaturii i !o2europe e pe care21 pose!m.A :iliaia *i ' l uirea li gvistic ' ca!rul &amiliei lim$ilor i !o2europe e este respo sa$il !e ' ru!irea pro&u ! sem alat ' meto!ele *i co ceptele &u !ame tale ale cure telor mistice( religioase *i &ilozo&ice pe care le ' tal im ' 1rie t *i 1cci!e t. <ectorul social *i pla etar al i &ormaiilor pri care !e!ucem e6iste a u ui ucleu !e cu oa*tere ese ial( !i care &ace parte sistemul Yoga *i varia tele sale( aplicate ' Ku!!4ism(

11/

?64?4? %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA 83 ;aoism( Me ori ' mistica cre*ti ( a &ost !e2a lu gul u ei ' !elu gate perioa!e lim$a@ul ver$al. Di&eritele ipostaze 8lim$i aio ale9 u su t !ecat verigi ' tr2u la al crui izvor este co si!erat !e ctre autoritile ' !ome iu o lim$ primor!ial( uitat( ale crei vestigii su t pstrate ' lim$a sa s>rit *i c4i ez. Kloom&iel! 8A;4e ,eligio o& t4e <e!aA( 1?"8( p.159 spu e7 A,ig2<e!a este cel mai strvec4i !ocume t scris al popoarelor i !o2europe e.A AAceast literatur este mai vec4e !ecat cea !i Wrecia ori 3srael *i atest ' altul ivel !e civilizaie al celor care au gsit ' aceasta e6presia co vi gerilor lor.A 8)icol .ac icol7 ASi !u 0cripturesA( 1?38( p&1.)& ,&2& ?e-tele revelate (Shruti) (i transmise (Smrti)& ,&2&1& Ieda n sens lar"O te-tele transmise (Smrti)& Cele patru "ede (1i$-"eda, Sama-"eda, Yajur-"eda :i Atharva-"eda) su t urmate !e u corp !e te6te e6egetic( cu care( 'mpreu ( co stituie "eda ' se s larg( &ii ! !e umite ' a sam$lul lor &shruti&, !octri a revelat 8literal7 Aceea ce a &ost auzitA( ceea ce se $azeaz pe revelaia !ivi *i pose! ' co seci autoritate a$solut9. ,estul te6telor religioase su t !e umite 1smrti1, !octri a tra!iio al 8literal7 ceea ce a &ost memorizat( tra smis9. Corpul !e te6te e6egetic ce co stituie "eda ' se s larg este &ormat !i 7 Samhita 8culegeri !e im uri9( Brahmana 8Ae6plicaii ritualeA9( Aranyaka 8Acrile p!urii sau !e*ertuluiA( care u eori su t parte compo e t a Ae6plicaiilor ritualeA 2 Brahmana), &panishade 8Acrile tai iceA( !i care o parte este !e aseme ea ata*at !e Brahmana) *i Sutra 8A&irul co !uctorA( co !e sri ' &raze scurte( !i&icil !e i terpretat &r a@utorul come tariilor( al co i utului te6telor Brahmana). 3 ca!rul scrierilor $azate pe tra!iie 8s>rt.7 AsmritiA sau AsmrtiA; pali7 AsatiA9 gsim7 Iedan"aH Shrauta#SutraH %rih@a#SutraH 5anu#SamhitaH 5aha harataH Bha"avad %itaH 6ama@anaH te-tele 2urana (i 'iti#Shastra. Dup aceast para tez asupra literaturii tra!iio ale sau tra smise (Asmrti.), reve im la literatura revelat (Ashruti.) a "edel#r. ;erme ul "eda, su$sta tiv masculi ( ' seam Acu oa*tere( ' elepciu e sacrA 8provi e !i r!ci a sa s>rit Avi!A7 a ve!ea( a cu oa*te9. Si !uismul !isti ge !ou &eluri !e "idya( literal7 cu oa*tere( !octri 97 a. cu oa*terea re!us (Apara-"idya) care co st ' tr2o cu oa*tere i telectual; $. cu oa*terea superioar (Para-"idya), care este i tuiia *i e6perie a spiritual; umai aceast &orm !e cu oa*tere permite accesul la 3lumi are( #li$erare *i ' elegerea +ltimei ,ealiti. Aceast cu oa*tere apare ' starea !e !eta*are !e corp 8vi!e4a9 ca ! Pilumi atul re u A ("idvat-Sannyasa) 8e6presie apare t co tra!ictorie( !eoarece ilumi atul

11-

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 8. u are !ori e9 s participe *i s i &lue eze eve ime tele !i aceast lume Brecu oa*tem o 2aciu ea( o 2implicarea( PDu2DeiA( !escris !e Oao ;seu ca mo! !e a &i al s&a tului taoist ' A?ao ?e :in"A 8i Ua!e Wiles7 ;ao ;e C4i g; i pi =i 7Dao!e@i g9C. 3 3 !ia(terme ul <e!a este u ume ge eric( pe tru cele mai vec4i te6te cu oscute( crora li se atri$uie o origi e *i o autoritate supra atural( !ivi ; tra!iia i !ia le co si!er o e6presie a logosului !ivi ( o realitate sacr( a$solut( !atorat !eci revelaiei (shruti) !ivi e. + alt terme utilizat pe tru a !esem a "edele *i celelalte te6te sacre ' acor! cu ele 8crile !e legi( come tariile( etc9 este Sastra sau Shastra 8lit.7 i vtma t( ma ual9. +lterior( terme ul shastra se re&er la tratatele relative la ' tre$rile !ogmatice *i &ilozo&ice ri!icate !e !octri a $u!!4ist. ,e!actate !e ga !itorii ce apari *colii .a4a=a a( ele reprezi t o i terpretare sistematic a &ilozo&iei e6pus ' Sutra. #le pose! u to !i!actic *i co stituie partea ese ial !i ;ripita>a c4i ez 8Ca o ul !e scrieri $u!!4iste compus !i trei pri7 "inaya-Pitaka, Sutra-Pitaka, A'hidharma-Pitaka). %e tru !ome iul care e i tereseaz 04astra reprezi t !eci te6tele ce co sem eaz !ate ale tra!iiei revelate *i care au o autoritate !e eco testat. 3 te6tele Yoga se recoma ! Astu!iul !e si eA (Svadhyaya) al <e!elor sau al tuturor te6telor sacre (Shastra) pe tru ca cel ce caut s se impreg eze cu ' vtura !i aceste scrieri; se recoma ! citirea repetat a te6telor cu voce sczut( ceea ce co stituie o e6cele t te4 ic spre a &i ' vate pe !e rost. Oa origi e toate te6tele au &ost tra smise oral !e 3a maestru la !iscipol( care era o$ligat s le ' vee pe !e rost. Svadhyaya este u a !i cele ci ci virtui e umerate ' sta!iul al !oilea (Niyama) !i ,a@a2Yoga( ' Yoga2 0utra co!i&icate !e %ata @ali 8Y0 2.329. .. Kiar!eau 8Oa %4ilosop4ie !e .a !a a .is4ra( %aris( 1?-?( p./89 !e&i e*te terme ul As4astraA !rept i struciu e ce e u reguli imperative( ' raport cu A karya+ 8Aoperaie ce tre$uie e&ectuatA9. #timologic shastra !eriv !e la AsasA 8a pe!epsi9( iar !icio arele co sem eaz se surile7 Acoma !( precept( co!( regulA. Shastra !esem eaz ' e6egeza gramatical tratatul lui %a i i *i regula gramatical. 3.2.2. %reze tarea caracteristicilor celor patru <e!a. .arele a sam$lu !e scrieri sacre !e umit "eda 8ce &ormeaz o ' treag literatur izvorat ' !ecursul timpului *i tra smis oral !i ge eraie ' ge eraie; !eci u o si gur lucrare( ca Bha"avad %ita ori o colecie !e cri compilate ' tr2u a umit mome t istoric precum ;ripita>a $u!ist ori Ki$lia cre*ti 9 are o lu gime care este !e *ase ori cat cea a Ki$liei *i este alctuit !i patru pri7 1. 1i$-"eda, 8lit.7 .cu oa*terea Bve!aC e6primat su$ &orma lau!elor( versurilor sacre( ca turilor BrigCA9 care mai este cu oscut *i su$ umele !e "eda versurilor( im urilor sau ca tecelor !e implorare.

115

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA 8/ Aceast "eda i clu!e peste o mie !e im uri care tre$uiau recitate ' cursul sacri&iciului ritual !e ctre preotul Sotar 8AstrigtorulA; u ul !i cei patru mari preoi ce prezi!au sacri&iciile rituale ' scopul !e a ' !upleca zeii s se $ucure *i s accepte o&ra !a9. 1i$"eda reprezi t cea mai vec4e mrturie e6iste t asupra literaturii 4i !use *i cea mai vast !i tre <e!as. Compus ' tre secolele T33 *i <333 '.e. .( aceast oper !ivizat ' zece Acicluri !e ca turiA ((andala) cupri !e 1"28 !e im uri( a!ic 1"/8" !e versuri. 2.Sama-"eda 8lit.7 A<e!a se i tii( egalitii me tale ' orice circumsta A 7sama8) sau "eda ca turilor( reprezi t o re!istri$uie a materialului !i 1i$-"eda 8!i cele 1/4? !e versuri !oar 58 u su t 'mprumutate !i 1i$-"eda). "eda ca turilor ce ' soeau pregtirea *i o&ra !a S#ma(n#ta ;<) !e ctre +!gatri 8Pca treulA( u ul !i tre cei patru mari preoi care ca ta *i prezi!a sacri&iciile rituale pe tru a ' !upleca zeii s accepte o&ra !a9 este *i "eda se i tii( egalitii me tale (samatva). Atitu!i ea !e se i tate *i egalitate me tal (samatva) reprezi t u a !i pri cipalele virtui ale Yoga; ea se o$i e !ep*i ! !ori a 8atracia9 *i repulsia &a !e &ii ele *i o$iectele lumii e6terioare. 3.Yajur-"eda (Yajna; lit.7 Asacri&iciuA; ume atri$uit lui "ishnu) sau A"eda &ormulelor !e sacri&iciuA pe care le murmur A!4var=u( u ul !i cei patru mari preoi care prezi!eaz !erularea sacri&iciilor sacre. 0e !isti g Yajur-"eda eagr( ' &orm ar4aic( tra smis ' ci ci volume cu versiu i !iverse (Samhita) realizate !e ctre patru *coli !i&erite 8ctre a ul 1""" i.e. .9 *i Yajur-"eda al$( mai rece t *i mai omoge ( !atorat ' mare parte s&a tului Ya@ aval>=a 8preot *i co silier al regelui Qa a>a !escris ' 1amayana). Yajur-"eda eagr este a!esea co si!erat A!ezor!o atA sau AamestecatA pe tru c prezi t o succesiu e !e ma tra rituale *i !e te6te ' proz &ur iza ! e6plicaii !e or!i teologic 8Kra4ma a9( ' timp ce Yajur-"eda al$ u este compus !ecat !i mantra. 4.Atharva-"eda sau A<e!a vr@ilorA este co sacrat Acu oa*terii &ormulelor magiceA *i co i e( !up u ii autori B31C( u material mai ar4aic !ecat cel !i 1i$-"eda 8!oar 531 im uri apari epocii 1i$-"eda), ' ciu!a &aptului c a &ost re!actat *i i clus ulterior ' r' !ul "edel#r. Atharva-"eda sau "eda lui At4ar2 va 8 umele u or mistici( preoi ai &ocului9 este co sacrat Acu oa*terii &ormulelor magiceA. Oimitele sale e&ii ! strict !e&i ite i se ata*eaz o lu g serie !e &panishade, ' ge eral !estul !e scurte. A!epii "edania u recu osc *i u utilizeaz !ecat u umr mic !i aceste &panishade3 (undaka-&panishad, Prasna&panishad, (andukya-&panishad. Atharva-"eda a co servat umeroase tra!iii populare( ceremo ii !e !esca tec sau !e $lestem( i ca taii upiale sau mortuare( ce apari eau celor mai vec4i preoi i !ie i At4arva . Oucrarea poate &i co si!erat ca &ii ! cel mai vec4i !ocume t !e me!ici i !ia ( i a ! co t !e e umratele &ormule magice 'mpotriva mala!iilor pe care le e umera. At4arva2<e!a era u i strume t i !ispe sa$il preotului !e la curtea regelui ' tr2o epoc ' care magia *i politica erau stra s legate 8sec. 33 '.e. .9( !ar *i u o$iect !e stu!iu pe tru cei ce caut o$i erea puterilor supra aturale *i eli$erarea cu a@utorul &ormulelor sacre 8.a tra2Yoga9.

118

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

80

3.2.3. ?ipuri de te1te ce alc*tuiesc Ieda :iecare !i cele patru "edas se 'mparte ' trei tipuri !e te6te ' &u cie !e co i ut( &orm !e preze tare sau !ata re!actrii. Aceste grupuri su t7 a9Samhita 8culegeri !e im uri( rugciu i( $i ecuva tri( lita ii( &ormule !e sacri&iciu9. ;erme ul Samhita !esem eaz ca trile *i rugciu ile !e o&ra !( reu ite *i clasate ' !i&eritele te6te ve!ice. Samhita, ce apari e 1i$ "eda co i e 1"15 im uri sau 1"/8" versuri . Samhita, ce apari e Sama "eda 1/4? versuri care( cu e6cepia a 58( &igureaz toate ' 1i$-"eda, !ar care su t utilizate ' tr2u scop !i&erit. Samhita, ce apari e !e Yajur-"eda al$( co i e rugciu i rituale ca ! ' proz( ca ! ' versuri( 'mprumutate !i 1i$-"eda Samhita. Atharva-"eda Samhita co i e 5-" !e im uri( !i care !oar a *asea parte provi !i 1i$-"eda; restul ocup o poziie special ' literatura ve!ic a (antra . $9Brahmana 8Ae6plicaiile ritualeA9 su t tratate !e proz care e6plic sem i&icaia ritualurilor !e sacri&iciu *i a ceremo iilor. ;oate cele patru "ede i clu! o Brahmana *i o i tro!ucere (vidhi) pe tru $u a utilizare a te6telor 0am4ita. Oa aceste te6te su t ata*ate e6plicaii (artharvada) variate care servesc !rept pu ct !e plecare pe tru co si!eraii *i re&lecii !e atur &ilozo&ic( ' ge eral !ezvoltate ctre s&ar*itul Brahmana *i regrupate su$ umele !e "edanta, a!ic As&ar*itul <e!elorA. c9Aranyaka 8Acrile p!urii sau !e*ertuluiA9 su t parial i cluse ' Brahmana !ar *i co si!erate parial i !epe !e te !e ctre u ii come tatori. Aranyaka su t a e6e ale Brahmana, cu care 'mpreu se ata*eaz !e te6tele Samhita ve!ice; !e u !e aparte e a &iecrei Aranyaka la u a !i tre "ede. Aceste te6te erau !esti ate lecturii *i me!itaiei mistice a si4astrilor( ce triau retra*i ' p!uri sau pustie. #le co i !escrierea u or ritualuri importa te *i co stituie pu ctul !e plecare pe tru &panishade. ,iturile *i practicile !e cult evocate ' Aranyaka erau co si!erate sacre *i !eose$it !e periculoase pe tru cei epregtii pri :ri@a !o"a care( !ac le e6ecutau prematur riscau s '*i piar! casa( $u urile *i c4iar viaa. Di aceast cauz !iscipolii u erau i struii ' zo ele locuite( ci !oar i izolarea p!urii ori a pustiului. !9 &panishade 8Acrile tai iceA; literal7 AupaA 2 aproape !e( A iA 2 @os( As4a!A 2 a &i a*ezat; !eci a &i a*ezat ' apropierea( !eci la picioarele u ui maestru( pe tru a primi secretele !octri ei9. &panishadele &ormeaz ultima parte a A shrutiA 8partea auzita sau revelat a "eda) *i co stituie pri cipala parte a "edanta, a sam$lul speculaiilor &ilozo&ice care co cluzio eaz "edele. + ii autori le co si!er 'mpreu cu Aranyaka !rept a e6e sau pri compo e te ale te6telor Brahmana.

11?

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

85

#le se !isti g pri tr2o mare li$ertate !e ga !ire( pri !esc4i!ere asupra tra sce2!e ei( caliti ce le &ac preioase omului care caut ' elepciu ea. 3 i ima tuturor +pa is4a!elor regsim ' tre$rile legate !e sem i&icaia lui Atman *i Brahman, !e i!e titatea acestor !ou co cepte( !espre sem i&icaia sila$ei sacre 1.. %ri tre cele !ousprezece &panishade pri cipale *itareya *i +aushittaki /panishad apari !e Rig eda, .handogya *i +ena /panishad apari !e Sama eda, !aittiriya, +atha, Sh etash atara, Brihadaranyaka *i Isha !e -a"ur eda(veda =#rmulel#r de sacri=iciu), iar #rashna, Mundaka *i Mandukya !e *thar a eda. Dup 0a >ara( upanishad este u su$sta tiv care !eriv !i A shad A8Aa !istruge( a sl$i ig ora ta ; a ati geA9; A upa A *i A ni A8pre&i6e9; A Bvip A8termi atie9. Dac aceast !erivare este acceptat( A upanishadA !esem eaz cu oa*terea a$solutului pri care ig ora a este sl$it *i !istrus. 3 co seci ( tratatele legate !e cu oa*terea A$solutului( a +ltimei ,ealiti( su t umite &panishade *i apari "edanta. ;erme ul "edanta 8prove i ! !i "eda *i antah7 As&ar*itA; a!ic scopul sau co cluzia <e!elor9 a !esem at la ' ceput &panishadele, !e*i astzi este utilizat pe tru a !e umi sistemul &ilozo&ic $azat pe ' vtura !i &panishade. &panishadele reprezi t poriu ea care ' c4eie *i co cluzio eaz "edele; ele co stituie Ascopul ce tral *i ' elesul ' vturii !i <e!eA( se a&irm ' come tariul lui 0a >ara asupra Brahma Sutra (Brahma Sutra sau "edanta Sutra este u rezumat ' a&orisme care trece ' revist ' vtura &panishadel#r). 3 .u !a>a +p. 8333.2.-9 *i ' 0vetasvatara +p. 8<3.229 se a&irm c ceea ce co i &panishadele este Avedanta vijnanamA3 ' elepciu ea "edel#r. 3 &u cie !e mi@loacele utilizate ' pregtirea a!evratei 3lumi ri( &iecare !i tre "edas poate &i 'mprit ' !ou pri7 %arma %anda, partea !e aciu e *i -nana %anda, partea re&eritoare la cu oa*tere. Samhita *i Brahmana apari poriu ii e6perime tale (%arma %anda), a stu!iului im urilor *i crilor liturgice( a ' vturii *i practicrii !atoriilor( ritualurilor( sacri&iciilor *i ceremo iilor. &panishadele apari -nana %anda, a!ic prii ce se re&er la cu oa*terea corect. + iu ea !i tre %arma %anda
8 u !e Barma7 a9 aciu e &izic sau psi4ic; $9 co seci a aciu ii &izice sau psi4ice; c9 suma tuturor co seci elor; !9 la ul cauzal al lumii morale9(

a!ic !i tre partea AactivA a "edas *i -nana %anda partea cog itiv este !e &apt calea clasic !i Yoga( care co !uce( pri cu oa*tere !iscrimi ativ (-nana) *i pri e6perime tare 8aciu e sistematic( co ti u i sotita !e vaira"@a9 la tra sce!erea lumii e&emere a &e ome elor( la co tactul cu si gura realitate eter ( imua$il *i i altera$il7 Brahman. Yoga a$or!at sistematic apare ' +pa is4a!ele tarzii. Acestea glori&ic cile Yoga( <e!a ta *i 0am =asa ori prezi t rugciu i !e i vocare a lui Shiva, Shakti ori "ishnu. #le apari mai mult te6telor Purana *i 2antra !ecat literaturii ve!ice. "edele, &panishadele *i co ti urile acestora ' Bha"avad %ita *i /hamma-pada relev li iile !e &or ale vieii spirituale tra!iio ale 4i !use.

12"

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

88

0imulta ( &panishadele reprezi t u mare capitol al istoriei spiritului uma care a !omi at &ilozo&ia( religia *i viaa ' 3 !ia timp !e cel pui 3""" !e a i. Yoga( ' acor! cu toate mi*crile &ilozo&ice cristalizate ulterior ' sisteme i !epe !e te era !e la ' ceput preze t ' "edas *i rezo a cu a&irmatiile !i &panishade. ;ipurile &u !ame tale !e e6perie spiritual( care se gsesc !escrise ' i ima tuturor religiilor istorice( !e*i su t e6primate ' mo!aliti *i gra!e !e claritate !i&erite( &ac o$iectul atat al te6telor revelate ("eda, Brahmana, Samhita, Aranyaka, &panishada) cat *i a te6telor tra smise .smrti.. 0istemul ,a@a Yoga e6pus !e %ata @ali ' Yoga 0utra sistematizeaz( reu e*te( ilustreaz *i lumi eaz calea e6perime tal ctre aceste e6perie e primare. &panishadele au i &lue at atat !irect cat *i i !irect 8pri $u!!4ism9 viaa cultural !i 1rie t 83 !ia( ;i$et( C4i a( Qapo ia( Coreea( Ce=lo ( .alaezia( %ersia9( !i Wrecia a tic 8logosul teozo&ic al eo2plato icie ilor9 *i !i 1cci!e t 8pri .eister #c>4art( Qo4a es ;auler( 0c4ope 4auer9 repreze ta ! ' c suportul cre!i elor *i co vi gerilor a milioa e !e &ii e uma e. #ste &iresc ca rspu surile care se asc ' mi te atu ci ca ! omul ' cepe s caute a!evrul( s u &ie &oarte !i&erite !e cele !i &panishade *i Yoga( cu atat mai mult cu cat acestea au revelat relaiile secrete *i sacre ale su&letului uma cu +ltima ,ealitate *i mo!ul e6perime tal !e i iiere a acestei relaii 8pe tru i tro!esc4i!ere9. Dac ' &panishade u putem gsi u si gur sistem $i e articulat !e ga !ire 8ci si teza ori reu iu ea mai multor sisteme9( acest lucru a &ost compe sat ulterior pri apariia celor *ase *coli &ilozo&ice (darshana) *i a te6telor &u !ame tale (sutras) ale acestor *coli. Astzi ca ! agresiu ea moral &ace pe oame i s capituleze( ca ! vaste e6perime te !e orga izare social *i politic( co struite cu e orme costuri !e viei ome e*ti *i su&eri e( se pr$u*esc( ca ! crizele te4 ologice 8materii prime( e ergie9 ecologice(eco omice *i !emogra&ice e &ac s e simim esiguri ' &aa viitorului( re!escoperim a!evrul c Asufletul uman este sin"urul refu"iuA. ,e!escoperirea cii !e eli$erare reprezi t o ' toarcere ' timp la !octri a primor!ial !i +pa is4a!e *i Yoga( o rea!ucere ami te a pri cipiilor ' elepciu ii( respectate !e toate civilizaiile galactice( care au reu*it s !ep*easc &aza autoa i4ilrii8o &aza i tal ita i cursul evolutiei oricarei &ii te atu ci ca ! cu oasterea si puterea pe care o are la !ispozitie este mai mare !ecat i telepciu ea sau !e capacitatea !e autocu oastere si autoco trol9. ,&2&.& ?e-te mnemotehniceO Sutra (te-te mi-te)& Sutra 8A&ir co !uctorA9BAi sem a ! Aa coaseA8i l$.lati aAsuereA;i l$.e glezaAseDA9C( &ace rezumatul co i utului Brahmana, pe care se $azeaz *i pe care 'l co !e seaz ' &raze scurte *i lapi!are 8a&orisme9 2 ' ge eral !i&icil !e i terpretat &r a@utorul come tariilor. Co ceptul !e regul sau !e i structiu e co cisa este re!at !e terme ul ge eric sutra A&irA8care ti e impreu a iste perle9( ApreceptA( Aa&orismA( Ama6imA. Acest terme are *i o accepiu e stilistic !esem a ! o carte i &orma co !e sat i care au &ost re!actate primele ma uale ale ritualismului ve!ic( care co i eau i !icaii e6puse i tr2o proz eliptic( @usti&icat !e ecesitile m emote4 ice ale u ei tra!iii tra smise pe cale orar !e la maestru la !iscipol.

121

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

8?

De&i iia tar!iv a terme ului sutra, !at !e .a!4ava 8sec. T3<9( este mai !egra$ stilistic7 ACei ce *tiu ce este o Sutra o cu osc ca pui ' sila$e( limpe!e( cupri z' ! !oar ce2i ese ial( cu multe &ee( easem toare cu im urile 8 u e6ist repetri9 *i irepro2 *a$ilA. ;erme ul Sutra !ezvluie pri sema tica sa legtura ' tre A&irA *i primul terme te4 ic utilizat pe tru a umi AregulaA. .ircea #lia!e s2a ocupat ' !eaproape !e sim$olismul &irului 8.ep4istop4eles et lEa !rog= e( %aris( 1?-2( p.2""22359 i sista ! asupra &aptului c literatura ritual( ' cepa ! cu 1i$ "eda, recurge la imagi ea &irului pe tru a e6plica sim$olic atat actul cosmogo ic( cat *i actul sacri&icial co ceput( ca !emers u i&icator *i i tegrator( ca o replic *i o rei tegrare a primului B' 1i$ "eda 8T( ?"(-9 apare &ormularea AMeii au esut sacri&iciulAC. :irul este a*a!ar cel pri care se leag( se or!o eaz lucrurile 8' trucat ptru !e pri ele9 *i este toto!at o cale !e acces( u !rum spre ceva. :irul i clu!e se sul !e legtur( co e6iu e( !epe !e . Des&*urarea sacri&iciului era ormat !e reguli(&ormule *i e&icie a sa !epi !ea tocmai !e respectarea riguroas a acestora; orice ' clcare a regulilor !e e6ecuie este o ArupturA ' Apa za sacri&iciuluiA pri care scap &orele magice( a ula ! u umai e&icie a actului sacri&icial( !ar ame i a ! toto!at pe cel care opereaz cu el. :irul care ' pla cosmic e6prima sim$olic or!i ea *i legile &izice 8rita( !4arma 9 capt ' pla ul actului ritual valoarea terme ului sat@a Aa!evar( e6actitu!i e 8' operaia ritual9A care ulterior a cumulat( pri !erivare( se surile !e Avali!itateA( Aa!evrA. 0e !isti g trei categorii !e sutra3 1.Shrauta-Sutra, care se $azeaz pe Shruti 8revelaia !ivi 9 *i se ocup !e e6ecutarea marilor sacri&icii. 2.>rihya-Sutra care ! regulie ce tre$uiesc urmate ' caz !e a*tere( moarte sau cstorie. 3./harma-Sutra, care &i6eaz !atoriile legate !e !i&eritele caste *i etape !e e6iste . Oa origi e( sistemele &ilozo&ice 4i !use 8!ars4a a9 erau !e aseme ea re!actate su$ &orm !e sutra. Cele mai cu oscute sutra su t "edanta-Sutra, Brahma-Sutra *i Y#$aSutra a lui %ata @ali. ,&,& Sistemele filo)ofice (Darshana) (i !o"a ,&,&1& Sistemele ortodo-e (i heterodo-e (clasificare (i caracteri)are) /arshana sau darsana ' seam 7 19 ve!ere( co templaie; 29 pu ct !e ve!ere( sistem &ilozo&ic. 3 primul se s ' seam ma i&estarea respectului &a !e u s&a t sau u loc sacru a crui Ave!ereA provoac spectatorului 8vizitatorului( turistului( peleri ului9 puri&icare *i $i ecuva tare. 1rice ' tal ire cu u maestru( !ascl 8guru9 sau cu u s&a t poate &i co si!erat ca darshana.

122

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

?"

3 al !oilea se s( terme ul darshana !esem eaz cele *ase sisteme &ilozo&ice orto!o6e (Shad-/arshana)3 Nyaya, "aiseshika, (imamsa, Samkhya, Y#$a *i "edanta. Acestea co stituie cele *ase *coli ale &ilozo&iei 4i !use *i su t co si!erate &iecare !i ele ca u Apu ct !e ve!ereA (darshana) compleme tar asupra realizrii spirituale. Vcolile &ilozo&ice 4etero!o6e cupri ! $u!!4ismul( @ai ismul *i *coala Carva>a &ii ! cali&icate !rept A i4ilisteA (Anastika A !e la Ana asti A 2 A u e6istA9 !eoarece respi g caracterul revelat al <e!elor precum *i autoritatea social *i spiritual a Kra4ma ilor. Acest criteriu !e clasi&icare este ireleva t !eoarece sistemul <e!a ta( cea mai cele$r !octri orto!o6( socotit ca o e6presie &ilozo&ic suprem a Kra4ma ismului( ' &orma pe care i2a !at2o 04a >ara 858828/"9 are mai multe a&i iti &ilozo&ice cu Ku!!4ismul !ecat orice alt !octri orto!o6. 0e6tupla clasi&icare a *colilor orto!o6e pleca !e la e6iste a u or sutra( Ate6te !e $azA( compuse !i raiu i m emote4 ice ' tr2u mo! laco ic( repreze ta ! &iecare o a umit tra!iie !e preocupri i telectuale sau &ormule spirituale. :iecare !i aceste sutra co stituie pu ctul !e plecare al u or e6egeze ulterioare alctuite !i come tarii *i su$come tarii cauzate !e am$iguitile *i mo!ul aluziv ' care au &ost re!actate( precum *i evoii !e a2*i apra tezele ' co troversa cu a!versarii $u!!4i*ti. (imamsa *i Y#$a su t co si!erate sisteme &ilozo&ice &r o poziie &ilozo&ic proprie. (imamsa este co si!erat !e u ii Acome tatori ca o pur e6egez a ritualismului ve!ic( ' timp ce Yoga este co si!erat o aplicare practic a &ilozo&iei Samkhya, o !iscipli &izic *i me tal ti za ! la realizarea u ei stri a$solute a co *tii ei. Drept !ova! este me io at a!aptarea te4 icilor Yoga atat ' $u!!4ism cat *i ' ma@oritatea cure telor spirituale i !ie e( i !i&ere t !e poziia lor religioas sau &ilozo&ic. Di tre !octri ele eorto!o6e( cea $u!!4ist este &r ' !oial cea mai importa t. 3 ciu!a !esti ului istoric( pri care tra!iia &ilozo&ic $u!!4ist a &ost practic elimi at !i su$co ti e tul i !ia ( ea rma e pri amploarea( origi alitatea *i a vergura tezelor sale si gura tra!iie 4etero!o6( care s2a putut msura cu cure tele &ilozo&ice $ra4ma ice. Oogica Nyaya *i &ilozo&ia "edanta care co stituie o sistematizare a i tuiiilor &ilozo&ice !i &panishade au su&erit i &lue a te6telor $u!!4iste. :ilozo&ia te6telor Qai a este !e mai mic amploare &a !e cea $u!!4ist( a!uca !u2*i o co tri$uie mai ales ' !ome iul logicii. Carva>a este cea mai laic !i tre !octri ele &ilozo&ice 4etero!o6e *i cea creia i se potrive*te cel mai $i e epitetul !e A i4ilistA. )ee6ista ! ici u te6t( aceast &ilozo&ie a putut &i reco stituit i !irect !oar !i mrturiile a!versarilor. A!epii !octri ei Carva>a au &ost cei mai caustici !e igratori ai autoritii <e!elor( ega ! e6iste a vreu ui pri cipiu ' a&ara lumii se si$ile. 3 ciu!a acestor apare e( ei co testau valoarea raiu ii *i cutau &ericirea ' ascez ca toate *colile mistice orie tale. 3 cele ce urmeaz e vom ocupa !e &iecare !i cele *ase *coli &ilozo&ice

123

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA (darshana) i !ie e *i !e relaia acestora cu Yoga. ,&,&2& '@a@a sau ?arBavidh@a

?1

Nyaya sau 2arkavidya 8stii a !ez$aterii( !iscuiei97 Nyaya 8literal7 @ust( logic9 !esem eaz *tii a !emo straiei logice; acest sistem a!opt o meto! !e i vestigaie &ilozo&ic a su$iectului *i a o$iectelor cu oa*terii uma e. Nyaya sem i&ic Aaciu ea !e a merge la r!ci a u ui lucruA pri cercetare a alitic *i logic. <ats=a=a a( come tatorul clasic al Nyaya-Sutra, !escrie aceast meto! ca Au e6ame critic al o$iectelor cu oa*terii pri !emo straie logicA. Nyaya-Sutra, pri cipala oper a lui Wotama( &o !atorul &ilozo&iei Nyaya 8sec. 3< sau 333 '.e. .9( ' cearc s armo izeze rezultatele raio ame tului logic cu !ogmele &ilozo&ice *i religioase !i Brahmana. Oogica Nyaya a co stituit o$iectul u or cercetri comparate !i partea lui Aram :re >ia 80cepticismul grec *i &ilozo&ia i !ia ( #!. Aca!.( Kuc. p.2"2219 iar A to Dumitriu i2a acor!at u spaiu larg ' cartea sa A3storia OogiciiA 8#!. Di!. *i %e!.( Kuc( 1?-?9. Cita !u2l pe 0ergiu Al2Weorge 8B35C( p.4/9 vom o$serva c *coala logicii i !ie e este !e &apt o A*tii a regulii *i sem uluiA( o A*tii a cu oa*terii secve ialeA7 ceea ce oi umim( pri tr2u tra s&er a alogic( logic i !ia ( co stituie !e &apt u amestec !e preocupri ce i !e epistemologie *i !e arta argume trii co ceput ca !iscipli ago al( !e umit !e i !ie i Aarta !e a !iscutaA (vadavidya) sau Parta !e a !ez$ateA (tarkavidya). Aceast !iscipli comple6 '*i marc4eaz preocuprile( semiologia pri cea mai vec4e !e umire a sa( hetuvidy,, A*tii a cauzala sau a sem uluiA sau hetusastra Aco!ul sem uluiA. De umirea cea mai comu este ' s cea !e =a=avi!=a A*tii a reguliiA sau anvikshikividya A*tii a cu oa*terii co secutiveA. Nyaya AregulA !eriv !e la r!ci a 7Aa mergeA( cu pre&i6ul ni 2 care marc4eaz &i6area *i care ca atare are valoarea etimologic !e Aa merge ' ( a i tra ' ( a se &i6a( a 8se9 sta$iliA( !e u !e Aa 4otr'A ' or!i ea cu oa*terii. Anvikshiti !eriv !e la r!ci a ver$al7 Ai>sA 2 Aa privi( a percepeA( cu pre&i6ul AanuA 2A!up( ' co &ormitate( co secutivA( av' ! se sul glo$al !e Acu oa*tere co secutivA. Di valoarea etimologic a acestor !oi terme i se poate !e!uce c logica &ii ! o A*tii a sem uluiA se ocup !e Acu oa*terea co secutivA( cu oa*tere $azat pe regul. ,egula logic a avut i iial ' 3 !ia u statut pe care 'l2putem cali&ica ' tr2u &el ca &ii ! para!o6al. Discipli a logico2epistemologic( co stitui ! u a !i cele *ase darshana este !e umit nyaya, AregulA( ' timp ce regula pe care se $aza raio ame tul i &ere ial 8a uma a9 u a cptat o !e umire proprie !ecat ' tr2o perioa! tar!iv. Co ceptul !e regul a &ost !escoperit *i ua at ' 3 !ia !e ctre e6egeii ritului *i gramaticie i. + e6emplu este Niyama, terme !e origi e ritual a!optat *i !e

124

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

?2

gramaticie i( ava ! se sul !e Aregul restrictivA. ;erme ul ge eric !e cea mai larg circulaie *i pro$a$il cel mai vec4i este sutra 8&ir9. 0i o im cu terme ul AsutraA este tantra 8&ir( te6t !epe !e t9( opus lui svatantra 8te6te i !epe !e te( care au propriul lor &ir9. 0ema tica &irului (sutra, tantra) sugereaz procesul !e or!o are( i tegrare *i este reluat ' terme ul Yoga 8A@u+A 2 a u i( co e6iu e( regul9. 3 trucat regula !omi ' treaga s&er comportame tal( logica va &i !e umit !e <ats=a=a a 8sec. 33323< e. .9 ca7 Alampa tuturor cu oa*terilor (vidya), suportul (upaya) tuturor actelor (karman), su$stratul tuturor virtuilor (dharma). 8' Nyaya-Sutra Bhasya, B3.1.1C7 Acome tariul clasicA al Nyaya-Sutra al lui Wotama( realizat !e <ats=a=a a9. 3 ca!rul i strume telor !e Acu oa*tere corectA (pramana) Nyaya Sutra 8sec. 33 sau 333 e. .9 trateaz !espre sem *i valoarea lui cog itiv. Pramana 8lit.7 Apro$a; cu oa*terea corectA; AmaA7 a msura; ApraA7 ' ai te9 !epi !e !eci( ca *i cu oa*terea *tii i&ic e6perime tal !e o corect i &ormare( care este ' msur s co !uc la crearea u ui co i ut !e co *tii (pramiti) opus memoriei. 3 me talitatea i !ia cu oa*terea corect (prama) u este co ceput ca o simpl re&lectare ' co *tii ( ci ca u act (kriya, karma) ' care regsim trei !i tre categoriile acestuia7 karaka8age tul9( katr8pacie tul sau o$iectul9 si o cauza (karana). 0u$iectul se regse*te ' pramatr Acel care svar*e*te o cu oa*tere corectA( cel !e2al !oilea ' pramana Aceea ce tre$uie cu oscut ' mo! corectA( 8o$iectul cu oa*terii9 iar Ai strume tul !e cu oa*tere corectA ' pramana. Acest ultim terme are *i valoarea !e A orm( ca o A( se s ' care este utilizat ' tratatele !e estetic( u !e !esem eaz criteriile o$ligatorii ale repreze trii plastice. ;oate *colile &ilozo&ice i !ie e accept co ceptul !e prama a( !i&ere ii !u2se !oar pri tipurile structurilor cog itive ce pot &i omologate ca atare. Oista cea mai cupri ztoare i clu!e *ase prama a8!ovezi97 819percepia se zoriala(pratyaksha) 829raio ame tul $azat pe sem ;i &ere ta; (anumana) 839mrturia ver$al (sa'da) 849i!e ti&icarea pri a alogie; raio ame tul $azat pe a alogie (upamana) 8/9presupu erea (arthapatti) 8-9a$se a (a'hava) (imamsa *i "edanta le accept pe toate. Nyaya umai pe patru 81(2(3(49( Samkhya *i Y#$a umai trei 81(2(39( "aiseshika *i Ku!!4ismul umai !ou 81(29( iar !harvaka !oar pe prima. Cu toate !eose$irile i!eologice ' tre *colile &ilozo&ice( raio ame tul i &ere ial pri sem (anumana) este acceptat !e toate 8cu e6cepia *colii i4iliste Carva>a9. Ast&el cu oa*terea !e!us pri raio ame t ocup locul al !oilea !up cu oa*terea !o$a !it pri percepie (pratyaksa) care este u a im acceptat. 0tra sa legtur ' tre percepie *i raio ame tul i &ere ial pri sem este motivul pe tru care

12/

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA ?3 epistemologia $u!!4ist susi e c4iar teza co &orm creia ' s*i percepia este u act i &ere ial. 4cest lucru este dovedit ast*)i e-perimentalH deoarece concepNia comand* percepNia; ceea ce percepem este &u cie !e programele su$co *tie te !o$a !ite ' cursul evoluiei &iloge etice *i o toge etice. 0copul tuturor *colilor &ilozo&ice i !ie e este tra ziia !e la multiplu la u u. +!=otta>ara( cel !e2al !oilea come tator al Nyaya-Sutra 8sec. <32<339 i tro!uce ca i ovaie &a !e te6tul i itial trei tipuri !e anumana3 819 anvayavyatireki Apozitiv *i egativA 8lit.7 pri co secuie *i e6clu!ere9( 829 kevalanvayi A umai pozitivA 8lit.7 umai pri co secuie9 *i 839 kevalavyatireki A umai egativA 8lit.7 umai pri e6clu!ere9. %rima anumana este !escris i Nyaya Sutra; cea !e a !oua !eriv !i re&eri a perceput; u o$iect co cret al cu oa*terii corecte u poate &i egat. 3 acest caz su$stratul( re&eri a o$iectual( !esem eaz ' treg u iversul care se ma i&est ' parte( 4ologra&ic. Oa o$iecia c ' u ivers ar putea s e6iste *i lucruri ecu oscute( rspu sul a!epilor *colii )=a=a este c pe tru o co *tii a$solut 2 cea a :ii ei 0upreme 2 u e6ist imic i cog osci$il. Anumana e6clusiv egativ este cea i care sem ul se a&l ' su$strat( a!ic sem i&icatul se co &u ! cu su$stratul( a*a cum valul u este !ecat o ma i&estare a apei( iar materia *i e ergia o ma i&estare a <i!ului %rimor!ial. A)ei( )eiA 8A ici aceasta( ici aceeaA9 reprezi t procesul !e !iscrimi are speci&ic !octri ei Advaita-"edanta, calea i telectual !e eli$erare a celui ce practic Q a a Yoga. Aceste cuvi te e6trase !i Brihadaranyaka-&panishad e6prim egarea u iversului &e ome elor( care ' vluie realitatea ultim a lui Brahman, care e opre*te s co statm c !oar Brahman si gur e6ist su$ e umrate &orme. %riza !e co *tii ( ' &aa lumii &e ome elor( c +ltima ,ealitate u este A ici aceasta( ici aceeaA co stituie u raio ame t A umai pri e6clu!ereA( care co ecteaz *coala )=a=a cu toate celelalte !octri e ce caut tra ziia !e la multiplicitate *i !ualitate la u itate. Vcoala )=a=a i tro!uce pri Dig aga 8sec.<2<3 e. .9 co ceptul !e vyapti. ;erme ul( !up cum mrturisesc toi cei care au ' cercat s2i gsesc u ec4ivale t ' voca$ularul ostru &ilozo&ic( este greu !e re!at. Derivat etimologic !e la Pvi2apA( Pa ptru !e( a cupri !eA( su$sta tivul vyapti '*i gse*te u ec4ivale t apro6imativ ' cuva tul Aptru !ereA; !e &apt( cuva tul e6prim o relaie ' tre !ou e titi7 vyapaka Acel care ptru !eA *i vyapya Acel care tre$uie ptru sA. "yapti e6prim ptru !erea total( e6empli&icat tra!iio al pri 7 impreg area $o$ului !e susa !e ctre uleiul su( sau a apei !e mare !e ctre sare. ;ra!ucerea pri Aco e6iu e i tri seca sau i varia$ilA (vidhya'husana), Aco e6iu e i !isolu$ilA( u re! complet valoarea terme ului care i clu!e o relaie asimetric( cauzal ca ' tre &um *i &oc 8&ocul este cel care ptru !e( iar &umul este cel ptru s9. ;erme ul !e implicaie propus !e ctre A. Lu st pier!e !omi area !i tre terme ii a&lai ' relaie !e coese ialitate (tadatnaya) *i !e cauzalitate (tadutpatti).

12-

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

?4

"yapti !esem eaz o a umit ierar4ie o$iectual ce u poate &i ' eleas *i perceput( !ar care ' pla ul relaiei semiotice este i versat; sem ul &u cio eaz Aca raiu eA pri tra sce!erea opoziiei ' tre se si$il *i i teligi$il( iar relaia semiotic u re&lect relaiile o$iectelor se si$ile sau i teligi$ile !ecat parial. %e tru i !ie i sem ul este mai a$stract !ecat co ceptul ' opoziie cu prerea lui C. Oevi20trauss care co si!era c7 A' tre imagi e *i co cept e6ist u i terme!iar7 acesta este sem ul...0em ul este mai pre@os !ecat co ceptul. Ao legtur ' tre imagi e *i co ceptA 8' cartea7 AWa !irea sl$aticA( Kucure*ti( 1?5"( p.1/?9. [,elaia !i tre vyapti *i sem 8spu e 0ergiu Al2Weorge B35C p./39 e !ezvluie c ierar4ia categoriilor raiu ii u este ierar4ia o$iectelor( a u iversului a*a cum se rs&ra ge ' co *tii a oastr( cu toate treptele sale !e a$stracie( ci tocmai rstur area acestei ierar4iiA. .o!ul ' care se ge eralizeaz regula ' raio ame tul semiotic i !ia (anumana) este !i&erit !e cel al premisei u iversale !i silogismul aristotelic iar rspu sul la aceast ' tre$are !i&ere iaz a$stracia mult mai mare a sem ului ' raport cu cea a co ceptului. ,egula sem ului care este umit Niyama, Aregul restrictivA !esem eaz pri cipiul !e limitare *i restra gere a u ei reguli a terioare. Datorit pri cipiului ecra rii succesive a s&erelor !e ma i&estare( cu oscut &ilozo&iei i !ie e *i parial *tii ei actuale 8&izica cua tic9( aplicarea regulii sem ului Niyama e arat c u se i sist !oar pe i!eea !e u iversalitate sau ge eralitate( ci *i asupra celei !e a!aptare la situaia co cret a u ui a umit ivel !e ma i&estare. Niyama este o trecere !e la a$solut la relativ( !e la ge eral la particular( !eci o regul !e aplicare a restriciilor ce !ecurge !i pri cipiul ecra rii. Am$iguitatea operatorului Aom isA a &ost remarcat !e A to Dumitriu 8' A3storia logiciiA( Kuc( 1?-?( p.3?123?-9 pleca ! !e la co tri$uia ese ial pe care logica me!ieval a a!us2 o logicii stoice7 ' tr2u caz u iversalitatea are se s colectiv ca ' propoziia Ptoi apostolii Dom ului su t !oisprezeceA( iar ' al !oilea caz u se s !istri$utiv ca ' Atoi oame ii !oresc s cu oascA. %ri co &uzia aprut ' tre aceste !ou ' elesuri se a@u ge la so&isme. Di cauza ig orrii celor !ou tipuri !e u iversaliti logica matematic a a@u s la para!o6ul Amulimii tuturor mulimilorA. Oogica *i raio ame tul i !ia ( utiliza ! regula sem ului( recurge eco !iio at la operatorul u iversal 8' sa s>ritAsarvaA \ tot !istri$utiv pri &iecare; toi( toate9 *i la su$or!o area co !iio al. ,egula !e restricie (niyana) se e6prim &ie pri tr2o su$or!o are relativ la su$iect( &ie pri tr2o su$or!o are circumsta ial !e loc7 oricareN&iecare sau oriu !eNacolo. Ast&el relaia !i tre sem 8&umul9 *i o$iectul i !icat 8&ocul9 se e6prim7 Aorice pose! &um( pose! &ocA sau Aoriu !e e6ist &um( acolo e6ist &ocA. Am$ele reguli !e su$or!o are 8su$iectiv ori spaial9 su t ge eralizri !e tip !istri$utiv.

125

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 E/ 1$iectul re&eri ei (adhikarana) !i legea u iversal u este mulimea oame ilor 8Atoi oame ii morA9( ci &iecare om ' parte 8Aom !e om merge ctre moarteA9. :ormularea i !ia a ge eralului i &orma !istri$utiva este lipsit !e am$iguitatea proce!eelor si tactice europe e ce recurg la operatorul u iversal Aom isA 8toi9 sau la co @u cia co !iio al A!acA. Lai=ata( come ta ! regula 8<333( 1(19 !i %a i i sta$ilea c operatorul u iversal sa s>rit Asarva. are trei se suri7 819 totalitatea tuturor o$iectelor (dravya), ca ' e6emplul Aa !ruit tot ce2i apari ea( 829 totalitatea mo!urilor (prakara), ca ' e6emplul Pva servi toate &elurile !e ma careA *i 839 *i totalitatea prilor (avayara), ca ' e6emplul Atoat pa za a arsA. 3 &i alul co &ru trii !i tre ge eralitatea premisei u iversale !i silogismul aristotelic *i cea a regulii sem ului !i raio ame tul i !ia o$servm aspectul colectiv( co ceptual( !escriptiv( !eclarativ( teoretic ' c4is al celei !i tai *i cel !istri$utiv( virtual( !esc4is( prescriptiv( ormativ( 4ologra&ic al celei !e2a !oua( izvorat !i e6perie a !irect a ,ealitii. ,egula sem ului ormeaz actul cu oa*terii &r a &i o regul pur co ve io al( ci u a e6tras !i ierar4ia relaiilor !i tre o$iectele !e co *tii ( pri i versarea acesteia. #ste reve irea la lim$a@ul primor!ial u iversal( la sem ul atural( care este( !up cum a&irma +m$erto #co 8' AOa &orme !el co te utoA( .ila o( 1?51 p.23( citat ' B35C la p./59 Aeleme tul i terpretativ comu al tuturor sem elor arti&iciale( !ar care este !e atur !i&erit !e aceea a sem elor arti&icialeA. Ca *i Aristotel care a avut am$iia ca pri silogistic s realizeze u mi@loc ce tre$uia s !uc !i colo !e cu oa*terea &aptului e6iste ial( la ese ( s !escopere Ape tru ce2ulA lucrurilor( *coala &ilozo&ic )=a=a caut cu oa*terea +ltimei ,ealiti !ar a@u ge la co cluzia c !escoperirea ese ei este u act al i tuiiei e6perime tale( mai presus !e cel al cu oa*terii i telectuale. Dup cum a&irm K. %arrai 8' A,ec4erc4es sur la ature et les &o ctio s !u la gageA( %aris( 1?42( p.1859 *i 0ergiu Al2Weorge 8B35C p./89 AAristotel a &ost e!rept cu sem ul !eoarece 2a ' eles relaia acestuia cu structurile i teligi$ile; ' !octri a i !ia ( ' ierar4ia ge eralitii sem ul8sim$olul9 !ei e u ra g i &erior sem i&icatului8orice sim$ol este !oar u recipie t al u ui co ti ut9. ,elaia !e la particular la ge eral 8cu oscut i !ie ilor9 era pe tru Aristotel *i o relaie i vers7 !e la ge eral la particularA 8,etorica( 1.2( 13/5$9. 3 Nyaya-sutra 811(2(?9 &orma (akrti) speciei( socotit ca o ma i&estare a ge ului (jati), este sem ul (lin$a) acesteia !i urm. ;eoria !espre vyapti a permis lui Dig aga s !escopere c ' comu itatea !e ese i teligi$il( ceea ce este mai !etermi at este sem ul celui mai pui !etermi at 8al ge eralului9. Aceea*i i!ee se a&l e6pus ' tr2o &orm mai pui e6plicit !e ctre %ata @ali( ' c cu patru secole ' ai te( atu ci ca ! citeaz !ou versuri ale u or autori ecu oscui( !up toate pro$a$ilitile a tecesorii si 8' 3<( 1(-(3 !i .a4a$4as=a cu Pradipa lui Lai=ata *i a lui )ago@i$4atta( .otital Ka arsi!as( Del4i( 1?-59. Oogica i !ia este posterioar gramaticii lui %a i i( As4ta!4=a=i 8Adhyy9 ACele opt cri 8' vturi9A ce reprezi t primul sistem ' c4egat al ga !irii i !ie e.

128

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

E0

Oogica i !ia este o epistemologie !u$lat !e o semiologie *i ' &aza ei mai ela$orat !ezvolt teorii sema tice strict !epe !e te !e aceasta !i urm. %a i i e2a !at o gramatic AatemporalA (akalaka), cum pe !rept cuva t o cali&ic come tatorii si( gramatic alctuit !i 3??- !e reguli e6puse ' mo!ul cel mai succi t posi$il( cu re&eri e ' cruci*ate( &ormalizat aproape matematic( recurga ! la metalim$a@ *i a6iomatizare. O. Kloom&iel!( pri tele structuralismului america *i :. !e 0aussure( al celui europea ( au &ost a!miratori *i cu osctori pro&u zi ai operei lui %a i i( oper ce este co si!erat ca &ii ! cel mai importa t mo ume t al culturii i !ie e *i toto!at si gurul eco troversat *i !eci omologa$il !i perspectiva coroziv a me talitii oastre europoce triste. %ri trecerea !e la li gvistica structural la cea ge erativ2tra s&ormaio al 8i spirat !i logica tra!iio al cat *i !i cea matematic9 oi aspecte !i ga !irea lui %a i i au i trat ' cea a oului cure t li gvistic. Wramatica ge erativ a lui C4oms>=( care a permis tra!ucerea cu a@utorul calculatoarelor a te6telor( asimileaz i &ormaiile ge etice *i comportame tul i sti ctual al reg ului i &rauma cu lim$a@ul( ' timp ce S. %i>e &ace a alogia ' tre lim$a@ *i procesul !e ucleaie !e la &ormarea cristalelor. 3storicul relaiei !i tre ga !ire *i lim$a@ arat c( ' ultim i sta ( aceasta este tri$utar accepiei mai largi sau mai restra se care s2a !at terme ilor respectivi. Oogos( a*a cum e apare la vec4ii greci( cu accepia co comite t !e Araiu eA *i !e Avor$ireA ' care era implicat toto!at *i o tologia( a ga@eaz ' tr2u mo! mult mai larg ' elesul celor !ou pla uri( re!use ulterior la logic *i gramatic. 3 preze t co ceptele ti ! !i ou s se lrgeasc( mai ales !i perspectiva li gvisticii *i a semiologiei *i u a logicii( recpta ! acela*i co i ut o tologic pe care21 aveau ' lumea vec4e. Vtii a mo!er regse*te ga !irea !e&i it pri relaia !i tre sem *i sem i&icat ' logica proceselor a orga ice( ' legile &izice cele mai ge erale care stpa esc lumea. Descoperi ! ' !i amica *i &ormele Cosmosului or!i e *i raiu e( *tii a mo!er le cali&ic ' terme i li gvistici( !eoarece ga !irea u poate &i co ceput ' a&ara lim$a@ului. Oogosul grec revi e ' lumea co tempora ( ' puritatea virtuilor sale &ilozo&ice( pe tru a !ep*i impasul co tra!iciei !i tre i teligi$il *i se si$il. 3mporta a acor!at cuva tului ' multe !i tre miturile cosmogo ice( u !e acesta apare ca &ora primor!ial *i ora !uitoare a lumii( co stituie o a ticipare a viziu ii !i *tii a actual( care pri teoria campului i &ormaio al &u !ame tal( &ace parte se sului *i u a$sur!ului. ;eoria celor !ou ivele8 1. ivelul suport( ema i&estat( ortoe6iste ial( i &ormaio al *i 2. ivelul ma i&estat( &e ome al( e6iste ial9 u este !ecat o re' toarcere !i perspectiv mo!er la tra!iie. 3 Bha"avad %ita 83T 49 se spu e7 A' treag aceast lume este !es&*urat !e mi e 8care su t9 &orm ema i&estat; ' mi e stau toate &ii ele *i eu stau ' eleA. 3 alt loc 8KW <33 2497 ACei &r mi te m cre! Cel )ema i&estat i trat ' starea !e ma i&estare; ei u cu osc atura mea superioar ecli tit( supremA. Caracterul a ticipativ al u ei opere !ata ! !e peste !ou mile ii *i @umtate

12?

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

E3

capt amploare astzi ' succesiu ea perspectivelor li gvisticii co tempora e. #rorile ce i2au &ost atri$uite maestrului i !ia ( ' cepa ! cu U. D. U4it e= !e a &i arti&icial( esistematic( stri !e criteriile o$iective( istorice( s2au !ove!it a &i propriile oastre erori !i perioa!a copilriei *tii i&ice. %a i i i tuie*te *i sta$ile*te relaia li gvisticii cu &ilozo&ia !eoarece tezaurul i &ormaio al revelat ' lim$a@ este o parte compo e t !i ceea ce Pun" umea Ai co *tie tul colectivA. :ilozo&ia lim$a@ului a &ost catalizat !e lucrarea lui %a i i *i !e come tariile pe margi ea acesteia; primul come tariu Sam"raha( care s2a pier!ut( era o vali!are &ilozo&ic a gramaticii. 3 sec. 333 *i 33 '.e. . urmeaz come tariile lui Lat=a=a a *i %ata @ali( care cu toate !esc4i!erile i ci!e tale spre &ilozo&ie rma ' a sam$lul lor scolastice *i &ormaliste. De a$ia versiu ea lui K4artr4ari 8sec. < e. .9 restituie ceea ce era implicit ' laco ismul te6tului( iar &ormalismul lui %a i i capt o acoperire( i tegra !u2se ' tr2o !octri a logosului. Ast&el cultura i !ia ri!ic gramatica la ra gul !e !ars4a a( A*coal &ilozo&icA 8lit. Ai strume t !e cu oa*tereA9(i accepia cea mai larg a acestui ultim cuva t. Apariia a alizei lim$a@ului ' tr2o epoc atat !e ' !eprtat( ceea ce s2ar putea umi Amiracolul gramaticii i !ie eA este ' s o co seci a u or &actori o$iectivi. ;erme ii *i meto!ele te4 ice ale lui %a i i au &ost preluate atat !irect cat *i i !irect !i speculaia ritualist; 3 !ia este si gura posesoare a u ei literaturi ce ilustreaz atat me talitatea ar4aic 8literatura ve!ic9 cat *i o 4erme eutic a te6telor mitico2rituale( si gura auto2e6egez a e6perie elor2sim$olice. 3zomor&ismul ritului cu lim$a@ul 8am$ele &ii ! sisteme !e sem e9 a &ost sem alat prima !at !e :. !e 0aussure. )ime i u mai cre!e astzi c ga !irea mistic !i&er calitativ !e ga !irea pozitiv( !i&ere a co sta ! !oar ' mo!ul cum a &ost co ceput o$iectul ga !irii *i implicit raportul !i tre cele !ou pla uri 8raport su$iect2o$iect( vertical sau orizo tal9. Wa !irea mitic( co si!erat a terior AprelogicA este recu oscut ca pozitiv !e C. Oevi20trauss( care a&irm Apoate vom !escoperi ' tr2o zi c aceea*i logic opereaz ' ga !irea mitic *i ' ga !irea *tii i&ic *i c omul a ga !it ' tot!eau a la &el !e $i eA 8B35C p.159. 0peculaia mistico2ritual se tra s&er ' pla li gvistic in co te6tul cultural i !ia ( !ove!i ! pozitivitatea celei !i tai. 3 Satapatha Brahmana 83(/(2(1/9( cel mai vec4i !i tre te6tele ritualismului i !ia ( este co &ru tat ga !irea cu lim$a@ul ' tr2u mo! la care ar putea a!era orice ga !itor al vremii oastre7 AAcolo u !e era Cuva tul( totul se 'mpli ea( totul era i teligi$il; acolo u !e era mi tea imic u se 'mpli ea( imic u era i teligi$il( cci re&le6iu ea i tim rma e i i teligi$ilA. Wramatica *i &ilozo&ia i !ia a lim$a@ului caut evi!e ierea virtuilor operaio ale i tri seci( ma i&estate *i la ivelul &ormelor li gvistice. %ri co trolul &orelor !e atracie *i respi gere ale &ormelor este mo!elat realitatea( ' tr2u mo! a alog proieciilor magice ale ritului; su$iectivul este tra s&erat o$iectivului( su$iectul ava ! acces la co trolul spaio2temporal al lumii. Acest co trol spaio2temporal !ep*e*te spiritul &austic( marile

13"

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

E8

am$iii !e !omi are a lumii *i a seme ilor. De*i apare t s2a !eta*at !e real( pierza ! temporar imperiul lumii ' &avoarea e6perie ei su$iective a spiritului( pe tru a surpri !e &orma ese ial a lucrurilor( ' realitate a o$i ut ca *i ' Yoga ' r!ci area e6perime tal ' +ltima ,ealitate( ' r!ci are care2i permite eli$erarea. Deoarece orice i cursiu e pro&u ! ' semiologia i !ia cere s e ocupm mai ' tai !e sem ' logica i !ia ( am preze tat *coala lui %a i i ' ca!rul *colii )=a=a; logica &ii ! o A*tii a sem uluiA( o *tii ce se ocup !e Acu oa*terea co secutivA( o cu oa*tere ce se $azeaz pe regul. 3 situaia ' care %ata @ali( &o !atorul &ilozo&ici Y#$a 8$azat pe Samkhya, care co stituie u a !i cele *ase /arshana), o !e&i e*te ca u e&ort meto!ic !e a a@u ge la eli$erare pri sti gerea proiectiilor !e pe ecra ul me tal8vrittis9 pri participarea !i&eritelor compo e te ale aturii uma e( atat &izic cat *i psi4ic( a!ic pri e6perie su$iectiv( pri ' r!ci are e6perime tal ' +ltima ,ealitate( ' seam c Yoga reprezi t o aplicare a a alizei logice !i Nyaya, u tra s&er !i pla ul ritual *i li gvistic ' pla ul e6perime tal( a!ic o !esvar*ire( o eli$erare !i pla ul cu oa*terii relative( e6iste iale. Wramatica vzut ca !ars4a a *i *coala )=a=a argume teaz *i gara teaz e&icie a acestui tra s&er magic( !eoarece umai pri Yoga poate &i !es&cut o!ul gor!ia ( a!ic poate &i o$i ut e6perime tal implicaia ' tregului ' parte( ca urmare a ' r!ci rii practica tului ' +ltima ,ealitate( ' AOogosul Divi A 8al crui corespo !e t mo!er este Campul 3 &ormaio al 4ologra&ic ori Ka ca !e !ate a + iversului9. Di aceast cauz este !i&icil !e !etermi at cu precizie !ac %ata @ali( autor al Yoga 0utras( este acela*i cu cel ce a re!actat come tariul gramaticii lui %a i i umit .a4a$4as4=a. #stimrile relative la !ata apariiei Y#$a Sutra oscileaz ' tre secolele 33 '.e. . *i 3< e. .( ' timp ce (aha'hashya pare a &i re!actat ' secolul 33 '.e. . Di&icultatea !isti gerii autorului (aha'hashya !e cel al Y#$a Sutra este cu atat mai mare cu cat ' a&orismul 8Y0 3.159 !i Y#$a Sutra, %ata @ali &ace !isti cia ' tre cuva t (sa'da), o$iect (artha) *i se s ori co ti ut me tal (pratyaya)3 Aaceste pri amestecate *i co &u !ate ' mo! cure tA. Atu ci ca ! acestea !evi o$iecte separate ' me!itaia =ogi ului( pot co !uce la !o$a !irea &acultii supra ormale 8si!!4i9 !e a ' elege lim$a@ul sau graiul tuturor creaturilor. Acest a&orism u este co sem at ' mo ogra&ia !e!icat Ase suluiA ' ga !irea i !ia ( iar come tatorii -oga Sutra pier! !i ve!ere a sam$lul 8orga izarea a6iomatic circular a tratatului lui %ata @ali ' acor! cu !octri a )=a=a9. 3 raport cu !e&i iia occi!e tal( cea !at !e logicie ii i !ie i u este caracteriza t 8!at !e ge ul pro6im *i !i&ere a speci&ic9( o e u are a tuturor otelor ei are u caracter restrictiv. Oogica i !ia !isti gea AudesvaA( care era !escrierea u ui o$iect( !e lakshana, caracterul u ic( !e&i iia acestuia( care !up cum preciza <ats=a=a a 8)=a=a20utra K4as=a 83(1399 Aeste calitatea (dharma) ca &actor !e !elimitare (avachedaka) a o$iectului !escris( !e o$iectele care u su t elA.

131

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

EE

De&i itia Nyaya cuta s pu !egetul pe acea proprietate care u mai apari e ici u ui alt o$iect. De&i iia u viza o !escriere complet a ese ei ci s i !ice ceea ce( ' aceast ese ( u2i apari e !ecat ei si gure. %ri aceast !e&i iie u avea loc u act !e cu oa*tere( ci !e recu oa*tere( u g osologic ci pragmatic. )umai pri egare 8A)ei( )eiA9( pri e6clu!ere progresiv (kevalavyatireka) se a@u ge la i!e titatea !i tre o$iectul sem i&icat *i su$stratul e6iste ial. De&i irea !i )=a=a !esem eaz mo!ul e6perime tal utilizat ' Yoga pe tru !escoperirea 0i elui( ese ei propriei oastre &ii e. ;oate ramurile !i ca!rul practicii Yoga au !rept scop resui gerea &luctuaiilor me tale (vritti) *i cauzelor acestor mo!i&icri (klesha), elimi area i tiparirilor (samskara) *i co !iio rilor !iverse( pe tru ca ati ga ! starea epertur$at( s e putem recu oa*te. Nyaya-Sutra come tat !e <ats=a=a a arat c e6ecutarea u ei come zi tre$uie susi ut pri motivaii( care s co tri$uie la co vi gerea celor ce urmeaz s o ' !epli easc( la !o$a !irea co simma tului. %e tru practica Yoga( )=a=a reprezi t argume tul logic &u !ame tal( &ii !ca Aceea ce se petrece @os este la &el cu ceea ce se petrece susA( !eoarece aceea*i realitate se ma i&est ' &iecare eta@ &e ome al. %erspectiva &ilozo&ic a gramaticie ilor rma e apropiat pri !ialectica ei !e cea a lumii ar4aice *i toto!at !e prelu girile !irecte ale acesteia ' Yoga( ' care te siu ea !i tre + u *i .ultiplu se rezolv ' i timitatea co cret a propriei &ii e( cu a@utorul e6perie ei mistice. 0i cretismul &ilozo&iei gramaticale cu Yoga *i ta trismul este remarcat !e .. #lia!e 8' 7 .ep4istop4eles et lEa !rog= e( %aris( 1?-2( p.1429 ca ! spu e7 Aimagi ea oului ca meta&izic pre&erat a lui K4artr4ari( pe tru a e6pu e trecerea !e la + u la .ultiplu *i i vers( este preluat !i te6tele ar4aice 2 ea revi e e' cetat ' 1i$-"eda *i &panishade, &ii ! u ul !i mo!elele !e tra sce!ere a tuturor opoziiilor. <irtuile soteriologice ale gramaticii su t e6primate ' mo! !irect !e K4artr4ari ca ! o ume*te AYoga cuva tuluiA 8' <a>=apa!=a( 3(2"9( ca ! o cali&ic Aapropiat !e Brahman, ascez a ascezelorA( Apoarta salvrii( reme!iu al impuritilor vor$iriiA 8i$i!. 3(149( Aprima treapt pe calea realizrii spirituale B...C calea !reapt( calea regal( pe tru cei ce caut ma tuirea 8i$i!. 3(1-9. ;oate aceste aprecieri tre$uie ' elese ' spiritul u ei a umite soterologii i !ie e( co &orm creia !esvar*irea u se !o$a !e*te pri ruperea !e e6perie a empiric( ci !impotriv( pri asumarea *i !omi area acesteia. Drumul spre >nu presupu e para!o6ul a ga@rii ' .ultiplu( cupla@ul total cu lumea &e ome al ' c!ere &ur izeaz impo !era$ilitatea( eli$erarea !i .ultiplu *i cucerirea acestuia pri tr2o e6perie co cret *i luci!. A*a precum ' practica *i asceza Yoga se caut !o$a !irea u itii ' i timitatea e6perie elor psi4o&iziologice( ' actul eroic al tra s&igurrii acestora( tot a*a *i gramatica sa s>rit( cea mai sever *i mai !i&icil !i tre !iscipli ele i telectuale ale lumii i !ie e( !esc4i!e calea spre Alumi a i tuitiv pri rigoarea !omi rii asprelor sale reguli ce vor$esc pa la urm !espre ipostaze ' .ultiplu ale ver$ului u icA.

132

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 100 Ca *i Yoga( gramatica *i logica su t !iscipli e ale regulilor( care puri&ica ! co cretul( &ac s tra spar ima e a u ei u ice realiti7 A+ ul care s2a !ivizat ' .ultiplicitate pri procesul !i&ere ierilor este B' s*iC gramatica( spre care !ac te ' !repi( 'l !o$a !e*ti pe supremul BrahmanA ("akyapadiya, 3(229. A*a cum este postulat ' li gvistica co tempora ( se cu oa*te astzi c !i colo !e !iversitatea tuturor lim$ilor e6ist o &orm u ic( iar acest lucru u le era stri &ilozo&ilor i !ie i ai lim$a@ului7 ACuva tul !i lim$ile !iverselor ri( !e*i cu &orma proprie !i&ere iat( u ' ceteaz s ai$e la $az o si gur sem i&icaie 8come tariul lui Sarivrsa$4a la "akyapadiya 3(/9. Accesul la &orma ascu s ' straturile a!a ci ale co *tii ei !ep*e*te ' perspectiva i !ia sem i&icaia simplei cu oa*teri *tii i&ice. Do$a !irea &ormei care se ma i&est ' lim$ este simulta atat u acces ctre zo ele a!a ci ale psi4ismului( cat *i u mi@loc !e u i&icare a strilor !e co *tii . Aceast u i&icare !e&i e*te !iscipli a Yoga ' ' tregul ei. Ca orice activitate semiautomat( cum este cea muscular ori cea respiratorie( activitatea li gvistic 8!e alt&el stra s legat !e aceasta !i urm9 2 !evi e o parg4ie ' e&ortul !e u i&icare a ivelurilor psi4osomatice !e care !epi !e. )u ' tampltor &o emele( sila$ele *i alte structuri li gvistice su t utilizate ' te4 icile !e co ce trare *i !e me!itaie 8te4 icile !i .a tra Yoga9. 3 Yoga te4 icile li gvistice su t valori&icate ca &orme sim$olice( atat ' repreze tarea *i evocarea ivelelor e ergetice psi4osomatice 8vezi7 c4a>ra9( cat *i ' e6erciiile !e co ce trare *i me!itaie me tal asupra u or !iagrame sim$olice 8ma !ala( =a tra9. ,&,&,& IaisheshiBa sau Iai(e(ica "aisheshika 8lit.7 Acare se re&er la speci&icitiA9 este cel mai vec4i !i tre cele *ase sisteme &ilozo&ice 4i !use (darshana). #la$orat !e La a!a( acest sistem !escompu e !iversitatea aturii ' *ase categorii (Padartha)3 19 /ravya 8su$sta ele9; 29 >una 8calitile9; 39 %arma 8aciu ile9; 49 Samanya 8ge eralitile( mulimile9; /9 "ishesha 8particularitile( i !ivi!ualitile9; -9 Samavaya 8coe6iste a ecesar; legtura !i tre ' treg *i parte( !i tre calitate *i su$sta ( !i tre e&ect *i cauz( !i tre ge eral *i particular9. Aceste *ase %a!arta 8!e orie tare mai !egra$ *tii i&ic !ecat &ilozo&ic9 u su t simple co cepte( ci corespu ! u or e titi reale (artha) !esem ate !e ctre ume corespo !e te (Pada). La a!a a e6pus sistemul su ' "aisheshika-Sutra, care co i e zece capitole (Adhyaya). Cu oa*terea celor *ase categorii !epi !e !e 'mpli irea !atoriilor8!4arma9 *i co !uce la &ericire( eli$erare. %e tru a sta$ili o pu te cu celelalte sisteme &ilozo&ice vom a aliza terme ul AakashaA. %e trul atomismul "aisheshika, eterul spaial (akasha) este su$stratul so oritii( eleme tul care tra smite su etul.

133

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 101 Dup cum remarca *i A. :ouc4er B' 7 AOe Compe !ium !es ;opiFuesA 8;ar>a2 0amgra4a9 par A am$4attaA( %aris( 1?4?( p.35238C7 A#terul are o poziie me!ia ' seria celor ou su$sta e &ca ! trecerea !e la cele patru eleme te se si$ile la cele ci ci ultrase si$ileA. ;ra!ucerea terme ului sa s>rit A akasha A pri Aeter spaialA este !estul !e apro6imativ. 3 ga !irea i !ia ( akasha este co si!erat ca u pri cipiu al lumi ozitii. 3 toate *colile &ilozo&ice i !ie e( i clusiv ' $u!!4ism( akasha @oac u rol importa t. 3 !hand#$ya&panishad 81.?.19 se spu e c Atoate e6iste ele su t scute !i akasha *i se re' torc ' akashaA. #terul spaial este co si!erat ca o realitate o$iectiv *i su$iectiv ' acela*i timp( !eoarece spaiul !i i teriorul i imii ' care st 0i ele *i se !ezvolt activitatea psi4ic 8spaiul co *tii ei9 este !e umit *i el tot akasha. 04a >ara co si!er eterul co !iia preala$il a oricrei e6iste e *i pri cipiul Acare co &er locul su &iecrei e6iste eA. #terul spaial este o ipostaz a vi!ului( a +ltimei ,ealiti( suportul 4ologra&ic u i&icator al tuturor lucrurilor 8' care se suprim *i !ualitatea su$iect2o$iect9. A*a cum vom arta ' co ti uare( vi!ul co stituie umitorul comu al tuturor cure telor mistice orie tale *i u a !i tre marile ' tre$ri ale *tii ei actuale 8&izica vi!ului( !iagramele vi!ului( teoria cua tic a vi!ului9. 0e sta$ile*te ast&el( atat o pu te ' tre Yoga *i celelalte ci ce urmresc vi!area e6perime tal a ecra ului me tal( cat *i cu &izica vi!ului &izic 8!i care se asc *i ' care !ispar particulele eleme tare( ca *i cum ar &i soli!i&icri 8' g4eri9 temporale ale 4ologramei( localizari ' tr2u ocea cu Aapa etericA ce umple ' treg + iversul. E ,&,&. 6elaNia dintre "andireH lim a+H informaNie (i !o"a& ;emei icia logicii( care este o !iscipli limitat umai la a umite e6presii li gvistice presupu e o $u a aliz li gvistic. ,elaia !i tre ga !ire *i lim$a@ '*i gse*te oi soluii ' raport cu cele cu oscute pa a ' preze t !i co &ru tarea a trei !iscipli e( practic auto ome7 logica( li gvistica *i semiologia. 3 co te6tul ga !irii i !ie e( spre !eose$ire !e cel europea ( relaia cro ologic *i implicita &iliaie ' tre cele trei !iscipli e este semiologia( li gvistica *i la s&ar*it logica. ;e6tele logice( posterioare celor gramaticale au $e e&iciat !e a aliza lim$ii sa s>rite. Oogica i !ia este o epistemologie !u$lat !e o semiologie( iar ' &aza ei ela$orat !ezvolt teorii sema tice. Acesta relaie evi!e iaz ge eralitatea semiologiei *i su$or!o area li gvisticii( !eoarece lim$a@ul ver$al reprezi t !oar u ul !i sistemele semiologice. 3 1cci!e t( pri sistemul lui Aristotel( care a ' ceput cu logica 8cea mai restra s !i tre cele trei !iscipli e9 s2a imprimat o te !i ce a !omi at ' treaga evoluie ulterioar a i!eilor. )oi( europe ii am !escoperit succesiv *i implicit !epe !e t ' tai logica( apoi li gvistica *i ' cele !i urm semiologia( merga ! !e la particular la ge eral. Cu oa*terea ' tregului !i parte co !uce la co &uzii i ere te( re!ucio iste. Co cluzia relativist a pluralitii !e sisteme logice *i ' co seci a pluralitii !e lim$a@e( &iecare !i tre acestea

134

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

1"2

co stitui ! o lim$ riguroas( A$i e &cutA( lipsit !e am$iguitatea lim$ilor aturale( apari e ultimei versiu i a logicii europe e7 logica matematic. 0ocrate( ' Crat=los( mrturisea c pro$lema lim$a@ului Aeste pro$a$il cea mai mare !i tre toateA. %ri aceasta( u umai c2i acor!a prioritatea ' raport cu logica( ci a ticipa preocuprile co tempora e asupra i &ormaiei *i campului i &ormaio al &u !ame tal. %rimor!ialitatea acor!at lim$a@ului ' !ialogurile lui %lato co stituie poate u ultim mome t ' tra!iia lumii ele e ' care &ilozo&ia u se rupsese !e ga !irea ar4aic( ca ! logosul pstra ' c prestigiul mitului. 3 3 !ia speculaia gramatical s2a scut ' stra s i timitate cu cea mitico2ritual. %rimele co cepte gramaticale pot &i regsite ' cele mai vec4i te6te ritualiste( iar ulterior( a aliza lim$a@ului se va suprapu e pe a aliza ritului( a*a cum apare ' te6tele 4erme eutice. ;ot ce a urmat ' cultura marelui su$co ti e t( !e la arta poetic pa la logic( epistemolgie *i meta&izic rma e marcat !e sistemul lui %a i i sau gramatica lui %a i i( Ashtadhyayi (Adhyy) ACele 1pt Cri 8' vturi9A. Dup cum su$li ia O. ,e a ' AOes Co e6io s # tre le ,ituel et la Wrammaire e 0a s>rit( Qour al AsiatiFueA( 1?4121?42( p.1-421-/97 AWa !irea i !ia are !rept su$structur raio ame te !e or!i gramatical... gramatica este cea care leag *i !omi !emersurile cele mai ' alte ale ga !irii i !ie eA. %ro$lemele semiozei care apar ' &aza ela$orat a logicii i !ie e su t ' s preze te ' c la %a i i care le2a surpri s ' tr2o ge eralitate mai cupri ztoare !ecat au ' trevzut2o ' *i*i logicie ii semiologi. 3 vers !ecat ' 1cci!e t( ' 3 !ia gramatica a prece!at logica( iar am$ele opereaz cu ge eralitatea cupri ztoare a sem ului. %aralel *i i !epe !e t !e %a i i( &o eticie ii !!eau o i terpretare semiotic relaiilor cro ologice. ,elaia !i tre ga !ire *i lim$a@ este uimitor revelat ' cele trei !iscipli e ale ga !irii i !ie e. ,ezolvarea pro$lemelor 8ce i !e relaia !i tre ga !ire *i lim$a@9 !e ctre !i&eritele *coli &ilozo&ice se co stat c se a&l !oar apare t ' opoziie pri criteriile epistemologice ce i !e poziiile lor meta&izice sau religioase. 1ricat !e sceptic ar privi ci eva spre lumea i !ia ( u se poate trece peste &aptul c( cel pui ' sectorul li gvistic( oi 'i su tem tri$utari ' tr2o msur at't !e mare ' cat u mai poate &i ig orat. Wramatica lui %a i i( ela$orat ' secolele <23< '.e. . este recu oscut !rept Pcea mai scurt *i mai complet gramatic !i lumeA 8A. .ac!o ell( A 0a s>rit Wrammar &or 0tu!e ts( 16&or!( 1?25( p. 119 *i ' su*i O. Kloom&iel! o !eclara Aopera mo ume tal a i telige ei uma eA 8Oa guage( Oo !o ( 1?-1( p.ll9 Asi gura !escriere complet a u ei lim$iA 8i$i!.( p.25"9. ;ra slaia !e la &orma se si$il la cea i!eal( !i pla ul !iacro ic ' pla ul si cro iei( operat ' gramatica lui %arrii u a ticipeaz umai pri cipiul structuralist( !up care &orma u poate &i recu oscut *i !e&i it !ecat !up criteriul &u ciei sale( ci *i ' treaga co cepie *tii i&ic *i &ilozo&ic co tempora asupra + iversului 8pe !e o parte u iversul e6iste ial( &e ome al( se si$il( temporal iar

13/

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 10, pe !e alt parte u iversul ortoe6iste ial( cauzal( suprase si$il( atemporal9. Aceast co cepie li gvistic cu co seci e multiple ' *tii a actual !ep*e*te simpla a ticipaie *i este mai !egra$ mesa+ul civili)aNiilor anterioareH care !i tr2u orgoliu cultural co ti u s &ie ig orat. 3zomor&ismul ritului cu lim$a 8am$ele &ii !( !up cum a o$servat prima !at :. !e 0aussure7 Asisteme !e sem eA9 a paralelismului 8sta$ilit ' c !e ctre te6tele ve!ice9( a cosmo!i amicii *i psi4o!i amicii arat c !iversele &ragme te ale mesa@ului ce e2a &ost tra smis co ti u s pstreze ' tregul( pe tru cei ce au oc4i s va!. Activitatea lim$a@2ga !ire ' cepe *i se s&ar*e*te pri i tuiia u ei &orme origi ale( a u ei repreze tri virtuale i!e tic cu realitatea a$solut( pri tra sce2!erea .ultiplului ' + u. +ltima ,ealitate( atat ' su$iectivitate cat *i ' o$iectivitate este + ul( ca u itate a pote telor pure( !i colo !e ma i&estarea lor ' act. :iecare &ragme t al mesa@ului tra smis( recurga ! la !isti cia !i tre virtualitate 8 ema i&estare9 *i ma i&estare( o&er o ie*ire !i co tra!icia + ului cu .ultiplul7 + ul este lipsit !e !etermi rile .ultiplului( ' s le co i e su$ &orma pre!etermi rilor 8a*a cum u program !e calculator sau u co! ge etic poate ge era pe termi al u &ilm sau o aciu e e&ectiv9. + ul trece ' .ultiplu *i se ' toarce la si e( a*a cum a !ove!it2o co ti ua pe !ulare a lim$a@ului2ga !ire ' tre si cro2 ia i tuiiei *i !iacro ia !iscursivitii( logicii. ,elaia !i tre &orm 8i &ormaie( ivel i &ormaio al9 *i ma i&estare u a rmas ca to at ' i ci ta teoriei li gvistice( ca ' structuralismul co tempora ( ci a &ost ' eleas *i tra spus ' marea tem a + ului *i .ultiplului( creia &ilozo&ia !e pretuti !e i a ' cercat s2i !ea !iverse rezolvri( atat ' pla g oseologic cat *i o tologic. 0oluia !ialectic a acestei a ti omii a &ost cu puti ' tr2o &ilozo&ie care a avut r!ci ile a!a c ' &ipte ' e6perie a li gvistic ' care a$solutul &ormei u este o ipostaz rupt !e &e ome alitate( ci matricea acesteia. Kra4ma ( care ' ga !irea mistic era pri cipiul suprem !i care ema a lumea( !eve it ' meta&izica "edanta AA$solutA ' se sul !e A o 2relativA( cauza &r !e care u se poate !a socoteal !e spectacolul cosmic; "edanta avea !e ales ' tre a co si!era .ultiplul &ie ca (aya Ailuzie cosmicA( &ie ca rezultat al ig ora ei (Avidya). De*i replic a orto!o6iei $ra4ma ice &a !e erezia $u!!4ist( <e!a ta '*i ' su*e*te o viziu e aproape i!e tic cu cea a propriilor si opo e i( asupra A$solutului7 Kra4ma ( ca *i )irva a( repreze tau A$solutul ' trucat erau pla uri complet opuse &e ome alitii co tra!ictorii( ge eratoare !e su&eri . Co !iia precar a i !ivi!ului *i a oricrei e6iste e ' temporalitate este !atorat ' cetrii ma i&estrii u ei realiti a$solute( ca urmare a iluziei *i ig oratei( care 'mpie!ic sau ecra eaz comu icarea !i tre + u *i .ultiplu. Demersul &ilozo&ic al gramaticie ilor *i al &ilozo&ilor lim$a@ului este apropiat pri !ialectica lui !e cel al lumii ar4aice *i toto!at !e prelu girile !irecte ale acesteia ' Yoga( u !e te siu ea !i tre + u *i .ultiplu se rezolv ' i timitatea

13-

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 10. co cret a propriei &ii e( cu a@utorul e6perie ei !irecte( !e umit !e u ii come tatori e6perie sim$olic sau mistic; aceast e6perie solicit practic accesul co *tie t 8' ,a@a Yoga9 sau i volu tar 8' cile !evoio ale7 K4a>ti Yoga9 la alte stri !e co *tii ( caracterizate !e u itate( coere *i co ti uitate ce permit ma i&estarea pri cipiului 4ologra&ic( e6primarea rezo a ei !i tre + u *i .ultiplu. Oiteratura ve!ic ilustreaz( ' cepa ! cu primul su te6t ,ig <e!a( c realitatea mitic suprem este !e ese ver$al *i !eci i &ormaio al. 3 im ul 8T(12/9( !e!icat ' ' tregime lui "ac 8sau7 vak 7vach8), ACuva tulA( acesta este situat mai presus !ecat !ivi itile ma@ore ale %a t4eo ului ve!ic 83 !ra( .itra( <aru a( Ag i( ,u!ra( etc.9( care cu toate acio eaz pri puterea ce *i2o e6trag !i pri cipiul suprem ver$al( cel ce susi e toate lucrurile. "ach, cuva tul se i!e ti&ic cu cea mai a$stract *i mai imperso al !i tre repreze trile lumii ve!ice( cu Brahman, care ulterior va !esem a i!eea !e AA$solutA ' ga !irea i !ia . 3 1i$ "eda 8T(114(89 cuva tul era coe6te siv cu Brahman3 Ape cat s2a ' ti s Brahman, tot atat *i "acA 8lit.7 A!iscurs( voce( cuva tA; ' "edas, "ak este vocea revelaiei( cuva tul sacru ce ' trupeaz &ora creatoare( primor!ial( ce a !at a*tere tuturor zeilor9. Pada 8A piciorA, Acuva tA9 *i nama, A umeA( terme i te4 ici ai voca$ularului gramatical ulterior( !eriv !i meta&orele poeziei ve!ice7 pada 8!e la pa! 2 Aa merge( a p*iA( !e u !e *i pa!a 2 ApiciorA9 era ' 1i$-"eda Aurma pasuluiA lsat !e "ac. +lterior( ' literatura te6telor $ra4ma e relaia !i tre realitatea a$solut (Brahman) *i cuva tul ("ach) !evi e i!e titate7 ACuva tul este Brahman. (Satapatha Brahmana, 33(1(4(1" *i *itareya Brahmana, 3<(21(19. %rimul come tariu scris al operei lui %a i i( Sam$raha, atri$uit lui <=a!i Da>s=a=a a( tratat !i e&ericire pier!ut( !i care u s2au pstrat !ecat stro&e izolate ' literatura posterioar( a &ost !e atur &ilozo&ic 8' co trast cu preocuprile &ormale !i come tariile ulterioare9. Aceste stro&e izolate !i Sam$raha, prile@uiesc la ra !ul lor( !up u secol( A.arele come tariuA ((aha'hasya)atri$uit lui lui %ata @ali. #6presia lui %ata @ali rma e &ormalist( co ce tra !u2se A u asupra i!eilor ce stau la $aza regulilor( ci asupra &ormulrilor regulilorA 8,osa e ,oc4er A Oa t4Iorie !es voi6 !u ver$e !a s lEIcole pa i Ie e( Kru6elles( 1?-8( p.549. #6egeza &ilozo&ic !i Sam$raha este reluat !e K4artr4ari 8' sec. < e. .9( paralel cu u come tariu la (aha'hasya. K4artr4ari ela$oreaz ' %akyapadiya o si tez ' care su t vali!ate i tuiiile &ilozo&ice ale &o !ului !e i!ei ve!ic !i care !esci !e ga !irea lui %a i i( restitui ! implicit izvorul gramaticii *i &ilozo&ia lim$a@ului. "akyapadiya poate &i privit ca o ' cercare !e laicizare( &r a tr!a ' ese a ei( ga !irea tra!iio al i !ia . Di aceast cauz co i utul acestei opere se poate i tegra mai u*or !ecat orice alt mo ume t al &ilozo&iei i !ie e( ' tr2o perspectiv u iversal( gsi !u2*i peste secole( co so a e ' u ele !i cele mai vii co cepte actuale.

135

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

10/

De*i s2a a&irmat Ac sistemul lui Bhartrhari pleac !e la o viziu e mo ist *i e ergetic a lumiiA 80ergiu Al2Weorge( AOim$ *i ga !ire ' cultura i !ia A( Kucure*ti( 1?5-( p.1559( ' realitate este o viziu e mo!er i &ormaio al ce tra sce!e opoziiile meta&izice !i tre + u *i .ultiplu( su$iect *i o$iect( se si$il *i i teligi$il. Criteriul !e ierar4izare o tologic utilizat !e Bhartrhari este cel !i tre pote t8e ergie pote tiala9 *i act8e ergie ci etica sau ma i&estata9( co cepute ca stri reversi$ile ale :ii ei( stri sau ivuri care su t preze te ' aceea*i msur ' !i amica simetric a psi4icului *i a Cosmosului. + iversul( la toate ivelurile sale( este ptru s !e Kra4ma ( i!e ti&icat ' c !i primul te6t al tra!iiei cu "ach8Cuva tul9( *i ast&el lim$a@ul ' accepia sa cea mai larg 8raiu e a oricrui act e&icace( a oricrei &orme *i e ergii9( cali&ic ' tregul + ivers( &c' !u2l e6presia u ei ese e ver$ale *i !eci i &ormaio ale7 AAcest Brahman, &r !e ' ceput *i &r !e s&ar*it( ese a cuva tului (sa'datattva), care este epieritor( se !es&*oar su$ &orma o$iectelor...A ("akyapadiya 1.19. Oogica u co stituie u !ome iu e6clusiv al *colii )=a=a 2 &iecare cure t &ilozo&ic ava !u2*i *coala sa proprie 2 totu*i *coala )=a=a apare cu preocupri prepo !ere t logice. Oogica i !ia s2a co stituit ca o art a argume trii ' tr2u co te6t ' care poziii spirituale !i&erite se co testau reciproc; cele - categorii (padartha) !e care se ocup Nyaya Sutra u su t !ecat o preze tare sistematic a criteriilor *i proce!eelor !e argume tare corecte sau i corecte( ce survi ' cursul u ei co troverse. 3 tr2o &orm esistematizat( cele - categorii &igurau *i ' tratatul !e me!ici al lui Cara>a sau C4ara>a 83"" i.e. 9. <acas4pati .is4ra 8sec. 3T9( !espre care u se poate a&irma c apari e ' mo! e6pres *colii )=a=a( !eoarece a scris come tarii *i la tratate "edanta, Samkhya *i Y#$a, a re!actat o glos 3a su$come tariul &ddy#takara !e umit Nyaya-vartikka 8aprut ' sec.<33 e. .9 ' care a ticipeaz oua re&orm pe care urma s o a!uc Wa gesa( &o !atorul *colii A)oua )=a=aA (Navya-Nyaya). "aisheshika-sutra este re!actat ' tr2o perioa! 8sec 3233 e. .9 care se pare c prece!e pe cea a oricrui alt te6t &ilozo&ic. 1 tologia "aisheshika este realist *i pleac !e la o perspectiv atomist ' ru!it cu cea Qai a( care s2ar putea s2i &ie tri$utar. :izica atomist a sistemului "aisheshika este !u$lat !e o meta&izic( ceea ce &ace ca "aiseshika-sutra s rma pri o$iectivul pe care 'l urmre*te( u tratat asupra eli$errii spirituale. Cele !ou darshana (Nyaya *i "aisheshika) pot &i co si!erate a aloage -nana%anda, care este partea !i "eda relativ la Cu oa*tere( care '*i gse*te e6presia su$ &orma &panishadel#r. Cu oa*terea a alitic sistematic !i )=a=a *i <ais4es4i>a este asem toare celei !i -nana-Y#$a, u a !i cele patru ci pri cipale Yoga( care co !uce la cu oastere !irecta pri cu oa*tere( !iscer ma t *i a aliz i telectual. Capacitatea !e !iscrimi are (viveka) permite recu oa*terea lumii &e ome elor ca e&emer *i ireal *i co !uce la co cluzia e6iste ei u ui suport imua$il7 Brahman. 3 AY#$atattva &panishadA 8AA!evrata ese a sistemului YogaA9 i

138

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA 100 stro&ele 81-2159 este i !icat calea utilizat !e cele !ou *coli &ilozo&ice ami tite *i !e ctre Q a a2Yoga( cale care este i clus *i ' sistemul complet ,a@a Yoga al lui %ata @ali7 ACu oa*terea com$ate ig ora a 8care a!uce e orociri9 *i i !ic !rumul. ;re$uie s e6ersm mai ' tai raio ame tul logic 8a alitic9 pe tru a o !o$a !i; A*a !eose$im ceea ce este ese ial !e ceea ce este trector. %ri raio ame t !iscrimi ativ (viveka) vom ' elege c o$iectul cu oa*terii este imua$ilul( supremul Brahman. Kra4ma este impercepti$il; #l este co *tii a + iversului. #l este ' a&ara timpului 8a creaiei *i !istrugerii9; ema i&estat *i ma i&estat( #l Aeste ceea ce esteA. C4iar *i umai a cu oa*te aceasta( reprezi t o cu oa*tere sacr.A 3 A%i eka,.hudamaniA 8ADiama tul !iscer ma tuluiA9 a lui 04a >ara este preze tat &acultatea !e !iscemma t ("iveka) ecesara realizarii !eose$irii !i tre realitatea eter 8a!evrata A&aaA lucrurilor9 *i lumea e&emer a &e ome elor 8A!osulA lucrurilor9. Celelalte co !iii i !ispe sa$ile omului care aspir la spiritualitate 8alturi !e "iveka3 "aira$ya, (umukshutva *i Shatkasampatti) su t preze tate !e 04a >ara ' A2attva'#dhaA8 lit.7 A cu oasterea a!evaruluiA9. %airagya 8!eta*area( a$se a pasiu ii( starea i colora9, mumukshut a8aspiraia co sta t( struitoare ctre eli$erare( ela ul9( viveka *i Acele *ase mari victoriiA (shatkasampatti) care i clu! la ra !ul lor7 1. shama Bco ce trarea;co trolul ga !urilor( co trolul i teriorC; 2. dama Bco trolul orga elor se zorialeC; 3. uparama Bmultumirea(impacarea sau pace me tal pri ' !epli irea !atoriilor D4armaC; 4. titiksha Bacceptarea r$!toare a tuturor perec4ilor !e co trarii ;egalitate;i !urare; /.shraddha 8suprema cre!i ta i 0i e; cre!i a ' te6tele sacre *i ' maestru9; -. samadhama 8samdhanam) B&acultatea !e co ce trare *i co templare a te6telor *i cuvi telor mae*trilor spirituali( ' locuri izolateC9 &ac !i "edanta o replic complet a sistemului ,a@a Yoga. De*i prima !i tre cele *ase /arshana umit Nyana pare lipsit !e ramurile e6perime tale caracteristice sistemului Yoga( Wotama 8Wautama sau 0ata a !a9 a scris o importa t culegere !e legi 4i !use (/harma-Shastra) ' !ousprezece volume care &ur izeaz i !icaii !etaliate asupra o$ligaiilor &iecrei trepte a societii ' viaa cure t; ast&el( ramurile !i Yoga su t repartizate !i&ere iat treptelor sau castelor sociale. Y#$a Sutras a lui %ata @ali utilizeaz *i i tegreaz co ceptele *i meto!ele celor !ou *coli &ilozo&ice e6puse 8!e e6emplu cele *ase categorii (padartha) !i "aisesika(vaisheshika) ori meto!a a alitic (viveka) !e ' lturare a o$stacolelor9. ,&,&/& SamBh@a sau SanBh@a Samkhya sau Sankhya 8;eoria evoluiei *i i voluiei !ialectice9 este u sistem &ilozo&ic &o !at( co &orm lege !ei( !e Lapila. Acest sistem &ilozo&ic orto!o6 (/arshana) al 4i !uismului arat c + iversul s2a scut !i u irea #rakriti 8)atura9 *i a lui #urusha 80i ele tra sce!e tal ori %ura Co stii ta9.

13?

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

Co &orm acestui sistem &ilozo&ic e6ist tot atatea su&lete *i e titi co *tie te (Purusha), cate &ii e vii su t pe ;erra. ;eoria evoluiei (Parinamavada) reprezi t o parte importa t !i Samkhya. Co &orm acestei teorii( e&ectul 8co seci a9 este !e@a co i ut ' stare late t 8pote ial9 ' cauz; este su&icie t i terve ia u ui &actor e6terior pe tru a !ecla *a e&ectul. Cauza *i e&ectul su t stri ec4ivale te ema i&estatului *i ma i&estatului. Acestea su t &orme sau stri !e e6iste ale u ui si gur *i acela*i lucru 8su$sta 9. 1rice creaie este o !es&*urare( o proiectare( o A!evelopareA (ud'hava); orice !istrugere este o re' velire( o Are' &*urareA (anud'hava) sau o re' toarcere la cauz( o !ispariie !i lumea &e ome al( ma i&estat. :o !atorul &ilozo&iei Samkhya este co si!erat %apila( u rishi 8!ascl( pro&et( s&a t( poet i spirat; cu acela*i ume este !esem at orice vizio ar cruia i s2au revelat im urile %eda) a crui via e este aproape ' ' tregime ecu oscut. Lapila este u i telept ve!ic( care asa cum este me tio at i 0rima! K4agavatam este autorul pri cipiilor !e $aza ale sistemului &ilozo&ic 0a >4=a (asa cum este preze tat i 0a >4=a Lari>a. Lapila este me tio at !e Lris4 a i K4agava! Wita ca cel mai mare !i tre toate &ii tele !esavarsite7ADi toti pomii su t copacul $a =a ( si !i toti i teleptii !i tre semizei #u su t )ara!a. Di tre toti Wa !4arvas #u su t Citrarat4a( si !i tre toate &ii tele !esavarite #u su t i teleptul LapilaA. 8K4agava! Wita 1".2-9 Wa !4arvas 7semizei sau spiritele masculi e ale aturii care au tale te muzicale !esavarsite( sotii Apsaras8spiritele &emi i e ale orilor si apelor i mitologia 4i !usa si $u!!4ista9;u ii Wa !4arvas su t partial a imale(!e o$icei pasari sau cai8ce tauri9; Citraratha: re"ele %andharvas Lapila este co si!erat autorul !att asamasa 8ACo !e sarea A!evruluiA9 care umr !oar /4 !e cuvi te. Aceast lucrare u ! ici u &el !e i !icaie asupra ' ceputurilor &ilozo&iei Samkhya, al crui te6t &u !ame tal rma e Samkhya,+arika a lui 3s4vara>ris4a 8' ai te !e secolul < e. .9. 3 Bha"avad %ita 8T(2-9( Lapila este co si!erat cel mai ' alt ' tre cei ce au ati s !esvarsirea spiritual7 A.ai presus !e toi ar$orii este smoc4i ul( cel mai importa t !i tre !ivi ii ris4i este )aro!a( ' tre !ivi itile mi ore Wau!4arva 8muzica ii cere*ti9 cpete ie este Citrarat4a; mai presus !e toi cei ce au ati s !esvar*irea BspiritualC este ascetul LapilaA. .ovila lui Lapila este alcatuita !i ce usa a -".""" !e oame i arsi !e privirea lui Lapila( care a &ost atacat i timp ce se a&la i tra sa8sama!4i9. Iedeti in linBul de mai +os te-tul SanBh@a :ariBa si strapun"erile din stiinta moderna: principiul holo"raficH teoria viduluiH teoria relativitatii a lui 9instein: 4ttp7NNDDD.ig acio!ar au!e.comNte6tos]!iversosN0cie ti&ic^2"+ i&icatio (0a >4=a.p!& Cele 2/ de ?attva(principii)din filo)ofia SamBh@a
Iedeti ima"inea marita pe: 4ttp7NNDDD.&lic>r.comNp4otosNpata] ]@aliN

1"5

14"

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 ,&,&0& !o"a darshana (6a+a#!o"a)

108

6a+a#!o"a !esem eaz AYoga regalA !escris !e %ata @ali ' PYoga 0utraA( i timp ce 7atha#!o"a 8Yoga corporal9 u reprezi t !ecat o parte ce cupri !e !ou ramuri ale caii octuple8ashtan"a @o"a97 *sana 8e6erciii &izice9 *i #ranayama 8e6erciii respiratorii9. !o"a Sutra este co si!erat cel mai vec4i te6t re&eritor la Yoga. #l cupri !e patru pri. %rima parte re&eritoare la tra sa mistica 8Samadhi 2ada) i !ic o$iectivul practicii =oga 8starea !e samadhi' si mi@loacele !e a2l ati ge; a !oua parte re&eritoare la realizare 8Sadhana 2ada) i !ic mi@loacele suplime tare pri care se pot i latura o$stacolele care impie!ica accesul la aceast stare; a treia parte re&eritoare la per&ectiu i ori !esavarsiri (Ii huti 2ada) prezi t ramurile i ter e8 dharanaH dh@ana si samadhi9 si u i&icarea lor i tr2u proces u ic7 sam@ama8Y0 3.49 care !esc4i!e accesul la realitatea sursa8altar9 si la !aruri si 4aruri7 capacitatile emi@locite !e cu oastere si !e actiu e( a!ica la puterile !ivi e( sau supra aturale 8siddhiOvi huti9; a patra parte :aival@a 2ada i !ic si alte mi@loace !e a o$ti e capacitati !ivi eB8Y0 4.19 !upa care se &ocalizeaza pe me irea omului( pe o$iectivul suprem si capacitatea !ivi a suprema7 realizarea izolarii8iesirii !i matricea spatiu2timpC sau a #li$erarii 8:aival@aO moBsha9. 0e co si!era c aceast lucrare( care a pus $azele &ilozo&iei Yoga *i care s2a cristalizat ' u ul !i cele *ase sisteme &ilozo&ice 4i !use (darshana), a &ost re!actat ' sec. 33 '.e. . ,&,&3& SamBh@a (i !o"a Di tre toate *colile &ilozo&ice( sistemul Samkhya are cele mai stra se relaii cu Yoga. Yoga u a cptat statut !e !ars4a a !ecat co &eri ! practicii *i e6ercitiilor sale psi4osomatice u suport teoretic preluat ' ' tregime !i Samkhya. Cele !ou sisteme co stituie ' ge eral o$iectul u ei re&eri e comu e su$ umele Samkhya-Y#$a ' c !i perioa!a &panishadel#r tarzii (Svetasvatra-&panishad, <3(139 ( !e*i !up cum remarca 0.). Dasgupta 8' AYoga %4ilosop4= i ,elatio to 1t4er 0istems o& 3 !ia ;4oug4tA( Calcutta( 1?3"( p.29 ' tre ele e6ist !i&ere e ' ceea ce prive*te &ilozo&ia etic *i practic. .uli istorici ai &ilozo&ici i !ie e co si!er 8' &ru te cu ,. War$e *i S. Qaco$i9 c sc4emele &ilozo&ice ale $u!!4ismului *i @ai ismului s2au !ezvoltat tot !i cele ale !octri ei Samkhya.

141

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

10E

Coi ci!e ele *i i ter&ere ele multiple ale "andirii Samkhya cu a sam$lul cure telor &ilozo&ice *i religioase i !ie e su t !atorate &aptului c ea reprezi t u ul !i aspectele pri2 mor!iale ale ga !irii i !ie e. Astzi( !i tre cele *ase darshana Samkhya este si gura ce u mai are repreze ta i care s2i perpetueze viziu ea ei meta&izic; eleme tele ce o alctuiesc pot &i ' s regsite !ispersate pe ' treaga 4art spiritual a su$co ti e tului. ,elaia !i tre Yoga *i 0am>4=a este *i !e compleme taritate !eoarece Yoga reprezi t partea e6perime tal( !e aplicare a a!evrului revelat !e ctre Samkhya. 3 treaga ar4itectur a Yoga 0utras realizat !e ctre %ata @ali este co struit pe temelia &ilozo&iei ateiste 0am>4=a( !e*i e6ist
A

a umite co cesii &a !e cure tele !evoio ale ( shvara Pranidhana), care u puteau &i ig orate sau egli@ate ' co te6tul e&icie ei *i e6ti !erii utilizrii acestora pe tru o$i erea 3lumi rii *i #li$errii. shvara 8stpa ul u iversului( zeu perso al( creator al u iversului9 este u Brahman ata*at !e lumea &e ome al *i care &ace o$iectul a!oraiei *i ve eraiei oastre. Svami "ivekanada spu e7 Ish ara este &orma suprem pe care spiritul uma o poate !a A$solutului (Brahman).. Dum ezeu cel al cre*ti ilor( Alla4 al musulma ilor su t aspecte ale lui Ish ara ' acela*i &el ca *i !ivi itile mitologiei i !ie e. 3 elegerea uma u poate co cepe !ivi itatea !ecat ca ava ! o &orm( ca ma i&estare a lui Kra4ma ( care este +ltima ,ealitate( <i!ul( 3mua$ilul. 3s4vara cel mai cu oscut i !ie ilor este tri itatea (!rimurti) compus !i Brahma 8creaia9( %ishnu 8co servarea9 *i Shi a 8!istrugerea9 *i este repreze tat !e u corp cu trei capete (Brahma ' ce tru( %ishnu la !reapta *i Shi a la sta ga9. Apariia acestei tri iti a &ost prece!at ' "edas !e o alt tri itate co stituit !i A$ni 8&ocul i ert amplasat pe pma t9( "ayu 8aerul( va tul ' perma e t mi*care9 *i Surya 8&ocul ceresc( 0oarele imua$il !i cerul i terior9. Brahma este 3 car area caracteristicii e ergetice (1ajas >una) a pasiu ilor( !ori elor care permit lumii s se ma i&este. "ishnu este i car area Sattva >una, a!ic a or!i ii( armo iei($la !eii( $u tii( compasiu ii( care asigur co servarea lumii. Shiva este ' car area 2amas >una a ' tu ericului( &uriei( &ocului !istrugtor care !etermi e6termi area lumii. Cele trei su t + ul *i + ul este ;riplu; la &el cum "edas su t triple 80am4ita( Kra4ma a *i 0utra9. Cultul lui Kra4ma a !isprut aproape ' zilele oastre( ' sc4im$ <is4 u *i 04iva co ti u s &ac o$iectul ve eraiei. 3 Bha"avad %ita 8<(4(/9 este co sem at u itatea !i tre 0am>4=a *i Yoga ast&el7 A)umai cei pui i la mi te( u *i ' elepii vor$esc !espre 0am>4=a *i Yoga ce !espre lucruri !eose$ite; cel care o urmeaz !oar pe u a( o$i e toto!at &ructul am$elorA 8<(49. A0tarea care se

142

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

11"

!o$a !e*te pri 0am>4=a se !o$a !e*te *i pri Yoga; cel ce ve!e c 0am>4=a *i Yoga su t u a( acela ve!eA 8<(/9. ,&,&8& 2>6I4#5$545S4 S4> 5$545S4 Purva-(imamsa sau (imamsa este u a !i tre cele *ase darshana special co sacrat riturilor. #a prece!e &ttara (imamsa 8+ttara7 Aposterior laA9 u umai ' timp( !ar *i ' msura ' care riturile propuse co stituie o pregtire pe tru cutarea cu oa*terii. %urva 8lit.7 Aa terior laA9 (imamsa 8A!iscuie( cutarea cu oa*teriiA9 este &o !at !e ' eleptul Qaimi i 8e6ist *i u s&a t( !iscipol a lui <e!a2<=asa care a !eve it propagator *i i terpret al 0ama2<e!a( !i&erit !e eru!itul Qaimi i care a re!actat (imamsa-Sutra). .imamsa20utra rezum ' 12 capitole toate i terpretrile !iverge te asupra sacri&iciilor rituale ve!ice care circulau ' epoca lui Qaimi i. ,egulile ritului su t co sem ate ' vasta literatur a te6telor Kra4ma a *i ' ma ualele !e specialitate (%alpa-Sutra). Di tre *colile &ilozo&ice orto!o6e( si gura care co ti u e6egeza ritualist este .imamsa; aceast *coal este !e umit *i Purva (imamsa, Aprima e6egezA 8' co trast cu &ttara (imamsa Ae6egeza secu !A cum se autoi tituleaz <e!a ta9 !eoarece se ocup !e te6tele rituale care su t a terioare +pa is4a!elor( ce co stituie o$iectul e6egezei ve!a ti e. (imamsa era sistemul ema at !i cercurile ritualiste crora ' cepuser s li se opu *coli cu preocupri soteriologice( cuta ! #li$erarea ((#ksha) !i !etermi ismul co stituit !i acte *i rituri (%arman). De*i te6tul pri cipal (imamsa Sutra este cro ologic posterior primelor te6te gramaticale 8sec. 33 le. .9 &o !ul !e i!ei pe care 'l co i e este a terior acestora. %rimul capitol trateaz sursele cu oa*terii ve!ice *i aute ticitatea lor. Qaimi i a ' cercat s @usti&ice &iecare !i prile <e!elor. 1pera sa este !atat cel mai timpuriu ' sec. 3< '.e. . (imamsa se tra!uce pri Acutare me talA. 0pre !eose$ire !e &ttara (imamsa, care este mai cu oscut su$ umele !e <e!a ta *i care se preocup !e cu oa*terea a!evrului( pri cipala gri@ a %urva .imamsa este acor!at ritualului. Ku a e6ecuie a riturilor este( la o a aliz mai ate t( o practic Yoga ce prece!e *i pregte*te cutarea cu oa*terii 8Larma2La !a este a terioar Q a a2La !a9. Qaimi i a ' cercat ' (imamsa Sutra s a!u e *i s sistematizeze riturile *i i struciu ile !ispersate ' toate Kra4ma a. Co!i&icarea prescripiilor ve!ice !e ctre Qaimi i pre&igureaz 2attva'#dha 8ACu oa*terea a!evratei ese eA9( lucrare clasic a &ilozo&iei Advaita-"edanta realizat !e 0a >ara 804a >ara9. A@u gem ast&el !i ou 8vezi &ilozo&ia Nyaya) la &ilozo&ia <e!a ta( care reprezi t o cale paralel cu Yoga ce are corespo !e e e6perime tale 8acelea*i ramuri !e co trol !irect *i i !irect9( ' ciu!a utilizrii u or sim$oluri *i a u or !e umiri !i&erite. %reocuparea acestei *coli era mai pui religioas !ecat &ormal.

143

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

111

#a se ocupa !e &orma ritului *i a e6presiilor rituale. Dezvolta ! o te !i ce putea &i i!e ti&icat ' c !i <e!ele tarzii( ' care zeii '*i pier!eau importa a pe msur ce ritul !eve ea treptat ,ealitatea %rimor!ial( mi@loc !e susi ere a or!i ii cosmice *i sociale (/harma), (imamsa su$or!o eaz !ivi itile ' mo! total ritului. :r a recurge la o !ivi itate u ic sau la i!eea !e Aa$solutA( ig ora ! e6perie a mistic *i co templativ( a!epii sistemului ritualist .imamsa se ocup !e ormele socio2cosmice (/harma) a cror ' !epli ire !uce la !o$a !irea Ki elui 0uprem (Nihreyasa). Ki ele uma ( &ericirea (Priti) *i cel tra sperso al( or!i ea cosmic su t aspecte ale Ki elui 0uprem( &ii !c actele uma e su t !etermi ate *i !etermi or!i ea cosmic. ,&,&E& Iedanta sau >ttara 5imamsa <e!a ta 8cuva t compus !i A<e!aA *i Aa taA7 As&ar*itA; se poate tra!uce pri As&ar*itul ve!elorA( Aco si!eraii &i aleA( care i iial erau co i ute ' +pa is4a!e9 co i e su$sta a tuturor come tariilor umite Ara =a>a *i !e u !e au rezultat ulterior +pa is4a!ele. ,e&lecii *i revelaii relative la Kra4ma ( Atma *i asupra raporturilor u uia cu cellalt su t rspa !ite ' toate aceste te6te; Ka!ara=a a le2a regrupat i lucrarea sa A<e!a ta 0utraA( $aza &ilozo&iei <e!a ta. ,a!4a>ris4 a a scris ' i tro!ucerea la capitolul co sacrat <e!a ta 0utra ' cartea sa A%4ilosop4ie i !ie eA 81?//9 c ADi tre toate sistemele !e ga !ire i !ie e( &ilozo&ia <e!a ta e cea mai stri s legat !e religia 4i !usA. <e!a ta a !at a*tere la trei cure te pri cipale7 a9Advaita "edanta 8 o 2!ualism sau mo ism9 care a avut !rept mae*trii pe Wau!apa!a( 04a >ara( %a!mapa!a( 0ures4vara *i <i!=ara =a. $9"ishishtadvaita "edanta 8 o 2!ualism sau mo ism !i&ere iat9 al crui pri cipal susi tor este ,ama u@a. c9 /vaita-"edanta 8<e!a ta !ualist9 al crei pri cipal repreze ta t este .a!4va B04ri .a!4vac4ar=a 8La a!a9 81238213159C ;oate aceste sisteme &ilozo&ice 8!ars4a a9 u reprezi t !ec't perspective asupra aceluia*i lucru !e care se preocup *i 1aja Y#$a; toate u au !ecat u si gur *i u ic scop7 eli$erarea su&letului (Atman) !i starea !e prizo ierat ' materie( !i ciclul re a*terilor( pe tru a se u i cu Dum ezeu *i cu A$solutul (Brahman). <om ilustra u itatea !e el *i mi@loace ' tre ,a@a Yoga *i <e!a ta ' cazul u uia !i tre pri cipalele sale cure te7 A!vaita2 <e!a ta. A!vaita2<e!a ta 8lit.7 <e!a ta A o 2!ualistA9 su$li iaz i!e titatea !i tre lumea se si$il( su&let *i Dum ezeu. 3 oc4ii 1cci!e tului co ceptul !e o 2!ualism (Advaita) a cptat o mare importa o!at cu !escoperirile rece te !i &izica atomic( care au a!a cit cu oa*terea ivelelor pro&u !e ale u iversului ma i&estat. Dup cum &izica mo!er a !escoperit ' cursul cercetrilor sale asupra compo e telor atomului( c materia

144

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

112

este co stituit !i campuri mag etice( electrice *i ucleare ' crcate cu e ergie *i supuse u ei perpetue mi*cri( la &el sava ii (rishi) sistemului A!vaita au artat c realitatea u este imic altceva !ecat e ergie *i camp preze tat su$ &orma co *tii ei (chit) *i c omul percepe u u ivers grosier pri i terme!iul u or orga e !e sim grosiere( !i cauza i!e ti&icrii sale cu corpul. ,ealitatea imua$il este acoperit (vikshepa) ' ga !ire !e perceperea u ei lumi se si$ile compusa !i ume *i &orme (Namarupa) a&late ' perpetu mutaie. #6emplul cel mai cu oscut( citat !e 04a >ara( este cel al u ei &u ii care este luat !rept *arpe ' ' tu eric. :rica( spaima( $tile i imii su t !ecla *ate !e u *arpe care u a e6istat *i u va muri icio!at pe tru c el u tria !ecat ' imagi aia oastr. Dac Ave!emA( graie u ei surse !e lumi ( c *arpele u era !ecat o &u ie( iluzia u mai revi e icio!at. 3 acest caz( u e6ist umai ig ora ci *i superpoziie (vikshepa) a u ei imagi i sau mo!i&icri me tale( care u are imic comu cu realitatea. A!vaita2<e!a ta arat c omul( ' ig ora a sa( '*i petrece timpul suprapu a ! Acor!a@uluiX plasei &u !ame tale (Brahman), imagi ea A*arpeluiA 8lumea se si$il( &e ome al9. 04a >ara scrie7 Ao &raz rezum ceea ce gsim ' mii !e cri7 umai si gur Kra4ma este real( lumea u este !ecat o apare ; 0i ele u este altceva !ecat ' su*i Kra4ma A. Alturi !e 04a >ara( care este co si!erat pri cipalul e6po e t al sistemului !e ga !ire o !ualist Bcu oscut *i su$ umele !e 04a >arac4ar=a8 588282" e. .9( elev al lui Wovir!apa!a( iar acesta !i urm !iscipol al iui Wau!apa!aC autorul u or opere !i tre care cele mai importa te su t7 Atma$o!4a( ;attva$o!4a( +pa!es4a20a4asri *i <ive>a2 C4u!ama i( cat *i marele come tariu al <e!a ta20utra 8Kra4ma 0utras9 i titulat ShariraBa#Bhash@a 8A;ratatul su&letului cosmicA9C( tre$uie situat u alt repreze ta t !e &ru te al cure tului A!vaita2<e!a ta7 Wau!apa!a. Oui Wau!apa!a 'i apari e cel mai importa t come tariu (karika) al u ui te6t sacru7 Mandukya /panishad, pri i terme!iul cruia a !eve it cele$ru *i pri care se ilustreaz relaia !i tre Yoga *i <e!a ta. Acest come tariu este 'mprit ' patru pri. %rima parte reprezi t o i terpretare a .a !u>=a2+pa is4a!. A !oua( %aitathya 8s>rt7 A o 2a!evrulA9 !escrie caracterul iluzoriu al realitii empirice *i a teoriilor care se raporteaz la aceasta. A treia( Advaita, este co sacrat o !ualitii *i i!e titii !i tre Atman *i -iva. Qiva 8!e la 7 A@ivA7 Aa triA; &ii a vie ' car at( !eci muritoare9 !esem eaz 0i ele ' trupat care se i!e ti&ic cu corpul *i ga !urile. Deve it #go( el '*i creaz iluzia u ei !ualiti *i a u ei cauzaliti *i se ' l uie ast&el ' ciclul a*terii *i al morii; 0i atman este Atman care se ma i&est su$ &orma 0i elui ' trupat. #l locuie*te i tr2u corp pe care 'l utilizeaz ca i strume t( cu osca ! c ' realitate el este !i tot!eau a Atman. -iva este shvara, !ar umai ' ma i&estarea sa parial. Di pu ct !e ve!ere &ilozo&ic( -iva este Brahman ma i&esta !u2se ca 0i e i !ivi!ual graie puterii 0ale (Shakti). )umrul !e -iva este i &i it( ' timp ce

14/

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

113

0i ele verita$il (Atman) este u ic. 2 A patra parte !i %arika asupra .a !u>=a2+pa is4a! a lui Waupa!a( este Atatas4a ti 8s>rt lit. atata atita7 Pi ce !iuA; s4a ti7 Pa sti ge( a ' trerupe;a paci&icaA9 *i arat co tra!iciile co i ute ' pri cipiile cauzalitii. Oa &el ca atu ci ca ! ' vartim o tor ' &lcri *i crem iluzia u ui cerc !e &oc( &r ca &lacra s se &i mo!i&icat( ' acela*i &el oi crem sau &a$ricm lumea &e ome al pri proiectarea ga !irii oastre. Dac ' cetm s ga !im( vi!a ! mi tea 8A!ac sti gem &oculA9( u mai rma e atu ci !ecat u si gur pu ct7 a!evrata surs a Oumi ii( co *tii a pur( a crei !escoperire *i realizare co stituie 3lumi area. Nirvana 8lit7 Ae6ti ciaA9 *i Asti gerea i ce !iului )atatashanti9 u su t !ecat !e umiri !ate strii !e eli$erare sau !e 3lumi are caracterizat !e !ezvoltarea #ului i !ivi!ual *i e&emer ' 0i ele verita$il (*tman) care este *i 0i ele cosmic (Brahman). %e tru a !e&i i Yoga( %ata @ali( ' Yoga20utras 81.29( utilizeaz terme ul )iro!4a 8lit.7 Pe6termi are( !ispariie( a$olire( suprimareA97 Yoga este co trolul ' ve!erea Psti gerii i!e ti&icarii cu &luctuaiile me taleA (chitta vritti nir#dha). )iro!4a &ace o$iectul a !iverse i terpretri. 3 $u!!4ism( )iro!4a sem i&ic7 a$olirea su&eri elor ' se sul celor %atru )o$ile A!evruri; a$olirea pasiu ilor *i surselor !e su&eri ; a$olirea re a*terii *i e6iste ei muritoare( a se time telor *i se zaiilor. )iro!4a este &recve t asimilat cu Nirvana. Co ceptul Nir#dha presupu e ecesitatea u ei i terve ii active pe tru a$olirea cauzelor re a*terii. 3 4i !uism( )iro!4a !esem eaz starea !e co ce trare i te s caracterizat pri a$olirea oricrei !i&ere e ' tre su$iect *i o$iect; aceast stare permite calmarea *i !ep*irea ga !irii. "ritti Blit.7 P!erulare 8a u ui ga !9( valuri 8!e ga !uri9C !esem eaz valurile !e ga !uri care i u ! co *tii a ' stare !e veg4e sau !e vis. Aceste u !e( mo!i&icri sau &luctuaii ale mi ii se &ormeaz &r ' cetare ' pro&u zimile oastre *i masc4eaz Co *tii a a$solut. Doar Psti ga ! &oculA( ' ceta ! ga !irea( putem ve!ea pu ctul u ic !e lumi care reprezi t +ltima ,ealitate. :r Psti gerea i ce !iuluiA !e care vor$ea Wau!apa!a( care este ceea ce %ata @ali ume*te Yoga7 Poprirea &luctuaiilor me taleA (?chitta ritti nirodha.), u ve!em !ecat re&lectarea 0ursei ' mii !e ogli zi 8este ca *i cum am &i ' tr2u la$iri t !e ogli zi ' care u !eva este plasat o tor ' &lcri pe care u o gsim pa u suspe !m i &i itele re&le6ii9. .hitta ritti (lit3 Pstri ale mi tii;impulsuri; varte@uriA9 !esem eaz toate tipurile !e vi$raii psi4o2a&ective( strile *i !ispoziiile ' care se a&l atura psi4ic ce se ma i&est su$ &orma percepiei( ga !irii( ami tirilor( !ori elor sau se time telor. !hittavrittiNir#dha, care reprezi t sti gerea mi*crilor psi4ice( stpa irea ga !irii !esem eaz *i al optulea sta!iu al e6erciiilor !i Yoga20utra( compara$il strii !e 0ama!4i. Wa !irea mascat !e !isperare( 'mpr*tiere( co &uzie( !istracie( care o &ace i capa$il s perceap A!evrata ,ealitate sau s se ri!ice !easupra ig ora ei( este !e umit .hitta, %ikshepa.

14-

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA 114 ,&.& >nitatea sistemelor de "andireH e-perimentare direct* a ultimei realit*Ni (i reali)are de sine n 8rient& + itatea teologiilor !iverse *i a u or sisteme !i&erite !e ga !ire( ' apare t co &ru tare '*i gse*te e6primarea ' Bha"avad %ita. Aici gsim preze te( alturi !e o 2!ualismul ve!a ti ( !ualismul Samkhya *i scoala8!ars4a a9 Yoga. Aceste !octri e vzute ca sisteme opuse se ' treptru ! atat ' sta!iul upa is4a!ic cat *i ' Bha"avad %ita. Bha"avad %ita u realizeaz o simpl si tez ' tre multiplele &ormule &ilozo&ice *i soteriologice 8!i gr. soterio 7 Asalut( salvareA *i logos; !octri a salvrii( ma tuirii9 ci u i&ic !iversele soluii pe care spiritualitatea i !ia le2a ' cercat spre a se eli$era !e !etermi ismul actului (%arman) *i !i ciclul i &i it !e re a*teri (Samsara). %ri aceasta se revi e la u itatea primor!ial re&lectat *i ' &panishade, la Yoga( ' raport cu care celelalte !octri e u su t !ecat compo e te specializate (An$a), aspecte !e ma i&estare *i aplicare ale practicii Yoga. + itatea tuturor acestor pu cte !e ve!ere (darshana) *i2a gsit o magistral si tez atat ' capo!opera literaturii u iversale care este Bha"avad %ita 8PCa tecul Divi uluiA9 cat *i ' ,a@a Yoga. Coere a meto!elor e6perime tale propuse !e ctre !i&eritele !ar*a a este uimitoare( ' ciu!a !e umirilor !eose$ite. Ast&el AuparamaA sau AuparatiA !esem eaz a sam$lul !e mi@loace care co tri$uie la suprimarea &luctuaiilor me tale *i !eci la li i*tea ' co ce trare (uparama3 A' cetareA9. +parama reprezi t u a !i tre cele AVase .ari <ictoriiA (Shatkasampatti) i !ispe sa$ile oricrui !iscipol al <e!a ta !up ;attva$o!4a a lui 04a >ara. Ati gerea uparama este co seci a 'mpli irii !atoriilor (/harma) - &ii !c !atoriile e'mpli ite tul$ur ga !irea( mi tea 2 !ar *i a !eta*rii !e opi iile religioase ale celorlali *i !e practicarea tolera ei. 0imilitu!i ile e6iste te ' tre uparama !i <e!a ta *i Achitta vritti nir#dhamA 8sti gerea oscilaiilor me tale sau vi!area me tal !i Yoga 0utras9 i !ic &aptul c ' elegerea cii e6perime tale !i ,a@a Yoga *i a cii !e eli$erare u este 'mpie!icat ci a@utat !e &ragme tele ' care s2a spart cu oa*terea revelat i iial. A*a cum apa !i tr2u pa4ar rma e aceea*i ' ciu!a umelor !i&erite pe care i le atri$uie oame ii( tot ast&el este *i A$solutul( +ltima ,ealitate *i calea !e a a@u ge la aceasta. 3 cartea a ci sprezecea !i Bha"avad %ita, !e umit AYoga 0piritului 0upremA este su$li iat u itatea <e!a7 8stro&a 19 A0e spu e c e6ist u smoc4i eter cu r!ci a ' sus *i cre gile ' @os ale crui &ru ze su t im urile ve!ice; cel care 'l cu oa*te( acela cu oa*te <e!aA. ?aina suprem* a Ieda este !o"a( se a&irm tot ' Bha"avad %ita 8T<333( 5/97 ADi ' !urarea lui <=asa( aceast tai suprem( Yoga( am auzit2o !e2a !reptul !e la Lris4 a( stpa ul !ivi peste Yoga( care o rostea el ' su*iA.

145

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA 11/ <=asa este umele atri$uit umero*ilor autori *i AcolectoriA ai vec4ilor scrieri sa s>rite. "eda-vyasa !esem eaz pe cel ce a re!actat *i reu it <e!a; caracterul emuritor al operei sale i2a a!us !e umirea !e Shashvata 8 emuritorul9. Di&ere ele e6iste te ' tre !i&eritele ci par mai cura ! a &i !atorate !i&ere elor ' sistematizarea i &ormaiei( iar u ' etic4etele aplicate u or procese similare ce !eruteaz !oar pe cei care se opresc la supra&aa lucrurilor( &r a ptru !e *i a !eco!i&ica ese a acestora. 1 ilustrare ' acest se s este cartea lui Oao ;seu( ;ao ;e Li g 8Cartea Cii 0pre Cer *i %utere9. (in$ ' seam PclaritateA( Po$i erea 3lumi riiA !e ctre u s&a t ;aoist. Dup Oao ;seu( (in$ i seam a co *tie tizarea legii re' toarcerii la origi e (@u), a legii perma e ei (!hAan$). C4Ea g este u a pe tru toate &pturile( pe tru toate lucrurile ma i&estate. Cu oa*terea acestei legi imua$ile caracterizeaz pe s&a tul care o$i e e6perime tal imua$ilitatea (!hAan$), re' torca !u2se ' ;ao 8ec4ivale tul lui Brahman, al +ltimei ,ealiti9. )umai pri cu oa*tere e6perime tal el realizeaz ' el ' su*i 8 etra smisi$il ver$al9 simplitatea( u itatea *i vacuitatea. 3at cum este !escris 3lumi area .i g *i co tactul cu imua$ilul ' capitolul 1- !i ;ao ;e Li g7 P;oate &pturile !iverse ale lumii 0e re' torc la r!ci 8' starea ema i&estat9 A &ace re' toarcere la r!ci ( ' seam a se i stala ' tcere; A se i stala ' tcere ' seam a regsi or!i ea; A regsi or!i ea ' seam a cu oa*te co sta tul 8C4Ea g9 A cu oa*te co sta tul 8staio arul( imua$ilul9 ' seam a te 3lumi a 8.i g9 Cel care u cu oa*te co sta tul acio eaz or$e*te spre rul su. Cel ce cu oa*te co sta tul va &i tolera t Cel ce este tolera t va &i !ezi teresat Cel !ezi teresat va &i !easupra oame ilor Cel !easupra oame ilor va &i ceresc. Cel ceresc va &ace u a cu ;ao 8cu oa*terea este umai e6perime tal9 Cel ce &ace u a cu ;ao va tri mult timp. %a la s&ar*itul vieii sale imic u va putea s21 ati gA. C4a g sau !hAan$ !esem eaz Pco sta tul( !ura$ilul( eter ul(i varia$ilul( co trariul sc4im$riiA. ;erme ul apare ' capitolul 819 !i ;ao ;e Li g7 P;ao( ce poate &i umit u este ;ao etem 8C4Ea g9A *i ' capitolul 83597 PCaracteristicile lui ;ao su t o 2aciu ea 8Uu2Uei9( co sta a 8eter 9 8e6iste a9 P*i totu*i u las imic e'mpli itA. ,. Uil4elm tra!uce ast&el capitolul 1-7 A1ricat !e !i&erite ar &i lucrurile( toate se re' torc la origi e. A reve i la r!ci ' seam a regsi se i tatea. 0e i tatea ' seam re' toarcere la !esti . ' toarcerea la !esti ' seam la eter itate 8C4Ea g9A.

148

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4

11-

Sa :eizi 8sec. 333 '.e. .9 !escrie C4Ea g ' terme ii urmtori Plucrurile care apar pe tru a !ispare( $rusc create pe tru a muri $rusc( care se 'mpli esc pe tru a se o&ili !up aceea( u pot &i umite eter e 8C4Ea g9. )umai ceea ce a &ost creat ' acela*i timp cu Cerul *i %ma tul( care u se tra s&orm ' ai te ca Cerul *i %ma tul s se !ezagrege *i s se tra s&orme( poate &i umit C4Ea gA. 3 treaga lucrare ;ao ;e Li g este o !octri a !hAan$, a co sta tului( a a$solutului co i ut ' &iecare lucru *i care pe etreaz peste tot a*a cum rezum marele pri cipiu A2at 2vam AsiA 8Acela ;u #*ti9 !i !octri a secret a caii C4a !oga e6pus ' !hand#$ya&panishad 8a !oua ca vec4ime *i &ca ! parte !i 0ama <e!a9. C4a !og=a2+pa is4a! e6pu e ese a P0i elui verita$il al omuluiA (Atman) i!e tic cu A$solutul (Brahman), cu 0i ele + iversului. !handi reprezi t scrierea sacr ce !escrie .ama Divi (Shakii) ca +ltima ,ealitate( iar PC4a !a420utraA se tra!uce pri 7 P:irul co !uctor( imua$il al metriciiA ' vturilor !i <e!as( care pe tru a &i tra smise oral solicitau imprimarea pro2 &u ! ' memoria elevului. 3 ru!irea &o etic( sema tic *i &ilozo&ic !i tre !octri a secret a caii C4a !oga e6pus ' !hand#$ya-&pani:ad *i !octri a !hAan$ 8a imua$ilului9 !i ;ao ;e Li g i !ic e6iste a u ui ucleu u ic !e ' elepciu e( comu civilizaiei i !o2europe e *i c4i eze. 3 ;ao ;e Li g 8PCartea Cii 0pre Cer *i %utereA9 regsim coere a meto!elor *i cilor e6puse !e %ata @ali ' Y#$a Sutras. ,a@a Yoga este sistemul e6perime tal !e eli$erare care co !uce la starea ema i&estat( la ivelul staio ar( ortoe6iste ial !e u !e provi *i ctre care se ' !reapt toate &pturile. Aceea*i cale este e6pus ' Samkhya, ' !hand#$ya-&panishad *i ' 2a# 2e %in$. ,e' toarcerea la r!ci 8' ivelul cauzal9 presupu e i stalarea ' tcere *i o 2 aciu e( ' starea me tal !e se i tate a$solut( !e vi! me tal( a!ic tot Psti gerea &luctuaiilor me taleA e6pus ' ,a@a Yoga. #&ectul este Pregsirea or!i iiA( !esti ului 8tiparelor i &ormaio ale ale + iversului9( co tactarea co!ului ge etic sau a $ cii !e !ate a + iversului( cci +ltima ,ealitate este Pco *tii a + iversuluiA 8ve!eti *i Y#$atattva &panishad).Din acest loc vedeti i)vorul metodei de rela-are pilotata (linBuri pe siturile autorului) ,egsirea or!i ii ' seam a cu oa*te e6perime tal imua$ilul 8C4Ea g9( ivelul staio ar sau ortoe6iste ial. 1ri aceasta este 3lumi area. 3 varia a( imua$ilitatea Cerului este ati s pri e6perie a 8mistic9 a Pi tro!esc4i!eriiA atu ci Pca ! e*ti u a cu ;aoA. <irtuile( puterile 8 ormale *i supra aturale7 si!!4i9 !ecurg !i co tactul rezo a t cu +ltima ,ealitate( cu Cerul. ;olera a( !ezi teresul( !eta*area smt virtui aprute ca e&ect al a corrii ' imua$il( !ar *i cauze ale ampli&icrii acestui co tact. ,amurile !e e!ucaie moral( !e auto!iscipli are Yama( )i=ama !i ,a@a Yoga( care se regsesc su$ &orma celor zece poru ci ' toate religiile su t cauze8elimi area a corarii i lumea !i a&ara pri impacarea cu seme ii si cu si e9 *i co seci e ale a corrii ' +ltima ,ealitate. Doar rezo a a e&ectiv( e6perime tal( o 2ver$al susi e viaa( puterile e6traor!i are 8si!!4i97 campul !e&e siv 8P imic u va putea s21 ati gA9( levitaia 8ce apare

14?

?64?4? 264C?$C D9 64P4#!8%4 atat ' cursul a tre ame tului ava sat Yoga cat *i la s&i ii taoi*ti9.

115

1 alt cale !e a gsi relaii *i co sem ri !espre Yoga ' te6tele revelate 8s4ruti9 *i tra smise 8smrti9 co st ' a gsi te6te care s se re&ere e6plicit la Yoga. Aceast cale egli@eaz ' tregul( ese ialul cci P u ve!em p!urea( ci &iecare pom ' parteA. ;oate &panishadele &ac re&eriri la Yoga( atat implicit cat *i e6plicit. Aluzii e6plicite gsim ' cele mai vec4i !i tre ele( co si!erate Ave!iceA. 3 2aittiriya &panishad, &ii a cu osctoare( aceea care !ei e a!evrata cu oa*tere este !escris ca ' glo$a !7 Acre!i a( cu oa*terea( e6actitatea *i co ti uitatea ritual( !eta*area *i YogaA. %atha &panishad, (aitri &panishad *i Svetasvatara &panishad a$or!eaz e6plicit sistemul Yoga. Douzeci !e +pa is4a!e tarzii su t !e!icate e6clusiv sistemelor Yoga. Y#$atattva &panishad 8AA!evrata atur a sistemului YogaA9 i !ic *i !escrie cele opt ramuri 8A ga7 A$rae( mem$re( ramuriA9 !i Yoga 0utra ce !e&i esc AYoga ,egalA (1aja Y#$a). :r practicarea Yoga 8urmarea cii e6perime tului i terior9 su&letul (Atman), !eve it captiv ' ma i&estare 8' lumea &e ome al9 u poate &i eli$erat. 3 stro&ele - *i 5 !i Y#$atattva &panishad se spu e e6plicit c <e!a u este util eli$errii lui Atma . Captivitatea este !escris ' stro&ele /( - *i ?. )umai si teza cu oa*terii <e!as *i a practicii Yoga a!uce eli$erarea 8stro&ele 14( 1-9. Oucrarea lui Qea <are e A+pa is4a!s !u YogaA 8aprut su$ egi!a +)#0C19 este o ilustrare parial *i super&icial a preze ei Yoga ' te6tele revelate *i tra smise !eoarece su t citate !oar scrierile ' care Yoga este e6plicit preze tat ori me io at. Co cluzia oastr este c tre$uie s i em co t !e toate cile preze te ' 1rie t( care provi !i !ivizarea u ui ucleu u ic !e ' elepciu e 8pro$a$il al civilizaiei a terioare( +igure( ce a urmat civilizaiei .u *i a prece!at2o pe cea Atla ta9 *i care su t i tim co ectate cu sistemul e6perime tal Yoga. 3 $u!!4ismul .a4a=a a( Si a=a a( <a@ra=a a *i ;i$eta ( ' ;a trism( ;aoism *i Me regsim mereu apelul la te4 icile Yoga. .arco %olo( !escrii ! asceii i !ie i la &el ca ' AAle6a !riaA 'i ume*te PA$ramai iA 8Kra4ma i( oame ii &ericii ai lui Kra4ma ce triesc ruga !u2se la Dum ezeu9( a!uga ! u terme ou Acui "uiA care !esem eaz umele !at !e c4i ezi =ogi ilor. 1are =ogi ii8cui "ui) su t urma*ii civilizaiei >i"ure ce a ' &lorit ' ;i$et( ' ai tea civilizaiei !i Atla ti!a *i !up !ispariia civilizaiei .u?
Armatele lui Ale6a !ru .ace!o i2au umit Ag=m oso&i*tiA 8!e la g=m o7 AgolA *i so&ist7 A&iloso&A9( Bg=m osop4ists 8mea i g A a>e! p4ilosop4ersA9C 3 tra!iiile populare roma e*ti su t umii Aro4ma iA sau Aracma iA 8!e la $ra4ma i;' ara$7 Ara4ma iA9(A$la@i iA(Aurma*i ai lui 0et( &iul lui A!amA; se co si!er c tot ei su t mem$ri ai civilizaiei paralele !e pe ;erra ce locuie*te ' tramurile su$tera e realizate !e ctre o civilizaie a terioar. 3 Ki$lie e6ist o co sem are a realizrii u or ca ale su$tera e !e ctre &ii e pier!ute ' egura timpurilor7 1>n popor str*in a s*pat hru e pe su 2*mant uitate de piciorul celor de deasupra (i departe de oameni1 8Cartea lui 3ov7 28.49.

1/"

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1W A

118

Agart4a( ime sa lume su$tera ( cu rami&icaii su$ co ti e te *i ocea e( u !e se co serv toate mo*te irile te4 ice( magice *i spirituale ale marilor civilizaii !isprute este o tra!iie ce reapare la !i&erite popoare purta ! !i&erite ume. Sham'hala este umele u ui regat mitic situat !e lege ! ' or!2estul 3 !iei. + mit ese ial a&irm c salvatorii uma itii vor ve i !i 04am$4ala( atu ci ca ! %ma tul va &i !omi at !e rz$oi *i !istrugere. ;ra!iia ti$eta co si!er c 04am$4ala este u Pa$is sau o vale ascu sA ' care oame ii s_au re&ugiat ' perioa!ele !e !i&icultate *i !e u !e au ve it sau vor ve i salvatorii ome irii. Co &orm tra!iiei ti$eta e +alachakra,!antra 8P,oata ;impuluiA9( ultima *i cea mai comple6 2antra $u!!4ist 8sec. T9 a &ost re!actat !e regele mitic 0uc4a !ra !i Sham'hala care a tra smis2o la *apte regi *i !ouzeci *i ci ci !e pro&ei. De la al !oisprezecelea pro&et !octri a a a@u s ' 3 !ia *i apoi ' ;i$et. Astzi Lalac4a>ra2 ;a tra este practicat ' c !e *coala Welugpa. 0e remarc e6erciiile e6ter e *i i ter e !i Yoga !i care speci&ice su t *ase e6erciii !e me!itaie. ;oate tra!iiile *i te4 icile utilizate ' sistemele Yoga *i ' ru!ite i !ic posi$ilitatea omului !e a2*i rectualiza mo*te irile preistorice care s2au atro&iat ' urma cataclismului pla etar *i egli@rii realizrii !e si e pri ata*area !e calea e6terioar !e cu oa*tere *i !e co trol a$or!at !e civilizaia actual. ;oate cile *i religiile par rei terpretari( re&ormulri( actualizri ale u ui mesa@ u ic Acare este ' sma tat perio!icA 8!up para$ola lui 3isus9 pa ca ! Peste gsit solul priel icA( pa a ca ! e vom putea ri!ica la starea origi ar; pa ca ! e vom reami ti a!evarata i!e titate. + itatea e6perime tal *i teoretic !i tre mesa@ul $u!!4ist *i cel taoist este atestat !e realitatea istoric. #ste oare o ' tamplare &aptul istoric cu oscut c ' C4i a $u!!4ismul( prove it !i Asia ce tral( a ptru s ' a ul 2 e. . *i a &ost co si!erat la ' ceput( pe $u !reptate( ca o varia t a taoismului( apropiat !e cel i !icat !e Oao ;seu ' 2a# 2e %in$. 3 ;ao ;e Li g ati gerea +ltimei ,ealiti se realizeaz pri o 2aciu e( tcere( pri sc!ere co ti u a agitatiei( pri sti gerea aciu ilor 8me tale *i somatice9 care e i prizo ieri ' lumea cauzal a aciu ii *i reaciu ii. 3 $u!!4ism starea !e eli$erare sau ilumi are este caracterizat !e !isoluia eului i !ivi!ual *i e&emer ' Brahman. )irva a 8lit.7 Asti gereaA9 sau Amarea moarteA este A sti !erea &ara sa murimA( &orma &i al a o 2aciu ii care eli$ereaz omul !e su&eri ( moarte *i re a*tere( si !e toate &ormele !e ' l uire terestra. #ste starea !e co *tii suprem *i imua$il care ' Bha"avad %ita este umit ABrahma (ir anaA( ' +pa is4a!e A!uriyaA, ' Yoga A(irbi"a SamadhiA( iar ' <e!a ta A(ir ikalpa SarnadhiA. )o 2aciu ea 8Uu Uei9 !i ;ao ;e Li g corespu !e cu o e6actitate matematic cuva tului sa s>rit A)i "ritti. 8&r vritti( &r &luctuaii me tale9 *i u lui &(ir %ritti& 8starea aturii ' co creiu e( ema iciparea &i al a e6iste ei !i $u!!4ism9. ,ealizarea e6perime tal a <i!ului imua$il( a strii !e ogli ! me tal este caracteristica ce u e*te cele !ou &ilozo&ii 8religii9 care o&er o aceea*i !octri !e eli$erare.

1/1

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

11?

3 capitolul 8339 !i ;ao ;e Li g( Oao ;seu spu e7 1Cine se stin"e f*r* s* se pr*p*deasc*H acela devine nemuritor1& Di aceast cauz a &ost posi$il &uziu ea $u!!4ismului D4=a a( importat ' C4i a pri Ko!4i!4arma( cu taoismul ce a co !us la !hAan 8Me c4i ez9 *i la Me 8' Qapo ia9. 3at cum C4Ea g !eve it !hAan 8c4i .7 Acamp staio arA; ' *tii a c4i ez terme ul C4Ea !esem eaz oiu ea !e camp &u !ame tal( care ia !iverse e6presii sau ma i&estari Bmag etic( electric( gravitaio alC9( co ceptul &u !ame tal ce !esem eaz +ltima ,ealitate( <i!ul (Shunyata), imua$ilul !i ;ao ;e Li g *i !i C4a !og=a2+pa is4a! '*i regsesc $aza e6perime tal ' me!itaia Yoga (/hyana) !escris !e %ata @ali ' Y#$a-Sutras. .esa@ul !i &panishade *i Yoga( reluat *i rspa !it pri $u!!4ism( islamism( taoism( ta trism *i !octri a Me ( co ti u s !i uie *i astzi( i &lue a ! viaa( cultura( artele 8i clusiv artele mariale9 a peste !ou treimi !i populaia ;errei. 3 come tariile *i stu!iul i tro!uctiv la ;ao ;e Li g( carte pu$licata( cititorul poate !escoperi implicaiile *i co e6iu ile !i tre a!evrurile revelate ' strvec4ea literatur a ome irii 8sa s>rit *i c4i ez9 *i *tii a mo!er . ,&/ 5esa+ul doctrinei e-perimentale !o"a (i ecoul s*u n epoca actual*
#uropa a luat cu o*tii !e Bha"avad %ita la s&ar*itul secolului al T<3332lea( ' 158/( !ata tra!ucerii sale !e ctre C4arles Uil>i s. De*i ecoul ei a &ost puter ic ' marile spirite ale epocii 8U.vo Sum$ol!t( impresio at ca *i Segel( mulumea Dom ului pe tru a2i &i !at zile s a@u g s citeasc acest mare poem9 #uropa a primit mesa@ul !i Bha"avad %ita ' tr2u mome t ' care ' c u2*i ati sese maturitatea( ca ! ' c u ie*ise !i su$iectivismul su cultural. .o ume tele culturii i !ie e vor$esc mai mult omului !i secolul al TT2lea( !ecat celui !i secolul al TlT2lea( care le2a !escoperit pe tru prima !at. Acela*i lucru se poate spu e !espre mesa@ul *tii ei Yoga( care u a putut &i ' eles &r apariia &izicii cua tice(a 4ologra&iei( a u ei me!ici i psi4osomatice *i a u ei psi4ologii a a!a curilor. Oa &el( gramatica lui %a i i a &ost co si!erat &r valoare ' ai tea apariiei li gvisticii structurale *i ge erative. Oogica i !ia a &ost gre*it i terpretat pa la apariia logicii matematice co tempora e. %ro$lematica !i Yoga( ca *i !i celelalte &ragme te ale ucleului !e cu oa*tere ce e2a &ost tra smis se a&l ' tr2o stra s co e6iu e( iar cititorul !e astzi pare mai i vestit s o ' eleag !ecat cel !e o!i ioar. )ucleul !e cu oa*tere al civilizaiei prece!e te s2a &ragme tat( ' s &iecare compo e t pstreaz acela*i mesa@ ce e2a &ost tra smis !i ge eraie ' ge eraie7 cum s regsim starea primor!ial( co tactul cu lumea suprase zorial( i!eal( cum s e eli$erm( s ati gem eter itatea ((itya), e6iste a suprem (Brahman). ;recerea !i pla ul !iacro iei 8secve tial( temporal( e6iste ial9 ' pla ul si cro iei 8atemporal9 este trecerea !e la .ultiplu la + u( !e la relativ la a$solut( !e la ma i&estare la ema i&estare( !e la localizare la !elocalizare( !e la materie la camp om ipreze t . Aceasta ec4ivaleaz cu tra ziia !i starea !e sclavie *i !epe !e pe care e2o impu e pla ul termi al 8al ma i&estrilor9 ctre pla ul i &ormaio al pro&u ! 8proiectorul ortoe6iste ial( co!ul ge etic al + iversului9. A aliza ! ' pro&u zime tra!iiile cre*ti e vom o$serva co e6iu ile pro&u !e ale acestora cu practicile Yoga( o &iliaie a co ceptelor care merge ' paralel cu cea a cuvi telor( ce '*i au origi ea ' lim$a primor!ial a ome irii7 sa s>rita.

1/2

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA 8pagi a 183 i cartea pu$licata9

12"

'8?9 1. %edanga reprezi t a sam$lul te6telor ce completeaz <e!ele( care a@ui lectura( ' elegerea *i utilizarea <e!as 8literal7 mem$rele <e!elor9. ,e!actate i proz( trateaz ' ma iera ma ualelor cele *ase *tii e a e6e ale <e!elor7 &o etica 8ShiBsha9( metrica 8Chandas9. gramatica 8I@aBarama9( etimologia 8'iruBta9( astro omia 8P@otisha9 *i .sacri&iciile rituale 8:alpa#Sutra9. 2&Shrautra Sutra este u a !i tre cele trei categorii !e sutra care se $azeaz pe Shruti 8revelaia !ivi 9 *i au ca o$iect e6ecuia marilor sacri&icii. Alturi !e Shrauta#Sutra *i %rih@a# Sutra e6ist *i Dharma#Sutra care &i6eaz !atoriile &iecrei caste *i !i&eritelor ramuri !i viaa omului. Di aceast ultim categorie !e sutra au aprut crile !e rugciu e ulterioare 8cele ale lui .a u( !e e6emplu9. ,&%rih@a#Sutra regleme teaz !atoriile :i o$iceiurile i caz !e a*tere( cstorie sau !eces. Sutra 8lit.7 P&ir co !uctorX9 su t te6tele care rezum co i utul Kra4ma a pe care se $azeaz si pe care le co !e seaz ' &raze scurte *i lapi!are( ' ge eral !i&icil !e i terpretat &r a@utorul come tariilor 2 pe tru a &ace s apar i teresul practic. Oa origi e( Darshana 8sistemele &ilozo&ice 4i !use9 erau !e aseme ea re!actate su$ &orm !e sutra. Cele r ai cu oscute sutra su t Iedanta#Sutra *i Brahma#Sutra( ca *i !o"a#Sutra a lui %ata @ali. 4. 5anu Samhita 8PCartea rugciu ilor lui .a uA9 este &u !ame tul societii 4i !use. Co &orm te6telor "eda, primii legislatori !ivi i( care au &i6at !erularea sacri&iciilor *i a ceremo iilor religioase( au &ost umiti 5anu& 3 2urana ( terme ul .a u 8literal7 Auma A; proge itorul rasei uma e( i terme!iar ' tre om *i Mei; Dum ezei9 caracterizeaz manas( mi tea si &acultatea !e a ga !i( care s2a trezit i om9 se re&era la paisprezece suvera i succesivi( care !i zo ele eterate( i care triesc( orie teaz viata co *tie t a omului. 5anu al erei actuale este al *aptelea; el se ume*te Iaivasvata 8A scut !i 0oareA9 *i este co si!erat ca &ii ! autorul crii !e rugciu i7 5anu Samhita . /&5aha harata 8P.area epopee a !esce !e ilor lui K4arataA9 este u ul !i cele !ou mari poeme epice 8cel mai lu g9 ale literaturii 4i !use( 'mpreu cu 6ama@ana. #l cupri !e 1"-""" versuri repartizate ' 18 cri 8purva9. %ater itatea acestei epopei este atri$uit lui I@asa !e*i este u lucru !ove!it c u mare umr !e re!actori *i Aclasi&icatoriA 8' l$.sa s>rita7 A v@asa A9 au participat la re!actarea acestei si teze 8&a$ule( povestiri mitologice9 ' tre secolele < *i 33 '.e. . %ri cipala compo e t &ilozo&ic a acestei lucrri este Bha"avad %ita 8cartea a <32a( capitolele 2/2129 care este ' ge eral co si!erat ca o oper complet aparte. 0&Bha"avad %ita 8literal; PCa tecul prea&ericitului Dom .A ori PCa tecul !ivi uluiA9 este co si!erat o capo!oper a literaturii *i &ilozo&iei u iversale. 3 3 !ia acest poem &ilozo&ic esle co si!erat !rept eva g4elia 4i !uismului. De2a lu gul celor 18 capitole 85"" !e versuri9 eroul 4r+una prime*te !e la Lris4 a u a sam$lu !e s&aturi fundamentale ' legtur cu $tlia pe care acesta tre$uie s2o poarte. Alegerea campului !e $tlie( !rept ca!ru al i itierii( u sim$olizeaz umai severitatea ' &ru trilor care opu ' sa ul omului &orele $i elui *i rului( eul i !ivi!ual 8ego9 *i atura superioar a omului( ci starea de vi"ilenN* speci&ic rz$oi icului( va torului. Carlos Casta e!a prime*te acelea*i i struciu i pe care le !escrie ' cartea sa ( 8 6ealitate Separata 8AA 0eparate ,ealit=A9 .Aceeasi stare de vi"ilenN* H speci&ic *i practicii e6perime tale !i Yoga( ;aoism *i !i $u!!4ismul Me 8ve!eti7AshiBanta)aA 04i>a 2;aza9 are corespo !e te i calea aratata !e 3isus iar aplicaiile i clu! *i artele mariale. 3 vtura lui Lris4 a trateaz !espre u iu ea cu ,ealitatea suprem. %e tru a ati ge acest scop( Lris4 a i !ic mai multe ci7 Calea Cu oa*terii 8Pnana !o"a9( a iu$irii *i !evoiu ii &a !e Dum ezeu 8 BhaBti !o"a9; calea aciu ii !ezi teresate( a &aptei o$iective 8 :arma !o"a) este calea aciu ii eli$erate !e pri cipiul aciu ii *i reaciu ii( asem tor o 2aciu ii 8wu#wei9 !escris !e Oao ;seu
1/3

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

121

' ;ao ;e C4i g 8;ao ;e Li g; Dao De Qi g9; calea co stie tei impartiale *i a me!itaiei. Acestea su t !iscipli ele clasice !i Yoga. 0imulta Bha"avad %ita o&er o si tez apro&u !at a sistemelor &ilozo&ice SamBh@a( Yoga *i <e!a ta. 5. 6ama@ana 8lit.7 .Calea !e 3lumi are a lui 6ama A sau P<e4icolul sau Cltoria 0piritual a lui 6ama A; umele ,ama=a a ( compus !i 6ama a ! a@ana Aa merge (a ava saA( este tra!us pri ACalatoria lui ,amaA9 este primul(!i pu ct !e ve!ere istoric !i tre poemele epice ale literaturii sa s>rite( atri$uite s&a tului lege !ar IalmiBiH u mare i telept 4i !us8maharishi)& :orma sa cea mai vec4e *i mai pur '*i are origi ea ' or!ul 3 !iei 8sec. 3< '.e. .9; ea a cu oscut !e2a lu gul secolelor importa te mo!i&icri ' Ke gal2 Aceast oper lu g !e 24.""" !e versuri !u$le este !ivizat ' *apte pri 8Banda9 care !escriu viaa lui 6ama 8a *aptea 4vatara P' car areA sau A' trupareA a lui <is4 u9 *i a soiei sale Sita 8lit.7 .$raz!A lsat !e u plug; ' <e!as9. 0ita este $raz!a( perso i&icarea agriculturii( este ve erat ca !ivi itate care prezi!eaz agricultura *i &ructele sale. 3 6ama@ana este preze tat !rept &iica regelui Qa a>a *i !rept soie a lui 6ama; Sita a aprut !i $raz! ' urma plugului lui Qa a>a *i s2a ' tors la mama ei8pama tul9( ca ! pe tru a2i !ove!i i oce a solul s2a !esc4is *i a primit2o9. Cele *apte :anda su t7 1. BalaBanda( copilria lui ,ama; 2. 4@odh@aBanda( viaa ' capitala 2A=o!4=a *i e6ilul lui ,ama; ,ama a cucerit ma a lui 0ita i ziua ' care a reu*it s ' ti ! arcul primit !e Qa a>a !rept ca!ou !e la 04iva; 3. 4ran@aBanda( viaa ' p!ure *i rpirea lui Sita care i*i urmase soul ' e6il !e ctre ,ava a 8regele !emo ilor lui Oa >a2 a ticul ume ai i sulei Ce=lo ( re$otezat astzi 0ri Oa >a !up !e umirea vec4ii sale capitale( ale crei puter ice zi!uri su t !escrise ' ,ama=a a9 ce avea puterea !e a lua orice spera ; 4. :ishBindh@aBanda( viaa lui ,ama alturi !e maimuele aliate; /.SundaraBanda( trecerea lui ,ama *i a aliailor si pe i sula Ce=lo ; -. !uddhaBanda( rz$oiul cu ,ava a( moartea lui ,ava a( eli$erarea lui 0ita *i re' toarcerea ' A=o!4=a; 5. >ttaraBanda( viaa lui ,ama la A=o!4=a si repu!ierea soiei sale 8co vi s &ii ! c 0ita *i2a pier!ut o oarea; 0ita a i vocat atu ci pe mama sa pma tul ca s o a@ute s2*i !ove!easc evi ovia; solul s2a !esc4is iar 0ita s2a re' tors !e u !e a ve it9; moartea( *i asce siu ea lui ,ama la Cer. Alturi !e 5aha harata aceast oper a co stituit sursa !e i spiraie pe tru toate ge urile literaturii i !ie e. 3 3 !ia *i ' rile Asiei !e 0u!2#st 6ama@ana &ace .*i astzi o$iectul u ei importa te ve eraii. + vers !i i tro!ucerea sa spu e7 PCel ce cite*te *i repet s&a ta ,ama=a a( izvorul vieii( va &i eli$erat !e pcatele sale *i va avea acces la Cer X. ,ama *i soia sa2 0ita su t ve erai ' 3 !ia ca perso i&icri ale $r$atului i!eal *i ale &emeii i!eale. /. !o"a Iasistha este cartea i care IalmiBi !escrie !rumul spiritual al lui ,ama& Aici( s&a tul <asist4a8u ul !i cei sapte i telepti9 '*i ' va !iscipolul( pri ul ,ama( cum s a@u g la realitatea imua$il ascu s ' spatele lumii impresiilor se zoriale &ugitive ; %reze tata su$ &orma u ui !iscurs al marelui i telept <asist4a a!resat %ri tului ,ama ca ! acesta a@u ge la o stare !e !etasare8vairag=a9 la o varsta ta ara (este cel mai lu g te6t i l$. 0a s>rita(!upa .a4a$4arata si ,ama=a a si u importa t te6t atat al Yoga cat si al 4dvaita Iedanta& Oe mo !e est !a s l`ame 8Yoga2<asist4a9 et Sistoire !e la ,ei e C4u!ala tra!uit par Sari %rasa! 04astri 8Yoga2<asist4a97 e6traits !es P3 structio s !u sage <asist4a au pri ce ,ama so !isciple et 4istoire !e la rei e C4u!alaA( Arc4e 83talie9( 1?55( tra!ucere &ra cez !e tra!uit par .ic4el Suli ( e!. OEAutre ,ive( Kerg 3 ter atio al( 1?859. Despre !o"a Iasistha 0e spu e ca simpla lectura a acestei carti poate co !uce la eli$erare spirituala. %ro&u !a co versatie !i tre i teleptul <asist4a si %ri tul ,ama este aceea !i tre u mare i telept ilumi at si u cautator care este pe cale !e a realiza !esavarsirea. Aceasta e u a !i tre acele rare !ialoguri careco !uc !irect la A!evar. $mportanta !o"a Iasistha Yoga <asist4a este co si!erata pri tre cele mai importa te( !aca u cea mai importa ta scriptura !i &iloso&ia <e!a tica. Cu oasterea si secretele revelate i Yoga <asist4a su t !eose$it !e $e e&ice pt. a2l co !uce pe cel ce cauta la eli$erare.
1/4

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

122

Conte-tul !o"a Iasistha %ri tul ,ama se i toarce !upa ce a calatorit pri tara si !evi e complet !etasat !upa ce a vazut realitatea apare ta !i lume.Acest lucru il i gri@oreaza pe tatal sau regele Dasarat4a. ,egele isi e6prima i gri@orarea sa i teleptului <asist4a( la sosirea sa. 3 teleptul <asist4a il co soleaza pe rege spu a !u23 ca !etasarea8vaira"@a9 lui ,ama este u sem ca printul e pre"atit pt iluminare spirituala&9l spune ca ,ama a i ceput sa i teleaga a!evarurile spirituale pro&u !e( si aceasta este cauza co &uziei sale si ca are evoie !oar !e co &irmare. 3 teleptul <asist4a cere regelui Das4rat4a sa &ie c4emat ,ama. Apoi( la curtea regelui Das4rat4a( i teleptul isi i cepe !iscursul a!resat lui ,ama care !ureaza cateva zile. Citate A.arele reme!iu pt. i !elu gata mala!ie a samsara este autoi terogatia7 CCine sunt 9u?( cui aparti e aceasta samsara?(E acesta e lucrul care o vi !eca.A A)imic u se aste si u moare u !eva vreo!ata. Doar Kra4ma si gur im$raca toate &ormele iluzorii ale lumii.A A1 ,ama( u e6ista i telect( ici ig ora ta( ici mi te( ici su&let i !ivi!ual8+iva9. #le su t toate imagi ate i Kra4ma .A AAcea co stii ta care este martora la aparitia si !isparitia tuturor &ii telor( s2o cu osti ca &ii ! starea emuritoare a supremei $eatitu!i i.A Iedeti si: # glis4 tra slatio s o 74ttp7NNe .Di>ipe!ia.orgNDi>iN<as4is4t 4ttp7NNsivalo>a.tripo!.comNYoga<asist4a.4tm 4ttp7NNDDD.!ls4F.orgNreligio sN=ogavasis4t4a.4tm 4ttp7NNe .Di>ipe!ia.orgNDi>iNYoga]<asist4a 8&2urana se poate tra!uce literal pri Avec4i culegeri !e te6teA. 0pre !eose$ire !e vec4ile 3ti4asa care !escriu aciu ile lege !are ale eroilor uma i( cele optsprezece 2urana *i optsprezece >pa#2urana 8%ura a a e6e9( care le su t su$or!o ate( evoc lege !ele care pu ' lumi aciu ile 8civilizatoare ale9 zeilor. 3 spirate !i iu$irea !e Dum ezeu 8BhaBti9 ele su t te6tele !e re&eri ale a!epilor 3ui <is4 u( 04iva *i Kra4ma. ,eligia *i cu oa*terea revelate ' <e!as ascu ! o spiritualitate pro&u !( ' spatele u ui sim$olism !i&icil !e ' eles pe tru oame ii !i popor care2*i limiteaz ve eraia ctre aspectele e6terioare ale acestei aturi. Wraie tri itii compus !i Brahma 8!i care totul se a*te9( Iishnu 8pri care totul se co serv9 *i Shiva 8pri care totul este !istrus( i clusiv rul *i ig ora a9( %ura a &ac accesi$il caracterul acestor trei perso a@e !ivi e *i satis&ac evoia !e religiozitate a populaiei. 8&'iti Shastra su t te6te ce trateaz !espre ' elepciu e *i moral. %e tru a pre!a cuiva comportame tul ce tre$uie a$or!at( ' 3 !ia a tic( ca *i ' ' tregul 1rie t( se apela la ' varea A o 2ver$alaA( !iscipolul urma ! e6emplul maestrului. Di acest motiv( te6tele morale utilizeaz alegoria( &a$ula( povestirea( lege !ele *i ma6imele care tre$uiau s i cite *i s &ie urmate !e me!itaie. 10&Soma !esem eaz o $utur ameitoare( pro!us !i tr2o pla t crtoare( care era o&erit ca o&ra ! zeilor *i pe care preoii Kra4ma i o utilizau pe tru a i !uce tra sa sau alte stri mo!i&icate !e co *tii . Aceast $utur @oac u rol importa t ' 6i"#Ieda *i era ve erat ca o !ivi itate !e ctre 4i !u*i( care o umeau 7 Avi ul imortalitiiA 8amrita9. 0oma era co si!erat capa$il s co &ere puteri supranaturaleH ca *i !rogurile psi4otrope ale populaiei !aTui !i .e6ic( a cror utilizare este !escris !e Carlos Casta e!a( ori ca Aciupercile sacreA utilizate !e ctre s4ama i( !ar *i !e cattre preoii egipte i8A !ri@a %u4aric4 !escrie acest lucru i cartea sa A;4e 0acre! .us4roomA9 pe tru o$i erea !eta*rii !e corp *i pt. realizarea ACe trului !e co *tii mo$il8CC.9A. A !ri@a %u4aric481?18 2 1??/9 cercetator i !ome iul me!ici ii si
1//

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

123

parapsi4ologiei( autor si i ve tator(este cel care i2a a!us pe +ri Weller si pe %eter Sur>os i 0+A. 0oma este *i sim$olul trecerii !e la $ucuriile o$i* uite ale simurilor la &ericirea !ivi 8a a !a9. %reoii $ra4ma i o &a$ricau presa ! ' tre pietre ml!iele *i mugurii pla tei 0oma 8anishu9. 0ucul ast&el o$i ut era &iltrat( apoi amestecat cu suc !e orz *i lapte( !up care era o&erit zeilor( el procura ! o stare !e e6taz trector. 11&5antra *i !e aseme ea 5antram !esem eaz 7A 1. )umele u ui zeu sau al u ei ' trupri (4vatara) corespu ztor i!ealului ales 83s4ta2Deva9 al u ui !iscipol *i graie cruia maestrul 8"uru9 'l i iiaz pe acesta la viaa spiritual; 2. ;erme ce !esem eaz 5ahavaB@a 8marile propoziii !i <e!as care i !ic2 atura +ltimei ,ealiti9; 3. ;erme ce !esem eaz u terme sacru sa s>rit sau o parte !i <e!as co i a ! im uri co sacrate sacri&iciilor rituale; 4.0ila$ sau *ir !e sila$e ' crcate !e e ergie; ma tra su t e6presia a umitor aspecte ale +ltimei ,ealiti sau a a umitor &ore cosmice.

Bi lio"rafie selectiv*
B1C Pames 7au"hton ;oods 8pro&essor o& p4ilosop4= at Sarvar! + iversit=9( ;4e Yoga20=stem o& %ata @ali or ;4e A cie t Si !u Doctri e o& Co ce tratio o& .i ! #m$raci g ;4e . emo ic ,ules( Calle! Yoga20utras o& %ata @ali a ! ;4e Comme t( calle! Yoga2K4as4=a( attri$ute! to <e!a2 <=asa a ! ;4e #6pla atio ( calle! ;attva2vaicara!i( o& <ac4aspati2.icra tra slate! &rom t4e origi al 0a s>rit $= Qames Saug4to Uoo!s( ;4e Sarvar! + iversit= %ress 1?25;Sarvar! 1rie tal 0eries(e!ite! $= C4arles ,oc>Dell Oa ma (vol15 .otilal Ka arsi!ass(1?14; pri te! i 3 !ia( 328p. B2C 9rnest 9& ;oodH <a pratiTue du !o"aH )ouvelle prese tatio !es ap4orismes !u Yoga !e %ata @ali i terpretes a 3a lumiere !e la ps=c4ologie a cie e et mo!er e et !e lEe6perie ce pratiFue( %etite Ki$liot4eFue(%a=ot(1?-5 B3C $&:& ?aiminiH ;4e 0cie ce o& Yoga 8Yoga 0utras o& %ata @ali9 .a!ras( 3 !ia( 1?54. B4C FornH !o"i ;illiam !o"a for the 5ind: 4 ?reatise on 5ental and 2hilosophical !o"a $= a Uester Yogi )eD Yor> :u > a Uag alls 1?-8 ( %ol4am Koo>s( 1?-8( 1--p. ;illiam FornH ?rue !o"aH1E0/ B/C Swami IiveBananda( ,a@a Yoga( + io s !es 3mprimeries( 80.A.9( 18?4 1?3-( t 285p( B-C6ammurti S& 5ishra( ?he ?e-t ooB of !o"a 2s@cholo"@ ; A eD tra slatio a ! i terpretatio o& %ata @aliEs Yoga 0utras &or mea i g&ul applicatio i all mo!er ps=c4ologic !iscipli es( ;4e Qulia %ress 3 c.( )eD Yor>( 1?51( 4"1p. 6ammurti S& 5ishraH :u !ame tals o& Yoga(1?/? 6ammurti S& 5ishra(H D= amics o& Yoga .u!ras(1?-5 B5C 5ircea 9liade ( %ata @ali et le Yoga( #!. 0euil( 1?-2( 1?1p. B8C 5ircea 9liade ( Yoga2#seu asupra origi ilor misticii i !ie e Yoga7 #ssai sur les origi es !e la m=stiFue i !ie e 81?3-9 ( 1?3-( apare simulta ' lim$ile &ra cez *i roma B?C 5ircea 9liade ( ;raitI !E4istoire !es religio s ;ratatul !e istorie a religiilor( 81?4?9( e!. a !oua( 1?-5ircea 9liade ( 3storia cre!i elor *i i!eilor religioase( 1?5-21?83 5ircea 9liade ( ;e4 ici ale Yoga( 1?48 5ircea 9liade ( Yoga7 3mmortalit= a ! :ree!om (Yoga7)emurire *i li$ertate( 1?/4(

1/-

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

124

B1"C 5ircea 9liade ( Oe 0acrI et le %ro&a e 81?/-9 B11C 5ircea 9liade ( Oe C4ama isme et les ;ec4 iFues arc4abFues !e lEe6taseNVama ismul *i te4 icile e6tazului( 1?/1 81?549 B12C C8>659S D&4& H ?raitR de 6a+a !o"aH#!itio s A!=ar 2 Oa :amille ;4eosop4iFue( 1?24 B13C Surendranath '& Das"uptaH!o"a 2hilosoph@ in 6elation to 8ther S@stems of $ndian ?hou"htH Calcutta( 1?3". B14C %& ?ucciH Storia della Dilosofia $ndianaHBariH <ater)aH 1E/3 B1/C Sat@ananda 2aramahamsaH Commentar@ on !o"a Sutras of 2atan+ali8prelegeri la cursul i ter aio al9 Ki4ar 0c4ool o& Yoga( 1?-521?-8. B1-C 9rnest 9& ;oodH ,a@a Yoga7 ;4e occult trai i g o& t4e Si !us( ;eosop4ical %u$lis4i g Souse( 0=! e=( 1?25(1?31 9rnest 9& ;oodH %ractical Yoga( A cie t a ! .o!er (1?48 9rnest 9& ;oodH Yoga( 1?/? B15C9rnest 9&;ood( Crest#Pewel of ;isdom or Discrimination (IiveBa#Chudamani)( 04a >arac4ar=a ( tra!us !e #r est #. Uoo!( A. cuest Koo>. B18C Swami Iishnudevananda 8!iscipol 0iva a !a9( ;4e complete illustrate! $oo> o& Yoga( pu$lis4e! $= %oc>et Koo>s( )eD Yor>( 1?52. B1?C I&%& 6ele( Yogic Asa as &or 4ealt4 a ! vigour 8A p4=siological e6posi2tio 9( #!. D.K.;araporeDala 0o s a Co. %rivate Ot!.( 3 !ia( 1?-8. B2"C Pames 5c Cartne@ 8!iscipol 0iva a !a9( Yoga 2 ;4e >e= to li&e( #.%.Dutto a Co. 3 c.( )eD Yor>( 1?-?. B21C ;allace Slater( ,a@a Yoga7 A 0impli&ie! a ! %ractical Course( A cuest Koo>. 1?-8 B22C Surendranath Das"uptaH 4 7istor@ of $ndian 2hilosoph@( vol.33( Cam$ri!ge( + iversit= %ress( 1?32. B2"C 0Dami 0iva a !a. %ractice o& Yoga(( %u$lis4c! $= ;4e Divi e Oi&e 0ociet=( Simala=as( 3 !ia( 1?5". ... B23C Swami Sivananda( Yogic 4ome e6ercises( Kom$a=. B24C Stephen D& BrenaH Steven D&5&D Brena H!o"a and 5edicine(%e gui Koo>s( 1?5-. B2/C 6am :umar 9&6&H7eal !ourself with !o"a: specific asanas for specific diseasesH ;araporevala( Kom$a=( 1?88. B2-C Pames 7ewitt( Yoga a ! You( A practical Approac4( %=rami! Koo>s(. )eD Yor>(1?-5.
Pames 7ewittH !o"a

B25C Pess Stern( Yoga( =out4 a ! rei car atio . . B28C 2hul"enda Sinha(Yoga7 mea i g( values a ! practice( Yoga 3 stitute o& Uas4i gto D.C. a ! 3 !ia 3 stitute o& Yoga( Ar=a>umar( 1?5". B2?C 2hilippe de 5eric( Oe Yoga sa s2postures. B3"C Swami 4+a@a ( Yoga %s=c4olog= 2 A practical gui!e o& me!itatio ( %u$lis4e! $= Simala=a 3 ter atio al 3 stitute o& Yoga 0cie ce a ! %4ilosop4=( 1?5-( 182p. B2?C 4ldous 7u-le@ ( ;4e art o& 0eei g( C4atto B Ui !us( Oo !o ( 1?54. B3"C 7arold 5& 2eppa-d( 3mprove =our sig4t Dit4out glasses( 0cie ce o& Oi&e Koo>s( .el$oume( Australia( 1?5/. B31C Ser"iu 4l#%eor"e( :ilozo&ia i !ia i te6te7 Bha"avad %ita( 0am>4=a2Lari>a( ;ar>a2 0amgra4a( #!. Vtii i&ic( Kucure*ti( 1?51. B32C 6a indranath ?a"ore( 0a!4a a( ;4e ,ealisatio o& li&e( ;auc4 itz #!itio (Oeipzig( 1?21.

1/5

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

B33C 4lain Danielou( Yoga ( .et4o!e !e rei tegratio . B34C 4le-andra David#'eel( 3 itiatio s lamaiFues( #!. A!=ar( %aris.. B3/C Ser"e 7utin( Oes secretes !e ;a trisme.

12/

B3-C Bha"avad %ita 2 A la= tra slatio $= Saris4 C4a !ra Wupta( ;4e 3 !ia %ress( Alla4a$a!( 1?-"

!o"a $nstruction 5anuals (1880#1E009

;arren Delt 9vansH #soteric C4ristia it= a ! .e tal ;4erapeutics 8com$i es )eD ;4oug4t Dit4 Si !u religious co cepts9 (188- ;4e Wreatest Koo>s 1& All ;ime 7;4e .e tal Cure( 3llustrati g t4e 3 &lue ce o& t4e .i ! o t4e Ko!=( Kot4 i Sealt4 a ! Disease( a ! t4e %s=c4ological .et4o! o& ;reatme t 818-?9. 6ama 2rasad( )ature`s :i er :orces7 ;4e 0cie ce o& Kreat4 a ! t4e %4ilosop4= o& t4e ;attvas 8%rasa! is a ;4eosop4ist a ! 0a s>rit sc4olar; t4e $oo>`s 1/ c4apters are $ase! o a series o& eig4t essa=s pu$lis4e! i t4e ;4eosop4ist $etDee )ovem$er 1885 a ! .arc4 188?; i clu!es t4e 04aiva Agama9 ;&7& ;illiams( <i$ratio t4e OaD o& Oi&e( 18?5 ;illiam Dla""( Yoga or ;ra s&ormatio (18?8 Swami 4 hedanandaH <e!a ta %4ilosop4= or SoD to $e a Yogi(1?"2 Swami 6ama ?irtha( 3 Uoo!s o& Wo!2,ealizatio 7 4ttp7NNDDD.ramatirt4a.orgN&ree$oo>s.4tm 6ichard $n"alese( Sistor= a ! %oDer o& t4e .i ! !o"i 6amacharaBa 8Uilliam Ual>er At>i so ( 18-221?329 A!va ce! Course i Yogi %4ilosop4= a ! 1rie tal 1ccultism(1?"4 !o"i 6amacharaBaH Si !u 0cie ce o& Kreat4(1?"3 !o"i 6amacharaBa :ourtee Oesso s i Yoga %4ilosop4= a ! 1rie tal 1ccultism !o"i 6amacharaBa Sat4a Yoga( or t4e Yogi %4ilosop4= o& %4=sical Uell2Kei g !o"i 6amacharaBa Si !u Yogi Kreat4i g #6ercises(1?"/ !o"i 6amacharaBa 0eries o& Oesso s i W a i Yoga(1?"!o"i 6amacharaBa 0eries o& Oesso s i ,a@a Yoga(1?"!o"i 6amacharaBa 0cie ce o& %s=c4ic Seali g(1?"!o"i 6amacharaBa H;4e 3 er ;eac4i gs o& t4e %4ilosop4ies a ! ,eligio s o& 3 !ia(1?"8 !o"i 6amacharaBaH ;4e Si !u Yogi %ractical Uater Cure(1?"? 9lla 4delia DletcherH OaD o& t4e ,4=t4mic Kreat4( 1?"8 7ashnu 7araH %ractical Yoga a ! %ersia .agic(1?"? Swami 42 5uBer+iH Yoga Oesso s &or Developi g 0piritual Co scious ess(1?11 Swami 42 5uBer+iH Doctri e a ! %ractice o& Yoga(1?22 Pames $n"all ;ed"ewoodH .e!itatio &or Kegi ers ;&P& ColvilleH A cie t .=steries a ! .o!er ,evelatio s 5a el Collins( ;ra spare t QeDel(1?13 ;alter %orn 8ldH ;4e Yoga o& Yama7 U4at Deat4 0ai!(1?1/ ?heron W& Dumont 8Uilliam At>i so 9( ;4e 0olar %le6us(1?18 Dran) 7artmanH Yoga2practice i t4e ,oma Cat4olic C4urc4 7ereward Carrin"tonH Sig4er %s=c4ical Developme t or Yoga %4ilosop4=(1?2" 9dward %allH .=sticism t4roug4 t4e Ages Brian BrownH Uis!om o& t4e Si !us(1?21 Charles ;ase( 3 er ;eac4i g a ! Yoga 7ereward Carrin"tonH Yoga %4ilosop4=( 1?23 PDC DullerH Yoga7 A 0tu!= o& t4e .=stical %4ilosop4= o& t4e Kra4mi s(1?2/ 9li)a eth ?owneH Qust SoD to Ua>e t4e 0olar %le6us( 1?2!o"i 7ari 6amaH Yoga 0=stem o& 0tu!= 1/8

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

12-

<& 4dams BecBH A Kegi er`s Koo> o& Yoga( 1?25 !o"i ;assanH 0ecrets o& t4e Simala=a .ou tai .asters a ! Oa!!er to Cosmic Co scious ess Ca+)oran 4liH Divi e %osture 3 &lue ce upo # !ocri e Wla !s( 1?28 Swami 'il@apadananda 4 adhutH %4ilosop4= o& + io $= Devotio 7arold ;ernerH 0el&2master= ;4roug4 0el&2taug4t Yoga !o"i BhiBshuH Larma Yoga C& Pinara+adasaH Wo!s i C4ai s(1?2? Iasant 6eleH ;4e .=sterious Lu !ali i 9li)a eth SharpeH ;a tric Doctri e o& 3mmaculate Co ceptio (1?3" Swami :uvala@anandaH %opular Yoga Asa as(1?31 Swami :uvala@anandaH %ra a=ama Delta SamadhiH ;4e .aster Le= to %s=c4ic + &ol!me t Claude Bra"donH A 3 tro!uctio to Yoga(1?33 5ichael PusteH A )eD Yoga 0=stem Drancis !eats#BrownH ;4e #ig4t 0teps to Yoga 7amish 5c<aurinH #aster %4ilosop4= &or Uester .i !s Sita Devi !o"endra( Yoga %4=sical #!ucatio (1?34 !o"i ;assanH Koo> o& )irva a %eraldine CosterH Yoga a ! Uester %s=c4olog= 2aul Brunton 818?821?819( A 0earc4 i 0ecret 3 !ia :I 5ul a"alaH ;4e %opular %ractice o& Yoga(1?3/ Drancis !eats#BrownH Yoga #6plai e!(1?35 Charles 7aanelH Amazi g 0ecrets o& t4e Yogi a ! t4e WateDa= to %rosperit= Deli- %u@otH Yoga &or t4e Uest Deli- %u@otH Yoga7 ;4e 0cie ce o& Sealt4 Posephine 6ansomH 0el&2,ealizatio ;4roug4 Yoga a ! .=sticism Sri :rishna 2remH ;4e Yoga o& t4e K4agavat Wita :ovoor ?& BehananH Yoga7 A 0cie ti&ic #valuatio (1?38 Iera Stanle@ 4lderH ;4e :i !i g o& t4e ;4ir! #=e %eor"e ;eston Bri""sH ;4e Wora>s4a 04ata>a 8i Wora>4 at4 a ! t4e La p4ata Yogis( .otilal Ka arsi!ass9( 1?3? %eor"e 4rundale: Ootus :ire7 A 0tu!= i 0=m$olic Yoga Claude Bra"donH Yoga &or You(1?43 2aramahamsa !o"anandaH Auto$iograp4= o& a Yogi(1?4Sri Deva 6am SuBul( Yoga )ava@iva (1?45 4lain DanielouH Yoga7 ;4e .et4o! o& ,e2i tegratio (1?4? ?heos Bernard H Si !u %4ilosop4=(1?45 $ndra DeviH:orever You g( :orever Sealt4=(1?/3 Desmond Dunne HYoga7 ;4e Ua= to Oo g Oi&e a ! Sappi ess(1?/3 7arve@ Da@H ;4e 0tu!= a ! %ractice o& Yoga(1?/3 Swami 'ara@ananandaH ;4e %rimal %oDer i .a ( 1r t4e Lu !ali i 04a>ti(1?/" 24>< D>:9SHYoga &or t4e Uester Uorl!(1?/4 Selvara+an !esudian and 9li)a eth 7aichH !o"a: >nitin" 9ast X ;estH 1E/0 Selvara+an !esudian and 9li)a eth 7aichH !o"a and 7ealthH1E/, !o"i IitahaldasH ;4e Yoga 0=stem o& Sealt4 a ! ,elie& :rom ;e sio Sealt4 ,esearc4( e!. ;4e %ractice o& Yoga as ;aug4t i t4e #ast a ! t4e Uest( 1?/5 !o"i %upta 80ri 0Dami Lailas4a a !a9( Yoga a ! Oo g Oi&e(1?/8 !o"i %uptaH Yoga a ! Yogic %oDers(1?-1 Clara Sprin" and 5adeleine %ossH Yoga &or ;o!a=( 1?/? 4rthur <ie ers( ,ela6 Dit4 Yoga( 1?-" 7ilton 7otemaH ADa>e t4e Uorl! Uit4i (1?-2 :& ChodBiewic)H :irst 0teps i .o!er Yoga(1?-4 7aridass Chaudhuri( 3 tegral Yoga(1?-/ Swami Iishnu#Devananda ;4e Complete 3llustrate! Koo> o& Yoga(1?-" Swami Iishnu#Devananda ( .a tras a ! .e!itatio 6ichard 7ittleman( Yoga( %4ilosop4= a ! .e!itatio Pess SternH !o"aH !outhH and 6eincarnation Pean#5arie DechanetH Yoga i ;e Oesso s 1/?

;,A;A; %,AC;3C D# ,AQA2Y1WA

;allace SlaterH 4 Simplified Course on 7atha !o"aH1E00 Clara 5& CoddH 3 tro!uctio to %ata @ali`s Yoga B&:&S& $@en"arH Oig4t o Yoga( &irst pu$lis4e! i 1?--( 0c4oc>e Koo>s; ,evise! e!itio 8Qa uar= 3( 1??/9(

125

C!rti d dic!t *ui P!t!n@!*i

9nli"htenment: ?he !o"a Sutras 8f 2atan+ali 5S$ 7ow ?o :now %od: !o"a 4phorisms of 2atan+ali $ntroduction ?o 2atan+aliCs !o"a CoddH Clara 5& <i"ht ;ithin >s: !o"a Sutras of 2atan+ali PapiBseH Carl 2atan+ali and !o"a 9liadeH 5ircea 2atan+aliCs 6a+a !o"a: 6evelation of ?he Science of !o" %herwalH 6ishi Sin"h ;isdom of !o"a: Stud@ 8f 2atan+aliCs !o"a Sutra BahadurH :&2& !o"a 4phorisms 8f 2atan+ali Pud"eH ;illiam Wuan !o"a DarsanaH Sutras 8f 2atan+ali PhaH %an"anatha !o"a 8f 2atan+ali :rishnamachar@aH :ulapathi 9& !o"a 8f 2atan+ali 2rasadH 6ama !o"a 2hilosoph@ 8f 2atan+ali 4ran@aH 7ariharananda !o"a 2hilosoph@: Bein" ?he ?e-t 8f 2atan+ali 8lcottH 7enr@ Steel !o"a Sutras 8f 2atan+ali Ballant@neH P&6& !o"a Sutras 8f 2atan+ali PohnstonH Charles 5& !o"a Sutras 8f 2atan+ali Satchidananda !o"a Sutras 8f 2atan+ali: 4 Stud@ %uide Dor BooB $ 7ari DassH Ba a !o"a#Sutra 8f 2atan+ali DvivediH 5anilal '& !o"a#Sutra 8f 2atan+ali DeuersteinH %eor" !o"a#Sutras 8f 2atan+ali ;ith ?he 9-position 4r@aH >shar udh !o"a#S@stem 8f 2atan+ali: 7arvard 8riental Series ;oodsH Pames 7au"hton

1-"

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

35:

Cu,rin)u* vo*/ II intitu*!t# EPr!ctic! Yo.!E 3/ O-i ctiv * ,r!cticii Yo.! &.&. O!iectivul final "1copul practicii Yoga# &.-. O!iectivul operaMional "Calea# &.,. 1ituaMia actuala &.8. 1ituaMia propusa 5/ Com,on nt * "i c!r!ct ri)tici* ,r!cticii Yo.! -.&. ;efinirea caii practice Yoga -.-. Cai "tipuri, ramuri# Yoga -.,. Componentele "ramurile, ramurile# practicii Raja Yoga -.8. RelaMia dintre centrii energetici su!tili "C3a4ra# Ni ramurile practicii Yoga -.F. Corpuri "LnveliNuri, ve3icule#'agregatele Ni componentele fiinMei umane Ni relaMia lor cu treptele Ni caile practicii Yoga. -.*. Caracteristicile practicii corecte "completitudinea, nefaptuirea' modelarea Ni reprogramarea afectiva, cognitiva Ni somatica# -.). O!iectivul prezentei lucrri: sistemul unificat de practica expus de Patanjali Ln Yoga 1utra A/ R!muri* J!n.!I ,r!cticii Yo.! ,.&. Ramura preliminar, de pregtire Ni purificare "Eri@a Yoga# ,.&.&. :ecesitatea Eri@a Yoga ,.&.-. Conceptul Ni conMinutul ramurii de purificare ,.&.-.&. Conceptul de Eri@a Ni Eri@a Yoga ,.&.-.-. ConMinutul Ni componentele ramurii Eri@a Yoga ,.&.,. 1copul ramurii preliminare ,.&.8. O!stacole Ln calea vindecrii Ni realizrii de sine "Eles3a# ,.&.8.&. O!stacole "Eles3a# Ln Yoga 1utra ,.&.8.-. Cai de Lnlturare a o!stacolelor "Eles3a# ,.&.8.,. $etode propuse Ln Yoga 1utra pentru depNirea o!stacolelor ,.&.F. Reguli de igiena Ln Yoga ,.&.*. .e3nici speciale de purificare Ni pregtire ,.&.). Principiile alimentaMiei Yoga pentru vindecare Ni evoluMie spirituala ,.-. Ramura Lntai: Regulile de pacificare cu semenii sau de disciplinare morala "Yama# ,.,. Ramura a doua: Regulile de pacificare cu noi insine sau de reprogramare a comportamentului faMa de sine ":i@ama# ,.8. Ramura a treia: 1ta!ilizarea psi3osomatica prin pacificarea corpului ' asezarea sau intrarea intr o poziMie c3eie a corpului "Asana# ,.8.&. =at3a Yoga, Raja Yoga Ni Asana "s4rt.'lit.: 7poziMie, postura corporala7# ,.8.-. Caracteristicile ramurii Asana ,.8.,. Cum tre!uie practicata Asana S ,.8.8. Care sunt efectele practicrii asanelor Yoga ,.8.F. %ndex terapeutic' maladii Ni exerciMii pentru vindecarea lor ,.8.*. Programarea exerciMiilor' ;urata prcticarii asanelor ,.8.). .ipuri de asane' prezentare' te3nica de execuMie' efecte' contraindicaMii ,.8.).&. Asane meditative Ni de relaxare "13avasana, Padmasana, 9ajrasana# ,.8.).-. Asane de reec3ili!rare energetica Ni terapeutica ,.8.).,. Asane inverse "1arvangasana, 9ipar%ta4arani, =alasana, 1irs3asana# ,.8.).8. Asane longitudinale "/3ujangasana, 13alam!3asana, ;3amrasana, Pasc3imot3anasana, $a@urasana, $ata@asana# ,.8.).F. Asane transversale "Ard3a $ats@andrasana, .ri4onasana# ,.8.).*. /and3as "tipuri' prezentare' te3nica de execuMie' efecte terapeutice'' contraindicaMii' <dd@ana /and3a' :auli# ,.8.).). $udras "tipuri' prezentare' te3nica de execuMie' efecte terapeutice' contraindicaMii' As3vmi $udra' Yoga $udra# ,.F. Ramura a patra: 1ta!ilizarea energetica Ni respiratorie' Pacificarea si constientizarea respiraMiei "Prana@ama# ,.F.&. Caracterizare ,.F.-. 0xerciMii de respiraMie ,.*. Ramura a cincea: ;etaNarea senzoriala "Prat@a3ara# ,.). Ramura a Nasea: Concentrarea ";3arana#'Caracterizare' exerciMii ,.+. Ramura a Naptea: $editaMia ";3@ana#'Caracterizare' exerciMii ,.(. Ramura a opta: .ransa mistica, 0nstaza sau ContemplaMia "1amad3i# .

1-1

Cu,rin)u* vo*/ III intitu*!t#EA(ori)m * d ),r Yo.! JYo.!-Sutr!I !* *ui P!t!n@!*iE +n tr!duc r ! "i com nt!riu* *ui S&!mi D%ir ndr! 'r!%m!c%!ri "i D!n $ir!%ori!n
3/ Introduc r 3/3/ Im,ort!nQ! !c )t i *ucrXri 3/5/ Di(icu*tXQi +n +nQ * . r ! Yo.!-Sutr! ! *ui P!t!n@!*i 3/A/ Tr!duc r ! t rm ni*or t %niciF,unctu!Qi F di(icu*tXQi d )ti* 3/8/ T Mt > m!nu)cri) "i com nt!rii 3/N/ Autorit!t ! d c!r ) -ucur! Yo.!-Sutr! 3/B/ D ),r !utoru* Yo.!-Sutr! JP!t!n@!*iI 3/O/ Sum!ru* !n!*itic !* Yo.!-Sutr!) J!*cXtuir I 5/ T Mtu* Yo.!-Sutr! tr!du) (!r! com nt!rii "i M,*ic!Qii .&Tr!duc r ! t Mtu*ui Yo.!-Sutr! +n)oQit! d com nt!riu* Yo.!-'%!)?!, !tri-uit *ui V d!-V?!)! "i E EM,*ic!Qii* E JT!ttv!-V!ic%!r!diI !* *ui V!cc!)%,!timi)%r! A/3/ P!rt ! 3/ Tr!n)! mi)tic! JS!m!d%i P!d!I A/5/ P!rt ! 5/ R !*iK!r ! JS!d%!n! )!u ;ri?! P!d!I A/A/ P!rt ! A/ Put ri* divin JVi-%uti P!d!I A/8/ P!rt ! 8/ E*i- r!r ! J;!iv!*?! P!d!I 8/ A, ndic 8/3/ Not 8/5/ Ind Mu* cuvint *or uti*iK!t +n Yo.!-Sutr!) 8/A/ DicQion!r d t rm ni in *-/)!n)Dri t! 8/8/ 'i-*io.r!(i 8/N/ Or.!ni.r!m! JSc% m! con Miuni*or in(orm!Qion!* dintr !(ori)m * *ui P!t!n@!*iF,*!n"!I

In )ituri* !utoru*ui ,ut ti )! v d ti to!t c * 34B d r .u*i )!u !(ori)m J)utr!I in tr!duc r ! )i com nt!rii* ,u-*ic!t d # D!n $ir!%ori!n Co,?ri.%t Y 5994 A** Ri.%t) R ) rv d $IRA7ORIAN#A1ORIS$ELE L2I PATANJALI YOGA S2TRA O1 PATANJALI- T7E INNER REVOL2TION T7E $OST I$PORTANT 'OO; ON EART7 YOGA S2TRA O1 PATANJALI PATANJALI<S YOGA AP7ORIS$S INNER REVOL2TION-PATANJALI YOGA S2TRA PATANJALI YOGA S2TRAS, T7E =AY TO INNER 7EAVEN
3ttp:JJ,*G.@a3oo.comJpatanRjali 3ttp:JJpatanjali&.multipl@.comJ 3ttp:JJCCC.m@space.comJpatanjali@oga 3ttp:JJpatanjali@oga.spaces.live.comJ 3ttp:JJCCC.psi sciences.com 3ttp:JJCCC.psi science.com 3ttp:JJpatanjali inner revolution.!logspot.com 3ttp:JJpatanjali&.!logspot.comJ P!t!n@!*i-Yo.! Sutr! on =ordPr ))# 3ttp:JJpatanjalisutra.Cordpress.comJ

P!t!n@!*i Yo.! Sutr!) P%oto)

3ttp:JJCCC.flic4r.comJp3otosJpataRnRjaliJ

P!t!n@!*i Yo.! Sutr!) Grou,)

3ttp:JJtec3.groups.@a3oo.comJgroupJPatanjaliRYogaJ 3ttp:JJtec3.groups.@a3oo.comJgroupJPatanjaliRYogaR1utrasJ

1-2

3ttp:JJgroups.google.comJgroupJYO2A 1<.RA

SIT2RI A2TOR %tt,#>>&&&/d!nmir!%ori!n/ro> SITE ZI $AGEN %tt,#>>&&&/d!nmir!%ori!n/com> SITE PSI-SCIENCES %tt,#>>&&&/,)i-)ci nc )/com>

1-3