You are on page 1of 178

Alex Mihai Stoenescu DINASTIA BRTIANU

Roman foileton GENERIC Pe fondul unei melodii populare descompuse, prelucrate doar pe tema principal, n ton grav, apare din penumbr dagherotipul unui tran nstrit. Poart co oc si opinci !"inc #rtianu. $paratul urmreste lent, pe rnd, chipul martial, mna strns ferm pe chimirul lat, piciorul stng mpins nainte ca un semn al unei mari vointe, opinca. $propiind imaginea pn la te%tura fotografiei, din mpletitura opincii se desprind si se conturea& n aur elementele componente ale bla&onului familiei #rtianu. "IN$'(I$ #R)(I$N* $ceeasi tem mu&ical, amplificat dramatic. 'eria portretelor in tondi. Numele persona elor ! numele actorilor. EPI'+"*, PI,+( Paris, -./0 ,a balul Primriei Parisului, perechile de dansatori animau un salon luminat e%uberant de candelabre din cristal. 'e interpreta prin mu&ic si oc o polc abia compus de un tnr refugiat evreu, n mod ciudat, nimic din scena de petrecere tipic pari&ian nu amintea de e%od sau mcar de tristele pduri polone&e, n care cerbii mureau de urt, cu promoroac pe coarne si noroi verde pe copite. (otul era vesel. 'au aproape totul, dac nu observai ntr!un colt cu oglin&i si cu o msut imperial scpat de la revolutie, un grup de tineri mbrcati modest, prin comparatie cu strlucirea acelui bal, dar totusi decent, curat si cu bun gust. Erau cunoscuti si de aceea aerul lor de conspiratori nu atrgea atentia nimnui, cci nu se ncheiase nc epoca nasterilor de natiuni. Europa se tre&ise dintr!o dat mam, dup violul prelungit al Revolutiei 1rance&e, urmat de cel al (erorii si de cel al Revolutiei din -.2.. $cum, dup ani ntregi de greturi, o apucau contractiile cnd nimeni nu se astepta si dintr!o dat slobo&ea la viat o natiune nou. Chiar nimeni nu putea prevesti e%act ce tar se va naste si cte vor mai iesi n lume dup aceast lung lu&ie a btrnei vaci continentale. C. $. Rosetti era scund de statur, adus putin de spate, dar vioi, ucndu!si ochii e%oftal!mici cu aviditate peste salon. 'cosese la intrare de pe brat banderola mare de doliu, dup moartea celui din urm copil, dar lsase la vest, pe sub hain, o mic panglic cenusie. 1ratii stefan si Nicolae Golescu erau ceva mai nalti. stefan purta un costum gris!fer, iar Nicolae era n uniform de ofiter, o uniform care aducea vi&ibil cu cea france&, dar avea si elemente din echipamentul armatei tariste. $lturi, pe un scaun!fotoliu sttea Ion C. #rtianu. ngndurat si ntunecat, rom3nul care predase drapelul patriei sale Primriei Parisului la Revolutia din -.2. se nftisa ca un brbat frumos, dar nefericit. "iscutia lor era ntrerupt de cte ori trecea cineva prin apropiere si se purta soptit, pe un ton misterios. R+'E((I4 5car unul dintre noi s a ung n tar. $r putea intra deghi&at pe la una din trectorile Carpatilor. s(. G+,E'C*4 Politia l va prinde imediat, drag Rosetti. stii c ml se poate tine un secret la rom3ni. 6a nfunda puscria. R+'E((I4 Nici asta n!ar fi ru. $colo sunt toti lupttorii nostri, i va contacta si i va pregti. $poi, va gsi un mi loc s comunice afar.

NIC. G+,E'C*4 "ar afar nu e nimeni. stefan are dreptate. Nu vom putea organi&a miscarea pornind din nchisori. E absurd. R+'E((I4 Populatia se va revolta cnd va afla c patriotii sunt schingiuiti n catacombe. NIC. G+,E'C*4 7ai s fim seriosi8 R+'E((I4 6or cere eliberarea detinutilor. Noi vom mpn&i &iarele Europei cu proteste. s(. G+,E'C*4 + facem si acum. Nu se uit nimeni pe ele. Europa vrea s vad snge. Ne trebuie un mort celebru. NIC. G+,E'C*4 *n atentat. seful politiei sau comandantul Gr&ii. "ialogul este ntrerupt de ga&d, sotia primarului Parisului. 5!me 5E(94 Cum se face c cei mai frumosi brbati nu dansea&: "oamnele sunt nerbdtoare, domnule Golesco. NIC. G+,E'C*4 Este un bal minunat, doamn. "ar rom3nii asteapt s se ncl&easc inimile femeilor. $tunci vom ataca. 5!me 5E(94 +h8 Rom3nii nu se de&mint. 'per s nu asteptati pn lum foc. "IN$'(I$ #R;(I$N* NIC. G+,E'C* <galant=4 6om stinge orice pr ol cu setea noastr de iubire, doamn 5et&. 1emeia rde cochet si se ndeprtea&. NIC. G+,E'C*4 1rumoasa femeie8 R+'E-(-4 *n atentat care nu scoate lumea pe str&i este o stire de subsol. Noi avem nevoie de redesteptarea Problemei +rientului. NIC. G+,E'C*4 "ac nu convingem lo a masonic, nu se misc nimic. R+'E((I4 ' provocm noi cri&a, s redeschidem problema. NIC. G+,E'C*4 Pentru asta ne trebuie mase, oameni n miscare, trani. s(. G+,E'C*4 N!au cap. Cine vrei s!i conduc: #R)(I$N*4 Eu. n tot acest timp, Ion C. #rtianu a stat pe fotoliul de lng ei, afisnd o figur trist, mcinat de gnduri. $cum se ridic. #R)(I$N*4 1ratilor, m frmnt s v spun de cteva &ile si nu reusesc. 5ai am cteva luni de trit. Prietenii rmn stupefiati o clip. 'e privesc si nu nteleg. #R)(I$N*4 'unt pe moarte. Nu mai e nici o scpare. R+'E((I4 Nu se poate. #R)(I$N*4 $m consultat pe doctorul Galhau. Plmnii sunt terminati. (rei!patru luni si gata. s(. G+,E'C* <i&bucnind ntr!un rs fortat=4 (u glumesti. E o pcleal. NIC. G+,E'C*4 Eu nu cred n doctori. #R)(I$N*4 6oi merge s mor n tar. 'ultanul se va bucura si mi va da dreptul s intru. R+'E((I4 Ioane, asta e o lovitur pentru toti. 'pune!mi c nu este adevrat. #R)(I$N*4 '!a sfrsit si nu vreau s m plngeti. 6oi organi&a eu revolta n tar. N!au ce s!mi fac. "oar s!mi grbeasc moartea ntr!o puscrie umed. NIC. G+,E'C*4 Parc e un blestem. 5ai nti #lcescu, acum tu. "oamne8 s(. G+,E'C*4 *ite!- pe Cu&a8 'e apropie $l. I. Cu&a n costum de sear, nvrte n mini niste etoane de casino. 'alut, apoi i sopteste lui #rtianu la ureche. 'e aude totusi4 >#aronesa ?estner@. r

#R)(I$N*4 Iertati!m o clip. <Pleac.= CEI,$,tI <se reped spre Cu&a=4 $i aflat: #rtianu e pe moarte #rtianu trece printr!un culoar elegant ntr!un salon de conversatie. #aroneasa 5athilde ?estner <AB de ani= i sare n brate de cum intr. 5$(7I,"E4 Cean, e cea mai fericit &i din viata mea. Nu ghicesti de ce: #R)(I$N*4 'unt obosit. $&i!noapte am lucrat mult. 5$(7I,"E4 Cean... Nu stiu cum s!ti spun... 5 simt fericit, nebun, de&lntuit. (e iubesc att de mult. #R)(I$N* <nc distant=4 si eu te iubesc, 5athilde. 6eselia ta m face si pe mine fericit. 5$(7I,"E4 7ai, ghiceste8 #R)(I$N* <dup un moment de e&itare=4 (atl tu te las s mergi la Ems. 5$(7I,"E4 Nu. 5ai ncearc. #R)(I$N*4 )i fost primit n suita mprtesei. 5$(7I,"E4 Nu, nu. (e gndesti prea departe. Ceva, numai ntre noi. #R)(I$N*4 Rmi singur acas noaptea asta. "IN$'(I$ #R)(I$N* 5$(7I,"E4 'unt nsrcinat, Cean. Port copilul tu. #R)(I$N* <lovit de veste=4 $i spus printilor ti: 5$(7I,"E4 "oar mamei. E foarte ngri orat, dar mie nu mi e team. $cum putem s ne cstorim. Granita de la Predeal, -./0 (rsura n care se ntoarce acas Ion C. #rtianu <B/ de ani= trece pe un drum pustiu de tar. + usoar ceat se ridic din pmnt, mai mult ca o di&olvare de rou, pe msur ce umbra noptii se retrage. 6&ut din spate, trsura poart urmele prafului strns pe cile Europei. *n singur cufr, mic, legat sus ntr!o parte, de&vluie o revenire srac. #rbatul cltoreste singur. $re un chip obosit, tras si imobil. Priveste nainte n gol. $paritia sa este n contrapunct cu ce se ntmplase la Paris. $ ales4 si!a prsit iubita nsrcinat pentru misiunea din tar. n sfrsit, ntoarce capul spre fereastra din stnga a trsurii si observ peisa ul schimbat ! lumina diminetii scald verdele pdurii. Contemplatia sa e rupt brusc de aparitia unui clret n uniform austriac. 'trig ceva ! poate 7aiti, poateEristdai, poate un chiuit, apoi dispare. #rtianu si st!pneste emotia. (rsura s!a oprit si el si face linistit o cruce. 6i&itiul urc pe copertin si desface cufrul. 6i&itiul este Euge!niu Carada <AD de ani=, un tnr oltean de origine france&. "at os, cufrul este rscolit de grniceri. Cmsi, ciorapi, gulere de schimb, o #iblie. + strpung cu baionetele n cutarea unor spatii ascunse. #rtianu coboar ncet, fr nici o reactie. Pred pasaportul, privindu!- de sus pe grnicer. $cum, este rndul trsurii s fie sfsiate, strpunse cu baionetele. +chii rom3nului ignor totul pentru c sunt de a atintiti n deprtare. 1ace ctiva pasi, n timp ce n spatele su se aude agitatia pichetului. ,a marginea pdurii, un tran ar pe ambele prti ale granitei si cnt. Psrile trec n &bor dintr!o parte n alta. "oi cini se oac, se alearg liberi. Cntecul tranului se amplific si devine asur&itor n mintea lui #rtianu. <5aica 5a%imila #rtianu scap din mini o oal mare de lut. 9gomotul este vrful de strident al cntului acelui tran.= Remember. 5osia (igveni, -.2B <alb!negru sau sepia= 'trnsi n urul patului de muribund al lui "inc #rtianu, copiii si4 5a%imila <AE de ani=, $nica <B2 de ani=, (eodor <BD de ani=, "umitru <A/ de ani=, Ion <AA de ani= si preotul.

9gomotul oalei sparte -!a tre&it n sudori pe btrin. "INC)4 $colo, n pdure, este averea noastr. 5$FI5I,$ <agitat, gata s i&bucneasc n plns=4 Noi n!avem avere, tat. "INC)4 ' cutati, s umblati pe urmele mele. $m uitat locul. $NIC$4 (at, nu te obosi. "INC)4 Cnd ddeau turcii, ngropam tot. $NIC$4 (at, odihneste!te. "INC)4 N!am mai g3sit!o. Gsiti!o, e acolo, n pdurile noastre. (oat averea. 'e ridic si arat cu degetul spre fereastra ntunecat. Imaginile fug din ochii tnrului Ion #r3tianu spre acea fereastr, apoi alearg printre copaci, se loveste. (orul este ntortocheat si ntunecos, pn ce, dintr!o dat, este lovit de o ra& de soare, si acoper ochii, fulgerat. Este destinul su. ,umina este a soarelui din &iua n care a revenit acas. 'e aude iar, ndeprtat, cntecul tranului, n fafa lui #rtianu este din nou grnicerul de la Predeal, i nmnea& pasaportul. 'e urc n trsura sa sfsiat si rupt, care si flutur &drentele spre bat ocura grnicerilor. Rd, trag focuri n aer. (rsura se pune n miscare. #rtianu rmne aparent calm, nghetat, dar dup un timp si musc pumnul si geme. Cade n genunchi. #R)(I$N*4 "oamne, d!mi puterea s re&ist. "oamne, f!m cuminte si bun. "IN$'(I$ #R;(I$N* G -B Rosteste (atl Nostru scrsnind din dinti. Noaptea aceleiasi &ile, 5osia 1lorica (rsura intr pe sub o poart de lemn prginit n ograda larg a unei gospodrii boieresti scptate. " ocol, ca un dric ce a rtcit drumul, si se opreste n sting, n dreptul unei case lungi, alturi de casa printeasc, aflat ntr!o be&n total. Carada armea& un pistol. #rtianu inspectea& ferestrele oase si bate usor ntr!o us. "up un timp, observ miscarea aerian a unui opait cu luminare. + mn alb, fantomatic, d la o parte perdeaua de pn& usoar. *sa se ntredeschide si se vede un ochi care l cercetea& pe brbat. $NIC$4 Cine esti: #R)(I$N*4 Ion, dad $nica. $NIC$4 Esti strigoi: #R)(I$N*4 5ai ru. 'unt dracul n carne si oase. 1emeia nu pare speriat. *sa se deschide mai mult. 5na subtire si sidefie se ridic ncet ca s pipie, s se conving. "ar atingnd fruntea, ca si cnd ar cuta locul coarnelor, dintr!o dat ncepe s mngie, recunoscnd chipul drag. $NIC$4 Ce cauti: #R)(I$N*4 $m venit s repar casa. -./0, Paris + strad ngust si usor curbat urc ntr!o pant destul de pronuntat, ceea ce permite apei din santul de canali&are s curg asemeni unui pru murdar. ,umina soarelui nu reuseste s inunde stradela n ntregime, astfel c sunt nc fatade de cas si colturi ntunecate. *n trgovet coboar, proptind s nu se duc la vale un crucior!tarab cu fructe si legume. 1emeia lui l a ut. + spltoreas bate ntr!o poart, purtnd rufele sub brat. Cosul ei e larg, din nuiele crude. Pn s i se deschid, priveste cu invidie sau poate cu ngri orare raidurile de frnghii ntinse pe deasupra si ncrcate de len erie ud. *n preot srac pseste ngndurat. Paul #ataillard <2D de ani= urc, umblnd atent pe pava ul nu tocmai ngri it al str&ii, n

cutarea unei adrese anume. Poart hainele unui functionar, si profesor n acelasi timp <de altfel, este paleograf, arhivist si publicist=, precum si c geant de piele, un fel de tasc postal atrnat de umr. 'e opreste o clip n dreptul unui gang boltit si priveste nainte si n urm, n lungul str&ii. Ptrunde prin gang si urc apoi pe o scar melcat, veche, cu balustrad prfuit si abia luminat de o fereastr &brelit, cu geamul spart. Pe pereti sunt nc urme vopsite ale revolutiei si guri de gloante, muscnd din nete&imea tencuielii. $cum nimereste la primul palier, n spatiul interior al unui palat destul de mare, n stil venetian, si naintea& printr!un deambulatoriu laic si baroc, pe eta . Este un patrulater arhitectonic str uit de coloane si balustrade sculptate. *n &gomot rece, de marmur veche sau piatr lustruit, pe care pasii brbatului sun ca ntr!o catedral pustie. 'e aud ns soapte de copil, deformate de ecou, nentelese, dar reverberate amplu de acel loc straniu. Paul se apleac peste o balustrad si priveste os, n curtea interioar. "oi copii se oac cu ppusi de crp. ,e asa& ntr!un rnd ordonat, le reasa&3 n alte po&itii geometrice, ca pe o hart a lumii n care fiecare figurin repre&int un popor. #ietii, amndoi, colaborea& pn la un moment dat, cnd, din senin, unul dintre ei rupe bratul unei ppusi. Cellalt sare la btaie, simbol al r&boiului ce tocmai mis!tuise Europa. tipetele lor, din nou deformate de ecou, l nsotesc pe Paul #ataillard n mersul su mai departe. 'e opreste n dreptul unei usi monumentale si bate cu inelul de fier. "up un timp, se deschide o usit n lemnul masiv, raionat dup vechile modele medievale. "esi asteapt un ochi sau o gur s ocupe acel mic spatiu, Paul nu vede dect o pat neagr, bucat dintr!o noapte intrat demult n palat si rmas pri&onier dincolo de acea us. "IN$'(I$ #R)(I$N* G -/ (r&iu, n acel ptrat se nftisea& din ntuneric o ureche de om. Paul rosteste o formul cabalistic, apropiindu!si bu&ele de acea ureche. I se deschide, apoi urmea& o siluet incert pe cteva culoare abia luminate cu luminri ascunse. 'e opresc n dreptul altei usi masive, de data asta &vorff clu&a HI!I :Ji un bt de gong ntr!o &on a usii care produce un &gomot grav, adnc. I se rspunde la fel. n fata lui Paul, individul de&vorste si i face semn s intre, fr a!si de&vlui vreo clip nftisarea. + sal care!si descoper cu greu formele. +ricum, un salon spatios, dar cufundat n ntuneric. si cu toat aceast prim impresie de atemporal si aspatial, e%ist totusi o estetica a be&nei, nainte este un vitraliu viu colorat, compus din semne masonice, n dreapta, mai aproape, un sfesnic abia arunc o lumin glbuie asupra altor simboluri ale lo ei. Pe centru, o mas rotund cu intarsii cabalistice ce se compun, pe msur ce Paul naintea&, n alte embleme ale Confreriei. "easupra ! un candelabru medieval de lemn, rotund ca o roat cu spite de la carul fostelor pelerina e spre tara 'fnt. In lumina circular pe care o arunc asupra mesei, Paul #ataillard, membru al lo ei masonice Rose duParfait 'ilence, observ trei perechi de mini btrne, cu bi uterii mari si pretioase. Palmele stau lipite de lemnul motivat, ntr!o asteptare disciplinat. Paul rosteste o nou formul si una dintre mini l invit s se ase&e. Pune geanta de piele alturi, asteapt o clip apoi vorbeste. #$($I,,$R"4 Problemele pe care am venit s le trate& aici sunt, fr ndoial, dintre cele mai importante n mpre urrile actuale. Eu le consider prost cunoscute n trile noastre din +ccident. Posibilitatea de a gresi din nou si de a lsa r&boiul fr un re&ultat m!a hotrt s vin acum, si nu mai tr&iu. Cri&a care tine Europa n alarm de o umtate de veac si cutrile n a preveni complicatiile de&astruoase care s ne ndolie&e viitorul au

artat c +ccidentul are un interes si o dubl datorie. Interesul este -0 G aprarea civili&atiei. "atoriile sunt4 s e%prime adevruri generale despre soarta popoarelor si s adapte&e realittile conflic!tuale la conditii de pace. 'e opreste, asteptnd o reactie. (cerea l determin s continue. #$($I,,$R"4 $vem n fat patru imperii4 1ranta, Rusia, $ustria si 5area #ritanic. $lturi, Imperiul otoman. "ac ne gndim doar la imaginea pe care ne!a dat!o istoria geografic despre mrirea imperiilor, veti observa c Europa este un loc prea ngust, este prea strimt pentru a le cuprinde pe toate fr a se ncleca undeva n interesele lor. nainte, +ccidentul cunostea problemele $ngliei cu 'pania, ale 1rantei cu Italia, ale $ustriei cu (urcia. $st&i, situatia s!a mutat n +rient4 ne punem ntrebarea Rusiei. Ea naintea& spre sud n calea slavilor balcanici, a grecilor si a altor crestini ce populea& mai os +rientul. Pentru asta a lansat propaganda panslavist, Eteria si a provocat r&boiul 5rii Negre. $ ridicat problema locurilor 'finte. Rusia e dusmanul de ast&i. 'e opreste din nou. Nemiscarea acelor mini de pe mas l conving c nu e%ist contradictie n tot ce a spus. #$($I,,$R"4 (ocmai am semnat un nou tratat, mpre urrile sau tratatele leag &adarnic si doar n aparent puterile interesate si de&interesate, puteri limitrofe si puteri ndeprtate. Partida nu este egal. Pofta nemsurat si vecintatea furni&ea& unora mi loace pe care niciodat nu le vor avea ceilalti. Cum s mpiedici micile nclcri de fiecare &i: Cel mai adesea ele sunt ignorate. si chiar dac ar fi cunoscute, nu poti pentru fiecare bagatel s pui Europa pe foc. ,umea are rbdare, nchide ochii, dar vine si &iua n care, din toti norii ngrmditi, care nu erau dect aburi trectori, se isc o furtun care amenint s nghit lumea. #)(RKN I4 stim care a fost obiectul r&boiului. Care cre&i c este obiectul pcii: "IN$'(I$ #R)(I$N* G -L #$($I,,$R"4 Eu afirm n fata dumneavoastr c, dincolo de ceea ce s!a nscris n noul tratat asupra "ardanelelor, obiectul pcii nu a fost atins. Nu vom opri Rusia din proiectele sale seculare de a cotropi +rientul. Eu afirm c semnarea acestui tratat, cu nimic diferit de toate celelalte, si ncheierea printr!o hrtie a r&boiului Crimeii nu vor opri Rusia s caute prin cuceriri drumul su spre 5editerana. Ea a pierdut mai putin prin armele noastre si mai mult pentru c anul trecut a murit tarul Ni!colae si i!a succedat un $le%andru II nee%perimentat. $poi, tabra rus a fost lovit n Crimeea de tifos si holer. "omnilor, curnd va veni un nou r&boi si un nou tratat. "up el, altul. #)(RKN II4 si cum vedeti voi o alt solutie, definitiv de aceast dat: ti dai seama c vorbiti despre un ideal niciodat atins, de cnd am pornit chiar noi lupta pentru eliberarea (emplului: #$($I,,$R"4 (rebuie s crem o barier natural si decisiv ntre Rusia si (urcia, pe care tarii au ales!o de mult ca prad a lor. Pergamente cu semnturi nalte si tratate ale prieteniei nu vor putea tine loc de munte sau prpastie ntre armate. (rebuie s ridicm o barier solid si de netrecut, iar cele mai bune bariere nu pot fi dect niste popoare puternice si omogene. "iplomatia guvernelor a dat dovad de neputint, chiar atunci cnd soldatii acestor guverne fceau fapte de vite ie. 5ultimea notelor si protocoalelor schimbate de un an ncoace n!a oprit nici o singur lovitur de tun. $ sosit timpul ca Europa s ncredinte&e garantiile linistii unor brate noi, pe care s le narmm. 'e opreste din nou pentru a primi un rspuns. Nici un gest.

#$($I,,$R"4 $ceste brate noi sunt nationalittile. #)(RKN III4 ntre&resc un pericol de dou ori mai mare n ceea ce propui. El atinge chiar esenta imperiilor, linistea lor. Propunerea ta este parado%ul, este nefirescul. (ocmai ea ar arunca n aer Europa, pentru totdeauna. (u ceri s rupem din ceea ce ast&i este ntreg si unit n +ccident. -. G #$($I,,$R"4 Nu si dac rupem dintr!un muribund care abia ne mai foloseste4 Imperiul otoman. #)(RKN I4 $dic s!i dm Rusiei #osforul: Ceea ce tocmai am obtinut cu r&boi n Crimeea: #$($I,,$R"4 Nu, eu m refer la recunoasterea nationalittii Principatelor Rom3ne. *n nou pasa de liniste. (oate minile se retrag de pe mas. $l doilea btrn si mpreunea& degetele si iese cu fruntea n lumin. #)(RKN II4 Poporul moldo!vlah este un popor corupt si degenerat. "e la el nu se poate astepta nimic. Nu va asculta nici un ordin, nici o clu&ire. Chiar dac s!ar anga a la o aliant n schimbul recunoasterii nationalittii, a doua &i dup asta nu se va tine de promisiune, n -.2. ati v&ut ce a fcut. ,!am a utat si ne!am fcut de rs. n 5oldova, revolutionarii tre&iti din somn au trecut din pat direct n nchisoare, n 6alahia au luat!o la fug cnd a venit doar &vonul c un plc de turci a trecut "unrea. #)(RKN III <iesind si el n lumin, dar glasul su e mai subtil=4 $cest popor nu e%ist. Este o populatie de greci si slavi peste care turcii au pus un picior greu de cinci secole. Cum credeti voi c puteti aduce la nationalitate asa ceva: #$($I,,$R"4 $m spus la nceput... $m ndr&nit s spun la nceput c lucrurile sunt prost cunoscute aici, n +ccident. "omniile voastre priviti obiectul din e%terior. "ar ceea ce numiti moldo!vlahi este n realitate un popor, un singur popor, cel rom3n. <'coate din geant o hart, o desptureste si o ntinde pe masM arat n timp ce vorbeste.= Poporul rom3n dinuie nu numai n 6alahia si 5oldova ! fr a uita #asarabia si #ucovina, care sunt n fapt tot prti ale 5oldovei !, dar si n (ransilvania si #anat. 5ulti triesc n #ulgaria si 'erbia. $devrul este c el ocup n mas compact toat aceast &on, care e, de fapt, vechea "acie traian3. "umneavoastr nu vedeti aceste &ece mi! "IN$'(I$ #R)(I$N* N -E lioane de rom3ni fiindc aparent le!a nghitit istoria. "ar ele e%ist si noi le!am descoperit. #)(RKNI4 N!am au&it niciodat ca rom3nii s stie mcar unii de altii n toate aceste locuri. Cred c e o himer. #$($I,,$R"4 1ranta care m!a trimis cunoaste bine adevrul. +amenii nostri au cltorit prin toate aceste provincii imperiale, curnd peisa e frumoase si aventuri orientale. "ar n realitate ei au cercetat adnc istoria si tria acestui popor. $ltfel nu ndr&neam s vin aici pentru a pune pe mas o ucrie. E normal s v ndoiti, fiindc rom3nii au fost de secole risipiti tocmai datorit acelor virtuti. 6 par slabi, divi&ati si de nenteles. "ar uniti, cum vor reactiona: "ar avnd pe mn tot acest teritoriu dintre "unre si Nistru: (oti muntii stia, "unrea si drumurile spre Constantinopol:... #)(RKN II4 (oti le sunt mpotriv. 6 pot informa, onorabili frati, c #ourOueneP, ambasadorul 1rantei la 6iena, a fost primit n audient de 1ran& Cosef. mpratul a transmis un mesa clar4 va sustine independenta si integritatea Imperiului otoman, i va cere acelasi lucru ntr!o ntrevedere direct si lui Napoleon. Cum s punem problema

Principatelor ntre acesti doi oameni: #$($I,,$R"4 'ustinnd partida national din 6alahia si 5oldova. #)(RKN III4 "ar sunt ctiva, o mn de tineri &natici. Cnd venerabilul nostru, Ion 7eliade Rdulescu, a ncercat s pun ordine n neamul acesta, i!au rs n nas. 'unt demagogi, promit avnd minile goale si bu&unarele abia crpite. Cu ei vreti s construiti acolo un stat: #)(RKN I4 6 pot informa c acum dou &ile ministrul afacerilor e%terne austriac a primit o telegram secret de la Constantinopol. n ea, 1uad!Pasa declar c sub nici un motiv Poarta nu va fi de acord cu *nirea Principatelor, orict de mari ar fi dificulttile pe care i le vor crea $nglia si 1ranta mpreun. #$($I,,$R"4 Nu faceti dect s confirmati c ne ndreptm spre un nou r&boi. Nu faceti dect s dati dreptate 1rantei, AD G cnd v spune c pacea nu e sigur. Nu faceti dect s!mi dati mie dreptate, acum. + miscare de disconfort n rndul btrnilor ntrerupe discursul publicistului. E o usoar foiala, un clmpnit de falc, un mrit de nemultumire. +ricum, flcrile luminrilor din sfesnic au fluturat discret. # $($(,,$R"4 "ac plede& pentru Principate este pentru c am argumente puternice, nu doar fiindc se caut o solutie oarecare si noi am venit cu una. "e e%emplu, poporul rom3n este n ntregime latin. Este frate cu natiunile +ccidentului continental prin originea sa, prin traditiile sale mereu vii, prin limba admirabil conservat. Ce limb vorbesc acesti rom3ni, v!ati ntrebat: #)(RIN I4 "up cum nteleg, voi vreti s nfiintati un nou Piemont la granita $ustriei. $ustria nu va ngdui asta niciodat. n fata $ustriei, Rusiei si (urciei, n fata oscilatiilor britanice, adic n fata a patru imperii voi puneti trecutul ndeprtat, limba si voinfa de&ordonat a unui grup de carbonari rom3ni: #$($I,,$R"4 Nu si dac n spatele lor veti fi voi. nc o dat se frnge ceva n dialog. #ataillard se las pentru prima oar pe spetea&a nalt a fotoliului!tron, parc sugernd c are asii n mn sau c a aruncat pe mas o mi& socant. #)(RKNII4 Rom3nii au idealuri, dau nu au substant. Pre!supunnd c se vor uni, cum vor re&ista primele lor institutii: #$($I,,$R"4 $ici este iarsi un loc unde informatiile noastre sunt mult mai precise. Eu pornesc invers argumentatia 1rantei. Ce i!ar face pe rom3ni s lupte, ca popor, pentru unitate, pentru independent chiar: *ra fat de Rusia, domnilor. $colo se ntmpl ceva n interiorul religiei ortodo%e pe care +ccidentul nc nu I!a simtit. Rom3nii resping panslavismul cu nversunare si caut latinitatea. +rtodo%ia lor e greac, nu slav. si cel mai aprig dusman pentru #iseric este un imperiu care s Ie "IN$'(I$ #R)(I$N* G Anghit slu ba. $ici, rom3nii se vor bale cumplit. Politiceste, Rusia a cutat tot timpul s de&organi&e&e si s opere&e prin toti factorii ruintori. Ceea ce i trebuie tarului n Principate este o natiune nu numai fr de armate, dar si fr de arme, fr fortrete, fr finante, fr industrie, fr e%istent politic, fr de&voltare intelectual si moral, ntr! un cuvnt, fr nimic din ceea ce!i d unui popor forta si viata. (urcia a v&ut acolo o colonie economic, locul de unde se aduce griul, mierea si sarea. $ustria vede acolo pe fratii acelora care se afl nluntrul imperiului. +dat afirmat unitatea rom3nilor, totul se

va schimba n (ransilvania si #anat. Ei bine, din toate aceste piedici, privind acum din interior, 1ranta vede un mare avanta care ar pune n miscare cu dr&enie si spirit de sacrificiu poporul rom3n. #)(RKNI4 ,a ce te referi cnd spui 1ranta: ,a imperiu: #$($I,,$R"4 1ranta lucrea& de mult la acest plan. '!au schimbat guverne si planul a rmas n picioare. $cum e momentul s actionm, cnd toti oamenii pe care!i vom folosi n Principate sunt de a ai 1rantei. 1ranta nu vrea doar unitatea si independenta acestui popor. Ea vrea ca el s fie bariera noastr n +rient, solutia cri&ei noastre. #)(RKN II4 si, binenteles, 1ranta va dori s stpneasc aceast natiune. #$($I,,$R"4 1iresc. #)(RKN II4 si ce ofer n schimb: <Ironic.= n afar, binenteles, de perspectiva pcii pe care o promite deocamdat, pu!nnd degetul pe aceast hart si artndu!ne ceva ce nu se vede. #$($I,,$R"4 'ustineti 1ranta si avanta ul va fi mult mai practic. Primo4 oprim Rusia. Rom3nii au v&ut!o si n -.2. ca pe cel mai mare dusman. 'ecundo4 mpiedicm $ustria s transforme "unrea ntr!un fluviu german si s fac din Principate ce au fcut din #oemia. (er&o4 dm lovitura de gratie bolnavului4 Imperiul otoman. 1e ele se retrag din nou n ntuneric. Paul #ataillard simte c cei trei btrni se sftuiesc ntr!un fel neau&it. Poate chiar discut n AA G spate cu un asculttor si mai nalt. (ensiunea acestui moment, nervo&itatea pe care nu si!o poate stpni, l fac s strng precipitat harta si s o bage mototolit n geanta de piele. Caut n ntuneric un rspuns colosal. Reapar pe mas minile primului btrn. #)(RKN I4 #ine, vom ncerca acest e%periment. Principatele vor fi unite. (ransmite fratilor ti c vom spri ini aparitia unui stat moldo!valah. Noi credem c nu este nc posibil, de aceea veti primi foarte putini bani. "ac rom3nii sunt asa cum afirm 1ranta, vor plti ei pretul pentru e%istenta statului lor. #$($I,,$R"4 $ti luat o nalt deci&ie. 6 multumesc. <" s se ridice.= #)(RKN III4 tineti minte un lucru8 Cu ct se vor uni mai repede niste oameni att de indolenti si imprevi&ibili, cu att vor fi mai de&binati. Cereti 1rantei s impun acolo un principe strin. Pe el l vom a uta noi altfel. $gia !Politia generala, #ucuresti *n interior n care domin pielea. Piele subtire, tbcit bine, vopsit demult si acum pstrat n diferite condifii, fie mai nou pn la umtatea peretilor, fie mai veche pe scaune si canapele. +ricum, pe scaunele cu spetea& sculptat n motive imperiale rusesti se st mult, iar mapa de pe biroul 5arelui $g al 6alahiei e chiar roas, cci diferiti sefi ai Politiei nu ncetaser &i si noapte a!si freca bratele si coaiele de ea, preocupati de secretele statului. (otusi, fat de mobila european care domin ncperea, poti observa usor c peretii sunt acoperiti cu mtase adus din +rient, iar ntr!o parte, un colt oriental aproape c nu putea lipsi. 5sut si scaune octagonale cu intarsii de fildes, ciubuc, cesti de cafea, ceainic si cutii de tutun. Nu mai mult de dou tablouri n ulei, dar si cteva broderii la cerc sunt atrnate pe pereti. + oglind venetian nu foarte mare, cu msut, pe care &ac cteva obiecte brbtesti4 un brici, o foarfec de potrivit mustata si barba, pensule de cnit, pudr. $lturi, un lighean de lavoar. $coperind dou laturi ale altui colt de cmar, o bi! "IN$'(I$ #R)(I$N* N AB

bliotec!dulap cu usi de geam las s se vad dosare, registre si mape aliniate. Este cas si oficiu pentru un slu bas al statului. $ga intr nervos, urmat de un aghiotant care duce un dosar mare, cartonat n mn. Continu o discutie nceput nainte. $G7I+($N(4 .. .si dup ce a strnit toat 5oldova, printul a a uns la Galati, unde a fcut o adevrat manifestatiune. 5i s!a raportat c au fost dou&eci de mii de oameni. $G$4 Nu mai nteleg nimic. (elegrama 'ublimei Porti trecut ieri spre 5oldova l aprob, l laud, i d favoruri. si el... strnge semnturi pentru *nire, <si descheie nasturii tunicii turcesti.= '!a ntors lumea pe dos. + s ne ducem dracului. $G7I+($N(4 Printului Grigore Ghica al 5oldovei i e%pir mandatul. 1ace tot ce!- taie capul pn iese din domnie. #ine c printul nostru e cuminte. $G$4 Costache, noi nu avem voie s pierdem firul acestei afaceri. ' stim tot, s aflm tot dinainte, altfel a ungem la balamuc. $G7I+($N(4 +amenii nostri au cumprat la #rasov o telegram din Constantinopol, de la ,egatia #elgiei. 6!o citesc acum: $G$4 "a, citeste, dar ce!i mai important. Nu stiu ce am a&i, m!a suprat inima. $m chemat doctorul. $G7I+($N( <dup ce deschide copertele dosarului, parcurge o fil scris mrunt si se opreste asupra unui pasa =4 6an CoelebroecQ informea&... $G$4 'e citeste van Culebruc... ,!am cunoscut la #ucuresti. 9i!i mai departe. $G7I+($N(4.. .informea& c >1ranta doreste unirea celor dou Provincii cu un print ereditar, iar Rusia accept acest proiect@. $G$4 Niciodat. ,!a prostit careva din 'tambul si i!a luat banii. <'e freac cu parfum pe gl, pe ceaf, fclnd fal unei dureri.= $G7I+($N(4 5ai spune c >$ustria, sustinut de Poart, doreste s mentin divi&area, cu principi pe viat@. $G$4 $lt prostie. 5ai e ceva: A2 G $G7I+($N(4 "a4 >$nglia pare a nu se ralia puternic la nici una din prti. Ea asteapt ca n 6alahia s fie trimis un caimacam provi&oriu n locul printului stirbei@. $G$4 E, aici e treaba8 <(ranspira, vi&ibil deran at de suferinta.= "esear m urc la palat s vd ce gnduri are. ' stai pe aproape. $G7I+($N(4 'e ntelege. <Pliveste n dosar si apuc s spun, cu ochii cutnd n hrtii.= $r mai fi o problem ... <"ar cnd ridic privirea observ indispo&itia agi.= ' merg s ntreb de doctor. 'e vede c nu v e bine. <" s ias, dare oprit.= $G$4 Ce: ,as. 5ai bine stai cu mine, nu m lsa singur. $m trimis alturi la >5ihai 6od@ dup doctorul "avila. (rebuie s vie. Ce!ai &is c mai era: $G7I+($N( <ridicnd o alt fil din dosarM nu stie ! s!o ntind sefului sau s!o citeasc el:=4 "omnia voastr, v raporte& c eri a intrat n tar Ion #rtianu. $ga face ochii mari, se ridic n pragul unei noi cderi. $ghiotantul se repede s!- a ute si!- reasa& pe scaun. *sa se deschide si intr n grab doctorul "avila mpreun cu asistentul sau. 'e reped si ei la bolnav, si!si desfac n grab gentile medicale. *sa se deschide din nou si apare un valet n livrea. 6$,E(4 serbet si cafea: $G7I+($N(4 Iesi, Itu!fi anafura m!tii8 "octorul "avila practic repede o inci&ie n brat si pune bolnavului doua degete la gt, palpndu!i carotida. Pare&a reumatic a minii sale drepte nu!- mpiedic de Carol "avila

s se miste cu de%teritate. "$6I,$4 Nu e nimic grav, linistiti!v. $sistentul su i ntinde o cutie cu prafuri. "avila opreste sngerarea si!i aplic o cataplasm3. 'coate o lingurit si!i d praful "IN$'(I$ #R)(I$N* N A/ medicinal. $ga nu si!a pierdut nici o clip cunostinta si s!a lsat ngri it cu iritare. (rage nervos mneca de la cmas peste brat. $G7I+($N( <care a ncercat s fac ceva, s a ute, ia acum din nou dosarul n min=4 N!a intrat pe la Giurgiu. $ intrat pe la Predeal si cu firman de liber trecere de la 'ublima Poart. $ga bate cu pumnul n mas si d s se ridice, dar este oprit de medic. "$6I,$4 "ac nu m lsati s v trate&, puteti cdea acum n colaps. $G$4 Nu mai nteleg nimic. Cum a putut primi vagabondul sta permis de trecere de la $ustria: $G7I+($N(4 $ venit s moar. $ cerut ambasadorului otoman la Paris permisiunea si a artat un certificat medical. E atacat. Plmnii ciuruiti. $G$4 (rebuia s moar ca #lcescu. ' moar ca un cine ntr!un hotel de rende&!vous. "$6I,$4 Ridicati bratul asa. 'imtiti aici o glc: $G$4 Nu. <spre aghiotant4= *nde e acum: $G7I+($N(4 Probabil a a uns la mosie. $G$4 Ce mosie8 $ adus manifeste socialiste, mai mult ca sigur. $ adus mesa e si... 'e opreste brusc si!- priveste pe "avila cu surpri&. $rat cu degetul, mut, spre asistentul acestuia. "$6I,$4 Este german. $ga face totusi un semn de nemultumire. "$6I,$ <ctre asistent=4 7errRiegler, Rarten 'ie bitte an die 6orhalle. A0 G $'I'(EN(4 CaRobl, mein "oQtor8 <si strnge geanta si iese.= "$6I,$4 Nu v faceti gri i, nu ntelege rom3neste. $G$ <ptivindu!- atent, cu suspiciune=4 "octore, stii c problemele statului nu au odihn. si nici pret. "esear trebuie s fiu la print. "$6I,$4 + s fiti. $G$4 Ca militar, e%ist un urmnt... E adevrat c mai faceti disectii pe cadavrele soldatilor: "$6I,$4 $veti ncredere, ag. 'unt surd la politic. +ricare om cuminte nu ur nici pe om, nici pe un partid, ci pe un principiu. $G$ <amant=4 Ne ducem de rp. $cum ne mai trebuie o &aver si r&boiul ne va face praf toat tara. Nu stiti cu ce lupt eu aici8 $genti strini, spioni, revolutionari. $cum se dedau la atentate, la omoruri. 6or s rstoarne lumea. <Ctre aghiotant4= Ia spune!i domnului doctor, #rtianu sta nu e la care a vrut s iste o nou revolutie n Europa n timpul r&boiului Crimeii: $G7I+($N(4 Nu, la e frati!su, "umitru. $G$ <spre "avila=4 6edeti: $G7I+($N(4 $ complotat la ,ondra cu... <'e uit n dosar dup alte acte.=... cu ,edru ! Rollin, cu ,ouis #lanc, cu ?arl 5ar% <pronunt numele stlcit=. $G$ <vi&ibil enat de incultura subalternului, dar ceva mai moale n glas, sub efectul

calmantului=4 )stia vor s dea foc lumii. 6in aici s rstoarne ornduiala, s rstoarne lumea, s produc piedici... <ca beat=4 Eu am spus s!i lase pe rusi s!i duc n 'iberia. Ce e aia: Revolutie: "$6I,$ <ctre aghiotant=4 $ ut!m s!- punem pe sofa. l ridic cu greu de pe scaun si!- duc pe canapeaua din piele, l ntind, i pun o pern brodat sub cap. $ghiotantul l acoper cu vestonul. "avila si priveste ceasornicul. "$6I,$4 '!- lasi s doarm dou ceasuri. Cnd se scoal, o frectie cu alcool pe ceaf si s!i dai srurile astea s le aspire. "IN$'(I$ #R'(C$N* AL si strnge ustensilele medicale si iese. Pe culoar este asteptat de asistentul su. Cuminte, ca un scolar cu geanta n fat, st pe o banchet de lemn. Prul lins pe spate si ochelarii de srm i maturi&ea& tineretea. Carol "avila l ia deoparte. "$6I,$4 "imitrie, n clipa asta te urci n trsur si alergi la Golesti. 5ine dimineat s fii napoi. "I5I(RIE 'ERGI* <falsul Rigler=4 Prea bine, domnule profesor. 5osia 1lorica, &iua Pe casa printeasc a familiei #rtianu se ridic acum schele de lemn. Pietrari si &idari, trani de prin prea m si mesteri rustici lucrea& la cldirea unui conac boieresc. Pare a fi o dorint e%pres a proprietarului, de lrgire, de mrire, de nltare a rangului. 1ebrilitatea lucrrilor arat c #rtianu prefigurea& intim ! deci, secret ! un viitor pe care nu -!ar putea ntelege cineva care stie c a venit srac de la Paris, singur si bolnav, n ograd, printre gini si rate, a tras de dimineat o crut plin cu piatr de ru. Este descrcat acum. 5ai ncolo, Eugeniu Carada tesal caii. (rsura a fost reparata si revopsit. n mi locul curtii, Ion C. #rtianu a ase&at o mas mare pe care a ntins planurile viitorului conac. Este foarte cald, de aceea umbl n cmas deschis larg la gt si cu mnecile suflecate. *n sort i acoper partea din fat a pantalonilor. Este o postur care simboli&ea&, tot secret, apartenenta sa la 5arele +rient, lo a francmasonic france&. Pe lng el forfotesc slugile mosiei, tiganii Rochit si #u&atu. (oti, sub conducerea energic a $nici #rtianu. ,a un moment dat, ntre #rtianu si Rochit are loc un schimb mut de priviri. Rochif tine n mn un felinar, ceea ce pentru stpn este un semn. #R)(I$N*4 $ venit clipa: ti tremur mna. R+C7It)4 "umne&eu s m pedepseasc, upne. E blestem. #R)(I$N*4 Eu sunt stpnul, Rochit. $m dreptul de la "umne&eu. A. G Ion C. #rtianu face un semn de ntelegere cu Carada, apoi pleac mpreun cu Rochit. 'e duc n spatele gospodriei, unde, ntr!un loc mai ferit, se afl ruina unei maga&ii de lemn. (otul este distrus, acoperisul c&ut, peretii guriti, interiorul rsturnat. *n animal si!a fcut culcusul acolo si fuge acum speriat spre pdure. *n cine slbticit: + vulpe: #rtianu si Rochit se apuc s dea la o parte resturile acelui loc. Gsesc un chepeng acoperit de crengi uscate, l deschid cu greu. + scar coboar n ntuneric. Rochit aprinde felinarul. 'ub ruina acelei maga&ii se gseste o pivnit neasteptat de lung si adnc. E ca o galerie de min inundat de intemperii. Cteva sprturi n plafon aduc ici! colo o ra& de lumin. Rochit ridic felinarul si i arat lui #rtianu un lung sir de butoaie enorme, prfuite, murdare, legate cu atele pian enilor. Este comoara #rtienilor. Cei doi naintea& precaut printre butoaiele vechi pe care se

distinge cu greu vulturul imperial bi&antin. #rtianu se opreste si curt o emblem, n lumina felinarului, aceasta se iveste nespus de vie, din aur strlucitor. #R;(I$N*4 $cum vd dac ai dat cu ula. R+C7It)4 'e poate, upne: *n strop din sta te pune pe nslie. #R)(I$N* <pipind emblema aurit=4 6inul lui #r3nco!veanu. E rosu, tin minte. R+C7It)4 'ngele lui. (rec mai departe, la alt butoi. $celasi gest, dar de data asta de&vluie un an inscriptionat dup grafia veche4 -0/B. #R)(I$N*4 )sta e de pe timpul lui 5atei #asarab. R+C7It)4 "ac ar fi dat turcii de el, -!ar fi vndut pe aur curat. si austriecii -!au cutat. Cei doi trec mai departe, studiind alte nume de domnitori si mosii, parcurgnd o istorie a rom3nilor pstrat sub acest chip. "IN$'(I$ #R;(I$N* G AE $far, slugile se ocup cu treburile curente ale gospodriei. "e cum iese din vechea pivnit de vinuri, Rochit intr repede n rol4 se chinuie s prind o gin. #u&atu repar un gard. #rtianu a iesit la lumin si acum se apropie de masa din mi locul curtii. Carada vine ncet ung el si i arat un anume mester. #R)(I$N* <ca o veste=4 'untem bogati. C$R$"$4 )la a fost dimineat pe deal. 'e uita de sus ncoace. "e c3nd s!a anga at, ncearc s se apropie de planuri, de h3rtii. #R)(I$N*4 + s fiu atent. C$R$"$4 $m primit vesti de la Paris. #aroneasa ?estner a ncercat s se sinucid. #R)(I$N*4 'raca. 5 va urmri sufletul ei chinuit. C$R$"$4 #aronii ?estner sunt foarte influenti. 'e vor r&buna. #R)(I$N*4 stiu. i astept. $NIC$4 Ioane, s vii s!ti ornduiesti odile8 #R)(I$N* <ctre Carada=4 ' ai gri s lase peretele sta de la eta neterminat. + s lucrm la el noaptea cu oameni de ncredere. ,e spui c acolo o s fie biblioteca. $duc mobila de la 6iena, ntelegi. Nu stiu dimensiunile ei si m mai gndesc. Ii duci cu vorba, le spui c astept o scrisoare de la furni&or. "a: Carada aprob mut si i ia locul la mas. #rtianu mai priveste o dat culmile dealurilor. +bserv pe creasta de unde coboar drumul n sat o trsur oprit. 'ingur si fr nsotitori, si scoate sortul, si spal fata si minile la fintn, a utat de Rochit, care bag gina n sn, apoi se sterge cu un stergar alb. R+C7It)4 'tpne, s!ti aduc niste haine de boier de la (igveni. Nu poti tri cu trentele astea de apucat. '!a terminat cu revolutia. #R)(I$N*4 '!mi aduci o tichie de noapte, n rest, vreau s umblu gol pusc. BD G R+C7It)4 E voie si la slugi: C eu... <dansea& din buric, apoi serios, scotind gina4= 'tpne, gina asta e destul de gras: #R)(I$N*4 CumuleSte!o8 #rtianu intr n casa $nici. Camerele sunt nsirate dup stilul vechi al cldirilor cu holul lung la curte, din care se deschid usile n peretele opus. $nica pregteste odile pentru el. 'e aduc perne si plpumi din casa veche, macaturi si len erie, se aeriseste. 'e face patul ntr!un loc, se d cu mtura n alt camer, se ud dusumelele. (rei fete n picioarele goale se misc mute, agile, pline de respect. ,as ochii n piept cnd trec pe lng brbat. 'iluetele lor subtiri, sveltetea trncutei frumoase, sunt puse si mai mult n

valoare de costumul argesean, unic n peisa ul lumii. *na dintre ele, pieptoas, e ceva mai rsrit ! Ileana. Intrnd n camera mare a surorii sale, #rtianu descoper uimit un perete acoperit complet de tablouri, broderii si desene nffisnd membri ai familiei #rtianu, strmosi necunoscuti si figuri insolite. *n lung pasa contemplativ cercetea& fi&ionomiile unor mode si epoci trecute. Este acolo si dagherotipul lui "inc #rtianu <acelasi de pe generic=, si portretul mamei, ceva mai ntunecat, mai aspru. 1otografii cu copii ! Ion, "umitru, (eodor. Icoane mpodobite cu marame. $NIC$ <din spate=4 $m vrut s triesc cu voi sub ochii mei. 6 stiu toate bolile, v stiu apucturile, v stiu si triile. *neori m uit la cei btrni si gsesc n privirile lor cte ceva din ce sunteti voi acum. #R;(I$N*4 Cre&i c se va termina aici, pe acest perete: $NIC$4 $r fi cel mai mare pcat. $s prsi lumea asta cu durere n suflet c ne stingem neamul cu cei mai frumosi brbati. 1r urmasi. #R)(I$N* <privind mai de aproape, atent, imaginile=4 Nu!mi dau seama, dar ntotdeauna am fost asa blon&i: $NIC$4 (ata era nalt si blond. #R)(I$N*4 5i!- amintesc. Ne prigonea, ne pedepsea si, pe furis, ne mpca pe fiecare n parte. ' nu stim unii de altii. "IN$'(I$ #R)(I$N* N B$NIC$4 $ pstrat prul blond pn aproape de moarte. Nu albea. (u ns aveai &ulufi de fetit. Cnd btea soarele, toamna, preau albastri. #R)(I$N*4 stii c dacii erau blon&i: "up felul cum arat poporul nostru acum n!ai crede. si totusi, erau blon&i, cu ochi albastri si!si vopseau p3rul cu cicoare. $NIC$4 Poate c noi avem osul lor. Poate nu este o legend. Poate c "umitru n!a inventat credinta asta n daci. #R)(I$N*4 (i!- nchipui e%plicndu!i lordului Palmer!stone cine au fost dacii: 5ie mi venea s rid, dar ministrul de e%terne britanic l asculta fascinat. "acii8 Credea c suntem un fel de hotentoti mai albi. $ici e mama, da: $NIC$4 5ama a fost rea, &grcit, singuratic. N!a vrut copii. Pn s se nasc "umitru, m!a oropsit ca pe!o slug. Pe "umitru l plcea, desi si dorise s fie fat. l purta cu plrioar de satin. Nu i!am nteles suceal asta, dar poate c de asta a iesit "umitru mai nebun dec3t tine. #R)(I$N*4 "umitru e bine si va veni curnd n tar. 5ai are niste treburi de ncheiat la ,ondra. "ar vine, o s!- ve&i. (u spuneai povestile cele mai frumoase. ,e mai stii: $NIC$4 Cui s le spun: 6!ati risipit cu totii. 1rate!tu, (eodor, nu ne mai cunoaste de cnd ati fcut revolutia. (u si "umitru ati fost goniti ca niste leprosi printre strini. 6!ati mncat tineretea cu idei, Ioane. #R)(I$N*4 $nico, ti!am spus c ridic casa asta, nu!ti a unge: $NIC$4 "in ce bani: +amenii vor munci fiindc te cunosc. (e stiu de mic si c esti fiul marelui clucer "inc din #rtieni. "ar tu trebuie s!ti tii rangul. "in ce bani: #R)(I$N*4 6indem vinul cel vechi. $NIC$ <indignat=4 $sa ceva nu se poate. $sta e averea noastr cea mai de pret. (otul s!a risipit dup voi, pe toate le!ati cheltuit ca s tipriti ga&ete si manifeste, ca s pltiti agenti si agitatori. 6inul, nu se poate. E o blasfemie. BA N $le% 5inai 'toenescu

#R)(I$N*4 ,a cte blasfemii a rostit gura mea n toti acesti ani si cu care am rsturnat guverne, pot s o rostesc si pe asta4 vindem vinul. 1acem altul si pn punem tara pe picioare se nvecheste din nou. $NIC$4 Ioane, tu ai apucat pe drumul drepttii. (e!am nteles. "ar nu poti pune toat familia asta la ug pentru o idee. (u vrei s faci domni din nefericitii stia: <fi arat pe fereastr muncitorii de pe schele.= Cine ti d acest drept, s stergi din cartea trii o familie ca a noastr pentru un cre& pe care tara nu!- cunoaste: Poporul sta habar n!are c plteste tribut la sultan. Nici nu mai stie cine l ocup si!- stpneste4 turci, rusi, austrieci, france&i. 'e rsuceste taic!tu n morm3nt c ai a uns la B/ de ani fr copii. #R)(I$N*4 + s!i fac. "ac vrei, o s!i fac cu o fat de!asta de aici. <+ prinde din fug pe Ileana, o mbrtisea& brutal si o srut pe gur.= Nu se mai rsuceste tata: <" drumul fetei, care fuge pCngnd.= $NIC$4 "eci, nu te!ai potolit: #R)(I$N*4 5am, ce!mi plac. $cum vremurile sunt altele. Rom3nii trebuie aprati altfel. $NIC$ <insistent=4 "eci, nu te!ai potolit. #R)(I$N*4 #inenteles c nu. $NIC$ <i&bucnind In ris, ca o desctusare, apoi mbrtisn!du!- si, n sfrsit, vorbindu!i blnd n timp ce!si trece degetele prin prul lui=4 Ct te!am asteptat. "oamne, ct v!am asteptat8 si pe tine si pe "umitru. 5 tre&eam uneori n crucea noptii cu gndul c te!a lovit un glont, undeva, pe vreo baricad, pe vreo strad din Paris pndit de politie, c ti! ai dat rsuflarea n vreo puscrie, c pe "umitru -!au spintecat uhlanii cu baionetele n cine stie ce colt al Europei. si!mi &iceam4 "oamne, ne!ai dat smnt bun, ne!ai dat smnt sntoas. "ac n!ar fi nebunia asta din brbatii #rtienilor, am muri toti n patul nostru ca niste sfinti. #R)(I$N* <comic=4 Parc!- vd pe "umitru ntr!o fresc pe cal si cu dou pistoale n mn. "IN$'(I$ #R)(I$N* G BB $NIC$ <n continuare=4 "oamne, tu ne!ai ales s fim desclectori de tar. si!mi mai &iceam c "umne&eu cel #un v apr, v ocroteste de gloante, fiindc vrea ca tara asta a lui s se nasc si ea odat. #R)(I$N*4 5ultumesc, dad, c n!ai uitat. $sa te tin minte, <ntr!un ton vesel4= (e mbrcai la 'fntul Crciun n mas!calton si veneai cu colindul. 7, h, ce voce groas aveai8 $NIC$ <respingndu!- ucat=4 (e aud fetele astea si mai cred cine stie ce. $i cunoscut c dintre frati tu ai fost alesul meu. <"nd s plece, din drum spre cealalt camer4= "aI vinul nu!- vin&i. #R)(I$N* <re veni t la tablourile acelui perete, strig nd s ffe au&it de dincolo=4 Cam multe femei n familia noastr. ' fi fost ele mai cochete si s se fi dedat la po&at mai des sau bunicii nostri au fost mai ntngi: Cine e asta: $NIC$ <revenit, fi arat=4 $sta e 'afta, fiica comisului 6l!descu, sotia lui lene #rtianu. $sta e alt 'aft, fiica clucerului lordache #alot, bunica noastr dinspre tat. $ici e mama $nastasia. Cnd a fcut portretul era cu (eodor n pntece. + lovea si o durea. $ici sunt mtusile4 (ifa, *fa si 'ultana. 'ultana st la Puntea +ii din $rges, pe mosia noastr cea mai veche. N!o s moar niciodat. $ici e maica 5a%imila. #R)(I$N*4 ,a ce mnstire este:

$NIC$4 Pe +strov, la Climnesti. $m vrut s o vd odat, dar m!am oprit la mal, c era +ltul umflat. ' te duci tu s o ve&i. + mai tri: #R)(I$N* <luminat de o idee=4 ' le lasi aici. 5 inspir. n curte se strneste o oarecare agitatie. + trsur bogat a oprit si slugile s!au repe&it s tin caii. $NIC$ <privindpe fereastr=4 $ venit frate!tu (eodor. #R)(I$N*4 $h, deci el era8 <Iese s!si ntmpine fratele mai mare.= Carada8 Carada face semn din cap c a ntelesM recunoaste trsura de pe deal. B2 G "esi poart haine >nemtesti@, (eodor #rtianu <22 de ani= are alura unui mare boier, de mod veche. 'e simte n tinuta sa teapn si fostul militar, dar mai ales aerul superior, nu lipsit de dispret pentru cei din ur. "e altfel, tiganii cad imediat n genunchi. ,a fel si cei ce muncesc la conacul nou. tiganii i!au srutat minile si apoi poalele hainei. Pseste cu scrb prin ograda plin de ginat, molo& si bolovani. Ion ntinde bratele fr entu&iasm, dar totusi cu sinceritate, si!- mbrtisea&T(eodor ridic doar un brat, cel n care tine bastonul cu mciulie de argint. Rspunsul lui e rece. Priveste sever ctre schelele casei si face un semn oamenilor s continue. (E+"+R4 Repari casa. Puteai s m anunti si pe mine c ai venit, nu s aflu de la strini. <(rece pe ling Ion, l ocoleste ca un inspector pretentiosM tiganii nu!si misc fruntea din pamnt.= *nde putem sta de vorb: Ion C. #rtianu nu stie pe moment dac s!- invite n casa $nic3i su s!i cear s spun pe loc, acolo, ce are de spus. $nica nu s!a artat. I+N4 Pe deal. Ion #rtianu si arunc sortul. 'e duc. (E+"+R4 5 interesa s stiu ce faci cu mosia, dar vd c nu stai degeaba. I+N4 (e surprinde: (E+"+R4 nteleg c ti s!a permis s vii n tar ca s lichide&i. C te ntorci la Paris s te trate&i. 'unt interesat s cumpr. I+N4 Nu vnd. (E+"+R4 n sfrsit, nu doresc s te indispun. $m au&it c esti foarte grav bolnav. I+N4 $m fost arestat acum trei ani de politia france&. 5!au tinut un timp la 'ainte Pelagie. $colo am luat boala. 5!a salvat "IN$'(I$ #R;(I$N* U B/ doctorul #lanche, mutndu!m la PassP, n clinica lui. Repun mosia pe picioare, s!i pot plti datoria. (E+"+R4 si acum cum ti e: I+N4 'per s re&ist pn termin si s nu v las cu datorii pe cap. (E+"+R <oprit o clip din mers=4 +ricum, mi pare ru. $sta cred ns c trebuie s grbeasc regularea treburilor noastre de familie. Cumpr 1lorica asa cum e acum si din bani o s!ti poti plti datoriile. I+N4 (udorache, tu nu poti s cumperi mosia asta. 1aptul c ai rmas n tar pe lng domn... 'au, cum le spune4 domni, caimacami, mputerniciti, consilieri imperiali, guvernatori:... ,e stii baremi numele la toti, anii ntre care au stpnit tara, de cte ori au revenit pe tron, de cte ori s!au ma&ilit: 'au, nici n!apu!cai bine s pleci din Pitesti sub #ibescu, c a ungeai la #ucuresti sub stirbeP: (E+"+R4 (u si "umitru ati fost niste de&ertori. (ata ne!a lsat un nume si o po&itie. ,e!

ati prsit pentru o aventur. "ac ati fi fugit cu cte o femeie de lupanar n lume, n!ar fi fost att de grav. tara este aici, r3mne aici, asa cum e, si trebuie gospodrit. I+N4 $m v&ut cum ai lsat 1lorica n paragin. Probabil, ca s o cumperi mai ieftin de la mine. Iar dac eu crap, de la "umitru, pe care!- doare n cur de domnitorii ti. Implicit, si de hrtiile cu care ti!au recunoscut tie, niste strini, pmnturile noastre strmosesti. Cum poti s tii n cas un act prin care niste venetici confirm c ce este al nostru ne apartine: (E+"+R4 ' stii c nu m impresione&i, derbedeule. Chiar dac anii s!au adunat peste cocoasa ta de revolutionar, tu rmi tot un r&vrtit pari&ian pltit de acas. Poate vrei s afli ct ne cost e%ilul sta al vostru, ct a trebuit s m umilesc pentru a nu fi deposedati de toat averea. I+N <distratM de a au intrat n pdure si ochii lui s!au luminat de culorile frun&elor=4 Nu vnd 1lorica. $poi, dac!mi aduc bine aminte, tata mi!a lsat mie mosia (igveni. Iar eu, fiind prea ocupat cu revolutiile, m!am nvoit s o primesti n indivi&iune. 5ai B0 G tii minte: C ai copii, c ai familie, om ase&at, de, boier serios. Nu: Parc asa scrie n acte. (u triesti acum pe mosia mea. (E+"+R4 la!ti gndul8 $i abandonat tot, ai prsit tot. (u nu mai ai aici nici un drept. I+N4 ti propun s ne udecm. "ar repede, pn nu dau ortul popii. (E+"+R4 6ei pierde imediat. I+N <pe un ton glumet, dar tios=4 "ar ve&i c nu stiu cum dracuI s!a fcut c toti avocatii din tara Rom3neasc sunt nationalisti, sunt unionisti. Nu stiu ce i!a apucat, dar sunt toti cam liberali. (e spulber. (E+"+R <i&bind bastonul de pmnt, vdit enervatM devine ceva mai conciliant=4 ti!am scris la Paris. (e!am rugat s fii mai moderat cu e%altrile. "estul ati luptat. $cum este vremea s v mai vedeti si de voi, c omul fr avere trieste nec it n lume. si vine btrnetea. ti!am scris ! da: te!am rugat. I+N4 Nu vnd 1lorica, n!o va vinde nici "umitru, iar (ig!venii o s!ti rmn3 cft vrem noi. si stii de ce: 1iindc ai scuipat p3mntul sta atunci cnd nu s!a fcut recolta si nu ti! au venit banii n bu&unare. Credeai c nu aflu: (E+"+R4 (e!ai schimbat. 5ai ru, te!ai mai nrit. $runci tara n haos, te aduni cu scursura foburgurilor, cu pleava care visea& domnia anarhiei pe pmnt si vii s!mi dai lectii de patriotism. Ce e aia patriotism: + slu b greceasc: + functie pltit bine de la Petersburg: I+N4 'a stii c nu m lovesc cutitele tale. <"au amndoi s se miste din loc, dar Ion se opreste si i arat bastonul4= Ce faci, nu!- ridici: 'au astepti s treac o slug pe aici s ti! - aduc: (eodor si ridic bastonul si i sterge mciulia cu mnusa. I+N <revenind=4 Nu m lovesc cutitele tale, asadar, n schimb, eu stiu c te pot lovi nct s doar ca s nu poti dormi noaptea. $m hotrt s vnd vinul cel vechi. "IN$'(I$ #R)(I$N* G BL (E+"+R <disperat=4 Ioane, s nu faci asta8 Este... este... o crim8 I+N <cinic=4 $m nevoie de bani. (eodor si modific brusc dispo&itia. Cnd a au&it de bani, chipul su s!a schimbat. 1ratele mai mare redevine teapn, aproape nepstor. (E+"+R4 (e pot mprumuta, dar cu dobnd. 'unt banii mei si nu dau la nimeni fr interes. Este un principiu, mi lasi (igvenii si!ti dau banii s faci 1lorica.

I+N4 5 nvoiesc. "ar s stii c o s!ti cer cam multi. (E+"+R4 +m vedea. 'e ntorc si coboar ctiva pasi, dar (eodor se opreste n dreptul primilor copaci ai pdurii. (E+"+R <suspicios=4 'au poate tu te!ai ntors s sapi aici, s cauti comorile ngropate de tata: Ion C. #rtianu i&bucneste ntr!un rs reverberat n ecoul pdurii. #ucuresti. Resedinta lui #arbu Catargiu 'alonul este animat de membri ai grupului conservator. #oierii I. 1ilipescu <// de ani= si col. , 1lorescu <BL de ani= sunt ntretinuti cu buturi de la bar de ga&d, #arbu Catargiu <2E de ani=, si de bei&adea 5itic, adic "imitrie Ghica <2D de ani=. 'carlat #rcnescu, un boier n vrst, nc purttor de haine turcesti, si las caftanul valetului, deschide usile si intr n mi locul unei discutii politice. Este ntmpinat cordial, chiar cu o not de ovialitate. 1I,IPE'C*4 Nene #rcnescule, ai venit la moment. (urcii vor s treac peste tractatul de la Paris si s!- numeasc pe $le%andru Ghica domnitor la #ucuresti. B. #)RC)NE'C* <ramolit=4 Pi sta n!a murit: 1,+RE'C*4 Nu drag, l confun&i cu 5oru&i. )sta a mai fost domn acuI vreo -/ ani. #)RC)NE'C*4 Eu nu mai nteleg nimic. <'e trnteste ntr!un fotoliu.= C$($RGI* <revenind la subiect=4 6a trebui s manevrm abil ntre aceste dou deci&ii. +ccidentul va protesta. (urcii se vor prevala de conventie. Ei se vor certa din nou, n timp ce noi va trebui s facem fat aici unui domnitor incert. 1I,IPE'C*4 ,iberalii, #arbule, vor face iarsi trboi. *r&itorii stia atta asteapt, s prbuseasc tara ntr!o prpastie ta care se afl doar de&astrul. C$($RGI* 6iitorul lor4 de&ordinea si mi&eria. ". G7IC$4 Eu cred c ne putem ntelege cu ei. ' nu!i mai confundm cu descreieratii de #rlieni si Golesti, care vor s curg snge ct mai mult. C$($RGI*4 #ei&adea 5itic, eu ti!am atras atentia n I2. c miscrile de acest gen nu pot s provoace dect interventie strin. 6remurile mi!au dat dreptate. (u nc nu ntelegi c pre&enta ta n strad a fost o sminteal de tinerete, nu un act de bravur. ". G7IC$4 "omnilor, a venit o lume nou peste noi. Ne va mtura ca pe niste corbii nelegate, dac nu ntelegem resorturile acestei furtuni. 6ou chiar v place sub turci: 1I,IPE'C*4 Protipendada are obligatia s pstre&e monopolul asupra statului... Nu fii att de aspru, #arbule... 6a fi nevoie s!- facem pe noul domn s nteleag rostul nostru. 'e spri in pe noi, nu va avea neca&uri de nici un fel. C$($RGI*4 Nu numai att, coane 1ilipescule. (rebuie s lum friele statului. +rice deci&ie s!ar lua n cancelariile europene, s fie udecat de noi. Noi s tinem puterea ta mta4 $gia, "ivanul, trupele. 5iscarea nationalist ar putea produce iar de&mt, i strivim. 5arile Puteri vor constata de data asta c e%ist o fort intern responsabil, care poate s tin ordinea. $stfel evitm o alt interventie strin si cstig3m timp pentru un plan de emancipare a acestui popor urgisit. "IN$'(I$ #R;(I$N* G BE 1,+RE'C*4 #ine gndit. n armat stabilim un model perfect. Nu se mai iase din ca&rmi dup politica la care ader comandantul. ' fie n stare s trag n &urbagii la

nevoie. C$($RGI* <insinuant, ctre ". Ghica=4 n afar c sunt demenfi, liberalii ti, se blcesc ca porcii n mocirla mahalalelor si adun toate gunoaiele societtii. (u, 1lorescule, ar trebui s fii mai energic. ". G7IC$ <nfruntndu!l=4 Eu cred, domnule Catargiu, c sunteti nu numai arogant si nepoliticos fat de oameni care si!au pus viata n oc, dar si cam absolutist. C$($RGI*4 "u!te la ei. ' te nvete ei puterea. Puterea str&ii. ". G7IC$4 Nu vreau ca rom3nii s omoare rom3ni. $tt8 C$($RGI*4 Impertinent8 ". G7IC$4 (rufie8 Proteste ale celor doi ! 1ilipescu si 1lorescu. 'e postea& ntre ei, dar disputa este urmrit mai departe cu atentie, n fotoliul su, 'carlat #rcnescu se arat foarte preocupat de o scrisoareM o desface, o citeste, rsuceste plicul pe toate prtile. 5imica lui este a unui om complet derutat. C$($RGI* <rutcios, dup ce a sorbit din pahar=4 Golani, vagabon&i, salvaragii ! asta au fost, asta sunt si acum prin canalele Parisului. *mbl ca sobolanii s te muste de picior. ,iberalii sunt n contradictie cu civili&atia. ". G7IC$4 Nu le iau aprarea. "ar un regim despotic nu!i va potoli, n timpul sta, oameni care cred ntr!un ideal de propsire sunt fcuti derbedei, amestecati cu revolutionarii rosii, n urati fr temei. E prea mult. C$($RGI*4 '!si fac partid si s combat n "ivan, nu s umble cu steaguri pe strad si s incite la nesupunere. 1,+RE'C*4 5ie mi!e prea clar, #arbule. $rmata s aib menirea s ia armele, la nevoie, mpotriva aducerii gloatelor la #ucuresti. 1iindc liberalii asta vor face. N!au alt ba&. $sta au 2D G fcut acum opt ani, asta fac si asta vor face cu oca&ia "ivanului cel nou. #)RC)NE'C*4 Eu nu mai nteleg nimic. Pe crucea mea de pricep ceva8 C$($RGI* <insinuant=4 Rul este aici, printre noi. #oieri care tolerea& libertatea unor criminali. + mn de criminali, asta sunt, o fntn3 de aberatii socialiste inepui&abile, un receptacul al tuturor e%travagantelor, al tuturor nebuniilor si, n acelasi timp, al tuturor ndr&nelilor nepermise care au germinat n creierul unor nebuni. 1I,IPE'C* <lui 1lorescu=4 E prea dur Catargul. C$($RGI*4 'unt prea dur: Ei vor republic aici, la portile +rientului, 1ilipescule. )sta e program de om sntos: Cu cti morti trebuie s pltim o astfel de aventur: 'unt nebuni. ". G7IC$4 Nebuni, dar cu 1ranta de partea lor. Consulii france&i sunt oamenii lor. $u corespondente si pregtesc un asalt unionist. 1I,IPE'C*4 (e contra&ic, bei&adea 5itic. E doar o aparenta. Nici ei nu s!ar pune la mas cu niste scelerati. C$($RGI*4 tinuti sub observatie strict, domnilor8 Cum misc ceva acum, la alegerile astea, s nu mai fie umtti de msur. $sta va arta tria noastr n fata 5arilor Puteri. si asta va legitima puterea si vointa noastr de a mbuntti conditiile poporului, alturi de credinta n "umne&eu. 1,+RE'C*4 #arbule, ti dau dreptate. "ar e%tremistii sunt n e%il. N!au obtinut nimic prin tractatul de la Paris. $u profitat doar de R&belul Crimeii c s agite masonii prin

cancelarii. Poate c 5itic are un dram de dreptate, s!i atragem pe moderati, nc stau pe la mosii. Cu #lceanu m!am v&ut luna trecut la mosie, la #alta $lb. 'e preocup de strnsul cmpului. 6inde n (urcia. 5ai bine s!i controlm nainte s se adune iar la #ucuresti. C$($RGI*4 Nu e%ist moderati n tara Rom3neasc. $ici nu e%ist dect care pe care. si eu vreau s fiu deasupra. "IN$'(I$ #R)(I$N* G 21I,IPE'C*4 Nimeni nu te contest, #arbule. C$($RGI*4 #a, da <arat spre Chica=, El8 tara are nevoie de brbati responsabili, nu de negociatori. ". G7IC$4 $ici nu e vorba de negocierea ntre partide, domnule Catargiu. "ac negocie& ceva este numrul de morti. +morti de turci, numrul rom3nilor nu contea&. I!a omort strinul, dusmanul, a fost o lupt pierdut, cum am mai dat. "ar ucisi tot de rom3ni, va fi un blestem pentru totdeauna. C$($RGI*4 Nu voi e&ita. $ici e vorba de trdtori, de indivi&i care caut rul trii. Ei sunt cei care se legitimea& prin snge, nu eu. 1,+RE'C*4 '!i i&olm cumva. Europa va vedea &elul nostru. C$($RGI*4 Eu am un cre& care se spri in pe ntelegerea politicii. 'emnalul pe care l d acum (urcia, cu acest domnitor nou, arat c nu recunoaste tratatul. $sta nseamn r&boi. $dic un nou r&boi aici, pe pmntul nostru. $u intrat rusii, s!au retras. $u intrat austriecii, se retrag. 6or intra din nou turcii, n fata acestei fatalitti, noi trebuie s ne asociem pentru o putere rom3neasc, responsabil. "omnii se pot schimba. $poi discutm serios unirea Principatelor sau desprtirea lor definitiv. 1I,IPE'C*4 "a, ai dreptate, dar cum: C$($RGI*4 6a trebui s!- mpiedicm pe noul domn s!si aduc oamenii si. 5!am sturat de greci. Nu vom accepta slu bele propuse de el. Noi i propunem o list complet si va fi obligat s o accepte. Pe urm, din functiile detinute vom ase&a oamenii nostri mai mrunti n toate treburile statului. #)RC)NE'C*4 Eu &u c nu mai nteleg nimic. $bia acum i se d atentie. $tmosfera se destinde subit. 1,+RE'C*4 Ce e, nene 'carlat: #)RC)NE'C*4 5i!a sosit o depes si nu nteleg nimic. 5i!a adus!o feciorul. + iau, o desfac si nuntru gsesc o foaie 2A G alb pe care scrie doar att4 $m venit. 'emnat4 #. 5ai verific o dat adresa... $ mea8 1,+RE'C*4 $oleo, nene 'carlat, ai nceput s!ti uiti amantele. 1emeia s!a ntors de la bi si!ti d mesa c te cheam, si tu... (e!ai ramolit de tot. #)RC)NE'C*4 5 tot frmnt de a&i!dimineat. Care #, c n!am pe nimeni #l <ntinde scrisoarea celorlalti. $cestia o trec de la unul la altul.= $m socotit c poate a fcut vreunul din voi o pcleal. 1I,IPE'C*4 'lov de femeie. C$($RGI* <distrat=4 $s8 Cine stie ce nepot a sosit n tar si nu!- mai stie el. #)RC)NE'C*4 Iar pe tiitoarea mea o cheam 9oica8 1I,IPE'C*4 Nene, 9oica e oale si ulcele de mult. $cum &ece ani se urca pe pereti la 5rcufa cu rnile!n gt. $i mbtrinit ru de tot. #)RC)NE'C*4 Cine, eu: *ite!asa mi se face, ca un sarpe.

C$($RGI*4 Coane 'carlat, e%ist trei fa&e ale mbtrnirii. Prima4 ncepi s uifi. $ doua4 uiti s!ti mai legi prohabul dup ce te usure&i. Iar a treia4 uiti s te mai de&legi. 5ata esti acum la prima fa&. 7ohot de ris. Pe atmosfera asta, "imitrie Ghica ia scrisoarea si se trage ntr!o parte. + citeste cu atentie, caut stampila postei si din mutenia lui grav se naste o ncruntare ngri orata. El singur ntelege c tocmai au primit un mesa de la cel mai cumplit adversar4 Ion. C. #rtianu. (recerea la secventa urmtoare se face pe chipul lui #rtianu, aflat n <rsur, noaptea. Conacul de la Golesti, noaptea In salonul mic de la eta fotoliile sunt ase&ate n cerc, pregtite pentru o ntlnire de tain. 5sute cu cesti de cafea si pahare de cristal, precum si cu butelci de coniac sau vin au fost puse "IN$'(I$ #R;(I$N* G 2B ntre fotolii. 9inca Golescu <02 de ani= motie ntre pernele unui fotei crapaud. ,u%ita 1lorescu <BD de ani= si Elena Ghica <AL de ani= stau si discut n soapt la lumina mai multor lmpi cu ga&. $na Racovif <AA de ani=, fiica 9inci, intr cu o tav mare de argint pe care abureste un nou rnd de cafele. $sa& cestile si le stringe pe cele terminate. Conacul Golestilor a scptat. #anii cheltuiti de fratii Golesti n revolutii si n e%il au restrns puterile marelui centru nationalist care este aceast mosie. 9inca a fost nevoit s concedie&e arnutii care p&eau cu numai ctiva ani n urm metere&ele de la intrare si &idurile curtiiM a mai mputinat si slugile. $poi, nu si!a mai putut permite lucruri noi, astfel c interioarele pstrea& aran amentul si obiectele secolului trecut. "in curte se aude &gomotul rotilor unei trsuri pe pietrisul aleii. Elena Ghica sare la fereastr. E,EN$4 $ dat "omnul s soseasc. <Ctre ,u%ita4= "u!te, ,u%ito8 (rsura condus de Eugeniu Carada a tras la peron. Ion C. #rtianu coboar n grab si apoi urc scrile centrale. I se deschide imediat. ,*FIt$4 Ce!ai ntr&iat atta: Ne!ai tinut mbrcate toat noaptea. #R)(I$N*4 Pai de ce nu v!ati de&brcat:8 5i!era mai usor. ,*FIt$ <mbrtisndu!- cu dragoste=4 *mbl moartea dup tine si tu te fii de &goande. la!n s te vd8 l priveste cteva momente, pentru a savura bucuria regsirii, apoi l ia de mn si!conduce prin holuri ctre camera de tain. Cum intr, #rtianu srut mna btrnei cu respect. 9inca l cuprinde cu bratele si!- srut pe frunte. "ar i d si o palm usoar peste frunte. 9INC$4 Ptiu, am pus gura pe cuptorul care coace revolutii8 II 22 N #R)(I$N*4 Iar eu am srutat ca&maua care sap la rdcina tronului. 9INC$4 E &dravn, fetelor8 'rutul Elenei Ghica este pasional, rspuns al unei mari iubiri din trecut. 9INC$4 l suge tot pe dinuntru. ,*FIt$4 7ai, f, c n noaptea asta avem alte treburi, <fi desparte.= mbrtisarea $nei Racovit este cast. 'e asa& toti. 9INC$4 Eleno, d!i cafeaua mea, c m!am ndopat. 5ai devreme mi!a flfil inima ca

drapelul de la asediul 6ienei. ,*FIt$4 #onifaciu a stat trea& pn acu dou ceasuri. '!a &git pe fereastr ca o copil. E,EN$4 I!a spus ,u%ita povesti, cum c esti cavalerul drepttii pe cal alb. *ite, acum vine si mntuie poporul. #R)(I$N*4 $m spioni la rnosie. (ocmai am a uns s lucre& ncperea bibliotecii. 6reau s dea printr!o us secret n tunelul vechi spre pdure. 9INC$4 si la noi ar putea veni iscoade. '!i poruncesc vechilului s fac instructie cu slugile. Eri se perinda unul pe la poart. C vinde prune. Cui, b, nou: $N$4 Ne!a trimis doctorul "avila vorb c au pus politia pe urmele tale. $ venit un asistent al lui. ,*FIt$4 *nul timid, rusinos, cu ochelari de srm pe nas. I!a bgat Elena ttele n fat si! a uitat mesagiul. E,EN$4 "imitrie 'ergiu. "ar stii, a venit agitat, plin de praf... "omnit, &ice, m!a tremis... dar s m pre&int... m cheam, ... Era terminat de tot. ,*FIt$4 Numai o dat s!a uitat si i s!au scurs ochii. Elena nu iart. $sta si la 0D de ani o s bage brbati n groap. "IN$'(I$ #R)(I$N* G 2/ E,EN$4 Era dup drum, drag. +mul nu se astepta s nimereasc ntre femei. 9INC$ <ctre ,u%ita=4 1at, tu scoal acum biatul, c pe urm avem de vorbit. <,u%ita. 1lorescu se duce.= Copilul sta a lui #lcescu te divini&ea&. $N$4 $ mai spus c esti pe moarte. #R)(I$N*4 'unt complet vindecat. "ar am lsat asa vestea ca s pot obtine firmanul de repatriere. $N$ <prin&lndu!- de umeri si srutndu!-=4 +h, "oamne8 #R)(I$N*4 (eodor credea c am venit s lichide& mosia I!am spus c am oftic. E,EN$4 $, dar oci prost dragule8 (rebuie s tusesti si tu din cnd n cnd. "ar, stii, ntr!o parte, cu fereal, nu ostentativ. 9INC$4 ' va& lumea c te ene&i, c te!a dobort boala... E,EN$4 'racul, e compromis, dar o duce cu demnitate... 9INC$4 tii mina la piept o clip, te ndrepti... Gata, a trecut cri&a. "ar mult nu mai e. #R)(I$N*4 Nu prea m pricep s m prefac. N!am timp de legende. E,EN$4 'coti batista, asa <i arat=. + duci la gur cnd te feresti. $poi o mpturesti repede s nu se va& sngele. E clar, e pe moarte #rtianu, s!a terminat, ntelegi: #R)(I$N*4 + stiam pe ,u%ita cu actoria. + s v urme& sfatul. 9INC$4 nvat, c n!om tri ct lumea. 5ine!poimine rmne tara fr noi si se duce ntr!o rp. +f, n!am v&ut crut mai paradit ca tar ast. 1 ceva, Ioane, c ne stingem neamul. Intr ,u%ita 1lorescu, aducnd cu gri pe dup umeri pe #oni!fciu, copilul ei si l lui Nicolae #lcescu, copil nscut la #udapesta n -.2.. #iatul e somnoros, cu ochii lipiti. Pseste n piciorusele goale, n cmasa lung de noapte. E c un nger de &i cobort din odihna nocturn pentru a repara o po&n fcuta la oac. 20 G ,*FIt$ <fmpingndu!- n fata brbatului=4 *ite, #onifaciu, el este #rtianu8 Copilul deschide ochii mari, ca n fata unei minuni. 'e apropie cu pasi sovitori, total fascinat, n timp ce brbatul l priveste adnc, cu ochii aproape scldati de lacrimi. 6ede n silueta aceea ngereasc chipul marelui lupttor mort n e%il si pentru care, n aceeasi

nftisare ce nu!si pierde asprimea, se va r&buna cum nimeni nu bnuieste nc. #rtianu l ridic pe genunchi si!- mn!gie. + nou tristete nu poate fi ascuns. II srut. #R)(I$N*4 (atl tu mi!a fost bun prieten. 6rei s!mi fii si tu: Copilul abia dac a au&it. +chii lui mari parc luminea& trsturile brbatului. " din cap ntr!un tr&iu. ,u%ita l ia si abia acum copilul i&bucneste ntr!un plns infantil, n timp ce este dus la culcare. #R)(I$N* <schimbat=4 5i!o vor plti. E,EN$4 ,u%ita vrea s!- dea la scoal, Ia #ucuresti. "ar n!are bani. #R)(I$N*4 + s strngem. 9inca Golescu a plns. si sterge lacrimile cu totul altfel dect si nvtase prietenul mai devreme. "ar si revine si!si reia atitudinea de femeie tare, mam a unei ntregi familii de revolutionari. ,u%ita revine. ,*FIt$4 $ adormit imediat. 1emeile se asa&, sorb din cafele. $semeni si #rtianu. Elena Ghica i pune vin, si pune si ei. 1emeile se privesc, semn c pot ncepe. "IN$'(I$ #R$(I$N* N 2L 9INC$4 $cuma spune ce fac bietii mei Golesti: I+N4 5am 9inca, sunt bine toti. stefan -!a urmrit pe deputatul engle& ,aPard la Constantinopol. Primisem informatia c va duce 'ultanului po&itia oficial a $ngliei n chestiunea Principatelor. stefan a ncercat s afle ce contine. I!a scris lui $le%andru c e%ist un mesa asupra Principatelor n care se promite c $nglia va veghea s dote&e tara cu institutii liberale. E,EN$4 $r fi semn bun. $ folosit cuvntul liberale sau e o vorb a ta: #R$(I$N*4 Nu. E a lui. ns seninul e ru. Nicolae a aflat de la ,ondra c guvernul britanic s!a raliat ntru totul celui otoman4 tri desprtite cu domni diferiti. ,*FIt$4 (ipic pentru perfidul $lbion. ' nu ne asteptm la un gest de la ei. )stia ti &mbesc n fat si te n unghie pe la spate. #R$(I$N*4 "umitru a fcut mult propagand n urnalele londone&e. "e a ca&ul Principatelor e cunoscut, doar guvernul oac n continuare la fel. 9INC$4 si $le%andra: #R$(I$N*4 $le%andru se ocup de revenirea e%ilatilor n patrie. (rebuie s fie aici la $dunrile ad!hoc. (urcii se vor opune din rsputeri, ns 1ranta presea&. $u nteles c fr revolutionarii ntorsi n tar re&ultatul va fi nul. $le%andru i bate la cap cu (ratatul de la Paris, scrie, cere audiente. $N$4 Ce facem: (oti brbatii nationalisti sunt n e%il. (urcii tin trupe la Nicopol si la Isaccea. Pot intra oricnd. #oierii vor face o adunare de form, numai cu ei. 9INC$4 ' te feresti de Catargiu. i tine n mn pe toti. ,*FIt$4 ' sculm trgovetii. N!are cine. "e trani, nici att. si apoi, cine s!i conduc: E greu cu brbatii n strintate. Prin corespondent nu merge. *ite, $na rde8 9INC$4 Ne!ar trebui un grup de patrioti, ridicati de undeva, fr bani, fr interese, dar devotati. Ei s tin n mn politica. #R$(I$N*4 Pentru asta am venit. E,EN$4 si cine s fie oamenii stia: #R$(I$N*4 6oi. 2. G $le% 5inai 'toenescu 1emeile se privesc surprinse. Elena chiar d repede pe gt paharul cu vin si se uit la

#rtianu cu un ochi viu. n mintea ei de a a dat scnteie aventura. $na Racovit si ,u%ita 1lorescu se foiesc pe loc de nerbdare. E,EN$ <nc nesigur=4 ,a urma urmei, am putea convinge niste oameni... #R)(I$N*4 Nu. Rolul vostru nu este s agitati poporul. 5ai important acum este stpnirea informatiei, controlul asupra dusmanilor nostri. Nu trebuie s mergeti prin mahalale. 6reau s stiu ce complotea& boierii antiunionisti, pn reusesc "umitru si $le%andru s aduc e%ilatii n tar. "up cteva momente de ndoial si gndire femeile se anim. ,*FIt$ <ctre Elena=4 'aloanele, drag8 E locul de brfe, de susoteli, de secrete. Nimic nu se poate tine aici n tain. $N$4 i tragem de limb la serate, la plimbri cu trsura... E,EN$4 ,a pat, na, c n!o s facem pe sfintele acum. #R)(I$N*4 $poi sunt liberalii moderati care s!au tras pe la mosii. 6i&itati!i, vedeti n ce ape se scald. ,a cei de ncredere le spuneti c suntem pregtiti. '!si anunte oamenii. 9INC$4 5ine pun caii la trsur si bat mosiile. 'unt rud cu toti. $N$4 Poimine, mam. 5ine te odihnesti, s ai capul limpede. 9INC$4 5ine8 Eu sunt btrn, fat. "up trei ceasuri de somn m scol ca un sergent, cu goarna la gur. #R)(I$N*4 5 interesea& foarte mult boierii btrni. (ineretul antiunionist este mai dinamic, planific, duce tratative cu (urcia, dar pentru bani se ntoarce la btrni. E locul unde putem afla ce se finantea& si pentru ce. Gsiti!mi cteva femei n stare s se culce cu ei, s se dedea la curvie cu ei, s!i stoarc. E,EN$ <cu nteles=4 Eh, s!ar gsi... #R)(I$N*4 "e Catargiu s nu v apropiati. E inteligent si prea periculos. "IN$'(I$ #R)(I$N* N 2E ,*FIt$4 $ctorii, s nu uitm actorii8 n spectacole, s spun dou vorbe despre unire. E,EN$4 E una, 1rosa 'arandP, de -0 ani, n trupa lui 5ilo. 1ace ravagii. #R)(I$N*4 1oarte bine8 5esa ul principal este4 unirea, singura temelie statornic pentru edificiul viitorului. Nici un nume, nici o alu&ie. Poporul va ntelege si se va gndi el la ce trebuie fcut. E,EN$ <usor ametit de a de butura=4 1ifi atente aici8 '!a ntors n tar Canina "espot. 5i!a scris. E pe mosia ei din Giurgiu, i trage clopotele un france& din comisia de alegeri. <$nei4= Cum l cheam, f, c ti!am dat s citesti: $N$4 Georges 'errurie. #R)(I$N*4 $m au&it de el. E,EN$4 ' i!o dea si s ne spun tot ce e n urne. 9INC$4 Eleno, mai las paharul la, c te faci cui aicea. E,EN$4 "e ce, coan 9inco, c doar am gustat: 9INC$4 E vinul lui. )sta te ia numai uitndu!te la el. #R)(I$N* <dup ce aprins mna Elenei, mpcnd!dP. $m nevoie de mintile voastre limpe&i. 6oi trebuie s nvtati bine politica noastr. Numai asa puteti ntelege ce spune dusmanul si unde e pontul care ne interesea&. $poi acelasi lucru trebuie s!- cunoasc si oamenii nostri. Eu am ctiva de ncredere la mosie si mai stiu ctiva n #ucuresti. 9INC$4 si eu am la Pitesti. 'unt patru crciumari care stiu tot ce se ntmpl n oras. #R)(I$N*4 (oate stirile s a ung la Carada. "ar nu direct, la 1lorica, ci aici, la Golesti, de unde vine el s le ia.

9INC$4 6orbesc cu vechilul. #R)(I$N*4 $sa8 $cum vreau ca voi s ntelegeti ce urmea& s facem. <'coate din bu&unarul interior al hainei dou coli de hrtie mpturite cu gri . ,e desface si le vorbeste femeilor arundnd un ochi pe foi.= Noi am fcut la Paris o greseal. Ne!am repe&it s cerem independenta. ,ucrul a prut e%agerat si ne!am ales cu opo&itie, cu dri napoi, cu sovieli. Comitetul revolutionar a decis n sfrsit s adoptm alt tactic. ,o a a /D G acceptat. 6reau s stiti bine c scopul nostru nu este doar unirea, ci si independenta trii, n al treilea pas vom rscula rom3nii din (ransilvania si #anat. $N$ <f3cndu!si cruce=4 "oamne a ut8 9INC$4 #ietii mei ce!au spus: #R;(I$N*4 $u votat toti pentru. 7eliade nu s!a nvoit, &icnd c e o nebunie, iar $lecsandri s!a speriat. >'labi fiind, trebuie s ne facem viermi@, asa ne!a spus. 9INC$4 +vreiul sta a fost tot timpul un cccios. Neam de slugi. #R)(I$N*4 Numai c Rosetti i!a rspuns4 >"a, ai dreptate, domnule, noi nu suntem dect viermii Rom3niei, ns ne vom face fluturi ntr!o &i@. $ nchis gura moldoveanului. $sadar, unire si apoi independenta. E,EN$4 Nu ne!ai spus ce face Costache Rosetti: #R)(I$N*4 ,as!- acum, i!a murit un copil. ,*FIt$4 "umne&eu s!- ierte8 #R)(I$N* <inspirindu!se din foi=4 (ratatul de la Paris nu a acceptat unirea. "ar a lsat acele portite prin care se poate face unirea. "e e%emplu, dusmanii nostri si aliatii Portii vor cita din tratat4 >Principatele si vor pstra privilegiile si imunit3tile sub su&eranitatea Portii@. "ar voi amintiti c su&eranitatea Portii se reduce la tribut, cci privilegiile si imunittile le avem din actele capitulatiilor. ,*FIt$4 $dic, dac nteleg bine, turcii ar vrea s dea noi ordine ca si cum ar fi putere suveran, iar noi le artm c actele vechi e%ist si nimic nu le mpiedic. #R)(I$N*4 E%act8 E,EN$4 ,u%ita asta are cap de general. '!o puneti n fata trupei. + s dea bu&na soldatii la atac ca la Clugreni. ,*FIt$4 $m citit n hrtiile lui Nicu #lcescu. Eu stiu ce spun. E,EN$ <ametit=4 si eu am citit n hrtiile ambasadorului Rusiei. 'crie nclinat. "IN$'(I$ #R)(I$N* G /#R)(I$N*4 $poi 1ranta a introdus un te%t care ne a ut enorm. $scultati aici4 >Nici una din Puterile garante nu va putea e%ercita asupra lor protectia e%clusiv@. 9INC$4 $dic am rmas fr stpn. <si plesneste pulpa.= $sta e bun8 $N$4 n urnale scria si ca "ivanul ad!hoc se va face dup dorinta popular. #R)(I$N*4 tranul nu stie nimic, sta e adevrul. "easupra lui este boierul care porunceste. $ iesit o dat s!si cear drepturile cu (udor 6ladimirescu si a fost nfrnt. $ iesit a doua oar la -.2. si nu s!a ales cu nimic. E clar c boierii pot manevra votul. E,EN$4 "e aceea e nevoie de noi. $m priceput. #R)(I$N*4 (actica noastr s!a schimbat, cum v!am &is. Nimic despre independent, s nu suprm guvernele protectoare. Nimic despre (ransilvania, s nu ntrtm puterile dusmane. *nirea si numai unirea este telul. Ne concentrm pe acest prim pas. 9INC$ <se scoal si i face semn Elenei=4 7ai, toarn din vinul acela. Elena Ghica d pahare tuturor si toarn un vin rosu din celebrele vii ale familiei #rtianu.

Ciocnesc solemn. 9INC$4 Copiii mei, viitorul e trist doar pentru cei care!- privesc de aproape. ' fim tari si s sperm peste ani, ca si cum am avea privirea aruncat nainte, n Rom3nia liber. 5osia Plodea, noaptea tr&iu "in curte se vede silueta casei n constructie. ,a lumina ctorva felinare, trei &idari lucrea& la usa secret a bibliotecii. "e os, se strecoar mai aproape spionul $giei. $tent si precaut urmreste miscrile &idarilor. 'imte ns n spatele lui un &gomot abia perceptibil. 'e ntoarce brusc si ochii lui se mresc de groa&. + mn ferm i astup gura. Cealalt i nfige cutitul n /A N inim. 'pionul horcie si sngele tsneste printre degetele cutitarului. Este Rochit sau #u&atu, nu se stie. 9idarii n!au au&it nimic. <'cena poate fi intercalat n dialogul femeilor dinainte.= 5osia 1lorica, spre &ori $bia ntors de Ia Golesti, Ion C. #rtianu nc nu intr n casa $nici. i d instructiuni lui Eugeniu Carada. #R)(I$N*4 (e duci la fratii Cemtescu. ,e spui c am venit si s fie pregtiti, l caufi pe Grigore Popa, redactorul ga&etei bisericesti, s anunte preotii. Ceapra&arii lui Nacu si ci&marii lui Iliad s astepte un semn de la "umitru. Pn atunci, nimic. C$R$"$4 $m nteles. +mul de ncredere d bice cailor si trsura se urneste din loc. Privind pe urma ei, #rtianu observ dincolo de poarta conacului dunga rosie a rsritului. Intr n cas cu bgare de seam. $ uns n camera sa aprinde o lamp si d s se de&brace. $bia si!a dat haina os si si!a desfcut vesta. Ia cele dou foi de hrtie cu planurile pentru folosirea (ratatului de la Paris n scopul *nirii si le d foc. "ar, dintr!o dat, simte c nu e singur, ntr!un colt al ntunericului, la o scurt sclipire a flcrii iscate de hrtii, ntelege c n camer mai este o pre&ent. 'e apropie si, la lumina lmpii, o descoper pe Ileana, tnra tranc pe care o srutase n oac de cu &iu. 1rumoas, mbu orat toat de spaime, Ileana -!a asteptat despletit si n cmasa de in a fecioarelor de la tar. #rtianu o priveste fascinat, nentelegnd la nceput ce se ntmpl. $poi, chipul ei strbtut de pasiuni, abia ascun&nd o lupt chinuitoare ce se dusese n sufletul fetei toat &iua si toat noaptea, rosteste acum o chemare cunoscut. #rtianu las lampa pe mas, dar tot nu are cura ul s se apropie de acea fiint care i se druieste. #R)(I$N*4 Nu!ti fie team, n!o s mor. 'unt sntos. "IN$'(I$ #R)(I$N* J /B 1ata las capul n piept, rusinat. Ea d acum o nou lupt. $r fugi, dar dincolo de sacrificiul pe care doreste s!- fac pentru stpnul su, mai este ceva4 e frumos, eroic, e brbat, si ridic fata umbrit si numai ochii mari, splati de lacrimile iubirii, lucesc n acel ntuneric, si desface sireturile cmsii de noapte si o Ias s cad Ia picioarele ei. *n trup splendid, mar!morean, luminea& acum ncperea. I,E$N$4 6reau copil. #rbatul se apropie, i cuprinde mi locul si o srut, mbrtisarea devine dintr!o dat o ncolcire disperat. + ia si o duce la pat, o desmiard si trupurile lor se contopesc curnd. *n tipt sfsie tcerea casei. $nica, stnd cu ochii deschisi n noapte, priveste icoana sub care plpie firav o candel,

si face cruce. 6ointa ei s!a mplinit. EPI'+"*, l ,ondra, -./L $ctiunea public a lui "umitru #rtianu n $nglia a dat re&ultate. Pe str&ile metropolei, vn&torii de &iare strig ultimele titluri de scandal4 >1oreign +ffice minte n Problema +rientului8@, >,ord Palmerstone la strmtoare8@ "e la fereastra Cabinetului, secretarul primului!ministru urmreste strada. '(E6EN' <amu&at=4 $m un sentiment de confort, mPlord. $u intrat bani n Imperiu. ,+R" P$,5ER'(+NE <de la biroul su=4 5runtis pentru &iare. '(E6EN'4 Nu mi!as permite s v contra&ic dac n!as vedea n aceste monede mrunte un interes mult mai mare. P$,5ER'(+NE4 Gurile "unrii: '(E6EN' <revenind=4 Grne, mPlord. Principatele Rom3ne au cele mai bune grne din Imperiul otoman. P$,5ER'(+NE4 'tevens, Imperiul #ritanic a re&olvat de mult aceast problem. $m inventat economia. Nu rentea& s urci grne pe "unre, n Europa va fi r&boi cel putin o sut de ani de acum ncolo. '(E6EN'4 6eti avea un oponent apropiat. 5 gndeam la sir $lee. P$,5ER'(+NE4 Ce mai pune la cale: "IN$'(I$ #R;(I$N* G // '(E6EN'4 $&i!dimineat la breaQfast, secretarul lui a afirmat c sir $lee va vota pentru. P$,5ER'(+NE4 Prostii8 #trnul nu a nteles niciodat politica noastr n +rient. El crede c Principatele sunt n Indii. Pe banc se ia dup ce votea& cel din dreapta lui. '(E6EN'4 Cineva a introdus n Parlament o stire insidioas, mPlord. Principatele *nite si autonome nseamn profit. P$,5ER'(+NE4 nseamn btaie de cap. '(E6EN'4 +bligatia mea este s v previn, mPlord. si unii ministri cred c e un ca& de interes. Puteti avea surpri&e n Parlament. P$,5ER'(+NE <se ridic=4 $m impresia c vrei cu tot dinadinsul s!mi spui. '(E6EN' <usor e&itant=4 sir $lee a au&it c Principatele autonome vor obtine dreptul de proprietate asupra recoltei. $cum nu pot vinde dect (urciei. Companiile noastre pot prelua acest negot n schimbul unui mic efort... diplomatic. P$,5ER'(+NE4 Nu ne putem permite s stricm relatiile cu 'ultanul pentru o afacere cu grne. *neori am impresia c fante&ia functionarilor o ia naintea politicii. '(E6EN'4 Iertafi!m, mPlord. Pot s iau mapa: P$,5ER'(+NE4 (e rog. si invit!- pe rom3n. $lfred 'tevens ridic mapa de piele de pe biroul primului!mi!nistru, salut ceremonios si iese. n antecamer asteapt "umitru #rtianu, emisarul Comitetului National Rom3n. 'tevens i ntinde mna Si l priveste insistent n ochi. '(E6EN' <i face semnul masonic=4 "omnule #rtianu, se pare c nava >#engal@ a rmas n port. i va fi greu s plece. ". #R)(I$N* <aceeasi privire semnificativ=4 6a trebui s!i mai punem un rnd de pn&e. Cpitanul este hotrt s ias n larg cu orice pret. /0 G '(E6EN'4 ,ord Palmerstone v asteapt. 'ucces8 si dau mna. *sierul Cabinetului deschide usile nalte si l anunta, stlcindu!i numele.

P$,5ER'(+NE <ntmpinndu!I cu un &mbet binevoitor=4 Ce mai faceti, domnule #rtianu: ". #R)(I$N*4 Conspir, mP lord. Conspir. P$,5ER'(+NE <surprins=4 $h8 Nu v alegeti cuvintele. ". #R)(I$N*4 Nu mai este timp, mPlord. P$,5ER'(+NE4 'unteti chiar asa de disperati: ". #R)(I$N*4 (rim un secol periculos. #rbatii l conduc prin r&boaie. Primul!ministru l invit pe rom3n s ia loc pe o canapea. El se asa& pe un fotoliu din fata canapelei, n dreptul unei msute. 'ervitorii au intrat cu ceaiul. Ies n tcere. P$,5ER'(+NE4 Nu sunteti un diplomat prea abil, domnule #rtianu. $devratii brbatii de stat se ocup cu mpiedicarea r&boaielor. Iar conspiratorii sfrsesc n hoteluri sordide sau n ridicol. ". #R)(I$N*4 5rturisesc c sunt un idealist. Cred c tara mea are un viitor. si pentru c multi l privesc cu nencredere, eu am hotrt s!- fac, acest viitor, dup imaginatia mea. P$,5ER'(+NE <ascultnd strigtele vin&torilor de &iare=4 Cam &gomotoas imaginatie. 6isele n care se strig se numesc cosmar, nu!i asa: Chiar credeti c Imperiul se va lsa impresionat de campania pe care ati lansat!o n pres: ". #R)(I$N*4 sapte trmbite au drmat o cetate. P$,5ER'(+NE4 #rbatii i!au spus lui losua4 >Nu osteni tot poporul, cci oamenii aceia sunt putini la numr@. ". #R)(I$N*4 Putini, dar hotrfi s dea peste cap Problema +rientului. 5P lord, am a uns prea departe cu aceast lupt pentru a mai da napoi. Cerem spri inul Imperiului pentru *nirea Principatelor. $ utafi o natiune s3!si gseasc linistea. "IN$'(I$ #R;(I$N* G /L P$,5ER'(+NE4 5i!e team c n!o veti gsi stmind scandaluri n pres. "e altfel, am acceptat aceast ntrevedere numai pentru a v atrage atentia c ati mers prea departe. Nota guvernului france& aprut n ,e 5oniteur *niversel prin care se cere unirea Principatelor Rom3ne este o provocare european. Imperiul #ritanic nu poate accepta atitudini de fort contra (urciei. ". #R)(I$N*4 "ar noi nu dorim r&boi cu orice pret. Pre&enta mea aici este legat de politica general a Imperiului #ritanic. Ceea ce v cer, mPlord, este s fiti consecvent cu propria politic a E%celentei 6oastre. Nimic mai mult. P$,5ER'(+NE4 Nu nteleg. ". #R)(I$N*4 'implu. Imperiul #ritanic s!a pronuntat de a favorabil unor alegeri libere n Principate. Noi dorim s ne supunem pe deplin deci&iilor 6oastre luate prin Conventia de la Paris. "ar alegeri libere, mPlord, conform politicii generoase a Imperiului #ritanic, nseamn o confruntare democratic ntre dou tabere. Pro si contra. P$,5ER'(+NE4 *nde vreti s a ungeti, domnule #r!tianu: ,a un vot britanic mpotriva (urciei: $bsurd8 ". #R)(I$N*4 6reau s a ung la marea politic britanic. 6reau ca alegerile din Principate s fie libere. P$,5ER'(+NE4 "ar am convenit acest lucru. Nu v nteleg insistenta. $legerile din Principate se vor desfsura liber. ". #R)(I$N*4 "ar votea& numai cei contra, mPlord. (oti patriotii rom3ni sunt n e%il. (oti cei care ar vota pentru nu au permisiunea s participe la alegeri. Nu vi se pare la fel

de absurd: P$,5ER'(+NE4 $ti fcut prea mult agitatie n -.2.. Nu e%ist Cancelarie care s nu se team de tulburri n Principate dac rebelii ! nici o ofens personal ! revin n tar. "umneavoastr, domnule #rtianu, vreti s luati libertatea cu asalt. ' o cucerifi, s o siluiti si apoi s o dati poporului. ". #R)(I$N*4 E%celenta 6oastr vorbeste din interiorul liberttii. $veti impresia c patriotii rom3ni atac aceast libertate, n care triti n 5area #ritanic, n Principate, aceast libertate nu e%ist. Ea trebuie adus acolo de noi. l /. G P$,5ER'(+NE4 1elul n care o faceti nu produce dect iritare. ". #R)(I$N*4 E%celent, primiti scu&ele noastre pentru unele e%ageratiuni ale presei. Nu putem controla entu&iasmul. "ar suntem capabili s ne ucm sansele corect n alegeri. Nu v cerem, E%celent, dect s spri initi revenirea e%ilatilor n patrie. P$,5ER'(+NE4 5 voi consulta cu ministrii mei asupra acestei chestiuni. E tot ce pot s v promit. <'e ridic, obligndu!V si pe rom3n s o fac.= ". #R)(I$N*4 Pentru mine este suficient. (oti patriotii rom3ni ns vor astepta cu ncredere deci&ia 5arii #ritanii. <Insidios4= 'igur, ne va fi greu s oprim peste noapte toate &iarele din ,ondra, Paris, Roma, 6iena s mai publice articole n spri inul *nirii. "ar un vot favorabil al 5arii #ritanii nu va face dect s confirme asteptrile opiniei publice. P$,5ER'(+NE4 "omnule #rtianu, abandonati conspiratiile si cluburile socialiste. $veti timp s nvtati diplomatia. ". "R$(K$N*. Nu aii Curesc dect s pot repre&enta Rom3nia n capitala 5aiesttii 'ale. P$,5ER'(+NE4 6 ure& succes. 'e despart, dar, n momentul cnd #rtianu a unge la us, ,ord Palmerstone l opreste. P$,5ER'(+NE4 $8 $m primit patru sticle de vin si studiul promis despre daci. 5i!a fost imposibil s!- nfeleg. Poate autorul si mbuntteste engle&a. ". #R)(I$N* <usor enat=4 6oi rescrie chiar eu te%tul. P$,5ER'(+NE4 6inul de (oQaP a fost ns foarte bun. 9gomot de usi trntite. 5osia 1lorica +amenii $giei nvlesc n conacul lui #rtianu. (oate ncperile sunt ns goale. Peretii proaspt vruiti nu sunt acoperiti de "IN$'(I$ #R)(I$N* N /E mobile. Casa e ca o coa de ou prsit de pui. Intact, dar nensufletit. $rnutii caut febril, dnd toate usile de perete. Nimeni. Enervat la culme, sergentul coboar n curte, unde alti arnuti alearg, scotocesc maga&iile, gra dul, n spatele casei, un arnut l descoper pe tiganul Rochit. 't pe vine si si face nevoile. R+C7It) <din aceeasi po&itie, vesel, i face cu mna=4 'ruI mna, conasule. $RN)*(4 Itu!ti pastele m3!tii de tigan bort8 <l ia de guler si!I trste asa spre curte.= R+C7It) <comic, face pe prostul=4 $oleo, mi se vede bu!leandra. $oleo, mi!am uitat plria n tufis. <'ervil, din mers4= Conasule, ai un ginat pe umr. <'e agat de arnut, -mpiedic, cad amndoi4= $oleo, e gradele, nu e ginat. '3niI mna. <"up ce se ridic, arnutul i d doi pumni n capM si culege sapca de pe os.= Este adus n mi locul curtii, n fata sergentului. 'ERGEN(4 *nde e stpnul tu:

"up o scurt pau&, tiganul l priveste n ochi, sovie, vrea s!i spun un secret si ntinde bu&ele. 'ergentul apleac urechea. R+C7It) <serios=4 5!am scpat pe mine. tiganul e btut slbatic cu cravasa. Icneste, geme, nu spune nimic. "e sus, de pe deal, din pdure, Ion C. #rtionu priveste mut toat scena. $lturi este #u&atu, narmat. *ra din ochii stpnului nu are nevoie de cuvinte. 9gomot de Parlament. Celebrul Weah8 britanic, cor gros, de brbati. Parlamentul britanic sedinta Parlamentului este agitat. ,a tribun este deputatul $. +tRaP. 0D G +(X$W <vehement=4 'unt ntrebat de ce am simpatie pentru soarta unor Principate din (urcia. 6 rspund4 pentru c acolo trieste o natiune, domnilor. +ameni cu aspiratii si nevoi sociale, ca si noi. "ar rom3nii au o problem n plus. *nirea8 <6ociferri de pe banca conservatorilor.= "a, unirea, domnilor8 Niciodat n politica sa, Imperiul nu a smuls copilul de la pieptul mamei sale. Este inuman, este degradant. Noi trebuie s dm un e%emplu asupra politicii noastre n lume. $vem obligatia civili&atoare de a ocroti familia natiunilor. Iar rom3nii sunt o familie si sunt nevoiti ast&i s triasc n dou tri separate. Este o rusine pentru civili&atie. <Weahl= "ar si mai rusinos este c intelectuali rom3ni de nalt conditie liberal, patrioti ai rom3nilor, sunt mpiedicati s!si e%ercite libertatea de vot. <Proteste ale bncii liberale.= 6orbim de libertatea popoarelor, de civili&atie si de democratie: +amenii acestia sunt tinuti la granite, ca niste leprosi. Problema +rientului nu se va re&olva niciodat cu niste alegeri la care votea& un singur partid. Chem pe distinsul prim!ministru al 5aiesttii 'ale s ne e%plice de ce 5area #ritanie se opune revenirii patriotilor rom3ni n tara lor. <$plau&e, tropituri, fluieraturi.= ,ord Palmerstone se ridic si se apropie de mas. P$,5ER'(+NE <taQing the floor=4 "omnilor, nu e%ist ndoial c guvernul 5aiesttii 'ale este sensibil la opinia public, <ncercnd s acopere glgia Camerei4= "ar nu &iarele fac politica acestui Imperiu. <6ociferri, proteste.= Realismul a fcut Imperiul nostru ntins si respectat. si nu voi ceda pasiunii pentru a stirbi nici cu o &grietur mretia politicii sale e%terne. <'e face liniste=. "a, natiunea rom3n are dreptul la e%istent. "ar un stat nou!nscut are nevoie de institutii, de economie, de guvernare responsabil. Pentru asta am hotrt s semnm Conventia de la Paris. Rom3nii trebuie doar s respecte aceast solutie nteleapt si s nu!si forte&e norocul. <6oci insistente de pe banca liberal4 ,CB%ilatii8 E%ilatii8@= Guvernul 5aiesttii 'ale va lua n considerare accesul patriotilor e%ilati n tara lor si dreptul de a par! "IN$'(I$ #R)(I$N* N 0ticipa n alegeri dac... <6ocea lui este acoperit de un Weah8 aproape general, urmat imediat de aplau&e, tropituri, strigte.= ,ord Palmerstone renunt s!si mai continue discursul. Ridic ncet privirea spre galerie, unde ntlneste silueta nalt a lui "umitru #rtianu si privirea de nvingtor a acestuia. "in vacarmul acela, sunet de clopot al unei biserici rom3nesti. 5nstirea Cldarusani, -./L 'oarele se las peste lacul Cldarusani. ,ocul are un fel de calm prin care sunetele naturii par doar fragmente ale linistii. Clipocitul usor al apei, tritul discret al greierilor de pe maluri, un mcit de rate slbatice care se retrag n crd spre cuiburi, plesnitura unui peste ntr&iat, fosnetul stufului se completea& armonios pentru a descrie linistea. *n clopot

mic bate dinspre clopotnita, rar, enigmatic, ca un far sonor care tocmai conduce spre trm o lotc veche. Eugeniu Carada o mpinge cu o pr in lung. +preste la mal, coboar si se ndreapt pe potec spre mnstire. Poart pe umeri o geant de pn&. Cteva maici usoare, fr chip, l conduc n sala de ospete. C$R$"$ <dup ce srut mina 5itropolitului=4 'fintia 'a, slvite mitropolit, e foarte palid. <$runc o privire semnificativ ctre una dintre maicile care asa& stergare noi pe mas.= Este postul sta prea lung: 5I(R+P+,I(*, PI,+(EI <dup ce i d binecuvntarea=4 5are bandit ai rmas, m, Eugene. <Ctre maic, aspru4= $du ce!am poruncit si dispari. <,ui Carada4= (u n!ai nici un "umne&eu. (e gndesti numai la carne. $&i o s!ti dau doar stevie. C$R$"$4 (ot verde ai rmas pe dinuntru, Pilotei. (e tii cu ierburi: PI,+(EI4 $s mnca ceva inim de dusman. "ata viitoare s!mi aduci niste austrieci. 0A U 'e mbrtisea& ca buni prieteni. C$R$"$4 Eu credeam c preotii ardeleni sunt rnai molcomi, asa, mai cu frica de "umne&eu. "ar vd c ti sfrie mintea la cele militare de parc ai fi neam de cmpie. Citi ani ai acum: PI,+(EI4 sai&eci si doi, dar de!adevrat merg pe patru&eci si sapte. 5!au pus n cronici mai btrn, ca s nu se sfiasc poporul. C$R$"$4 Cum ai trecut muntii: PI,+(EI4 #ine. $vem destule poteci pe care putem trimite oamenii nostri n (ransilvania. Eu la ultimul drum am trecut pe la granit. Nu m!au cunoscut. C$R$"$4 #ine, pe tine te pot lua grnicerii si de om cumsecade. <'chimbat4= (e rog s nu mai risti. PI,+(EI <cu o coborre usoar a pleoapelor=4 'unt bine p&it. C$R$"$4 #rtianu e n tar. PI,+(EI4 "oamne a ut8 Cnd l vd: C$R$"$4 5ai tr&iu. $cum ti trimite patru care cu vin. ,e treci dincolo si banii cptati prin vn&are i dai lui saguna. Carele s rmn la 'ibiu n curtea lui Gligor 5atei din Piata mic. Cnd v dau seinii, ic umpleti ,* anne si le treceti dincoace. PI,+(EI4 $m o ntelegere cu saguna4 s aduc n 5untenia cinci tribuni de!ai lui $vram lancu urmriti de Politie. C$R$"$4 ' mai stea ascunsi o vreme. Imediat ce primesti semnul, fi pui pe capra ranitei si s aduc ei armele ncoace. Cum stm cu tipografia: Intr micutele cu bucate si discutia se ntrerupe. $steapt amndoi s termine de ase&at masa. (oate miscrile maicilor sunt grbite, sfioase si nsotite de soapte care pot fi rugi speriate. 'e retrag cu spatele, cocosate de umilint. C$R$"$4 $stea stiu s trag cu pusca: "IN$'(I$ #R$(I$N* G 0B PI,+(EI4 $lea mai btrne. Pe astea le nvt deocamdat s transporte manifeste. C$R$"$4 N!o s mai a ung. Pentru alegerile din "ivan va fi nevoie de mii de manifeste. Caut alt mi loc. PI,+(EI <dup ce a binecuvntat bucatele=4 $m putea folosi ciobanii. ,egm pachetele sub burtile oilor. 'unt cinci mii o dat. C$R$"$4 5i, Pilotei, tu ai fcut armata la husari: "e!aia fi se &ice Popa (un: PI,+(EI4 Nu, la e printele 'nagoveanu. El provine din $rtilerie. 5ie mi!a plcut

cavaleria. C$R$"$ <ridic, lingura din blid si o opreste mirat n fata ochilorM o bucat de came=4 Ce!i asta:8 $ naibii stevie a ncoltit cu carne pe ea. 6it: PI,+(EI4 E miel. 7ai, mnnc si &i!i mai departe. ,a noapte am de lucru. C$R$"$4 Nu dormi, de!aia esti palid. $vem nevoie de tine sntos. PI,+(EI4 'criu o #iblie n cinci volume. + s!o rspndim n toat tara pe post de abecedar. $sia o sa se stie despre mine. Restul o s rmn n sufletul poporului loiuaa. fYu riu!e team. C$R$"$4 E greu s faci o fr, Pilotei. #rtianu vrea s nu ierte nimic. $m ndurat destul. +amenii nostri sunt decisi s fac *nirea. PI,+(EI4 N!avem armat, Eugene. tranul n!a mai fcut o rscoal de o sut de ani. C$R$"$4 Iesim cu preotii. $propo, s le dai de a de veste c trebuie s numere brbatii din fiecare sat. ,istele s le trimiti la mnstirea +strov, din Climnesti. 6oi trimite oameni s!i nvete cum s se adune si s ia orasele cu asalt. PI,+(EI4 $m nevoie mai mult de clreti care s duc poruncile mele ntre biserici. E greu. C$R$"$4 6orbesc cu #rtianu, s vedem ce putem face. Pentru udetele noastre nu cred s fie problem, n 5oldova vorbim cu ?oglniceanu. 02 G PI,+(EI4 )sta tot muieratic a rmas: "up ce c e pocit, am au&it c!si mai d si cu parfumuri. C$R$"$4 (u vorbesti: 5ai scrii poe&ele: PI,+(EI <ars=4 'sst, s nu te prind8... <ngri orat, nipnddin pine4= (otusi, n!avem armat, Eugene. C$R$"$4 $vem bani. 'coate din geant dou pungi de galbeni. ,e pune pe mas si revine la bucate. C$R$"$4 '!ti pltesti iscoadele. PI,+(EI <dintr!o dat re&ervat=4 "ac sunt bani de la masoni, eu nu pun mna. C$R$"$ <distrat=4 Ce contea& de unde sunt: N!au miros. PI,+(EI <serios=4 Nu m ating de acesti bani, frate. E urm de evreu pe ei. Nu ating argintii vn&rii. C$R$"$ <surprins si derutat=4 #anii stia servesc fr glas cau&a noastr. E un mprumut cu dobnd pn ne punem tara pe picioare. Nu ne mai putem permite scrupule, ntelege sacrificiul sta. PI,+(EI4 Nu masoneria, Eugene8 Nu dati mna cu ei, pentru orice cau& din lume. 6om plti secole dobnd la banii stia. 5ai bine murim cu arma n mn sub caii turcilor, dect acest compromis. 'unt strini de neam, strini de gndul nostru vitea&. 6!au prins la strmtoare. C$R$"$4 i folosim. Nimeni din noi nu crede. 5asoneria este doar un mi loc. 'copul scu& mi loacele. $m intrat n lo i, ne maimutrim cu ei n temple. $sta e8 ,umea e a lor ast&i. PI,+(EI4 Eu lumea asta nu vreau s!o primesc n casa mea. 5ai bine o cruce srac si o moarte cu minile goale. $tt avem4 credinta. Nu v stergeti pe picioare naintea ei, c v blestem. C$R$"$4 Pilotei, noi suntem lupttori. Ne batem. 5ine vom nvinge. "ac nu mine, poimine. "up aia facem slu b si ridicm o biseric. "e ce nu ntelegi:

"IN$'(I$ #R)(I$N* G 0/ PI,+(EI4 ncep s cred c viata n Republica france& v!a ndeprtat de adevr. <'e ridic martial.= #iserica noastr nu st ntr!o btlie dus ntr!un an din calendar. #tlia ei se numr n milenii. (u uiti c eu nu repre&int n capul #isericii o functie oarecare ntre dou slu be. Eu conduc ast&i tara. $ia de os, fr stat, fr granite si fr arme. n tara asta pe care o conduc eu poporul rom3n e unit de mult. <'e aplec spre el si spuse rspicat4= N!are nevoie de alegeri libere. C $R$" $ <impresionat, ia banii de pe mas si li bag la loc n geant=4 Nu vreau s te supr. #rtianu va veni si vei discuta cu el. $tta vreau s stii4 nici unul dintre noi nu si!a pierdut credinta. Ne prefacem, sta e adevrul. Nu putem rmne un popor fr stat, clcat n picioare de vecini. $vem nevoie de granite, si granitele sunt ast&i n minile masonilor. $sta e lumea, la urma!urmelor. PI,+(EI <trist=4 *rt lume. Carada se ridic ncet, se apropie si se las n genunchi lng mitropolit, si apleac fruntea n poala naltului prelat. C$R$"$4 Iart, printe. PI,+(EI4 Cur c nu dai mna israelitului. C$R$"$ <ridic ochii si!- priveste drept=4 Nu pot s ur asta. +lteanul asteapt nc un cuvnt, dar el nu vine. 5itropolitul priveste spre icoan cu mare tristete. C$R$"$4 Iart, printe, acest pcat de la care nu ne vom da n lturi. + lung asteptare ca mna cu inelul mitropolitan s se miste. Intr!un tr&iu, Pilotei o ridic ncet si o asa& pe crestetul olteanului. PI,+(EI4 "umne&eu s v ocroteasc. 00 G $le% 5inai 'toenescu "in ochii preotului coboar primele lacrimi. 5u&ic de cadril. #ucuresti. #al la palat n saloanele palatului Ghica este bal. Printre invitati recunoastem femeile agente ale lui Ion C. #rtianu. Elena Ghica !mortal, sni si nuri ! -!a luat la dans pe I. 1ilipescu. ,u%ita 1lo!rescu este cu "imitrie Ghica. $na Racovit ! re&ervat si inteligent ! conversea& cu doctorul "avila. $pare Catrina "espot la brat cu Georges 'errurie, comisar al 1rantei pentru alegeri, ntr!un colt cu oglin&i, #arbu Catargiu ! sobru, chiar dispretuitor pentru astfel de oca&ii mondene ! discut cu $le%andru Ghica, noul caimacam. Este si generalul 1lorescu. 1,+RE'C*4 Rebelii au a uns la RusciuQ, $ltet. 5i!a venit depes de la 'tambul. $u primit acordul 'ultanului. G7IC$4 "unrea e lat. *neori este att de umflat, c poti veni n lung de la 6iena ntr!o singur &i si s n!o poti trece de!a latul n sapte &ile. 1,+RE'C*4 Cu rebelii n tar vom avea sigur agitatii trnesti. 6 sftuiesc, $ltet, s amnati luarea birului. Rebelii au legturi pn n 5oldova. G7IC$4 "ac vor trece "unrea, i voi tine &i si noapte sub observatie. "ar eu nu cred c trec. Cti sunt: 1,+RE'C*4 "eocamdat, patru4 Rosetti, doi frati Golesti si "umitru #rtianu. G7IC$4 Cei mai ri. (u ce &ici, #arbule: C$($RGI*4 Ceea ce m ngri orea& pe mine, $ltet, este c Ion, cellalt #rtianu, a intrat n tar, s!a plimbat pe unde a vrut, iar acum nu mai e de gsit.

,*FIt$ <apare din bal=4 $aa, dar 5ria 'a n!are picioare dect pentru stat: I!an s vd cum dntuiti8 l ia. #rbatii pleac usor fruntile la ndeprtarea caimacamului. "IN$'(I$ #R;(I$N* G 0L 1,+RE'C* <usor nemultumit=4 si tu, #arbule, l musti prea tare. C$($RGI*4 *n dobitoc. ,a bal. E,EN$4 "ar, domnule 1ilipescu, m nnebunesc dup trsuri. +dat am si lesinat ntr!o trsur si nu mai stiu ce s!a ntmplat. 1I,IPE'C* <prins=4 $m patru de la 6iena si una de la Petersburg. E,EN$4 $h, mor s le vd. 5erg toate cu telegari, c am au&it acum c vor s le bage aburi n fund: 1I,IPE'C*4 $rmsari pur snge. E,EN$4 Nu mai spune, c mor. Negrii: 1I,IPE'C*4 5aron. E,EN$4 Cum e ciocolata. $h, cum stiti voi brbatii s seduceti femeile sensibile. 1I,IPE'C*4 $m si un cupeu ,eon Comnino. E,EN$4 (ot maron: 1I,IPE'C*4 $lb. Iasi, noaptea Ion #rtianu si Eugen Carada psesc cu fereal pe o ulit a lasiului. Carada poart un felinar nvelit, care arunc lumina doar n os, spre picioare. 'e opresc la rscruci, se orientea&, pornesc mai departe. In sfrsit, se apropie de casa pe care o caut. "e la distant observ o luminit. Este arul unei tigarete aprinse. $le%andru loan Cu&a, n uniform si cu sabie, fumea& folosind un porttigaret. Conspiratorii schimb parole. C$R$"$4 >Nicolae #lcescu@. C*9$4 >Rosenthal@. Cu&a arunc tigara si se mbrtisea& cu cei doi. Este o mbrtisare brbteasc, fr cuvinte. Cei doi munteni intr n cas. 0. G Cu&a ramne afar. #rtianu este travestit n negustor, si scoate grbit cciula si mantaua. ?oglniceanu le iese n ntmpinare n cmas alb deschis la gt si cu suman bucovinean. "au mna. ?+G),NICE$N*4 $vem din nou trupe rusesti la Prut. $u spioni peste tot. n ultima lun n!au ncetat s msoare vadul. #R)(I$N*4 Nu vor intra. 6or s ne tin n spaime. 'e asa& la mas. ?oglniceanu aduce vin si o strachin cu poale!n bru. 'e asa& si el. ?+G;,NICE$N*4 '!ti spun sincer, nu!mi vine s cred c vom reusi la Iasi, cu rusii mereu tt de aproape. Grigore 'turd&a cumpr voturi n $dunare si terori&ea& orasul cu vesti de inva&ie. C$R$"$ <ctre #rtianu=4 $s putea ramne la Iasi. l termin repede. #R)(I$N*4 $tunci chiar ar avea motiv s intre. 5ai degrab l convingem pe 'turd&a c are succesul asigurat. 6a slbi teroarea. "e afar se aude tusea lui Cu&a. ?+G),NICE$N*4 $ venit Negri. Intr Costche Negri. Este un brbat nalt, brunet, nervos. 1ata si minile i sunt acoperite de bube. Este bolnav de furunculo&. NEGRI4 Nu v mbrtise&, c v dau bube. (e!ai ngrsat, Ioane. #R)(I$N*4 $m pus mosia pe picioare. $cum dou &ile mi s!a nscut primul vitel.

"IN$'(I$ #R)(I$N* J 0E NEGRI <ctre ?oglniceanu=4 5ihalache, mie d!mi can nou. <,ui #rtianu4= "e a a&i! dimineat te cuta $gia prin oras. 5!au ntrebat. I!am bgat n m!sa. ?+G),NICE$N*4 Panu n!o s vin la ntlnirea asta. ,!am lsat la teatru, ca s dea liniste agentilor Politiei. ,!am sftuit s!si ia o femeie dup aia si s!i plimbe prin Copou. Nu vor crede c ne ntlnim fr el. #R)(I$N*4 ' ncepem. "umitru, Nicolae, stefan si Ro!set au a uns la RusciuQ. $u obtinut firmanul Portii, dar caimacamul $le%andru Ghica tot vrea s amne. 6or intra. Eu ns va trebui s m ntorc la Paris, s scriu de acolo cteva scrisori spre tar, apoi s revin cu acte n regul. Care e situatia n 5oldova: ?+G),NICE$N*4 $vem ma oritate, dar asta nc nu se stie. 'turd&a lucrea& tare. $ cumprat si oameni de!ai nostri. $u venit si mi!au spus. #R)(I$N*4 ,uati!i banii. (ot ce d animalul sta puneti ntr!un fond al lo ei si folositi contra lui. NEGRI4 $tunci s!i cer si eu. #R)(I$N*4 $r fi prea bttor la ochi. i vei tre&i suspiciunea. Nu. ?+G),NICE$N*4 "ou lucruri vreau s stabilim acum. #a nu, trei. Primul4 mergem pe solutia a doi domnitori n 5untenia si 5oldova care cedea& tronul unui print strin: 'au alegem direct printul strin la Iasi si voi l confirmati la #ucuresti: $l doilea4 n ca& de interventie ruseasc, ne batem: si trei4 s decidem acum unde punem capitala. #R)(I$N*4 Primul4 eu sunt pentru un print strin ales direct. "in pcate, el nu poate fi france&. $nglia n!a vrut s accepte repatrierea e%ilatilor dect dac urm c nu punem france& pe tron. $sta ne!a dat peste cap. l aveam pregtit pe Canino #onaparte. NEGRI4 Printul Eugenio Carignano, c e latin ca noi. #R)(I$N*4 Nu stiu. ?+G),NICE$N*4 Poate un print rus din cas german. LD G #R)(I$N*4 E%clus. Nu pun rus pe tronul lui stefan cel 5are. "e afar se aude tusea lui Cu&a. #rbatii se privesc speriati o secunda. Carada sare la us cu pistolul n mn. *rmreste curtea prin geamlc, apoi revine ceva mai potolit. C$R$"$4 Cu&a aprinde tigar de la tigar. #R;(I$N*4 Ce dracuI fumea& si Cu&a sta att de mult8 NEGRI4 E vitiul lui. #R)(I$N*4 E clar4 suntem nepregtiti acum pentru domn strin. $legem doi rom3ni din ai nostri si cstigm timp s gsim printul strin. Pe cine puneti n 5oldov: ?oglniceanu si Negri se privesc vi&ibil stingheriti, n sfrsit, ?oglniceanu arat spre Negri. ?+G),NICE$N*4 Pe el. #R;(I$N*4 Cu furunculii stia pe fat: Nu te uiti la el cum se scarpin ca un riat. NEGRI4 "ar m trate&. 5 vindec pn la alegeri. #R)(I$N*4 (e vindeci pe dracuI8 + s dai la toat lumea. *nde s!a mai au&it domn care s nu poat atinge o slug, un obiect, o femeie... na8 ?+G),NICE$N*4 l punem pe $nastase Panu. #R)(I$N*4 5ai merge. #ucuresti. #al la palat ,u%ita 1lorescu frece pe rnd pe la prietenele sale si le face semn. 1iecare gseste o scu&

pentru a!si prsi partenerii. ,a Elena Ghica trebuie s intervin direct. E nlntuit de 1ilipescu, care i tot sopteste la ureche. ,*FIt$4 Eleno, drag, eu plec. "IN$'(I$ #R$(I$N* G LE,EN$4 $sa devreme: ,*FIt$4 Copilul8 <n timp ce o mbrtisea&, la urecheH 'alonul mic. Elena Ghica intr ultima n salonul mic al palatului, unde de a asteapt ,u%ita 1lorescu, $na Racovif si Catrina "espot. ,*FIt$4 I!ai bgat limba n ureche IuI nenorocitul la c te!a v&ut tot balul. E,EN$4 $m vesti. C$(RIN$4 si eu. E,EN$4 E%ilatii au primit drept s intre n tar, dar caimacamul a fcut ordinul pierdut. C$(RIN$4 ,a Giurgiu au aprut manifeste care cer intrarea e%ilatilor. Polifia nu le adun. #a chiar trec pe lng afise fr s le rup. + ntrunire a comitetului de primire nu a fost spart. $far a stat un politist care i!a p&it. ,*FIt$4 )stia pregtesc ceva. Caimacamul a susotit toat seara cu 1lorescu si #arbu Catargiu. ,!am luat la dans pe Ghica. Prea sigur pe el. E,EN$4 $l meu &icea... ,*FIt$4 Care din ei: E,EN$4 Nu fii cutr, c te iau de peruc acuI. ,*FIt$4 7ai, f, c!am glumit. 9i!i. E,EN$4 1ilipescu &icea c nu le pas de e%ilati. C "unrea e lat... chestii de!astea. $N$4 "avila spunea c se ntlnesc prea des. "e dou!trei ori pe &i. $gentii intr si ies ntr!una de la domnitor. ,*FIt$4 E clar c pun ceva la cale. ntind capcane. C$(RIN$4 'errurie nu stie nimic. E un france& cu capul n nori. i asteapt mine pe e%ilati la Consulatul france& ca s!i felicite. E,EN$4 'pune!i c ceva nu e n regul si s fie cu ochii n patru. )stia trag pe sfoar 1ranta, chestii de!astea... LA 2 $N$4 5ie mi!e team ca vrea s!i omoare la RusciuQ. ,*FIt$4 Eh, brbatii nostri sunt obisnuifi cu pericolul sta. $u fcut puscrii. stiu s tin arma. Nu se las ei tiati ca puii. E,EN$4 1ilipescu sta e un porc. "ar am hotrt s rmn cu el n noaptea asta. ,*FIt$4 $i gri s nu!- termini nainte s!ti spun ce avem nevoie. Pe #utulescu -!au luat cu cearsaful. E,EN$4 Cine, eu: (u esti nebun: Pe #utulescu nu -!am mai v&ut de... ,*FIt$4 "egeaba, oricum n!o s!- mai vad nimeni. 1etelor, s nu plecm din bal pn nu prindem firul. Catrina, pune!- pe 'errurie al tu n gard. ' vorbeasc la Consulat. ' stea frantu ii tre i. $na, tu nu te de&lipesti de "avila. I se face unuia ru, i se casc ochii de fric, atunci l ntrebi. #iguie, delirea&... "avila l consult, iar tu pui urechea. (u, Elena. E,EN$4 'ugativ. Pn dimineat e gol ca o fntn seaca. ,*FIt$4 #ine, iesiti pe rnd. Iasi, noaptea ?+G),NICE$N*4 $nastase Panu are o idee. ' alegem domnul la Iasi, dup care s strngem armata si s coborm cu ea la 1ocsani, n &iua alegerilor de la #ucuresti, rupem

granita si coborm n 5untenia. NEGRI4 *nim armatele undeva pe cmpie si intrm mpreun n #ucuresti, n felul sta punem acelasi domn. #R)(I$N*4 E prea riscant. +rice folosire a armatei poate provoca interventie. Ce facem dac intr rusii: $rmata 5oldovei e os, la #ucuresti. ?+G),NICE$N*4 Ne!am putea ntelege cu ei. ,e promitem c nu opunem re&istent dac vor s treac spre (urcia. n doi ani proclamm independenta. #R)(I$N*4 Cre&i ca n!as vrea8 "ar mi!e team c 1ranta nu va fi de acord. Pierdem tot. +ricum, discut si variant asta la Paris. "IN$'(I$ #R)(I$N* G LB #R)(I$N*4 $ltceva: NEGRI4 $r mai fi problema capitalei. lasiul cred c este mai bine. #R)(I$N*4 Prea aproape de rusi. ?+G),NICE$N*4 $ici gresesti, Ioane. (u ve&i Rom3nia pe granita asta, la Prut. Nu te gndesti c tara unit va duce frontiera la Nistru. lasiul ar cdea cam la mi loc. #R)(I$N*4 $m cel putin trei argumente mpotriv. *nu4 snteti departe de un ru navigabil. "oi4 n!aveti po&itie favorabil pentru comert. (rei4 orasul e plin de evrei. Cred c acum sunt mai mult de umtate. ?+G),NICE$N*4 $tunci s fie Roman capitala. Chiar numele se potriveste. #R)(I$N*4 Nu e rea ideea. Eu sunt pentru. NEGRI4 Eu totusi voi candida, s stii. ,a #ucuresti cine va fi: #R)(I$N*4 Nicu Golescu. 6om avea nevoie de un militar. $far, Cu&a continu s stea de pa&, ascultnd &gomotele orasului. ,a picioarele dealului se vd plpind luminile n ferestrele caselor. 'e aud clinii. "inspre Copou chiar vine un &um&et de petrecere. "e la teatru sau de la casa vreunui boier. 1umea& linistit. RusciuQ. 1oarte n &oii, apoi &iua $se&ati pe culmea unui deal <prima imagine este opusul ultimei de la Iasi=, "umitru #rtianu <2D de ani=, Nicolae <2L de ani= si stefan Golescu <2. de ani= si C. $. Rosetti <20 de ani= privesc cu nesat dunga rsritului dinspre tara lor. Este o lung secvent tcut, n care persona ul este chipul, portretul fiecrui e%ilat. E%plo&ia primei ra&e de soare rosiatic taie unda fluviului si proiectea& pe fata brbatilor o culoare sngerie. n dreptul figurii lui "umitru #r3tianu imaginea se alterea&, ncep s apar imaginile alb!negru <sau sepia= ale secventei i&gonirii lor din tar n -.2., dup revolutie. Revenirea se face n cadrul casei din RusciuQ, cu fereastr la "unre, n care locuiesc cei patru. L2 N NIC+,$E4 Nu mai am rbdare. 6oi vedeti c am albit: s(E1$N <de la fereastra=4 Nu misc nimic pe malul nostru. R+'E((I4 Eh, s!au tre&it tr&iu. Nu!i stii pe grnicerii rom3ni: "*5I(R* <din pat, citeste=4 Eu &ic s dormiti si voi, c dup ce a ungem acas n!o s mai aveti timp. NIC+,$E4 stiti ce mi!a lipsit toti acesti nou ani: + ciorb de burt dreas cu smntn si ardei. R+'E((I4 5ie pur si simplu mi!a fost dor de #ucuresti. "*5I(R*4 "rag Rosetti, e vai de capul tu. 6a trebui s!- radem de pe fata pmntului. Parc e un trg de caravane.

s(E1$N4 + salup a cpitniei8 Nicolae Golescu si C. $. Rosetti se reped la fereastr, ntr!adevr, matelotul unei salupe cu pn&e ce se apropie face semne de acostare. NIC+,$E <repe&it=4 ' coborm8 Cei trei nvlesc spre us, dar sunt opriti de "umitru #rtianu. "*5I(R*4 'tati locului8 <'e ridic pe marginea patului si si pune meticulos semn la carte.= 5 duc eu. <si mbrac haina si le vorbeste din us=4 Nici o slbiciune. Imaginea trece n port, unde salupa trage la mal. *n ofiter rom3n coboar, si pre&int documentele, apoi urc spre casa n care sunt ca&ati e%ilatii. Cnd intr n holul larg, si scoate chipiul. Este foarte tnr, dar destul de sigur pe el. +arecum rigid n miscri, el se ndreapt hotrt ctre "umitru #rtianu, care l asteapt n picioare. "I5$4 "omnul "umitru #rtianu: <,a confirmarea lui #rtianu, salut scurt=4 'unt sublocotenent "ima, din artilerie. "IN$'(I$ #R)(I$N* G L/ <"eschide port!hartul si scoate patru pasapoarte mari, sigilate.= $vefi aici permisele de intrare n 6alahia. #R;(I$N*4 5ultumesc, domnule sublocotenent. Cine v!a trimis: "I5$4 Comandantul meu. #R)(I$N*4 Cum l cheam: "I5$4 Este secret militar, domnule. #R)(I$N*4 $h, da, iart!m38 Ne vom mbarca imediat. "I5$4 'unt si purttorul unui mesa verbal, domnule. #R)(I$N*4 6 ascult. "I5$4 n mrinimia lui, caimacamul 6alahiei va trimite la ora &ece o salup special pentru a v trece "unrea. Prin acest gest doreste s arate c nu poart ranchiun fostilor revolutionari. #R)(I$N* <privind mai atent pasapoartele=4 ' nteleg c nu putem trece altfel: "I5$4 Permisele sunt valabile ncepnd cu aceast or. 6i s!a dat timp s puteti anunta rudele, pe eventualii camara&i. 6eti putea srbtori n Giurgiu. #R)(I$N*4 ntr!adevr, neasteptat de generos, caimacamul nostru. $ltceva: "I5$4 $tt, domnule. <'alut si pleac.= Rs de femeie. #ucuresti, noaptea spre dimineata n pat cu 1ilipescu, Elena Ghica i d s bea. Ea nssi pare beat. Rde, turnndu!i paharul pe gt. 1I,IPE'C*4 5!ai nnebunit, soro. Ce!mi tot dai: E,EN$4 ' ai trie, s!i prpdesti pe dusmani. 1I,IPE'C*4 Ehe, dusmanii mei... Ce!am avut si ce!am pierdut. $ fost unuI, negustor... E,EN$4 Eh, negustor8 Eu &iceam de &urbagii ia, de revolutionari. L0 G 1I,IPE'C*4 7e, he, heee... Revolutionari: Niste golani. + s!i ia... <I se mpleticeste limbaM caut ceva prin pat.= E,EN$4 Ce cauti: Na batista mea. "aI cine s!i ia pe vagabon&ii ia: '!i ia dracuI8 1I,IPE'C*4 Pi chiar o s!i ia. E,EN$4 $sa8 "oamne, de!am scpa tara de ei. Poate faci tu ceva, c te!am v&ut4 esti n putere.

1I,IPE'C*4 7e, he, heee... + s!i ia. Pi ce credea ei... 7ran la pesti... E,EN$4 Nu mai spune8 i necati: 1I,IPE'C* <ametit, si mi este ochii ncercnd s vad pendul=4 Cte ore sunt: E,EN$4 Cumtate dup opt. 1I,IPE'C*4 7e, he, heee... 5ai e putin si gata. E,EN$4 si gata ce: 1I,IPE'C* <o priveste dintr!o dat cu ur, dar prin aburii betiei=4 Gata cu revolutionarii ti, putoarea dracului8 E,EN$ <surprins=4 Ce: 1I,IPE'C* <aproape scuipind=4 "a, conspiratorii ti si criminalii ti, curva dracului. Credeai c nu stiu: Pe fundul "unrii o s sfrseasc. Elena, speriat, d s se ridice, dar brbatul s!a agtat de cmasa ei. 'e lupt, l plesneste, n!o las. #rbatul n ur. Redevenit lucid, Elena si transform rapid miscrile n gesturi ale unei femei versate, i pune un genunchi peste piept, i blochea& cu cotul minii drepte brbia, descoperindu!i gtul, iar cu mna cealalt i strnge profesional carotida. 1ilipescu deschide larg gura fr aer, scotnd din gt un horcit liniar. Pe umtate goal, Elena culege din fug rochia si cu ea la piept iese n strad, asa, de&brcat. (re&este un bir ar care motie. >Cucoan888@ ! url omul cu ochii iesiti din orbite. >5n8 ! i strig femeia, n ,ipscani@. (rsura tsneste cu caii speriati. "IN$'(I$ #R;(I$N* N LL n acelasi timp, salupa trimis de caimacam pluteste pe "unre, aducndu!i spre malul rom3nesc pe e%ilati. "e ea este legat o lotc. Cpitanul vasului este un agent al $giei travestit. 'chimb priviri semnificative cu matelotul care l nsoteste. Cei patru e%ilati nu pot fi atenti. Privesc cu nesat trmul. $rat, pe msur ce le recunosc, locuri de pe mal. (rsura cu Elena Ghica a unge acas la Eugen Carada. E tot de&brcat, cu snii pe afar, n picioarele goale, n fata casei, trectorii se opresc socati. + mam acoper ochii unui copil de scoal. *n brbat si scoate plria. Elena urc disperat scara spre eta . #ate cu pumnii, cu palmele, cu picioarele n usa apartamentului. E,EN$4 "eschide8 "eschide8 C$R$"$ <dup ce a ntredeschis prudent, deschide usa larg=4 Ce!i: E,EN$ <i cade n brate=4 i omoar. C$R$"$4 *nde: E,EN$ <abia mai sufl, slab, la captul puterilor=4 ,a Giurgiu. 6rea s!i nece. Carada tsneste pe lng ea. 1emeia se las ncet pe us pn atinge podeaua. I&bucneste ntr!un plns cinat, ca de n!frngere. $bia mai are putere s ridice un colt de ruf pentru a!si acoperi un sn. 'ecventele urmtoare vor fi ntrerupte de scurte flashuri cu Eugen Carada n picioare pe capra trsurii, alergnd spre Giurgiu. ,a umtatea fluviului, profitnd de neatentia e%ilatilor, cpitanul face semn din cap matelotului. $cesta se apleac si scoate un cep din bordul navei, lsnd apa s tsneasc nuntru. 'ar amndoi n barca legat de salup. 6asul ncepe s se aplece pe partea opus puntii unde se afl cei patru. "umitru simte peri! L. G colul. #aga e si nvoade, colaci de frnghie si alte obiecte marinresti ncep s alunece ntr!o parte. #rbatii strig4 >tine!te, Nicule8@ 1rafii Golesti se mbrtisea&. salupa se scufund brusc.

$ uns la granit, Carada sare din trsur si las caii s goneasc mai departe. 'e repede la ponton, dar este oprit de soldafi. 'e lupt cu ei, scap, fuge spre balustrada pontonului. ,umea e strns si comentea& naufragiul, i d violent la o parte. Priveste disperat undele "unrii. Pustiu. 1luviul curge molcom. Carada bate cu pumnul n balustrad. *N +5 CI*"$(4 1iti linistit, domnule Carada. I!a cules un pescar. *si trntite. #ucuresti. 9iua *sile duble ale palatului Ghica sunt trntite de pereti. 9inca Golescu, nvesmntat ca mare boieroaic atac n fort fiecare rind de usi. Nu!i st nimic n cale. 'ervitori, functionari, soldati. $larmat, un grup de militari i iese n ntmpinare de pe un culoar. +fiterul din frunte se blochea& cnd o vede4 >$h8 'ru!mna, mtus8@ (rece pe lng ei ca o furtun. I&beste si ultima us, dnd direct n cabinetul de lucru al caimacamului $le%andru Ghica. $cesta, de la birou, poart o conversatie cu #arbu Catargiu, aflat n picioare. 9INC$ <fiar=4 5, nenorocitule, te tre&esti pe mosia IuI tacItu: 5, renegatule, te belesc cu mna mea. G7IC$4 "o.. .do.. .doamn8 9INC$4 Pi ce, m, eu s doamn cu tine, m, criminalule: $i vrut s!mi omori copiii. (e strivesc, aschimodie. n timp ce vorbeste, aproape la fiecare replic arunc ceva de pe biroul domnitorului. $cesta d s se duc dup "IN$'(I$ #R)(I$N* G LE ele, s le culeag de pe os. 'unt acte, climri ! Ghica este stropit !, press!papier!uri, statuete, n spatele ei apare $ga, speriat si rvsit. C$($RGI* <ncercnd sa nteleag=4 "oamna Golescu8 9INC$4 (u s taci, c!ti trag una de!ti &boar ochii pe perete. <6ine mare si decis spre Ghica4= Ia &i!i, m, otreap4 ai vrut s!i omori: Pe copiii mei, m: <$runcarea de obiecte devine sistematic, pe msur ce se apropie ameninttor.= G7IC$4 Eu... nu... eu...do...do... 9INC$4 Pi ai tu vn s ntin&i mna spre brbatii trii, m, strpitur. 9ici c esti rom3n: Pastele m!ti de trdtor8 C$($RGI* <ncercnd cumva s!- scape si pe domnitor=4 "oamna Golescu, v rog s v opriti. <Ghica este aproape c&ut n genunchi.= <'pre $g4= nchide, dracuI, usile8 <Revenind si ncercnd s o calme&e pe femeieM aceasta s!a oprit cu pumnii strinsi, gata s!- striveasc pe Ghica=. Coan 9inco, vreau s nteleg si eu. 9INC$4 6rei s ntelegi: ntreab!- ce!a fcut la Giurgiu. $ vrut s!mi nece copiii. C$($RGI* <surprins=4 Este adevrat, $ltet: Ghica d din cap vinovat, apoi si acoper fata pentru a nu fi lovit de 9inca. C$($RGI* <sever si superior, ctre $g=4 "u!te imediat si adu!i pe e%ilati la #ucuresti. $cum s misti8 9INC$ <privindu!lpe caimacam cu ochii subtiati, suiernd=4 ' piei din tara asta8 ' fugi, s nu mai aud de tine, s dispari8 'e ntoarce pe clcie si pleac asa cum a venit, gonind totul ncalc. .D G C$($RGI* <asteapt ca domnitorul s se ridiceM nu!- a ut=4 $ti ncercat asasinarea liberalilor: Cum ati putut face o astfel de nebunie:

G7IC$4 #arbule... 5i!au cerut!o austriecii... rusii... (oat lumea i vrea morti. C$($RGI* <revoltat=4 "ar nu v dati seama la ce v!ati e%pus: "umneata, un print pmntean, s!ti pte&i domnia cu snge de rom3n: G7IC$ <epui&atM c&ut cu coatele pe birou si cu fruntea n pumni=4 'unt niste lupi feroce, #arbule. )stia vor vrsa snge rom3nesc ct n!a curs sub turci. C$($RGI*4 #ine, dar un asasinat deschide orice cale de r&bunare. Cnd stiati c au umtate de Europa de partea lor, cum ati putut crede c!i potoliti astfel: "ar presa: "ar Consulatul france&: 5ine ne vor sfisia. G7IC$4 $sta fiindc n!a i&butit. C$($RGI* <cu dispret=4 stiam c esti lepr, cnd te!au pus turcii. "ar si ageamiu:... si ia bastonul si plria si iese. Pahare ciocnite. Y 5osia 1lorica Prietenii ciocnesc n cinstea revenirii n tar. Conacul este gata, astfel c srbtoarea e dubl. Ion C. #rtianu este alturi de fratele su, "umitru. $nica este fericit, n sfrsit, dar bucuria ei nu se manifest prin e%uberant. Pune bucate pe mas, repede fetele din sat aduse s serveasc la mas, i mustruluieste drgstos pe brbati. N. G+,E'C*4 5 necam si n!apucam s!ti mnnc puiul cu smntn, dad $nica. $NIC$4 6e&i s nu te neci cu vreun cioc. <5c. Golescu poart cioc.= "IN$'(I$ #R)(I$N* J .R+'E((I <cu ochii dup o fat=4 "ar o pulp mai &dravn cnd ne dai: $NIC$ <i d peste mn=4 $m un sut mai &dravn, nu!- vrei: s(. G+,E'C*4 $nici ar trebui s!i dm sabie. Ca sergentul de la 'aint!Germain. $NIC$4 5ai bine mi!ati da un tun. ' dau dup voi cnd o luati ra&na. "*5I(R* <ridic paharul=4 1ratilor8 5ai avem putin de trit. "umne&eu a vrut ca tineretile noastre s curg mai repede. $cum avem n fat doar ctiva ani, dar mai lungi. 6 provoc s trageti de fiecare &i cu ambele brate. (riasc Rom3nia8 Rspuns la unison4 >(riasc8 (riasc8@ $nica ciocneste si ea cu ei. #eau toti stnd n picioare n urul mesei. Pare un ceremonial de con urati. $far, n noaptea satului se aude un plnset de copil mic. ntr!o colib, lng o vatr cu foc, Ileana si tine biatul la piept. ,uminat de candoarea maternittii timpurii, desface cmasa si i d snul s sug. 'uptul pofticios al acestui copil este ultimul sunet al episodului. EPI'+"*, A Iasi, -./. Pe scena (eatrului National din Iasi se oac o pies la mod. $sist si caimacamul 6ogoride, boieri conservatori si unionisti moldoveni. #inenteles, unii stau n lo e, ceilalti la galerie. $rtista din rolul principal, 1rosa 'arandP, o tnr brunet de -0 ani, se abate de la te%t, vine spre public si lansea& mesa e unioniste. Rsete, rumoare, replici din sal. $G$ 5+,"+6EI <n lo , la urechea domnitorului=4 ' pun s!o areste&e, 5ria (a: 6+G+RI"E <rbdtor=4 Nu, las!o n pace. $lt replic a artistei si alt reactie a slii. $G$4 E o bagaboand. ' pun s!i rup picioarele. 6+G+RI"E <superior si mascul, dar ferindu!se de sofia lui, Cocuta, care agit evantaiul alturi=4 Picioarele alea frumoase: Esti prost. Cu alea trebuie fcut altceva. $G$ <timp=4 7i, hi, hi, c bine le mai faceti, ale naibii de putori.

Pe culoarul eta ului I se strecoar ca o umbr Eugen Carada. " prudent la o parte draperiile lo ei n care este ,u%ita 1lorescu. Intr si rmne ascuns. ,u%ifa l simte, dar nu ntoarce capul. C$R$"$4 ,es mRs ont des oreilles. ,*FIt$4 ,Ioccasion faitle larron. "IN$'(I$ #R;(I$N* G .B C$R$"$ <dup o pau&=4 6ogoride a primit scrisori importante de la Constantinopole. ,e!a pus n scrinul din dormitor. ,*FIt$4 5 ocup. Ropote de aplau&e. 6ogoride se ridic n picioare, afisnd un &mbet rece. 1rosa i face semn de pe scen, e%agerat, usor bat ocoritor, iar 6ogoride i rspunde cu o acolad elegant. ,u%ita iese pe culoar si si face loc printre spectatori. $ unge la cabina 1rosei tocmai cnd artista primeste n us felicitri. + mpinge nuntru. ,*FIt$4 (rebuie s!- regule&i. 1R+'$4 5i!a fcut semn. ,*FIt$4 $m v&ut. 1R+'$4 i trimet un bilet. ,*FIt$4 Nu!i trimeti nimic. Rmi n cabin, te schimbi. ,a noapte e bal la Catargii. l lasi s astepte. 6a crede c esti cu alt brbat. 1R+'$4 $sta roade mintea armsarului. N!am s cede& imediat. ,*FIt$4 Nu prea avem timp. *sa cabinei se deschide si un curier intr cu un cos mare de flori. 1emeile se privesc semnificativ. ,u%ita caut n buchet si gseste cartea de vi&it. ,*FIt$4 El e. '!a prins, hiena. 1R+'$ <n timp ce se demachia&=4 'unt cam obosit n seara asta. N!o s fiu n form. ,*FIt$4 Eu de seara asta am nevoie. 1R+'$4 #ine, l duc la mine. ,*FIt$4 Nu, ne trebuie un loc ciudat, e%citant. Ceva ferit si sinistru. 1R+'$4 n cimitir: .2 N ,*FIt$4 Eh, n cimitir8 Nu. Ne trebuie un loc sigur si straniu. <Caut.= 6reau ceva care s!i ia mintile, s!- fac stpn pe el, s nu mai vrea s plece. 1R+'$4 ,a #aia turceasc. ,*FIt$ <opriveste surprins=4 "aI vd c nu pier&i timpul prin Iasi8 Cum e: ER+'$4 $re sli multe si ntortocheate. E abur, te caut, nu te gseste. Cnd te prinde e ca un taur ntrtat. ,*FIt$ <interesat=4 ; bon vini + s ncerc si eu. "ar nu merge. )sta e domnitorul, ce mama dracului8 Nu poti s!- aduci n i&mene la baia turceasc. <Caut si gseste4= Cabinetul de stiinte naturale al lui "imitrie Rallet8 1R+'$M $colo8: Printre animale mpiate: ,*FIt$4 $colo. E si un elefant. 1R+'$4 5ie mi!e fric de fiarele alea. $u un urs cu coltii rn iti. Prim!plan pe urs cu coltii rn iti. 'lile cabinetului de stiinte naturale al lui "imitrie Rallet sunt strbtute de umbre. Pasi de brbat, fosnet de fuste largi. E o pnd, un oc de! a v!afi!ascun!selea. Carada, cu ochii lucind n ntuneric, urmreste ocul. ,a un moment dat 6ogoride o prinde pe 1rosa. >$h8 'tai8@ !opune re&istent femeia. 6ogoride ntrtat o bruschea&. >Ce faci, mi rupi mna8@ se apr 1rosa. 6ogoride devine violent. +

smuceste, i sfsie hainele apoi o trnteste pe masa lung de lemn masiv din mi locul slii. 'ecvente scurte cu capetele hidoase ale animalelor <rt de porc mistret, de e%emplu= ntrerup n flash rapid si grotesc scena violului. Carada priveste, dar nu intervine. In timpul sta, ,u%ita ptrunde n dormitorul lui 6ogoride. "in camera alturata se aud soapte de dragoste. Este Cu&a cu Cocuta 6ogoride. 1emeia se druieste cu pasiune, l de&miard, "IN$'(I$ #R)(I$N* G ./ l cheam. ,u%ita 1lorescu deschide scrinul si caut scrisorile. ,e gseste si le ascunde ntr!un bu&unar secret. "in gfiala ndrgostitilor se aude un sunet de ru. Climnesti, mnstirea Co&ia Pe malul drept al +ltului, mnstirea Co&ia pare o cetate medieval construit de cruciati. Castrul roman de pe cellalt mal iese din aburii diminetii ca o stafie a trecutului, n curtea mnstirii e ceva agitatie de preoti, n trape& s!au ntlmt mitropolitul Pilotei si Ion C. #rtianu. #R)(I$N*4 Esti sigur c ungurii stia sunt hot3rti s actione&e n (ransilvania: ' nu fie o provocare. PI,+(EI4 'unt toti ofiteri fugiti din imperiu si care au luptat n armata piemonte&. #udapesta i!a proscris. Nu mai pot da napoi. #R)(I$N*4 ,e voi cere semne si parole. "ac nu rspund, eu nchei discutia. PI,+(EI4 Cnd o s te de&bari de masoneria asta: 'e poate face conspiratie si fr ei. #R)(I$N*4 'e poate, dar mereu i gsesti n locurile cele mai prielnice. "e la ungurii stia eu vreau anga amente ferme. "inspre cheile +ltului se apropie patru clreti. 'unt cercetati de pa&nicii mnstirii la o sican organi&at naintea sfntu!lui lcas. "e la biserica #olnita se vd oameni narmati. *n clugr pe marginea drumului sparge lemne, n spatele stivei este proptit o pusc. +fiterii unguri descleca si intr n curtea mnstirii. Iau ap pe degete din fntna chiostrei ca dintr!un aghiasmatar. 'unt condusi la #rtianu. ?,$P?$4 'unt generalul ?lapQa. "omnii care m nsotesc sunt ofiteri ai Comitetului National *ngar. Csongrad8 9ala8 'omogP8 .0 G Pe msur ce sunt pre&entati, ofiterii iau po&itia de drepti si salut scurt din cap. "ar #rtianu nu reactionea&. Rmne n continuare n picioare, mut si imobil. ?lapQa ntelege, ntinde mina, smulge un nasture de argint de la tunica lui 9ala si l arunc pe mas. #rtianu l ia, scoate un cutitas si i desface capacul, nuntru este un trandafir rosu stili&at. #rtianu napoia& nasturele lui 9ala si pronunta parola4 >Calandrion@. "au mna. 'unt invitati de mitropolit s ia loc. + singur porunc pentru clugri4 >6in8@ #R)(I$N*4 $m primit instructiuni s pornim mpreun o alianta strns. 6oi porni cu total ncredere n patriotii unguri. Nu am pre udecti. ?,$P?$4 n viitoarea Europ a natiunilor acest spirit va guverna relatiile dintre rom3ni si unguri. $veti n fat un om international. #R;(I$N*4 6 ascult. ?,$P?$4 n foarte scurt timp r&boiul din +rient se va muta n +ccident. 1ranta si Piemontul vot ataca $ustria, mpratul Napoleon doreste ca n acelasi timp, simultan, s i&bucneasc o revolutie n *ngaria. Rom3nii sunt ntrebati daca intr n acest conflict. #R)(I$N*4 Rom3nii sunt gata s participe pentru eliberarea Europei. "ar trebuie s

e%iste ntotdeauna un beneficiu si pentru ei. Cum l vedefi: ?,$P?$4 'unt purttorul unor informatii pretioase si proaspete4 unirea Principatelor si autonomia fat de (urcia, n doi ani primiti independenta. #R)(I$N*4 (urcia ne supr cel mai putin. Independenta este prematura pentru o natiune fr institutii. Ce altceva ofer 5area ,o : <Reactie la Pilotei si n continuare, la alte replici.= ?,$P?$4 Protectia 1rantei, accesul la 5rea Neagr, neinterventia Rusiei n 5oldova dac iese domnitor omul vostru. "IN$'(I$ #R)(I$N* N .L #R)(I$N*4 Interesante si foarte importante lucruri. ,e apreciem ca fiind de mare valoare. Ce ar trebui s facem pentru acest a utor: ?,$P?$4 Rom3nii din (ransilvania si #anat s fie favorabili miscrii revolutionare ungare. ' nu ne sabote&e. ,e vom acorda toate liberttile democratice. #R)(I$N*4 si mai interesant8 (otusi, nu vd reali&area practic a acestei contributii. ?,$P?$ <dup un moment de derut, si priveste colegii=4 ,a (orino a avut loc o ntrevedere secret ntre contele Cavour si domnul "umitru #rtianu. 1ratele dv. mi!a transmis c rom3nii din #anat, (ransilvania si #ucovina sunt pregtiti pentru o ridicare n mas. "ac aceast insurectie a rom3nilor va i&bucni, ea va da o fort imens insurectiei ungare. #R)(I$N*4 $m primit o nstiintare de la fratele meu asupra acestei chestiuni. ?,$P?$4 In acest ca&, nu nteleg reticentele domniei voastre. #R)(I$N*4 "omnule general, eu conduc aici un popor mpreun cu 'fintia 'a. "e la (orino, natiunea rom3n se vede ca o pat mic pe harta Europei. "e aici, natiunea rom3n se vede ca un urias trntit pe o parte, odihnindu!se asa de un secol. "umneavoastr si contele Cavour faceti o greseal. si eu, ca rom3n, sunt cel mai prudent n afacerea asta. ?,$P?$4 6 dati seama c sunt interesat de opinia dumneavoastr. $r fi prea riscant s declansm o actiune fr a fi siguri pe aliatii nostri. #R)(I$N*4 6a rog s ntelegeti ct de dureros este pentru mine ceea ce am s v spun. 1ratele meu a primit cu entu&iasm ideea unei spri iniri a insurectiei ungare. 1oarte bine8 mpratul Napoleon este binefctorul nostru si noi i suntem datori. 'untem gata s ne ridicm la lupt. "ar dumneavoastr, domnule general, stiti ce nseamn ridicarea la lupt a rom3nilor din (ransilvania, #anat si #ucovina: n trei &ile revolta se va transforma .. G n revolutie de eliberare national si primii dusmani veti fi voi, ungurii. ?,$P?$4 6 nteleg si v multumesc pentru sinceritate. 5!am convins c sunteti un om lucid, domnule #rtianu. "ialogul este ntrerupt de aparitia unui clugr care i sopteste lui Pilotei ceva la ureche. 5itropolitul se apleac spre #rtianu si i spune un singur cuvnt4 >Carada@. #rtianu se scu& fat de unguri si iese. #R)(I$N*4 Ce!i: C$R$"$4 ,a Iasi a i&bucnit scandalul. Caimacamul avea corespondent secret cu turcii, <i d scrisorile capturate de la 6ogoride.= #R)(I$N* <dup ce citeste una dintre ele=4 "a, e clar8 ,e publici n toate &iarele. C$R$"$4 $m nteles. #rtianu revine n trape&a mnstiri, si cere iertare din nou si, dup o scurt replic

pentru mitropolit4 >1ii linistit8@, reia interventia. 9ala si coase nasturele la loc. #R)(I$N*4 $sadar, domnule general, desi unirea tuturor rom3nilor este dorinta mea cea mai fierbinte, a declansa acum o miscare a lor ar nsemna un act prematur. Eu nu pot risca o nfrngere. Cnd vom i&bucni, trebuie s si nvingem. ?,$P?$4 $tunci, s stabilim conditiile aliantei. #R)(I$N*4 Eu pot asigura spri inul rom3nilor din (ransilvania pentru miscarea national ungar. Pentru a!i tine n fru si a nu transforma ridicarea lor n lupt cu arma n mn am nevoie de o garantie scris. ,e!o art si ei m ascult. ?,$P?$4 Care ar fi aceast garantie: #R)(I$N*4 n momentul n care se naste statul national ungar, rom3nii din (ransilvania primesc libertatea de a alege "IN$'(I$ #R)(I$N* N .E destinul lor. "ac ei hotrsc unirea, nu va avea loc o interventie militar. ?,$P?$4 6 dati seama c asta depseste capul meu. #R)(I$N*4 Pledati pentru cau&a asta si veti fi ascultat. 6enind de la un ungur, pledoaria va fi cu att mai atent cntrit. ?,$P?$4 Este o conditie: #R)(I$N*4 +bligatorie8 ?,$P?$4 Insurectia ungar va avea nevoie de arme. 6 repet4 1ranta si Piemontul vor ataca $ustria. Pentru a asigura flancul estic, brig&ile nationale ungare vor trebui narmate si conduse n lupt. $cceptati tran&itul armelor pe teritoriul Principatelor: #R)(I$N*4 "espre ce cantitate este vorba: ?,$P?$4 (rei&eci de mii de pusti. #R)(I$N*4 "e acord, dar &ece mii rmn n tara Rom3neasc. ?,$P?$4 Pot obiecta: #R)(I$N*4 Nu. ?,$P?$4 6oi duce aceste conditii contelui Cavour n Italia. $m ns dubii c vor fi acceptate conditiile dumneavostr3 de ctre 5area ,o a +rientului. Glas de mue&in. Constantinopol, -./. Peste marea metropol a +rientului pluteste glasul ondulat al mue&inului. ,a Palatul (opQap misun pretendenti ai diferitelor tri clientelare. Este o lume cosmopolit, printi si cersetori amestecati. *n negru abisinian aduce din piat un cos cu mirodenii ntr!un palat aflat pe malul #osforului. *mbl prin sli, d ierburile unor femei din harem, iar acestea ncep s le ard prin ncperile largi. *na dintre ele ptrunde ntr!o &on traforat si desprtit de voaluri. $ici are loc o ntrevedere ntre contele 6er!bit&QP <5urad beP= si bancherul evreu smul Rabinovici. i ED G s5*,4 $cest Grigore 'furd&a fi se pare un om de ncredere, 5urad beP: 5*R$"4 "rag smul, am luptat cu el mpreun n oastea turc. E ambitios. 6rea cu orice pref tronul 5oldovei. s5*,4 Eu mai mult vorbeam de mprumut. E n stare s se tin de cuvnt, s dea banii napoi: 5*R$"4 5oldova este o <ar foarte bogat. Numai mierea sau sarea dac o vinde si ne plteste pe toti n aur.

s5*,4 Ce veste bun aud: Nu c ar fi vorba de mine, c sunt vai de mine, dar am mprumutat banii de la bancherul 5arelui 'ultan. 5*R$"4 #ancherul $lleon stie de planul nostru: s5*,4 6aaai de mine, s nu fi fcut o prostie, dar n!am bani. $ trebuit s cer, a trebuit s m umilesc, a fost nevoie de mult insistent. 5*R$"4 #ine, dar ti iese un profit frumos din afacerea asta. s5*,4 Nimic, nimiiic. $sa un profit s fie la dumneata. Eu a ut la politic. si dac iese ceva si pentru familia meaaa... Intr Grigore 'turd&a <5uhlis pasa=, un brbat nalt si masiv, poreclit #ei&adea 6itel pentru c iesea n trguri si, de&brcat pna la bru, ridica un vitel si!- punea pe umeri, i salut dup obiceiul oriental si se asa&. 5*R$"4 (ocmai l felicitam pe bancherul Rabinovici pentru &elul cu care a srit n a utorul nostru. '(*R"9$ <pe fondul vicrelilor lui smul=4 6a fi rspltit n&ecit. 6oi fi bogat. 5*R$"4 5ai mult dect att. El ne aduce vestea c si 'ultanul este de acord cu actiunea noastr. s5*, <agitatie=4 Nu, nu... eu... vai, vai, vai8 '(*R"9$4 $tunci s nu mai pierdem vremea. Pornim complotul. Cum stm cu oamenii: "IN$'(I$ #R)(I$N* G E5*R$"4 $m adunat cinci sute de ofiteri si subofiteri polone&i cliti n lupt. (u, 'turd&a, va trebui s obtii de la domnitorul 5oldovei permisul de trecere a lor ctre Polonia. 6om folosi motivul c au fost iertati de 5arele 7atman. '(*R"9$4 5i!ar trebui un nscris. 5*R$"4 *ite!- aici. sleahticii se vor opri la 1ocsani si vor astepta acolo semnul tu. '(*R"9$4 "omnul nu va accepta ca ei s treac narmati. Iar eu arme nu am. 5*R$"4 $m prev&ut si ca&ul sta. 6ei cere marf de la 'tambul. Postav. ,&ile cu arme vor sosi la Galati. "e acolo le aduci pe care la mosia ta de la 5icluseni. '(*R"9$4 #ine gndit, 5urad beP. $m aici lista cu boierii moldoveni cumprati. s5*, <dup ce s!a ridicat si a privit pe dup umrul lui 5urad lista=4 6ai, vai, vai, ce multi sunt. Ce de bani8 5*R$"4 #ine. ,a semnul tu, polone&ii vor veni n Iasi si vor ataca $dunarea. $tunci, boierii ti s vote&e. 'ultanul va nchide ochii la miscarea asta. '(*R"9$4 'unt pregtit. s5*, <alunecos=4 "ac nltimile voastre ar ngduiii... Nu s!a spus nimic de oastea 5oldovei. Ce va face: 6a sta cu minile nsh. '(*R"9$4 6oi cumpra ofiterii. s5*,4 $s ndr&ni, dac nu supr... Este un comandant al oastei acolo... (are srac. 5i s! a &is c!- cheam Cu&a. N!ar fi mai bine s!- pltim pe el. $m face iconomie. '(*R"9$4 Eu nu m uit la bani n complotul sta. "ac vrea, i dau si lui. s5*,4 6ai, vai, mai bine s!ti asiguri capul, dect s risipesti pe trup. 5*R$"4 Cu&a sta e un cartofor si un muieratic, l vom ndeprta de trup cu o momeal. ' pui, 'turd&a, pe cineva la oc lng el, s cstige mult. EA G '(*R"9$4 Preabine. +ricum, mare brn& nu va face. 'unet de toac.

Climnesti. 5nstirea +strov Ion C. #rtianu si mitropolitul Pilotei psesc pe o potec ce duce la malul +ltului, n dreptul unui debarcader improvi&at. Pe aici este singurul loc de trecere cu bacul spre insula +strov, n timp ce psesc, un tran cade n genunchi la marginea potecii si asteapt s treac mitropolitul. Cnd a unge n dreptul lui, se repede si i srut poalele rasei, apoi face multe cruci. Pilotei l bi!necuvntea& din mers. PI,+(EI4 Nu ti!e fric, Ioane, c am pierdut o oca&ie mare: Cine stie cnd ni se mai poate pune n brate o astfel de sans. "e ar afla, rom3nii nu ne!ar ierta!o niciodat. ' fi se dea pe mn rscoala, si tu s spui nu. #R)(I$N*4 +ca&ii vor mai fi. si atunci abia vom fi tari. 6e&i tu, Pilotei, ne certi pentru legturile cu lo ile masonice. Ca ierarh ortodo%, te nteleg. "ar cnd eu resping o pleasc a lor... C asta e o pleasc, s stii8... tu m certi c am refu&at!o. Gndul meu, nc de la Paris, a fost s las masoneria s se de&volte n tar, s ne nvete toate secretele ei de organi&are, toate cile de atingere a unei mari victorii. Ei ne nvat cum s folosim Puterea. PI,+(EI4 "ar datoriile fat de ei... #R)(I$N*4 'tai c n!am terminat. Eu vreau s construiesc o structur de oameni fideli rspndit n toat tara, inclusiv n $rdeal. Cnd va veni momentul, voi iesi cu ea la lumin. PI,+(EI4 Esti nebun: ti vei ridica toat #iserica n cap. #R)(I$N* <r&nd si lundu!- prieteneste pe dup umr=4 Nu, Pilotei, nu m!ai nteles. E vorba de ceva ce tu nc nu stii cum arat. Eu voi face aici un partid politic. *n partid national al liberalilor. PI,+(EI4 *n apostolat. #R)(I$N*4 *n instrument al Puterii. "IN$'(I$ #R)(I$N* G EB 'e opresc amndoi pe un dmb, deasupra apelor +ltului. $lturi e bacul plutitor. #rtianu priveste spre insul. 'e vede turla unei bisericute. #R)(I$N* <arat=4 Pe insula asta s!a pustnicit sora mea, maica 5a%imila. + mai tri: PI,+(EI4 Nu cunosc. Eu sunt venit abia de ieri. #R)(I$N*4 '!ti pui la punct serviciul secret, Pilotei. (u n!ai voie s fii ntr!un loc si s nu stii ce se petrece acolo. PI,+(EI4 6oi fi numai ochi si urechi. 'e mbrtisea&, apoi #rtianu se urc pe bac. n timp ce pluta este mpins de plutas spre malul cellalt, #rtianu si Pilotei si fac semne de la distant. Chipurile lor sunt luminoase. Pe msur ce se apropie de biserica +strov, #rtianu devine ngri orat. "e ur mpre ur este pustiu. *n corb tip. *sile bisericii sunt ns deschise si se vd luminri plpind. Pseste cu gri si ncepe s aud cntecul maicilor. Este o slu b la capul mortului, n centrul micului naos este depus un cosciug pe nslie. #rbatul are o strngere de inim4 s nu fi a uns prea tr&iu. E cumva sora lui: Intr si naintea& nspi!mntat. ,ng strane si prin colturi sunt maici care nu se vd, pierdute n &idurile nnegrite. Ele doar se aud prin soapte. Peste cosciug este aplecat o maic. Plnge acolo, afundat n hainele ei cernite. #rtianu se apropie pn trece de captul cosciugului si priveste ngro&it n el. Este capul livid al unui brbat. #R)(I$N*4 Cine a murit:

5aica ridic ncet capul, surprins c n!a au&it apropierea unui strin. Este aproape o copil, l priveste n ochi pe brbat, ca si cum ar vedea un a utor, un nger trimis pentru a o consola. $pleac privirea spre mort si ntinde o mn alb, tnr3, mng!indu!i fata. Rosteste printre lacrimi4 >E tata@, ntoarce brusc privirea ctre strin, cutnd n privirile lui un semn. E2 N #R)LL $ NIC <impresionat=4 Nu esti singur, copil. 6ei avea o tar. 'e aude un tocit de toiag. #rtianu ntoarce capul si vede n lumina mudiii silueta maicii starete, oprite n naos. Nu!i distinge chipul. Pseste spre ea pn i descoper fata. E 5a%imila. 'tareta l priveste oarecum de sus. 5$FI5I,$4 Nu te!ai nchinat. #R)(I$N*4 Esti nedreapt. 5$FI5I,$4 $i venit s te ciesti: #R)(I$N*4 $m venit s pun ordine n tar. 5$FI5I,$4 tara e n ordine. <$rtnd biserica4= Nu ve&i ce liniste este: #R)(I$N*4 $i mbtrnit, 5a%imila. (e!ai ascuns pe insula ta si nu mai ve&i lumea. tara se pregteste de desclicat. 5$FI5I,$4 '!au umplut mnstirile de orfani. <$rat spre maica de la catafalc4= Ce se va alege de fata asta: Poate tara s!i tin loc de tat: #rtianu priveste din nou chipul ndurerat al tinerei orfane. "esi palid si desfigurat de plns, ea iradia& totusi o noblete nativ. "elicat si fragil, ea spune totul prin ochii mari si e%presivi, udati de lacrimi. ,iniste. 'frit de lumnri. Iasi, ianuarie -./E *rmtoarea scen ar trebui s contin foarte putin dialog, n cabinetul de stiinte naturale al lui "imitrie Rallet. In prim!plan este masa pe care a fost violat 1rosa 'arandP. Camera naintea& n lungul ei n tcere spre usa dubl din captul clii. Cnd este aproape s a ung la ea, aceasta se deschide violent si n sal ptrund vocifernd deputatii $dunrii 5oldovei4 ?oglniceanu, Panu, Negri, ". Rallet, Costache Rosetti, Pisoschi, 5avrogheni, ,ascrRo! "IN$'(I$ #R)(I$N* N E/ setti, ,asc3r Catargiu. 'e asa& la mas nc certndu!se, vorbind n acelasi timp. ?oglniceanu sustine candidatura lui Negri. Ceilalti protestea&. Pentru unii dintre ei, subiectul scandalului este lovitura lui Grigore 'turd&a. '!au descoperit armele la mosia sa. +fiterii polone&i umbl grupati prin oras. 'paima de un atac domin adunarea. ?oglniceanu cedea& nervos si vrea s plece. Este ntors de la us. ,a un moment dat, n hrmlaia asta se aude strigtul lui Pisoschi4 >'tati asa8@ 'coate arma si trage un foc n tavan. 'e opresc, n linistea care s!a lsat, dup un moment de asteptare ncordat, Pisoschi rosteste numele unui nou candidat la domnie4 >$le%andru loan Cu&a8@ 'tupefactie. ?oglniceanu4 >"a8@ Panu4 >Ca militar, poate apra si $dunarea de 'turd&a@. >"a, da, Cu&a8@ ,a (eatrul National spectacolul este n toi. Rsete, aplau&e. Cu&a particip entu&iast la reactia slii, n lo ptrunde agitat Costache Rosetti. ncearc s!i spun ceva la ureche, Cu&a nu reactionea&, aplaud, rde mai departe. Rosetti trage de el s!- scoat din lo , dar colonelul se desprinde greu de atmosfera spectacolului, si uit chipiul, Rosetti se ntoarce si l ia. Pe holul (eatrului, vorbesc n fug4 >(e!au ales domn8@ >Pe cine: Pe

mine:8@ >Cu unanimitate@., fugi, m, de aici8@ ! nu!- ia n serios Cu&a. 'e rsuceste pe clcie si d s se ntoarc n lo . Rosetti se agat de el, l ntoarce, iar i culege chipiul de pe os. 'e duc. n acelasi timp, n curtea interioar a unui conac, ofiterii polone&i se narmea&. Contele 6erbit&QP i alinia& si le d ordine. $lturi, bancherul Rabinovici si frnge minile de fric. (remur, se vait. Portile mari ale conacului sunt dintr!o dat lovite cu mare fort, n timp ce balamalele ncep s clntne si lemnul portii s prie, 6erbit&QP d ordin mercenarilor s ia po&itii de lupt n curte si la ferestre. Portile sar din ttni si soldatii $rmatei 5oldovei nvlesc nuntru, condusi de cpitanul ,ecca si locotenentul $drian. ,upta este anga at imediat. In aceast scen de lupt este important diferenta de atitudine dintre cele dou tabere. "e&ordine la mercenari, ordine la rom3ni. E0 G "e aceea este important ca miscrile trupei rom3ne s aibe un caracter mecanic. +rdin4 >n genunchi, ochiti, foc8@, naintea& ctiva pasi4 >n genunchi, ochiti, foc8@ 5ercenarii cad secerati, dar si ripostea&. Cad si din rndul rom3nilor, dar locul se ocup imediat de alt militar. Cpitanul ,ecca anga ea& imediat un duel cu contele 6erbit&QP. 'e bat n curte, pe msur ce mercenarii fug n cldire, sar ferestre, alearg pe culoare. ,ocotenentul $drian si conduce acum grupele n urmrirea lor. Pe culoare, prin camere se dau aceleasi ordine seci si implacabile. Este o vntoare de oameni. smul Rabinovici este gsit sub un pat, luat de guler si arestat. n curte, duelul celor doi ofiteri continu. ,a un moment dat ns, Carada apare lng 6erbit&QP si l mpusc n cap, fr scrupule. ,ecca rmne derutat, socat ! el anga ase o lupt cavalereasc ! si priveste la Carada cu stupoare. Carada si bag revolverul la bru grbit si tot n grab i spune4 >Gata8 N!avem timp de onoare acum.@ Conacul Plodea, ianuarie -./E. 1ratii, (eodor, Ion si "umitru #rtianu sunt n curte, clcnd prin &pada afinat. Ion si "umitru au rsturnat n picioare un butoi cu tuic. Rochit i desface cepul si miroase. Cade os, mimnd tria tuicii. $nica le aduce nframe curate si, crate de Rochit si #u&atu, carafe cu ap fierbinte. ,ui (eodor nu!i d. 'e spal, se sterg. (eodor, teapn si ofensat, si!a dus minile la spate, de parc ar refu&a si dac ar fi rugat. $nica se duce < oc mut, gestic selectat, spre (eodor ntoarce doar un ochi alb, cu cataract.= Cei doi brbati se sterg pe fat. I+N <i ntinde stergarul lui=4 Ia m si tu. Nu te uita la ea. E muiere. (E+"+R4 5 tratea& ca pe!un strin. "*5I(R*4 Cu strinii e ospitalier. ' ve&i ce mese ntinde. (E+"+R4 $vem si neamuri proaste n familie. "IN$'(I$ #R)(I$N* G EL I+N4 5, ia ve&i8 "*5I(R*4 E chestie politic, (udorache. (u, ca trdtor, ar trebui s stii c familia nu te prea iubeste. I+N <d stergarul lui Rochita=4 Na, d!i!- tu, c dac l ia din mna mea ne certm. (eodor l primeste cu o anume stn eneal. 5iscrile lui sunt stngace. Poart un costum impecabil <ceilalti sunt cu co oace rom3nesti pe ei=, poart mnusi si bastonul cu mciulie. "*5I(R*4 Esti pe moarte, (udorache. (e!ai uns pe fat cu sudoare de revolutionar.

(E+"+R <&vrlind stergarul n &pad=4 6oi v bateti oc de mine. $nica revine cu o tav pe care sunt trei cnufe de lut. ,e pune pe butoi. "*5I(R* <artndspre cnute=4 $i v&ut, ti!a adus si tie. (E+"+R <dup ce priveste lung dup $nica=4 si!a adus ei. Poate vrea s bea cu voi. <Cei doi rid=. I+N4 5 gndesc c tu esti o oaie rtcit, (udorache. Cauti s fii mare boier. #ine8 5ine declansm revolutia, lum puterea si te facem noi mare boier. Primesti: (E+"+R4 6oi n!o s conduceti niciodat tara asta. 'unteti nesntosi la cap. $m luat toti trei de la tata acelasi snge, dar voi -!ati spurcat prin strintate. Eu nu pot primi de la voi dect o infectie. I+N <se ndreapt spre butoi, unde Rochit e de a pilit=4 $tunci ia niste tuic s te de&infecte&i. Rochit scoate tuica din butoi cu un toi. 5iscrile lui comice pentru a nimeri cnutele i fac rolul. ,a un moment dat vars un E. N toi n cciul. >7aoleu, n!am nimerit8@ Ia cciula si o duce la gur, bnd ca dintr!o can mare. #rbatii ciocnesc si beau. I+N <scurgnd un strop n &pad=4 ' fie de pomenirea vechiului regim. <(eodor se neac, l arde, tuseste.= "*5I(R*4 Poimine ti dm sampanie. (E+"+R4 mi dati pe dracu. Poimine v aduc eu ap chioar la puscrie. n curte intr, ntr!o goan de cal, Eugen Carada. 'are din sa si vine ntins spre Ion #rtianu. Nu salut, doar scoate din tasc o scrisoare si i!o ntinde. C$R$"$4 ,!au ales pe Cu&a. (E+"+R4 Cine dracuI mai e si sta: "umitru se apropie de Ion si citeste o dat cu acesta. I+N <citind=I. ?oglniceanu e un geniu. $ gsit solutia cea mai bun. "*5I(R*4 Nu mai e timp de pierdut, n noaptea asta miscm gloatele. (E+"+R4 'unteti nebuni8 Ce gloate: 6reti s ptiti la fel ca n -.2.: ' ni se risipeasc iar mosiile: "*5I(R* <dndde a porunci=4 'ania8 +amenii aduc o sanie cu doi cai. Ion #rtianu si Carada ncalec pe caii lor. "umitru urc n sanie. $NIC$ <iesit n curte=4 Ioane, unde pleci: I+N4 ,a #ucuresti, ncepem. $NIC$ <pnn&nd calul de drogi=4 Nu te duce. $ unge "umitru. <"in nou spre Ion4= (u trebuie s te nsori, s mostenesti familia. "IN$'(I$ #R)(I$N* N EE (E+"+R4 + s fiti spulberati ntre copitele cavaleriei otomane. $ti nnebunit de tot. I+N4 (u, frate!meu, dac scoti vreun cuvnt la boieri, te tai cu mna mea. "ad $nica... "oamne a ut8 Pornesc. Pe msur ce se ndeprtea&, se ridic tumultul unei multimi. #ucuresti. 'eara si noaptea de AB ianuarie, apoi dimineata de A2 ianuarie -./E Pe str&i umbl grupuri de agitatori. Este important ca n secventele de multime s e%iste contrapunctul4 oameni care circul linistiti pe strad, curiosii, copii mahalalelor, negustorii care si feresc marfa sau trag obloanele. "in cnd n cnd apare o femeie de lume care rde si si arat snul flescit. Cldirea $dunrii 5unteniei de pe "ealul

5itropoliei este luat cu asalt, n redactia &iarului Rom3nul Ion C. #rtianu, "umitru #rtianu si C. $. Rosetti conduc miscrile grupurilor de presiune. (ineri agenti primesc ordineM altii vin cu mesa e. Ion si "umitru #r3tianu lucrea& asupra unei hrti. Rosetti lucrea& cu tipografii. I.C. #R)(I$N*4 (bcarii s se adune pe ,ipscani. 1ac adunare, adun oamenii si apoi vin spre "ealul 5itropoliei. 5!lierii s stea pe loc la Putul cu lant. ' nu agite centrul orasului. ". #R)(I$N*4 ,a #3neasa au a uns primele grupuri de trani. I. C. #R)(I$N*4 6in de departe: ". #R)(I$N*4 Nu, sunt din satele apropiate. I. C. #R)(I$N*4 $tunci sunt odihniti. ' intre pn la bariera 5ogosoaiei. R+'E((I4 5anifestele cu slov mare le mprtiti tranilor. 9iarul l rspnditi n oras. I. C. #R)(I$N*4 Nimeni s nu ptrund n &ona consulatelor. ,iniste absolut n cartierele lor. -DD G ". #R)(I$N*4 Consulii vor iesi cu trsurile sau si vor trimite spionii. N!o s!i putem mpiedica s vad multimea. ,a 5itropolie nici att. , C. #R)(I$N*4 ' nu ridice vreunul o piatr, s nu sparg vreo fereastr. R+'E((I4 Nu!i putem tine n min. (bcarii sunt ntrtati. I. C. #R)(I$N*4 ' se opreasc dracului la poalele dealului. ' nu vd nici unul sus. (ot acest dialog este nsotit de venirea si plecarea agentilor liberali. 'ugere& intercalarea lui cu secvente din strad care s ilustre&e e%ecutarea ordinelor. 'e poate adopta varianta unor diferente frapante ntre ordine si e%ecutare sau varianta agitatorilor care ncearc s pun n aplicare, foarte vi&ibili, ordinele primite. + alt solutie <desi se poate apela combinat, la toate trei= ar fi secvente cu miscri ordonate n care ctiva nu respect indicatiile si sunt opriti, mpiedicati, i&olati de agentii liberali. + scen aparte este btaia cu o grup de andarmi si de&armarea acesteia. tr3nii, filmati separat, au furci si coase, n sfirsit, multimea a a uns la poalele "ealului 5itropoliei. Politia ncearc s!i tin pe loc. 'e isc un incident si multimea nvleste pe deal pn n curtea $dunrii. $GEN(4 $u rupt cordonul Politiei si sunt sub ferestrele $dunrii. I.C. #R)(I$N* <btnd cu pumnul n mas de neca&=4 'e drm totul. $m pierdut. Consulii strini vor anula alegerile. ". #R)(I$N*4 5 duc acolo. $paratul insist pe chipul lui Ion C. #rtianu. Rvsit, lovit de durerea esecului. 'trnge din dinti. Imaginea lui se suprapune pe cea a lui #arbu Catargiu. ,iderul conservator este n sala $dunrii, la fereastr, mpreun cu toti deputatii care privesc speriati multimea de afar. 'e discut aprins, se protestea&. 'ecventa ncepe cu replica lui #arbu Catargiu, rostit doar pentru el. "IN$'(I$ #R;(I$N* G -DC$($RGI*4 Idiotul8 6a duce totul de rp. 6+CI4 $sta este stare de asediu8 Proteste&8 Eu anunt pe consulul austriac8 ' mearg cineva la RusciuQ s cheme trupele otomane8 n fata multimii au r&btut cu greu Nicolae Golescu, stefan Golescu si "umitru #rtianu. (oti trei ncearc s potoleasc agitatia maselor. 'e scandea&4 >*nireaI.*nirea8@ 5aiorul #arbu 6ldoianu si trupa sa din garda cldirii $dunrii fac fat cu greu presiunii. 5aiorul ordon ncrcarea armelor. Nicolae Golescu l ceart pentru ordinul sta. n sfirsit,

"umitru #rtianu a reusit s se urce pe o coloan <stlp de iluminat= si vorbeste multimii care se potoleste, n sfrsit. ". #R)(I$N*4 1ratilor, ast&i poporul rom3n si strig vointa de unire. $m rbdat destul. $cum a sosit ceasul. "eputatii vostri vor vota acum pentru unire. *rale. 5ultimea se tl&uie ceva mai putin agresiv. 'e scandea& din nou. Pe fondul discursului au&it de afar, deputatii gesticulea&. Cei unionisti ncearc s!i conving pe conservatori s vote&e unirea. Intr pe us maiorul 6ldoianu. 6,)"+I$N*4 "omnilor deputati, luati o hotrre, c eu nu!i mai pot tine. 5i!au de&armat dou gr&i pn acum. EP*RE$N*4 'unt narmati: "oamne p&este8 6$'I,E #+ERE'C*4 "omnilor, v rog s ascultati. Este clar c n aceste conditii nu se poate lua o deci&ie de vot. Propun s negociem. EP*RE$N*4 Ce s negocie&i cu rsculatii: 6,)"+I$N*4 Iesiti cu mine, domnule #oerescu. si liberalii de afar au cerut multimii s se potoleasc. EP*RE$N*4 Nu, s se duc acas. $ltfel eu nu vote&. -DA G C$($RGI* <foarte stpn pe el, este ascultat cu atentie=4 5ultimea nu se poate duce acas. E absurd. Nimeni nu mai poate s!i opreasc acum. Este clar c domnii #rtianu i! au scpat din mn <proteste din partea deputatilor liberali=. E purul adevr, domnilor, nu mai protestati. $cum e nevoie de ntelepciune. Propun ca deputatii liberali s invite distinsii cetteni ai #ucurestiului s astepte la poalele dealului peste noapte. ' li se dea pine. ' fie lsati s fac focuri. #+ERE'C*4 #ine gndit, #arbule. Ce &iceti, domnule Epureanu: EP*RE$N*4 Eu &ic ce &ice #arbu Catargiu. C$($RGI*4 (rupele tale, domnule maior, s ncon oare cldirea asta si s stea de pa&. Nici un foc de arm. (otul n ordine si disciplin. 5car acum s artm strinilor c suntem un stat civili&at. <$probri.= ' nu mai e%iste nici un contact ntre multime si trup. 6,)"+I$N*4 $m nteles, domnule Catargiu. C$($RGI*4 Noi vom rmne aici peste noapte si vom delibera n liniste. Candidatul 6alahiei va fi proclamat mine dimineat. 5ultimea va avea de ales4 l accept si atunci toat aceast agitatie se transform n triumf <$probri=. 'au nu!- accept, va nvli aici peste noi si vom fi ucisi. <Proteste=. ,a datorie, domnilor8 6eti muri la datorie. $m au&it de prea multe ori acest anga ament ca s nu v cred n stare. EP*RE$N*4 Coane Catargi, mai bine s!i mpuste armata. 6ociferri, gesticulatie spre maiorul 6ldoianu4 >Ce stai: $r trebui s ne p&esti8 Pune tunul pe ei8@ $ceast tendint pare s domine. 5aiorul 6ldoianu si pstrea& cumptul si i priveste destul de rece. C$($RGI* <peste glasuri=4 "omnilor, domnilor, nu dati acest ordin. EP*RE$N* <pe valul de proteste=4 "omnule maior, mine dimineat tragi. Nu stiu, f!ti datoria. $cum s se duc toti "IN$'(I$ #R;(I$N* N -DB la poalele dealului, cum a spus conu Catargi, dar mine dimineat tragi. n tipografia &iarului Rom3nul este n continuare agitatie. "umitru #rtianu tocmai a sosit de la 5itropolie.

I+N <ngndurat=4 $ spus Catargiu asta: "*5I(R*4 "a, i!a dominat pn la un punct. I+N4 ti dai seama c astfel ne de&armea&. E mai inteligent dect credeam. "*5I(R*4 (otusi, suntem stpni pe situatie. +amenii nostri sunt nc acolo. I+N4 $ gndit bine Catargiu. si ne!a lucrat, "umitre. "ac se alege omul lor si noi nvlim, trupele turcesti vor intra n tar si ne vor &drobi. Ele vor confirma e%act alegerea conservatorilor. "*5I(R*4 N!am avut pe nimeni tare n sal. (rebuia s fiu acolo. I+N4 Nu!i nimic, i vom de&arma noi pe ei. <Ctre Rosetti= +amenii s nu miste. ' stea acolo si s astepte. 'ecvente de noapte cu grupul de presiune de la poalele "ealului 5itropoliei. $u ridicat focuri. *nii dorm, altii discut n soapt, ntr!un boschet, un student are o femeie. Chicoteste. + lung trecere printre manifestanti de&vluie chipuri, atitudini, infiltrati ai $giei. 'us pe deal, trupele se adun n formatie de lupt. 'e mping tunuri, se ncarc armele. 'e aduc saci si se fac puncte de tragere. *n sac se sparge si din el se rostogolesc mai multe cepe. *n soldat ia dou si le ascunde n bu&unar, n secvent nu apare maiorul 6ldoianu. n sala $dunrii, deputatii discut aprins. 'e pronunt nume, se contest. $paratul umbl acum pe culoarele ntunecate ale cldirii. Pe sub o us se distinge plpirea unei lumini. Carada, cu un sfesnic n mn, l conduce pe Ion #rtianu prin ncperi. -D2 G ntr!un salon cu oglin&i se opresc. #rtianu asteapt n picioare aparitia unui persona misterios. *mbra lui se apropie. Este maiorul #arbu 6ldoianu. #R)(I$N*4 >Credint si iubire@8 6,)"+I$N*4 >nceputul si sfrsitul8@ #R)(I$N*4 "omnule maior, suntem ntr!o cumpn. 6,)"+I$N*4 stiu. $ti mers prea departe. #R)(I$N*4 (ocmai pentru c am mers prea departe, nu voi da napoi. 6,)"+I$N*4 6a trebui s stiti c eu nu voi sta s vd cum se vars snge de rom3n. 5ine dimineat, dac atacati, voi da ordinul de foc, apoi mi voi &bura creierii n fata trupei. #R)(I$N*4 'unt aici pentru a mpiedica o baie de snge rom3nesc. 'olutia este una singur4 s fie ales candidatul unionist. 6,)"+I$N*4 Este Nicolae Golescu: #R)(I$N*4 $sta stiai dumneata, c vrem s!- punem pe Golescu: 6,)"+I$N*4 "a. $cest nume este propus acum n $dunare. #R)(I$N*4 'unt aici pentru a!ti de&vlui c adevratul nostru candidat este altul si c am aruncat nainte cu dinadinsul pe Golescu. 6,)"+I$N*4 Cine este: #R)(I$N*4 "omnul 5oldovei, colonelul Cu&a. 6,)"+I$N* <usor surprins la nceput=4 Prea bine. si eu cred c numai un militar putea face *nirea acum. n noaptea asta retrag toate trupele. $veti mn liber. #R;(I)N* <care i dduse nuna ntre timp=4 "impotriv, o am nlntuit pe vecie de a ta. Prim!plan pe minile strnse. "imineat, curtea 5itropoliei este pustie. 6ntul plimb pe caldarm frun&e de ceap. *n

sobolan se urc pe un sac din ba! "IN$'(I$ #R)(I$N* N -D/ ricad. Cersetorii de la intrarea n biseric dorm strnsi unii n altii. Cos, la poalele dealului, agentii liberali intr n actiune. 5ultimea scandea& de a4 >Cu&a8 Cu&a8@ Printre oameni umbl agentii liberali care i nvat numele candidatului. *nii ntreab4 >Cum l cheam: #u&a: #u&ea:@. n adunare este o agitatie si mai mare. 'paima descoperirii faptului c $rmata s!a retras i parali&ea& pe conservatori4 >(rdare8 (rdare8@ #+ERE'C*4 "omnilor, s!a vorbit de unire. $tunci s fie $le%andru loan Cu&a. 6ii proteste din partea conservatorilor. #arbu Catargiu se ridic drept, dup ce a urmrit totul, si vorbeste. (oti amutesc. C$($RGI*4 "omnilor, acum nu se mai pune problema unui partid, n aceast dimineat este pus n oc tara. Iar devi&a mea este4 (otul pentru tar, nimic pentru noi8 $m vrut *nirea: Eu, #arbu Catargiu, vote& pentru Cu&a. EP*RE$N* <pe fondul entu&iasmului, de aproape=4 Coane Catargi, ce faci: ,e dai victoria: C$($RGI*4 $ nvins #rtianu, nene Epurene. "eocamdat8 'unet de ape si de clopot mic. 5nstirea +strov Pe poteca acum cunoscut Ion #rtianu, singur, mbrcat cu haine noi de oras se ndreapt spre debarcaderul bacului. ,ocul e pustiu. "oar cinele plutasului l latr. +mul iese si l potoleste, apoi si scoate cciula si face ploconelile slugii. P,*($s*,4 'ru!mna, boierule. ' iertati. 6oiam s plec la 6lcea si i!am dat drumul s p&easc. -D0 G #R)(I$N*4 5 treci dincolo si poti pleca. P,*($s*,4 'ru!mna, v trec. <Insinuant si interesat4= 6oiam s fac o alba ctre 5ria 'a, vod #ibescu, s mai scad din bir, ca nu m mai a ung. #R)(I$N* <privindu!- cu suspiciune=I. #ibescu nu mai e de mult domn. P,*($s*,4 $oleo8 + fi din nou vod stirbei: #R)(I$N*4 Nu e nici sta. trile s!au unit. P,*($s*,4 $oleu8 Cu cine s!au unit: N!or fi austriecii: Ni se desface granita d!aci. #R)(I$N*4 Nu, mosule. tara s!a unit cu 5oldova. P,*($s*,4 $oleo8 Cu 5oldova: Pi ce le veni: #R)(I$N* <iritat=4 7ai, las gura si trece!m dincolo. n trape&a mnstirii Ion C. #rtianu se confesea& maicii 5a%imila, sora sa. Este o spovedanie fr cint, aspr, din picioare. I+N4 $&i dimineat stteam n trsur si m gndeam c au trecut &ece ani de cnd credeam c va dura dou luni si voi nvinge. $ fost cumplit de greu. si abia a&i dimineat m!am ntrebat dac "umne&eu mi va da timp s termin treaba pe care am nceput!o acum &ece ani. 5$FI5I,$4 Nu putem sti ct timp ne d "umne&eu. "ar stim c ne d putere. +amenii ca tine triesc dintr!o datorie. ' te astepti s nu fie pltit. I+N4 stiu c voi avea parte de nerecunostinta. Cnd trece istoria prin oameni, se obisnuiesc cu ea, la fel cum au nvtat c vor rci n fiecare iarn. 6or scuipa pe urmele mele.

5$FI5I,$4 $i fcut si mult ru. "oar niste fapte mari de acum nainte vor putea sterge pcatele tale n fata lui "umne&eu. I+N4 In -.2., cnd am luat cu asalt palatul lui #ibescu, stiam c are sotia bolnav si c st n fiecare noapte la cptiul ei. stiam c dusmanul sta are un suflet bun, c este ngri orat si "IN$'(I$ #R;(I$N* N -DL obosit. 5i!am &is c n!am voie s scap momentul. $m pus s se trag asupra lui. <5a%imila si face cruce.= $poi, cnd politia austriac -!a arestat pe pictorul Rosenthal la #udapesta si -!a supus la tortur stiam c are asupra lui manifestele mele. 5i!a fost team pentru ele, nu pentru el. 5$FI5I,$4 '!a spn&urat ca s nu te denunte. I+N4 ,ui nu pot s!i ofer dect r&bunarea mea. N!a fost crestin. $ltii, bote&ati si dusi la biseric, nu vor avea parte nici de att. $m ncercat tot a&i dimineat s fac o socoteal citi oameni au murit din cau&a mea4 revolutionarii nchisi dup -.2., oamenii $giei trimisi pe urmele mele, trani si mahalagii trimisi n fata trupelor. 5ai mult de o sut. E%ist iertare pentru asta: 5$FI5I,$4 "oar dac n cer popoarele sunt ase&ate n tri, la fel ca pe pmnt. nvingnd pe pmnt, acolo vei putea fi primit ca ntemeietor. "e remuscri nu vei scpa niciodat. I+N4 $sta mi!e limpede. 5ai ales c vd nainte si mai mult suferint. Poporul nu este pregtit pentru unirea asta. "usmanii s!au nmultit acum. 6a trebui s fac si mai mult ru, ca s nu!mi stea nimic n cale. 5$FI5I,$4 Esti un brbat puternic, Ioane. 5ai bine opreste!te aici. $i dat rom3nilor o tar. 'trnge mna la ctiva prieteni si retrage!te la 1lorica. I+N4 E prea tr&iu. I!am provocat, i!am condus, i!am scos n strad. Rom3nii au nvtat din nou s!si cear drepturile cu parul n mn. Peste o lun sau dou, Cu&a le va r8a arme si va nfiinta armata. Peste alte cteva luni vor cere autonomie. Peste doi ani vor rupe legturile cu Poarta si vor fi independenti. 5ie de momentul sta mi!e fric. tara s!a fcut de o mn de oameni4 eu, "umitru, Golestii, ?oglniceanu, Pnu, Negri. Restul este gloat. 5$FI5I,$4 si de ce ti!e team: I+N4 5i!e team c nu le pot da libertatea acum, cnd ei cred c au dobndit!o. Imediat ce vor ntelege c mai au de tras la nevoile trii, se vor ntoarce mpotriv mea. Este n firea oamenilor. ,a primul semn de slbiciune m vor sfsia si o dat cu asta tot ce!am ridicat din uitare n sufletul poporului. l -D. G 5$FI5I,$4 $tunci, lupt mai departe. Nu te mai uita n urm. (u oricum nu mai poti fi iertat. <Ion se scoal.= I+N <schimbat=4 6oi avea nevoie de tine. 5$FI5I,$4 5 voi ruga pentru tine. I+N4 Nu de a utorul sta am nevoie. 6reau s treci mesa ele mele cifrate la rom3nii din $rdeal. 6reau s!- primesti pe saguna aici cnd ti trimit eu semn. 5$FI5I,I$4 5 folosesti ca spioana ta: I+N4 Nu am ncredere n altcineva. (e stiu rom3nc. *nirea n!ar fi mplinit fr fratii nostri din $rdeal. 6reau s merg nainte.

5$FI5I,$4 #ine, voi face asta pentru tine. "ar vreau s!mi faci un serviciu n schimb. I+N4 (e ascult. 5$FI5I,$4 ' iei fata asta orfan si s!o duci la oras. 6reau s o nscrii la un pension si s te ngri esti de &estrea ei. Cnd i vei gsi un brbat cumsecade, datoria ta s!a mplinit. I+N4 $du!o aici. 5a%imila se ridic si d o porunc. Cnd se ntoarce, Ion #rtianu o asteapt n mi locul ncperii, drept, aproape solemn. 5a%imila l priveste cu blndete, fratern. Parc acum l descoper. 5$FI5I,$4 (u, Ioane, ori vei muri curnd, ori vei tri mult. 5i!e team ns c o s te uite "umne&eu pe pmnt fcnd bine rom3nilor. "intre noi, fratii, tu ai s cunosti cea mai ndelungat de&amgire. Intr pe us Pia. Este tot n doliu, dar chipul ei caut cu aceeasi ochi mari, ntrebtori, speranta n brbatul care o priveste adnc. I+N4 Cum te cheam, domnisoar: PI$4 Caliopia Plesoianu. I+N4 + s!ti spun Pia. PI$4 Cum este voia domniei voastre. "IN$'(I$ #R;(I$N* G -DE I+N4 Ei bine, Pia, te rog s!mi spui dac vrei s te cstoresti cu mine. Reactie de soc la 5a%imila. Pia cade n genunchi si!si face repede o cruce. 'pune ceva, dar nu se audeM pare o rug. 5a%imila se uit cnd la fat, cnd la fratele ei. Ion este ncruntat, sigur pe el, grav. I+N <5a%imiliei, trecnd pe *ng Pia n drum spre iesire=4 '!i pregtesti o rochie. "up plecarea lui Ion #rtianu po&itia celor dou femei nu s!a schimbat. 5a%imila o priveste din iltul de staret. Pia st ngenuncheat n mi locul ncperii asteptnd o sentint. 5$FI5I,$4 $i spus da: Pia d din cap ca un copil, strngnd ochii, i e rusine fat de binefctoarea sa, dar nu renunt la deci&ia ei. l vrea pe #rtianu. 5a%imila oftea& si priveste spre tavan, spre icoane, din nou spre fata c&ut la picioarele ei. 5$FI5I,$4 1at, drag... Nu te grbi. $cest brbat nu!ti va apartine niciodat. 6a fi un sot blnd, dar marea lui dragoste se va numi ntotdeauna Rom3nia. Esti tu pregtit la o viat de ertf, s fi tinut la tar, fr saloane si fr intrare la lumea bun: Esti tu gata s renunti la lume de la vrsta asta fraged: Pia confirm din cap n acelasi fel. 5$FI5I,$4 ' te astepti s!ti ve&i brbatul la nchisoare, legat si dus ca un bandit. ' te astepti s ti!- aduc mort acas, n unghiat sau mpuscat pe la spate, ntelegi lng cine te vei ase&a: PI$4 6oi st alturi de el, maic 5a%imila, cum st piatra lng drum. Calci pe ea si nu se misc. --D G 5$FI5I,$4 6a fi gonit n e%il... PI$4 l voi urma. 5a%imila o priveste lung apoi ridic bratul si i d binecuvn tarea. In bisericuta mnstirii +strov se celebrea& cstoria lui Ion #rtianu cu Pia Plesoianu. 'unt numai ei doi, singuri n mi locul navei. 5itropolitul Pilotei oficia& slu ba. 5aica 5a%imila este alturi.

*n singur martor4 Eugen Carada. EPI'+"*, B Paris, -.02 n acelasi palat vechi din cartierul ,atin pe care l cunoastem din episodul pilot, "umitru #rtianu pseste prin logia de la eta . Cos, n curtea interioar, cei doi bieti sunt acum doi adolescenti, ntre ei este o fat. 'tau pe o banc si tin desfcut pe genunchi o hart a Europei. 1ata arat cu degetul si rosteste nume de tri. soaptele lor se reverberea& n ecoul curtii pe msur ce "umitru #rtianu se apropie de usa cu ferestruic. $ceeasi ceremonie si acelasi decor din urm cu . ani. Rom3nul se asa&3 n ilt si si ntinde minile pe mas. #)(RKN I4 $m dat rom3nilor institutii pe care nu sunt capabili s le nteleag si s le foloseasc. #;(RINII4 n urm cu opt ani am atras atentia c nu vor reusi. 'unt indolenti. #)(RKN III4 Planurile noastre au fost puse n pericol. Ne!a costat de dou ori mai mult din cau&a nestatorniciei rom3nilor. #R)(I$N*4 $m construit un stat ntr!un loc fr sperant. I!am dat unitate, legi si autonomie. ,ibertatea se nvat greu. #)(RKN I4 6!am dat un numr de reguli. (rebuia s le respectati. 6eniti aici, ne cereti a utorul, vi!- acordm, iar voi puneti n practic numai ce v convine. #)(RKN II4 (ipic pentru rom3ni. #R)(I$N*4 $m cutat ntotdeauna s punem n cumpn ceea ce vrem cu ceea ce se poate. #alcanii sunt un loc greu de --A G guvernat. "ar fr Rom3nia, Europa este ca un sac spart prin care se risipeste toat avutia continentului. (rebuie ntrit acest loc. #)(RKN III4 $lti bani, alt distractie8 #R)(I$N*4 6in n fata voastr, venerabili domni, cu inima deschis si cu o solutie. Energiile noastre comune se risipesc. Noi credem c e%ist si o cau& a risipei n acest efort comun. #)(RKN I4 + stim4 rom3nii nu sunt n stare s se tin de promisiuni. #R)(I$N*4 Cu toat modestia de care m!am strduit s dau dovad mereu n fata voastr, venerabili domni, mi permit acum s ntreb dac nu cumva am gresit. 6reau s &ic, noi, mpreun. +are planul nostru fcut la Paris se potriveste cu cel fcut la #ucuresti, la #udapesta sau la 'ofia: #)(RKN II4 mi dau seama c voi nu ntelegeti un lucru simplu4 noi nu vrem s facem binele cu forta. Promovm spiritul popoarelor si liberttile natiunilor. Pentru asta ntelegem s acordm tot spri inul nostru. "ar dup ceea ce se ntmpl n Rom3nia se dovedeste c rom3nii nu!si doresc nici libertti, nici institutii, nici civili&atie. #)(RKN III4 Ce doriti de fapt: 1cefi!ne s ntelegem. #R)(I$N*4 Natiunea rom3n a renscut. '!a ridicat greu dup secoli de umilint. $ fcut unirea cu cel mai mare entu&iasm. $ suportat reforme rapide si multe ntr!un timp e%trem de scurt. E normal s avem probleme de conducere a unui astfel de proces grandios. $cum este nevoie de re&olvarea problemei capului statului. 6rem un print dintr! o cas domnitoare european. #)(RKN I4 6i -!am oferit n -./E si -!afi refu&at. ,!ati ales pe Cu&a de capul vostru. #)(RKN II4 6!a scos din guvern, si!a omort primul ministru, si!a adus metresa la palat, a

dat si lovitura de stat la care s!a gndit din prima clip cnd a urcat pe tron. #R)(I$N*4 Cu&a a fost ntotdeauna unul de!al nostru. ) slu it cau&a cu devotament. "ar situatia din afara trii nu ne!a permis s lucrm mpreun. El a hotrt s o fac singur. $ici e pericolul. "IN$'(I$ #R)(I$N* N --B #)(RKN III4 Nu putem tine trei imperii n ascultare si nu putem oprima popoarele din urul vostru numai pentru c dou principate mici nu stiu prea bine ce vor. 6oi vreti liniste n mi locul furtunii. "ar nu luptati contra ei. #R)(I$N*4 Eu cred c ntemeierea statului s!a fcut. El trebuie ntrit acum pentru a fi acolo pav&a de care are nevoie Europa. *n domnitor strin ar ncheia pe deplin aceast misiune. #)(RKN I4 $cceptati ocupatia austriac. Imperiul va aduce si institutii si bunstare si civili&atie. "up un secol veti fi o natiune sntoas, pregtit s constituie un stat national puternic. #R)(I$N*4 Nu putem accepta nc o sclavie de un secol. Rom3nii vor n primul rnd libertate. #)(RKN III4 ,ibertatea este o conditie relativ. Ceea ce triti voi acum si ceea ce ati putea tri cu un print strin sub permanenta amenintare a imperiilor nu este libertate. 1aptul c iesiti pe str&i si faceti revolutii nu este libertate. 1aptul c dati legile dup capul vostru nu este libertate. Este un r&boi n colivie. #R)(I$N*4 'tatul rom3n este mic si slab. $devrat. "ar forta lui st n popor. Noi -!am ridicat la constiinta de sine. 6a lupta n orice conditii. *n imperiu care vine peste noi acum va fi lovit n permanent de setea noastr pentru libertate. Nu va fi liniste n +rient. #)(RKN II4 ' nteleg c acum este: #R)(I$N*4 Ne trebuie un print strin si va fi. ,uptele pentru domnie vor nceta, institutiile vor functiona dup legile noi, statul va avea un cap. #)(RKN I4 Nu e%ist nici o garantie pentru asta. Eu mai degrab cred c ceea ce ne cereti este s v aducem pe voi la putere. Nu ati reusit singuri si acum ne rugati pe noi s v facem guvernul. #R)(I$N*4 Partida national va conduce tara curnd. Numai noi putem construi ceea ce ne!am propus mpreun. 5 aflu aici pentru a obtine protectia necesar astfel nct luptele politice interne s nu fie folosite la ocuparea trii. Guvernarea ne!o re&olvm singuri. ' nu se amestece nimeni peste noi. --2 G #)(RKNI4 Nu veti mai primi nici un ban. #R;(I$N*4 "e acord. Ne vom descurca pe banii nostri, #)(RKN I4 Nu veti mai agita rom3nii din (ransilvania. #R)(I$N*4 'e agit singuri. stiti bine c legtura asta nu poate fi rupt. #)(RKN I4 6eti a uta 'erbia cu arme. #R;(I$N*4 + a utm. "ar vrem #anatul n ntregime. #)(RKN I4 E%clus8 ntriti!v statul n interior si renuntati la visele de mrire. #R)(I$N*4 Pe visele astea se spri in statul. #)(RKN I4 Prost, se spri in prost de tot8 Ridicati!v pe institutii democratice, pe comert, pe civili&area societtii. *itati ideea unirii tuturor rom3nilor. Nu este din acest secol. #R)(I$N*4 Ne trebuie un print strin acceptat de toate imperiile. "afi!ni!-8 #trnii se retrag n ntuneric. soapte abia perceptibile. #)(RKN I4 Cereti audient la

mpratul 1rantei. 'anie cu &urgli. #ucuresti, iama -.02!-.0/ #ucurestii sunt acoperiti de &pad, n palatul su, $le%andru loan Cu&a discut cu secretarul particular C. ,ibrecht. 5ai tr&iu apare si $le%andru #eldiman, prefectul Politiei. "e acum ncolo, dar mai ales n prima secvent de regsire a persona ului Cu&a, fi&ionomia domnitorului va arta modificri substantiale. *nde pn acum )l. I. Cu&a arta ca un brbat falnic, pedant, viguros, l regsim dup / ani albit, bolnav, macerat de domnie, de nesomn si de abu& tabagic. 1umea& n continuare foarte mult si tuseste n cri&e prelungite si rele. 'e congestionea&, caut aer, bea o doctorie. C*9$4 5 sufoc. <$cces de tuse.= "IN$'(I$ #R;(I$N* N --/ ,I#REC7(4 Pregtirile pentru plecarea la bai sunt fcute. Este bine s v linistiti nainte de un an greu. "e energia 5riei 6oastre depinde trecerea acestui hop important. C*9$4 Pac n!as vrea s!- mai trec. Nu mai e nimic de fcut. ,egile s!au dat. ' m lase n pace. ,I#REC7(4 ,egile trebuie ntrite. Numai punerea lor n aplicare poate nscrie tara pe un drum fr ntoarcere. $poi vom putea spune c domnitorul este salvatorul neamului. C*9$4 Pe dracu8 Ieri, cnd am desclecat n Colentina s vorbesc cu un trgovet, m!a n urat n fat de mam. Nu cuta, ,ibrecht, recunostinta popoarelor. Nu e%ist. Este o inventie de parlamentar. ,I#REC7(4 5ria 6oastr are un moment pesimist. Natiunea asta nu e%ista nainte de 5ria 6oastr. Indiferent ce se va ntmpla, nu puteti fi scos din istorie. C*9$4 "ar n urat de mam, da8 7ai, m, c ai c&ut si tu n patima optimismului. "up ce o s dau ortul popii, rom3nii or s se stearg la fund cu numele meu. 53 doare n cot de istorie. *it!te si tu la istoricii nostri s ve&i cine o s!o scrie. ,I#REC7(4 *n edificiu att de grandios ca Natiunea cere si sacrificiul de sine. Conductorii popoarelor au fost si huliti, apoi le!au ridicat statui si s!au prosternat la picioarele lor. C*9$4 "a, m, dar eu la ceasul la o s fiu cu pmntul n gur. <$cces de tuse, si ia pulsul la gt=. Nu mai e mult. ,I#REC7(4 E ceva ce nu nteleg, ntotdeauna ati avut dispret pentru un lucru. C*9$4 Care: ,I#REC7(4 Puterea8 $ti dobndit!o, ati supus!o, o aveti n ambele mini. $cum o lsati s scape printre degete ca un praf de nisip fr valoare. Nu v nteleg. C*9$4 1iindc esti strin, ,ibrecht. $ici este pmntul corciturii4 nici +ccident, nici +rient. Eu eram un nimeni cnd m!au ales domn. $u vrut la nceput s le fiu un fel de marionet. Nu s!a potrivit. $poi m!au dusmnit fiindc nu le lsam puterea s --0 G fac ce vor cu ea. ,e puneam mereu piedici. Nu trecuse anul *nirii si ei erau nemultumiti de mine. C nu i!am lsat s guverne&e. Rahat8 Ei nu stiu s!si pun ordine pe mosii, darmite s conduc o tar. ,I#REC7(4 $ici nu v contra&ic. "ar nu puteti lsa lucrurile asa. C*9$4 $u vrut recunoasterea *nirii. ,e!am adus!o. 5!am crat la Constantinopol si am obtinut!o eu n locul lor. $u vrut libertate. + au. (rag de ea n toate prtile ca hienele. $u vrut independent. 5!am nteles cu Napoleon s punem trupele pe "unre si s!o declarm. 'ecretarul meu s!a dus fuga la ga&ete si a dat totul n vileag, ntr!o &i voi scoate

scrisoarea de la Napoleon din scrin s o art poporului. ' vad si el ce a scris mpratul 1rantei despre noi4 >+ natiune cu astfel de trdtori nu merit independenta@. ,I#REC7(4 1olositi!o8 Este o arm politic redutabil. C*9$4 5i!e sil. ,I#REC7(4 (otusi... C*9$ <plictisit=4 5i!e sil, mi!e sii, mi!e sil... ,I#REC7(4 5ria 6oastr are o &i proast. ' chem la crti pe 1lorescu si pe #aligot: 6reti s iesiti n seara sta: C*9$4 + s ies mai tr&iu. Ce se mai aude prin trg: ,I#REC7( <libidinos=4 Este o engle&oaic sosit ieri de la Constantinopol. $ tras la hotel 7ugues. C*9$4 #ine. 5ine s aduci hrtiile pentru punerea n aplicare a legii rurale. '!o dm dracului si pe asta si s scap o dat. ,I#REC7(4 5ai este si legea pentru ostire. C*9$4 $sa e8 ' nu lsm s!si bat oc si de asta. $u furat ca n codru. $ici e singurul loc care m doare. Cnd au v&ut ca nu le merge cu mine, au fcut apel la ultimul argument4 s!mi fac datoria de militar. '!au cobort att. ,I#REC7(4 Eu nu pot s cred c 5ria 6oastr reduce aceast domnie tt de glorioas doar la o datorie de ofiter. "IN$'(I$ #R)(I$N* N --L C*9$ <dup ce l priveste cu ironie=4 #, tu esti mare bandit. 5 lingusesti aici, si pe la spate tragi toate sforile. Ce!i cu casa aia pe care ti!ai construit!o dincolo de bulevard: $i folosit soldati la constructie... ,I#REC7(4 Generalul 1lorescu a &is... C*9$4 $lt bandit. #, fii atent la mine8 *it!te n ochii mei si minte!m4 ti!ai fcut politie secret: ,I#REC7( <ncurcat=4 Informatiile, 5ria (a... Informatiile pe care 6i le!am adus... '!a ncercat un atentat la viata 5riei 6oastre. ,!am de ucat. C*9$4 "e!aia -!ai curtat pe #arbu Catargiu n numele meu: ,I#REC7( <siret=4 Crim perfect. Nu s!a gsit asasinul. C*9$4 6rei s trimit acum s!- aduc aici: 't la captul Pietii. ,I#REC7(4 5ria (a... 6$,E( <anunt=4 Prefectul Politiei, domnul $le%andru #eldiman. #E,"I5$N <impacientat=4 5ria 6oastr, liberalii pregtesc o lovitur de strad... C*9$4 )stia brbati seriosi. 'tau la cutie si cnd ti!e lumea mai drag... Pac8 <$cces de tuse.= #E,"I5$N4 5ria 6oastr, v implor, nu mai fumati att8 C*9$4 $i vrea s m apuc de butur: 6iciul sta mi mai lipseste, c!n rest... #E,"I5$N4 'e adun la 1lorica, pe mosia #rtianului si complotea&, n primvar dau lovitura. C*9$ <n &eflemea=4 #aaannng8 Gong. Ridicati cortina. *rmea& guvernarea liberal. Ia lsati!i, m, s!o dea. #E,"I5$N4 Nu se poate, 5ria 6oastr, s lsm tara ntr!o permanent revolutie. )sta e haos8 C*9$4 N!ati nteles. E permanent revolutie fiindc n!au a uns la Putere. "ati!le Puterea si o s ncete&e revolutiile. Pe urmtoarea o vor sclda chiar ei n snge.

--. G ,I#REC7(4 Nu pot s cred c 5ria 6oastr gndeste astfel. $fi luat doctoria: C*9$4 5 otrvesc. <'e ridic, i ia pe amndoipe dup gt si i mpinge spre us=4 7ai s facem o viat de boem si s dm la dracuI politica8 Glas ndeprtat de colind. 5osia 1lorica, de Crciun. n curtea conacului este nltat un brad mare mpodobit. Rochif si #u&atu se nvrt n urul lui. 'e cinstesc cu tuic. R+C7t)4 #, s nu manglesti ceva din pom c dada $nica le stie pe toate la numr. #*9$(*4 Cine, m, io: Pi eu iau pomul cu totul. R+C7It)4 "aaa: si cum l bagi n bordeiul tu: Iese trei sferturi pe us. #*9$(*4 5ai sap n adnc. R+C7It)4 #, daI destept mai esti8 Pai la ct e bradul sta de nalt, ct sapi tu a ungi n 'francia. #*9$(*4 Nu!i nimic, mai vd si eu lumea. R+C7It)4 Cum o s te primeasc, b, la Paris clare pe brad: (u cre&i c acolo e vraiste, ca la Pitesti: $colo e politie serioas. Parisul e tot o puscrie pe dedesupt. Cnd te bag la prnaie mergi vreo trei &ile s a ungi la bulu. #*9$(*4 si nu te opreste undeva pe drum s iei una mic: 'tpnul spunea c acolo e liberttile omului. R+C7It$4 ,iberttile IuI 6eronel8 6ru!meu, 5argaretu, a stat sapte ani la ei. stie tot drumul. Cic te coboar pn n adncul Pmntului, c!- au&i pe 'caraoschi cum sforie. 't mosuI pe o parte si visea& pucioas, l nvelesc cu catran s nu!- trag corentul. #*9$(* <mirat si lent=4 Pe vru!tu l cheam 5argaretu: "IN$'(I$ #R;(I$N* G --E R+C7It)4 "a, sunt paispe frati si n!a mai avut nume de ierburi s le dea. #*9$(* <dup un timp=4 Pe vru!meu l cheam Epami!nonda. R+C7It)4 Pi ce nume e sta: #*9$(*4 Nu stiu. "e lighioan, c si la mine au terminat florile. Pe poteca fcut n &pad trece Ileana cu o gleat de ap n mn. $lturi de ea, curat si rumen, pseste fiul ei, Ionel, un copil de . ani si umtate. tiganii se opresc din vorb si i privesc lung pe cei doi. Cnd Ileana a unge n dreptul lor, si scot cciulile si o salut amndoi o dat4 >'ru!mna8@ 'e uit pe urma lor, apoi Rochit priveste ngri orat spre ferestrele luminate ale conacului. R+C7It)4 Copiii stpnului sunt bolnavi. ntr!una din ncperile conacului, 1lorica, fetita de B ani, este ngri it de doctorul "avila. Pia #rtianu este ngri orat, si frmnt minile, nu scoate ns nici o vorb. Ion C. #rtianu este trist, dar ia lucrurile mai putin n tragic. "$6I,$4 6a dormi pine mine dimineat. ' fie vegheat toat noaptea. E posibil s i&bucneasc n accese de tuse si s se nece. + ntoarceti pe o parte. Numai dac se tre&este din somn i dati licoarea. #R)(I$N*4 + s piard colindul. "e asta mi pare ru, srcuta. "$6I,$4 i puteti da cadourile dimineat. 'e va bucura si asta i va a uta vindecarea. ' n!o dati os din pat. ' nu se oace pe podea. -AD G #R)(I$N*4 'e mbolnveste prea des, doctore "avila. Nu e vorba doar de frigul iernii.

$ fost bolnav si acum dou luni si n var. "$6I,$4 *me&eal. (rage de la pdure. Pe locurile astea am nteles c au fost mlastini nainte. #R)(I$N*4 (oat familia mea a suferit. "$6I,$4 "a, s!ar putea s fie si din snge. Pia #rtianu, care a ascultat conversatia fr s!i priveasc pe brbati, are un gest de disperare. 'tringe minile la piept, cu bratele lipite pe lng3 corp, si apoi le ridic pentru rug. Chiar si atunci cnd "avila si ia la revedere, ea abia i d mna, pe care o retrage nervos. #R)(I$N* <nsotindu!- spre iesire=4 (otusi, nu vrei s rmi la noi la cina Crciunului: "$6I,$4 'unt asteptat la Golesti. #R)(I$N*4 Cine mai e acolo: "$6I,$4 "oamna 9inca Golescu, doamna ,u%ita 1lorescu si sotia mea, $na. #R)(I$N*4 Elena: "$6I,$4 "omnisoara Elena Ghica a disprut. Nu mai stim nimic de ea. #R)(I$N*4 6iata acestei femei remarcabile a fost ntotdeauna un mister. <(rist=4 +ricum, e primul an cnd nu facem srbtorile mpreun. "$6I,$ <nainte s mbrace suba adus de valet=4 Ioane, copiii ti sunt n pericol. Este reumatism. 'e va duce la inim. #R)(I$N*4 stiu. "ar n!am s!i duc n Italia. stiu ce vrei. N!am s!o fac, orict de bine le! ar prinde soarele Italiei. Copiii mei trebuie s creasc aici, n tara, cu blestemele ei, cu bolile ei, cu sacrificiile ei. Nu putem cra o generatie n trile calde si apoi s!o aducem aici pentru a lupta. 6or nfrunta vointa lui "umne&eu. "IN$'(I$ #R)(I$N* G -A"$6I,$4 tie ti!e team c te vor ataca boierii n Parlament pentru asta, Ioane. Nu sacrifica sntatea copiilor pentru o mgrie politic. "u!ti copiii la soare si nu te mai uita n gura adversarilor politici. #R)(I$N*4 ' nvete si ei s lupte. Patria, cu aerul ei stricat, este primul lor inamic. 5ai nti l nving, apoi l iubesc. "$6I,$ <ridic si i arat bratul su parali&at=4 5ai este si asta. N!ai s!ti poti mrita fetele. ,a un atac de reumatism vor rmne mutilate pe restul vietii. #R)(I$N*4 ,e voi da unui om simplu care pretuieste sufletul. Nu!mi scot copiii din tar, "avila. "$6I,$ <dup ce s!a mbrcat si s!au mbrtisat=4 Crciun fericit, Ioane. Poate "umne&eu se va miliostivi de noi. #R)(I$N*4 ,a multi ani si "oamne!a ut. Revenit n camera fetitei n!o mai gseste pe sotia sa, Pia. 1lorica doarme linistit mai departe, avnd o ppus alturi. #rtianu o caut acum pe Pia si o gseste n cealalt camer a copiilor. 'abina <A ani= si Ionel <2 luni= dorm n ptucurile lor. Pia st n picioare, cu aceeasi gestic parali&at. Ion se apleac deasupra 'abinei si o srut pe frunte. I+N4 'abina e puternic. 6a re&ista. Pia nu mai re&ist tensiunii si i&bucneste ntr!o cri& alturi de isterie4 >E vina mea, e vina mea, e numai vina mea8@ Ion o mbrtisea& si ncearc s o linisteasc, dar femeia i musc hainele, se &muceste, se &bate n hohot4 >lart!m, iart!m8@ #rbatul o trage pe hol si apoi n salon, pentru a nu tre&i copiii. "inspre pdure se aude o cucuvea-. 1emeia

intr ntr!o nou cri&, ducnd minile la urechi4 >Nu mai vreu s!o aud8@ + btaie puternic n usa de la intrare l sperie pentru o clip. 'e duce si - 1aptul este confirmat documentar n memoriile 'abinei Cantacu&ino. El se va repeta ntr!o scen ulterioar, important pentru plastica filmului. -AA G deschide precaut. 5sti urte, trei la numr. 'unt colindtori, dar prima secvent este nspimnttoare. *nul dintre colindtori se descoper si arat chipul vesel al lui stefan Golescu. st. G+,E'C*4 Primiti cu 5os $ unul: Nvlesc peste el n cas plini de veselie, sunnd &urgli si trgnd buhaiul. Nicolae Golescu si C. $. Rosetti si dau si ei mstile os. Nicolae este putin ametit. (ot ncearc s pocnesc biciul n cas. Rosetti si stefan se reped veseli s!o mbrtise&e pe Pia #rtianu. $ceasta fuge. C. $. R+'E((I4 5am ce!am speriat!o. Ioane, vino s te pup. N. G+,E'C*4 si eu. Cristos a nviat8 #R)(I$N* <ncercnd s!i potoleasc entu&iasmul=4 E Crciunul, Nicolae, e Crciunul, nu e Pastele... NIC+,$E4 + fi, c nu prea sunt dus la biseric. s(E1$N4 $m venit pe os de la Golesti. 'untem nghetati tun. 'e de&brac de costume si se asa& n urul mesei. #rtianu iese putin s dea porunci. 'e ntoarce cu o can de tuic fiart. 'lugile pun pe mas bucate. R+'E((I4 Ce!are Pia, ce!i cu ea: #R $ii $N *4 Nimic. Nu se simte bine. $ muncit mult la sarmale. s(E1$N4 Copiii, unde sunt copiii: #R)(I$N*4 '!au culcat. 1rigul i!a obosit. ntrebarea lui stefan Golescu nu este ntmpltoare. Colindtorii au adus daruri. 1iecare ! cu o anumit en, schimbnd priviri fugare ! scoate un cadou modest. C. $. Rosetti4 >(i! am adus un sculet de nuci@M stefan Golescu pune pe mas o ucrie primitiv de lutM Nicolae Golescu scoate din bu&unar un galben "IN$'(I$ #R)(I$N* G -AB Napoleon. $metit fiind, l scap si galbenul se strecoar n crptura dusumelei. C. $. Rosetti se arunca s!- prind. Prea tr&iu. #R)(I$N* <se repede spre us=4 Chem slugile s scoat dusumelele. R+'E((I <srindn picioare, violent=4 Nu8 <Privindu!si prietenii perindM ca o constatare demn=4 'untem srci. NIC+,$E <sparge o ulcic, trntind!o de mas=4 Ne!a trdat, nenorocitul. Cu&a si!a btut oc de noi. s(E1$N4 ,a orice m asteptm de la el, dar s fie dictator, nu. #R)(I$N*4 Nu a avut de ales. R+'E((I4 Nu, Ioane, nu. Cu&a este creatia noastr. Noi -!am scos din anonimat si -!am pus pe tron. E monstrul nostru. #R)(I$N*4 n fat Puterii oamenii se schimb. Nici noi n!am sti cum s facem. R+'E((I4 *it!te la noi, Ioane. Ne ve&i: $m albit n revolutii. Nicolae are /0 de ani. stefan ! //. Eu merg pe /D. ti place de noi asa, ca niste calici, dup ce am nfundat puscriile, am trit disperarea e%ilului, am ndurat umilinta boierilor: s(E1$N4 5car s fi v&ut tara n regul. NIC+,$E4 (otul s!3 dus de rp n viata noastr. (inerete, avere, fericire personal. R+'E((I4 si pentru cine, Ioane: Pentru un colonel curvar cu aere de domnitor

pmntean: Radu Rosetti -!a gsit ntr!o &i n cabinet, tvlindu!se pe dusumele cu o femeie n pielea goal. $sta e Rom3nia pentru care ne!am sacrificat noi: #R)(I$N*4 E brbat, e tnr, i! intrat Puterea n snge. Nu se mai poate vindeca acum. s(E1$N4 (rebuie rsturnat, nc un an de domnie si ne ruinea&. $ fcut toate legile dup capul lui si tar abia le mi suport. NIC+,$E4 N!a vrut s asculte de noi. '!a ncon urat cu slugi si conduce tar cu ele. Ne! dat pe mna strinilor. #R)(I$N*4 6a trebui s avem o e%plicatie cu el. "ac nu se ntoarce la ascultare, l doborm. -A2 G R+'E((I4 Niciodat nu se va ntoarce omul sta de la viciile lui. E terminat. Iar ce spui tu, c l doborm, este de a prea tr&iu de fcut. (iranul sta va da ordin $rmatei s trag n plin. 6a umple str&ile de snge. #R)(I$N*4 6om sta n rndul nti. R+'E((I4 Nu mai am puterea asta. $ unge8 'unt prea b3trn si prea obosit ca s mai fac pe eroul. #R)(I$N* <enervat=4 "e fapt, ce vrei: R+'E((I <dup ce si priveste colegii=4 6reau capul lui. NIC+,$E <dup un lung moment de tcere tensionat=4 $r fi un e%emplu. + moarte violent este pe msura unui militar. s(E1$N4 ' moar asa cum -!a ucis si el pe #arbu Catargiu. Cei trei l privesc insistent pe Ion C. #rtianu. $cesta se ndreapt ncet spre fereastr. Priveste afar bradul si ninsoarea. Este un peisa imaculat si crestinesc. *n grup de copii urea& la casele vechi ale $nici. 1emeia le mparte colaci. + slug mtur &pada cu o mtur de nuiele. Pe imaginea acestei miscri brutale, de stergere a urmelor, dar mai ales pe cntecul distorsionat al colindtorilor, se suprapune nceputul scenei urmtoare venite din trecut. Glgie de Parlament. Remember. #ucuresti, . iunie -.0A <alb!negru sau sepia= ,a tribuna $dunrii este primul!ministru #arbu Catargiu. "in sal se aud distinct doar cteva replici. #R)(I$N*4 Cerem dreptul de a fine o adunare popular pe "ealul 1ilaretului. EP*RE$N*4 Nu are oricine dreptul de a tine discursuri n numele natiunii si de a aduna lumea pe pietele publice. Cnd vom fi organi&ati ca $nglia, atunci putem urma e%emplul ei... "I5I(RIE G7IC$4 Nu putem ngdui ntruniri de gloate fr a sti pe cine s apuc la ca& de turburare si de&ordine. "IN$'(I$ #R)(I$N* G -A/ C$($RGI* <vorbind peste rumoarea slii=4 "omnilor, de ce m siliti s v aduc aminte c anul trecut, tot de -- iunie, o adunare de felul acesta s!a tinut pe Cmpul 1ilaretului si cum ea a degenerat. '!a spus c se vine cu buchete n mn. Erau topoare, cutite, sulite, ciomege si chiar pusti. C$R$"$ <pe fondul glgiei din sal=4 Ce facem: Ne d tot planul peste cap. #R)(I$N*4 Gndeste ceva repede. C$R$"$4 5ergem nainte. Ne adunm n ciuda interdictiei. #R)(I$N*4 $nunt!i pe Rosetti si pe Golesti.

C$R$"$4 si dac politia intervine: #rtianu nalt privirea spre primul!ministru #arbu Catargiu. $cesta si ncheie discursul cu celebrele cuvinte premonitorii. C$($RGI*4 Pacea, domnilor, pacea si odihna sunt scparea trii si voi prefera moartea mai nainte de a clca sau a lsa s se calce vreuna din institutiile statului. Primul!ministru coboar de la tribun n huiduielile opo&itiei si n aclamatiile conservatorilor. (rece printre rnduri spre iesire, primind impasibil n urturi sau felicitri n ureche. Iese n curtea 5itropoliei si se opreste, constatnd lipsa trsurii sale. Reconstituirea asasinrii lui #arbu Catargiu 5ai nti pleac de la peron, n grab, trsura lui Carada. n fata usii $dunrii, un deputat i ofer loc lui Catargiu n trsura sa, dar imediat apare col. Nicolae #ibescu, prefectul politiei, care l invit n trsura lui. n cupeu, #arbu Catargiu se asa& n dreapta, iar #ibescu n stnga. Imediat dup punerea n miscare a trsurii, #ibescu si ntinde bratul drept pe dup umerii lui Catargiu. Pe sub clopotnit trece trsura lui Carada. *n individ din planul doi agit o batist, n momentul n care trsura cu Catargiu se apropie de clopotnit, o alt trsur i blochea& o parte a gangului, oblignd!o s ncetineasc. -A0 G Criminalul a stat pe o banc, n partea cealalt a clopotnitei. $lturi erau un preot si un trgovet cu care discuta acesta. Criminalul se ridic n momentul punerii n miscare a trsurii lui #ibescu. +bserv semnul si intr sub clopotnit, ascun&ndu!se n umbr. (rsura intr prin gangul clopotnitei. #ibescu, vesel, i vorbeste lui Catargiu, apoi, n momentul penumbrei din gang, l prinde pe primul ministru de umeri. $sasinul apare din spate, ridic bratul peste acoperisul lsat al cupeului, si de la mic distant trage n capul lui Catargiu. $cesta are un soc corporal, aruncat spre nainte, c&nd apoi pe canapeaua trsurii. Pe msur ce trsura iese la lumin ! caii se sperie, bir arul n!are chip Z, #ibescu ncepe s strige, ridicat n picioare4 >'!a tras de sus8 '!a tras din clopotnit8@ Ctiva oameni din curtea 5itropoliei se reped n gang si pe scrile clopotnitei. $sasinul, arunc pistolul pe os, ocoleste trsura prin stnga si fuge printre copaci tot n stnga, srind si prvlindu!se pe un povrnis pn la un drum unde l asteapt o trsur. Poart un costum tip redingot militar, negru si cu nasturi vi&ibili, o plrie cu boruri largi. Pe msur ce coboar astfel, arunc hainele de pe el. (rsura lui #ibescu se opreste mai os pe "ealul 5itropoliei. $par ca din pmnt agenti ai Politiei crora #ibescu le d ordine rstite. Carada si opreste trsura, sare din ea si se repede la trsura n care &ace, c&ut pe spate, cu ochii deschisi, monoclul c&ut si ptat de snge, primul!ministru #arbu Catargiu. n agitatia din urul lui, Carada se apleac asupra victimei si i duce mna la gt. Este o verificare a pulsului sau o ultim mngiere. Era cel mai mare dusman al lui, dar n fata mortii gesturile devin sacre. Imaginea revine pe chipul lui #ruIanu, la 1lorica. +chii sunt ume&i, n ei se reflect ninsoarea de afar, ntregul pasa al reconstituirii crimei trebuie nsotit de o mu&ic adecvat, dramatica, de prim plan. Este o mu&ic verdianin crescendo, care debutea& n pulsatii grave la iesirea lui Catargiu din cldirea "IN$'(I$ #R$(I$N* G -AL Parlamentului, urc pn la strigt n momentul asasinatului si rmne i&olat numai pe cadenta de ba& n basi la final, pe figura lui #rtianu. Coloana sonor a reconstituirii n off.

Paris, Cabinetul de audiente al mpratului Napoleon III "umitru #rtianu ptrunde n antecamer, unde este ntmpinat de secretarul particular al mpratului. 'ECRE($R <impacientat=4 6 rog s luati loc, domnule #rtianu. ". #R)(I$N*4 Ce s!a ntmplat: 'ECRE($R4 5aiestatea 'a v roag s asteptati. $ intervenit ceva neprev&ut. ". #R)(I$N*4 Ce poat s fie: $sear am verificat datele audientei. $u fost confirmate. 'ECRE($R4 "a, dar a intervenit ceva urgent pe agenda 5a esttii 'ale. Printul )le%ei ?oltsoff, unchiul tarului, cu principesa n!au putut fi refu&ati. ". #R)(I$N*4 #ine, dar am insistat, am cerut s fiu primul pentru a nu e%ista influente asupra ceea ce doresc s pre&int 5a esttii 'ale. '!au fcut cele mai nalte interventii n vederea acestei audiente si constat c este primit un rus naintea mea. 'ECRE($R4 stiu, stiu, dar 5aiestatea 'a a dorit neaprat s!- vad pe print dimineata. ". #R)(I$N*4 (ocmai asta m ngri orea&. Eu nu m oc aici cu destinul trii mele. 'ECRE($R4 $m fcut tot ce mi s!a cerut. $m programat cu mna mea audienta la prima or. Nu putem trece ns peste vointa mpratului. *sile mari ale cabinetului se deschid si apar valetii. "umitru #rtianu se pregteste pentru o confruntare. Prin culoar trece un btrn care abia se mai tine pe picioare, printul ?oltsoff, spri init de braful unei femei superbe a crei toalet strlucitoare luminea& salonul antecamerei. 'ecretarul se apleac plin de respect. #rtianu salut scurt si pseste nfipt spre cuplul princiar rus. "ar n clipa apropierii rmne pironit locului. Principesa ?oltsoff este Elena Ghica8 E,EN$4 'sst, mucles, s nu scoti o vorb8 <Plin de atentie, ctre sotul ei, n ruseste4= "u!te, $le%ei, vin imediat. $,EFEI4 $ud: $i &is ceva, porumbelul meu: E,EN$ <mai la ureche=4 "a, iubitei. Rmn putin n urm. <"up ce l pred valetilor, ctre #rtianu4= nchide gura, c ti se vede omusorul. E rosu. ". #R)(I$N*4 Ce e cu tine aici: E,EN$4 Nu se vede: 7ai, c n!ai timp. I!am spus mpratului. $ acceptat doborrea lui Cu&a. ". #R)(I$N*4 5ultumesc, Elena. $i fost ntotdeauna o mare doamn. E,EN$4 "umitre... l vreau ntreg. ". #R)(I$N*4 Poftim: E,EN$4 Pe Cu&a. l vreau ntreg. Nu v atingeti de viata lui. <'chimb de priviri.= ". #R)(I$N*4 #ine. ti promit, <fi srut mina cu respect.= E,EN$4 7ai, du!te c te asteapt. #rtianu avansea& pe acelasi culoar spre cabinetul lui Napoleon. 6aletii i deschid si el intr. Napoleon este naintea micului de un. Prin cabinetul de audiente vor forfoti valetii, aducnd unul dup altul felurile de mncare. Rom3nul salut ceremonios. Napoleon l tine n picioare. N$P+,E+N <cu gura plin=4 E adevrat c si!a adus metresa n palat: #R)(I$N*4 "in pcate, da, 5aiestatea 6oastr. N$P+,E+N4 Pi si eu o aduc pe a mea aici. Ce v deran ea&:

"IN$'(I$ #R)(I$N* N -AE #R)(I$N*4 'ire, n +rient moravurile sunt m3i aspre n privinta femeilor. N$P+,E+N4 Pi, n!ati spus voi c vreti s v aliniati +ccidentului8: Ce asteptati: #R)(I$N*4 'ire, cultul pentru femeie este o cinste a brbatului. "ar totul trebuie s aib o limit a decentei. Printul nostru petrece noaptea cu metresa n palat, n timp ce doamna trii doarme alturi cu copiii. N$P+,E+N4 5da, nu e prea frumos. "ar nu schimbi un print ales pentru asta. #R)(I$N*4 'ire, de!ar fi numai asta poate c am nchide ochii. "ar printul Cu&a a &drobit puterea Parlamentului, a umilit Custitia, a blocat guvernul. lertati!m, 'ire, dar se comport ca un dictator. N$P+,E+N4 $m acceptat lovitura lui de stat pentru c voiam s am n Rom3nia o singur voce, o singur autoritate cu care s vorbesc. ,a voi vorbeste toat lumea. Nu mai nteleg nimic. $cum mi cereti s accept nlturarea lui pentru ca s puneti haosul la loc. #R;(I$N*4 Nicidecum, 'ire. 6rem s punem n actiune regimul constitutional. N$P+,E+N <apmpiindu!sedefata5#rtianu, soptit=4 $u&i, "mitri, am eu asa o fat de cretin: (u cre&i c eu m!am fcut din presedinte de republic mprat pentru regimul parlamentar: #R)(I$N* <la fel[4 Cred c v!ati fcut eliberatorul natiunilor, indiferent de presedinte sau mprat. N$P+,E+N <revenit=4 Pe cine alegeti: #R)(I$N*4 $steptm alegerea 5a esttii 6oastre. Pentru asta sunt aici. n spatele lor, un valet cade fulgerat si scap o tav din mn. Ceilalti se apleac asupra lui. *nul ridic privirea spre mprat. Cel c&ut are spume la gur. 6$,E(4 +trav8 -BD G N$P+,E+N4 'chimbati mncarea. + s iau doar un ou cu msline. <Revenit4= Ce spuneam: $h, da, pe cine alegeti: #R)(I$N*4 Nu ne!am hotrt. N$P+,E+N4 6oi rom3nii sunteti o enigm pentru mine. Cereti cderea unui print fr s stiti pe cine puneti n loc. 'coateti usa de la cas fr s v gnditi ce puneti n loc. Ce fel de politic e asta: #R)(I$N* <dur=4 Politica altora, 'ire. 'untem nevoiti mereu s facem politica altora. Niciodat nu am putut alege politica noastr. 5ereu au fost interese superioare, interese europene, interese regionale. Cnd rom3nii au vrut ceva, li s!a cerut n schimb n&ecit, li s!a conditionat fiecare pas, fiecare miscare. $cum vrem noi un principe strin. E deci&ia noastr. N$P+,E+N <dup o usoar e&itare, amn rspunsul ar!tnd spre valetul care este trtt acum afar=4 E al treilea atentat pe luna asta. $m obosit. *neori m ntreb dac merit s faci un bine natiunilor. <Pau&=. 5ergi n $nglia. ' fie si ei de acord. Conacul 1lorica, dimineata de Crciun. $poi seara #rbatii pleac la vntoare. $u cini, gonasi si pusti engle&esti. "oar c vntoarea se va face din snii. In curtea conacului tiganii pregtesc echipa ele. Rochit l sftuieste pe #u&atu. R+C7It)4 6e&i c stpnuI e cam suprat. Poate ntoarce flinta spre tine si scap si io de o belea. Ia un cep de butoi cu tine. "ac ti d vreo gaur, o astupi s nu rcesti. #*9$(*4 N!ai gri . Gloantele stpnului sunt la mine.

R+C7It)4 Pi ce!ai pus n pusc: #*9$(*4 Pocnitorile de la brad. R+C7It)4 )uleo, te haleste dac te afl. Prietenii sunt nveliti cu pturi. Gonasii urc pe tlpile din spate si sniile pleac nsotite de ciini. n urma lor, $nica aerises! "IN$'(I$ #R;(I$N* N -Bte, schimb asternuturi, car perne n conac. 5ica 1lorica tuseste. Pia este agitat, trece de la un copil la altul, l nfsea& pe Ionel. 'abina mnnc pe scunel la mas, urcat pe crti. E murdar toat la gur. ,a usa conacului, $nica o grbeste pe Ileana cu asternuturi noi. Ileana se opreste n prag. Nu vrea s treac mai departe. $NIC$4 7aide, fat, adu o dat asternuturile alea. I,E$N$4 Eu nu intru. Copiii ei au boal. $nica rmne o clip surprins. Ia o nuia de mtur si ncepe s!o loveasc. Ileana primeste totul fr s se clatine. Cnd $nica se opreste gfind, Ileana, cu fata plesnit, nsngerat, dar cu ochii nespus de aprinsi n mndrie las s!i scape asternuturile pe os si pleac. "inspre pdure se aude cucuveaua. 9iua, cu totul neasteptat. Ion #rtianu o aude si el, adnc n pdure, mpreun cu #u&atu, pseste atent prin &pada afinat. 'cena de vntoare aduce prietenii unul lng altul n cutarea aceluiasi vnat4 un urs. Pericolul i paste dup fiecare copac mai gros. Gesturile lui #u&atu amintesc c #rtianu nu are gloante adevrate pe teava. tiganul ! da. ntreaga scen este o mimare a vinarii si uciderii lui Cu&a. Nu gsesc e%agerat ca lui #rtianu s!i apar figura din tinerete a domnitorului n diferite locuri din pdure. Enervat, el poate trage. Cu&a apare din nou ri&nd. 'eara, la conac, Pia o veghea& pe 1lorica. $ atipit putin. 'e tre&este speriat la strigtul cucuvelei. 'e ridic si vine s ncerce febra copilei. 1lorica e rece. $ murit. *n strigt animalic tre&este spaima slugilor din curte. $nica vine ntr!un suflet. 'trigtul animalic se repet. 'abina si Ionel n cealalt camer se tre&esc. Plng. 'niile se ntorc vesele. N!au mpuscat nimic. Coboar, si scutur &pada de pe haine, tropie. Intr la fel de veseli n cas, pn ce observ luminrile si aud o rug. Preotul din sat este la cptiul 1loric3i. #rtianu se repede. Rmne mpietrit cu pusca n mn, privind chipul alb, angelic al fetitei. 1uge n cealalt -BA G camer, unde Pia st c&ut n genunchi lng pat si!si mbrtisea& copiii. 'abina, inocent, se oac n prul mamei. E%act n acest moment se aude din nou cucuveaua. Pia si de&vluie brusc fata desfigurat de durere. "e data asta este ur si fort n privirile ei. 'e repede la Ion s!i smulg pusca de vntoare. #rbatul se opune. 'e lupt. Pia alearg la ceilalti trei si smulge din mna lui Rosetti arma acestuia. Iese n prag si de acolo trage spre pdure mai multe focuri. PI$ <urlnd=4 N!am s te las s!mi iei copiii8... N!am s te laaas8... n salonul mare #rtianu vine n fata celor trei prieteni, i priveste mpietrit de durere. stefan a lsat capul n piept si strnge din ochi. Nicolae priveste tavanul, ca spre un cer nemilos. "oar Rosetti se uit fi% n ochii lui #rtianu. R+'E((I4 Ne!a pedepsit "umne&eu pentru gndul cel ru. Conacul 1lorica, dimineata ,a poalele dealului care pleac din spatele casei sunt adunati rude si prieteni n doliu. 'tau n nemiscare si privesc spre deal. Ion C. #rtianu urc dealul singur cu trupul fetitei

nfsat rt giulgiu. #R)(I$N*4... si cnd ai s a ungi la malul rului, fata mea, ai s ntlnesti o corabie. ' nu!ti fie fric s te urci. (e asteapt. "e cum pui piciorul pe lemnul ei, corabia va pluti pe deasupra apei si te va duce spre trmul povestilor, unde st 9na!&nelor si Criasa albinelor. Ele te vor mbrtisa si te vor primi cu bucurie, fata mea, si!ti vor arta nestemate si iepurasi de catifea. $ uns pe culmea dealului, #u&atu, care l astepta acolo, i ntinde casmaua. Ion las micul trup n &pad si ia casmaua de "IN$'(I$ #R)(I$N* N -BB la tigan. #u&atu coboar ncet spre cei ce asteapt n tcere os. (atl ncepe s sape. #R)(I$N*4 .. .si iepurasul o s te ia de mnut si o s!ti spun4>7ai s ne ucm8@ (u o s te ase&i n iarb, atent s nu!ti murdresti rochita. ,a oaca voastr va veni si ursuletul 5artinic, plin de miere la botic. $poi soricelul Niculut o s aduc nuci s le dati de!a rostogolul. ' lasi fluturasul acela albastru s se ase&e pe umrul tu. $ obosit, srcutul... Conacul 1lorica, seara n salon sunt $na Racovit <"avila=, 5ria Rosetti si Pia #rtianu. (oate mbrcate n haine cernite. 1iecare si tine n brate propriul copil. si!- privesc, pe msur ce camera se roteste printre ele cu lentoare. $na are fat <Elena, scutece ro&=, iar 5ria are biat <scutece albastre=. Pia este cu Ionel n brate pe care l priveste straniu. PI$ <la nceput cu ochii la copil, apoi ridicati spre celelalte femei=4 E numai vina mea. (oat familia mea a murit de asta. Rul e n sngele meu. 5)RI$4 + s triasc. 1iul tu va fi mai tare dect tatl. $N$4 + s o ia pe Elena mea de nevast. PI$ <si desface blu&a si vrea sa!i dea s sug, dar e&ita=4 5i!e fric. Prietenele o privesc cu ntelegere. 5ria Rosetti si las copilul alturi, se deschide la blu&, l ia pe Ionel si ncepe s!i dea s sug. $na las si ea fetita si face acelasi gest. n secventa de final a episodului, Ionel este trecut pe la snii celor trei femei, deci inclusiv Pia. Pe fondul mu&ical al unei scene rare de maternitate ! adevrat n realitatea familiei #rtianu ! viitorul creator al statului modern rom3n este menit ca de trei ursitoare, n -B2 G coloana sonor se aud soaptele lor ! >si s fii vitea& si sa fii bun. si s dai lumin si putere poporului tu. ' te p&easc "umne&eu de glont si s te apere de pumnal. si s nu pui rutatea la inim, s3!ti fii sufletul curat@ ! , pe msur ce Ionel este trecut de la un sn la altul. EPI'+"*, 2 #ucuresti. 6ara anului -.0/ ntr!o cas din #ucuresti <interior al sediului viitorului PN,= se adun membri conspiratiei cunoscute n istorie drept >5onstruoasa coalitie@. Ion si "umitru #rtianu, precum si C. $. Ro!setti s!au ase&at n urul mesei si asteapt sosirea repre&entantilor Partidului Conservator. I+N #R)(I$N*4 "ac si conservatorii s!au hotrt s accepte aceast ntlnire nseamn c le!a a uns si lor cutitul la os. +ricum, nu credeam c vom a unge vreodat s stm la aceeasi mas cu inamicii nostri cei mai ri. ". #R)(I$N*4 (e gndesti unde a a uns tara: Ce am visat noi si ce s!a ales de visele noastre: R+'E((I4 Poate c noi am cre&ut prea mult c putem construi aici o democratie ca n

$nglia. Ce ne!o lipsi s o putem face: Ploile: Ceata londone&: Ce ne!o lipsi: I+N4 (rei secole de imperiu. "up aia ne puteam permite s fim generosi. "ar eu n!as spune c nregistrm un esec. ,ucrurile mai pot fi schimbate. Cu&a a fost de la nceput o solutie provi&orie. Greseala noastr este c nu ne!am gndit la nlocuitorul lui de a doua &i dup ce -!am ales. "*5I(R*4 si eu cred acum, udecind la rece, c statul nostru s!a creat. 6 rog s m credeti c nu vreau s mai umblu prin capitalele europene si s m plng, s cer a utor si s ndatore& si mai mult tara. $ unge. "e data asta trebuie s facem noi ceva aici. -B0 N R+'E((I4 Eu rmn la prerea c ne trebuie republic. Este singura care ne poate oferi institutii democratice. I+N4 Ne ntoarcem de unde am plecat, Rosetti. E prea devreme. $poi, ce problem avem noi n fat ast&i: ' inventm institutii noi: ' construim din nimic un Parlament: Nu. Noi trebuie s dm un om la o parte. E cel mai usor lucru de fcut. $ doua &i toate institutiile pot functiona normal. "*5I(R*4 "e aceea n!as vrea ca n toat aceast actiune s punem n pericol viata lui Cu&a. Ne leag de el revolutia, e%ilul, *nirea. ' nu fim cini. Nu se poate construi o tar pe crim ntre frati. R+'E((I4 ti dau dou e%emple4 Cain a construit o lume din crima lui. n >5iorita@ lui $lecsandri tara noastr tocmai asa s!a nscut. 'tm pe crima asta dintotdeauna. I+NM si eu e%clud asasinatul. Nu e nevoie. Cu&a si!a fcut dusmani peste tot. tranii -!au prsit dup ce a dat legea rural. Pe ?oglniceanu -!a ndeprtat el singur. Gnditi!v ce ne!am fi fcut dac 5ihalache era si acum prim!ministru. $ mai rmas $rmata. "ar si aici relatia lui cu 5ria +brenovici a nceput s produc rumoare. "*5I(R*4 1emeia asta l nghite. Eu nu!mi e%plic8 E%ist brbati care cuceresc femeile cu usurinta cu care beau eu un pahar de ap. 'unt puternici, virili, dominatori. si, dintr!o dat, apare una anume, nici prea frumoas, nici prea desteapt, si face crp3 din el. 6oi ntelegeti ceva: I+N4 I!a fcut doi fii. R+'E((I4 1oarte bine. si nc &ece s!i fac. Numai c domnitorul vrea acum s!i declare mostenitori si s!i aduc pe tron. 6 uitati la mine c cer republic: "*5I(R*4 Cu&a nu este un despot. Cred c toat povestea asta cu copiii este un &von. +ricum, el nu mai poate rmne pe tron. I+N4 $vem nevoie de o actiune n $rmat. "e locul sta mi!e cel mai fric. Cu&a e unul de!al lor. "IN$'(I$ #R)(I$N* G -BL R+'E((I4 i de&onorea&. $m informatii din interior. 'e simt de&onorati de modul lui de viat. Circul de a &vonul c umbl travestit noaptea prin oras. I+N4 i surprinde pe functionarii corupti. R+'E((I4 Pe dracuI8 'e duce la curve. "*5I(R*4 E%agere&i. Ce a fcut el n sase ani n!ar fi reusit nici unul dintre noi. $ luat totul asupra lui. Nu cred c vreun alt domnitor si!ar fi riscat cariera politic si sntatea pentru o reform ca asta. C n!a fcut totul bine, asta e altceva. 6om repara noi. Intr Carada. C$R$"$4 'unt trei. ,ascr Catargiu, Costache Epureanu si "imitrie Ghica. I+N4 Ce mandat au:

C$R$"$4 Partida Conservatoare. I+N4 E bine. Pofteste!i nuntru. "up cteva momente, intr cei trei lideri conservatori si rmn n picioare. 1ostii inamici se privesc un timp asa. EP*RE$N* <ctre Ion=4 "omnule #rtianu, ntelegi c nu ne putem da mna la aceast ntlnire. I+N #R)(I$N*4 6 nteleg, domnule Epureanu. si eu cred c oameni care se dispretuiesc nu se pot mbrtisa peste noapte, chiar si n fata unui mare pericol. Consider ns c aceast noapte a sosit. Important este ca mine s putem face si gestul de negndit pn acum. EP*RE$N*4 Este si motivul pentru care am acceptat aceast ntlnire... misterioas. Pe domnul Ghica l cunoasteti. "omnul ,ascr Catargiu este din 5oldova. I+N #R)(I$N*4 Ce ciudat este ca oameni ai aceluiasi Parlament s trebuiasc s fie pre&entati astfel. Ne stim prea bine, domnilor. 'untem rom3ni. Ne!a nstrinat politica. EP*RE$N*4 Regretabil, dar practic. -B. G I+N #R)(I$N*4 6 rog s luati loc. 'e asa& de o parte si de alta a mesei. Epureanu priveste peretii cu picturi de $man. ,ascr Catargiu este la mi loc si pare cel desemnat s poarte tratativele. ,. C$($RGI*4 "omnilor, ne aflm n fata unui act de responsabilitate. "incolo de animo&ittile dintre noi, tara trebuie salvat. "*5I(R*4 6 aprobm, dar despre ce tar vorbiti: Conservatorii se privesc nedumeriti. ,ascr Catargiu chiar se uit insistent la Epureanu. EP*RE$N*4 Nu v nteleg. "*5I(R*4 Ce tar: Rom3nia sau Principatele... $dic, vreau s spun, recunoasteti *nirea Principatelor: ,. C$($RGI* <dup ce a schimbat din nou cu ceilalti priviri uluite=4 #inenteles c recunoastem Rom3nia8 Ce vorb e asta: R+'E((I4 Noi am au&it c... ,. C$($RGI*4 "umneavoastr, ca &iarist, domnule Ro!setti, ar trebui s stiti c n politic nu trebuie s te iei dup ce scrie n ga&ete. G7IC$4 (u asa ai stiut, Ioane, c noi nu recunoastem *nirea: I+N4 ntr!adevr, ne!am purtat ca niste strini. "omnule Catargiu, pentru c este momentul adevrului, as vrea s au&iti din gura mea, privindu!v n ochi, c nu suntem amestecati n asasinarea vrului dv. Eram pregtiti s!- combatem, s!i provocm cderea, dar nu crima. ,. C$($RGI*4 Cred c era o declaratie necesar. 5 bucur, pentru sufletul lui #arbu, c nu stau la mas acum cu asasinii lui. "*5I(R*4 6inovatul este omul care ne adun acum la aceeasi mas. Nu vi se pare straniu: "IN$'(I$ #R)(I$N* N -BE EP*RE$N*4 Pentru noi nu e%ist dubiu c acest domnitor improvi&at, c acest colonel cu aere de principe dinastic trebuie s cad. Nu, nu am spus bine... (rebuie ndeprtat. Cu&a nu poate cdea de undeva de unde nu este. I+N4 ' spunem c sunteti putin cam aspru, domnule Epureanu. Cu&a a fost pus de noi. G7IC$4 Cu rscoala la us. "e!aia ne paste acum de&astrul.

R+'E((I4 ' nu trecem acum la reprosuri, domnilor. Riscm s ducem la esec aceast ntlnire. 6 propun s ne concentrm asupra problemelor de fond. Eu nu voi ridica un ca& al Republicii. ,. C$($RGI*4 #ine faceti. Este o absurditate. Nou ne trebuie o linie dinastic foarte clar, si mai ales, puternic. "in acest motiv v ntrebm dac aveti un candidat. "*5I(R*4 Noi am fcut de a demersurile la Curtea 1rantei. 5ine voi pleca la ,ondra pentru recomandri. 1undamental este ca miscarea noastr s nu strneasc o interventie militar n Rom3nia. Pentru asta avem nevoie de garantii din partea celor dou imperii. ,. C$($RGI*4 Noi vom actiona la Constantinopol. In ma%imum douspre&ece &ile veti avea un rspuns. 6om pune toat fort noastr de convingere la urechea 'ultanului. "ati! mi voie ns s am unele re&erve asupra deci&iilor Parisului. "in informatiile noastre, Napoleon vrea s ne dea $ustriei. I+N4 n fapt, n!ar trebui s v mire. "umneavoastr ati cerut nc din -./E o ocupatie austriac menit s ne civili&e&e si s ne construiasc o societate modern. 'tatul rom3n urma peste un secol. ,. C$($RGI*4 $sa este. Noi am fost ntotdeauna de prerea c trebuie s construim mai nti o societate si apoi un stat. '!a ntmplat invers si greseala nu a ntr&iat s se vad4 la mai putin de un an de la *nire, $rmata a fost nevoit s trag n popor. "up cinci ani, domnitorul pus la repe&eal pe tron a dat o lovitur de stat si ne!a trimis la plimbare. G7IC$4 si pe noi si pe voi. -2D N "*5I(R*4 Nu avem dreptul s cautionm viitorul trii. $ fost singurul drum de ales. EP*RE$N*4 6!ati fcut o socoteal, domnilor liberali, cte guverne a cunoscut Rom3nia n sase ani: 6 rspund tot eu4 dou&eci si cinci8 6i se pare un stat cu o constructie sntoas: I+N4 6!ati gndit cte boli face un copil pn la maturitate: *neori nu re&ist si moare. Copilul nostru este nc n viat si trebuie crescut mai departe. Rudele s!ar putea s nu se nteleag asupra felului cum este crescut, asupra educatiei lui si a drumului su n viat. "ar, ca rude, nu au voie s!- opreasc din crestere. Rom3nia este acum pe mna noastr. Ce facem: ,. C$($RGI*4 1acem ceea ce ne dictea& constiinta de rom3ni. $dic facem ceea ce nu am fcut n -./E. Ne unim. Greseala noastr atunci, domnilor, a fost c am unit dou teritorii, dar nu am unit si oamenii. + putem face acum. I+N4 Este vestea cea mai bun pe care o aud de la moartea fetitei mele. G7IC$4 N!am apucat s!ti transmit condoleantele mele. Citi ani avea: I+N4 Patru ani. R+'E((I4 si eu sunt bucuros s aud aceast declaratie venit din partea unui partid care nu a ncetat s pun piedici grele unittii rom3nilor. Este o dovad c acceptati interesul national: ,. C$($RGI*4 ,!am acceptat ntotdeauna. Numai c noi l vedem altfel. Recunosc acum c el nu poate fi dect unul. $celasi v&ut si de dumneavoastr. "ar noi credem ca la el se poate a unge prin inteligent, nu prin fort. R+'E((I <iritat=4 $dic, numai aristocratia are privilegiul inteligentei: Noi suntem prosti... $sta insinuati. ,. C$($RGI* <dur=4 Idealul national nu este o permanent revolutie. "*5I(R*4 "omnilor, v rog s v opriti aici. 'chimburile de replici se dau n

Parlament. 'unteti nedrept, domnule Ca!targiu. Noi n!am fcut revolutii mpotriva poporului rom3n sau !t "IN$'(I$ #R;(I$N* N -2mpotriva statului. Ne!am luptat cu ncptnarea dumneavoastr. EP*RE$N*4 si uite unde am a uns8 I+N4 $m a uns acolo unde avem obligatia s fim ca oameni politici responsabili. $m a uns n fata unei cri&e pe care trebuie s!o re&olvm. Pentru asta am ales cariera politic. $sta e meseria noastr. G7IC$4 $i dreptate. I+N4 "ac vom continua s ne sfsiem, vor veni altii si ne vor face istoria. +ri, ceea ce s! a ntmplat ntre partidele noastre, toat aceast lupt de ani, este istorie. si este fcut de noi. ,. C$($RGI*4 'unt pregtit s accept aceast te&. 6 propun ca, de data asta, s facem o istorie ceva mai bun. Cum rmne cu $ustria: "*5I(R*4 Napoleon a oferit Rom3nia n schimbul 6enetiei, mpratul 1rantei a fost convins s renunte la acest proiect. ,. C$($RGI*4 Cum va reactiona la detronarea lui Cu&a: $u fost destul de apropiati. I+N4 "up ce chiar el ne!a ndemnat la politica faptului mplinit, nu vd s se supere tocmai acum pe ea. l dm os pe Cu&a. 6om constitui o locotenent domneasc si un guvern de coalitie. 6reau s stiu acum dac sunteti hotrti s urmati acest program. EP*RE$N*4 1r e&itare. I+N4 $tunci cer ca domnul Catargiu s fac parte din locotenenta domneasc. 6eti da napoi, domnule: ,. C$($RGI*4 Nu. 'unt pregtit s!mi asum rspunderea. Inclusiv dac dm gres. "ar vreau s stiu cine este omul dumneavoastr n locotenenta domneasc. "oresc s cunosc alturi de cine voi sta. I+N <dup ce si priveste colegii si primeste aprobarea mut a acestora=4 Generalul Nicolae Golescu. -2A N ,. C$($RGI*4 "e acord si m simt onorat. Cine va fi a treia persoan din locotenent: R+'E((I4 Ne!am gndit c cel mai bine ar fi s alegem un om din $rmat. $supra numelui va trebui s convenim. EP*RE$N*4 Nu voi rosti un nume acum, dar v sftuiesc s fiti foarte prudenti. si noi avem oameni n $rmat, ns nu!i putem obliga s!si calce onoarea. I+N4 $sa este. si noi vom fi foarte circumspecti. "*5I(R*4 nteleg c pot duce mesa ul acestei ntelegeri la ,ondra si Paris: ,. C$($RGI* <dup consultri[4 "a, l puteti duce. G7IC$4 $ rmas un lucru esential de convenit4 numele printului strin. "*5I(R*4 Printul Cerome Napoleon ar fi... EP*RE$N*4 Nici s nu v gnditi8 Nici $nglia, nici (urcia n!ar accepta un Napoleon la Gurile "unrii. R+'E((I4 Contele de 1landra. ,. C$($RGI*4 ,a el ne!am gndit si noi. "ar aveti acceptul lui: "*5I(R*4 6oi telegrafia de la ,ondra acordul $ltetei 'ale. EP*RE$N*4 $r mai fi ceva. Nu dorim snge. "esi pentru noi Cu&a este un impostor, s!a

aflat totusi pe tronul trii. (ronul rmne si nu trebuie ptat cu snge. Iar $rmata nu trebuie provocat. I+N4 Cu&a ne!a fost prieten la toti cei pe care i aveti n fat. Ne!a fost si ne este mai departe prieten. Noi vom da os domnitorul. R+'E((I4 Cum vedeti detronarea: ,. C$($RGI*4 7aideti, domnule Rosetti, s nu ne facem chine&i8 Cine dintre noi doi se pricepe la comploturi si rsturnri: 'per c nu aveti pudoarea s negati aceast caritate. "IN$'(I$ #R;(I$N* G -2B R+'E((I <dup consultri=4 #ine, domnilor, voi face eu aceast treab murdar. #ucuresti. Resedinta lui C. ,ibrecht Casa pe care si!a construit!o secretarul lui Cu&a si membru de ba& al camarilei a fost transformat n sediu al servicului su de informatii. ,ibrecht este un tip dispretuitor, periculos si sigur pe el. $re toate trsturile sefului fr scrupule al unui serviciu de informatii. $re un cabinet unde si primeste informatorii si victimele santa ului. Pe ambii pereti se nalt o bibliotec n care se ascund multe secrete. ,a nceput, ,ibrecht este cu $l. #eldi!man, prefectul Politiei. ,I#REC7(4 $m primit informatiuni precise asupra radicalilor. Pregtesc lovitura. $tacul se va da aici, la #ucuresti, n absenta domnitorului. #E,"I5$N4 $sta nseamn c au renuntat la asasinat. Pe de o parte, este bine c 5ria 'a este plecat la bi n strintate. Pe de alt parte, era bine s fie aici. ,e va fi usor s produc revolta si s bloche&e pe 5ria 'a n strintate. ,I#REC7(4 Ei numesc asta >o solutie elegant@. #inenteles, dac reuseste.6a trebui s facem tot posibilul s nu reuseasc. 5ai ales c nu vor folosi trani. #rtienii sunt suficient de ntelepti s nu mai miste gloatele. $sta le limitea& spatiul de manevr si ne a ut s!i i&olm. #E,"I5$N4 Cti cre&i c vor ridica: ,I#REC7(4 $mnuntul sta nc nu!- am pentru c nici ei nu au nceput alarmarea agentilor. $m ptruns pe structura lor de informatiuni si voi afla imediat ce pun la cale. $ctivitatea masonic a sc&ut n ultimul timp, dar au pstrat structurile ei de comunicatii. Nu cred c vor misca mai mult de dou, ma%im trei mii de oameni. "ar foarte disciplinati si bine narmati. #E,"I5$N4 Politia nu are suficienti oameni s le fac fat. $r fi nevoie iar de $rmat. Putem conta pe gen. 1lorescu: -22 N ,I#REC7(4 "a, tocmai am vorbit asear cu el. #E,"I5$N4 ti dai seama c va fi baie de snge. +dat deschis focul, nu mai poate fi oprit. Iar 1lorescu are tendinte filoruse. $tt ne!ar trebui, s ia $rmata puterea si s!o dea pe mna unui principe rus. Nu gsesti c e prea riscant: ,I#REC7(4 #a da si de asta m frmnt nc de asear. <Pau&= $r mai fi si o alt solutie. + solutie care s dea peste cap revolutia lor si s!i fac inofensivi pe radicali. #E,"I5$N4 Care: ,I#REC7(4 ' dm noi lovitura naintea lor. #E,"I5$N <nelmurit=4 Cum adic s!o dm noi: ti dai seama ce spui: ,I#REC7(4 "rag $lecule, fi!ai pus vreodat ntrebarea ce este n realitate o lovitur de stat: Este o actiune de fort dat din interiorul aparatului de conducere. $dic ce am fcut noi anul trecut. ?oglniceanu a suspendat Parlamentul, iar domnitorul a preluat toate

functiile statului. #E,"I5$N4 #ine, dar ce spui tu nu se mai potriveste acum8 $vem puterea. "omnitorul guvernea& si nu vd ce rost ar avea s mai dea o lovitur n interiorul starului pe care l conduce. ,I#REC7(4 ,ovitura o dm noi, nu el. Inamicul este infiltrat n structurile statului. ,e descoperim si le anihilm nainte s devin periculoase. Pentru asta am nevoie de foarte putin4 $rmata n alarm, Politia pe po&itii n #ucuresti si un grup de agenti bine instruiti care s fac arestrile. $lti agenti vor provoca tulburrile n strad, n felul sta tinem sub control toat miscarea. #E,"I5$N4 nteleg, n felul sta mpiedici si vrsarea de snge. ,I#REC7(4 Eh, un pic de snge nu stric niciodat acolo, la o revolutie. (rebuie bine cntrit. n astfel de momente e bine s stii s profiti. Cele mai multe lovituri de stat sunt prile uri pentru lichidarea adversarilor politici. #E,"I5$N4 ' nteleg de aici c vrei s!i elimini pe #rtieni: E o prostie, ti urci tara n cap. "IN$'(I$ #R)(I$N* J -2/ ,I#REC7(4 Nu si dac art trii toate dedesubturile conspiratiei lor, felul cum se alia& cu masoneria pgn si cum pregtesc o republic socialist aici, n Rom3nia. #E,"I5$N4 (u stii bine c nu este adevrat. ,I#REC7(4 Important nu este adevrul, important este ce cred oamenii. $ spus!o 5achiavelli. Eu le voi arta ce s cread. #E,"I5$N4 Prin ce mi loace: ,I#REC7(4 $m dosare. #E,"I5$N4 Niste hrtii fr valoare, brfe si r&bunri de igodii balcanice. ,I#REC7(4 'unt destui trdtori n rndul radicalilor care s confirme. 6enind din mi locul lor, lumea o s!i cread. "e altfel, numrul celor cercetati va fi minim4 Ion #rtianu, C. $. Ro!setti si Carada. $m nevoie de tine s!mi gsesti o cas sigur n #ucuresti unde s!i pot ancheta. Restul fac eu. #E,"I5$N <spre plecare=4 + vei avea. $stept un semn ca s!mi organi&e& agentii. ,I#REC7( <l opreste n prag=4 $lecule, esti convins c nu pot risca nimic8 i voi supune la tortur. "ac re&ist, i voi lichida. #E,"I5$N4 Ne asteapt iadul, ,ibrecht. 5ai nti cel de aici, de pe pmnt. $poi cel de sub pmnt. ,I#REC7(4 Iadul ne asteapt oricum dac nu!i eliminm pe #rtieni definitiv din viata politic a trii. $u fcut pactul cu diavolul. Noi l desfacem. ,a iesirea lui $le%andru #eldiman, si face aparitia un aghiotant al lui ,ibrecht. Poart redingota tipic a agentului de politie pari&ian. Rmne n ncpere doar pentru o replic. ,I#REC7( <artndpe urma lui #eldiman=4 +scilea&. ' nu!- scapi din ochi. $G7I+($N(4 Preabine, domnule "irector. ,I#REC7(4 ' nu fiu deran at. $G7I+($N(4 $m nteles. -20 J Imediat ce aghiotantul iese, ,ibrecht se duce ntr!o &on a bibliotecii si deschide o us n &idul de crti. Priveste spre ntuneric si vorbeste unui persona care nc nu se vede4 >Puteti intra@. "in acel ntuneric apare ncet figura, apoi ntreaga siluet a unui brbat. Este (eodor #rtianu. naintea& timid, privind speriat prin cabinetul lui ,ibrecht. $cesta se poart foarte politicos.

,I#REC7(4 Poftiti, domnule #rtianu. mi pare ru c a trebuit s va tin n ntuneric, dar am fcut!o pentru protectia dumneavoastr. stiu c sunteti un cettean onorabil al societtii noastre si sub nici o form nu doresc s fiti e%pus cumva. (E+"+R4 "a, sigur, dar tot n!am nteles de ce am fost invitat aici. ,I#REC7(4 Pentru o afacere, <l invita s ia loc pe fotoliul din fata biroului.= (E+"+R4 + afacere: ,I#REC7(4 + chestiune de cherestea. (E+"+R <derutat=4 #ine, dar eu nu negustoresc asa ceva8 Cumpr de la cherestegii, ca toat lumea. ,I#REC7(4 6edeti, domnule #rtianu, stiti foarte bine c sunt "irectorul general al Postelor si (elegrafului... "oriti o cafea, o dulceat: (E+"+R4 Nu, multumesc, sunt nainte de prn&. ,I#REC7(4 n calitate de director am rspunderea pentru rspndirea telegrafului n tar. 5ria 'a 6od mi!a ordonat personal s de&volt telegraful pn n captul trii. ' trimit s aduc prn&ul de la restaurant: (E+"+R4 Nu, multumesc. Iau masa la mine acas. Este un obicei la care nu renunt. ,I#REC7(4 6 invidie&, n munca mea de &i cu &i problemele sunt att de grele si timpul este att de msurat, c nu reusesc mereu s mnnc. $poi, nu dorm noptile. stiu c m e%pun unui efort supraomenesc, dar dac nu fac eu munca asta, cine s!o fac: (E+"+R4 'e spune c dormiti iepureste. "IN$'(I$ #R;(I$N* G -2L ,I#REC7( < ucnd oboseala=4 $sa este. tara are nevoie de oameni destepti, domnule #rtianu. si eu, cu tot devotamentul pe care l dau trii, muncesc aici pentru propsirea ei. Nu e usor. Ni se pun tot felul de piedici. #unoar, n politic... 6or s &guduie temeliile statului, s strice traditia tnrului nostru stat. (E+"+R4 "e ar fi mai putini golani n politic... ,I#REC7(4 $sa este, asa este, ct dreptate aveti8 $u lsat pe niste indivi&i s ameteasc oamenii, s!i ndeprte&e de la obiceiurile vechi. (E+"+R4 6orbeati de cherestea... ,I#REC7(4 "e cherestea: $h, da, aveti dreptate. "e fapt, ar fi vorba de pari. (elegraful se pune pe srm, iar srma se pune n pari. Eh, eu parii stia trebuie s!i iau de undeva. (E+"+R4 "omnule ,ibrecht, mrturisesc c tot nu nteleg ce doriti de la mine. <'e uit la ceas= "up amia& trebuie s plec la mosie. ,I#REC7(4 Pi vedeti, tocmai asta este. "umneavoastr, domnule #rtianu, sunteti o personalitate a vietii noastre politice. "ar ar trebui s fiti si al vietii economice. Nu!i asa, ne e%tindem acum, ne de&voltm. Cine vreti s pun mna pe economia trii: Golanii: (E+"+R4 Eu am combtut permanent aceste moravuri. $verile si negotul nu au voie s cad pe mna samsarilor. 'e risipeste tara. ,I#REC7( <secretos, aplecndu!se peste birou=4 ' stiti c eu am fost mpotriva legii rurale. "a, v mrturisesc cu oarecare team. 6 cunosc ca un om e%trem de serios, ba& a societtii noastre. "a, am fost mpotriv si i!am spus 5riei 'ale4 >Nu faci bine, 5ria (a, c lovesti n boieri@. (E+"+R4 $ fost un gest de nebunie. Recoltele sunt ne!strnse, tranii nu mai ascult... ,I#REC7( <aprobndu!- din pleoape=4 stiu, stiu, credeti c nu stiu, dar ?oglniceanu... "omnule #rtianu, s nu ne mai ascundem... *n revolutionar8 -2. N

(E+"+R4 $ adus aici ideile lui Proudhon. Nu se poate asa ceva. ,I#REC7(4 Eu chiar m!am mirat c o familie att de respectabila ca a dumneavoastr s!a putut asocia cu acest ?ogl!niceanu. Nu se poate asa ceva, aveti dreptate. 1ratele dumneavoastr, domnul Ion #rtianu, alturi de niste socialisti8 )stia vor s rstoarne lumea. (E+"+R <oftnd=4 ' stiti c i!am reprosat ntotdeauna aceste apropieri. Este ncptnat si risipitor. Ct a fost n e%il am fost nevoit s lupt cu cimcmia ca s salve& mosiile. Pierdem tot din cau&a nebuniei steia cu revolutia. ,I#REC7( <misterios=4 $cum, s v spun ceva, c tot ati atins acest punct dureros. Nu este vinovat $scultati!m pe mine. "l. Ion #rtianu a intrat ntr!un antura pari&ian care -!a ametit. "ar el este n sufletul lui un patriot. Parisul mbolnveste multe constiinte. (E+"+R4 "omnule, la Paris am fost si eu. "ar n!am intrat n cluburile carbonarilor, domnule8 Cum s te cobori tu, boier rom3n, la subsolul societtii si s te aduni cu demagogii: ,I#REC7(4 6egheati asupra lui8 6 rog8 Nu!i lsati s!-,, strice. $vem aici mare nevoie de el. <Caut, prin acte, din nou misterios.= stiti c umbl conspiratorii s!- atrag ntr!o capcan: $m probe. Pregtesc o lovitur. I (E+"+R4 "oamne apr8 Nu se mai potolesc. Ce vor: ' 4 ne arunce n de&mt, n haos: ,I#REC7(4 n haos, da8 *mbl cu acest C. $. Rosetti, care nu are nici un "umne&eu. Este n mare pericol. 6 rog, insist chiar, vegheati asupra lui. 6 sunt aliat. Imediat ce observati ceva necurat, v rog s m anuntati. ' prevenim. (E+"+R <derutat=4 Pi, cum s v dau de stire: Eu stau la mosie, la (igveni. ,I#REC7(4 Pi, vedeti8 Ce v spuneam mai devreme: (elegraful8 5 gndeam s tragem telegraf la mosia dumneavoastr si am nevoie de pari. ,ungi, drepti, de esent bun. Eu stiam c n pdurea de la mosie... "IN$'(I$ #R)(I$N* G -2E (E+"+R4 $aa, acum nteleg8 6reti s cumprati busteni de la mine: ,I#REC7(4 "a, domnule #rtianu, da8 "e ce s a&vrle statul banii la samsari, cum &iceati, cnd putem s a utm progresul boierilor nostri. (E+"+R4 Eh, s vd, s m sftuiesc si cu vechilii mei... ,I#REC7( <sculndu!se=4 Nentr&iat. <,undu!- pe dup umeri, dup ce (eodor s!a ridicat=4 si nu uitati8 ' tinem tara strns. 5 anuntati imediat ce se apropie vreun criminal de fratele dumneavoastr. (E+"+R <ri&nd naiv=4 "omnule "irector, dar pn se pune telegraful, mai e. ,I#REC7(4 'e poate, domnule #rtianu8 6 trimit acolo un om. Nu se misc de lng dumneavoastr. 'e urc pe cal si n dou ceasuri e aici. <si dau mina.= Neaprat s!mi da<i de veste asupra bustenilor. Imediat ce (eodor #rtianu iese, intr aghiotantul. ,I#REC7( <schimbat=4 #ag!- pe ofiterasul la. ,ondra. Cabinetul Primului!ministru ,ord Palmerston <.- de ani= este albit si foarte obosit. "e altfel, va muri curnd. 9ace ntr!un fotoliu si se misc foarte putin. "umitru #rtianu este anuntat si introdus. 6ine n fata primului!ministru britanic si i ntinde mna. Palmerston nu!i rspunde la salut. Rom3nul ia loc. P$,5ER'(+N4 5i!au spus c e holer n tara dumitale.

"*5I(R* #R)(I$N* 4 7oler: Nicidecum. Natiunea e sntoas, mPlord. P$,5ER'(+N4 "ou&eci de mii... #R)(I$N*4 "ou&eci de mii8 Ce anume dou&eci de mii: P$,5ER'(+N4 "ou&eci de mii de moiti. 7olera v!a decimat lucrtorii. #R)(I$N*4 Cred c e o confu&ie, mP lord. ,ucrtorii nostri sunt n viat. 'trng recoltele. P$,5ER'(+N <confu&, se uit la "umitru mai atent=4 Ce recolte strngeti voi n desert: #R)(I$N* <ntelegnd=4 'unt "umitru #rtianu, din Rom3nia. Rom3nia nu are desert. Este o tar european. <,a lipsa de reactie a primului!ministru4= Principatele "unrene, mPlord. P$,5ER'(+N4 Nu vii din Egipt: #R)(I$N*4 Nu. 6in din partea Principatelor "unrene. 5aiestatea 'a, mpratul 1rantei, m!a trimis la E%celenta 6oastr. P$,5ER'(+N4 "a, mi amintesc. 6reti s alegeti un nouQediv.A #R)(I$N* <subliniind=4 *n nou principe. *n principe crestin dintr!o Cas regal european. *rmea& un lung moment de asteptare. Palmerston, aproape senil, are alte preocupri. *rmreste atent modelul linguritei de la serviciul de ceai. 5ai ridic privirea la #rtianu, revine la modelul cestii de ceai etc. Intr!un tr&iu, rosteste cu brbia n piept. P$,5ER'(+N4 Printul Carol. #R)(I$N*4 Care print Carol: P$,5ER'(+N <cu mustarul srit=4 7ohen&ollern, la naiba8 #R)(I$N*4 Printul Carol de 7ohen&ollern8 6 multumesc, E%celenta 6oastr. P$,5ER'(+N4 "a, e cea mai bun alegere pentru voi. 6 trebuie un neamt. #ucuresti. Resedinta lui C. ,ibrecht $celasi cabinet cu bibliotec. Este introdus un cpitan de artilerie, Candiano!Popescu. ,ibrecht l asteapt Ia birou, rsfoind un dosar. +fiterul rmne n picioare. I\ ?ediv ! suveran <in limba persan=. "IN$'(I$ # R;(I$N* G -/,I#REC7( <fr s!- priveasc=4 "omnule cpitan, domnule cpitan... Nu sunteti prea cuminte. <$cum l priveste de os pn sus cu dispret.= $veti prea mult energie: nseamn c n!a!veti de lucru la regiment. C$N"I$N+4 Nu mi!amintesc vreun repros de la superiorii mei. ,I#REC7(4 Ce spui, fr3nt8 <1lutura dosarul.= "ar tu ce cre&i c am eu aici: 'crisori de amor: C$N"I$N+4 Nu stiu ce aveti acolo, dar corespondenta dumneavoastr nu m priveste. ,I#REC7(4 Chiar asa: Pi ia s vedem ce scrie aici. ti!a e%plodat un tun. C$N"I$N+4 Nu mi!a e%plodat mie, a e%plodat fabricantului. ,!a fcut prost. ,I#REC7(4 $dic insinue&i c demnitarii statului au cumprat un tun prost: 7alal cpitan. C$N"I$N+4 Eu nu insinue& nimic. 6!am spus adevrul. ,I#REC7(4 $devrul ti!- spun eu, domnule. "umneata pier&i timpul la berrie cu Eugeniu Carada. *n infractor. C$N"I$N+4 "l. Carada este la berrie consumator. ,I#REC7(4 si ce consum, m rog: Niscaiva bombe pentru revolutie:

C$N"I$N+4 Nu am cunostint de asa ceva. ,I#REC7(4 Pi dumneata n!oi avea cunostint, dar noi stim. si mai stim c nu ti tii daravela n pantaloni. C$N"I$N+4 "omnule, nu v permit. ,I#REC7(4 + s permiti... + s permiti. *ite ce scrie aici8 "umneata, domnule cpitan, ai sedus o anume doamn din nalta societate si atente&i la onoarea unei mari familii. C$N"I$N+4 Este o calomnie. ,I#REC7(4 Nu cred. C ar fi o doamn tnr mritat cu un boier btrn, as ntelege. C ntelegem si noi. "ar este sotie de general. Ce!ar fi s vin eu mine la domnul general si s!i spun4 uite, domnule ce face biatul sta cnd dumneata regule&i trupa, ti regulea& consoarta. -/A G C$N"I$N+4 "omnule director, sunteti.... sunteti... ab ect. Eu o iubesc pe aceast femeie. ,I#REC7(4 si eu o iubesc pe mprteasa 1rantei, dar nu!mi permit, m ntelegi, nu!mi permit. $sa c... s ne pstrm lungul nasului. C$N"I$N+4 "umneavoastr, domnule director, nu!mi sunteti superior. N!aveti nici un drept. Eu mi voi re&olva problema prin onoare. 1emeia aceasta este un ideal pentru mine. ,I#REC7(4 Pe mine nu m interesea& escapadele dumitale nocturne. Iubeste pe cine vrei. Cnd vreau, stiu s fiu si discret. "ar s nu te mai prind cu Eugen Carada, c dau totul n pres. C$N"I$N+ <salutind scurt din cap=4 "omnule. 1ace stnga!mpre ur si iese e%trem de tulburat. Pe urma lui intr aghiotantul. $G7I+($N(4 $ti fost foarte bun, stpne. ,I#REC7(4 l ve&i: Cic o iubeste. *n tmpit. (rei sferturi din femei sunt agentele lui #rtianu. )sta habar n!are cu cine se culc. 'e bag n pat brbat si se d os muiere. $G7I+($N(4 'unt multe, st3pne. + s avem ceva de lucru. ,I#REC7(4 6e&i c a aprut una proaspt la colonelul 7aralamb. '!mi afli cine e. #anditul sta de #rtianu le gseste imediat. 6oi cum dracuI de nu le dibuiti: $G7I+($N(4 'nt parsive, stpne, parsive ce nu s!a pomenit. #ucuresti. 'ediul liberalilor ,u%ita 1lorescu si scoate barba, musttile si plria unui travesti. $ venit deghi&at n brbat. " os si pelerina si rmne ntr!un costum masculin care o prinde foarte bine. Ion #rtianu o ntmpin cu prietenie afectuoas. I+N4 5i!era dor de tine. "IN$'(I$ #R;(I$N* G -/B ,*FIt$4 5ie nici att. Ce!ti fac copiii: I+N4 $cum sunt mai bine. Pia ns nu e vindecat. + simt rnit adnc. ,*FIt$4 Ca mam, o nteleg. 5ai f!i o fat. I+N4 + s ncerc. 6oi ce faceti: ,*FIt$4 #onifaciu e bine. 5i!a scris c a luat primul e%amen la facultate. (e iubeste la fel de mult. I+N4 *neori m gndesc c #lcescu e cu noi pe aici, prin cas. 'ufletul lui neodihnit ne urmreste. Ce!o &ice: Ne ceart: ,*FIt$4 '!ti spun drept, durea& prea mult, Ioane. +ri au fost sperantele noastre prea mari, ori n!am fcut noi ce trebuie. tara nu e pus pe picioare, iar noi nc luptm. Nu stiu

ct o s mai pot re&ista. I+N <o mbrtisea&, i mngie prul=4 $i nceput s mb!trnesti, ,u%ito. (e scoli greu dimineata: (e doare vreun os: ,*FIt$ <pufneste n ris=4 Nu mai tin minte de cnd nu m!am mai sculat ntr!o dimineat. "orm &iua, pe apucate. Numai tu esti de vin. I+N4 6reau s ne vedem o dat linistiti, conducnd tara asta dintr!un birou. Pe tine te fac ministru de interior, s pui Politia pe ar. ,*FIt$4 Cine dracuI o s se mai uite la o bab atunci: I+N4 $h, pi eu nu de nurii ti vorbeam. )stia, gata, s!au dus. ,*FIt$ <respingndu!- n oac=4 $furisit esti. Nu stiu cum te rabd Pia. E o sfnt. I+N4 "e sfintenia ei aveam nevoie. ,a cte rele fac eu, am nevoie de un e%emplu dumne&eiesc lng mine. 7ai, spune ce!ai aflat: ,*FIt$4 Individa se las greu. l iubeste. + leag si copiii. I+N4 Ct de riscant cre&i c ar fi s continum cu ea: ,*FIt$4 + femeie stie s se abtin, s ascund brbatului secretul ei. Nu cred c i!a spus lui Cu&a ceva pn acum. 5i!e team s nu gndeasc la un moment dat politic. 5ria +bre!novici nu e proast. I+N4 +fer!i bani. i dm ct vrea si s plece cu copiii. -/2 G ,*FIt$4 Esti naiv, Ioane. Pe 5ria +brenovici n!o interesea& banii. Nici mcar puterea. E legat de Cu&a cu un fir imposibil de rupt. E ceva ce tu nu poti ntelege, fiindc n!ai trit, ntre ei este o legtur. I+N4 Chestia asta ar trebui s!i piard pe amndoi. ndrgostitii sunt oameni slabi. ,*F(t$4 $ vorbit pietroiul la pe care l porti n piept. (e!ai obisnuit s!i udeci pe oameni dup idealul tu. "ar n lume e%ist si oameni care iubesc. 5ria +brenovici iubeste. I+N4 (e!am bnuit ntotdeauna de romantic. <Categoric4= Iesi din oc. + s folosesc alt mi loc. 6oi cere lui ,3scr Catargiu s vorbeasc cu ea. ,*FIt$4 (e amgesti, Ioane. 'olutia ti!o dau tot eu. <"up o pau&4= 5ria l iubeste pe Cu&a mai mult dect el pe ea. "ar se las condus. 1orta care poate s o miste pe ea este tocmai iubirea. $ici trebuie lovit. I+N4 + nsal. $re si alte amante. ,*FIt$4 *n fleac. "e altfel, ea stie. $ccept, n!o interesea&. ,egtura lor este de a mult deasupra patului. Noi trebuie s!o convingem c iubitul ei este n pericol, c l poate pierde prin moarte. $sta v d tre&i in ca ilara care si apr amantul. 6a face orice s!- salve&e. $tunci venim noi si i spunem c poate s!- pstre&e viu si nevtmat, liber si numai al ei, dar undeva departe, afar din tar. #anii vor veni pentru a le ntretine viata n strintate. I+N4 "e acord. Poti actiona. ,*FIt$4 Nu vreau. 'imt c n!am puterea asta. I+N <dup chib&uint=4 #ine, se va ocupa Carada. (u pleci n 'erbia si! mi faci rost de praf de pusc. (e va astepta un om de!al nostru la ?ragu evac. Repet cuvntul. ,*FIt$4 ?ragu evac. Ce este acolo: I+N4 *n arsenal de munitie. +rgani&e&i transportul si pleci. (e duci la mnstirea +strov si i de&vlui maicii 5a%imila &iua "IN$'(I$ #R)(I$N* G -//

cnd pleac transportul. "estinatia este 'ibiu. + s fie si ea acolo n trei &ile. ,*FIt$4 $rme pentru (ransilvania: I+N4 "a. 6oi trimite maicii 5a%imila planurile pentru revolta rom3nilor. Ea le va trece muntii la 'ibiu. Imediat ce terminm cu $le%andru Cu&a, declansm lupta n (ransilvania. ,*FIt$4 Nu e prea mult: Ct suntem noi de pregtiti pentru asta: I+N4 Imperiile au obosit. $cum e momentul s le dm lovitura de gratie. 6om provoca o nou conferint de pace cu $nglia, 1ranta si Germania de partea noastr. ,*FIt$ <se deghi&ea& la loc si l pliveste lung=4 (u nu esti un om normal. Cu ce snge te!a fcut taic!tu: I+N4 "ada $nica spune c e snge de dac. Cine stie cum s!o fi strecurat o smnt printre attea semintii care ne!au amestecat. ,*FIt$ <curioasa=4 $tunci eu ce smnt oi avea: "e dac: I+N4 "e drac8 <'e mbrtisea& ca buni prieteni.= #ucuresti si 5osia 1lorica, n timpul tentativei de lovitur de stat din B august -.0/ Evenimentele petrecute la B august -.0/, la #ucuresti, sunt interpretate de istorici ca o lovitur dat de Putere cu scopul de a preveni o lovitur iminent a opo&itiei. "e aceea, asa cum arat documetele, n strad au fost folositi drept instigatori agenti ai Politiei. Recomand, asadar, ilustrarea acestei realitti printr!o atitudine ceva mai accentuat a figuratiei selecte, prin gesturi evidente si atitudini elocvente. $cestea pot fi ndemnuri la scandri, agitatii cu bte n mn, semne fcute ntre agentii deghi&ati, incidente i&olate. ,a o intersectie de str&i bucurestene, trsura cu C. ,ibrecht coboar ncet si se opreste. $ghiotantul lui, mbrcat n straie de orsan, se apropie de fereastra cupeului. ,ibrecht se apleac si priveste n lungul str&ii. $colo sunt adunati agentii, care n haine de trgovet, care n tbcar etc. ,ibrecht i inspectea&. ,a -/0 N $le% 5inai 'toenescu unii, deghi&amentul este caraghios, improvi&at. (otusi, ,ibrecht i d ordin aghiotantului4 >Porniti@. Pe strada ,ipscani negustorii sunt atacati din senin de doi indivi&i. ,e sunt drmate tarabele, le sunt sparte butoaiele. $lti agenti i agit pe negustori s riposte&e. "in casele ulitei ncep s se sparg geamurile si s fie aruncate lucruri. n redactia &iarului R oman ui, Ion #rtianu, C. $. Rosetti si Eugen Carada discut campania de pres ce trebuie declansat mpotriva lui Cu&a. ,a un moment dat, de afar se aude vuietul scandalului. *n &etar tnr intr speriat si anunt4 >E revolutie, sparg tot8@ Cei trei se reped la fereastr. Pe strad, o unitate a $rmatei i urmreste pe rsculati. Pe o strad lateral, agentii se regrupea& si se ascund, lsndu!i pe cettenii adevrati victime ale represiunii. Ion #rtianu i spune, impacientat, lui C. $. Rosetti4 >$u pornit naintea nostr8@ "au s ias, dar usile se i&besc de pereti si agentii Politiei, n uniform, ptrund cu armele ntinse. $ghiotantul naintea& si ntinde bratul spre umrul lui Ion #rtianu. #rtianu i d peste brat. (otusi, aghiotantul apuc s spun4 >n numele legii, sunteti arestati8@ $restarea se face ntr!o busculad. ,a conacul 1lorica, femeile baricadea& casa. $nica si Pia, a utate de #u&atu si Rochit, mping mobile si le pun n dreptul usilor. Curnd apar si arnutii clare. "escleca si ncearc s ia casa cu asalt. Pia si $nica ies cu pusca la fereastr si trag dup ei. nuntru, #u&atu, narmat pn n dinti, apr copiii, n timp ce Rochit se oac cu ei, ncercnd s! i distrag. $rnutii se retrag fr pierderi.

,a ca&arma Regimentului de artilerie din #ucuresti, cpt. Candiano!Popescu iese la raport la col. 7aralamb. C$N"I$N+4 "omnule colonel, n oras oamenii sunt omo!rti pe str&i. 'e trage n cetteni. 7$R$,$5#4 Cine trage: "espre ce vorbesti dumneata: C$N"I$N+4 Pe ,ipscani se mpusc oamenii. Este mna lui ,ibrecht. Nemernicul sta a iscat o revolt. 7$R$,$5#4 "e unde stii dumneata: "IN$'(I$ #R;(I$N* G -/L C$N"I$N+4 $ ncercat s m santa e&e, domnule colonel. Este un ticlos care vrea s pun mna pe putere. "l #rtianu a fost arestat. 7$R$,$5#4 "ementul sta a ntrecut orice msur. *nde -!au dus pe dl #rtianu: C$N"I$N+4 Nu stim. 5ie mi s!a spus c vor s!- torture&e, s!- omoare apoi. 7$R$,$5#4 'coate trupa n oras si pune ordine. $nunt!- si pe maiorul ,ecca. C$N"I$N+4 $m nteles, domnule colonel. Eu pornesc s!- caut pe #rtianu. <'trig dup h. 1lcoianu=4 1lcoianu, ofiterul de informatii, s vin la mine. ntr!o cas conspirativ, Ion #rtianu, C. $. Rosetti si Eugen Carada sunt nchisi si p&iti. Este o camer de&afectat, doar cu o mas pe mi loc. 'unt n cmas, n picioarele goale, perche&itionati. Rosetti este foarte agitat, speriat, se plimb prin ncpere. R+'E((I4 Nu pot s cred c se termin aici, c se termin asa. si v!am spus s n!avem nici o mil. (rebuia s!- omorm pe tiran. I+N4 Cu&a e la Ems, n Germania. Nu cred c e amestecat. R+'E((I4 $sa cre&i tu. $ lsat ordinul si s!a pus la adpost. E mai ticlos dect cre&i tu. Ne vor omor aici. I+N4 'e vor misca ambele partide. 'tai linistit. ,ibrecht o s!si urce tot Parlamentul n cap. ,ucrurile nu rmn asa. R+'E((I4 Ce m interesea& pe mine ce se ntmpl dup ce m omoar stia: 'untem un popor de lasi. I+N4 Rosetti, potoleste!te. Pe tine nu te poate scoate nimeni din istorie. Iar dac mori ca un erou, te vor pomeni copiii prin scoli, secole de acum ncolo. Ce moarte mai frumoas vrei: C$R$"$4 Eu nu voi avea privilegiul sta si nu m plng. Prerea mea ns este c o crim aici va ridica tara n picioare. R+'E((I4 Prea tr&iu. "estinul nostru este s ducem misiunea pn la capt, nu s crpm aici ca niste neputinciosi. I+N <ngri orat subit=4 Gndul meu este la rom3nii din (ransilvania. 'ecretul revoltei lor este numai la mine. "ac sor!mea -/. G trece muntii cu planurile si ei pornesc revolta, nu va avea cine s!i spri ine din tar. 6a fi un mcel. C$R$#$4 "ac ne duc s ne mpuste voi ncerca s scap. R+'E((I4 (u cre&i c ,ibrecht o s!ti ofere privilegiul glontului: Nu8 Ne asasinea& aici, n vguna asta. I+N4 Nici un rom3n nu va face crima asta. Calmea&!te, prietene. R+'E((I4 Parc suntem blestemati s nu putem duce o treab pn la capt. Nu stiu ce avem: Prostie, micime, usurint: (rece istoria prin rom3n ca vntul.

I+N4 I&bndim, Rosetti, nu te mai lamenta. 5urim noi, se vor ridica altii. Rom3nul nu piere. "e afar se aude &gomot, ceart, focuri de arm. *sile sunt sparte si n ncpere ptrund cpt. Candiano!Popescu si It. 1lco!ianu cu soldatii. C$N"I$N+4 domnule #rtianu sunteti teafr: ,a biroul lui, C. ,ibrecht st n semintuneric cu ochii pironiti n gol. $re si gura ntredeschis. *n dinte luceste unt. Privirile lui e%prim o spaim combinat cu ur. sopteste4 >$m ratat@. 5nstirea +strov 5aica 5a%imila se pregteste de drum. *n cal care asteapt n fata schitului este ncrcat cu desagi. In chilia ei, maica 5a%imila si face cruce n fata unui triptic vechi de lemn. 'e roag scurt, n picioare, apoi scoate un cutitas si ncepe s desfac spatele icoanelor din triptic. 'coate de acolo documente, planurile revoltei rom3nilor din (ransilvania. ,e bag ntr!o geant de piele, pe care si!o petrece peste umr. Iese n curte si ia calul de drlogi. "inspre munti se aud buciume. 5a%imila a unge la bacul peste +lt. Podarul o a ut s urce calul pe bac. II leag de o brn care tine loc de balustrad. 5aica priveste bulboanele fierbnde ale rului. "in ele se ridic o tensiune. Calul sforie, dnd semne de agitatie. 9idurile "IN$'(I$ #R)(I$N* G -/E mnstirii Co&ia, de pe malul cellalt, par ru prevestitoare, morbide. Cnd bacul a trecut de umtatea rului, de pe malul cellalt se repede s latre furios cinele podarului. $r putea fi si o femel cu pui. Calul se sperie, nechea&. 'e ridica pe picioarele din spate, apoi loveste cu acestea cosmelia bacului. Podarul este aruncat n ape. 5aica 5a%imila abia se tine, este trntit, se ridic. $re un atac de inima, Huiui se i astearn si el n ap. 'ecventa final este cu bacul proptit ntr!un mal, undeva mai os de Co&ia, n linistea locului. 'e aud psrile si fosnetul de pdure. Pe bac, c&ut ntre lemne, este maica 5a%imila, moart, cu ochii deschisi larg spre cer. Pe ape plutesc, duse de curent, planurile revoltei rom3nilor din (ransilvania. Este un simbol al desertciunii. EPI'+"*, / 5osia 1lorica, februarie -.00 Ion #rtianu a adus la mosie un notar. 'tau toti n urul unei mese ! "umitru, C. $. Rosetti, E. Carada, $nica si Pia. Ion este n doliu dup maica 5a%imila. Este pre&ent si un negustor. Notarul citeste cu o voce spart, caraghioas, actul pe care tocmai -!a ntocmit. #rtianu vinde mosia de &estre, Plesoi, a sotiei sale pe bani putini, dar suficienti pentru a pleca n Germania spre a!- aduce pe Carol de 7ohen&ollern. Cnd termin de citit, notarul i invit pe #rtianu si pe negustor s semne&e. Individul scoate banii si i numr. R+'E((I4 Nu stiu dac trebuia s faci sacrificiul sta. ' vin&i mosia de &estre a nevestii. PI$4 Eu am vrut. ' se termine o dat. 9estrea femeii sunt copiii. "*5I(R* <soptit, la urechea lui Rosetti=4 Eu nu eram n stare s fac asa ceva. R+'E((I <la fel, ironic=4 Pi ce mosie ai tu: "*5I(R* <ncurcat=4 Pi... I+N <dup ce a primit banii, Piei=4 5ine dimineat, foarte n &ori, s!mi pregtesti sania. 7aine de drum si de ceremonie. <Ctre ceilalti4= 6oi s treceti la actiune imediat. Notarul, negustorul, $nica si Pia pleac.

"IN$'(I$ #R)(I$N* N -0I+N4 ,uati legtura cu conservatorii si porniti ct mai repede. Cnd m ntorc cu printul Carol, s fie totul pregtit. C$R$"$4 5ria +brenovici a acceptat. *nchiul ei, ,ascr Catargiu, este de acord. R+'E((I4 "iscut cu ,ascr Catargiu si locul lui "umitru n minister. I+N4 Nu mai pierdeti vremea. "umitre, s iei capitala. $vem nevoie de un primar care s tin lucrurile n mn. " s plece, dar se opreste, privindu!si intens prietenii. 'e asteapt o mbrtisare, ns brbatii mpreunea& minile ntr!o rug4 (atl nostru. #ucuresti. Ca&arma Regimentului de artilerie Colonelul 7aralamb arde documente cifrate. Nu se grbeste si starea lui este mai de grab de tristete. 'e ncheie la nasturii de la tunic si!si trage uniforma pe corp, a ustnd centura de care atrn sabia. Intr Candiano!Popescu4 >'untem strnsi cu totii, domnule colonel.@ Este clar c lui 7aralamb i vine greu. l nsoteste pe Candiano n ncperea alturat, unde asteapt opt ofiteri4 col. ". Cretulescu, mr. ,ecca <vntori=, cpt. ,ipoinu, cpt. Pillat, cpt. Costescu, It. 1lcoianu, It. 5linescu, It. #erendei. 7aralamb i inspectea& l liniste, trecnd cu privirea de la unul la altul. 7$R$,$5#4 "omnilor ofiteri, as dori s credeti c, n primul rnd, mie mi vine greu. 'untem ostasi. 'oarta ne!a ase&at ntre oamenii politici. "ar dincolo de luptele lor fractioniste, noi trebuie s ne facem datoria fat de tar. Este adevrat c printul Cu&a ne! a artat mereu gri a lui, dar si printul este un om politic. $ dus tara ntr!un loc fr ntoarcere. C$N"I$N+4 (oti cei de aici au urat credint patriei. "omnitorul poate fi unul sau altul. 7$R$,$5#4 $le%andru Cu&a este unic. 6a trebui s!- dm os tocmai pentru asta. 6oi primiti acum misiunea de a face -0A G lucrul sta fr e&itare. "ac este cineva cu inima ndoit, s se retrag acum. +noarea lui va fi ntreag. $ceeasi trecere cu privirea. Nici o reactie. C$N"I$N+4 "omnule colonel, onoarea este de partea noastr. Printul Cu&a conduce tara cu o camaril corupt. 5etresa lui d ordine n $rmat. si!a adus copiii bastar&i la palat si vrea s ntemeie&e o dinastie cu ei. tara se afl n pragul unei interventii strine. Nu vom e&ita nici o clip s murim n lupt. "ar pentru ce: 7$R$,$5#4 n aceast noapte vom mplini vointa poporului. Cinci mii de oameni vor fi n piata palatului si vor cere cderea dictatorului. Cum v!ati mprtit sarcinile: C$N"I$N+4 5linescu va fi de gard la palat n noaptea aleas. ,ipoianu, Pillat, Costescu si #erendei vor intra n camera printului cu abdicarea n mn. 7$R$,$5#4 "ac se opune: C$N"I$N+4 II lum cu noi si l ducem la casele lui Ciocrlan, omul liberalilor. Partidele vor da decretul ,ocotenentei domnesti. 7$R$,$5#4 $s vrea s cunoasteti c am acceptat s fiu a treia persoan a ,ocotenentei domnesti... <$nimatie favorabil ntre ofiteri.= "oream s v spun si acest lucru, c nu v trimit ntr!o astfel de misiune fr s!mi asum eu nsumi sarcina cea mai grea. Noi nu riscm aici dect onoarea. C$N"I$N+4 Pre&enta dumneavoastr n ,ocotenent este o che&sie pentru noi. Nu va fi nici o e&itare.

7$R$,$5#4 5ai departe. C$N"I$N+4 "l. maior ,ecca va aresta pe generalii 53nu si 1lorescu. "ac se opun, i mpuscm. 7$R$,$5#4 1lorescu trebuie mpuscat oricum. 6rea s ne dea pe mna rusilor. "IN$'(I$ #R;(I$N* N -0B C$N"I$N+4 Nu vrem vrsare de snge, domnule colonel. E mai bine si pentru domnia voastr s nu se ase&e n locotenent pe sngele cuiva. 7$R$,$5#4 "a, bine. "umneata: C$N"I$N+4 Eu si It. 1lcoianu de la informatii avem o misiune special. Noi vom aresta pe ,ibrecht. 7$R$,$5#4 ' puneti mna pe dosarele lui. (iclosul a fcut dosare la toat lumea. ' le aduceti la $rmat. C$N"I$N+4 $m nteles, domnule colonel. 'untem gata. 7$R$,$5#4 "oamne a ut8 "iisseldorf, -.00 'untem n castelul Casei de 7ohen&ollern din "iisseldorf. Este foarte devreme dimineata. Peter, valetul printului Carol, intr ntr!o antecamer cu tava de mic!de un n mini. + las pe o mas si se duce s potriveasc ora pe propriul su ceas cu o pendul scump aflat pe perete. Este 0.D/ dimineata. 'e ntoarce la mas pentru a lua tava, adopt o atitudine teapn, tipic de valet, si intr n dormitorul printului Carol. $cesta este ns de a tre&it. (ocmai iese din baie n halat. C$R+,4 $i ntr&iat. PE(ER4 Cer iertare $ltetei 6oastre. sunca de Xuppertal a sosit tr&iu. "rumurile desfundate... C$R+,4 $ plouat: PE(ER <dup ce trage draperiile=I. (orential. C$R+,4 Cum de n!am au&it: PE(ER4 $ti dormit profund. $ti fost foarte obosit a&i!noap!te <usorinsinuant=... cnd ati sosit foarte tr&iu. C$R+, < enat=4 "rumul din oras a fost greu... $ plouat, nu: PE(ER4 "a, sigur, <apsat= a plouat dup ce v!ati ntors, <ironic= dar stiti cum e pmntul Xestphaliei4 musteste nainte s cad prima pictur. C$R+,4 ntr!adevr. -02 G Peter strnge de la capul patului, de pe o banchet ca&on, hainele cu care a fost mbrcat Carol n seara trecut. Pe gulerul cmsii observ urme de ru . 9mbeste. 'coate din garderobier uniforma militar. Carol are o reactie de surpri&. PE(ER4 (atl $ltetei6oastre v cere s!- asteptafi n salon. <"up o pau&a= $&i!noapte, pa&nicii au prins un lup n parc, aici, la doi pasi. ntr!o groap de piatr din catacombele castelului, lupul se &bate furios. Carol l priveste, impresionat de rn etul fiarei. C$R+,4 5 ntreb dac fiarele astea au venit peste noi sau noi am intrat peste slasul lor si le!am rscolit slbticia. n urmtoarea secvent, Carol st n po&itie de drepti n marea sal de bal a castelului. 'ala imens este goal, cu mo&aic rece si ecou. + us mare este deschis de Peter si Carol $nton, seful Casei de 7ohen&ollern, intr echipat si el n uniform militar. 'e apropie

ncet, tocind cu bastonul, i d ocol, ca la inspectie, apoi se opreste n spatele lui, cu spatele la el. Priveste tabloul unei femei, strmos al familiei. $N(+N <rece, ca o deci&ie luat=4 5i s!a cerut s devii printul Rom3niei8 n timp ce tatl su se deprtea& si se aud pasii lui rari, camera vine rapid spre chipul lui Carol. E%presia fetii lui nu este doar de surpri&, dar si de spaim. +chii mriti nghit orice lumin. Germania. Resedinta 7ohen&ollern din "usseldorf #rtianu a sosit si este condus ntr!un salon dominat de portretele strmosilor. $steapt un timp, inspectnd acele tablouri. $supra unuia dintre ele ! portretul unei printese toscane !insist cu privirea. Intr printul $nton von 7ohen&ollern, tatl "IN$'(I$ #R;(I$N* N -0/ lui Carol. #rtianu l salut cu deferent. Iau loc n dreptul unei msute pe care se aduce ceai. $N(+N4 "omnule #rtianu, cererea dumneavoastr a a uns la mine prin mai multe insistente. 5i!am tinut fiii departe de politic, dar acum constat c suntem asaltati din prea multe locuri pentru a rmne indiferenti. Ce se ntmpl: Ce se afl n spatele acestor interventii: #R)(I$N*4 Interesul 5arilor Puteri de a aduce liniste n Principatele "unrene. 5aiestatea 'a, mpratul 1rantei, doreste un stat puternic n orientul Europei pe care puterile occidentale s se poat bi&ui. 5aiestatea 'a, regina 6ictoria, doreste s cree&e un stat tampon ntre imperiul rus si cel otoman. $ltfel spus, $lteta 6oastr, se doreste echilibrul european, n centrul acestei balante se va afla fiul $ltetei 6oastre. $N(+N4 '!ar putea s fie prea mult pentru el. $re doar dou&eci Si sapte de ani. #R)(I$N*4 n spate vor fi numele su, e%perienta sa militar, partidele noastre. $N(+N4 5i se pare c acestea sunt calitti obligatorii, nu si suficiente. 1iul meu este un tnr care nu si!a desvrsit educatia. Este doar locotenent. $r fi o aventur prea mare pentru el ocuparea unui tron al unui stat vasal Portii otomane. #R)(I$N*4 Rom3nia st pe picioarele ei, $ltet. Ne!am dobndit autonomia, iar relatia cu I5PERI*, +(+5$N este pur formal. Printul Carol va veni s dea o garantie suprem acestei situatii. $N(+N4 "omnule #rtianu, solicitarea formulat de mpratul Napoleon nu contine detalii. Nu m ndoiesc c 1ranta va spri ini aceast alegere. "ar bnuiesc un viitor agitat. "umneavoastr doriti independenta. #R)(I$N*4 'unt convins c printul Carol va primi cu entu&iasm posibilitatea de a conduce n lupt armata unei tri si de a oferi libertatea unei natiuni. $N(+N4 (ocmai de aceste lucruri mi este team. Cred c se asteapt prea mult de la el. -00 J #R)(I$N*4 Parlamentul, $rmata, poporul, eu nsumi vom fi alturi de el. $poi, cine spune c printul se va rupe de familia sa: Noi ntelegem aceast alegere si ca pe o apropiere a Germaniei de Gurile "unrii. Germania, alturi de 1ranta si $nglia, va avea acolo un mare prieten. Ne leag "unrea. $N(+N4 "omnule #rtianu, v mrturisesc c nu nteleg ntotdeauna dedesubturile politicii. "in familia noastr tocmai Carol a artat ceva interes. Repet c numai insistentele unor oameni dragi si apropiati m fac s nclin spre un acord. E%ist ns o piedic e%trem de enant pentru mine. Ea v priveste pe dumneavoastr. #R;(I$N*4 'unt pregtit s ascult orice imputare. Este vorba de tineretea mea:

$N(+N <ridicndu!se n picioare=4 Nu udec oamenii maturi dup copilria lor. E%ist ns lucruri n lumea noastr care nu au timp. 6 rog s asteptati aici. Cineva doreste s obtin de la dumneavoastr o e%plicatie. Iese din salon. *rmea& un lung moment de asteptare. #rtianu este atras din nou de portretul printesei toscane din secolul al F!lea. +chii ei sunt ru prevestitori, n sfrsit, usa se deschide si pe ea intr, elegant, martial, mai btrn cu &ece ani, baronesa 5athilde ?estner, logodnica prsit la Paris n de&onoare si cu copil. #rtianu ncremeneste. 1emeia se apropie sigur pe ea, superioar, pregtit pentru r&bunare. 'e opreste n fata lui, foarte aproape. 5$(7I,"E4 (iclosule8 I+N <profund tulburat=4 "oamn... 5$(7I,"E4 6oiam s vd cum arat acum ochii unui logodnic ndrgostit, ntre&resc cumva o privire disperat sau mi se pare mie: I+N4 "oamn, rmn umilul dumneavoastr servitor. Cereti e%ecutarea mea. Nu voi protesta. "IN$'(I$ #R;(I$N* N -0L 5$(7I,"E <rde nervos=4 7a, ha, domnule #rtianu, eu tocmai asta fac acum4 te e%ecut. $i pierdut tot. Contele de 1lan!dra v!a refu&at. Printul Carol nu va spune da, cnd i voi povesti ce mrsvie ai fcut acum &ece ani. I+N <c&nd n genunchi si srutndu!i poalele rochiei=4 Nu blestema un popor la sclavie pentru o crim a fiului su. Pltesc eu, 5athilde. *cide!m8 $ccept un duel cu oricare ofiter care vrea s m mpuste. 5$(7I,"E <de sus=4 n pasiunea ta nebun pentru o tar de nimic nu mai ve&i realitatea n adevratul ei chip. 5!ai nselat cu o tar, domnule #rtianu. Ea este rivala mea. + voi &drobi. I+N <se ridica=4 Nu ai sufletul sta. (e!am iubit. $i purtat n pntec copilul nostru. 5$(7I,"E4 ndr&nesti s!mi amintesti: (u si iubit: Niciodat. 'ufletul tu este mai negru dect iadul dac ai putut lsa o femeie si un copil n disperare. (u ai ucis acel copil. (u esti un monstru si pentru crima asta vei plti n modul cel mai dureros. 'unt sotia presedintelui $dunrii Nationale 1rance&e. $m cerut sotului meu s ntoarc spri inul lui Napoleon pentru Rom3nia. I+N <ngro&it=4 Cum ai putut s faci asta: (u cre&i c te oci cu destinele natiunilor ca ntr!o afacere de amor: 5$(7I,"E <l plmuieste, apoi la fel de rece=4 6ei suferi, #rtianu. (e vei chinui cum m!am chinuit eu cu gndul sinuciderii n nopti ntregi de disperare. ' simti si tu ce nseamn trdarea. i ntoarce spatele si iese. #ucuresti. Palatul domnitorului ntr!o modest sufragerie, Cu&a, doamna Elena Cu&a si cei doi fii iau masa n liniste. Nu! si vorbesc, n urul lor se agit trei sau patru servitori. 'e aud tacmurile lovite. 6inul turnat n pahare este rosu. "oamna are gri de alimentarea copiilor. ,a un moment dat bate pendula -- lovituri. Cu&a si priveste -0. G ceasul si dup ce btile au ncetat n spune Elenei4 >'eara asta am s merg la culcare@. 'cena domestic mai continu un timp. Germania. *n palat din "iisseldorf, resedinta baronesei ?estner

5athilde a cobort din trsur si a urcat scrile. Intr n holul mare al casei si este ntmpinat3 de un valet. 6$,E(4 "oamn baroneas, sunteti asteptat de ducesa ?olt&off. 5$(7I,"E <dup ce se apropie surprins de Elena Ghic3=4 "oamn ducesa: Nu!mi amintesc s v fi anuntat aceast vi&it8 E,EN$ <foarte femeie=4 Pentru mine a fugit atunci. 5$(7I,"E <dnd s o ocoleasc=4 Nu sunt dispus acum la discutii politice. E,EN$ <i tine calea=4 #rtianu era al meu atunci cnd mi -!ai luat. 5$(7I,"E4 "oamn duces, v rog s v dati la o parte. E,EN$4 stiai c e cu mine. "e ce mi -!ai luat: "e ce este el mai ticlos dect dumneata: 5$(7I,"E4 E%ist trdri care nu se pot prescrie. Nu compara o tragedie cu o aventur. <(rece pe lng Elena si apuc s fac doi pasi.= E,EN$ <dreapt, cu spatele=4 I!a murit un copil. <Pau&= Primul copil. <$cum se ntoarce spre 5athilde, care s!a oprit.= "umne&eu -!a pedepsit pentru ce ti!a fcut. I!a luat lumina ochilor lui. Era fetit. 5athilde are un &bucium. Chiar si apleac usor capul. Cnd se rsuceste brusc, chipul ei este rvsit de lacrimi, l mai iubeste. E,EN$4 Nu ne obliga s pltim nc o dat pentru greseala lui. 5$(7I,"E4 Era copilul tu: E,EN$4 Nu. Era l sotiei sale. + femeie cinstit. "IN$'(I$ #R;(I$N* N -0E 5$(7I,"E <caut din priviri dac este adevrat sau nu=4 El te!a trimis: E,EN$4 Nu. 5!a trimis poporul meu. #ucuresti. 'aloanele hotelului 7ugues Este bal cu mu&ic si petrecere. C. $. Rosetti, n haine de serat, si Carada n vestimentatia neagr obisnuit discut ultimele detalii ale loviturii ntr!un separeu. Intr Candiano !Popescu impacientat. C$N"I$N+4 'e duce la culcare. R+'E((I4 Cine: C$N"I$N+4 Cu&a. 'e duce la culcare. C$R$"$4 Nu suntem pregtiti. +fiterii sunt la ca&rmile lor. R+'E((I <lui Carada=4 "u!te imediat si anunt!i. C$N"I$N+4 N!ati nteles. 'e duce la culcare si se nchid toate usile. Nu mai putem intra. C$R$"$ <dup un scurt moment de panica=4 5ria +brenovici. 5 duc la ea si o trimit s!- tin la crti pn tr&iu. R+'E((I4 "u!te. Eu voi tine guvernul n bal. Nimeni s nu afle nimic. Rmne cum e hotrt. "iisseldorf Carol si aghiotantul lui, von Xerner, studia& o hart mare a Europei pe o mas din bibliotec. Caut amndoi si nu reusesc s gseasc 6alahia. C$R+,4 $ici ar trebui s fie, dar scrie#ulgaren. 6+N XERNER4 Poate mai la nord, spre munti. Rom3nii au munti. C$R+,4 $ici scrie $rghesh. Ce!o fi aia $rghesh: 6+N XERNER4 $sta e n $ustria, sunt sigur. E n $ustria. C$R+,4 Ce mama dracului de hart e asta: <'e uit la legend.= Ce mi!ai adus, von

Xerner: + hart din secolul al F7I!lea: 6+N XERNER4 $sta se afla pe masa de lucru. -LD G C$R+,4 Ne trebuie harta Imperiului #ritanic, harta cilor ferate. <'e duce si caut, gseste dou hrti, una mare si alta mai mic. + ntinde pe cea mare peste cea veche.= $sa8 *ite, 6ala!chia, #ucharest... *ite si lassii... 6+N XERNER <ostil=4 +ricum, e un loc prea ndeprtat pentru $lteta 6oastr. Ce s cutati n pustietatea asta: C$R+,4 Poate c acum este pustiu, dar stai s vedem linia ferat ,ondra ! #ombaP. <"esface harta mic si urmreste cu degetul linia rosie a proiectului cilor ferate britanice de la ,ondra la #ombaP. ,a un moment dat observ portiunea care mai tr&iu va fi calea +rient E%presului.= 6+N XERNER4 Nu v grbiti, $lteta 6oastr, puteti refu&a. 'unteti un print de snge german. Nu este de rangul 6ostru s deveniti un pas turc. C$R+,4 5 ve&i pe mine cu turban: 6+N XERNER4 Nu, dar oficial veti fi supusul 'ultanului. C$R+,4 "ar te!ai g3ndit ce pot face n pustietatea asta4 ci ferate, armat, porturi... 6+N XERNER4 Iertati!m, $lteta 6oastr, dar acolo nu puteti face dect purici. #ucuresti. Palatul domnitorului 5ria +brenovici soseste mpreun cu un cartofor. Este agitat, voluntar, trece nervoas pe lng valeti si gr&i. Cu&a tocmai urc scara spre dormitor. Cnd o vede, coboar n grab si o mbrtisea&. 5ria l abordea& grbit4 >Cheam pe cineva la oc. 6reau s facem un Rist n noaptea asta@. "iisseldorf Carol si #ismarcQ discut n picioare n aceeasi bibliotec a castelului plin de hrti. Carol va pstra tot timpul o do& de respect fat de cancelar. #I'5$RC?4 6d c 6 instruiti pentru noua 6oastr misiune. #ravo8 "IN$'(I$ #R;(I$N* G -LC$R+,4 E%celenta 6oastr trebuie s fie convins ca nc nu am dat un rspuns. #I'5$RC?4 l cunosc4 veti merge n Rom3nia. C$R+,4 5i se pare c priviti lucrul sta ca un oc. Eu nu m oc cu deci&iile. ,e iau si le respect. #I'5$RC?4 (ocmai de aia stiu rspunsul dinainte. C$R+,4 6 nselati. 5arele cancelar #ismarcQ se nseal. *it c se poate si asa ceva. #I'5$RC?4 Nu v nteleg, printe. C$R+,4 #ine, atunci rspunsul meu este nu. $m reflectat4 nu merg n Rom3nia. #I'5$RC?4 "e ce: C$R+,4 "in ambitie. #I'5$RC? <ride satisfcut, apoi usor cabotin=4 mi permiteti s iau loc, printe. <"up ce se asa& si CaroT.= $lteta 6oastr poate crede c eu vin aici pentru o partid de biliard. $sa este, ati ghicit. E vorba de o partid de biliard. Numai c bilele sunt ducate, provincii, t3ri. C$R+,4 stiti bine c ocul sta -!au mai ucat si altii... 1rancmasoneria... #I'5$RC?4 Numai c de data asta e rndul meu s lovesc. Prima lovitur de tac ! Germania. <'e ridic si i arat pe hart sttuletele germane.= Priviti Germania, printe. C$R+, <nedumerit=4 *nde: 'unt ducatele noastre rspndite.

#I'5$RC?4 $sta e prima diferent ntre noi. Eu o vd, rotund, mare, imens n mi locul Europei. Ce vede $lteta 6oastr sunt bilele de biliard rspndite haotic pe masa verde. $ doua diferent dintre noi este c eu vd bilele adunate la mi loc, lipite strns una de alta, prinse ntr!un triunghi de argint. C$R+,4 Credeti c a venit momentul unittii noastre nationale: #I'5$RC?4 N!am fost niciodat mai puternici. "ar va fi r&boi. C$R+,4 n ca&ul sta, eu sunt pregtit. -LA G #I'5$RC? <glumet=4 $ti v&ut ce usor v!am convins. C$R+, <ri&nd fin=4 Nu, nu, domnule conte, <n timp ce l serveste cu un phrel de schnaps4= 'unt pregtit pentru a!mi face datoria sub arme. Nici nu se mai pune problema s plec n locul la uitat de lume. $cum sunt mai decis ca oricnd. #I'5$RC? <lund phrelul, ironic=4 $oleu8 C$R+,4 "e data asta vorbesc foarte serios, nteleg acum c e%celenta voastr mi ofer cea mai nalt onoare, n mi locul armatei noastre, voi comanda regimentul meu de artilerie. E ocul care mi place si mie. $veti promisiunea mea c voi slu i sub drapelul alb!negru al patriei mele. #I'5$RC?4 6erde. C$R+,4 Poftim8: #I'5$RC? <insinuant=4 6er!de. C$R+,4 6reti s spuneti c... #I'5$RC?4 Imperiul8 C$R+,4 #ine, dar... #I'5$RC? <foarte aproape, familiar si confident=4 $l doilea Reich este telul meu. si care altul poate fi, odat ce bilele de biliard sunt ase&ate n mi locul mesei: Nu: Pentru ce se asa& bilele acolo: #ilele sunt ase&ate pentru ca s nceap un nou oc. C$R+,4 5 sperie putin ce spuneti. Poate fi vi&iunea unui nebun. #I'5$RC?4 $sa este, nc o dat m!ati ghicit. 'unt nebun. C$R+, <deprtndu!se=4 E%celent, v rog s ncetati cu tentativele astea de a m umili. 6reti s m simt mic, nu!i asa, un prinfisor care nu vede mai departe de grdina castelului: "umneavoastr sunteti strategul, gnditorul... #I'5$RC?4 +h, ce bine v!am ales8 Inteligent, perspicace, devotat, nobil. Numai un nebun poate s vad aceste calitti n $lteta 6oastr, dintr!o singur privire. Pentru oamenii normali, $lteta 6oastr este suspect. "IN$'(I$ #R;(I$N* G -LB C$R+,4 Conte, e adevrat ce se spune4 sunteti periculos. si mi dau seama c forta voastr adevrat nu este $rmata Prusiei. Este inteligenta. #I'5$RC?4 Nici vorb. 5rturisesc c sunt cam mediocru. Nu, nu v enati. Nu sunt mai destept dect un medic celebru sau un filo&of german. Puterea mea st n alt parte. C$R+, <se scap=4 n viclenie. Iertati!m dac... #I'5$RC?4 Eh, de data asta n!ati nimerit!o. "ar, rmne ntre noi. 6iclenia este si ea o form de inteligent. Nu, printe Carol, puterea mea st n ideal. <Ia o alun.= Eu vise&. Carol este profund miscat de aceste destinuiri. 'e plimb ncet prin ncpere, parc ar cuta niste rspunsuri. $ unge n dreptul mesei si pune din nou degetul pe harta Europei. C$R+,4 n fond, ce doriti s fac n Rom3nia: #I'5$RC?4 n primul rnd, s fiti un suveran demn. 6a fi greu la nceput sub tutela

Imperiului otoman. "ar nu trebuie s uitati c stindardul verde al Imperiului lui +tto cel 5are a fluturat cndva pe acest continent, n urul lui s!au prbusit toate cele!late puteri. Noi i!am mai nvins o dat pe barbari. C$R+,4 Nu vi se pare un vis cam... dilatat: #I'5$RC?4 Nu, pentru c, vedeti printe, eu nu sunt un nebun oarecare. Eu sunt un nebun de legat. Eu m voi ocupa de Imperiul austriac, de Imperiul france& si de cel britanic. (rebuie distruse. 6oi v veti ocupa de Imperiul otoman. C$R+,4 n acest moment as putea bnui c E%celenta 6oastr poate s distrug aceste imperii, dar nu sunt sigur c eu as putea, din locul sta straniu, s clatin, mcar, Imperiul turcilor. #I'5$RC?4 + s v a ute Rusia. C$R+,4 Chiar c e o nebunie. -L2 N #I'5$RC? <din nou familiar, aproape de ureche=4 'igur, voiam s spun4 nebun de legat, asa, ca o metafor. Eu sunt nebun din dragoste de patria mea. Cei doi si nfrunt privirile otelite. #ismarcQ nu glumeste deloc. +chii lui ard, pr olesc, n fi%itatea lor nspimnttoare. Carol nu!i poate re&ista. C$R+,4 Nu stiu, nu stiu, totul este nc foarte confu&. Ce as putea re&olva eu cu un popor latin, aproape necunoscut: Ce virtuti au oamenii stia: #I'5$RC? <revenit la ovialitate, dar sigur pe el=4 Periculosi, ngro&itor de periculosi. 6eti fi conductorul unui neam ndrtnic. Nimeni n!a fost n stare s!i ntoarc de la obiceiul lor. "e asta au rmas latini, aici, ca o insul, si triesc i&olati ca o insul, ntr! adevr, ei ar putea fi #ritania estului Z ncptnat, conservatoare, rea. Puneti un picior german acolo. ' afle de noi, s vad ce nseamn organi&area si disciplina german. Nu v asteptati la supunere. 6or rde de $lteta 6oastr la nceput. 6or face o glum proast pe seama 6oastr, dati!le ci ferate. 6or lansa un &von rutcios, construiti o armat pentru ei. 6 vor da un picior n spate, dati!le independenta. $sta o s!i sperie un timp... n sfrsit, succesul poate e riscant, dar cu independenta obtinut vor avea de lucru cteva decenii. C$R+, <pe harta=4 'trategic vorbind, sunt ase&ati cum e mai ru. si otomanii, si rusii pot trece foarte usor peste cmpiile astea. + armat aici n!are nici o protectie. #I'5$RC?4 Pentru c nu vedeti ntregul. Rom3nii nseamn si lantul acesta muntos, nseamn si... <b3te cu degetul= (ransilvania. Ia ncercati s priviti acum8 *itati!v si ce ba&in hidrografic au. C$R+,4 Este fascinant s urmresti pe hart o natiune, dar (ransilvania nu va fi usor de cucerit. "IN$'(I$ #R)(I$N* G -L/ #I'5$RC?4 6!am spus4 de $ustria m ocup eu. C$R+,4 Pe cine pot conta acolo: "ati!mi un nume. #I'5$RC?4 #rtianu. C$R+,4 #ine, dar sta este un revolutionar periculos8 Este un regicid. $ atentat la viata mpratului Napoleon. #I'5$RC?4 Pi, cu cine vreti s construiti o tar: Cu oamenii ase&ati: Cu stia nu poti face dect o biseric. C$R+,4 #rtianu... $lt nume: #I'5$RC?4 E de a uns. #rtianu. Ceilalti nu contea&.

C$R+,4 stiati c mi!a cerut o audient. #I'5$RC?4 Eu -!am trimis. ' nu cedati usor, s puneti conditii. C$R+, <sta drept, oarecum solemn=4 E%celent, m voi revansa pentru nfrngerea de ast&i. 6oi face din Rom3nia o tar. #I'5$RC? <la fel=4 Printe, fceti!v datoria. <Iese.= Rmas singur, Carol, nc impresionat de dialogul cu +tto von #ismarcQ, pseste prin ncpere ngndurat. si opreste privirea pe sabia sa, un 'olingen ncrustat. + trage din teac ncet si, dintr!o dat, lumina lamei devine rosie, de foc. "in ancadramentul lamei, imaginea se mreste la dimensiunea ntregului ecran, de&vluind flcrile scenei urmtoare. 'untem n Germania n plin revolutie <-.2.=. n prea ma unui castel, printul $nton de 7ohen&ollern trece clare mpreun cu fiul su Carol <E ani= printre cadavrele rsculatilor. Ici!colo, se vede si uniforma unui militar ucis. Printul $nton priveste drept nainte, dar nu impasibilM este trist, ngri orat. $lturi, fiul su ncearc s!- imite, ns este vi&ibil tulburat de ceea ce vede4 desi se chinuie s rmn3 teapn n sa, nu se poate abtine s nu trag cu ochiul, usor speriat, spre acea priveliste. 'eara, n castel, la masa lung din marele salon, cei doi iau cina, ase&ati la cele dou capete. Nu se aud dect &gomotele mici ale tacmurilor si soaptele valetului Pefer cnre d comen&i servi! -L0 G torilor. ,a un moment dat, micul Carol se opreste si si ntreab tatl4 >"omnule, ce este o revolutie:@ Printul $nton se gndeste o clip, apoi i rspunde4 >*n fel de nastere@. "up o pau&, trist, privind prin ferestre afar4 >,a fel cum te!ai nscut tu, si lumea se naste cu strigte si snge@. Copilul si continu masa. +bserv cum valetul toarn un vin rosu, sngeriu, n paharul tatlui su. "up ce acesta l gust, i face semn din cap. $cum, Carol l ntreab4 >"e ce regele 1riedrich Xilhelm a ordonat deschiderea focului ast&i, domnule:@ Printul $nton este putin surprins, si priveste fiul insistent cteva momente, ca si cum ar vrea s descifre&e un alt sens al ntrebrii, apoi i rspunde4 > El are o datorie@. Carol insist4 >"omnule, cine i!a dat regelui aceast datorie@. >"umne&eu@ ! rspunde tatl. #ucuresti. 7otelul 7ugues si ca&armele ,a balul organi&at de C. $. Rosetti se afl toti membri conspiratiei. "ansea&, rd, petrec. Printre ei si "umitru #rtianu. n bal este si $l. #eldiman, prefectul Politiei. Priveste curios desfsurarea de toalete. Este luat la dans de ,u%ifa 1lorescu. $pare Carada care i sopteste lui Rosetti4 >'!a re&olvat. 5ergem conform planului@. Rosetti trece printre invitati pn n cealalt parte, unde este col. 7aralamb. i spune. 7aralamb l ntreab4 >'unteti sigur c puteti ridica cinci mii de oameni n noaptea asta: 5ilitarii nu vor actiona dect dac poporul o va cere@. >Nici o gri ! l asigur Rosetti. Cnd vor bate clopotele, sapte mii de oameni vor ocupa piata@. 7aralamb se duce. ,a ca&arma regimentului de artilerie militarii sunt tre&iti din somn ntr!o alarm. 'unt aliniati la tunuri. ,i se cere liniste pentru a!i lua prin surprindere pe dusmanii poporului. ,a palat se schimb garda cu membri ai conspiratiei. ,t. 5linescu si asa& oamenii n e%teriorul si interiorul palatului, dndu!le ordine soptite, n interior, 5linescu urc pn la eta , "IN$'(I$ #R)(I$N* G -LL unde ntr!o camer p&it de un ostas, Cu&a, 5ria +brenovici si doi cartofori oac Rist

si fumea&. 5linescu ascult la us. si face semn cu ostasul. "in camera ei iese Elena Cu&a. "oamna l abordea& ngri orat4 >"omnule locotenent, n timp ce eram la mas cu "omnul, a sosit un biet si ne!a spus c la noapte va fi revolutie@. >9vonuri, 5ria 6oastr. Garda e la post@. > $m alturi copiii, dorm si nu vreu s fie tre&iti de &urbagii@. >1iti fr gri , 5ria 6oastr. 6eghem noi@. "usseldorf. Palatul Casei von 7ohen&ollem n acelasi salon de receptie, #rtianu l asteapt pe printul Carol. $cesta intr n uniform militar, ntin&nd de la distant mna ctre rom3n. C$R+,4 "omnule #rtianu, am au&it c sunteti un adevrat pater familias pentru poporul rom3n. #R)(I$N*4 $lteta 6oastr, dati!mi voie s fiu primul care s v spun 5aiestate. C$R+,4 *surel, domnule #rtianu. nc n!am spus da. #R)(I$N* <scotnd o hart=4 $tunci dati!mi voie s v art tara mea. Rom3nii triesc n aceste teritorii ca popor vechi nc din primele veacuri ale lumii crestine. $m fost crestinati timpuriu, dup ritul #i&antului. 6 rog s priviti4 $sta este 5untenia sau 6alahia, cum este mai bine cunoscut n german. $ici este 5oldova, cu #ucovina si #asarabia. "incoace este "obrogea. C$R+,4 ,a 5area Neagr. #R)(I$N*4 ntr!adevr. $ici n centru este (ransilvania, leagnul poporului nostru. C$R+,4 Ce vreti s spuneti prin asta: $m au&it metafora asta, dar nimeni nu mi!a dat cea mai mic dovad. #R)(I$N*4 $ fost centrul politic, militar si religios al dacilor. Cuceriti de romani, dacii au disprut n noul popor for! -L. N mat prin contopirea dintre nvingtori si nvinsi. ,imba cu care s!a format ca natiune medieval a fost latina provincial, rom3na pe care o vorbim noi acum. C$R+,4 5i!as dori s aflu mult mai multe despre acest subiect. 5i se pare fascinant, dar nc de nenteles. #R)(I$N*4 $ici, n aceast &on muntoas a masivului $puseni si aici, n regiunea numit 5aramures, mai triesc nc daci. 'unt crestini, dar si pstrea& si obiceiurile antice. 6om gsi poate o &i n care s facem un drum pentru a!i cunoaste. C$R+,4 #ine, dar acolo este $ustria:8 #R)(I$N* <mieros=4 (ocmai acesta este scopul invitatiei mele. ' facem drumul mpreun cu $rmata rom3n, condus de 5aiestatea 6oastr. C$R+,4 Esti viclean, domnule #rtianu. #ismarcQ mi!a spus s fiu foarte atent cu dumneata. #R)(I$N* < ucnd modestia=4 '!ar putea s fim din aceeasi ras de oameni politici. ' fi avut puterea si ntinderea Germaniei, poate c as fi fost mai direct cu 5aiestatea 6oastr. "ar sunt un modest supus al 5a esttii 6oastre care v clu&este ntr!un teritoriu plin de pericole. C$R+,4 Chiar, am au&it c multe lucruri nu sunt chiar asa de frumoase cum le pre&inti prin Europa. #R)(I$N*4 'untem lenesi. Ne miscm greu la munc si nu ne place s o tinem mult asa. "ar un print german poate aduce dragostea de munc la rom3ni. $poi vine si sentimentul rspunderii. N!am s v ascund c ne place s dm mereu vina pe altii. C$R+,4 $sta nu e frumos deloc. 'unt moravuri, iertati!m, dintre cele mai rele. Nu se va

putea construi o natiune puternic n acest fel. #R)(I$N* <persuasiv=4 6ite ie ar e%ist, picioare iuti si brate puternice am avea. Ne trebuie un cap. tara are nevoie de un militar din spit nobil. Nimic nu tre&este calittile cele bune "IN$'(I$ #R;(I$N* G -LE ntr!un popor ca r&boaiele. "ar s privim mai departe. $cesta este #anatul. $ici triesc rom3nii cei mai cuminti, dar si cei mai cultivati. 'e pare c mbuctura asta a "unrii a strns ce este mai bun din Europa si -!a urcat pe malul nostru. + s v puteti bi&ui pe ei la nevoie. C$R+,4 "umneata mi vorbesti aici despre o mare cucerire. "ar neamurile de ur mpre urul vostru au si ele acelasi drept la nationalitate. #R)(I$N*4 6om fi prieteni. 5ersul lumii a fcut ca toti cei din urul nostru s se tre&easc din istorie ceva mai lr&iu. Rusii, adic blon&ii, dup vorba slavon, au venit din 'candi!navia. #ulgrii, de la care se trage cuvntul vulgar, au venit din $sia. 'rbii sunt slavi, iar ungurii, urmasi ai hunilor din stepe. Noi suntem de aici. C$R+,4 #ine, dar si germanii sunt veniti de undeva8 #R)(I$N*4 si iat ce pcat c nici acum nu si!au gsit unitatea. C$R+, <pdvindu!- cu usoar distantare=4 ntr!adevr, esti un om e%trem de periculos. Este adevrat c ai fcut nchisoare n 1ranta, complice la un atentat mpotriva mpratului: #R)(I$N*4 + eroare nefericit a ustitiei france&e. "ar nchisoarea mi!a priit. 6iata mea fiind prea agitat, numai acolo am avut timp s desene& harta asta. C$R+,4 "umneata mi oferi un imperiu pe hrtie. "!mi voie s am serioase ndoieli c ceea ce ai visat dumneata ntre &idurile unei nchisori france&e poate fi si visul meu. #R)(I$N*4 Respectul pentru 5aiestatea 6oastr m oblig s v nteleg. E prea mult. 'untem trectori pe acest pmnt. "oar visurile supravietuiesc dincolo de noi4 se cheam mituri, legende, mosteniri. Eu v implor doar s porniti. 1iul dumneavoastr si rege al fiului meu are ns dreptul la visul su. ' nu!- cautionm de pe acum. -.D G C$R+,4 $i un fel ciudat de a privi lumea, domnule #r!tianu. Prin timp. "e unde vine aceast putere: #R;(I$N*4 "in credinta mea. Nu v voi cere s renuntati la credinta 5a esttii 6oastre, dar am s fac tot posibilul s!o cunoasteti bine pe cea ortodo%. (oti preotii nostri privesc astfel. Ei vd Rom3nia peste secoli. "e aceea, bisericile noastre se ncep, dar nu se stie niciodat cnd se termin. 5rimea lor este ntotdeauna destinat unui numr dublu sau triplu de enoriasi, stiindu!se c mereu vom fi mai multi. C$R+,4 Este fascinant ce!mi spui. $bia astept s!i cunosc pe rom3ni. #R;(I$N*4 6 vor iubi din prima clip. "ac esuati, veti fi primul blestemat. C$R+, <rmas putin pe gnduri=4 Primesc, domnule #r!tianu. $m si eu o credint. #R)(I$N* <se ridic si ia mna printului=4 "ati!mi voie s fiu primul care srut mna suveranului su. <i sruta mna si apoi se ridic drept, privindu!- n ochi cu duritate4= *n singur lucru s nu uitati niciodat4 e mai bine pentru 5aiestatea 6oastr s m aveti aliat. C$R+, <impresionat, vrea s trag mna dar nu poateM ntelege c trebuie s dea un rspuns=4 6oi fi un suveran drept. #R;(I$N* <si schimb complet mimica si, afisnd un suris luminos, i scutur mna ca ntre prieteni=4 ' v art cum a ungeti n tar.

#ucuresti. Reconstituirea detronrii lui $l. I. Cu&a "in ca&arma regimentului de artilerie, tunurile sunt scoase cu rotile banda ate n paie, s nu fac &gomot pe str&i. Cte un ofiter clare trece pe ulite pentru a inspecta starea cartierului n noapte. *nul dintre ei, care poate fi ,ecca, se opreste la o rspntie de unde se vede hotelul 7ugues. ,uminile sunt aprinse. "IN$'(I$ #R;(I$N* U -.n sala mare de bal a hotelului, servitorii strng pe urma chefului. 5embri locotenetei domnesti si ai guvernului stau n fotolii si asteapt n tcere. 'e privesc cu en. ,ascr Catargiu si oac nervos degetele pe bratul fotoliului de piele. Generalul Nicolae Golescu si!a mpreunat palmele n fat si pare c se roag. *n ministru a adormit. Este tre&it cu un cot de altul. (icitul unui ceas de pendul se aude de undeva. + femeie de servici n costum national da cu mtura ntr!un colt. ,a intrarea principal n palat apar ofiterii con urati4 ,i!poianu, Costescu, Pillat si #erendei. ,e deschide It. 5linescu. Ptrund n cldire, si scot pistoalele si avansea& cu precautie. ,a eta , un servitor trece cu o tav. $tinge argintul cu o lingurit n dreptul dormitorului lui Cu&a. In interior, Cu&a, n cmas, doarme alturi de 5ria +brenovici. ,a semnalul valetului, 5ria se scoal si, pe umtate de&brcat, se duce la us. ncet, cu ma%im precautie prinde cheia si o rsuceste n broasc, ntredeschide usa si vede umtatea de chip cu un ochi ntors spre ea a valetului, nchide usa la loc si revine atent n pat. Cu&a tuseste. Ea l nveleste. n primul hol de la parter ofiterii ntlnesc un ostas de gard. ,ipoianu se sperie4 >Ce e cu sta:@. 5linescu4 >$colo este arhiva. ,!am pus eu s o p&easc@, si continu mersul grupat. $ ung n dreptul scrii centrale si ncep s urce. "e undeva din cldire se aude cum cineva vars o can mare de ap ntr!un lighean. +fiterii se opresc din nou. Pillat4 >"ac l gsim la cabinetul de toalet:@ 5linescu4@ ,CE n camera lui, doarme@. $ ung pe palier. 'e opresc nc o dat cnd dusumeaua scrtie. ,ipoianu arat cu capul spre prima us. >Camera doamnei Elena@. Imagine de interior4 "oamna Elena doarme cu copiii mbrtisati. n oras, la o barier, $l. #eldiman opreste trsura. Este n!tmpinat de aghiotantul lui ,ibrecht. l salut, dar #eldiman prefer s ias pe scara trsurii si s asculte &gomotele orasului, l ntreab pe aghiotant4 >6reo miscare n mahalale:@ >Nimic@ ! i rspunde. #eldiman ascult din nou. 'e aude un cntat de cocos. -.A N >Cre&i c s!ar putea aduna asa repede &ece mii de oameni si noi s nu aflm: Cte ceasuri sunt:@ $ghiotant4>"ou dup mie&ul nopfii. si oricum, domnule prefect, am poruncit s se taie frn!ghiile de la clopote n toate bisericile din oras.@ #eldiman mai ascult putin, intr n trsur si pleac. +fiterii au a uns n dreptul usii lui Cu&a. *nul si face cruce. ,a un semn, dau bu&na nuntru. 5ria, ca si cum ar fi sculat din somn, d un tipt. ,ipoianu se repede la pat si i pune pistolul la tmpl lui Cu&a. $cesta se ridic ncet n capul oaselor, tras putin de ,ipoianu. ntr!o parte, #erendei o acoper pe 5ria cu mantaua, ca s se poat mbrca. Cu&a, nc nuc de somn i priveste pe ofiterii din urul patului. Pufneste n rs. +fiterii se privesc derutati. C*9$4 Ce cutati la mine n cas, domnilor ofiteri: C+'(E'C* <scotnd documentul abdicrii=4 6!am adus abdicarea 5riei 6oastre. 6 rugm s o semnati.

C*9$ <se uita la el si face semn din ochi spre ,ipoianu=I. 'pune!i s ia arma de la tmpl mea. PI,,$(4 Nu ar fi pus!o, dac nu avea acest ordin. C*9$ <dup ce o vede pe 5ria tinut n colt de It. #erendei=4 ,sati!m3 s m mbrac. 'emne& imediat abdicarea. Costescu aprob din cap. +fiterii se misc. ,ipoianu ncepe s cercete&e tunica domnitorului, s nu aib vreo arm acolo. Camera se misc spre 5ria +brenovici. Costescu i face semn lui #erendei4 >"u!o de aici@. Cnd camera revine la Cu&a, acesta tocmai si ncheie tunica. si!o a ustea& pe corp si se opreste, privindu!i ntrebtor. C*9$4 Nu am cu ce s v isclesc abdicarea. C+'(E'C* <scoate din porthart o climar si o pan=4 Ne!am gndit si la asta, 5ria (a. "IN$'(I$ #R;(I$N* G -.B C*9$ <lundu!le=4 1rumos lucru s tii climara n tocul armei. Numai c voi nu sunteti grmtici. 'unteti niste prosti. Pe ce semne&: N!am mas. PI,,$( <apropiindu!se si aplecndu!se=4 6oi fi eu mas pentru momentul sta, 5ria (a. Cu&a semnea& pe spatele lui Pillat, apoi le d hrtia, climara si pana. i priveste cu tristete. C*9$4 Ce mult v!am iubit, <i urmea&.= $far, n curtea palatului, 5linescu a aliniat garda pe dou rnduri. Cnd vede c se vine cu domnitorul, le d ordin soldatilor s se ntoarc stnga!mpre ur <cu spatele=. $poi face un semn ctre piata mare din fata palatului. + trsur se apropie si este tras repede la peron, n spatele ei, n piat, apar trupele regimentului de artilerie. Pun tunurile n ordine de btaie. Cu&a iese ncet flancat de ofiteri. (rece calm printre rnduri, privind ceafa militarilor. *nul dintre ei i&bucneste n plns, pstrnd po&itia de drepti, dar cu capul c&ut n brbie. Cu&a se apropie de el. l ascult aproape lcrimnd. #ag mna n bu&unar, tre&ind reactia ofiterilor, si scoate o tabacher de argint cu monograma sa. + strecoar n bu&unarul soldatului, care nu ncetea& s se smiorcie. *rc n trsur. Costescu, de pe usa trsurii, trage un foc n aer. 1ocul de revolver se aude n hotelul 7ugues. 5inistrii sar, ca dup o lung asteptare. Nu scoate unul o vorb, si iau blnurile si cciulile si ies din hotel n piat. Pe msur ce avansea& prin piata cufundat n ntuneric, observ absenta populatiei. 7aralamb face o cri&4 >*nde e poporul, domnule Rosetti: *nde ti!e poporul care manifest bucuria:@. Rosetti ncearc s!- calme&e4 >,inisteste!te, domnule colonel. Gata, s!a terminat. Ce mai contea&@. Politicienii trec mai nti prin dreptul artileristilor -.2 G apoi printre soldatii din gard aliniati, dar de data asta cu fata. "in rndul artileristilor se apropie de comandant un sergent. 'ERGEN(4 "omnule cpitan, ce se ntmpl: Ce este aici: C)PI($N <fulgerat de o solutie, scoate sabia si trece n fata unittii=4 ,!au fcut mprat pe domnitorul Cu&a. *raaa, triasc mpratul Cu&a8 *raaa8 'oldatii ncep si ei s strige. Chipuri fericite n timp ce prin spatele lor trece trsura cu fostul domnitor, nuntru, este ase&at ntre ofiterii care l amenint cu armele. Cu&a aude uralele soldatilor. "esertciune, trdare, ridicol ! toate se adun n privirea lui. ,a un colt de strad, 1emeia de lume rde si i arat snii. Candiano!Popescu nvleste mpreun cu o trup de soldati n casa lui ,ibrecht. $cesta este la biroul su, cercetnd dosare. Cnd aude &gomotul sare si deschide usa secret din

bibliotec. Nu apuc s fug pe ea. Este prins cu minile la spate. Candiano4 >'!a terminat, viper otrvit. $cum vei da socoteal@. 'e duce la birou si ia dosarul n min. Citeste la lumina lmpii. 'e uit la ,ibrecht cu dispret, rupe prima fil din dosar si i!o ndeas lui ,ibrecht n gur4 >Cu complimente de la domnul #rtianu@. l duc. 5aiorul ,ecca intr n ca&arm si ptrunde n cabinetul gen. 1lorescu. $cesta doarme mbrcat pe o canapea. 'are s!si ia sabia, dar nu apuc. ,ecca naintea& militros si i pune mna pe umr4 >n numele poporului, sunteti arestat. Nu opuneti re&istent. $m ordin s trag.@ 1lorescu4 >Cine ti!a dat acest ordin:@ ,ecca4 >Poporul care acum este strns n piata palatului si manifest pentru libertate@. n piata palatului sunt doar soldatii artileristi, pe lng tunuri, strignd aproape rgusiti 4@(riasc mpratul Cu&a8 *raaa8@ Ridicolul acestei scene nu are nevoie de dialog. "omeniul Xied, n Germania +tto von #ismarcQ soseste n vi&it la castelul NeuRied. Este anuntat de valet, dar este aproape imediat ntmpinat de "IN$'(I$ #R;(I$N* J -./ principesa 5ria de Xied <mama Elisabetei=. ,a o mas rotund cei doi se asa& mpreun cu Elisabeta <AB de ani= si fratele ei, Xilhelm <A- de ani=. 6aletul serveste ceai. #ismarcQ soarbe usor neatent, cu ochii la cei doi tineri. #I'5$RC?4 $h, mi!ati dat ceai. Eu beau cafea. 5)RI$4 Iertati!m, domnule conte, n familia noastr legturile britanice au creat o mod. <6aletului4= Cohann, adu cafea. "ar m surprind totusi obiceiurile dumneavoastr orientale, conte. E adevrat ce se spune: #I'5$RC?4 5ai nti m!au suspectat c sunt evreu. Interesul meu pentru bncile Prusiei era un indiciu. + femeie, iertati!mi indiscretia, i!a convins c nu e adevrat. 5 v&use gol si... ntelegeti: <Elisabeta si Xilhelm pufnesc n tis cu ochii n pmnt si brbia n piept, si revin imediat, speriati.= $poi au spus c sunt la origine tigan. "ar fiindc si Cohann 'ebastian #ach era tigan, au considerat c rasa asta ar fi prea nobil pentru mine. <Reactie 5ria.= Chestia asta m!a obligat s!mi fac arborele genealogic, n realitate, drag printes de Xied, sunt la origin slav. E dureros, e nobil, habar n!am8 Cel mai vechi strmos al meu a fost un sef de trib slav din secolul al IF!lea. $sta este8 5)RI$4 $h, nteleg8 "e aici gustul pentru cafea. #I'5$RC?4 $s8 5ai degrab gustul pentru prostie al dusmanilor mei. Elisabeta, tu nu ridici niciodat ochii din pmnt n fata unui brbat: E,I'$#E($ <emotionat, fr s!si schimbe atitudinea, se ncurc=4 E%celenta voastr... eu... nu... #I'5$RC?4 Cti ani ai: 5)RI$ <mam ofensat=4 "omnule conte8 #I'5$RC? <metalic=4 6reau s!mi rspund. 5)RI$ <dup o pau& de emotie, cald=4 Rspunde Elisabeta. E,I'$#E($4 "ou... "ou&eci si... si trei. -.0 G #I'5$RC?4 $tunci tu, Xilhelm, trebuie s ai vreo dou&eci, dou&eci si unu. XI,7E,54 "a, domnule. #I'5$RC?4 "a, domnule, ce: XI,7E,54 "a, domnule, dou&eci si unu.

#I'5$RC?4 Cu tine nc nu am treab. Peste cinci!sase ani discutm, dar cu tine, Elisabeta, o s vreau s vorbesc. 5)RI$I "omnule conte, copiii mei sunt buni germani. Ei se pot dedica unei Germanii mai bune. (rebuie s stiu ce intentii aveti. #I'5$RC?4 Pentru asta am venit, printes. 6reau s iau ducatul de 7ohtein. 5)RI$ <mainti socat=4 Ce anume: <I&bucnesten ris4= ,u!ati du!ca!tul de 7ol!stein8 #I'5$RC?4 Ihm8 $ustria va protesta si va fi r&boi. Nu am nici o ndoial c armatele noastre vor nvinge. $cum sunt sigur si acum am gsit de cuviint s vi&ite& marile familii germane. 6om avea nevoie de fiicele si fiii nostri. 5)RI$ <si d seama c nu glumeste=4 Elisabeta este pregtit pentru rasa maicilor terapeute. $re o nclinatie pentru ngri irea bolnavilor. #ismarcQ se ridic de la mas. 5ria si cei doi tineri se ridic si ei. Cancelarul salut, Elisabeta face o reverent. Este condus de printesa 5ria. #I'5$RC?4 ' ne ntelegem, printes, Elisabeta nu intr la nici o mnstire, n doi!trei ani se va mrita cu un print de snge. 5)RI$4 "omnule conte, dar nu credeti c v permiteti cam mult. Profitafi de faptul c sotul meu... #I'5$RC?4 *n german glorios. 5oartea lui prematur mi!a dat peste cap unele calcule. 5)RI$4 #ine, dar nu puteti face calcule cu niste capete ncoronate. #I'5$RC? <a uns la trsura=4 Printes, eu nu de coroane de aur sau de tinichea am nevoie acum. 5ie mi trebuie sngele "IN$'(I$ #R;(I$N* N -.L care curge prin aceste vene, si sngele ap nu se face. E un proverb slavon. 5)RI$4 "omnule conte, nu suntem cai de ras... #I'5$RC?4 $m ntrebat citi ani are Elisabeta. 6edeti, printes, are AB de ani si nu este mritat nc. + trimiteti la mnstire ca s nu rmn fat btrn. Credeti!m, v fac un serviciu. 5ria rmne socat, cu gura cscat, n timp ce #ismarcQ i srut respectuos mna, se urc n trsur si pleac. Pe chipul lui acum, n mersul trsurii, nu este nici o reactie ! rece, calculat, potent. "up plecarea lui #ismarcQ, principesa Elisabeta se retrage ngndurat spre camera ei. $ici se afl imobili&at la pat fratele su, +tto <-A ani=, nscut cu o malformatie congenital. #iatul sufer cumplit. "escoperirea acestei scene are mie&ul ei. 'e ntelege motivul secret pentru care nu s!a mritat. Elisabeta l ngri este cu afectiune. #iatul scuip snge n palma Elisabetei. Privind!o, din amintire i revine un tipt. Parc pentru a se apra, caut de la fereastr imaginea pdurii. Imaginea trece n trecut. ntr!un spital militar, rnitii sunt adusi cu largile. 'e aud vaete. 'urorile de caritate se agit n urul paturilor. Printesa 5ria de Xied <AB de ani=, nvesmntat n alb, face trierea rnitilor, n fata spitalului trage o trsur scump. "in ea coboar guvernanta ,eti mpreun cu printesa Elisabeta </ ani=. ,eti are o fi&ionomie rece, care inspir rutate de la prima privire. + duce pe copil n spital. +dat intrate pe usa unui culoar sumbru, plin de fase nsngerate, cr e, ustensile mn ite, sunt observate din captul cellalt de 5ria de Xied. 1igurile severe ale celor dou femei se ntretaie. $ uns n dreptul principesei, ,eti o mpinge usor spre mama ei pe Elisabeta. 1etita face o reverent scurt si i srut mna. 5na mamei o stringe pe a fetitei ntr!un fel foarte energic. 5ria deschide usa spre salon si ncepe s o poarte printre paturile cu rniti, lsnd!o sa vad ororile r&boiului. ,a un

moment dat ! parc ar fi ales ! principesa 5ria se opreste n dreptul unui pat pe care se afl ntins un tnr soldat, adoles! -.. J cent blond si cu ochi mari, albastri. $sternuturile, patul, cmasa lui, obra&ul lui sunt imaculate. 1etifa este fascinat de albeata pernei si, cu un gest infantil, nendr&nind s!ating pe biat, mngie pn&a aspr. (nrul ncearc s se ridice si s vorbeasc. ,eti, aflat n spatele 5riei, vrea s intervin, ca si cum fata fcuse un gest nepermis. Nu din mil pentru biat, ci din rigoare si etichet. 5ria o opreste. Privirile curioase ale fetitei si ale t!nrului se atrag magnetic. "in aceea aparent imperturbabil senintate a chipului su, sngele i i&bucneste biatului pe gur, stropind!o pe Elisabeta. Capul soldatului cade, fr a nceta s priveasc ochii angelici ai fetitei. $tunci, principesa 5ria se apleac usor, ia mnuta fetitei si o pune pe pieptul fr suflare al soldatului4 >6e&i, Elisabeta, aceasta este moartea8@ Noaptea, n patul ei, Elisabeta!copil priveste fi% spre tavan, impresionat de tot ce v&use. *nele secvente revin. ,a un moment dat se rsuceste ncet cu capul pe perna sa. Imaginea chipului frumos al adolescentului nu o prseste. $tras de asprimea asternutului, Elisabeta ncepe s srute perna cu religio&itate, ntr!o fractiune de secund, din ntuneric, ,eti o atac, isteric, aruncndu!i un sac n cap. 'trig4, $i srutat8 $i srutat8 (e!am v&ut8@ Elisabeta se &bate, tip, n timp ce ,eti leag sacul cu sfoar. >Iadul te va nghiti8 $i srutat8@. tiptul Elisabetei!copil este cel din camera unde boleste +tto. Plecarea spre Rom3nia n dimineata de l mai -.00, Carol simulea& o plecare la vn!toare. Pregtirile echipamentului su si ale nsotitorilor si ! von Xemer si valetul Peter ! dau de bnuit c este o cltorie ceva mai important. Carol si ia la revedere de la printii si ntr!o atmosfer de religio&itate auster, apoi porneste clare spre un drumeag de pdure unde asteapt nsotitorii si cu o trsur tip diligent, ncrcat cu baga e. $ uns la gar, se ascunde ntr!un birou pentru a!si schimba hainele. "ar imediat ce iese n sala de asteptare este recunoscut de mai multi ofiteri, care l salut cu deferent. 'chimb "IN$'(I$ #R;(I$N* N -.E priviri semnificative cu Peter. 6on Xerner abia si stpneste rsul. Cltoreste cu trenul pn la castelul Ramersdorf. C$R+, <luiPeter=4 nc ne putem r&gndi. Pot spune c am vrut s fac o vi&it unor distinse doamne la castelul Ramersdorf. PE(ER4 Eu am nceput s cred c lumea e condus de femei. Poate unde le!a fcut "umne&eu cu ochii mai mari. 6+N XERNER4 si cu mintea ct o nuc. 7ai s fim seriosi8 C$R+,4 5i!e team c nu cu mintea conduc ele lumea. <Peteri&bucneste n ris=. 6+N XERNER <revoltat=4 Cum ti permiti: C$R+, <i priveste pe amndoi nedumerit=4 Eu vorbeam de inim. Cu inima conduc ele lumea. "ar la ce v!ati gndit: ,a castel este asteptat de trei femei4 baroneasa de 1ranOue <ga&da=, dna 7ortense Cornu <sora de lapte a mpratului Napoleon III= si dna 5athilda "rouPn de ,huPs <sotia ministrului de e%terne l 1rantei=. "ialogul se poart n france&a de salon. 1R$N]*E <ntmpinndu!- ovial=4 "rag printe, mi!a fost team c nu a ungi nici mcar pn aici. Peste tot misun spionii, ntr!o &i vor ptrunde pn n budoarul unde mi

tin iubitii. C$R+, <i srut mna respectuos=4 5adame baroneas de 1ranOue, sunt convins c spionii vor avea un soc. 1R$N]*E4 7a, ha, tnrul nostru are un spririt bun pentru o aventur, <l pre&int4= 5me 7ortense Comu, ngerul p&itor al mpratului Napoleon. 5me 5athilde "rouPn de ,huPs,si dup nume ti dai seama c este sotia ministrului de e%terne al 1rantei. C$R+,4 'unt impresionat, doamnele mele. 5ai ales c domnul ministru de e%terne s!a opus categoric alegerii mele pe tronul Rom3niei. 5$(7I,"E <foarte femeie=4 $sta n public, tinere, dar, cnd a a uns acas, a schimbat politica 1rantei. <Celelalte dou i&bucnesc ntr!un ris cochet.= 1R$N]*E4 ,uati loc, printe. *n ceai: C+RN* <ntepat=4 6!ati v&ut cu #ismarcQ, printe: Ce ti!a spus: -ED G 1R$N]((1 7ortense, l uci&i din primul foc pe bietul biat8 C+RN*4 E ofiter. C$R+,4 5i!este imposibil s neg. Probabil c spionii de care vorbeati lucrea& chiar pentru dumneavoastr. 5$(7I,"E4 (e!a rugat sau a vorbit ca un stpn: C$R+,4 #ismarcQ vrea ceva confu&. Nu -!am nteles prea bine. C+RN*4 (otusi, ati pornit spre Rom3nia. C$R+,4 ntr!adevr. Contele #ismarcQ mi!a fcut recomandarea s repre&int cu demnitate numele printilor de snge germani. 5$(7I,"E4 Nu m ndoiesc c trnoiul la prusac a fcut apel la ceea ce el nu are. "ar politic, politic ce a spus: C$R+,4 Respect pentru sultan si fidelitate fat de 1ranta. C+RN* <spre1ranOue=4 (i!am &is: 5are brigand8 5$(7I,"E4 'e va ntelege cu rusii. 1R$N]*E4 'tai s vedem. Printe, #ismarcQ nu a amintit nimic de noi, de o nalt protectie: C$R+,4 5rturisesc c am considerat vi&ita cancelarului ca una protocolar, nu mai mult. "eci&ia de a pleca mi!a apartinut si, oricum, am discutat!o cu sefii Caselor noastre princiare. "nul #ismarcQ este un functionar. 5$(7I,"E4 *it!te la el, 7ortense8 5inti att de elegant, printe, c m las nc o dat convins de alegerea fcut. $i stof de diplomat. C+RN*4 Printe, vorbesc limba rom3n cum nu o vei vorbi dumneata niciodat. <'pre prietene, ca o parante&4= $sa -!am cucerit pe #rtianu, desi n urm cu &ece ani am poruncit s fie aruncat n nchisoare. "umneata ai fost ales print al Rom3niei de noi, doamnele de aici, pentru a repre&enta interesele 5arilor Puteri n +rient. (u nu trebuie s devii rom3n acolo, ci cel mai rafinat agent al civili&atiei. C$R+,4 'unt coplesit si nu stiu ce s spun4 s v multumesc din suflet, sau s m tem pentru ncrederea prea mare pe care mi!ati acordat!o. Nu sunt dect un cpitan de artilerie. "IN$'(I$ #R;(I$N* U -E5$(7I,"E <ostentativ, spre 1ranOue=4 7a!ha8 l ve&i: $ nceput s gndeasc. E o mn de femeie la mi loc. C+RN*4 ' avem noi o rival n "usseldorf: <1emeile rid cu poft.= 5$(7I,"E4 "ac erai un simplu cpitan, l alegeam de la intrarea n ]uai dI+rsaP.

Printe, vei merge ntr!o tar latin pe care noi vrem s o facem #elgia +rientului, mpratul <arat spre 7. Comu= si Germania <arat spre 1ranOue= ti cer s elibere&i aceast tar de barbarie. "rumul spre Constantinopole va trece pe acolo. C$R+,4 'unt constient de rspunderea imens pe care mi!am asumat!o. N!as ndr&ni nici o clip s m abat de la acest drum. 5$(7I,"E4 Nici s nu ndr&nesti altfel. 'unt oameni importanti care abia asteapt succesele dumitale. C+RN*4 Prima linie ferat s o faci ntre #ucuresti si Giurgiu. 6ei deschide astfel negotul 5arii #ritanii cu cereale pe "unre. C$R+,4 "a, sigur. 1R$N]*E4 $ doua linie s o faci pn la Predeal. Germania va fi sensibil la aceast alegere. C$R+,4 $m nteles4 Predeal. 5$(7I,"E4 6a trebui s pui $rmata repede pe picioare. 1ranta va mi&a pe aliata sa din +rient curnd. si, fii foarte atent8 mpratul Napoleon a mai fcut o ncercare cu colonelul Cu&a n aceast tar. *n al doilea esec poate s!- plictiseasc. C$R+,4 1iti sigur... $rmata8 1R$N]*E <insinuat, spre 7. Comu=4 si, la sfrsit, ia!ti si o amant, ca s fie multumit pe deplin si Napoleon III. <Rd din nou, detasate de Carol.= 5$(7I,"E4 6a fi ca un fel de e%peditie n $ma&onia. C+RN*4 Pun pariu c austriecii nu!- vor prinde. 1R$N]*E4 Pe ce pui pariu: 'ecventa urmtoare este n li&iera unei pduri de foioase, pe malul Rhinului. 'pre dimineat s!a lsat o ceat s o tai cu cutitul. Peter asteapt cu nerbdare n dreptul unei brci legate la -EA G $le% 5inai 'toenescu mal. "in pdure se aud &gomote suspecte, n sfrsit, apare Carol, nvesmntat ntr!o manta. PE(ER <soapte grbite=4 $ici, printe, aici8 C$R+,4 5!am rtcit. PE(ER4 5alul misun de spioni austrieci. C$R+,4 5!au finut babele alea de vorb pn adineaori. Cei doi urc n barc si Peter ncepe s vsleasc spre cellat mal, pier&ndu!se repede n ceat, ntr!adevr, la scurt timp n urma lor, pe mal apar doi agenti austrieci. Caut urme, cercetea& insistent malul, gsesc rostura frnghiei pe copacul unde fusese legat barca. $GEN( <privindnciudat ceata de deasupra fluviului=4 ,!am pierdut8 ,a un hotel din 9iirich, printul a unge incognito, cu aceeasi diligent nchiriat, plin de baga e. $ici, Carol, von Xerner si Peter discut la o mas problema pasaportului. C$R+,4 Ne trebuie un document de cltorie cu nume de mprumut. Nu m pot duce la primarul din 9iirich s!i cer un pasaport pe nume fals. 6+N XERNER4 5 pot duce eu. Chiar dac m!ar recunoaste, i e%plic c merg s cumpr niste cai din *ngaria. C$R+,4 Pentru asta nu!ti trebuie un nume fals. ^ 6+N XERNER4 Nu si dac sunt cai de furat. C$R+,4 Esti nebun: PE(ER4 "e ce: (oate lumea stie cum se face n *ngaria traficul de cai.

C$R+,4 'sst, taci dracului din gur8 "IN$'(I$ #R)(I$N* G -EB "esi se feresc, un postas se apropie de ei si l salut politicos pe print. P+s($s4 $lteta 6oastr, de cnd v caut. $veti o bogat corespondent din 6alahia. <'coate din geant un vraf de scrisori. I le da, se apleac si i face cu ochiul4= Puteti conta pe discretia mea. ,ui Carol i vine s!- strng de gt. Enervat, desface corespondenta4 telegrame de felicitare din Rom3nia, pompoase, lacrimogene, ltrtoare, din partea cui nu te astepti4 stabilimente, licee de fete, primrii, comitete si comitii. Carol spumeg de furie. $pare baronul 5aPenfish, trimis pe urmele lui de tatl printului pentru a!- a uta. C$R+,4 5aPenfish, ai v&ut ce!au fcut rom3nii: 5i!au trimis scrisori de felicitate n Elvetia. +amenii stia nu stiu s tin un secret: 5$WER1I'74 $sta n!ar fi o tragedie, dar au umplut &iarele din Europa, <i d dou ga&ete.= Carol le deschide febril si citeste. C$R+,4 >#ucuria ce cuprinde natiunea rom3n, care l asteapt pe printul Carol la #ucuresti, nu are margini. $lteta 'a se afl undeva prin Elvetia, n asteptarea vaporului care s!- aduc n noua sa patrie@. <Ctre Peter4= 7ai acas8 5$WER1I'74 'tati putin8 Nu v mai puteti ntoarce. Nu v dati seama: 6+N XERNER4 Puteti simula un accident. 5 fac vinovatul acestui accident, $ltet. C$R+,4 6oi nu cititi: >Printul Carol asteapt vaporul n Elvetia8@ n ce tar m duc eu: (otul e si ridicol si desconspirat. -E2 G 5aPerfish priveste cu atentie holul si l descoper pe un fotoliu pe detectivul hotelului. 'e duce la el, schimb cteva cuvinte si i d o bancnot. 'e ntoarce. 5$WER1I'74 "etectivul hotelului m!a asigurat c agentii austrieci nu au aprut. Ii cunoaste, nc mai avem o sans. 6+N XERNER4 Nu putem risca arestarea $ltetei 'ale de ctre politia austriac. $cum poate c nu se arat agentii, dar de cum vom intra pe pmnt austriac suntem n minile lor. 5$WER1I'74 R&boiul nc nu a fost declarat. 'e fac pregtiri, toat lumea stie, dar nu e%ist casus belii. C$R+,4 $dic, trebuie s fug, alergat din urm de un r&boi: 5$WER1I'74 Nu e timp de pierdut, nainte8 C$R+,4 $cum chiar mi trebuie un nume de mprumut. 5$WER1I'74 Re&olv eu. <Pleac grbit.= C$R+,4 6on Xerner, du!te la gar si ia bilete pentru 'al&!burg. (u, Peter, rupe toate bla&oanele de pe baga ele mele. PE(ER4 'unt multe. C$R+,4 $tunci, arunc!le. Iasi, -.00 n Rom3nia este haos. 'trnsi n palatul domnesc din Iasi, seful locotenentei domnesti, ,ascr Catargiu <2Bde ani=, stefan Golescu </L de ani= ! prefect, dr. "avila <B. de ani=, col. Ion George 53nu <BB de ani= si cpt. Pillat <A/ de ani= discut aprins situatia. "e afar se aude tumultul unei multimi. 'e strig4 >Cos *nirea8 ' plece muntenii8@ "in cnd n cnd, pietre si bolovani de pmnt sfarm geamurile n tndri.

C$($RGI*4 Nu, nu, nu8 Nu vom obtine nici un vot de la populatie, dac punem tunul pe oameni. PI,,$( <agitat=4 #ine, dar nu ntelegeti: 'unt agenti pltiti. ,i s!a dat s bea. )stia nu sunt populatia lasiului. C$($RGI*4 "in ceea ce aud, sunt o multime, si eu nu cred c cineva poate cumpra o multime. Noi toti de aici suntem "IN$'(I$ #R)(I$N* G -E/ bogati. "ac ar fi asa, am fi cumprat si noi *nirea, fr s fie nevoie de colonelul Cu&a. PI,,$( <se duce la fereastr, ncercnd s!i conving=4 *itati!v la ei8 + aduntur de golani. G+,E'C*4 'unt totusi prea multi. Ieri au semnat o petitie antiunionist dou mii de oameni. PI,,$(4 "omnule Catargiu, v rog, veniti la fereastr s!i vedeti. Credeti c vagabon&ii stia stiu s scrie o petitie: 6eniti, uitati!v la ei, sunt n &drente. C$($RGI* <e&itant, nu are cura s se duca la ferestr=4 Nu contea&. si vagabon&ii lasiului s fie, au drept de vot. G+,E'C*4 Printul 1ilip de 1landra are nevoie de fiecare vot din orasul sta rebel. $ltfel am fcut dou revolutii degeaba. PI,,$( <e%asperat=4 Ce revolutii, ce 1ilip de 1landra: 'tm aici asediati de o band de ticlosi. "umneavoastr credeti c 1ilip de 1landra va veni n balamucul sta: Pe ce tron l urcm noi: Pe tronul lui Ciubr!6od: 5;N*4 Ei vor ruperea *nirii. (rebuie s ne gndim c sunt si unii care vor chestia asta. Nicieri un popor nu este n totalitate destept. PI,,$(4 "omnule prefect Golescu, atunci unde sunt cettenii unionisti ai lasiului: *nde este ma oritatea: *nde sunt &ecile de mii care au votat *nirea acum sapte ani: (cere enant, Catargiu oftea&, Golescu las privirea n os. "$6I,$4 Pillat are totusi dreptate. Nu putem compromite plebiscitul n favoarea domnitorului strin pentru un grup de rsculati. PI,,$(4 'tm aici ca prostii, conducerea trii steia, si bgm minile n sn fiindc e democratie. Ce democratie: 6oi nu vedeti c e opera rusilor: Nu simtiti n aer mirosul lor de hoit: 6oi nu ntelegeti c rusii vor s!- pun pe tembelul la de Rosnovanu domn pe tronul 5oldovei: -E0 N C$($RGI*4 $i prins vreun agent: *nde este, s!- intero!ghe&: Pe urm dau ordin s se mprstie multimea. 5;N* <ncercnd s!i e%plice=4 "omnule Catargiu, agentii nu pot fi prinsi dect dac atac $rmata. Porunciti s atace si vom avea pri&onieri. C$($RGI*4 si cti rom3ni omorti voi, ca s prindeti trei agenti rusi: PI,,$(4 "omnule dr. "avila, dumneavoastr pentru ce v aflati aici: "$6I,$4 Eu am venit s strng mortii si s panse& rnitii. PI,,$(4 6edeti8 C$($RGI*4 Nu, eu nu pot s omor iesenii mei. PI,,$(4 E%traordinar8 "eodat, tumultul se ndeprtea&. Intr un sublocotenet speriat, cu uniforma n de&ordine. +1ItER4 $u plecat. 'e duc la 5itropolie.

,a 5itropolie este o multime impresionant de trani. Printre ei umbl instigatori4 >5untenii vor s v ia pmnturile. 5untenii v iau vitele. 5untenii au adus $rmata. Rusii sunt la bariere, sar s ne a ute. Cos *nirea, mi8@ n spatele logiei, Ros!novanu <-L ani=, prototipul lui Gulit, este instruit de consulul rus, baronul +ffenbach. "ialogul se poart n france&. +11EN#$C74 (rebuie s le vorbesti. 6ei fi "omnul. Rusia este alturi de tine. R+'N+6$N*4 5i!e fric, domnule consul. 'unt trani. +11EN#$C74 "obitocule, sunt niste trani amanti. In sfrsit, parali&at de spaime, Rosnovanu iese alturi de mitropolit si rosteste, mpins de la spate de rus, blbindu!se4 $ bas lI*nion. 6ive la revolution moldave8 ,es russes serontl dans "IN$'(I$ #R)(I$N* N -EL OuelOues heures pour nous aider. tranii se privesc nedumeriti. Nu nteleg nimic. +11EN#$C74 Ce face, de ce nu vorbeste rom3neste: C$,INIC4 Nu stie. +11EN#$C7 <e%asperat=4 6orbeste!le tu8 5itropolitul ncepe s incite multimea4 >Cos *nirea8@ "in rndurile ei, instigatorii strig4 >,a palat8 ,a palat8@ Calinic coboar si se pune n fruntea multimii, psind cu crucea ridicat. +amenii l urmea& furiosi, n fata palatului, dou rnduri de soldati iau po&itie de lupt, n dreptul lor este un sant, o transee. +bservnd!o prea tr&iu, Calinic ncearc s opreasc multimea, dar este ntr!adevr prea tr&iu. +amenii se tl&uie si mitropolitul cu preotii din urul lui cad n sant. 'cena trebuie s aib tot comicul unei tragedii. "in rndul manifestantilor, instigatorii ncep s urle4 >,!au omort pe preasfntul8 ,!au mpuscat pe preasfntul8@ PI,,$( <n sal=4 $u atacat garda. 5;N*4 6or nvli aici. 'oldatii nu!i mai pot tine. 'e aud bubuituri n portile palatului. 'ublocotenentul de mai devreme apare din nou. +1ItER4 + telegram. + telegram de la #ucuresti. I!o d lui Catargiu. Ceilalti se strng n urul lui. C$($RGI*4 >"e la Paris. Printul strin este... Carol de 7ohen&ollern. 'emnat, #rtianu@. 5;N*4 +h, "oamne, avem noroc8 G+,E'C*4 Ce vrei s spui: -E. G 5;N*4 $m fost camarad de regiment cu el n Germania. E un brbat puternic. C$($RGI*4 #ine, dar am anuntat domnia lui 1ilip de 1lan!dra8 Cum s le spun acum iesenilor4 votati sta... Cum i &ice: Carol de 7ohen&ollern. PI,,$(4 Nu mai e timp. C$($RGI*4 $i putin rbdare, drag. Nu e dea uns c ne stau la porti dusmanii, ne mai batem oc si de oamenii nostri. Eu aiasta nu fac. PI,,$(4 "omnule Golescu, sunteti prefect, dati ordinele pn se hotrste locotenentul nostru domnesc. 6reti s murim aici ca niste tmpiti, fiindc nu stim cine e printul strin. 5;N*4 6 repet4 Carol este un print remarcabil. "$6I,$4 "omnule Catargiu, cred totusi c mai nti trebuie restabilit ordinea. $poi, n liniste, vom chib&ui. PI,,$( <dup o lung si insistent privire ctre Catargiu=4 Ce mai astepti: C$($RGI* <&vrlind telegrama pe masa=4 #ine, trageti n ei. Pillat si 53nu se reped s dea ordinele. Pe str&ile lasiului se declansea& un mcel.

Cavaleria i vnea& pe oameni. ,a unele colturi de strad, instigatorii si agentii trag si ei cu arme de foc. tranii sunt ns cei striviti sub copitele cailor, loviti de baionete, mpuscati si de o parte, si de alta. Este chiar important ca secventa s arate cum tranii sunt mpuscati de ambele prti. Castelul NeuRied Pe pa istea din fata castelului NeuRied se desfsoar o scen oarecum cmpeneasc. Este n primul rnd o sen&atie de culoare. *ndeva, mai departe n lateral, ctiva crutasi adun finul si l urc n care. n plan apropiat, lng o cpit, stnd pe un morman de fn, Elisabeta scrie versuri. Poart plrie de paie cu panglic si un costum specific national german de "IN$'(I$ #R;(I$N* N -EE var. + msut mic alturi sau o cutie n care si tine de regul scrisorile. Pe aceast cutie scrie acum poe&ia4 "e cte ori nava e lovit de furtun, T"e cte ori valuri imense urc pn la cer, T (u, eroul meu, s fii mereu la crm8 TPrintul meu, eu te astept, nimic nu!ti cer8 #ucuresti. Palatul domnesc 5embri noului guvern si ai ,ocotenentei domnesti se ceart pe portofoliile de ministru. Cineva a sters numele lui C. $. Ro!setti, ca vechi revolutionar, de pe lista ministerial si -!a pus n loc pe cel al lui lancu #lceanu. "imitrie Ghica protestea&. Nicolae Golescu ncearc disperat s!i potoleasc. ,ecca este ministru de r&boi. ,a parter, n ncperea arhivei, It. 1lcoianu tria& documentele fostului domn. ,a un moment dat gseste o scrisoare recent. + citeste si chipul lui se schimb. +rdon unui soldat s!- cheme pe col. 7aralamb. $cesta apare aproape imediat. 1),C+I$N*4 domnule colonel, v rog s cititi aceast scrisoare. 7$R$,$5#4 $ cui este: 1),C+I$N*4 $ fostului domn ctre mpratul Napoleon. 7$R$,$5# <citeste=4 >... Iar eu am hotrt s m ntorc la viata privat, prsind acest tron pe care nu -!am visat, nu -!am cutat si pe care -!am ocupat doar din dorinta compatriotilor mei. 6 rog s ngduiti, 'ire, ca n mai anul viitor s anunt abdicarea mea...@ "in ce dat este scrisoarea asta: 1),C+I$N*4 "in AE octombrie, anul trecut. 7$R$,$54 "oamne, ce!am fcut8 'us, cearta pe ministere continu. $pare col. Cretulescu, unul dintre con urati, beat si cu sabia scoas, l vrea pe lancu #lceanu din nou ministru, n locul lui Rosetti4 >)la s fie mi! ADD U nistru: )la cu ochii ia bulbucati de broasc:@ 7aralamb, complet schimbat, urc la el si! - potoleste. 7$R$,$5#4 #ag sabia n teac, domnule colonel. $&i!noapte nu erai asa vitea&. si voi, parc sunteti o aduntur de scandalagii n piat, ncetarea8 Ne!am umplut destul de rusine. "omnule Golescu, locotenenta domneasc se ntruneste acum, aici, si d primele ordine. 1;,C+I$N* <venind n grab de os, anunt=4 "omnilor, am primit telegraf din 1ranta. Contele de 1landra a primit domnia. Entu&iasm ntre politicieni. Cei care se scuipau mai devreme se mbrtisea&. *rale. Cltoria printului Carol de 7ohen&ollem

n secventa urmtoare Carol si nsotitorii si sunt n tren. Printul s!a deghi&at cu o pereche de ochelari si a mbrcat un costum mai le er. $ unsi n gara 'al&burg, Carol este oprit de un agent vamal, care i cere actele si l ntreab cum l cheam. Printul a uitat si se crea& un mare moment de tensiune. 5a!Perfish l salvea&, declarnd niste tigri de foi. 5$WER1I'74 Printe, v rog s ncercati s memorati datele din pasaport. 'unteti ?arl 7ettinger, un negustor. 5ergeti la #a&ias cu comertul. C$R+,4 "a, sigur, iart!m. $m avut un moment de slbiciune. n sfrsit, pot pleca mai departe spre #a&ias. Pe drum, n gri, la #udapesta, pe cmp, ei observ afluenta de trupe ! $ustria se pregteste de r&boi cu Prusia. Carol este asadar ntr!un pericol ma%im, ntr!o prpastie, cei doi spioni austrieci gsesc baga ele aruncate si identific bla&onul, i iau din nou urma. Pe acest fond, verificarea pasapoartelor n tren este un alt moment de tensiune. $ ung cu bine la #a&ias. 'e vede "unrea. 'cena se desfsoar ntr!o ncpere din cpitnia portului. 6on Xerner si Peter "IN$'(I$ #R;(I$N* G ADrmn afar, nuntru, Carol si baronul 5aPerfish sunt asteptati de col. 53nu. 5;N*4 $lteta 6oastr, m bucur s v vd sntos. C$R+, <TT mbrtisea&=4 n sfrsit, un chip familiar. Ce faceti, domnule 53nu, sunteti acum colonel. 5;N*4 Nu v formali&ati, printe. ,a noi gradele se dau mai usor. $veti n fat un prieten rom3n. C$R+,4 "oamne, prin ce!am trecut8 5;N* <dup ce -- salut pe baron=4 mi nchipui. Intr Ion C. #rtianu, si scoate plria si salut cu o reverent larg. #R)(I$N*4 #ine ati venit, printe. C$R+,4 ntr!adevr, am venit bine. Ce este toat nebunia asta pe urmele mele, domnule #rtianu: (elegrame din Rom3nia, articolele din pres, scrisorile trimise dup mine aproape n fiecare oras. n clipa urmtoare pot fi arestat. #R)(I$N* <defensiv=4 Pot aran a ca, n ca& de pericol, s fiti trecut n grab peste granit. E la doi pasi. C$R+,4 Nu v nteleg. "umneavoastr mi oferiti o intrare frauduloas n tara mea: $sa vreti s intre printul Carol n Rom3nia, ca un contrabandist: #rtianu si asa& linistit plria pe un scrin si si scoate ncet mnusile. E alt om, mult mai sigur pe el. 6ine n fata printului si l priveste n ochi. #R)(I$N*4 Ne aflm n orasul #a&ias. $ici e pmnt rom3nesc si $lteta 6oastr a intrat de a pe pmnt rom3nesc. "oar harta arat altceva. 5$WER1I'7 <artnd pe fereastr=4 "a: $tunci ce caut politia austriac n port: "e ce flutur steagul la acolo: ADA J #R)(I$N*4 (ocmai pentru c nu stiu c ati sosit. Ei n!au cum s simt asa cum simte poporul rom3n c orasul sta va fi n ctiva ani din nou al nostru. C$R+,4 'a nu ne pierdem capul. 5ai avem un hop de trecut. Ce facem cu politia: #R)(I$N*4 +rasul este mpn&it de agentii mei. n orice moment putem opune re&istent. $ustria este ocupat acum cu Prusia. Nu va da important unui incident minor, n schimb, pentru noi, un incident acum va umple prima fil din noua Istorie a trii. C$R+,4 $s prefera s amnm acest moment.Nu vreau s!mi ncep domnia cu un

schimb de focuri la frontier. #R)(I$N* <&mbeste ntelegtor=4 'unteti tensionat, $lteta 6oastr. 'unteti obosit si iritat de fidelitatea noastr un pic cam &gomotoas. "ar trebuie totusi s v amintesc, cu tot respectul, c domnia 6oastr a nceput de a. Poporul rom3n v!a ales prin plebiscit. Carol si 5aPerfish se privesc semnificativ. "au de nteles din priviri c nu pun prea mare pret pe acest act. #rtianu este ns gala sa atace. 5;N* <simtind tensiunea=4 "omnule #rtianu, mergeti la telegraf si faceti pregtirile. 6oi ntretine eu pe $lteta 'a. #rdanu l las pentru a telegrafia la #ucuresti. Corespondenta lui are ceva comic4 Ion Ghica si Nicolae Golescu nu stiu ce s fac, desi Capitala vuieste de nerbdare. #rtianu4 >'osit #a&ias. Pregtiti primire@. Ion Ghica4 >Cine sosit #a&ias: 1ilip de 1landra sau Carol de 7ohen&ollern:@. #rtianu4 >Carol@. Ion Ghica4 >6orbeste france&a: $ici lumea ntreab@. #rtianu4 >1oarte bine@. Ion Ghica4 >1oarte bine, ce:@. #rtianu4 >6orbeste france&a@. Ion Ghica4 >#ine. Primire triumfal@. "IN$'(I$ #R)(I$N* N ADB n acest timp, Carol si Peter hotrsc s fac o plimbare pe malul "unrii, n drum, ntlnesc o bisericut rom3neasc n care intr si admir icoanele si picturile murale. Preotul bisericutei este btrn si orb. l pipie pe Carol. PRE+(4 Pescar: $i sare pe haine. PE(ER4 'untem negustori germani. PRE+(4 $ha, este mirosul de la i&voarele fluviului. ' aveti gri . E o cltorie lung si plin de obstacole pn la mare. 5ai lung dect cea obisnuit. C$R+, <soptindu!i la ureche lui Peter=4 Pn si sta stie ceva. +prindu!se ntr!o circium, cei doi germani ascult discutiile mesenilor. Este vorba de celebrele replici4 >Noul print va a unge la fel de nesuferit ca si Cu&a@. >N!o s treac mult si o s!- goneasc rom3nii si pe acesta@. >(urcii vor nvli n 6alahia si printul Carol, abia sosit, va fi pri&onierul lor@. C$R+,4 i au&i: PE(ER4 N!or fi pisicile din Rom3nia mai negre dect cele din Prusia noastr. C$R+,4 Ce le!a fcut Cu&a : "e ce -!au gonit: PE(ER4 *n ofiter pus pe tron ca s uneasc Principatele. Era un om de bun credint, dar nu putea face nimic. Nimeni nu credea n autoritatea lui. $tunci ! asta s!a ntmplat acum doi ani ! a dat o lovitur de stat si a introdus regimul france&. C$R+,4 Peste noapte: PE(ER4 "a. Partidele -!au dat os ntr!o noapte. ,!au luat din patul lui. C$R+,4 $cum mi dau seama c voi avea de luptat si cu influenta 1rantei aici. ,uat noaptea din pat: "oamne8 "e!asta mi!a spus #ismarcQ s nu ncete& s art a german. PE(ER4 Pe ct vi se pare de usor lucrul sta, pe att va fi de greu. Important este c poporul nc nu stie s fac diferenta. AD2 G C$R+,4 Poporul:8 Cine stie la ce gndeste el acum. $ doua &i, pe vapor, #rtianu l declar pe Carol membru al suitei sale. $ unsi la (urnu! 'everin, Carol coboar si cpitanul vasului abia acum si d seama pe cine a transportat. Pe mal asteapt fanfara, dorobantii si notabilittile orasului. Primarul se nclin si derulea& sulul unei lungi cuvntri. #rtianu i!o taie scurt, urcndu!- pe Carol n trsur, desi printul ar fi stat din politete s asculte. +ricum, cuvntarea era n rom3n8 Cltoresc

toat noaptea, apoi trec +ltul cu bacul, oca&ie pentru Peter s fac o paralel cu trecerea +ltului de ctre (udor n -.A-. 'pre dimineat a ung la o statie de post si telegraf. $ici erau anuntati, dar seful postului si nevasta lui au adormit. 'e tre&esc buimaci, nestiind ce s fac mai nti. #rtianu le ceruse s pregteasc ceva de mncare. +amenii puseser totul pe mas, nestiind cnd vor sosi. Carol constat socat c mncarea a nghetat de ger. (otul este bocn. Imaginea unei slbticii de step l parali&ea&4 >"oamne, unde am a uns:@ "e aici #rtianu telegrafia& din nou4 , $m a uns la Pitesti. 'top. Pregtiti totul, s fie bine. 'top. ' nu ne facem dracului de ris. 'top@, n timpul acesta, Carol face ctiva pasi si surprinde primul rsrit de soare n Rom3nia. ,umina rosiatic i de&vluie ncet ceea ce, la mare deprtare, prea o lung pat ntunecat4 5untii Carpati cu crestele nc n&pe&ite. 'ecventa are miracol si mu&ica n crescendo l amplific. Conacul de la Golesti 'rbtoare mare. trani si orseni frumos mbrcati fac o primire clduroas trsurii n care se afl noul domn si Ion C. #rtianu. 'e arunc flori, unele femei plng de bucurie, altele si arat copiii. Carol, acum n uniform strlucitoare de parad, rspunde fericit ovatiilor. Este un culoar viu care duce spre conac, n spate mai sunt alte dou trsuri cu Carada si ctiva ofiteri germani, din suita printului. $cestia sunt gravi, deloc impresionati. "IN$'(I$ #R;(I$N* G AD/ (rsura printului intr n curtea conacului. Este ntmpinat de membri familiei Golescu, de 9inca Golescu <L2 de ani=, $nica 1urduescu </L de ani=, Pia #rtianu, $na Racovit si sotul ei, Carol "avila, ,u%ita 1lorescu. E ntmpinat cu pine si sare. n curte se oac clusul. Numerosi steni ridic plosti cu tuic. Entu&iasm mare. ,u%ita l ia pe Carol si l bag la hor. ncearc s oace cu evident stngcie. 'cena se prelungeste cu entu&iasm. Este si petrecere. ,a protap se rumeneste un berbec. I se d s guste. $poi se desface un butoi cu brn&. Gust si se minunea&. $na "avila l fascinea& cu frumusetea ei nobil. 'chimb priviri, n sfrsit, din multime este dus n fata cldirii conacului, cam drpnate. +amenii se dau la o parte4 palatul celor mai importanti boieri rom3ni. 6on Xerner, desi este de a beat si cu ghirlande de gt, pufneste n rs. Peter, ncurcat si de situatia lui, fiind pe umtate rom3n, dar si ngri orat de marea de&amgire a printului, nu poate da dect o replic ri&ibil4 >Nu!i nimic, $ltet, construim unul mai mare din cile ferate@, n urul lor se comentea&4 >Ce!a spus: Ce!a spus:@. >6 face palate din cile ferate@. >6a face grile ca niste palate@, >n loc de palate, va face gri@. >"a ci, aista i nibun, vrea s treac trenu prin palatu lui:@. n sfrsit, #rtianu l scoate din multimea de gesturi entu&iaste. 'e retrag amndoi spre poarta de la intrare. *rc n foisor. Este pe nserate. "e sus se vd muscelele $rgesului. C$R+,4 5inunat tar, #rtianu. $dmirabil popor. #R)(I$N* <grav=4 n acest loc stat ascuns un erou al primei noastre revolutii, l chema (udor 6ladimirescu. $ murit ca un cine, mpuscat, apoi tiat n bucti si aruncat ntr!o fntn. "oi strmosi ai mei au luptat cu el. <TTI arat creanga groas a unui copac din fata conacului.= $u fost spn&urati acolo, de creanga aceea groas. n acel moment, pe ulit trece o crut rablagit, mic, tras de o vit numai piele si os. Este >Carul cu boi@ n variant mi! AD0 G &er. *n copil mai rsrit o mn. n car st femeia cu un sugar n brate. $lturi, gol, un alt copil, de un an!doi. tranul merge pe lng loitre. 'unt murdari, sraci lipiti pmntului, famelici. + urm a vechiului costum national se poate distinge de ctre

#rtianu n cmasa &drentuit a tranului. Psesc doborti de srcie si de foame, n crut sunt ctiva coceni si, mai ales, un morman de pmnt negru. "uc pmntul cu ei undeva, nu se stie unde. Carol ntelege. "esi n spatele lui petrecerea continu, el nu mai vede dect acest adevr al trii. 6a avea mult de lucru. Cnd abia au trecut de poart, tranul ntoarce si ridic o privire trist spre cei doi din foisor. Contrastul dintre starea tranului si strlucirea uniformei germane este evident. *ltima secvent este portretul acestui tran care priveste n urm, nec it, acu&ator, indiferent. EPI'+"*, 0 5osia 1lorica. Iama -.0.!-.0E $ nins mult n aceast iarn. Cmpul se vede ca o mare neted si alb. 'ania lui Ion C. #rtianu iese din curte si se nscrie pe drumul de tar mrginit de nmeti. #rtianu este acum bogat, mbrcat n sub cu blan si acoperit cu o cciul de ln merinos. Pe capra sniei este Rochit. Cnt. #rtianu priveste gnditor cmpul ntins. ,a un moment dat, undeva, foarte departe, observ o siluet singuratic. Este ciudat. #rtianu insist acum foarte atent pe acea siluet umbltoare. Cere lui Rochit s opreasc si atitudinea lui este si mai intens. Este un om n &drente, nc fr chip. #rtianu i porunceste lui Rochit s treac peste cmp. tiganul att astepta, ncepe o curs &ig&agat n urmrirea omului, care alearg speriat, caraghios, flu!turndu!si &drentele. Rochit l fugreste, strigndu!i s se dea la o parte. Pn la urm, omul cade epui&at n &pad. #rtianu coboar din sanie si face doi pasi spre el. +mul se ridic ar!tndu!i un chip speriat. Este ntr!adevr mbrcat n &drente, capul si picioarele sunt nvelite n crpe. $re un pachet de crti legate cu sfoar de gt. #rtianu observ nscrisul de pe copert4 caractere iudaice. Este un evreu rtcitor. 'e ntlnesc astfel dou lumi. #rtianu4 >Ce cauti pe pmntul meu:@ Evreul i rspunde speriat n idis ceva de nenteles. Nu pot comunica. Rochit l priveste nuc. #rtianu scoate un napoleon si i!- arunc n &pad. Evreul nu se misc, privind mai departe nfricosat cnd la rom3n, cnd la tigan. #rtianu se urc n sanie tulburat. Plecati AD. N napoi spre drum, Rochit ntreab4 >Ce!a fost artarea asta, stpne:@ #rtianu4 >*n evreu@, n spatele lor, evreul se repede, ia napoleonul din &pad si l ncearc repede n dinti, aruncnd priviri furisate n urma sniei. ,unecnd mai departe pe drum, nc tulburat de acea ntlnire, #rtianu este atentionat de Rochit4 pe cmp, n partea cealalt se vede o nou mogldeat. Nu mai opresc, dar #rtianu nu!si poate lua privirile de la acel om &drentros care umbl peste cmpul alb n diagonal, fr drum si fr patrie. #ucuresti. Palatul Cotroceni "umitru #rtianu i pre&int domnitorului raportul asupra ntlnirilor cu mpratii Napoleon III si 1ran& Cosef privind problema rom3neasc. "up aproape trei ani de la venirea pe tron, Carol arat de a ca un rege, chiar dac are doar BD de ani. l primeste pe "umitru n picioare, fr s!i ntind mna. C$R+,4 "omnule #rtianu, as dori s stiu dac este adevrat c noi continum s finantm si s narmm pe rom3nii din (ransilvania. "*5I(R*4 'ire, noi, adic 5ria 6oastr si Rom3nia, nu. Particularii, da. C$R+,4 "umneata numesti particular pe fratele dumitale cnd este ministrul de finante al trii: Chiar dumneata, ca ministru al lucrrilor publice, te consideri un particular n actiunile publice: "*5I(R*4 Ele nu sunt publice, 'ire. $m ncercat s le ascund ct am putut de mult. Iar

chestiunea cu armele este o e%ageratiune. Eliberarea rom3nilor din (ransilvania se va face pe cale politic. C$R+,4 "e a chestiunea a devenit public. Presa austriac este plin. 'e spune c avem depo&ite imense de arme. Este adevrat: "*5I(R*4 'ire, cunoasteti c n!as putea s v ascund un lucru att de grav. C$R+,4 Este adevrat: "IN$'(I$ #R)(I$N* G ADE "*5I(R*4 Este adevrat. $vem depo&ite mari de arme, dar ele sunt n Rom3nia. Nici o pusc nu a trecut n (ransilvania. $ici este minciuna. C$R+,4 "umneata, domnule ministru, arti c nu ntelegi ct de grav este aceast veste. 1ratele dumitale a folosit fondurile ministerului de finante pentru a cumpra arme, fr s treac aceste fonduri prin aprobarea Parlamentului. E%act gestul sta a tre&it bnuiala. "e ce e nevoie s ne ascundem, dac nu avem intentii obscure: "*5I(R*4 5ria 6oastr este un ofiter remarcabil care stie c narmarea unei tri nu este o chestiune de domeniul public. 5i!e team c $ustria mai crede nc n libertatea de a controla faptele noastre. +dat cu venirea 5riei 6oastre pe tron, Rom3nia a nceput s aibe si ea secrete. $sta e ceea ce nu se ntelege, n aceeasi ordine de idei, dac $ustria continu s ne trate&e ca parte a (urciei, nseamn c se narmea& (urcia, nu noi. C$R+, <usor surprins=4 "omnule #rtianu, mrturisesc c nu ncetati s m surprindeti. $r fi trebuit s v numesc ministru al afacerilor e%terne. "*5I(R*4 6oi fi oricnd la dispo&itia 5riei 6oastre. 6 mrturisesc ns c m ncearc un trist regret s constat c acum patru &ile am fost primit cordial, aproape intim de mpratul 1rantei, iar "omnul meu m ntmpin ast&i cu rceal. C$R+,4 Probabil c Napoleon si poate permite. Eu conduc aici ministri, nu prieteni. Eu nu sunt seful unui club. 5ai ales atunci cnd trebuie s rspund pentru o tar. Iar tara este acum atacat n presa european pentru erorile ministrilor si. "*5I(R*4 5aiestatea 'a, mpratul 1rantei, a aflat tot din urnale despre armele noastre. Numai c reactia sa a fost alta4 s!a bucurat. C$R+,4 Nu m ndoiesc c este multumit, si dorea de mult pustile france&e la "unre... "*5I(R*4 5ria 6oastr, iertati!mi ndr&neala, dar sunt fr ndoial vinovat, mi dau seama c eu si fratele meu trebuia s v informm la timp. $rmele nu sunt france&e. 'unt din Prusia. A-D N C$R+, <socat=4 'unt arme germane: "*5I(R*4 Germane. $m ales e%pres din cele noi pe care le!ati admirat 5ria 6oastr ca militar. C$R+, <ride scurt, re&ervat, si r3mne cu un &mbet pe chip=4 5i!ati reprosat lipsa de prietenie, de intimitate. Ei bine, am s v de&vlui un gnd al meu mai vechi. $tunci cnd am venit n tar credeam c lipsa de e%perient si de cultur politic v mpiedic s progresati. $cum, dup aproape trei ani de domnie, nteleg c viclenia oriental este o arm redutabil. "e ce protestea& Prusia pentru armele astea: "*5I(R*4 "e form. Prusia crede c este actiunea 5riei 6oastre, n ca&ul unui scandal, 5ria 6oastr poate nega cu toat onestitatea. 6om cdea noi, ministri. $rmele rmn n tar. C$R+,4 Esti diabolic, domnule8 "*5I(R*4 'unt constitutional.

C$R+,4 Eh, nu, aici mergi prea departe. Nu voi tolera nclcarea Constitutiei. $ici este lucrul unde nu m nsel. 6oi, rom3nii, v!ati obisnuit s dati legile cele mai bune si apoi s le nclcati cu bun stiint. $sta se vede imediat n societate. +mul de rnd v!a lua obiceiul de la voi, de la ministri. Nu se poate construi un stat pe nseltorie. Eu nu voi fi domnitorul unei pcleli europene. "*5I(R*4 $r fi o pcleal, 5ria 6oastr, dac n!am fi pltit de fiecare dat cu mult snge libertatea noastr. 6a veni o &i a r&boiului cu (urcia. $tunci veti sta clare n fruntea trupelor noastre. "e!ar fi dup $ustria si (urcia, n urma 5riei 6oastre ar trebui s se afle o gloat de trani cu furci si coase. Noi vrem s ase&m n spatele 5riei 6oastre o $rmat. C$R+,4 Cu ce pret: Cu pretul unei complicitti a comandantului: "*5I(R* <subliniind=4 Cu pretul unei largi complicitti, pentru c alturi de 5ria 6oastr se mai afl ctiva complici4 mpratul 1rantei, contele #ismarcQ, primul ministru al 5arii #ritanii. (oti acesti suverani mi&ea& pe numele 5riei 6oastre. Pentru asta v aflati pe tronul Rom3niei. C$R+,4 $m fost atras ntr!o capcan. Nu, asta vrei s spui: "IN$'(I$ #R;(I$N* N A-"*5I(R*4 Gloria este ntotdeauna o capcan, 'ire. 5ria 6oastr va face istorie aici, iar noi avem misiunea s v inscriptionm adnc numele n istoria Europei. $veti demisia mea imediat. 1ratele meu va gsi o cale inteligent de a se retrage. "up ce trece focul, vom reveni s continum ce am nceput. tara se pregteste de r&boi. $vem nevoie de gndul bun al 5riei 6oastre. C$R+,4 Nu pot s!ti neg tenacitatea. Esti periculos de inteligent. $sta ne poate pierde pe toti. "e aceea voi continua s conduc dup principiile mele. 6 mpotriviti, v nltur. "*5I(R*4 Puterea suveranilor vine de la "umne&eu. Ne vom supune. C$R+,4 Nu te cred. "*5I(R*4 5i!ar fi suficient un gest care s m fac s rmn un umil servitor plin de sperant. C$R+, <se apropie drept, intransigent=4 "omnule #rtianu, printre lucrurile nvtate de la rom3ni sunt si proverbele. *nul &ice c dac dai omului un deget, ti va lua toat mna. Eu risc ast&i acest gest. 'per s fie destul de putin ca s!- pot retrage la timp. i ntinde mna, dar numai cu un deget, cel mic. "umitru #rtianu se nclin, prinde degetul mic al domnitorului si l scutur discret. 'cena, de un ridicol evident, are totusi mretia ei. "umitru pare c nu va uita aceast ofens. "*5I(R*4 'ire, veti fi rsturnat. C$R+,4 6 voi &drobi. "omnitorul trece ntr!un salon alturat $colo asteapt un ofiter prusac, von Xerner, care l nsotise si pe vapor spre Rom3nia. C$R+,4 Ce vesti mi aduci din Prusia, dragul meu von Xerner: XERNER4 $lteta 6oastr, v aduc tronul 'paniei. C$R+, <total surprins=4 Ce este asta: 'e d voie n armat acum s se glumeasc pe socoteala regilor: A-A G XERNER4 $lteta 6oastr stie c nu!mi permit astfel de slbiciuni omenesti. $ltet, sunt mputernicit s v anunt c gloriosul 6ostru tat a primit o ofert oficial din partea Cortesurilor spaniole. 6 invit s faceti o vi&it la Xeinburg, pentru consultri. C$R+,4 5 tulbur aceast veste. 'unt aici abia de trei ani.

XERNER4 "ac $lteta 6oastr mi ngduie, as putea rosti si un cuvnt pentru care nu am primit nici o mputernicire. C$R+,4 (e rog. XERNER4 Prsiti aceast tar de valahi mputiti, $lteta 6oastr. 6 irositi tineretea si numele pentru o natiune care nu e%ist. (atl 6ostru este ngri orat. C$R+,4 Nu am au&it ce!ai spus. "esi n!am au&it, totusi ti voi destinui o credint puternic. 'unt domnitorul celei mai bogate si frumoase tri din Europa. $mrfii stia de rom3ni triesc e%act pe pmntul cel mai iubit de "umne&eu. ,e lipseste o patrie si eu vreau s le!o dau. XERNER4 Porunciti s duc acest rspuns. C$R+,4 Nu, sta a fost tot un cuvnt fr mputernicire. (ransmite tatlui meu c voi veni la Xeinburg, dar c nteleg s!mi duc misunea pn la capt, ca un soldat acoperit de onoare. XERNER4 $lteta 6oastr, nu e%ist n lume o voce care s pun la ndoial loialitatea 6oastr fat de ordinul primit. Nu e%ist n lume cineva care s udece gresit o comparatie ntre 'pania si Principatele "unrene. +rice militar stie s citeasc o hart. $ici este doar o cmpie gsit de armatele statelor europene pentru a se bate. "up ce lupta s!a ncheiat, nu r3mn dect cadavre neidentificate, arme pierdute si steaguri arse. Cnd noroiul se usuc, armatele vin din nou aici ca s se bat. Nu puteti fi administratorul unui cmp de btlie. C$R+,4 n acest pmnt este o fort care poate rsturna Europa ntr!o singur toamn. 'pun toamn, pentru c aici iarna totul e mort, primvara totul se umfl, iar vara totul motie la umbr. "ar atunci cnd vine toamna, n acest loc se adun toate "IN$'(I$ #R)(I$N* N A-B bogtiile pmntului. $dunate n mina unui om, ele l pot face din gloab cel mai puternic rege. XERNER4 6 rog s!mi iertati ndr&neala. Retrag tot ce am spus. 6oi duce tatlui $ltetei 6oastre doar anuntul c veti sosi la Xeinburg. C$R+,4 (e invit s te ntorci, ti voi da s conduci un regiment aici. $m nevoie de militari cu e%perient. 6oi construi o armat. Nimeni nu va mai ndr&ni s vin pentru a se bate aici. XERNER4 "in respect pentru Casa de 7ohen&ollern, puteti conta pe bratul meu. C$R+,4 "e!ai putea s folosesti si inima, von Xerner, ai fi un soldat desvrsit. #ucuresti. 'ala Parlamentului Glgia obisnuit, agitatie, presedintele Camerei agit clopotelul. Petre P. Carp <BA de ani= tocmai coboar de la tribun dup ce -!a interpelat pe ministrul Ion C. #rtianu <2L de ani= n chestiunea evreilor. #rtianu urc la tribun pentru a rspunde. #R)(I$N*4 "omnilor, onorabilul domn Petre Carp a ridicat aici chestiunea evreiasc &icnd c am fcut o specul politic dibace din chestiunea israelitilor. $ mai &is domnia sa c naintea venirii mele la putere, chestiunea aceasta nu e%ista. Numai aceia care nu triesc cu inima si cu sufletul n Rom3nia pot rosti asemenea cuvinte. <$plau&e, #ravo8=B C$RP4 $m &is!o si o mentin. #R)(I$N*4+ mentine domnul Carp, dar poporul are ochi si urechi, vede si aude n istorie. stiti c Rom3nia a fost tara cea mai tolerant chiar n secolii cei mai obscuri. ,a noi, strinii au fost primiti cu bratele deschise. C$RP4 Cine, plebea:

#R)(I$N*4 "ar plebea nu e natiunea, domnule Carp: B 'cena este compus din interventii autentice ale confruntrii reale din Parlament n problema evreiasc. A-2 G C$RP4 Nu8 Natiunea suntem noi, repre&entantii ei. Niciodat nu voi &ice c natiunea nseamn acele mase strnse pe ulite, care din nenorocirea lor au fost silite s rmie mai pre os de aceia care repre&int omenirea n adevrata sa mrire. #R)(I$N*4 Iat, domnilor, c desi Constitutiunea noastr a desfiintat privilegiile, dl Carp nc se mai crede boier cu biciul n mn. "ar uita dl Carp c atunci cnd Rom3nia s!a emancipat si a intrat n drepturile si autonomia ei, evreii care erau n tar n!au fost goniti, cci ei se identificaser cu noi si s!au putut bucura de aceleasi drepturi ca si noi. si ei sunt parte a plebei n care nu crede dl Carp. C$RP4 "ar n 5oldova de ce sunt persecutati atuncea: "e ce ast&i stm n fata unui abu&: #R)(I$N*4 n 5oldova nu este asa, fiindc 5oldova a avut de vecini pe poloni si pe rusi. $colo, strinii si mai ales evreii aveau aceleasi avanta e n comert ca si grecii din 5untenia. "ar n Polonia, ca si n *ngaria, ei erau e%pusi la persecutii religioase foarte mari. Prin urmare, evreii gsind n 5oldova aceleasi conditiuni de specul si o protectie absolut religioas, aceasta a fcut ca ei s npdeasc cu totii n 5oldova. C$RP4 Cu a utorul cui, dle ministru: +are prin tolerant nu ascundeti cumva cuvntul ntelegeri : <$plau&e, huiduieli.= "in vointa cui au intrat asa n 5oldova: #R)(I$N*4 "in vointa lui "umne&eu: <$aaa8= Pre udectile timpilor trecuti nc e%istau. 'e credea c religia mo&aic este inamica perpetu a religiei crestine, iar crestinii trebuie s fie ntr!o inamicitie perpetu cu israelitii. (rim lumi moderne, domnilor8 <$plau&e, huiduieli.= ,a noi, o mare parte din societate a gsit un ru si -!a numit israeliti. 5i locul cel mai e%peditiv de a scpa de acest ru i s!a prut c nu e altul dect s continue a!i trata cum au fost tratati n alte tri. $dic de a!i arunca pe toti afar din tar. "IN$'(I$ #R;(I$N* G A-/ + 6+CE4 6om fi biruiti, fiindc evreii sunt tari si bogati. <Proteste, huiduieli.= #R)(I$N*4 Cineva &ice c sunt tari si bogati. Nu, domnilor. "e ar fi bogati evreii ce vin la noi ar fi un bine. (ari si bogati sunt cei care triesc n libertate n $pus. Netoleranta noastr nu mai e tolerat de nimeni. ,umea ntreag s!ar ridica n contra ei. C$RP4 $tunci, de ce persecutati pe evrei n 5oldova: #R)(I$N*4 Eu nu vorbesc aici de evreii care sunt nscuti si crescuti n Rom3nia, care sunt legati de acest pmnt din tat n fiu, de aceia care au urmat scolile rom3nesti. Eu vorbesc aici de vagabon&i. <$aaa8 Proteste, aplau&e.= "a, domnilor, ati au&it bine, vagabon&i. $ctiunile ministerului sunt ba&ate pe drept, care este recunoscut de toate societtile europene cele mai civili&ate, n 1ranta nu poate s intre si s se ase&e nici un om ntr!o comun pn nu probea& c are mi loace de e%istent. $ltfel, sunt imediat goniti. C$RP4 Nimeni nu aprob e%cesele. $u fost trimisi la puscrie, alungati cu pietre, trecuti peste Prut. Ce tolerant tot clamati dumneavoastr acolo: <$plau&e, huiduieli.= #R)(I$N*4 $m ncercat s art c nu aprob e%cesele. "ar eu nu am &is vagabon&i evrei. Eu am &is vagabon&i si ei sunt de toate neamurile, si greci, si bulgari si arnuti... Eu n!am pus religiunea la socoteal. $sta faci dumneata, domnule Carp8

C$RP4 Eu nu sunt ministru de interne n Rom3nia ca s rspund pentru abu&ul prefectilor mei. "umneata esti si trebuie s rspun&i pentru oricare abu&. Ne!ati urcat Europa n cap, domnule8 <$plau&e, proteste.= #R)(I$N*4 Europa ati urcat!o n cap dv., cnd v!ati dus repede s v plngeti c facem abu&. <$plau&e, proteste.= Nu se mai satur rom3nii s dea fuga la $pus pentru a cere control. C$RP4 *ite cine vorbeste8 A-0 G #R)(I$N*4 5inciuni8 $m fost acu&ati c s!a devastat un cimitir evreiesc din #acu n noaptea de Pasti. '!a cercetat si nici chiar de evrei nu s!a putut atesta un singur fapt. + 6+CE4 $ scris presa. #R)(I$N*4 $ scris presa c s!au omort evreii acolo. 1als, s!au spart dou geamuri. <Rsete, proteste, huiduieli.= "omnilor, cnd a fost omort #arbu Catargiu aici, la poarta 5itropoliei, stnd alturi de prefectul Politiei, nu s!a descoperit nici pn ast&i asasinul. '!a &is mereu c era strin. $ fost asta o persecutie religioas: <$plau&e.= Nu, dar constat c pn acum nu fost mpuscat nici un evreu, dar crestini au tot murit mpuscati. <$plau&e, proteste, huiduieli.= #rtianu coboar de la tribun n aplau&ele liberalilor si protestele conservatorilor. Este iritat, nervos. Refu& minile care i se ntind si felicitrile. Iese din cldirea Parlamentului. 'e opreste n pragul usii, privind curtea 5itropoliei. Este locul asasinrii lui #arbu Catargiu. (rsura lui #rtianu se misc ncet si vine n fat s!- ia. n trsur este doar Eugen C3rada, tcut si ncruntat. 'imte c #rtianu si va da demisia. 5osia 1lorica ,a conac, cminul este dominat de cei patru copii4 'abin <0 ani=, Ionel </ ani=, "inu <B ani=, 6intil <A ani.= n cas se mai afl si un nou nscut4 5ria. 'abina si Ionel sunt ntr!o permanent oac prin salon. "ada $nica </D ani= si Pi #rtianu <A. ani= torc ln alb. E sear. PI$4 "e ce o fi cerut el haine de ln: $NIC$4 Poate i! dat "umne&eu gndul cel bun si rmne acas. "IN$'(I$ #R;(I$N* N A-L PI$4 5ie mi!e fric. ' nu se fi ntmplat ceva: *neori mi se pare c aud focuri de arm n pdure. (resar si mi se arat mpuscat pe strad n #ucuresti. $NIC$4 si eu am avut visul sta. $poi m!am obisnuit cu el. 5!am gndit c n!o s ndr&neasc nimeni s!- mpuste pe ministrul de interne, l apr Politia. PI$4 $sa a fost si cu sracul #arbu Catargiu. $NIC$4 ,!o apra "umne&eu. PI$ <dup o lung tcere n care nu s!a au&it declt pendula si dup ce 'abina si Ionel au trecut tipnd, clare pe cai de lemn=4 Parc mi!a cerut s!i fac cmas de fier. 'ania lui #r3tianu trece acum prin pdure. Este oprit cu un bustean n mi locul drumului. 7aiducii lui Radu $ngliei ncon oar sania. 'unt trani &drentrosi, unii au picioarele nvelite n coa de copac, iar armele lor sunt vechi si ruginite. *nul tine caii. $ltul pune mna pe arma lui Rochit. Radu se apropie. R$"*4 'ru!mna, boierule. 1oamea. #R)(I$N*4 1urati din sate: R$"*4 Nu putem, boierule, c ai pus andarmi. $m iesit la drumul mare.

#R)(I$N*4 "e unde sunteti: R$"*4 "in 5uscel, din 5tu, din Rucr. $m pierdut pmntul cu legea lui Cu&a. #R)(I$N*4 ,!am dat os pentru asta. "e ce nu munciti la oras: R$"*4 (rim liberi. $i pus politie si acolo. Nu ne place. #R;(I$N*4 $sta nseamn s ai stat. R$"* <nu ntelege=4 #oierule, tu muncesti la oras. Noi srcim aici. Nu e bine. #R)(I$N*4 Pentru voi muncesc. R$"*4 $r fi bine s mprtim. A-. N #R)(I$N* <scoate o pung si i!o d=4 "e mine ncep s v caut. R$"*4 "ata viitoare ti iau viata, boierule. <"ispar n pdure.= ,a conac soseste $na "avila cu fiica ei, Elena </ ani.= 1etita intr imediat n oc cu 'abina si Ionel. $na este foarte elegant, stilat, schimbat ntr!o doamn din nalta societate. $N$4 6!ati apucat de tors: ,umea se &bate s ias din trnie si voi v ntoarceti la ea: Ce v!a venit: PI$4 "omnul meu a vrut haine. $N$4 + s vorbesc cu Ion. Nu se poate asa. "in cau&a politicii nu te scoate n lume, nu te mbrac, nici mcar nu te duce s ve&i trenul. PI$4 Nu am nici o pretentie. Nu mi!am dorit asa ceva si te rog s nu te amesteci. $NIC$4 5ine!poimine o s fie sotia primului!ministru si lumea n!o cunoaste. PI$4 6 rog s m lsati. Eu am crucea mea. $NIC$4 ti spun eu ce e, $no. si iubeste brbatul. Chestia asta n &iua de a&i e o ciudtenie. ,as!o. $N$ <dup ce urmreste fug prin salon a copiilor=4 Copiii stia s!au slbticit. #iatul sta arat ca un pui de urs. PI$4 'ntos s fie. $NIC$4 "e n!ar bntui frigurile prin locurile astea ar fi poate Paradisul. "ar cre&i c are cura s!i spun: $s8 Ce!o vrea "umne&eu. $N$4 5car d!mi!- pe Ionel, s!- duc la #ucuresti. '!- duc la 5osi, la clusari... + s!- nghit pdurea asta aici. PI$4 Nu stiu. Cnd o veni domnul meu. <'are la fereastr.= Ele. $N$ <sepriveste cu $nica=4 (u ai au&it ceva: $NIC$4 $i fcut bine c ai venit. 1emeia asta o s nnebuneasc de urt. "IN$'(I$ #R)(I$N* N A-E n salonul din fat intr Ion C. #rtianu. Pia l ntmpin, l a ut s dea os paltonul greu. I+N4 Copiii s!au culcat: PI$4 Nu. $ venit $na "avila cu Elena la ei. <Grbit= 'unt sntosi. I+N4 ' nu m deran e&e nimeni. #rtianu se duce n cabinetul su, care este de fapt biblioteca. Pia l nsoteste cu dou lmpi aprinse. " s ias. I+N4 5i!am dat demisia. PI$ <optindu!se=4 $steptam momentul sta. "umne&eu mi!a ascultat rugmintile. I+N4 $i nvins. Ce n!au reusit brbatii, ai reusit tu. Prin asteptare tcut. Rom3nia pierde prima sa btlie. PI$4 "e n!ar fi att de schimbtoare, poate c ar iubi!o mai multi. "ar sunteti o mn de

oameni care v nchinati la ea. Ceilalti o efuiesc. I+N4 si dac ti!as spune c eu m consider vinovat pentru asta. nainte s viu, m!au oprit haiducii lui Radu $nghel n pdure... PI$4 "oamne8 $m presintit. I+N4 "e mai eram ministru, mine as fi pus potera pe ei. "ar tocmai faptul c nu mai sunt ministru, m!a a utat s vd altfel. "intr!o dat m!am simtit fr putere, asemeni unui cettean lipsit de aprare. PI$4 Ioane, eu te!am v&ut mereu asa, lipsit de aprare. (u nu ai timp s te ve&i, dar eu ti ascult fiecare oftat. Esti orbit de ideal. Iubesti o tar asa cum se iubeste o femeie. Nu!i mai ve&i defectele, iar ea abia asteapt s ntorci spatele pentru a te nsela. I+N4 E creatia mea. Eu am gndit!o, eu am a utat!o s mearg. E mai degrab copilul meu. AAD G PI$4 $sa cre&i tu, c Rom3nia este un copil rsftat. "ar ea este femeie, Ioane, femeie cu trecut si cu ascun&isuri. I+N4 Esti geloas: PI$4 Nu, pentru c trind aici cu ortniile si cu noi, familia ta, n!ai mai fi fost tu. (e cunosc. "e fapt, te!am stiut din prima clip cnd m!ai luat. Erai brbatul care construieste lumi, brbatul care nu are prieteni, ci doar nsotitori pe drum. I+N4 5i!e team c am cldit!o strmb. Rosetti e de a nemultumit de mine. '!a rcit. 1ratii Golesti au mbtrnit. Nu mai pot. Rom3nia nu arat asa cum am visat!o noi. $m trit e%ilul pentru ea, am suferit umilinta strinilor pentru ea, -!am trdat pe Cu&a pentru ea, am adus un strin pe (ronul trii si Rom3nia tot nu se desteapt. *neori mi se pare c o vd pe la un colt de strad, r&nd de mine si artndu!mi o tt urt. mi vine s!mi trag un glonte n tmpl. PI$ <vine lng el si i mngie tmpl=4 nc o iubesti cu pasiune, Ioane. N!ai s te vindeci de pr olul sta. (e va arde pe dinuntru pn te va face cenus. I+N4 stiu. 5car s apuc s!- vd pe Ionel mare. 6a face el mai bine ce n!am reusit eu. PI$ <se desprinde, nemultumit de alu&ia la copil=4 Poate c Ionel va merge la scoli n strintate si va cunoaste alte pasiuni. 6iata lui s!ar putea lumina cu o meserie cinstit. Politica mi se pare un loc prea murdar pentru curtenia lui. I+N <bnuitor=4 Gndul sta s dispar din mintile tale. Pe Ionel -!am fcut pentru a conduce tara. 6a nvta politica de la mine, va nvta din greselile mele. l cresti pentru tar, Pia. $sta s!ti intre bine n cap. PI$4 $dic vrei s!- sacrifici si pe el aceleiasi iubiri trdtoare: 6rei s!- ve&i si pe el cu revolverul la tmpl ntr!o &i: 5ai bine du!ti tu crucea pn la capt s!i fie lui mai usor. I+N4 *neori te bnuiesc de vr itorie. Poate unde te!am smuls din mnstire, trebuie s pltesc si pentru pcatul sta. $i dreptate, eu trebuie s merg pn la capt. "IN$'(I$ #R)(I$N* G AAPI$4 Ce mai astepti: "u!te, bat!te cu ,ascr Catargiu, cu ,ahovarP, cu Petre Carp. 'unteti rivali la fustele Rom3niei, n!vinge!i. #aremi fiul nostru va mosteni o cucerire. "ar s nu!mi arunci copilul de tn3r la picioarele ei. 5ai nti vreau s te vd pe tine definitiv nfrnt. I+N4 $m s!o supun, Pia. $m s supun aceast tar. (u ai dreptate. $m iubit!o ca un nebun. $cum va trebui s o domin, s o stpnesc. Cu biciul, de va fi nevoie. PI$4 5 vei gsi tot aici, asteptnd. "ar vreau ca "inu si 6in!til s ias din acest proiect

al tu. Pe Ionel ti!- dau. E primul tu fiu. Pe ceilalti doi bieti n!am s!i las. 6or fi oameni de familie. I+N <parc n!a au&it=4 "a, acum nteleg. $m rmas singur. $m rmas singurul. 6oi folosi puterea. N!o s!mi mai permit slbiciunea. "a, voi alege alt drum. Cnd priveste, Pia nu se mai afl n camer. Crtile groase ale bibliotecii au titluri sugestive4 dreptul roman, istoria Imperiului Roman, mpratii romani, r&boaiele lor. + sugestie pentru dictatur. Xeinburg. (oamna anului -.0E ,a castelul Xeinburg, printul Carol $nton discut cu fiul su perspectiva primirii tronului 'paniei si a cstoriei cu o infant. $N(+N4 Casele regale europene nu vor obiecta asupra acestei renuntri la (ronul Principatelor. Problema nu este prsirea acelui (ron obscur, ci politica european4 1ranta vrea s decid singur n ca&ul 'paniei. C$R+,4 +bserv c vrea s decid si asupra cstoriei mele. 6a alege mpratul Napoleon mireasa: $N(+N4 + principes rus. #ismarcQ agreea& aceast alegere. C$R+,4 si dac ti!as mrturisi c sunt ndrgostit de o rom3nc: AAA G $N(+N <reactie violent=4 E%clus8 $sta este o nebunie. (u nu te poti compromite att n acea _ar. Rusinea ar dobori bla&onul nostru n ridicol. C $R +,4 + cheam $na "avila. Este nobil si de o frumusete rpitoare. "in pcate, este cstorit. $N(+N <ntelegtor, dar pe ton sever=4 si eu am trecut prin astfel de momente. E greu. ntr!o lume a etichetei, trim mereu cu impresia c mcar sufletul ne apartine. "ar si el este sclav al istoriei. 6ei mai suferi un timp, apoi, cnd se va naste primul tu fiu si mostenitor al tronului, vei ntelege mai bine dimensiunea istoriei. Numai capetele ncoronate o gust, alturi de suferintele acestei conditii. C$R+,4 +ricine va fi regina mea, mi!e team c va fi eclipsat de rom3nce. 'unt cele mai frumoase femei. $N(+N4 Este un motiv n plus s te gndesti mai bine la oferta 'paniei. #ucuresti. 'ediul PN, n salonul de sedinte este amplasat o mas mare rotund, asemntoare celei din templul masonic de la Paris. $r putea fi chiar aceeasi mas, usor de recunoscut printr!un model al furnirului, n urul ei stau stefan Golescu <0D de ani=, Nicolae Golescu </E de ani=, C. $. Rosetti </B de ani=, "umitru #rtianu </A de ani= si Ion C. #rtianu <2. de ani.= "esi este &iu, ceremonialul nocturn e doar sugerat prin po&itia palmelor pe mas. I+N4 Evreii au declansat o campanie n toat presa european. Ne prsc la toate Cancelariile regale. ,a suprafat este problema persecutiilor, n adncime este r&bunarea, ntrebarea pe care v!o pun acum este dac incidentele de la #acu, Galati si Iasi n!au fost provocate nadins pentru a ustifica aceast campanie. R+'E((I4 ,a #acu, un evreu a fost mbrncit n piat. "in bu&unar i!a c&ut o cruce de aur cu rubine. Rom3nii din piat au cre&ut c este furat dintr!o biseric si -!au btut crunt. Primarul "IN$'(I$ #R)(I$N* U AAB a cerut e%pul&area ntregii familii. Cnd s!au adunat cu catrafusele n mn, s!a v&ut c sunt peste dou&eci de suflete. $sta a dat impresia de multime.

NIC+,$E4 "ar nu s!a scris c a furat crucea !-`n biseric. R+'E((I4 ,a cercetare s!a v&ut c era adus din Rusia. Nu era furat de la noi. s(E1$N4 ,a Galati ns a fost mult mai ru. (receau agenti rusi peste "unre cu brcile. "*5I(R*4 Poate erau tot evrei. N!au ncetat s!si aduc confratii n tar pe ascuns. s(E1$N4 $sta este o acoperire. 'unt ntelesi cu agentii tarului si la o sut de evrei ne bag n tar si un spion. I+N4 ' nu cdem noi n greseala e%agerrii. Ceea ce mi se pare acum clar este c ntelegerea noastr asupra primirii evreilor n tar s!a transformat n inva&ie. $lianta Israelit consider c opo&itia noastr este o trdare ntelegerii. Noi credem c ne!au nselat si c, sub acoperirea tolerantei, ei intentionea& s construiasc aici un cmin. Ne! am opus, ne atac. Ce facem: R+'E((I4 Nu vom re&ista acestui r&boi. Nu uitati c toat actiunea noastr de emancipare a fost condus prin presa european. Ea e toat n mna lor. Cnd am vrut s!dm os pe Cu&a, tipreau &iarele la 6iena si le introduceau apoi n tar. N!avem nici o sans. s(E1$N4 "ar mai este putin si ne ocup 5oldova, fratilor. $u ntreg comertul n bu&unarul lor. lasiul e oras evreiesc. *nde vreti s a ungem: NIC+,$E4 (eam mi!e c opo&itia va folosi acest prile pentru a ne e%pune. 6om fi artati cu degetul ca trdtori de neam si anticrestini. "e a mitropolitul ne ceart pe fat. "*5I(R*4 #ine c avem domnitor german. 6 propun s!i dm lui problema asta. Noi ne tinem de articolul sapte din Constitutie. I+N4 (ocmai asta este problema. Ni se cere naturali&area evreilor care abia au sosit. 'unt &eci de mii, nu ne vorbesc limb AA2 N si se poart ca niste strini. Nici mcar cu evreii bstinasi nu se nteleg. Practic, ne coloni&ea& 5oldova. R+'E((I4 ?oglniceanu a avut o initiativ bun. ,e!a dat voie n scoli si pe tineri i!a bgat n $rmat. 6in ns foarte putini n $rmat si n scoli. Cei mai multi sunt tot din evreii vechi, care vor asimilarea. NIC+,$E4 $r fi o posibilitate s re&olvm problema, pe cale uridic. Ridicm articolul sapte si facem naturali&area individual, evreu cu evreu. 6a dura un secol. I+N4 Ideea nu e rea. ,a fel si predarea problemei ctre Carol. ,a urma!urmei, nu -!am adus pentru parade militare. El trebuie s fie pav&a noastr. Ridicarea articolului sapte din Constitutie va fi ns foarte grea. +po&itia nu va accepta si va folosi prile ul pentru a ne &drobi. Nu le pas c e tara n pericol. s(E1$N4 6or arunca toat vina pe noi. $m fcut pactul cu diavolul. R+'E((I4 $r trebui gsit o cale de a utor pentru negustorii rom3ni. '!i a utm pe ei s prospere. Cumva, printr!o lege, printr!o manevr subtil. 6or lupta ei cu capitalul evreiesc. I+N4 tineam s v informe& c am fost vi&itat de un emisar al contelui #ismarcQ. Printre lucrurile discutate a fost si chestiunea evreiasc. +mul mi!a spus c suntem pecetluiti, ntreg +ccidentul vrea ca evreii s fie opriti aici, n *craina, n Polonia si cel mult n *ngaria. Ei nu trebuie s a ung n $pus. Nu vom avea nici un spri in mpotriva lor. NIC+,$E4 '!i obligm s nvete limba rom3n. '3!i punem n administratie. 'unt foarte priceputi. $poi s nu le permitem s treac mai os de 5oldova. "*5I(R*4 $r trebui negociat si o dat limit sau un numr ma%im al emigratiei. "ac

cedm n chestiunea articolului sapte, barem s stim unde se opreste inva&ia. $poi, trecem la asimilare. I+N4 Nu avem mi loace. Evreii sunt un popor prea puternic si prea statornic n credinta sa pentru a se lsa asimilat de cineva. "IN$'(I$ #R)(I$N* N AA/ i vom avea aici, ca strini, un secol, apoi, poate, vor pleca. Nu vom fi n stare dect s!i hrtuim. "ac 5arile Puteri se vor ntelege asupra Pmntului 'fnt, atunci evreii vor goli Europa n dou luni. "*5I(R*4 5ai este ceva4 ni se conditionea& mprumuturile. Nu mai primim nici un ban pn nu deschidem legislatia la inva&ia lor. R+'E((I4 'ituatia este mai grea dect credeam. 5i!e team de o reactie a rom3nului pe care s n!o poat controla nimeni. $tunci chiar c vom fi priviti ca trdtori, noi, un partid national. Pericolul este mortal, fratilor. I+N4 Emisarul lui #ismarcQ ne!a mai fcut o sugestie. ' crem noi o grupare nationalist care s preia lupta contra inva&iei, n timp ce noi vom prea astfel moderati si responsabili. #ismarcQ nsusi finantea& n Prusia o fractiune national!socia!list care face diferenta. s(E1$N4 Propun s adoptm solutia asta. Ne trebuie un oras mare. NIC+,$E4 lasiul ar fi nimerit. I+N4 #ine, rmnem ntelesi. "ar fr e%cese. $gitatie, glgie, propagand. Nimic violent. 'e ridica si deschide usa, n prag apare Eugen Carada. C$R$"$4 ,a Xeinburg i s!a oferit lui Carol coroana 'paniei. I+N4 si ce!a rspuns: C$R$"$4 Initial a refu&at. $cum e&it, dup ce s!a v&ut cu repre&entantul 5adridului. I+N4 (rebuie logodit urgent cu o printes german. C$R$"$4 Printesa de Xied este acolo, l place, -!ar vrea, dar se teme de noi. I+N4 Elena Ghica s intre n actiune. $nunt!o prin telegraf c suntem de acord. C$R$"$4 Elena este acolo de a. AA0 G I+N4 #ine. <" s se ntoarc, dar se opresteM cu alt voce4= 'pune!i felenei ca mi!e dor de ea. Castelul Xeinburg ,a castel se d un concert $delina Patti. n primul rnd sunt $ltete Regale, inclusiv Carol I de Rom3nia. "ou fotolii mai ncolo, Elena Ghica <ducesa ?oltsoff= manevrea& evantaiul astfel nct Carol s n!o poat vedea pe printesa de Xied, aflat n dreapta ei, dect atunci cnd doreste ea. $sta l face pe Carol mai insistent. Elisabeta rspunde discret acestor priviri. Elena afisea& o privire de femeie versat. *n &mbet malefic nfloreste pe bu&ele sale sen&uale. n Europa i&bucneste r&boiul franco!prusian. #ucuresti. 6ara anului -.LD ,a palat, domnitorul Carol a oferit un bal n onoarea sotiei sale, doamna trii. Elisabeta pre&int primul vlstar al 7ohen&ollernilor n Rom3nia, fetita 5ria.2 Este ncon urat cu cldur de doamnele de onoare, care opresc balul. Carol, ntr!o parte, primeste felicitri de la brbati4 ,ascr Catargiu, Petre P. Carp, "imitrie Ghica. #trnul general 1lorescu se apropie cu o min ngri orat.

1,+RE'C*4 5ria (a, #rtianu pregteste o revolutie la noapte. C$R+, <vesel, aplaudnd grupul doamnelor=4 Parc mi!ai spune o noutate. Ia priveste, nu e superb ca mam: 1,+RE'C*4 Iertati!m, 'ire. N!am apucat s v felicit. "e data asta e ceva foarte serios, 5ria (a. $m primit rapoarte din udete. 6or actiona simultan n sapte orase mari. C$R+,4 si ce vor: C mereu vor ceva. 2 1etita s!a nscut la trei spt3mni dup >Republica de la Ploiesti@. "ar pentru c n aceast scen se comprim evenimentul din -.LD cu cel din -.L- de la #ucuresti, din ratiuni cinematografice am ales aceast solutie n scenariu. "IN$'(I$ #R;(I$N* N AAL 1,+RE'C* <scoate un &iar4 Rom3nul=4 'unteti atacat violent pentru c tineti partea Germaniei n r&boiul cu 1ranta. 6 atac si pentru cile ferate. C$R+,4 "rag 1lorescu, atunci cnd am hotrt s conduc aceast tar, stiam c va trebui s lupt mpotriva a ceea ce ei numesc interes national al rom3nilor. $cum interesul national al rom3nilor este s fie alturi de Germania. 1ranta va fi &drobit. 1,+RE'C*4 Nu vor nceta niciodat s fie francofili, i cunosc. 9iarele lor anunt victorii france&e acolo unde armata german nvinge fr apel. Napoleon III este idolul lor. "ac Napoleon pierde 1ranta, ei sunt n stare s!- aduc aici, pe tronul 5riei 6oastre. Pentru asta fac agitatii. C$R+,4 1ante&ia lor i va pierde. In momentul victoriei germane, nimeni nu!i va mai crede. 5inciuna va iesi ca uleiul la suprafat. 1,+RE'C*4 Nu si dac dau o lovitur de stat. E ultima lor sans. $sta vor face la noapte. C$R+,4 $rmata e de partea mea. 1,+RE'C*4 $sa credea si Cu&a. C$R+,4 *iti, 1lorescule, c si Cu&a era unul dintre ei. *n vistor. Eu sunt o alt fire si, n plus, am ceva si mai nepretuit de aprat4 o regin. In timp ce a dat ultima replic s!a apropiat de Elisabela si, n momentul ultimului cuvnt, o ia pe 5ria n palme. + ridic deasupra capului n uralele invitatilor. #ucuresti. Redactia &iarului Rom3nul <9iua= Ion C. #rtianu si "umitru #rtianu ascult raportul lui Eugen Carada, care arat pe o hart. C$R$"$4 $m transmis agentilor nostri c ceea ce vrem noi sunt dou lucruri4 fidelitatea fat de 1ranta si preluarea puterii n vederea ncheierii reformei ncepute n -./E. Colaborarea AA. N cu conservatorii pentru formarea guvernului nu trebuie s mai continue. Ne ndreptm spre o cri& international care poate desface *nirea, n consecint, vom actiona acum, din timp, pentru a preveni o nou deci&ie european n ceea ne priveste. Cu 1ranta nfiinta sau slbit, noi suntem pierduti. I+N4 Esti sigur c au nteles toti aceste argumente: 5ie mi se par prea complicate chiar si pentru orsenii nostri. C$R$"$4 $vem control asupra telegrafului n toate cele sapte orase ale revoltei. Pe banda de telegraf n!a ncput toat e%plicatia asta, asa c am transmis n propo&itii simple. +ricum, cei din armat au nteles cel mai bine. "*5I(R*4 ' stiti c eu nu sunt convins nici acum de necesitatea acestei actiuni. Pe

Carol -!am adus ca o garantie a *nirii si a triei statului. Este o contradictie evident cu ceea ce vrem noi s facem acum. Poate la nivelul partidului s se nteleag miscarea, dar la nivelul masselor va fi o complet derut. Ce vrem noi: ' dm os pe domnitorul strin pe care -!am cerut timp de &ece ani: Poftim, a venit, e popular, e respectat de Europa... 5ulti vd n el pe viitorul nostru rege. I+N4 $m stabilit atunci cnd -!am adus n tar pe Carol c va fi o figur repre&entativ. El este +ccidentul, Casele regale si echilibrul puterilor. "ar cu 1ranta dobort, tara se va transforma n colonie german. $sta nseamn guvernarea perpetu a conservatorilor. *it!te la Carp, la 5aiorescu8 )stia sunt germanofili pe fat. Nici mcar nu se ascund. "*5I(R*4 Ioane, nu cumva ai uitat un lucru: Pentru ce ne!am sacrificat noi: Pentru ce am ndurat noi attea umilinte si ne!am riscat capetele: Idealul nostru este tara, poporul, nu puterea. (u vrei acum s dai o lovitur de stat... I+N4 Nu e lovitur de stat. Este o miscare... "*5I(R*4 'untem ntre frati, Ioane. ' nu ne mbtm noi cu vorbe. (u ve&i ce a pus Carada aici pe hrtie: ,uarea cu asalt a prefecturilor, arestarea repre&entantilor guvernului, narmarea populatiei. ' ne ntelegem4 o victorie a Germaniei nu nseamn "IN$'(I$ #R)(I$N* G AAE pieirea noastr, att timp ct domnitorul nostru este german. "umne&eu ne!a a utat si de data asta. $legerea a fost bun. I+N4 Ce e cu tine, "umitre: $i slbit, te!ai molesit, ai nceput s orbesti. (u nu ntelegi c o victorie a Germaniei n r&boiul cu 1ranta l face pe el stpn absolut aici. (u l vrei pe Ca!rol stpn: "*5I(R*4 "ar este domnitorul trii8 Puterea lui este si puterea trii. +rb esti tu. Nu ve&i c de cnd este el pe tron (urcia nu mai sufl o vorb, Rusia n!a mai miscat n front: E o nebunie s!- dai os pe Carol acum, ca s!- pui pe fiul lui Cerome #onaparte pe tronul Principatelor. 1ranta e terminat. (u cre&i c pe mine nu m doare: I+N4 1ranta este marea natiune a liberttii. 6a pierde un r&boi, dar niciodat pacea mondial. *iti c banii nostri vin de acolo: 6rei ntr!adevr s a ungem la mna evreilor: "*5I(R*4 si de ce nu Germania, nu te nteleg: I+N4 (u l ve&i ce face: $ schimbat regulamentele militare, uniformele, ne!a umplut $rmata de ofiteri germani... "*5I(R*4 si: Ce armat mai puternic ai cunoscut tu n lume: I+N4 Nu, nu, nu stiu ce e cu tine. $i probleme acas, te!ai sturat de politic... Nu vreau s m cert cu tine acum, "umitre. 5ergem nainte. Nu ne mai putem opri. <i face semn lui Carada s continue.= C$R$"$4 Ideea de manevr este ca, prin ocuparea prefecturilor si preluarea controlului pe telegraf, post si andarmerie, s producem simultan o blocare a administratiei. Imediat, nlocuim circularele guvernului cu ordinele noastre. 'e anunt noul guvern si locotenent domneasc... "*5I(R*4 + nebunie, o nebunie... Revenirea la locotenenta domneasc ne las n fundul gol, Ioane. ABD G I+N <e%asperat=4 Ce mama!dracului e cu tine: $i devenit defetist. ti s!au nmuiat picioarele. (rebuie s dm lovitura nainte s cad 1ranta. $ltfel suntem pierduti. Ce nu!ti este clar: "*5I(R* <ncercnd cu greu s r3mn calm=4 Nu!mi este clar de ce este nevoie de o

nou revolutie ntr!un stat care abia s!a pus pe picioare. I+N <ncrcat de nervi, spre Carada=4 'pune mai departe, ca s putem da ordinul de atac n noaptea asta. C$R$"$4 (rupele din Craiova, Pitesti si (ecuci vor aclama revolutia si vor porni spre #ucuresti... "*5I(R*4 R&boi civil... I+N4 "u!te de aici, te rog. Prefer s!mi asum singur aceast misiune. "umitru se ridic, dar se asa& pe alt scaun, cu bratele ncrucisate la piept. 6a adopta o atitudine ironic, &eflemitoare, ca un om care asteapt s rida de orice greseal. Ion l priveste un timp, enervat de aceast opo&itie neasteptat. Revine la Carada. I+N4 6reau s!mi spui care sunt pericolele. C$R$"$4 + mobili&are a trupelor turcesti la 6idin. 'e pare c e vorba de miscrile patriotilor bulgari, dar nu se stie niciodat. I+N4 Ia legtura cu bulgarii s!i hrtuiasc oricum. C$R$"$4 $m nteles. $l doilea pericol ar fi o nghetare a capitalului german n Rom3nia. 'e vor alia imediat cu $ustria. Eu vd pericolul de aici. I+N4 Ridicm rom3nii. "*5I(R*4 "a, da, dup ce abia le!ai dat ordin s nu se ridice. C$R$"$4 $re dreptate. Nu avem timp. I+N4 5ergem nainte. Rusia nu va accepta. Cucm ntre ei. ,a nevoie m nteleg cu rusii. "IN$'(I$ #R)(I$N* G ABC$R$"$4 $r mai fi o problem. Campania mpotriva lui Carol a luat si un drum republican. 'unt trei orase care vor cere republica4 Craiova, Pitesti si Ploiesti. I+N4 ,as!i n pace. Cnd formm noul guvern i potolim. + btaie n us, semnal de recunoastere. Carada deschide si primeste de la un tipograf o band de telegraf. + citeste venind spre Ion. C$R$"$4 1ocsaniul ne anunt c nu e pregtit. (rupele nu rspund la semnal. "*5I(R*4 $8 C$R$"$ <li ntinde de&olat banda lui Ion=4 Rusii au aflat de a si au mobili&at. $ scoate trupele noastre de acolo e periculos acum. I+N <de&nd duit=4 Parc suntem blestemati. "*5I(R* <se ridic edificat=4 E%ist un "umne&eu al rom3nilor. I+N <5 Carada=4 $nulea& ordinele. $steptm. #ucuresti, aceeasi &i, dup!amia&a, apoi seara $na "avila a venit cu micul Ionel #rtianu <0 ani= la #ucuresti, l duce la 'pitalul Coltei, la cabinetul generalului "avila. $cesta o primeste cu rceal pe sotia sa. *rmea& s intre ntr!o operatie npreun cu "imitrie 'ergiu. $na i cere chinin pentru durerea de cap. Grbit, "avila i cere lui 'ergiu s i dea. $cesta este si el grbit s!- a ung din urm pe "avila. 'coate dintr!un borcan un praf si!- presar pe o buctic de hrtie. 'e scu& si fuge pe culoare. $na l duce pe Ionel prin oras, trecnd n piat. ,a un moment dat i se face ru, se spri in de oameni, de tarabe. Cade, n timp ce Ionel i&bucneste n plns. n timpul operatiei, "imitrie 'ergiu se opreste brusc. "avila l atentionea&, dar 'ergiu are o privire disperat, si d masca os si, privindu!- n ABA G ochi pe "avila, sopteste nghetat4 >I!am dat stricnina n loc de chinin@. n piat, $na s!a prbusit otrvit. +amenii se nghesuie n urul ei, n timp ce Ionel se

pierde n multime plngnd. Este gsit de niste tigani, care vor s!- fure. l ntreab cum l cheam si el abia rosteste printre sughituri de plns4>Ionel #rtianu@. tiganii se sperie si o iau la fug. Este lsat singur. *ltima secvent este noaptea, pe o strad pustie. Copilul umbl tot singur, rtcit. Nu mai plnge. Este chiar furios, n linistea str&ii, ntre casele nalte nu se aude dect strigtul lui4 >'unt Ionel #rtianu8 $u&iti, sunt Ionel #rtianu8@ EPI'+"*,: Ploiesti. Noaptea de L spre . august -.LD $le%andru Candiano!Popescu asteapt lng telegraf mpreun cu un acolit. $cesta operea& aparatul care ncepe s bat rapid. Candiano ia banda grbit si o citeste., $* anulat actiunea@ ! rosteste de&amgit. 'e priveste cu colegul su si cei doi se nteleg din priviri. Candiano scoate de la sn te%tul cu declaratia noului guvern si care anunt detronarea lui Carol I. Individul ncepe s bat te%tul pentru alte statii de telegraf din udet. Candiano iese si coboar n subsolul cldirii unde sunt oameni narmati. ,e d semnalul de atac. Rsculatii ptrund n Prefectur, surprin&ndu!i pe pa&nici si pe functionarii de serviciu dormind. + alt grup atac un post de andarmi si ia armele soldatilor. Cele dou grupe se ntlnesc din nou n strad si pornesc spre ca&arma militar. 'antinelele sunt la post. 'omea&, n fata intrrii apare un ofiter tnr, comandant al unittii, n spate, de a s!a dat alarma. 'oldatii se misc repede, dovedindu!se bine instruiti. Candiano cere predarea n numele poporului. +fiterul scoate sabia si i somea& pe rsculati s lase armele os. + miscare a rsculatilor si ofiterul comand armele n plan vertical, apoi foc de avertisment. Rsculatii sunt descumpniti. 'e ntorc la Prefectur. #ucuresti. 'pre dimineat Carada nvleste n sediul PN, unde, ntr!un apartament locuieste Ion. C. #r3tianu. AB2 N C$R$"$4 Candiano a declansat actiunea la Ploiesti. #R)(I$N* <sculat din somn, n cmas de noapte=4 N!a primit ordinul de anulare: C$R$"$4 Nu stim. E posibil s nu!- fi primit. #R)(I$N*4 *nde s!au mai miscat: C$R$"$4 Numai la Ploiesti. #R)(I$N*4 (elegrafia&!i s se opreasc imediat. Ne facem de rs. C$R$"$4 I!am trimis de a ordinul sta. Populatia este n strad. Ploiestiul s!a declarat republic. #R)(I$N*4 Republic pe dracuI. Ploiesti. 9iua Candiano, urcat pe o tribun improvi&at, vorbeste multimii. 5esa ul este mai de grab filofrance&4 >' facem o republic la fel ca n 1ranta@, >Cos domnitorul care ne!a vndut Germaniei8@ 'candri4 >Cos cu Ca!rol8@, >Re!publi!ca8@ Candiano apuc s mai strige n delirul multimii4 >$rmata e cu noi8@. Cotroceni. $ceeasi &i Prima imagine trebuie s impresione&e. 'unt -/ DDD de ostasi perfect aliniati, echipati impecabil, purtnd culorile armelor si condusi de ofiteri clare. 1ilmarea lor trebuie s sugere&e disciplina, forta, reusita lui Carol I. Este armata creat de el. *niformele sunt curate, armele lucesc. Nu se aude dect vocea domnitorului, aflat pe cal n fata trupei. Este secondat de generali si colonei rom3ni si germani. C$R+,4 +stasi, nu aveti n fat pe domnitorul vostru. $veti n fat pe comandantul

vostru. "omnitori ati mai avut, comandanti niciodat. Eu am luat aceast sarcin de la poporul rom3n4 nu s!- nvt s tin arma, ci cum s o foloseasc, n calitate de comandant al vostru, si nu de suveran, v cer ceea ce cldeste spiritul fiecrui militar4 loialitate. ,oialitate nu fat de mine, ci "IN$'(I$ #R)(I$N* N AB/ loialitate fat de poporul rom3n. Eu nu v!am pregtit pentru a umple str&ile cu snge de rom3n. Eu v cer s v instruiti n continuare pentru momentul cnd veti intra n lupt cu adevratul inamic4 dusmanul trii. 6 cer, de asemenea, acultare ofiterilor vostri. Iar lor le cer chib&uint. Ceea ce se ntmpl ast&i la Ploiesti este o tulburare a pcii noastre. 5entinerea pcii n tar, att de necesar pentru prosperitatea patriei, este cea mai scump dorint a mea. 6 amintesc ns, c o armat bine format, bine organi&at, fidel si disciplinat, este mndria oricrei natiuni, precum si garantia cea mai bun pentru libertatea acelei natiuni. "e aceea v cer s stati uniti n urul tronului, la fel cum ati sta n urul vetrei casei voastre. (ronul este ast&i garantia liberttii noastre. ,a semnul ofiterilor ostasii i&bucnesc n urale. Pe chipul lui Carol I se citeste fericirea. $ nvins. Palatul Cotroceni, o lun mai tir&iu "omnitorul Carol I asteapt audienta secret lui Ion C. #rtianu. Colonelul von Xerner este si de data asta alturi de el. C$R+,4 ti poti nchipui, von Xerner, c am emotii: #rtianu este un tigru. Nu va ceda lupta niciodat. ,a primul semn de slbiciune, m va sfsia. XERNER4 $s spune c nu este tt de puternic. 5i mult l urmreste faima. Ins $lteta 6oastr priveste situatia ca pe o lupt pentru o prad. $sta este tocmai ce i d lui putere. Este terenul lui. "ac $lteta 6oastr s!ar ndeprta putin de situatie, ar constata c prada nu e%ist. C$R+,4 Nu te!ai schimbat deloc, von Xerner. (u cre&i n continuare c Rom3nia nu merit aceast lupt. Iar eu ti spun c printre acesti oameni srmani se afl o glorie pe care n!o poate atinge nici un militar german. Nu vrei s ntelegi c eu organi&e& aici Paradisul. AB0 G XERNER4 Peisa e ncnttoare, femei frumoase, bogtii minerale la tot pasul... +amenii ns sunt imposibil de ntors de la modul lor de viat. $cest popor urste ordinea. Nu poate tri n civili&atie, pentru c asta nseamn ceva strin. C$R+,4 'pune!mi, von Xerner, dac ar fi s caracteri&e&i poporul rom3n ntr!un singur cuvnt, ce cuvnt precis a!i gsi: XERNER <dup o usoar e&itare=4 Indolent8 C$R+, <ceva mai destins=4 si dac acel cuvnt ar fi vicleniei "ac sub masca asta a indolentei se afl o viclenie nativ, un fel de inteligent care nu sclipeste, n schimb curge, nchi!puie!ti un fluid, nchipuie!ti c n mintea lor binele se lungeste ca un drum la captul cruia este un han. 5erg pe drum ncet, nu se grbesc, se mai asa&, n timp ce noi trecem n goana calului pe lng ei. XERNER4 Este simplu. Noi a ungem la han naintea lor. Nu e%ist alt lege n natur mai implacabil dect vite&a. C$R+, <usor vistor=4 9ici c noi a ungem ntotdeauna mai repede la capt... "a, da, e groa&nic. 6e&i tu, dragul meu, acolo, la capt, istoria se termin. Noi ne repe&im s atingem sfrsitul, n timp ce ei l savurea&. Rom3nii au gsit n aceast indolent o form

de a rmne mereu n istorie. Ei vor avea mereu ceva de cucerit nainte. XERNER4 Este, v rog s m iertati, ciudat ce spuneti, acum, cnd armatele germane le! au &drobit pe cele france&e. $m nvins. Noi suntem nvingtorii si ne aflm pe creasta cea mai de sus a victoriei. Germania si!a atins telul4 s!a unit pentru vesnicie. si tocmai acum, cnd sufletul fiecrui german e%ult, $lteta 6oastr are ndoieli. C$R+,4 E primul lucru pe care -!am nvtat de la rom3ni4 s nu!mi pierd capul. *nde ei si!- pierd mereu. )sta este marele meu privilegiu4 s fiu capul lor. Iar omul care va intra pe acea us acum este rivalul meu. 6rea el s fie capul. *n cap revolutionar, vistor, turbulent si periculos, un cap mereu nclinat la "IN$'(I$ #R;(I$N* G ABL conspiratii si demagogie, un cap n stare s ntoarc Europa pe dos. $dic un cap de rom3n. XERNER4 $ceste capete cad cel mai usor. N!as paria pe fi&ionomia lui. C$R+,4 n acesti patru ani, de cnd sunt aici, am mai nvtat un lucru4 poporul rom3n este un balaur cruia, cu ct i tai mai multe capete, cu att i cresc altele la loc. *if3!te n istoria lor s ve&i cti boieri si domnitori decapitati au avut. 'ute. #rtianu poart pe umeri toate aceste capete. "e aceea ti spun c este o fiar. XERNER4 6 rog s!mi permiteti s rmn. C$R+,4 Nu. $r fi un semn de slbiciune. $r crede c am nevoie de a utor. 6on Xerner se nclin si iese. Carol clopoteste si i face semn valetului s!- introduc pe Ion C. #rtianu. Pn ce acesta s apar, Carol si aran ea& uniforma, se priveste ntr!o oglind, si ndreapt spatele. *sa se deschide si intr Ion C. #rtianu, cu hainele prfuite, mototolite <nu &drentuite sau mi&ere.= 6ine din nchisoare. C$R+,4 "omnule #rtianu, v mrturisesc c nu sunt obisnuit s vd brbati care coboar de pe banca ministerial n puscrie, ies apoi si urc din nou la minister. Nu este o n!tmplare de tar normal, nu credeti: #R)(I$N*4 "e!am fi fost o tar normal, aveam republic, eu eram presedintele ei, iar 5ria (a veneai n vi&it. C$R+,4 Ceea ce ti se pare dumitale normal este anormal pentru aceast lume. 5onarhiile tin ast&i continentele pe umeri. $ ct oar cunosti nchisoarea, domnule #rtianu: #R)(I$N*4 $ treia oar. C$R+,4 si ti se pare un drum normal pe la puscrie, nainte s conduci o tar: AB. N #R)(I$N*4 *neori puscria este o statie obligatorie pentru cei urmriti de ideal. Pe mine, &idurile nchisorii m ntresc. mi dau umilint, certitudine, timp de gndire. C$R+,4 Pentru ce ai ncercat s m dobori: #R)(I$N*4 Pentru c te!ai pus n calea mea. C$R+,4 si dac acest drum este gresit: Cine ti d tie credinta c aceasta este calea cea bun: #R)(I$N*4 Pentru c eu fac drumul. C$R+,4 $tunci nseamn c este o boal a copilriei s tot rstomi guvernele. "umneata, domnule #rtianu, construiesti un drum serpuit ntr!o cmpie fr obstacole. Eu nu ti!am stat niciodat n cale. Ce vrei, de fapt, si nu vreau eu: ' fii domnitor pe acest (ron:

#R)(I$N*4 Puteam s!- ocup de mult, cnd pe el sttea un prieten de!al meu, mai tr&iu, cnd nu!- ocupa nimeni, ieri, cnd populatia (rgovistei s!a rsculat si a cerut eliberarea mea. ntre mine si poporul meu este ceva ce 5ria (a nu poti avea niciodat. C$R+,4 "ragoste: #R)(I$N*4 'nge. C$R+,4 nteleg. 5 ntreb de ce a hotrit "umne&eu ca, de la faraoni ncoace, toti suveranii s fie strini. Poate c ei au un alt ochi asupra popoarelor. Poate c "umne&eu priveste popoarele prin ochiul regelui lor. Ei vd defecte pe care sngele nu le poate spla. #R)(I$N*4 Nu e%ist popoare perfecte. Rom3nii au slbiciuni. C$R+,4 Eh, aici este buba. "umneata specule&i aceste slbiciuni, eu vreau s le ndrept. #R)(I$N*4 5ria (a, cnd te!3m adus pe acest tron stiam c esti un brbat puternic. #nuiam c nu vei accepta tutela. "ar nu si c vrei s schimbi acest popor. C$R+,4 $dic nu vrei s!- ve&i ordonat, muncitor, asculttor, cumptat: "IN$'(I$ #R;(I$N* G ABE #R)(I$N*4 "ac eram ordonati, muncitori, asculttori si cumptati, eram germani8 C$R+,4 "a, este locul unde ti dau dreptate. Poate c eu am gresit cutnd transformarea cu orice pret. <6enind lng el si privindu!ln ochi4= E clar c unul dintre noi va trebui s piard, n aceast noapte voi porunci s mi se fac baga ele. $bdic, domnule #rtianu. #R)(I$N* <privindu!- viu n ochi=4 Cucati tare8 C$R+, <dup ce a dopofit, valetului=4 $nunt pe contele von Xerner s fac baga ele. 5ine dimineat plecm n Germania. 6$,E(4 Prea bine, 5ria (a. C$R+, <spre #rtianu=4 Esti multumit: $cum esti stpn. Poftim, ia tara. #R)(I$N*4 Eu tara o am. n schimb, 5ria (a abandone&i lupta. (oate Cancelariile vor consemna nfrngerea (a, nu victoria mea. Eu voi fi tratat mai departe cu indiferent. Nu e%ist dect atunci cnd ncepe s!i doar capul. C$R+,4 6ei pierde acest popor, #rtianu. l vei aduce din nou n sclavie si, dup bunul obicei al vostru, poporul te va scuipa. Nu vei putea nici mcar s fi martor la nmormntarea lui, cum n!am fost nici eu la cptiul $nei "avila. #R)(I$N*4 $ fost o mare rom3nc. C$R+,4 *neori te bnuiesc c mi!ai scos!o nadins n cale. #R)(I$N*4 (rebuia s te obisnuiesti, 5ria (a. 'untem latini. C$R+,4 si de ce nu bgati o rom3nc n patul 'ultanului: #R)(I$N*4 + are8 C$R+, <i&bucneste ntr!un rs sntos, cu capul pe spate=4 Esti incorigibil. #R)(I$N* <usor nerbdtor=4 5ria (a, ar trebui s te hotrsti. 5ine dimineat poporul din #ucuresti, Iasi, Criova, Pitesti va fi n picioare. Rmi su ne lasi: 6reau s stiu ce am de fcut la prima or. C$R+,4 Pare un ultimatum. A2D G #R)(I$N*4 Nu, este un trg. $cum patru ani, la Xeinburg, v!am oferit o aliant. $ti refu&at!o. $cum suntem n fata aceleiasi dileme. Ne desprtim ca dou sbii ce nu pot intra n aceeasi teac sau ne aliem si devenim imbatabili. C$R+,4 Ce ntelegi prin aliant, c si pn acum tot asa eram ntelesi: #R)(I$N*4 5ria (a, rege. Eu, prim!ministru. C$R+, <d din cap=4 E prea devreme. ,egile tale sunt revolutionare, dau statul peste cap

si irit 5arile Puteri, mi trebuie nc patru ani de guvernare conservatoare, ca s ase& tara pe temelii solide si s ntresc armata. Cnd vom simti c suntem tari, te aduc la guvern si declarm independenta. #R)(I$N*4 Conservatorii se vor opune. C$R+,4 Ei sunt nemtii vostri. $u nvtat disciplina. #R)(I$N*4 #ine. $rmistitiu. C$R+,4 Pacea, domnule #rtianu, pacea. E cea mai nteleapt alegere. #R)(I$N* <se nclin si se retrageM de la us=4 Ciudat c vorbiti de pace cnd abia ne! am nteles asupra r&boiului. Iese. "up cteva momente intr von Xerner4 >$lteta 6oastr, baga ele sunt pregtite@. Carol i priveste uimit. *itase de el. I&bucneste n acelasi rs sntos. T #ucuresti. -.L0 n palatul mitropolitan preotii nchid toate usile. 5itropolitul primat Pilotei este foarte bolnav. E noaptea de nviere si nu se stie dac va putea tine slu ba. Pe "ealul 5itropoliei urc multimea de credinciosi avnd n frunte, cu luminri n mn, pe domnitor si pe membrii guvernului. $cestia l ncon oar pe Carol de frica unui atentat. ,iberalii lipsesc. stirea de pericol circul ntre membrii guvernului. Primul!ministru ,ascr Catargiu se lipeste de domnitor. 'e opresc n fata bisericii. Pilotei este "IN$'(I$ #R)(I$N* G A2adus cu greu si, urmrit de umbra mortii, rosteste o impresionant predic pentru poporul rom3n. Corul credinciosilor prefigurea& o apoteo& a natiunii. Readus n palatul mitropolitan, Pilotei cere s!i fie adus Ion C. #rtianu. #ucuresti. 'ediul PN, ,iberalii s!au adunat pentru a ntocmi programul partidului cu care doresc s conduc tara spre independent. 'unt pre&enti4 Ion C. #rtianu <// de ani=, "umitru #rtianu </L de ani=, C. $. Rosetti <0D de ani=, 5ihail ?oglniceanu </E de ani=, ". $. 'turd&a <2B de ani=, col. ,ecca <22 de ani=, $. Candiano!Popescu <B/ de ani=, Eugen Carada <2D de ani.= Initial, Ion #rtianu nu este n sal. C.$. R+'E((I <citeste=4 "omnilor, Partidul National ,iberal intr de ast&i n actiune direct pentru preluarea puterii. $vnd n vedere nevoia pentru o guvernare ndelungat, vom da opiniei publice un program politic. <Ridic ochii din pagini4= "e asemenea, avem si lista de guvern pregtit... 5, daI ce face Ion: Nu mai vine o dat: Ion #rtianu este la un eta mai sus, n apartamentul su, face dragoste cu Pia. 1emeia l de&miard. 'ecventa se petrece n ntuneric. 'e vd doar siluetele si coloana sonor oac rolul principal. R+'E((I4 .. .ntrirea autorittii institutiilor este o alt preocupare a politicii noastre. 'tatul democratic trebuie s se ntreasc. 6iata parlamentar are nevoie de un suflu nou, de oameni noi, iubitori ai liberttii, lupttori dintotdeauna pentru cau&a trii, de oameni politici capabili de sacrificiu. Cau&a national a nvins n Rom3nia. $cum natiunea trebuie pus la treab. <'e ntrerupe doar o secund, s priveasc n tavan.= si cine ar putea s arate muncitorului industrial sau agricol cum s munceasc dac nu cei care au muncit pn acum pentru ei. Pornind de la legmntul sacru al propriettii, noi vrem s construim o patrie modern. A2A G $le% 5inai 'toenescu Ion #rtianu iese pe holul eta ului de sus, ncheindu!si vesta de la costum, trgnd de

reverele hainei, si aran ea& gulerul de la cmasa. Pe hol, alearg 'abina <-B ani=, Ionel <-A ani= si "inu <-D ani.= (rec de el n goan. I+N4 'sst, 'abina8 + tre&iti pe mama8 "inule, ce!i cu cratita ia pe capul tu: Ionele, d sabia ncoace. Ionel i d sabia, care este adevrat, a colonelului ,ecca. 'abina duce sugubt degetul la gur si pseste cu pasi ucati mi departe. #ietii se iau dup ea. R+'E((I4 ,ibertatea este unul din atributele cele mai caracteristice ale popoarelor indigene ale Europei. (oate fac parte din aceeasi familie si noi, rom3nii, ne aliniem acestei aspiratiuni. $tunci cnd am luat arma n mn, la -.2., am luat!o n numele poporului, dar pentru acest de&iderat. Partidul National ,iberal a venit ca un produs natural al natiunii, motiv pentru care este si cel mai ndrepttit s duc mai departe misiunea revolutionarilor. <Intr Ion #rtianu.= I+NM "asclii8 <,ui,ecc4= la!ti, m, spag si s nu i!o mai dai. R+'E((I4 7ai, mi, Ioane, c te asteptm de un ceas... I+N <se asa&, intr direct n subiect si n fort=4 "asclii8 Constructia partidului va ncepe de os, din sate si comune. Pe vechile structuri de organi&atie revolutionar se construiesc filiale, care ies la suprafat, n comunele rurale, vor conduce dasclii. 6icepresedinti vor fi preotii, n locurile unde dasclul e nou numit, se face invers pn la stabilirea permanent a dasclului, n toate scolile ei vor preda istoria national. Cum stm, 5ihalache: ?+G),NICE$N*4 Programa scolar e gata. $m introdus si istoria $rdealului, cum i cerut. ". $.'(*R"9$4 + s ni se urce $ustro!*ngaria n cap. "IN$'(I$ #R;(I$N* G A2B I+N4 5 doare!n cot... "oi. Comunicatiile. 5ai nti telegraful, apoi posta, calea ferat, hanurile... $m luat legtura cu comunitatea evreiasc, vor fi cu noi. "*5I(R*4 "oamne!a ut8 I+N4 Este fundamental s tinem controlul comunicatiilor, pentru momentul intrrii n r&boi. Imediat ce formm guvernul, ministrul lucrrilor publice <spre 'turd&a=... (u o s fi ministru, "imitrie... Imediat ce formm guvernul, ministrul va trece la antrenament, punnd la ncercare toate cile noastre de comunicatie4 telegraful, pn unde bateM cte vagoane avem pentru transport de trupe, vom cumpra locomotive de la Resita. ,ecca, tu o s vii la ministerul de r&boi. ?+G),NICE$N*4 "iscutam mai devreme si &iceam c e prea crud pentru post. ,ECC$4 +ricum, v multumesc pentru ncredere. I+N4 6oi aveti impresia c eu scot numele aici din bu&unar, ca un scamator: $m &is ,ecca. <,iniste aprobatoare.= #un, mai departe. ,a ministerul de r&boi se dublea& unittile de dorobanti cu nc opt regimente. Rosetti la interne. ' nu miste un spion. ,a e%terne, 5ihalache ?oglniceanu. l pregtesti pe 7risto #otev cu cetele lui si l treci n #ulgaria. ' le dea de lucru la turci si s avem si noi informatii. R+'E((I4 $vem dou nave pregtite pentru ei. ,e!am nchiriat pe numele unui grec. I+N4 $sa, s nu uit4 luati legtura si cu grecii. ' miste ceva, s nu!i lase n pace. (rei4 pn la preluarea puterii, conducem din opo&itie prin &iarul Rom3nul. 'e pregtesc alegerile pentru 'enat. Conservatorii vor manevra pentru cstig. (otul s apar n &iar. $cte de coruptie, furtisaguri, bti. Puneti presa pe ei, fratilor8 "e afar se aude un cor de slu b. Ion se opreste si ascult. 'e duce la fereastr si d

perdeaua la o parte. 6ede str&ile pline de grupuri de credinciosi cu luminri n mn. 'e ntoarce. A22 G I+N4 5, crestinilor, am pierdut nvierea8 (oti se ridic n picioare si se nchin solemn. Pe scena de reculegere trec iar, n goan, copiii. Ion l opreste pe Ionel. I+N4 Ionele, pune o hain pe tine si du!te s iei lumin. <#iatul se supune.= "*5I(R*4 5, Ioane, dar tu esti chiar asa de sigur c domnitorul va vrea s ne dea guvernul: I+N <privindu!- cu nteles pe Carada=4 6a vrea. Palatul mitropolitan, noaptea 5itropolitul este ase&at de preoti n iltul mitropolitan si mbrcat cu od diile de ceremonie. Pe sub ele sunt petrecute frnghii de ln alb cu care este legat de ilt. Pilotei abia mai clipeste. Ion #rtianu soseste n grab. 'e opreste n fata lui Pilotei. #R)(I$N* <cu tristete prieteneasca=4 Ce este Pilotei: Gata, s! terminat: Pilotei i face un gest vag cu palma minii legate de bratul iltului, cerndu!i s se apropie. Ion se apleac, i srut mna scheletic. #3trnul ncearc s spun ceva. Ion apropie urechea de bu&ele mitropolitului. PI,+(EI4 'cp... scap tara... de necredinciosi. #R)(I$N*4 "a, Pilotei, da, ti promit. PI,+(EI <cumare efort=4 $dun... adun rom3nii. <6ag semn circular.= #R;(I$N*4 $m nteles. *nesc Rom3nia cea mare. PI,+(EI4 #lestemat... blestemat s fii... dac nu... <acelasi gest circular.= "IN$'(I$ #R)(I$N* J A2/ #R)(I$N* <i ia mna si i!o srut, stringnd!o apoi ntre ambele sale palme cu mare dragoste=4 ti promit, prietene. 5!ai iertat: PI,+(EI <cu un &mbet abia schitat=4 Niciodat. #R)(I$N* <ride cu cldura si delicatete, si pune obra&ul pe palma uscat a mitropolitului, apoi si ridic usor fruntea spre el, ncercnd o glum soptit=4 Generale, vrei s te ngropm cu onoruri militare: 6rei s te punem pe tun: Pilotei s!a dus. Chipul lui a rmas senin, ca al unui bunic care doarme. Pe obra&ul lui Ion #rtianu curg acum primele lacrimi. Ceremonia nmormntrii mitropolitului este grandioas. (rupul nensufletit al lui Pilotei este cobort ntr!o cript, n iltul mitropolitan, ca stpn al credinciosilor pe pmnt. 'cena este e%trem de important, pentru c acest obicei al punerii n mor!mnt a mitropolitului, ase&at n iltul lui, s!a pierdut n perioada comunist. Este, totodat, un mister. *ltima secvent a scenei este n penumbra mormntului, n care od diile luminea& singure. 5ut si impresionant n linistea absolut a eternittii. 5osia 1lorica, vara lonut, fiul "enei, sparge lemne n curte. Este un flcu voinic, nc nensurat, care poart cu noblete cmasa de borangic. n curte apar Rochit si #u&atu. Rochit plnge cu fata n palme, vitndu!se. lonut al Ilenei se opreste si l priveste de sus. l+N*(4 Ce!ai tigane: $i scpat de la nec si ai luat apa cu tine: R+C7It)4 $oleu, upne, m!am nenorocit, m!am nenoroci!iittt.... Iar amantul sta s!a nenorocit si mai tare, c e mai nalt dect mine. I+N*t <ctre#u&atu=4 Ce are:

li A20 G #*9$(* <dnd din umeri=4 Nu stiu. 9ice c -!a lovit o belea. + fi smanglit ceva si face talente s nu!- prind. R+C7It)4 $oleu, upne, ne!a luat 5uma pdurii. 'untem morti. 5 si vd lungit n cosciuuug.. .Pe tine, #u&atule, te pun alturi, c nu ncapi n sarcofag. #*9$(*4 "aI ce!ai, bre: R+C7It) <dintr!o dat ltrtor=4 $m rmas fr stpn, na8 I+N*t4 '!a ntmplat ceva conului #rtianu: R+C7It)4 Nu, m, mie. <i priveste pe amndoi cu ale ucat4= Ne!au eliberat. 'untem de capul nostru. I+N*t4 Pi, asta e foarte bine. Nu vrei s fi om liber: R+C7It)4 $sa bine s fie la tine, upne. <Plngaret4= C acuma pe stia mai liberi i ia la r&boiii... si mi!e o fric... #u&atu, de, mergea cu stpnuI la vntoare. Pe cnd eu nu stiu dect s mn sareta. #*9$(*4 si sania. R+C7It)4 Puschea pe limb, c poate se tine r&boiul iarna si m uit. Cine a mai v&ut infanterie cu snii: I+N*t4 5, Rochit, dar parc stpnul te!a eliberat acum &ece ani: R+C7It) <serios=4 6oi aveti ceva cu mine. 6reti s m aduc dorobantii pe brate, oasele cu drapel national, s m ngropati la gra duri. Cine o s3!i mai fac s rida pe rom3ni: #u&atu: *it!te la el4 cnd o s r& ntr!o &i, se crap muntii si se vars ardelenii peste noi. Parc!i vd notnd ca pestii prin Parlamentul Rom3niei. n pridvorul casei iese Ion #rtianu. I+N4 Rochit, spune!i dadei $nica s aduc stergare curate. Reintr si camera l urmreste n decorul conacului. $u terminat masa, el si "umitru. $cesta din urm este venit de pe drum. "IN$'(I$ #R;(I$N* N A2L "*5I(R*4 ti!am spus de attea ori c ocul tu e prea riscant si ceea ce m supr este c anga e&i si partidul pe numele tu. Nu ai doar tu idealul sta. l avem si noi, ceilalti de lng tine. 'incer s fiu, nu m asteptam s pui atta pasiune n politic. (u ve&i lucrurile cel mai clar, conservatorii trebuie eliminati din viata politic, programul nostru este cel mai bun, poporul trebuie s ne urme&e orbeste. Nu se poate, Ioane. I+N4 Nu mai am rbdare. "*5I(R*4 #ine, dar esti cel mai tnr dintre noi. (e!ai nteles cu Carol... #ine, dar hai s anali&m situatia, s!- observm, se tine de cuvnt sau nu. Poftim, ai lansat programul de guvernare iar domnitorul l tine pe ,ascr Catargiu prim!ministru mai departe. Parc nici n!a au&it. (u ti dai seama n ce colt ne!am bgat: Cum iesim: 1acem iarsi o revolutie, scoatem iarsi poporul n ulit: I+N4 Carol se va tine de cuvnt. $re calculele lui. E si mai lent dect noi. "ar l simt de partea noastr. 5esa ul sta de la #ismarcQ l va hotr. "*5I(R*4 si cum ve&i transmiterea mesa ului. 5 duc la domnitor si i spun4 5ria ta, ti aduc un mesa verbal de la printul #ismarcQ, cu care tocmai am stat de vorb, si el ti cere s!i aduci pe liberali la putere. 1r o scrisoare, fr o telegram cifrat, fr nimic. Pur si simplu vin eu si i cer s m cread. I+N4 'unt convins c #ismarcQ i!a dat acest mesa pe cile lui. Carol stie si te va primi

gata pregtit. "*5I(R*4 Iar vise&i. +amenii nostri controlea& corespondenta si telegraful. Nici un mesa din Germania, ti dai seama n ce pericol m bagi: I+N4 Gsim pe altcineva s!i spun. Cutm un om dintre conservatori, n care s avem si noi ncredere. "*5I(R*4 9u c ai luat!o ra&na8 *nde gsesti un astfel de om: I+N4 (eodor. A2. G "umitru l priveste o clip surprins, apoi pufneste n rs. n secventa urmtoare cei doi sunt n saret, dusi de Rochit la mosia (igveni a lui (eodor #rtianu. $cesta este n mane , pregteste la coard un cal. n general, toat gospodria, care este mult mai bogat ca 1lorica, este dominat de cresterea cailor. (eodor, surprins de aparitia neasteptat a fratilor si, las coarda unui vechil si vine la gard. i priveste nelmurit, dar si temtor. I+N4 $vem de vorbit. (E+"+R4 $m acte n regul pe mosie. Nu discut nimic. I+N4 N!am venit pentru asta. (eodor i invit n cas. Interiorul conacului de la (igveni poart toate semnele opulentei de prost gust, dar si ale &grceniei. 5obile multe si nghesuite, obiecte diverse din diferite epoci, stofe si macaturi grele. (otul e mbcsit, strimt, sufocant. Nevasta lui apare ca o fantom, nfsurat n haine grele, mut si ciudat. "ispare fr s!i salute. 'e asa& ntr! un decor oriental cu multe perne, cu narghilele si tvi smltuite. ,e aduce cafea, rahat si fistic un servitor negru n livrea. Ion si "umitru privesc fascinati aceast ungl. (eodor le observ mimica si le vorbeste usor afectat, enat. (E+"+R4 'unt bogat. N!am risipit nimic. Cunosc fiecare lucru din urul meu. "*5I(R*4 +bserv. Pe negru sta de unde -!ai adus: Nu sperie oamenii din sat: (E+"+R4 ,!am adus de la Paris. tranii se emancipea&, drag, nvat si ei c mai e%ist o lume. Nu, pentru asta luptati voi: I+N4 "a. +bserv c ti!a priit lupta noastr. (E+"+R4 "e fapt, averea familiei aici este. Cineva trebuia s o strng n timp ce voi o risipiti. "*5I(R*4 "e asta ai intrat si n Partidul Conservator. "IN$'(I$ #R;(I$N* N A2E (E+"+R4 #inenteles. $nii stia ultimi m!au desteptat. E%ist ceva ce am reusit si eu s nvt de la voi4 politica. $m socotit c e bine ca unul dintre noi s stea si n partea cealalt. $sta, n timp ce voi strbateti puscriile. I+N4 ' nteleg c tot din politic ne!ai vndut lui ,ibrecht: (E+"+R4 6!am adus telegraful la poart. Iar cu ,ibrecht n!a fost asa. ncerca s!si fac planurile lui. *n lucru n!a nteles, c eu sunt boier, c nu dau dou parale pe el si c, ntimp ce el umbl ismene pe cltor prin lume, eu rmn aici. I+N4 Ce prere ai, "umitre, de fratele nostru, ce cap politic a crescut: "*5I(R*4 Pi tocmai de!asta am venit la el. 'e dusese vestea. (E+"+R4 "a, care este... $veati treab cu mine: I+N <cu ton schimbat=4 (eodore, noi am privit ntotdeauna intrarea ta la Conservatori ca pe un lucru natural. Era firesc s fii acolo. $poi, ne!am gndit si c ntr!o &i va fi nevoie de o legtur cu acest partid. E mai bine s discutm lucrrile politice ntre frati, dect

ntre adversari. "*5I(R*4 $m venit la tine pentru o chestiune politic foarte serioas. (E+"+R4 ' nu!mi cereti vreo porcrie, c n!o fac. I+N4 Nu, nici vorb. Este un lucru grav si important pentru tar. 6rem s te duci la domnitor. (E+"+R <dup ce i priveste pe tind cu suspiciune=4 ,a Carol: I+N4 "a. (E+"+R4 Nu m!a primit niciodat. Nici nu stie c e%ist. "*5I(R*4 "ar tu te duci acolo cu numele #rtienilor. Intrarea ti!o aran m noi. (e pre&inti n audient ca un #rtianu, nu neaprat ca un lider politic conservator, ntelegi, ca boier p!mntean. (E+"+R <ametit de idee=4 Ce!o s se mai bucure nevasta mea. 5 nnebunea de cap c n!o duc la curte. A/D G I+N4 Poftim8 Iat oca&ia. la!o si pe ea, pre&int!o "oamnei. (E+"+R4 "a: Pot s!o pre&int: 5 omoar c nu!si poart toaletele de la Paris. <"intr!o dat schimbat, bnuitor4= Nu, ceva mi ascundeti voi. mi cereti s fac vreo murdrie. I+N4 6rem doar s!i transmiti un mesa pe care nu!- putem duce noi. $tt. Cu statura ta si cu meritele tale, Carol nu se va ndoi de importanta acestei misiuni. (E+"+R4 si care e: + chestie de spiona : "*5I(R*4 Nu. 5!am ntors ieri de la #erlin, unde m!am v&ut cu printul #ismarcQ. ^ (E+"+R4 Cu printul #ismarcQ8: "ar asta este... este e%ceptional. "*5I(R* <ntre altele=4 "a, sigur, m!am mai v&ut cu el de trei ori. "ar de data asta a fost vorba de reluarea Chestiunii +rientale. #ismarcQ este de acord cu independenta Rom3niei. (E+"+R4 +h, s nu aud8 E o nebunie. I+N4 E stabilit, (eodore. (oat lumea bun, n care cre&i si tu, $nglia, 1ranta si acum Germania o vrea. $proape c ne oblig. Ceva trebuie s facem si noi n tar. $cum trebuie s dm si noi un semn de unitate. Gata cu de&binrile, cu luptele de strad, cu amenintrile. (E+"+R4 7e, he, de cnd voiam eu s aud asta de la voi. "eci, am avut dreptate. 6!ati lmurit si voi c ati mers pe un drum gresit. 6edeti, vedeti, am avut dreptate. "*5I(R*4 +ricum, esti fratele mai mare. I+N4 "e data asta Europa are nevoie s vad serio&itatea noastr. 6a fi r&boi, (eodore. (E+"+R4 Cu cine: I+N4 Cu turcii, cu rusii... nc nu stim. Cine ne recunoaste independenta va fi aliatul. Ceilalti... (E+"+R4 "ar r&boiul este o nenorocire. 'e va pustii tara, se ruinea& mosiile8 I+N4 $vem trei sferturi de Europ de partea noastr. "e data asta i&bndim. "IN$'(I$ #R;(I$N* G A/"*5I(R*4 si apoi, r&boi nsemn multi cai. 6ei putea vinde herghelia pe bani buni. 1aci o avere colosal. (E+"+R <ginditor=4 Cu conditia s!mi spuneti cnd ncepe. 6reau s!mi duc familia la Paris. I+N4 'igur, nici o problem, noi vom sti primii cnd ncepe r&boiul.

(E+"+R4 Eu am cai foarte buni. si de crut, si de cavalerie. $m cai din 5oldova. Nu vor gsi altii mai &draveni. "*5I(R*4 (e nvoiesti: (E+"+R4 "ar s nu stiu ce e n mesa . I+N4 ti!- dm n plic. Palatul Cotroceni (eodor a a uns n audient la C3rol I. 'e pre&int n fata lui mpreun cu sotia sa ciudat, care, ntunecat si stranie, a rmas putin n urm. (eodor pare foarte nendemnatic. Carol l primeste n picioare, drept, re&ervat, dar amabil. (E+"+R4 5ria (a, voiam... Ca vechi boier rom3n... N!am avut oca&iunea s felicit pe 5ria (a... Eram si eu la Golesti cnd ati venit n Rom3nia. C$R+,4 5 bucur s v cunosc, mai ales c proveniti dintr!o familie celebr. Nu nteleg de ce fratii dumneavoastr v!au tinut ascuns pn acum. (E+"+R4 ' vedeti, 5ria (a... Eu tin casa, adic... pstrtorul averii. $ltfel s!r fi risipit, din cau&a vietii lor aventuroase. C$R+,4$8 (E+"+R4 $cesta e motivul pentru care, si n politic, am ales calea fortelor sntoase si constiente. 'unt... sunt conservator. C$R+,4 1oarte interesant8 Cu frati att de puternici, este o adevrat bravur s fii de partea adversarului. A/A J (E+"+R4 ntr!adevr. 5!am opus categoric tuturor aventurilor n care s!au bgat. C$R+, <ncheind audienta=4 mi pare bine c ati venit. 6oi tine minte aceast ntlnire. +magiile mele, doamn. (E+"+R <impacientat=4 ), 5ria (a, ar fi ceva pentru care am venit. <'e caut n bu&unar si i ntinde plicul.= *n mesa de la fratii mei. Ceva e%trem de important pentru tar, iar eu, ca patriot, am tinut... Puteti conta pe totala mea discretie. C$R+, <dup ce desface plicul si citeste, l priveste surprins=4 "umneata stii ce scrie aici: (E+"+R4 Nu. C$R+,4 'crie c trebuie s dau os guvernul conservator si s aduc la putere Partidul National ,iberal. (E+"+R4 "ac interesul trii... Eu doar... 5ria (a esti suveranul. C$R+,4 si, dup opinia dumitale, conservator si frate cu sefii liberalilor, ce!ar trebui s fac: (E+"+R4 I!as aduce la putere, ncai s!r potoli. H C$R+,4 'ngele ap nu se face. Parlamentul, curtea Palatului 5itropolitan Primul!ministru ,scr Catargiu prseste cldirea Parlamentului. *n servitor strig s i se aduc plria. ,scr Catargiu </B de ani= pseste pe holul de la iesire cu o anumit noblete si serio&itate, asteapt superior s i se aduc plria si pardesiul, n urul su se misc servitori ai Parlamentului, usieri, tineri secretari. (oti l salut si l tratea& cu respect. ,scr Catargiu iese n pragul intrrii principale. Este soare. (rsura este tras la distant, apro%imativ BD m. #ir arul muscal motie pe capr. Primul!ministru nu vrea s strige dup el, nu se cade. Pe marginile piatetei sunt grupuri de cetteni anga ati n discutii. ,scr Catargiu si pierde rbdarea si porneste pe os spre trsura sa. Cnd mai

are ctiva pasi este "IN$'(I$ #R;(I$N* G A/B atacat de un individ cu un ciomag. Este lovit n cap si dobort la pmnt. +amenii se reped asupra celor doi, dar, n nghesuial, se iau la btaie ntre ei, protestnd si contra&icndu!se asupra incidentului. Intervin doi agenti ai politiei. *nul trage n aer n mi locul multimii. ,umea se d la o parte. 'ergentii l ridic pe primul!ministru de os. E plin de snge pe fat. l duc la trsur. $puc s sopteasc4 >"emisione&... demisione&... $sta nu e tar de condus@, n nvlmseal, nimeni nu mai stie cine a fost agresorul. 'e ceart din nou ntre ei. (elespectatorul l poate identifica pe agresor participnd la cutare. "e dup un colt al 5itropoliei, Eugen Carada a privit toat scena. Cldirea guvernului. 'ala de sedinte Noul guvern liberal al Rom3niei s!a ntrunit n prima sa sedint. 'unt usor de recunoscut4 C. $. Rosetti, ". $. 'turd&a, 5ihail ?oglniceanu, 6asile #oerescu, col. ". ,ecca, plus alti trei ministri, fete noi. 'ecretarul face un anunt solemn. 'ECRE($R4 "omnilor ministri8 Primul!ministru al Rom3niei, domnul Ion. C. #rtianu. 5inistrii se ridic n picioare n urul mesei lungi de sedint. Ion C. #rtianu intr mbrcat elegant. Este salutat respectuos. ,e rspunde scurt la salut. 'e asa&. 'e asa& si ministrii. #R)(I$N* <dup ce arunc o privire semnificativ secretarului, s note&e=4 "omnilor ministri, programul de guvernare al acestui Cabinet4 respectarea Constitutiei si legilor triiM onestitate n administratie si prin aceasta vindecarea rnilor aduse triiM ameliorarea strii financiare prin cea mai mare economieM reali&area descentrali&rii administrative, asa cum este prev&ut n ConstitutieM n politica e%tern... <pau&, i priveste4= Neutra! A/2 G litate/ <+ftat de usurare, usoar animatie.= 5ihalache, care este situatia miscrilor bulgresti: ?+G;,NICE$N*4 Insurectia bulgar a fost declansat cu vigoare. "in pcate, 7risto #otev a c&ut prea repede. (urcii -!au torturat bestial. '!au declansat atrocitti prin toate satele de la "unre. #R)(I$N* <se nchin=4 "umne&eu s!i ocroteasc pe fratii nostri bulgari. Continuati furni&area de arme peste "unre. <'pre Rosetti4= Informati toat presa mondial asupra atrocittilor. ' urle toate &iarele rom3nesti. Pltiti!i pe corespondentii strini la #ucuresti. $rmata: ,ECC$4 'untem pregtiti de mobili&are. *rmea& doar s porunciti unde trimitem trupele regulate. #R)(I$N*4 ,a granita cu Rusia. <'urpri&, animatie nc re&ervat.= 5 voi deplasa la ,ivadia, n Crimeea pentru a trata po&itia noastr. $m nevoie de o po&itie tare. <Reactie de ntelegere.= Care este situatia la Constantinopol: ?+G),NICE$N*4 $r fi trebuit s ncepem cu aceast veste. 'ultanul 5urad al 6!lea a fost detronat. 5otivul este alienarea mintal. Noul sultan este fratele su, $bdul 7amid. $gitatie la aflarea vestii. 5inistrii se felicit. #R)(I$N*4 Perfect8 )sta este momentul lor de slbiciune. <'pre Rosetti4= Care este situatia Partidului Conservator: R+'E((I4 5inistrii fostului guvern conservator au fost trimisi n udecat. "l "umitru #rnIanu conduce comisia de anchet. #R)(I$N* <privindu!si ministri pe rnd, apoi drept n fata=4 "omnilor, suntem la putere.

Crimeea. Palatul ,ivadia Intr!o ceremonie fastuoas, tarul Rusiei l decorea& pe Ion #rtianu. $sist printul cancelar Gorceacov <L. de ani= si con! / $ici, ca si n alte locuri, sunt folosite te%te autentice. "IN$'(I$ #R)(I$N* G A// tele Ignatiev <22 de ani=, ambasadorul Rusiei la Constantinopol. #inenteles, printre invitati este si ducesa ?oltsoff!5assalsQi !Elena Ghica. "up ceremonie, urmea& bal. #rtianu este luat deoparte de Ignatiev. IGN$(IE64 "omnule prim!ministru, nu v ascund intentia mea de a v convinge n aceast sear de necesitatea unei colaborri ruso!rom3ne imediate. #R)(I$N*4 "omnule conte, de a Rom3nia si calc neutralitatea permitnd transporturi de arme n 'erbia. Pe bulgari i!am narmat. Nu credeti c este cam mult pentru o tar aflata sub su&eranitate otoman. IGN$(IE64 7aideti, domnule #rtianu, toat lumea stie c un guvern condus de dumneavoastr este autonom. 6!am felicitat primul, stiind c Rusia are un partener tare de dialog la #ucuresti. Nu, eu vorbeam despre colaborarea trilor noastre pentru trecerea trupelor _arului n #ulgaria. #R)(I$N*4 "ar asta ar nsemna pentru noi un act de r&boi contra (urciei8 Niciodat nu am fost mai liberi din partea (urciei ca acum. Ce motive putem invoca: IGN$(IE64 Ruperea legturilor de vasalitate. #R)(I$N*4 6 referiti cumva la independent: +h, "oamne, s!mi trsc tara ntr!un r&boi tocmai acum, cnd guvernul meu trebuie s aduc pacea locuitorilor rom3ni: Peste poate. IGN$(IE64 $m putea aran a o re&istent la Prut. (rupele noastre vor intra prin fort, asadar, si onoarea rom3nilor ar fi salvat. #R)(I$N*4 "ar nu v gnditi, domnule conte Ignatiev, c turcii s!ar simti nevoiti s ne a ute si ar trimite trupe peste "unre: IGN$(IE64 (ocmai asta si vrem. *n r&boi. #R)(I$N*4 "a, dar un r&boi pe teritoriul meu. Eu asta nu pot s admit. si apoi, spuneti s facem o mascarad la Prut... #un, se va trage de o parte si de alta. "ac moare un ostas ro! A/0 G m3n: Cum i e%plic eu familiei lui c a fost sacrificat ntr!o combinatie de parad: IGN$(IE64 6d c ati rmas pri&onierul ideilor umaniste din tinerete. +rice tar are ertfele ei. "e altfel, ostasii asta si ur, s se sacrifice pentru patria lor. Pot ns s v ofer si o alt variant. Nu se ntmpl nimic la Prut, dar punem &iarele s urle c s!a tras si sunt &eci de morti. #R)(I$N*4 ,a mine n tar presa e liber. IGN$(IE64 7aida!de, domnule #rtianu. 6!ati construit toat puterea cu a utorul presei. Este n minile dumneavoastr si o manevrati cu o abilitate remarcabil. Noi vom da ordine presei noastre. #R)(I$N*4 mi trebuie garantii. "ac noi declansm ast&i un r&boi prin pres, mine oricare &iarist va fi n stare s repete stirea pe rspunderea lui. Nu, domnule conte, trecerea trupelor rusesti prin Rom3nia are nevoie de garantii clare si, mai ales, semnate. "iscutia este ntrerupt de un ofiter rus care l invit pe #rtianu la o ntrevedere cu printul Gorceacov. l conduce ntr!un mic salon de conversatie.

G+RCE$C+6 <dur=4 domnule #rtianu, s nu pierdem vremea. 6ei permite trupelor noastre s strbat Principatele pn la "unre. "up aceea vom reglementa pltile. #R)(I$N*4 "espre ce Principate vorbiti, E%celent8: G+RCE$C+6 <iritai=4 Principatele tale... Cum le &iceti: Rom3nia. #R)(I$N*4 $8 Rom3nia: "a, acum stiu despre ce e vorba. G+RCE$C+64 N!am timp de glume acum. #R)(I$N*4 Nici eu. Permiteti s m retrag. G+RCE$C+64 Nu pleci nicieri. 6reau ca nainte de ceasurile &ece s pre&int tarului hotrrea noastr. (rupele sale vor trece prin Rom3nia. "IN$'(I$ #R)(I$N* G A/L #R)(I$N*4 "epinde cte intr si cte mai ies. 6or da piept cu trupele noastre. G+RCE$C+64 "omnule, esti crestin. #R)(I$N*4 nainte s fiu crestin, am fost altceva. G+RCE$C+64 Ce, ai fost cumva musulman: #R)(I$N*4 Nu. nainte s fiu bote&at, m!am nscut rom3n. Iar eu am urat pe #iblie n fata mitropolitului meu c o s rmn mereu rom3n. G+RCE$C+64 Eu nu!ti cer s te de&ici de religia ta aici. ti cer, dimpotriv, s nu o uiti. Rusia este aprtoarea crestinttii. Rusia va purta r&boi contra (urciei pn la alungarea definitiv a islamului din Europa. Rusia poate face incursiune n (urcia numai prin Rom3nia, fr ca prin aceasta s se fac vreo pagub Rom3niei. (oate statele crestine vor ntelege. #R)(I$N*4 5 pricep la geografie, E%celent. stiu c nu puteti trece dect pe la noi. "ar tocmai ntelegerea statelor crestine m preocup acum. 6reau garantii din partea 5arilor Puteri occidentale. G+RCE$C+64 "umneata nu esti prim!ministru. "umneata esti nebun. Rusia poate invoca tratatele Portii cu 5untenia si 5oldova prin care sunteti declarati parte a Imperiului otoman. Intrm imediat n r&boi contra voastr si v &drobim. #R)(I$N*4 Posibil. "ar trupele tarului vor a unge la "unre cel putin n umttite. $sta nseamn esec militar garantat. 'puneti c nu sunt prim!ministru: 1ratele meu este n clipa asta la Constantinopol si tratea& a utorul militar al Portii n ca& c intrati. $nglia este pregtit s v scoat din colonii. $tacnd Rom3nia, ati terminat!o cu 1ranta. "omnitorul nostru este german. #ismarcQ mi!a scris ieri. 5i!a cerut s!- informe& imediat de atitudinea E%celentei 6oastre, domnule Gorceacov. 5ai vreti motive s v art c sunt prim!ministru: G+RCE$C+6 <cade ntr!un fotoliuM e btrin=4 lart!m. Rusia de a a investit milioane n pregtirea acestui r&boi. Nu mai putem da napoi. A/. G #R)(I$N*4 "omnule cancelar, tonul E%celentei 6oastre nu a ut cau&a noastr. <'e asa& pe fotoliu n fata lui.= $m nevoie de o ntelegere cu Puterile Garante, fiindc imediat ce dau drumul trupelor rusesti n fr, eu proclam independenta. G+RCE$C+64 Iar eu nu pot s!ti ofer aceste garantii. Nu pot s!ti ofer mai mult de o conventie militar fr caracter politic. #R)(I$N*4 E prea putin pentru mine. G+RCE$C+64 5ultumiti!v cu putin. 'unteti mici. #R;(I$N*4 *neori si un pru este greu de trecut, l ve&i abia lucind pe fundul albiei. "ar cnd se umfla...

G+RCE$C+64 6reau s stiu dac esti de partea noastr. #R)(I$N*4 Cu trup si suflet. "oar c trupul meu este trector, iar sufletul s!a pierdut n copilrie. $tunci cnd am aflat cum -!ati trdat pe (udor 6ladimirescu. Nu!mi permit reluarea. G+RCE$C+64 Presimt c vei fi cel mai aprig dusman al nostru. $i vn de rsculat rus. 6 stiu. Idealul8 #R)(I$N*4 +ricum independenta Rom3niei este o formalitate. 6reau de data asta s!o vd scris si semnat de 5arile Puteri. G+RCE$C+64 (e amgesti dac tu cre&i c +ccidentul va semna vreun act att de grav numai pentru c ai lsat trupele tarului s treac. tine minte ce!ti spun acum4 rusii nu v iubesc, dar v respect. +ccidentul v va privi ntotdeana cu dispret. (ot ce primiti de la el va fi din mil. #R)(I$N*4 6 nselati. N!are ncotro. ,e stm n cale cum v stm si vou. 5ici si ri. G+RC1$C+64 Ct cre&i c o s mai triesti: "up tine, Rom3nia va fi din nou la mina lor. #R)(I$N*4 Ct mai sunt eu n viat, nu va intra nici un soldat n tar. 6 implor s m credeti c armata mea l va urma pe domnitorul Carol pn la capt. Iar neamtul este ncptnat. "IN$'(I$ #R;(I$N* N A/E G+RCE$C+6 <oftnd=4 $tunci, ne!ai dat lovitura. I!am spus!o tarului. Rusia nu o s ti!o ierte niciodat. "ar acum va fi r&boi. Ne vom ntelege. Rom3nia nu poate dect s cstige. #R)(I$N* <se ridica=4 + ntelegere ar fi n interesul ambelor state. $stept un emisar al E%celentei 6oastre la #ucuresti. <'alut si iese=. Pe holul palatului se deschide o us si #rtinu aude un psit. 'e apropie curios. + mn de femeie l apuc de gt si!- trage rapid nuntru, n secventa urmtoare, Elena Ghica l srut ptimas. I+N4 5 sufoci. E,EN$4 $i respirat destul de cnd nu m!ai mai srutat. Pune gura aici, banditule, c trebuie s!mi scot prleala. <l srut din nou, la fel.= I+N4 (e!ai sturat: E,EN$4 Nu, dar ti dau pau&. "isear s!mi vii la palat. I+N4 Elena... $m mbtrnit. E,EN$ <i duce palma la gur=4 'sst, eu nu pot fi refu&at. 'punem c esti obosit, da: $i fost la Gorceacov: Cum s!a purtat: I+N4 Ca un stpn. "dea porunci. E,EN$4 Nu!- lua n serios. 5osul e pe cale de disparitie. tarul abia l mai aude. 'au invers... Nu stiu, cam asa ceva. 6rea s!i arate tarinei c e n putere, dar el abia si trage bsinile. I+N4 Nu vrea s ne recunoasc. )sta este un curent politic, Elena. N!am voie s!- ignor. $m urat mitropolitului s scap tara de necredinciosi. Nu m pot alia cu turcii. Pe de alt parte, rusii sunt tari acum. E,EN$ <cochet, tot n bratele lui=4 si dac eu tin tria lor n mna mea: ): I+N4 Nebun ai rmas, f8 Ce ti!a mai trecut prin cpsorul sta frumos: E,EN$4 Ce!ai &ice tu de planurile militare de trecere a trupelor rusesti prin Rom3nia n dou variante4 cu aprobarea ta si fr:

A0D G $le% 5inai 'toenescu I+N4 *nde sunt: "!mi!le imediat8 E,EN$4 E, e, e8 ,a noapte, la palat, bietel. Pi ce, eu m vnd pe trei hrtii aici: I+N <o mbrtisea& cu cldura=4 Elena, pe tine n!o s te scrie nimeni n istorie. "e ce ai pus tu, fiic de domnitor rom3n, toat viata ta la picioarele unei tri: E,EN$4 Nu ghicesti: <i oaca ochii aproape nlcrimati n ochii lui.= 5osia 1lorica. E mai -.LL n linistea conacului de la 1lorica, Pia #rtianu st ntr!un balansoar ase&at n curte si crosetea&. "in cnd n cnd supraveghea& copiii care!si fac temele pentru scoal n grdin. *n servitor i aduce o scrisoare. Pia o deschide ncet si citeste. PI$ <natural=4 Copii, ast&i n Parlament tatl vostru a declarat independenta Rom3niei. #ag telegrama la loc n plic si reia crosetatul. *n &mbet secret tine loc de o imens bucurie. EPI'+"*, . #ulgaria, cmpul de lupt -.LL Pe o coast de deal, un tran bulgar coseste iarba. Nu se aude dect sunetul tieturii de lam ! rece, violent, ameninttor. Camera surprinde n prim plan lama care secer rndurile de iarb tnr. $poi camera se retrage usor peste o culme si urmreste curbura dealului de os pn a unge la primul detaliu4 o pip de lemn. + nou retragere a camerei si apare primul cadavru, al unui ofiter rom3n. Camera si urmea& traseul pe un cmp de lupt plin de cadavre, pe fondul unei mu&ici de fluier, caval sau nai. $cum se opreste pe chipul unui tnr care a murit &mbind, cu ochii deschisi. Este lonut. "in ochii lui lonut, camera ptrunde pe chipul Ilenei, n ochii de aceeasi culoare a&urie. 5ama sa este n doliu, mpietrit de durere. 't pe vatra casei sale ntr!o culoare armie, de lut. 'trnge n mini un stergar alb, semn al fecioriei fiului su. "e afar se aude un bocet. #ucuresti, iama -.L.. Palatul domnitorului ,a palatul domnitorului se desfsoar receptia victoriei. Carol I i decorea& pe generali si ofiteri. Printre acestia este si Candiano!Popescu, ofiter cruia domnitorul i aminteste >Republica de la Ploiesti@, i propune s devin aghiotantul su. Ion C. #rtianu l nsoteste pe Carol la trecerea n revist. Pri!mul!ministru a albit complet. $tmosfera este rela%at, domni! A0A G torul rostind cte un cuvnt pentru fiecare decorat. Practic, prin acest periplu, se face o rememorare a cmpurilor de lupta. +fiterii se retrag pentru a srbtori ntr!un salon alturat si Carol rmne cu #rtianu. C$R+,4 Nu i!am observat printre cei decorati pe ofiterii de informatii, i ascun&i de mine: #R)(I$N*4 +fiterii de informatii au o e%istent discret, 'ire. "ac ar fi s ne lum dup regulile germane, ei nu trebuie s fie cunoscuti nici mcar de colegii lor din $rmat. 'unt oamenii fr corp. $u doar umbr. C$R+,4 nteleg acest lucru pentru cettenii de rnd, dar nu pentru comandantul lor. Puteai aran a o pre&entare separat. 5!e team c nu te!i scuturat de obiceiurile conspirative si vrei s!i tii pe oamenii acestia pentru tine. #R)(I$N*4 $s cobor ochii n pmnt de rusine dac asta ar fi realitatea. "ar nu!i pot atrage spre interesele mele pentru c tofi au fost initial oamenii mei. Eu i!am druit

$rmatei si acum sunt ai trii. C$R+,4 hm, pn la urm ai gsit un mi loc s!ti asiguri controlul si n $rmat. $sta mi!a scpat din vedere. Eu tot nu te nteleg8 6rei s fii stpnul acestei tri cu orice pret: Ce astepti s primesti: #R)(I$N*4 'unt nationalist, n mine trieste o smnf imposibil de ars. C$R+,4 si pentru asta trebuie s!i ursti pe strini: Este o atitudine absurd. $m dat toate probele de dragoste fat de acest popor. Nu cred c merit bnuiala din partea primului!ministru. #R)(I$N*4 'untem ntr!un moment de mare bucurie, 'ire. tara a cucerit independenta sa cu arm n min. 'unteti conductorul unei tri libere. ' ne bucurm si noi. C$R+,4 Nu pot avea prieteni aici. $r tre&i imediat invidii, ur, conspiratii. "ar am sperat s pot avea aliati. (u refu&i cu ncptn3re aceast aliant, ti place rolul de rival. Gresesti. "IN$'(I$ #R)(I$N* 2 A0B #R)(I$N*4 6oi avea ntotdeauna un sentiment n plus. Eram ntr!o noapte la 1lorica si s!a strnit vntul. Ceva m!a tre&it din somn ntr!o mare spaim. Gndul c vntul acela va rsturna podul nostru de pontoane de la (urnu 5gurele m!a rscolit toat noaptea. "imineat, cnd m!am uitat n oglind, albisem. C$R+,4 Nu este nationalismul acel sentiment n plus pe care eu nu!- pot avea. Este pasiunea. Pui prea mult pasiune, #rtianu. $r&i ca o tort si vei arde foarte repede. Eu am nevoie de dumneata cel putin &ece ani de!acum ncolo. Poporul va alege ntre noi. #R)(I$N*4 (e amgesti, 5ria (a. Cnd a c&ut Plevna, poporul s!a adunat n fata casei mele, nu n curtea palatului. C$R+,4 #ismarcQ mi!a spus la plecare, acum doispre&ece ani, s nu astept nici o recunostint de la poporul rom3n. #R)(I$N*4 Ciudat8 5ie #ismarcQ mi!a scris s nu m astept la nici o recunostint din partea 7ohen&ollernilor8 C$R+, <dup o pau& de usoar surprindere=4 #ismarcQ ne lucrea& pe amndoi8 #rbatii i&bucnesc n rs si relatia lor se destinde subit. Carol i ntinde lui #rtianu o cup de sampanie. C$R+,4 1elicitri, #rtianu8 "umne&eu a vrut s nu ne putem iubi, dar s suferim mpreun. #R)(I$N*4 ti multumesc, 'ire, pentru independenta patriei mele. C$R+,4 (otusi, as dori s cunosc mcar pe ofiterii de informatii care mi descifrau telegramele. $veau un scris curat si elegant. Erau doi, nu!i asa: *nul descifra cu creionul albastru, cellalt cu creionul rosu. Cine sunt: #R)(I$N*4 Persoanele cele mai apropiate de mine. 'ingurele n care am avut ncredere tot timpul r&boiului. C$R+,4 ' mi!i aduci mine noapte n secret la palat. #R)(I$N*4 'unt aici. I!am lsat n antecamer. A02 J $le% 5inai 'toenescu C$R+,4 'unt mbrcati civil:8 "e ce le iei bucuria de a primi decoratia pe uniforma de lupt: #R)(I$N*4 $gentii care v descifrau telegramele secrete n!au nevoie de uniform. Iese, lsnd usa ntredeschis. Carol ia de pe mas o decoratie sl asteapt ntr!o po&itie solemn aparitia ofiterilor. Pe usa salonului intr Ion #rtianu mpreun cu copiii si,

'abina <-2 ani= si Ionel <-B ani=. #R)(I$N*4 Ei sunt <i mpinge n fatM Ionel se nclin, 'abina face o re verent.= C$R+, <uimit=4 #ine, dar sunt niste copii8 #R)(I$N*4 Nu am ncredere n nimeni. Carol las decoratia pe mas, se apropie de copii si si scoate din piept decoratiile germane pe care le asa& pe pieptul celor doi. $poi le d mna si le spune4 >1elicitri, domnisoar sublocotenent8 1elicitri, domnule sublocotenent8@. *sa se deschide din nou si seful de cabinet anunt pre&enta col. 'achelarie cu o veste urgent. #rtianu i scoate pe copii si revine mpreun cu 'achelarie. '$C7E,$RIE <i ntinde telegrama=4 5ria (a, o telegram de la agentul nostru la Constantinopol. Rusii s!au nteles cu turcii la '3n 'tefano fr noi. C$R+, <dup ce citeste=4 Rusii sunt politicosi, dar niciodat leali. '$C7E,$RIE4 5ria (a, trupele rusesti din #ucuresti s!au pus n miscare. +cup po&itii la bariere. C$R+,4 6a fi un scandal international. #rtianu se smulge de lng3 ei si trece n salonul alturat, unde ofiterii petrec. Glgia lor se opreste brusc. "IN$'(I$ #R)(I$N* J A0/ #R)(I$N* <tipriveste o clip=4 "omnilor, r&boiul nu s!a ncheiat. #ucuresti, aceeasi noapte (rupe rusesti m3rsluiesc pe str&ile orasului. ,a o barier, desi ofiteri rom3ni si rusi stau de vorb, comandantii rusi i despart si i ndeprtea& pe rom3ni, ncepe ocupatia rus asupra #ucurestiului. Curtea palatului domnitorului este invadat de soldati. ,a Capsa petrecerea este spart si mesenii sunt scosi n strad, ntr!o piat, tranii care dorm pe sacii cu legume sunt tre&iti din somn de soldatii rusi care sparg sacii si fur. + tranc tnr este violat. (rsurile sunt oprite si cltorii sunt dati os. Erau trei tineri veseli care petreceau cu sampanie victoria. Este devali&at un depo&it de vinuri. Editura lui C. $. Rosetti este ocupat, rafturile cu &aturi rsturnate, Rosetti lovit. Carada mpreun cu ctiva oameni vin cu torte n fata consulatului rus. #rtianu trece printre ei pn n fata portilor. 't o clip apoi porunceste4 >"rmati portile8@ Portile sar din ttni cu toat mpotrivirea gr&ii ruse. #rtianu si Carada urc n apartamentul lui Nelidov, consulul rus la #ucuresti. $cesta tocmai se bg n pat cnd este atras de &gomotul din curte. 'are la fereastr n cmas de noapte, dar usa se deschide brusc si #rtianu apare ameninttor. Carada rmne n us. #R)(I$N*4 Porunceste s retrag trupele imediat din oras. $cum8 NE,I"+64 "omnule #rtianu, ati violat teritoriul consulatului. N!aveti nici un respect: #R;(I$N*4 Ce respect s am fat de niste trdtori: Nu v tineti cuvntul. 'unteti o rusine pentru Europa. NE,I"+64 Prsiti imediat consulatul. 6oi anunta 'anQt!Pe!tersburgul. A00 N #R)(I$N*4 Pi tu cre&i c mai iesi viI.i de aici: <n cldire oamenii lui Carada i ncuie pe servitori n camere.= Porunceste imediat s ias trupele din oras8 NE,I"+64 +rdinele le!a dat printul Gorceacov. Rusia a nvins (urcia si ntelege s ocupe teritoriul cucerit. #R)(I$N*4 Ne vom bate. + s v aruncm din oras ca pe niste lturi. NE,I"+64 Ca pe cini v mpuscm. $ici este teritoriul tarului. #R)(I$N*4 6eti plti pentru trdarea asta. 'ecole de!acum ncolo rom3nii i vor

blestema pe rusi. + s v scuipe de cum puneti piciorul n tara asta. 6oi avea gri s v ias porcria asta pe nas. Prseste ncperera trntind usa. n curte i spune lui Carada4 >'coate!- pe Carol din oras@, n urma lui, aghiotantul lui Nelidov nvleste speriat n apartament. Nelidov priveste pe fereastr plecarea lui #rtianu si i spune aghiotantului4 >+mul sta trebuie s dispar@. ,a o barier, Rochit conduce un furgon al dr. "avila. $cesta este nuntru cu ctiva rniti. "e fapt, sunt ofiteri degi&ati ! Candiano!Popescu, Pillat, 'achelarie. Carol este cu ei, deghi&at n sanitar. (rec dup o verificare sumar. Rusii de la barier sunt beti. Paris -.L. "umitru #rtianu asteapt ntr!un apartament de hotel sosirea lui Paul #ataillard <0D de ani=, care a avut o ntlnire cu masoneria. Paul apare cu o min ngri orat. "*5I(R*4 E de ru, nu!i asa: P$*, <se de&brac si cade ntr!un fotoliu=4 (oti i vor pe rusi afar. Nimeni nu v recunoaste independenta. "IN$'(I$ #R)(I$N* G A0L "*5I(R*4 Paul, stii care este problema mea: Eu am fost mpotriva ntelegerii cu rusii, dar acum trebuie s plede& pentru solutia lui Ion. P$*,4 #ismarcQ este cel mai ferm. 6rea rscumprarea cilor ferate. $nglia i vrea pe rusi afara si Rom3nia napoi n Imperiul otoman. "*5I(R*4 1ranta: P$*,4 $lianta Israelit v!a fcut praf. +po&itie total pn nu anulati articolul sapte din Constitutie. "*5I(R*4 Nu putem accepta transformarea 5oldovei ntr!o patrie a evreilor. Ni se urc tara n cap. Ce vor ei este o surs permanent de r&boi civil. P$*,4 $rgumentul lor a fost &drobitor4 un cmin evreiesc este cel mai bun &id ntre voi si rusi. "*5I(R*4 'untem legati de mini. Ion va ridica poporul. P$*,4 $r fi un de&astru. 5arile Puteri nu vor recunoaste tratatul de la '3n 'tefano si vor convoca un congres la #erlin. ' nu faceti nici o miscare pn atunci. #ucuresti, parcul 7erstru ntr!un chiosc din Parcul 7erstru, Carol I, Ion #rtianu, 5ihail ?oglniceanu, Eugen Carada, col. ,ecca si ofiterii de stat ma or anali&ea& situatia ocupatiei ruse asupra #ucurestiului. ,ECC$4 Cea mai important manevr a fost scoaterea militarilor nostri din oras. Nu ne! am putut retrage n formatie, asa c am ordonat s ias fiecare de capul lui si s se regrupe&e n afara #ucurestiului. nuntru au rmas Politia si agentii. $ doua manevr ar fi s putem ncon ura orasul pe dinafar cu trupele noastre, construind un alt inel de ncercuire. C$R+,4 $vem attia oameni: +rasul s!a mrit. A0. G ,ECC$4 $sta este si problema. Noi de a am demobili&at, oamenii s!au dus de a n satele lor. Cei care n!au apucat s fie demobili&ati nu mai au rbdare. #R)(I$N*4 $r trebui s le dm un scop. Eu cred c armata trebuie concentrat ntr!un loc si pus n po&itie de lupt. tranii vor ntelege c r&boiul nu s!a terminat. ,ECC$4 $r fi solutia concentrrii n +ltenia. 1acem una!do!u manevre, dup care

naintm spre #ucuresti. Rusii se vor aduna pentru a ne face fat si vom avea o confruntare direct. C$R+,4 Care este raportul de forte : ,ECC$4 'untem mai multi. C$R+,4 E clar8 "omnilor, vom anga a lupta. Rusii trebuie nfrnti mcar ntr!o btlie care s atrag atentia Europei asupra situatiunii. ?+G),NICE$N*4 Ne!ar fi de mare folos n fata Congresului de la #erlin. #R)(I$N*4 Propun ca 5ria (a s mergi imediat la Craiova, n fruntea trupelor. "e #ucuresti ne vom ocupa noi. #ucuresti, &iua si noaptea Carada organi&ea& re&istenta orasului. El are o ntlnire cu mcelarii ntr!un depo&it de carne. C$R$"$4 Cnd transati carnea, separati halcile pentru unittile rusesti. Nu trimiteti carnea lor la un loc cu a populatiei, n mcelrii si la restaurante s dati carne bun. Pe cea a rusilor o otrviti. si nc ceva4 la mesele ofiterilor rusi s dati carne de cine. Cere rusul iepure, i dati pisic. ,a masa unui general rus sunt multi invitati n uniform. 5nnc si petrec. "ou femei de lume se privesc semnificativ, si fac semne. 'ecvent din popota unei unitti rusesti. Ctiva ofiteri, pe rnd, se prbusesc de la mas n spasme. 'e stmeste panica. "IN$'(I$ #R)(I$N* N A0E ntr!o cas de tolerant prostituatele sunt adunate de ,u%ita 1lorescu </D de ani=, care le vorbeste. ,*FIt$4 "oamnelor, am rmas singure. #rbatii nostri au murit pe cmpul de lupt. Ei sunt acum trdati de rusi. 6!au ocupat orasul. #rtianu a poruncit ca orasul s fie lsat n seama voastr. 'unteti stpnele #ucurestiului. Puneti mna pe el si ocupati!-. + PR+'(I(*$()4 $vem voie s lucrm si n centru: ,*FIt$4 Peste tot. n oras s!au strnit bolile. E sifilis. stiu c ceea ce v cer este grav si neomenesc. 6 cer s!i mbolnviti pe rusi, s nu v atingeti de rom3ni si s nu v tratati. Este un sacrificiu suprem. *nele dintre voi vor muri. 'cene de orgie. ntr!o mahala tigneasc, Rochit a adunat tiganii. $lturi de el este un bulibas tipic, cu mustti enorme si plrie de spoitor. R+C7It)4 #, fiti atenti la mine aicea. '!a dat drumuI la ul. ,ucrm mn n mn cu Politia. E rusii plini de ruble c au terminat r&boiul si le!a dat tarul soldele. Pe ei8 tIG$N4 Cupne, au efuit casele rom3nilor. $u luat tot, aur, argint, ceasornice. R+C7It)4 ,e smangliti fr numr, i lsati goi. '!i vd pe muscali n curul gol pe str&i. "ac i prindeti pe la mahala, le luati gtul. ' n!ascundeti hoitul. ' rmn la vedere. 'cene de hotie n piat, la maga&in. ,a o intersectie de ulite &ace trupul unui ofiter rus cu gtul tiat. Patrula ocupantului care l gseste se r&bun pe familiile tiganilor. ,e devastea& cocioabele, mpusc un btrn. 1ierarii iau ciocanele si se ncaier cu ei. 'cenele sunt e%presia reactiei autentice a Capitalei la ocupatia rus din -.L., sabotarea ocupantului trdtor fiind generali&at. ALD G

"in acel moment, conform mrturiilor culte ale vremii, ntre rom3ni s!a declansat fenomenul acut de rusofobie. #erlin. Congresul de Pace ,a masa lung a tratativelor #ismarcQ, ministrul de e%terne al 1rantei, Xadington, ministrul de e%terne al $ngliei, lord #eacons!field, cancelarul rus Gorceacov si secretarii lor. *nul dintre secretari citeste proiectul re&olutiei, cu voce trgnat, de birocrat 'ECRE($R4 'e propune retrocedarea de ctre Principatul Rom3niei ctre 5.'. mpratul Rusiei a portiunii de teritoriu din #asarabia care a fost desprtit de Rusia n urma <ratatului de la Paris din -./0. (eritoriul se mrgineste la apus cu talvegul Prutului, iar la mia&&i cu talvegul bratului Chiliei si cu gura 'tari!'tam!bulului. Insulele formnd "elta "unrii, precum si Insula serpilor, sangiacul (ulcei, cuprin&nd districtele Chilia, 'ulina, 5ahmudia, Isaccea, (ulcea, 5acin, #abadag, 7rsova, Constanta, 5edgidia sunt ntrupate cu Rom3nia. Principatul mai primeste afar de aceasta tinutul situat la sudul "obrogei pn la o linie care, plecnd de la rsrit de 'ilistra, rspunde n 5area Neagr, la mia&&i de 5angalia. ,inia granitelor se va fi%a, la fata locului, de comisiunea european instituit pentru delimitarea #ulgariei... Pe msur ce secretarul citeste ultimul paragraf, camera se retrage si vocea se pierde n ecoul slii. Camera urc peste asistent si a unge ntr!o lo unde Ignatiev este alturi de Elena Ghica. Elena i arunc o privire dulce. Ignatiev se apleac de pe scaun si i srut mna. Ct si tine rusul capul aplecat, Elena si schimb sursul n unul rece, ucigtor. #erlin. 7otel Imperial n camera de hotel, Ion C. #rtianu si 5ihail ?oglniceanu stau la mas si beau tuic. 'unt amndoi n cmas, ca ntre prieteni. + usoar ameteal de pe urma buturii le!a de&legat limba. "IN$'(I$ #R)(I$N* G ALPe mas se afl proiectul (ratatului de la #erlin, cu articolele 2/ si 20 ncercuite cu rosu. #R)(I$N*4 Ce facem cu stia, 5ihalache: Ne dau "obro!gea si ne iau #asarabia. ?+G),NICE$N*4 5i, Ioane, tu chiar cre&i c noi putem lua #asarabia de la rusi la congresul sta: #R)(I$N*4 "ac ne!am putea ntelege cu #ismarcQ, eu cred c da. Pe france&i i ntoarcem. Pe engle&i i pltim. ?+G),NICE$N*4 Nu, eu m gndeam la altceva. ,um #asarabia. si ce: 5i bgm cteva &eci de mii de evrei n _ar, rusi, ucrainieni, bulgari. Ce dracuI facem cu ei: 5ai mare beleaua. #R)(I$N*4 i asimilm. ?+G),NICE$N*4 1ugi, m, de aici8 Noi n!am fost n stare s!i ducem la scoal pe rom3ni. #R)(I$N*4 i dm afar. ?+G),NICE$N*4 Ca s!ti ridici iar Europa n cap: Nt8 5ai bine facem pe victimele si lsm timpul s treac. *rlm, plngem... Ne!au efuit de pmntul nostru, fratilor8 Rom3nia trdat... o tinem asa. tine minte ce!ti spun eu4 n dou&eci de ani ne!o dau ei, #asarabia, dup alt r&boi. #R)(I$N*4 Cum s m duc eu acas si s le spun rom3nilor c am lsat s o ia: (u ti dai seama ce!or s sr conservatorii n capul meu: ?+G),NICE$N*4 Iau asupra mea. 5!au scuipat de attea ori c nu mi se mai vede fata de flegme.

#R)(I$N*4 #, si ct mi doream s iesim nvingtori din chestia asta8 Primul lucru4 rdeam ctiva acas si fceam liniste. "ar eu tot cred c!- putem ntoarce pe #ismarcQ. Rscumprm cile ferate si ne d ce vrem, neamtuI. ?+G),NICE$N*4 stii ce mi!a spus, al naibii hipopotam: Cic rom3nii l interesea& ct paharul lui de bere, cnd e gol. #R)(I$N*4 (rebuie s i!o tragem IuI sta. 5ie mi!a &is c sunt indolent. ALA N ?+G;,NICE$N*4 7ai, nu ma!nnebuni8 #R)(I$N*4 "a. Eram la mna lui cu armamentul. C am luat dou mii de pusti n plus nepltite. ?+G;,NICE$N*4 si era adevrat: #R)(I$N*4 hm8 Carada nu s!a putut abtine. (rebuia s!mi apr omul. ?+G),NICE$N*4 $u&i, hai s vedem ce!au scris stia aici. <"eschide mapa.= $u pus si o hart. 1ii atent4 asa cum au redactat actul, ei &ic c ne dau "obrogea n schimbul #asarabiei. $ici au fcut o greseal. + putem specula. #R)(I$N*4 i spulber8 $m adus cu mine hrisoavele lui 5ircea din secolul FI6. ?+G),NICE$N*4 Prt8 i doare n cot de 5ircea cel #trn. 7ai, Ioane, termin cu hrtoagele astea. $cum e nevoie de diplomatie."ac ni se d "robogeaTn schimbul #asarabiei... ): ): #R)(I$N*4 nseamn c recunosc c au luat!o de la noi. ?+G),NICE$N*4 Pi ve&i8 #R)(I$N*4 #, a naibii lighioan de om esti. "e unde ti!a crescut fie capul sta destept pe umeri: ?+G),NICE$N*4 "e la femei. Noi suntem mici copii. "eci, las!i n pace s!o ia. Noi n!o dm, protestm. #R)(I$N*4 6e&i c e bun la ceva si hrisovul lui 5ircea cel #trn: Ia d harta aia s vd. <Cercetea& cu atentie harta, apoi se uit atent pe te%t.= $u&i, stia au mai &brcit!o ntr!un loc. n "obrogea, granita se trasea& >la mia&&i de 5agalia@. Ct, pn unde: ,um ct vrem de la bulgari: ?+G),NICE$N*4 6ine o comisie european... #R)(I$N*4 i mbtm, le dm fetite... ?+G),NICE$N*4 Ioane, prea mult n!o s tin cu smecheriile. $i ncredere n mine. ,e!am studiat politica timp de dou decenii. 'unt slabi. "au solutii ca s scape de o gri . Nu vd mai departe de unu!doi ani. Noi nu avem armatele lor. Noi "IN$'(I$ #R)(I$N* N ALB avem de partea noastr timpul. 1i!tu, Ionel, o s!i beleasc pe stia ntr!o &i. $sa trebuie s gndim4 c lsm ce e mai bun pentru copiii nostri. #R)(I$N*4 si tu vrei ca un ccnar de sta rus sau austriac s vin ntr!o &i la fi!miu, s!i scoat actul sta din geant si s!i arate4 uite ce a fcut taic!tu, a dat #asarabia: ?+G),NICE$N*4 Nu, dac i lasi mostenirea ntreag. "in I.-A nu mai avem #asarabia, dar am luptat mereu pentru ea. i lasi mostenire misiunea asta. #R)(I$N*4 5am, ce!o s m mai n ure fi!miu8 #ine, dar facem scandal. 5 lasi s!i bestelesc. ?+G),NICE$N*4 (e las. (u dai tare, eu i iau cu bi!nisorul. #R)(I$N*4 #ine, suntem ntelesi. Pe #ismarcQ l mena m. 5ai e nevoie de el. ?+G),NICE$N* <ncepe s se mbrace=4 1acem un memoriu. ' rmn scris.

#R)(I$N* <arat i aer=4 #rtianu si ?oglniceanu au spus nu Congresului de la Paris. ?+G),NICE$N*4 (e!ai pilit. E Congresul de la #erlin. #R)(I$N*4 $sa e8 7ai s dm cu ap rece pe noi. ?oglniceanu si scoate haina, apoi cmasa si se duce la lavoar. Cei doi rom3ni se spal pn la bru, tipnd si blcindu!se. n fata usilor nalte ale Congresului, Ion C. #rtianu si 5i!hail ?oglniceanu, mbrcati impecabil, asteapt s intre. 'unt umr lng umr. 'e privesc &mbind. ?+G),NICE$N*4 $m o gselnit. Carol e sechestrat de rusi la #ucuresti. #R)(I$N*4 E adevrat: ?+G),NICE$N*4 Nu, dar stii cum merge telegraful ast&i. AL2 G Pufnesc n rs abia stpnit. *sierul iese si i anunt solemn. ?+G),NICE$N*4 Ioane, te!am admirat ntotdeauna, chiar dac ai fcut pe nebunul. #R)(I$N*4 5ihalache, te!am invidiat mereu pentru femeile tale. Cum faci: Intr amndoi n fort n sal. #rtianu trnteste mapa cu acte pe masa lung la care sunt invitati s!si sustin pledoaria, si descheie haina si si prinde degetele de vest. #R)(I$N*4 +norabili membri ai acestui Congres. "omnilor8 Pentru o natiune mic, asa cum este Rom3nia, puterea const n constiinta drepturilor sale. + natiune care pierde constiinta drepturilor sale nu are viitor. $sadar, poate s vin Europa ntreag astTi s ne ia #asarabia <reactie a delegatiei ruse=, noi nu o dm. Rspunsul nostru este N*8, domnilor. $ti au&it bine4 N*8 N*8 N*8 <ntregul Congres freamt, secretarii protestea& pe un ton sc&utM #ismarcQ surde.= ?+G),NICE$N*4 1r ndoial c naltii repre&entanti ai acestei adunri au chib&uit cu atentie pentru a gsi o solutie de compromis. Pentru c asta s!a ntmplat aici4 un compromis. Ceea ce v rog nu este s ndreptati un lucru gata udecat. 6 cer s nu uitati c pentru #asarabia au curs valuri de snge rom3nesc n #ulgaria. #ucuresti, vara anului -.L.. +rasul pare bntuit de cium. 'tr&ile sunt pustii. 1ocuri ard pe la colturile lor. Noroi, gunoaie, sobolani. Grupuri de hoti efuiesc cadavrele. 1emeia de ,ume i asist. Pseste nalt, cu vesminte care sugerea& culorile nationale, dar &drentuite. (rec furgoane cu militari rusi morti. $poi trupe de&odonate care se "IN$'(I$ #R;(I$N* N AL/ retrag din oras. "e la fereastra consulatului, Nelidov priveste acest peisa al nfrngerii. NE,I"+64 Ne!a &drobit fr s trag un foc. #lestemat oras8 'ECRE($R <cu pustiile pe fat=4 $vem pierderi mari. Ne!au umplut de boli. NE,I"+6 <se ntoarce spre el=4 +mul sta trebuie s piar. n cmp deschis, $rmata rom3n cu domnitorul Carol I n frunte naintea& n formatie compact spre #ucuresti. ,a sediul PN, are loc prima sedint de guvern dup Congresul de la #erlin. 'unt pre&enti C. $. Rosetti, ". $. 'turd&a, col. ,ecca, 6asile #oerescu, 5ihail ?oglniceanu, "umitru #ruIanu, primarul #ucurestiului, dr. C. "avila, 6asile Conta <BB de ani= noul ministru al Educatiei Nationale. I+N C. #R)(I$N*4 "omnilor, am avut doi ani grei. "ar sunt n spate. '!i uitm. Ne! am reunit ntr!o capital eliberat pentru a ridica din nou tara din temelii. "octore si tu,

"umitre, introduceti carantina si curtati orasul. "oamna Elisabeta va vi&ita spitalele. Rosetti, aduci arhitecti de la Paris si croiti bulevarde, cartiere, cldirile centrale. ,ECC$4 "omnitorul doreste s intre cu armata n oras si s defile&e. ' organi&m arcuri de triumf la bariere. I+N4 ' mai stea putin n tabr. +rasul trebuie curtat. ' nu intre n cocina asta. "omnilor, sedintele Parlamentului vor fi reluate cu o tem dureroas. 5arile Puteri ne conditionea& recunoasterea independentei de anularea articolului sapte din Constitutie. 'untem nevoiti s dm cettenie evreilor. <$nimatie printre ministri.= R+'E((I4 (rebuia s o facem de mult. Comunitatea israelit si!a trimis tinerii ei n armat. Evreii au luptat sub AL0 G drapelul tricolor. $poi, v anunt c au dat bani pentru r&boi. #ani multi. ". $. '(*R"9$4 Problema nu este guvernul. Noi aici ne putem ntelege. "ar Parlamentul este ca un lup hmesit. 'e va rentruni si va ataca n fort situatia reTultat n urma Congresului de la #erlin. Pierderea #asarabiei, evreii, cile ferate... I+N4 "a, avem si problema asta. Cile ferate trebuie rscumprate. 'untem ntelesi cu #ismarcQ s recunoasc independenta Rom3niei dac rscumprm actiunile. !H R+'E((I4 )sta e santa . I+N4 stiu. ?+G),NICE$N*4 (otusi, problema cheie rmne re&olvarea situatiei evreilor. $m semnale din toate capitalele. Nu e%ist dubii4 dm cettenie evreilor, ni se recunoaste independenta. I+N4 'untem supusi unui dublu santa . Nu avem ncotro, dar, cu gloria pe care o are Carol acum, cu inteligenta mea si cu siretenia lui 5ihalache, cred c suntem n stare s ntoarcem porcria asta ntr!un triumf. R+'E((I4 "e data asta esti prea optimist, Ioane. Ion C. #rtianu se ridic de la mas si se duce la unul dintre pereti acoperiti cu o draperie. " la o parte draperia si de&vluie tabloul mare >Rom3nia revolutionar@ a lui "aniel Rosenthal. I+N4 Ce vedeti aici: + rom3nc nvesmntat n drapelul national. (rsturi ferme, frumusete, eroism. Ei bine, eu vd n aceast imagine un evreu ! "aniel Rosenthal. Pictorul sta ne!a urmat n e%il, a suferit de foame alturi de noi, apoi s!a crestinat si si!a luat numele Constantin. ,!a luat de la Rosetti. n -./--!am trimis cu manifeste rom3nesti pentru fratii nostri din (ransilvania. $ fost prins de unguri, torturat la Pesta si asasinat n celula nchisorii. Nu a scos un cuvnt. Ne putea pierde pe toti, numai pentru faptul c sngele lui era al lui Israel si nu al lui 7ristos. $ pictat asta cu suflet de rom3n. "IN$'(I$ #R)(I$N* N ALL ?+G),NICE$N* <dup un moment de tcere respectuoas=4 Eu vd lucrurile mai pragmatic. $r fi o greseal s!i gonim pe evrei acum. $u tot comertul trii n mn. '!au ase&at n toat economia rom3neasc. Eu vd o sansa pentru de&voltare general cu ei n tar, cetteni, ntr!o &i vor pleca spre Pmntul 1gduintei. Pmntul nostru n!au cum s! - ia cu ei. '(*R"9$4 Propun s naintm Parlamentului proiectul de modificare a Constitutiei. <Ridic bratul la votM ceilalti, pe rnd, mai repede sau mai ncet ii imit gestul.= 5osia 1lorica Pia #rtianu si $nica 1urduescu aran ea& camerele pentru cei L copii ai lui Ion C.

#rtianu. 5ai nti camera ultimelor fete4 5ria <-D ani=, (atiana <. ani= si Pia <0 ani.= $ doua ncpere este a bietilor "inu <-B ani= si 6intil <-A ani.= + camer este a 'abinei <-/ ani= si alta a lui Ionel <-2 ani.= "ialogul ncepe n camera fetelor. $NIC$4 'unt nghesuite. 5riei i trebuie de a o camer. si tu, femeie, prea ai puit n fiecare an. PI$4 Nu se satur. 6rea ntr!una. $NIC$4 E chiar asa de vnos: ,a aproape sai&eci de ani: PI$ < enata=4 Cnd vine acas... noapte de noapte. $NIC$4 $sta numai puterile alea de Elena si ,u%ita -!au nvtat, l tin n vigoare ca pe un armsar. PI$4 E, dad $nica, alea sunt n strintate. Nu, asa e smnta lui. $NIC$4 (oti au fost bre i n familie, dar sta i ntrece ca o gonet. l e%cit politica. E o chestie de putere. Poate dac pierde guvernul, i cade si lui... PI$4 "e unde: 'e stabileste aici si m ia de odihnit. $NIC$4 +dat si odat trebuie s se termine. El nu se uit: 6 mai trebuie o cas pentru copii. AL. N PI$4 Poate #rtianu se nvoieste s trimit pe 'abina si pe Ionel la scoal n #ucuresti. $NIC$4 $vea dreptate, srmana $na "avila. (e slbticesti aici. $cum Ionel e mare. (rebuie s v mutati la #ucuresti. ,a ur!ma!urmei, esti sotia primului!ministru8 ' stii c m tin de capul lui. PI$ <brusc=4 6ine8 $NIC$4 6ai ce m!ai speriat8 (u nu esti ntreag, femeie. #rtianu coboar din trsur si urc n cerdacul conacului. Copiii i sar n ntmpinare, se agat de hainele lui. Ionel i srut mna, 'abina este srutat pe crestet. PI$4 Copiii sunt... , I+N4 6d, sunt sntosi. "!mi o ciorb. $NIC$4 6ii, poruncesti, o faci pe tiranul. I+N <Intr n cas cu copiii droie dup ei=4 Ce aveti: Ce ati pus la cale: $NIC$4 Nu mai e loc n cas. $cuI dou&eci de ani eram singuri. M I+N4 "e asta am venit. Ne mutm la #ucuresti. Copiii sar n sus de bucurie si pornesc alergatul prin cas. $ni!ca, bucuroas, se ia dup ei. Ion ntoarce un chip sever spre Pia4 ,,$m spus ciorb8@ 1emeia se duce imediat, cu capul n pmnt. #R)(I$N*4 <spre Ionel= Ce faci, m: I+NE,4 Gndesc. #ucuresti, 2 iulie -.L.M atentatul asupra lui I. C. #rtianu Primul!ministru Ion C. #rtianu iese dintr!o sedint furtunoas a Camerei, n spatele lui se aude hrmlaia deputatilor. 'ubiectul este propunerea guvernului de modificare a Con! "IN$'(I$ #R;(I$N* G ALE stitutiei n favoarea evreilor. $cu&atii asupra afacerii Cilor ferate cad ploaie peste capul liberalilor. Ion C. #rtianu prseste nervos cldirea. Ia o trsur condus de un muscal. $cesta o ia pe o strad ngust si dintr!o dat ncepe s dea bice cailor, alergnd la vale nebuneste. ,a un moment dat, muscalul sare de pe capr ntr!o claie de fin de pe margine. Este a utat de doi complici s se ridice. (rsura se striveste de un &id si #rtianu cade fr simtire pe caldarm, cu o ran urt la

cap. Primul!ministru rmne asa mult timp, desi n ecoul str&ilor se aud copii ucndu!se. + minge de crp a unge pn la el. 'e vd picioarele unui copil descult, ulite de oac. 1uge. $par acum picioarele unor oameni maturi, l recunosc. 6d trsura si caut cadavrul muscalului, nteleg c este un atentat al rusilor, l ridic pe #rtianu si duc trupul n casa unei femei. 5ahalagii ies n strad urlnd4 >,!au omort pe #rtianuuu8 Rusii -!au omort pe #rtianuuu8@ ,ocuitorii se adun purtnd arme albe. #rtianu este n casa unei ghicitoare. 1emeia -!a ntins pe un pat, i!a ngri it rana si i!a pus o compres improvi&at pe frunte. Rosteste o incantatie deasupra capului su si brbatul rspunde cu un refle% mecanic. Este readus la viat. $pare n grab, cu o trsur, dr. "avila. l consult, vorbeste cu el. "$6I,$4 $i o ran urt la cap, fractur la mna sting si o dislocare de umr. (e doare aici: Rabd8 <TTI smuceste umrul, #rtianu url, "avila i administrea& un calmant=. E mna rusilor: <#rtianu confirm, dnd din cap=. $far, grupuri de orseni se strng din ce n ce mai repede, pe msur ce se rspndeste &vonul. *n grup evident organi&at si condus de Carada atac acum consulatul rus. Geamurile sunt sparte cu pietre. *sile sunt mpinse cu berbeci. 'e scandea&4 $sasinii8 $sasinii8 n interior, Nelidov, secretarul su si alti functionari distrug documente ntr!o stare de asediu e%trem de violent. 'ecretarul l convinge pe consul s fug printr!o sub! A.D G teran. $colo este asteptat de conductorul trsurii lui #rtianu si de cei doi complici. 6orbesc ruseste. #ucurestenii ptrund n cldire, n timp ce consulatul Rusiei la #ucuresti este devastat, Carada caut dove&i ale actiunilor de spiona . Culege hrtii arse, dosare intacte, liste de nume. Pe o astfel de list apar nume de oameni politici rom3ni si n dreptul lor sumele cu care sunt pltiti. Grigore 'turd&a este cap de list. #rtianu este acum ntr!un salon al spitalului Coltea. "r. "a!vila l aduce pe Ionel la patul tatlui su. Copilul duce n brate un buchet de trandafiri galbeni. "avila i las singuri. #rtianu primeste florile si le admir. Ionel se asa& pe marginea patului. #R)(I$N*4 $ceasta nu este prima lovitur pe care o primesc de la rusi. $cum s!a ntmplat s fie direct, pe pielea mea. "umne&eu m!a ocrotit, dar ei nu se vor opri. I+NE,4 Ce au cu tine: #R)(I$N*4 Cu mine personal, nimic. $u ceva cu Rom3nia. Iar eu sunt acum Rom3nia. 6e&i tu, fiule, tara asta a crescut ca un trup de mai multe ori n istorie. "e fiecare dat cnd a avut si un cap, vecinii s!au cutremurat. 5ircea cel #trn, stefan cel 5are, 6lad tepes, 5ihai 6itea&ul... Capetele astea le!aupus mari probleme. $u ncercat s le rete&e. "ac ratau, urmau r&boaie grele cu noi. "ac reuseau, urmau ani lungi de sclavie pentru noi. Rusi au nvtat cel mai bine lectia istoriei. I+NE,4 si dac tu mori, ei o s fie stpni aici: #R)(I$N*4 $sa ar vrea. "ar numai ca s treac mai os cu armatele... I+NE,4 n #ulgaria. #R)(I$N*4 si mai os, n tara 'fnt. Rusii vor s elibere&e Ierusalimul de pgni si pentru sta lupt de secole s a ung la el. I+NE,4 si de ce nu se duc prin $sia: #R)(I$N* <&mbmd=4 Ce note ai la Geografie: I+NE,4 Numai &ece. "IN$'(I$ #R)(I$N* G A.#R;(I$N*4 'e cunoaste. Rusia este o tar mare. Ea are un sentiment pe care noi nu!-

avem4 imperiul. '!au nvtat s fie stpni, s cucereasc. + nfrngere i nfurie. I+NE,4 $sta nseamn c nu se vor lsa pn nu te vor omor. #R)(I$N*4 $s vrea s te obisnuiesti cu gndul sta, fiule. *n brbat care alege calea politicii trebuie s!si fac testamentul din prima &i. Politica nseamn s porti n suflet crucea poporului tu si n mn propria ta cruce, n &ece ani de acum ncolo va trebui s iei si tu deci&ia asta. "e voi cdea eu, tu s ridici crucea ta deasupra rom3nilor. I+NE,4 "e ce nu pui s te p&easc: Nenea Carada e gata s te apere cu pieptul lui. #R)(I$N*4 *n brbat politic adevrat mbrac singur cmasa mortii. $r fi nedemn s plteasc alt om pentru viata mea. I+NE,4 $gentii Politiei sunt pltiti... #R)(I$N*4 E mai periculos s reuseasc un atentat atunci cnd esti p&it, nseamn c sistemul e slab, tara e umilit, mic si nea utorat. Pe cnd asa... "ac rusii au ncercat atentatul sta nseamn c sunt disperati, nseamn c am nvins. 'unt slabi. 5 voi scula din acest pat si voi ncepe lupta pentru #asarabia. <"uce florile la nas si le miroase. $re un gest de surpri&a. Repet gestul si deprtea& buchetul.= $m pierdut mirosul. Nu le simt. 'unt dulci: I+NE, <miroase si el4= "a. ,e!am cules din curtea #isericii 'f. Gheorghe. "e la mormntul lui #r3ncoveanu. #R)(I$N* <repet gestul4= $m pierdut mirosul. )sta s fie primul nostru secret. Curi: I+NE,4 Cur8 #R)(I$N*4 si l doilea: I+NE,4 #asarabia. #R)(I$N*4 #ine, biatule. ' nu pornesti prea tnr n politic. Nu te grbi. "ou&eci si patru, dou&eci si cinci de ani e bine. 5ai nti vicepresedinte. ' nu!- sapi pe lider. 1ii politicos cu el, a ut!-, observ!i greselile n tcere, n fiecare &i s consemne&i n urnalul tu ce a fcut. $dugi tieturi din &iare. A.A N + dat pe lun citesti tot ce!ai scris si tii minte. Nu te lsa dus de lingusitori. ,audele lor constituie primul semn c sunt incapabili, n loc s lupte singuri pentru prad, caut drumul cel mai usor4 resturile de la masa stpnului. '!ti alegi tovarsii din adversarii cei mai apropiati. $i nteles: Ionel d din cap si #rtianu l binecuvntea&. "omnitorul Carol I intr n #ucuresti pe sub $rcul de (riumf, n fruntea trupelor sale. Populatia i ntmpin cu flori, aclamatii, urale. Imediat dup defilare, Carol se duce direct la 'pitalul Coltea. C$R+,4 $m protestat printr!o scrisoare tarului. #R;(-$N*4 Inutil, 'ire. Rusii nu se mpiedic de un _ar. #ine c am scpat. C$R+,4 6om schimba politica noastr. Europa v ntelege pericolul. (rebuie s ne sar n a utor. #R)(I$N*4 6oiam s stiti c am trimis pe Eugen Carada la printul #ismarcQ s!anunte c vom rscumpra actiunile Cilor ferate. +noarea 6oastr nu trebuie pus n oc. C$R+,4 ti multumesc, desi nteleg c asta te va costa mult ur din partea inamicilor politici. #R)(I$N*4 E si rscumprarea mea personal. Er s te dau os de pe tron de cteva ori. $r fi fost o greseal. C$R+,4 Ce om ciudat esti8 "e!ar avea Germania oameni ca tine, ar stpni lumea.

#R)(I$N*4 '!ti spun cinstit, 5ria (a, cred c am lsat vreo doi copii pe la #erlin n tinerete. $cum or fi n armat. <I&bucnesc amndoi n rsM Carol i strnge nana cu prietenie.= #erlin. Cabinetul cancelarului #ismarcQ Cancelarul este mpreun cu secretarul su. $cesta i pre&int scrisoarea oficial a celor trei mari puteri4 Germania, 5area #ritanie si 1ranta pentru recunoasterea independentei Rom3niei. 'ECRE($R4 >Guvernul ! imperial, al 5. '. britanice si al Republicii 1rance&e ! nu consider noile dispo&itii constitutio! "IN$'(I$ #R)(I$N* G A.B nale ale Rom3niei referitoare la evrei ca rspun&nd n ntregime punctelor de vedere ce au animat puterile semnatare ale (ratatului de la #erlin. Cu toate acestea >ncre&tori n vointa guvernului princiar de a se implica din ce n ce mai mult n aplicarea acestor dispo&itiuni, la gndirea liberal care a inspirat Puterile, lund act de asigurrile formale care i!au fost date, guvernul !imperial, al 5.'. britanice si al Republicii 1rance&e ! dorind s dea natiunii rom3ne o mrturie a sentimentelor de prietenie, a decis s recunoasc principatul Rom3niei ca 'tat independent@. #I'5$RC? <ia pana n nun s semne&e, dar se opreste=4 Engle&ii au semnat: 'ECRE($R4 "a. #I'5$RC?4 1rance&ii: 'ECRE($R4 si ei. #I'5$RC?4 $u intrat banii rom3nilor n banca noastr: 'ECRE($R4 $u intrat, dar... 'e ntmpl ceva neobisnuit, printe. $ctiunile au crescut formidabil peste noapte. #I'5$RC?4 E normal. +dat reevaluate, urc. 'ECRE($R4 "a, dar nici un bancher german nu mai stie cine le detine8 #I'5$RC?4 Cheam pe ministrul de finante. 'ECRE($R4 Este aici. ,!am adus, stiind c veti ntreba. 'ecretarul se duce la us si l invit pe ministrul de finante n cabinet. Este un neamt e%trem de respectuos si care naintea& aplecat de spate. "uce o map sub brat. 5INI'(R*4 $lteta 6oastr, am onoarea s v salut. #I'5$RC?4 Ce e cu actiunile Cilor ferate rom3nesti: 5INI'(R*4 $u fost pltite pn la ultima marc. #I'5$RC?4 si care e problema: 5INI'(R*4 Problema este, $lteta 6oastr, ca s folosesc cuvintele $ltetei 6oastre, problema este c nici un proprietar german nu a putut proba detinerea pachetului ma oritar. $m.... $m fcut cercetri si... A.2 N #I'5$RC?4 si: 'pune odat, nu m mai obosi aici. 5INI'(R*4 $lteta 6oastr, cum se spune... dac mi este permis s scurte&... cum se spune... $m fost lucrati. #I'5$RC?4 "omnule ministru, dumneata esti idiot: Cum adic am fost lucrati: 5INI'(R*4 6oi fi direct. $lteta 6oastr este la curent cu operatiunea rom3neasc. Rom3nii rscumprau actiunile, aducndu!Ie din nou la valoare, iar cele detinute de Germania ncepeau s creasc. #I'5$RC?4 si n!au crescut:

5INI'(R*4 #a da, numai c... mi este foarte greu s e%prim... <Gest de nerbdare al lui #ismarcQM ministrul rosteste urmtoarele cuvinte grbit si speriat.= $lteta 6oastr, rom3nii au cumprat toate actiunile, dar din Germania. #I'5$RC? <uitindu!se cndla secretar, cndla ministru=4 Ce: 'ECRE($R4 Ne!au nselat, domnule cancelar. $u cumprat actiunile c&ute din Germania pe un pret de nimic, apoi au rscumprat actiunile din Rom3nia. Cnd actiunile au srit, rom3nii au recuperat toti banii. 'unt proprietari ai cilor ferate. #I'5$RC? <nc uluit=4 Cnd au fcut asta: 5INI'(R* <si mai umil=4 $lteta 6oastr... <citeste din map.= $ venit la $lteta 6oastr un rom3n... Eugen Carada8 <Citeste +ign ?arata. #ismarcQ i&bucneste ntr!un tis colosal.= Cel care a venit s v anunte c vor rscumpra actiunile... a cumprat... tot... tot. #I'5$RC? <printrelacrimi=4 Genial8 'unt geniali8 <Ceidoi se privesc nedumeriti.= "! mi... d!mi... <i cere secretarului s!i dea pana care a c&ut pe osM fr s se opreasc din ris4= 5erit s primeasc independenta8 #ismarcQ semnea& actul de recunoastere a independentei Rom3niei. *ltima secvent este semntura lui #ismarcQ udat cu lacrimi de rs. EPI'+"*, E 5icl3useni, decembrie -..D n castelul medieval de la 5icluseni, Grigore 'turd&a are o ntrevedere secret cu repre&entantii legatiei ruse, Nelidov, secretarul su, alti doi functionari, NE,I"+64 ncercrile noastre n Rom3nia vor fi de acum ncolo mai bine organi&ate. "e data asta avem nevoie de un partid. El trebuie sa fie un partid filorus. Noi suntem cei care pltesc, deci trebuie s fac politica Rusiei aici. '(*R"9$4 E%celent, eu n!am nevoie de bani. "egeaba vorbiti de ei. Ce, eu pentru bani fac politic n Rom3nia: NE,I"+64 #anii leag cel mai bine politica, printe 'turd&a. i dm partidului o denumire liberal, ceva, "emocratia national, si se plasea& n &ona conservatorilor, i atacati pe #rtieni la fiecare pas. '(*R"9$4 Ne trebuie un &iar. NE,I"+64 6eti avea. i punem un titlu eroic, ceva, $devrul, "reptatea... Rom3nia trebuie s devin aliat a Rusiei. 5ai tr&iu vom nfiinta 5area 1ederatie a 'tatelor #alcanice. '(*R"9$4 )sta e proiectul vechi al lui Rigas 6elestinul. NE,I"+64 Noi vom da Rom3niei iesire la 5area 5editeran. '(*R"9$4 Conservatorii se vor bucura s aib un aliat neasteptat. In ultimul timp s!au de&binat si nu mai sunt n stare de opo&itie. $u suferit prea mari nfrngeri n Parlament. (otusi, A.0 G parc n!ar fi momentul. #rtienii au speculat n folosul lor tot ce se putea specula4 independenta, (ratatul de la #erlin, Cile ferate. NE,I"+64 Pe noi ne interesea& echilibrul politic n Rom3nia. #rtienii vor s fie stpni. Ei sunt dusmanii de moarte ai Rusiei. Iar Rusia a fost cel mai mare aliat al Principatelor. Ne simtim trdati de acest tiran, care se alia& cu oricine pentru a!si pstra puterea. '(*R"9$4 'unt patru ani de cnd este la guvernare si nu a ncetat s!si ntreasc puterea. $cum vrea s pun mna pe finantele trii. ,a #anca National a pus pe lideri

PN, s cumpere dou treimi din actiuni. NE,I"+64 'unt lucruri pe care nu le cunosti. 5arile mprumuturi din 1ranta si din Germania intr n banca asta si sunt diri ate spre membri partidului. 6rea s!i fac industriasi, s pun mna pe toat economia. $ dat tot comertul evreilor, cu care sunt Intelesi. #iaiienii pregtesc o dictatur. '(*R"9$4 Ce putem face noi pentru Rusia, domnule Nelidov: NE,I"+64 6rem un dram deschis si liber ctre fratii nostri slavi din #alcani. Numai prin unitate putem garanta victoria crestinttii ortodo%e n sudul Europei. Nu mai asteptati a utor din +ccident. $ fost mereu conditionat, impus, nefast pentru tar. '(*R"9$4 "oriti s vorbiti cu persoanele din partid: NE,I"+64 6orbeste!le tu. $m toat ncrederea. Grigore 'turd&a i conduce pe rusi, apoi revine la eta , unde, ntr!un alt salon asteapt ctiva acoliti. Printre ei 1lorescu <0- de ani= si $l. ,ahovarP <BE de ani.= $cesta din urm este tipul de politician tnr, de bani gata, cartofor, betiv si afemeiat. 'pilcuit, are pe chip amprenta cinismului. '(*R"9$4 "omnilor, mi s!a confirmat o credint mai veche4 partida conservatorilor nu mai poate re&ista atacului liberal. #rtienii au cumprat functionarii, pltesc alegtorii, i! au pus pe avocati si pe dascli s fac propagand, -!au mbrobodit pe "IN$'(I$ #R$(I$N* G A.L domnitor. Carol nu mai poate avea mostenitori. "eci, dinastia #rtianu va conduce tara. 1,+RE'C*4 Poate revenim la domniile pmntene. '(*R"9$4 "e ce nu: Eu n!am ncetat s caut tronul. Poate era mai bine Rom3niei cu un domn rom3n de vit veche. 5ai bine asa, dect un vi&ir rom3n cu resedinta la 1lorica. 1,+RE'C*4 "rag Grigut, stia au construit pe nisip. Nu rmne nimic din politica lor, asta, cu >prin noi nsine@. 'unt legati de nemti si de frantu i cu nicovalele de picioare. '(*R"9$4 tarul ne ofer protectia Iui. Nelidov ne!a dat toate asigurrile. $ plecat acum spre #ucuresti s organi&e&e ba&ele viitorului partid. 5ai nti atacm viguros n Parlament proiectul liberal prin care se reduce valoarea rublei de argint. 6or s rup orice legturi cu Rusia. Imediat cerem cercetarea conducerii #ncii Nationale si a registrelor de beneficii. ,ansm un &iar al nostru cu cei mai ri ga&etari. "e&velim dictatura. 1acem adunri n care demascam dictatura acestei familii de corupti, santa isti si slugi ale evreilor. Iesim la btaie pe str&i mpotriva agentilor lor... ,$7+6$RW4 Iesiti pe dracuI8 6 spulber #rtianu numai cu un strnutat. '(*R"9$4 "rag ,ahovarP, ce e cu iesirea asta: $i pierdut a&i!noapte la crti: $i but dimineat: ,$7+6$RW4 +i fi eu pungas, ratat si curvar, dar cu #rtianu nu m pun. E un tigru. Ne va sfsia ca pe &ebre. '(*R"9$4 "e unde defetismul sta la tine, mon chef8 ,$7+6$RW <se ridica=4 9ebre8 $stea suntem. "m din cur pe aici, pictati de rusi ca ma&etele. 1,+RE'C*4 tie ti s!a urcat blenoragia la cap. ,$7+6$RW4 $ se slbi8 #ucuresti, resedinta familiei #rtianu Ion C. #rtianu studia& n biblioteca sa Istoria Rom3niei. "ou sfesnice mari i luminea& biroul pe care a ntins hrisoave, A.. G

acte vechi, tratate ale rom3nilor. 'tudia& cu lupa o pecete si vorbeste singur4 >)sta e fals, Itu!i mama m!si8@ Ia alt document cu pecete si compar4 >hm, da, e falsificat la #rasov@. >Can!temir nu s!a prins. (tar, ce vrei8@. Ia acum hrisovul lui 5ihai 6itea&ul cu pecetea *nirii4 >E, da, n sfrsit8@ >"repturile din (ransilvaniaaa... "a, da, da...@ Pare putin nebun sau cel putin ramolit. >+h, #lcescule, #lcescule, de ce ai plecat tu asa devreme: Ce nevoie aveam eu de tine acum s aducem $rdealul acas8@ "in aceast concentrare ochii i rmn fi%ati ntr!o amintire. Este momentul impresionant al mortii mitropolitului Pilotei. Prin fata acestor ochi se perind acum secventele ultimei lor ntlniri. Pilotei face gestul acela circular, imaginnd Rom3nia 5are. $poi, mitropolitul ase&at pe ilt, n cript. "in nemiscarea lui, se misc mna dreapt care bate n bratul iltului, ca un udector care parc d un verdict. Imaginile revin n -..D, n bibliotec. Cineva bate la us. #rtianu se tre&este speriat din aceast amintire. 'pune totusi4 >Intr8@ Este 'abina, acum o domnisoar de -L ani. '$#IN$4 6orbesti de unul singur: I+N4 6orbeam cu #lcescu. '$#IN$ <ia un document n min, l las, apoi si mlngie tatl pe crestet si l srut=4 *itasem. Credeam c ai nvins, c s!a terminat lupta. I+N4 N!am eu norocul sta. '$#IN$ <i nlntuie gtul, se pisiceste=4 "a, dar tu esti tticul meu cel mai puternic si mai bun. + s!i bati. I+N <i ia o mn, o srut, apoi o priveste=4 5anichiur: $sa e, ai crescut. '$#IN$ <se ndeprtea&=4 5ama a mbtrnit, tat. Nu a spus nimnui, dar anii stia grei au trecut si peste ea. I+N <absent=4 #lcescu parc a spus... "oamne, mai d!mi &ece ani de viat. $tt mi trebuie si mie. "IN$'(I$ #R;(I$N* N A.E '$#IN$4 $i adus!o la #ucuresti, dar st n cas la fel ca la 1lorica. ,umea nici nu o cunoaste. I+N4 5i!ar trebui un r&boi. "ar unul mare, s rscoleasc imperiile, s le slbeasc. $s intra n (ransilvania cu armata. '$#IN$4 Ionel... I+N <tresare=4 "a, ce!i cu Ionel: '$#IN$4 $re probleme la scoal. Este persecutat de un profesor. 'e poart urt cu el, strig, l umileste. I+N <rece=4 l fac bucti, l dau afar din nvtmnt. l dau afar din tar. 6a fi gonit n colonii. '$#IN$4 Colegii rd de Ionel. Este fiul primului!ministru si este bat ocorit de un profesoras. I+N4 Cum l cheam: '$#IN$4 6asile Pun. I+N <clipind moale, ca un gest de putere=4 6ai de mama lui. '$#IN$ <revine si l srut din nou pe crestet=4 $sa mi placi. (ticul meu e cel mai puternic. + s iei (ransilvania. Iese. #rtianu rmne pe gnduri, mai rsfoieste o dat documentele de pe birou, apoi se ridic. Iese n salon, unde Pia a adormit ntr!un fotoliu, cu andrelele n poale. Ion o priveste o clip, mai ales minile muncite, mbtrnite. $semeni si chipul macerat de gri i.

+ &gltie de umr si i spune tare4 >"ai un bal@. 1emeia d s sar, este oprit de aceeasi mn a brbatului. Nu ntelege, e complet nuc. Ion o priveste fi% n ochii, de sus si infle%ibil4 >"ai un bal@. 5nstirea Co&ia "umitru #rtianu si Eugen Carada au o ntlnire cu preotii din (ransilvania. Carada face oficiul de pre&entare. C$R$"$4 I. P. '. '. 5iron Romanul, mitropolitul (ransilvaniei... '. '. episcopul de $rad, loan 5etianu... '. '. loan AED G $le% 5inai 'toenescu Popasu, episcopul de Caransebes... Iar 'fintia 'a este (imotei Cipariu, preot greco! catolic. "*5I(R*4 6 mbrtise& cu dragoste, preasfinti printi. Nu v aduc urrile de bine ale fratelui meu, primul!ministru al Rom3niei...6 aduc strigtul lui de lupt. Rencepem btlia pentru (ransilvania. 5IR+N4 "oamne a ut8 ' ne rugm. <Rmn n picioare si ascult rugciunea rostit de5iron4= 1iestecarele, dar cu slobod limb si cu suflet duios de Patrie, nerpindu!se de iubirea de sine, sau de de a interesului particulariu, voroveasc fr sfial cele ce se socoteste pentru obstescu folos si pentru fericirea Patriei. si darul "umne&eiesc s ntreasc sfatul nostru de aci la un cuget si s ne nvredniceasc a vedea fericirea Patriei si scparea ei de rele. $min8 "*5I(R*4 "ragi printi, e%ist un testament al mitropolitului 1otie. Prin el ni se cere s aducem (ransilvania la patria mam. Partidul ,iberal are un plan politic pe care l va pune n practic ncepnd de a&i. Eu voi trece peste munti la 'ibiu. 5IR+N4 ,ucrurile ar trebui grbite cumva. $bia m!am ntors de la 6iena. $m protestat n fata mpratului. *ngurii au dat o lege prin care au introdus limba maghiar n scolile rom3nesti ortodo%e si unite. Noi mai mult nu putem face. "*5I(R*4 6eti primi un semn. Partidul ,iberal va introduce un proiect de lege pentru ridicarea mitropoliei primate din Rom3nia la rang de Patriarhie. CIP$RI*4 'ufletul meu se ncl&este la aceast veste. 5itropolitul 5elchisedec vine des n (ransilvania si suntem foarte apropiati. "*5I(R*4 $cest proiect se ntinde pe mai multi ani. 6a trebui s ne ntrim si s profitm de ntiul r&boi care s!ar strni. Intentia fratelui meu este s alegem ca prim! patriarh un ardelean. 5EtI$N*4 $st da semn. 6om gsi mpreun un preot curat si druit luptei pentru unitatea rom3nilor. "IN$'(I$ #R)(I$N* N AE"*5I(R*4 #iserica noastr va trece la autocefalie. 6om fi de sine stttori. $ceste dou vesti trebuie aduse la cunostinta rom3nilor. 5IR+N4 (oti preotii din (ransilvania vor tine slu be cu aceast veste. 6orba este dac se va nfptui. "e nu s!ar opune Patriarhul ecumenic de la Constantinopol. $r fi ru s anuntm rom3nii de aceste gnduri si ele s nu fie fapte. "*5I(R*4 $sa este. 6om trece peste orice piedic. #iserica noastr va fi autocefal si va avea patriarh. n secventa urmtoare, "umitru trece muntii mpreun cu un bietandru. $cesta, abia mbrcat n &drente si n picioarele goale, l duce printr!o trectoare slbatic spre o culme a Carpa!tilor, de unde, aproape miraculos, apare tara #rsei. Camera cuprinde

ntinderea pmntului transilvan de dincolo de munti. #ietandrul <-A ani= se opreste n fata acestei privelisti, se nchin evlavios, mpreunea& palmele spre acea vale larg si rosteste o rug. "umitru l priveste admirativ. "*5I(R* <scoate bani si i ntinde=4 *ite, s!ti cumperi haine si ncltri. I,IE4 Nu pun mina pe bani. Eu v clu&esc din dragoste. "*5I(R*4 Cum te cheam, biete: I,IE4 Ilie Cristea, din (oplita rom3n0. "*5I(R*4 Cnd mai treci muntii n 6alahia s vii s m ve&i. I,IE4 Prea bine, domnule. #ucuresti, Colegiul 'f. 'ava n cancelaria Colegiului profesorii discut, fumea&, ilustrea& tipologiile cunoscute. ,a un moment dat usa Cancelariei 0 Este vorba, binenteles, de viitorul patriarh al Rom3niei, 5iron Cristea. 'cena este gndit pentru o eventual continuare a serialului, n viitor, 5iron Cristea este adus n secret de la Caransebes de Ionel #rtianu la 1lorica, unde este pus s ure pe mormntul lui Ion C. #rtianu c va uni bisericile rom3nesti. AEA N $le% 5inai 'toenescu se deschide si n prag apare primul!ministru Ion C. #rtianu. Profesorii ncremenesc. #rtianu are un aer martial, e%trem de sever. #R)(I$N*4 Cine e 6asile Pun: Profesorii golesc Cancelaria imediat. Este o scen de spaim. 1iecare apuc s!si ia cu el ceva, catalogul, pipa, un fular, ochelarii etc. n sal rmne un profesor modest, cu ochelari rotun&i, speriat si el de acea aparitie. #rtianu se apropie ameninttor de el. #R)(I$N*4 5, profesorasule, tu ti bafi oc de copilul meu: Pun ncearc s se ridice, nghite n sec, vrea s spun ceva, dar nu reuseste. #R)(I$N*4 Ce predai tu aici, m: P)*N4 ,atina si...limba rom3n. Tv! #R)(I$N*4 Esti n tabra lui u scurt: P)*N4 "a. #R)(I$N*4 si eu. "e ce mi chinui copilul: i P)*N4 "dd..."omnule prim!ministru... 1iul dumneavoastr este fiul primului!ministru... #R)(I$N*4 Nu nvat: Nu te respect: P)*N4 Este un copil educat, dar... "omnule prim!ministru, fiul primului!ministru nu trebuie s fie, m rog, un copil obisnuit. El are rspunderi mai mari dect ceilalti elevi. "e aceea si e%igentele mele sunt mai mari. #R)(I$N*4 5i!- obosesti. 6ine acas nuc de cap. P)*N <si!a revenit vi&ibil, cu demnitate=4 "omnule prim!ministru, Ionel este un #rtianu. 6a obosi acum pentru a!i fi mai usor cnd va conduce Rom3nia. El ast&i stie c este fiul celui mai puternic om din Rom3nia si se las pe tn eal. $steapt ca puterea s!i vin de Ia tatl su. "IN$'(I$ #R)(I$N* N AEB #R)(I$N*4 Eu i las o mostenire de lupt. N!are altceva de asteptat de la mine. P)*N4 Nu e adevrat. ,!afi rsftat. ,!ati initiat n secretele puterii si copilul vrea acum s sar nvtmintele scolii pentru c puterea i se pare la ndemn. ,a momentul oportun nu va sti s lupte. #R)(I$N*4 $re e%emplul meu.

P)*N4 (ocmai. 6!ati uitat n trecut vreodat: 6reti s treac si Ionel prin ce ati trecut dumneavoastr: "e cte ori a fost tara pe muchie de cutit: #R)(I$N*4 "e unde stii dumneata toate astea: P)*N <demn si teatral=4 'unt membru fondator al Partidului ,iberal. #R)(I$N*4 $i s arti gri fat de el: P)*N4 6oi fi cel mai mare tiran. 5ai tiran ca dumneavoastr #R)(I$N*4 Ia ve&i8 P)*N4 5 va detesta la nceput, apoi si va da seama ce bine i!am fcut. $sa si dumneavoastr cu tara. #R)(I$N*4 ' nu ntreci msura. <"in us4= (i!- las. In clas, Ionel st n banca sa impasibil n timp ce n urul su colegii strig, l bat ocoresc, arunc n el cu hrtii, se sc!lmbie, rid de el. Intr Pun. Elevii se reped n bncile lor. Pun asteapt linistirea slii, apoi cu ticuri obisnuite ale profesorilor i cere elevului #rtianu I. C. Ionel s citeasc din Cicero. #ucuresti. Resedinta familiei #rtianu Pia #rtianu si $nica pregtesc invitatiile pentru bal. Este un prile ca Pia s!i cunoasc, mcar dup nume, pe unii brbati ai politicii rom3nesti. $nica face scurte pre&entri ale conservatorilor, Petre P. Carp, (itu 5aiorescu, $le%. ,ahovarP, 5avro!gheni. Intr Ion C. #rtianu cu un aer preocupat. AE2 N PI$4 "omnitorul va deschide balul. (u cnd rostesti cuvntul: I+N4 Eu nu particip. $NIC$4 Cum vine asta: "ai un bal la care nu te duci8 I+N4 6oi dati balul. si s tin ct mai mult n noapte. $m nevoie s fie toti ocupati n acea noapte. $NIC$4 Iar te!ai apucat de masonerie: 5ai las!o dracului. I+N4 6oi s lungiti balul ct mai mult. #ucuresti. (emplul masonic. ,a templul masonic venerabilii stau adunati n urul mesei rotunde, la fel ca cei de la Paris <ve&i episodul pilot.= Conduce Carol "avila. 5ai sunt ase&ati si cu minile pe mas4 Ion C. #rtianu, "umitru #rtianu, C. $. Rosetti si Eugen Carada. Este semintuneric. ,a mas vine si se asa& un tnr <AA de ani= cu trsturi fine, de conditie, doctorand la Paris. I+NE'C*4 6enerabili printi, m pre&int n fata domniilor voastre cu un proiect. "$6I,$4 Cum te numesti: I+NE'C*4 "umitru lonescu, dar mi se spune (aQe lonescu. "$6I,$4 )sta e nume de mahala. I+NE'C*4 5i!- asum. "$6I,$4 Rosteste. I+NE'C*4 5 pre&int n fafa domniilor voastre cu un proiect de unire a (ransilvaniei cu Rom3nia. Evolutia evenimentelor europene, de la -.LD ncoace, dovedeste c pe continentul nostru se acumulea& tensiuni imense. Ele vor i&bucni ntr!un r&boi. Consider c, de aceast dat, el va fi generali&at. Important pentru Rom3nia este po&itia pe care o va adopta n acest conflict. I+N C. #R)(I$N*4 "umneata ai dubii asupra aliantei noastre eterne cu 1ranta: "IN$'(I$ #R;(I$N* G AE/ I+NE'C*4 "a. Noi nu stim cu cine se va alia 1ranta la acea dat si, n consecint, cu

cine vom fi la rndul nostru aliati sau inamici, n conditii istorice curente, Rom3nia se apr si si caut mi loace pentru a se apra. "e data asta vom fi ntr!o conditie cu totul schimbat. Ca s aducem (ransilvania la patria mam va trebui s atacm. $sta presupune o schimbare radical de atitudine. C. $. R+'E((I4 Noi stim c 1ranta va spri ini unirea (ransilvaniei. $liatii ei o vor urma. I+NE'C*4 Nu e%ist nici o garantie pentru asta. $nglia, Italia, chiar si Rusia au fost aliati ai 1rantei si asta nu i!a mpiedicat s ne bloche&e aspiratiile nationale. "e aceast dat este nevoie de un act voluntar, de un atac al nostru decisiv. "*5I(R*4 'untem suficient de puternici: I+NE'C*4 Nu. si nu vom fi niciodat suficient de puternici militar pentru a uni toate provinciile rom3nesti. "$6I,$4 $tunci cum ve&i reali&area unirii: I+NE'C*4 1olosind politica e%tern ca principal arm. "e!acum ncolo ministrii de e%terne ai Rom3niei trebuie s fie cei mai buni, indiferent de partidul din care provin. I+N C. #R)(I$N*4 (e ve&i n acest post: I+NE'C*4 'unt prea tnr. "umneavoastr ns puteti alege pe ba&a proiectului meu. n al doilea rnd, tot fr a tine seama de provenienta politic, vom avea nevoie de ambasadori de elit n capitalele 5arilor Puteri. Cu acesti oameni trimisi n cea mai nalt misiune putem declansa prima fa& a proiectului. C. $. R+'E((I4 Preve&i o finantare a emigratiei revolutionare maghiare pentru a actiona n $ustro!*ngaria: I+NE'C*4 Nu. Prima fa& a actiunii noastre urmea& a se declansa n #alcani. Noi trebuie s devenim dominanti aici, s ne implicm n toate conflictele regiunii si s le controlm. "ac se vor semna tratate de pace n #alcani, ele se vor semna la #ucuresti. "ac va fi r&boi, intervenim cu trupe. "ac vor fi agitatii nationale, aducem refugiatii pe teritoriul nostru, i in!struim si i trimitem narmati napoi. AE0 G I+N C. #R)(I$N*4 Nu ti se pare prea mult: I+NE'C*4 Este practica oricrui stat care trece la ofensiv diplomatica. "e altfel, implicarea Rom3niei n #alcani va aduce servicii 5arilor Puteri, astfel c t3ra noastr va deveni indispensabil oricrei reglementri n regiune. "up opinia mea, viitorul r&boi european va i&bucni n $ustro!*ng3ria. "$6I,$4 Este foarte ndr&net programul tu, dar avem nevoie de interese comune n #alcani. +ri, interesele sunt foarte divergente. I+NE'C*4 Este nevoie de un liant. $cest liant va fi ortodo%ia. #iserica +rtodo% Rom3n, odat devenit autocefal, va a unge dominant n regiune. Patriarhul nostru va fi pstorul arhiepiscopiilor balcanice. $ doua linie de implicare este nrudirea caselor domnitoare. "*5I(R* #R)(I$N*4 "omnitorul Carol nu va avea mostenitori. I+NE'C*4 6d o trecere a domniei ctre unul dintre nepoti4 Carol!Xilhelm sau 1erdinand. "$6I,$4 Esti prea ndr&net, tinere. 1ante&ia vrstei tale te duce n locuri negndite. C. $. R+'E((I4 E%ist n proiectul dumitale si ceva care s par realist: I+NE'C*4 n mod cert, nici o actiune n (ransilvania nu se va putea finali&a cu succes fr o asigurare din partea Rusiei. Este obligatoriu s avem spatele asigurat. 5omentul oportun este acela n care interesele 1rantei si ale Rusiei coincid. $sadar, nu ne vom

implica dect ntr!un r&boi n care 1ranta si Rusia sunt aliate. I+N C. #R)(I$N*4 $ltfel: I+NE'C*4 $ltfel, rmnem neutri. "ac puterea noastr militar se va consolida, vecinii vor cuta s ne atrag n aliant, n loc s ne atace. + neutralitate activ, de partea intereselor 1rantei, ne va aduce mari beneficii economice. Intrm n r&boi cu finantele ntrite si cu armata pregtit de lupt. "IN$'(I$ #R;(I$N* G AEL "$6I,$4 6e&i eliberarea (ransilvaniei pe cale militar: I+NE'C*4 Numai n ultim instanta. "e&voltarea unui partid national rom3n n (ransilvania si activarea legturilor religioase trebuie s duc la cresterea presiunii politice rom3nesti dincolo de munti. Noi a utm deci&iile pe care le iau rom3nii transilvneni. *ltimele dou garantii pe care le vd indispensabile sunt ade&iunea evreilor si acceptul oficial al 6aticanului. 6enerabilii se retrag n ntuneric, unde deliberea& n soapt. Revine doar "avila. "$6I,$4 Esti tnr, domnule (aQe lonescu. Ideile dumitale ndr&nete dovedesc un patos patriotic curat. 6om urmri evolutia dumitale politic, n ceea ce priveste proiectul unirii (ransilvaniei, acesta este un act al vointei nationale liber e%primate de rom3ni. +rice proiect pentru a controla un sentiment att de grandios este o utopie. 5ultumesc. Cobor3nd scrile (emplului 5asonic, Ion #rtianu si Rosetti rmn putin n urm. R+'E((I4 Ce prere ai de el: #R)(I$N*4 $re dreptate. 6a avea un viitor strlucit, l iei n partid. R+'E((I4 5!am gndit oricum la asta, dar s stii c nu este un clut mbln&it. 6a da din copite. #R)(I$N*4 Ia!- oricum, n timp ce el vorbea, eu vedeam de a cu ochii mintii unirea. Pustiul are putere de sugestie. R+'E((I4 5odificm proiectul nostru: #R)(I$N*4 "a, numai c de data asta l pregtim temeinic. *nu4 la noapte distrug Partidul Conservator. "oi4 transform tara n Regat. (rei4 l pun pe Carada director al #ncii Nationale. ]uatro4 alegem un nou rege n stare s fac doi!trei copii. AE. G R+'E((I4 ,inia asta a 7ohen&ollernilor a mai produs surpri&e. "ac nu va fi n stare s fac bieti: #R)(I$N* <r5nd complice si fcnd cu ochiul=4 i facem noi. #ucuresti, sal de bal n saloanele (eatrului National se desfsoar balul Piei #rtianu. 'unt adusi n foaier si BD de &ulusi africani, mare atractie a serii. 'unt goi, cu frun&e pe ei, cu sulite si scuturi colorate. Ei ncep un dans traditional, care poate avea o abordare comic din partea regi&orului. "e altfel, pe timpul desfsurrii urmtoarelor secvente, ele sunt punctate de mime, po&itii de dans, strmbturi ale negrilor vopsiti de lupt. Petre P. Carp este chemat de la o mas de pocQer n clubul conservatorilor. Este iritat pentru c a fost ntrerupt. (rece pe un culoar si ntr!un cabinet ntunecos se ntlneste cu Ion C. #rtianu. C$RP4 $h, dumneata aici: #R)(I$N*4 6reau s forme& un guvern pentru unirea (ransilvaniei. Intri: C$RP4 E o nebunie ce spui. (ransilvania nu se poate lua, oricte guverne nationale am forma la #ucuresti.

#R)(I$N*4 ,ucre& la un plan. C$RP4 5i!- arti, l discut n Partidul Conservator si ti dm rspunsul. #R)(I$N*4 6a trebui s m cre&i pe cuvnt. ti ofer ministerul de e%terne. C$RP <suspicios=4 $dic unde este mai greu. ntin&i o capcan, #rtianu: #R;(I$N*4 $ccepti, mine dau de nteles presei, poimine esti numit. C$RP4 Iar la un esec, trag eu toate ponoasele. 6rei s m scoti din viata politic. 6rei s m compromiti, de fapt. "IN$'(I$ #R)(I$N* G AEE #R)(I$N*4 "ac tu cre&i c eu sunt capabil de asa ceva cnd e vorba de (ransilvania, nseamn c am gresit venind aici. +ricum, domnule Carp, dac mai stai n Partidul Conservator, vei pieri odat cu el. si nu mai e mult. $cum noi suntem conservatori, <si pune plria si d s pleceM se opreste si se ntoarce4= ti ofer o scpare. stiu c o doresti de mult. stiu c tn esti dup ea, dar nu ai avut cura ul s o ceri. ti ofer postul de ambasador la 6iena. C$RP4 Esti diavolul n persoan. #R)(I$N*4 + iau ca pe un compliment. "e la 6iena vei putea lucra pentru aducerea (ransilvaniei acas. 'ecvent &ulusi. 'ecvent #rtianu n trsur. Casa lui 5ihail ?oglniceanu este luminat de un servitor care urc scrile n grab, ducnd un sfesnic aprins n mn. Este urmat de Ion C. #rtianu. 'ervitorul bate ncet, discret, n usa dormitorului. #rtianu nu mai are rbdare si d bu&na. 9vrle asternutul de pe ?oglniceanu. $cesta este cu o femeie. ?+G),NICE$N*4 Ce e, ce s!a nt3mplatT #R)(I$N*4 Pleci la Paris. ?+G),NICE$N*4 ,a Paris: Ce e: $ nceput r&boiul: #R)(I$N*4 Pleci ambasador. ?oglniceanu l priveste nuc, apoi se uit la femeia speriat din pat. #R)(I$N*4 Poti s!o iei si pe ea... secretar. 'ecvent &ulusi. Ion C. #rtianu asteapt n trsur pe o strad lturalnic, n dreptul unei cafenele de cartier. Carada intr si scoate de la citi pe $le%andru ,ahovarP. $cesta urc n trsur cu un aer destul de destins. BDD G ,$7+6$RW4 Cnd -!am v&ut pe omul tu, am cre&ut c vrei s m asasine&i. "e ce l lasi s umble liber prin oras: #rtianu face semn lui Carada s porneasc trsura. (ace. ,$7+6$RW4 7otreste!te, m omori acum sau m lasi s!mi termin mna. Eram la un pot de dou mii de ruble. #R)(I$N*4 (e vreau ministru al comertului n guvernul cu care iau (ransilvania de la austrieci. ,$7+6$RW4 7opa8 5isto propunere. #R)(I$N*4 ti voi da un director de minister care s!ti fac treaba. 6ei participa doar la sedintele de guvern. ,$7+6$RW4 (ransilvania8... ti multumesc pentru intentie, domnule #rtianu. "ar nu pot accepta. Este o mi& prea mare ca s risipesti or&ul pe gste. Eu sunt om de lume, haimana. Nu vreau s sufere tara din cau&a unui neavenit. #R)(I$N*4 $m nevoie de discretia ta. ,$7+6$RW4 $i cuvntul meu de rom3n. Nu!mi da nimic. Pentru (ransilvania te spri in

oricnd. 'ecvent &ulusi. "in bal sunt scosi pe rnd Ion Ghica, Nicolae ?ret&ulescu si 5avrogheni si adusi ntr!un salon apropiat. #rtianu este acolo, mbrcat ca nainte, venit din strad. #R)(I$N*4 "omnilor, am primit mesa e importante de la Paris. 6a fi r&boi n Europa, iar aici va fi r&boiul nostru de rentregire. "omnule Ghica vreau s fiti ambasadorul nostru la ,ondra. "umneavoastr domnule ?ret&ulescu, la Petersburg. Este o misiune foarte grea, dar v acord toat ncrederea. "umneata, 5avrogheni, pleci la Roma. G7IC$4 #ine, dar astea nu sunt lucruri care s fie hotrte asa, pe picior8 "IN$'(I$ #R)(I$N* N BD#R)(I$N*4 5ergeti unde v trimit, altfel v distrug. n timp ce brbatii se privesc nedumeriti, Ion C. #rtianu se de&brac de redingot, arunc mnusile si cilindrul pe un fotoliu, apoi trece printre ei si intr n bal. Intrat n bal, observ toaleta superb a sotiei sale si pe 'abina dansnd cu un ofiter artos. 'abina radia& de fericire. ,e admir cu un &mbet misterios. ,*FIt$ <din spatele lui=4 $sta mic a ta o s ntoarc #u!curestiul pe dos. #R)(I$N*4 6e&i c am hotrt s o cunun la $lba!Iulia. ,*FIt$4 $m nteles. *nde m trimiti: #R)(I$N*4 ,a Paris. (e ntlnesti cu Elena si pregtiti declararea Regatului n Rom3nia. 6reau pres bun. ,*FIt$4 (e va cost. #R)(I$N*4 Ct: ,*FIt$4 9ece mii de ruble. #R)(I$N*4 (reci pe la Carada s ti le dea. ,u%ita dispare. 'e apropie 6asile $lecsandri <0D de ani= care i ofer un pahar de sampanie si ciocneste cu el. $,EC'$N"RI4 $m au&it c mprti locuri de ambasadori. (e!ai gndit si la mine: #R)(I$N*4 Natiunea asta este n primul rnd de brfitori, apoi de burghe&i si abia la urm de trani. $m umblat toat noaptea pentru asta. Cum de!ai aflat de a: $,EC'$N"RI4 5i!a spus o psric. #R)(I$N*4 6rabia mlai visea&. (u ar trebui s iesi din politic, #&il. (e numesc directorul (eatrului National. 6ei conduce cosmelia asta. $,EC'$N"RI4 si toat viata mea de lupt nu valorea& dect un post de director: #R)(I$N*4 ti!am druit o revolutie, o unire si un r&boi de independent. Nu!ti a unge: (e!am nscris n cartea de istorie a trii. Pe lng astea, postul de ambasador este un mi&ilic. Nu cobor, #a&il. $,EC'$N"RI4 ntr!adevr te porti ca un vi&ir. Pun pariu c tii tuiurile acas, n biroul tu secret. #R)(I$N* <soarbe din sampanie si i d paharul napoi=4 tara are nevoie de stpn. $,EC'$N"RI4 P&este!te, Ioane, tiranii au ntotdeauna un cutit ridicat deasupra umerilor. #ucuresti, decembrie -..D Ion C. #rtianu iese din cldirea PN,. Carada l opreste n curte, mpreun cu "umitra. C$R$"$4 ,as!m s te nsotesc. Esti n pericol. Partidul Conservator s!a spart si cioburile sunt ascutite. $i multi dusmani.

#R)(I$N*4 $r fi un semn c mi!e fiic. "*5I(R*4 $re dreptate Carada. Rusii n!au miscat pn acum. ' nu cre&i c te!au uitat. #R)(I$N*4 Nu ve&i ce frig este: Pe vremea asta si criminalii se trag la vatr. Iese si porneste pe os, dar dup numai ctiva pasi este atacat de Pietraru. $gresorul l loveste cu un cutit n frunte, n gt si n paltonul mblnit. 'trigtul de ur al agresorului este au&it de Carada. $learg si l loveste pe Pietraru n cap, cu bastonul. "umitru opreste o bir . Carada l imobili&ea& pe agresor, care este culcat pe os, n trsur, iar "umitru a scos batista si o presea& pe rana de la gt a fratelui su. $ unsi acas la Ion C. #rtianu, acesta i ndeprtea& pe cei doi. 6rea s intre singur. Carada si "umitru se duc cu bir a si cu "IN$'(I$ #R)(I$N* N BDB agresorul la Politie. #rtianu intr n cas, unde 'abina cnt la pian mpreun cu profesoara ei. 'abina se opreste, observndu!i paloarea. #rtianu i face semn s nu se ridice. 'abina si continu lectia pn ce pe us nvlesc C. $. Rosetti si C. "avila. R+'E((I4 *nde e: '$#IN$4 (ata: '!a dus n bibliotec. Cei doi nvlesc acolo si, deschi&nd usa, l gsesc pe #rtianu c&ut ntr!o balt de snge. -2 martie -..-. Parlamentul Rom3niei Camera s!a ntrunit pentru a de&bate motiunea oilor. +ile venite din (ransilvania, prin transhumant, trebuie tunse n Rom3nia, altfel le tund bulgarii nainte s a ung n Grecia. "e&baterile au o tent comic. *n deputat citeste un te%t la care sala reactionea& tipic. #ancuri, strigte, rsete. *nii citesc &iarul, altii discut subiecte personale. ,ecca, presedintele Camerei, pare nerbdtor, si priveste ceasul, se uit ctre intrare. ,a un moment dat, acea us se deschide si pe ea intr Ion C. #rtianu. Este palid, slbit, supt de snge. Pe frunte si la gt se vd clar cicatricele lsate de atentat. 6ine direct spre tribun. "eputatul se opreste si pleac timorat de la tribun. #rtianu urc, scoate ncet o hrtie si citeste. #R)(I$N*4 "omnilor, mi cer iertare pentru interventia la care sunt obligat de starea snttii mele. "e la o anumit vrst si dup un numr de atentate din care ai scpat, ncepe s scad si rbdarea. "omnilor, v rog s!mi permiteti s introduc o initiativ a guvernului. Cer Parlamentului s supun discutiei declararea Rom3niei Regat si propun ca &i a declaratiei cea de -D mai, &i n care domnitorul nostru a psit pe pmntul trii. BD2 G 'ala se anim subit. 'e pornesc vociferri. ,ecca face semn s se nchid usile, ncep proteste, huiduieli, acu&e de terorism. #rtianu asteapt un moment si revine. #R)(I$N*4 "omnilor, mai am un cuvnt de spus. $vnd n vedere reactia dumneavoastr la acest important anunt, v rog s primiti demisia mea. Coboar linistit si iese. In spatele lui, grupurile politice se adun grbite si comentea&. ,iberalii se adun n urul lui "umitru #rtianu. $cesta este ales noul prim!ministru. l + mai -..Ceremonia ncoronrii regelui Carol I se desfsoar n paralel cu secvente de la 1lorica. #rtianu taie via, duce flori la mormntul 1lorici, se ciondne cu $nica, toarn vin n butoaie. "up finalul grandios al ncoronrii, 1lorica este n ntuneric. ,iniste. #rtianu st ntr!un fotoliu, singur si mngie o pisic pe genunchi. Este trist si nsingurat. 'e presupune un contrapunct cinematografic ntre ceremonia plin de fast a ncoronrii si imaginea lui #rtianu. 'cena se prelungeste un timp pn ce, pe nesimtite, n ncpere

apare Carada. #R)(I$N*4 ,!ai adus: C$R$"$4 E aici. Carada iese si introduce n ncpere pe profesorul 6asile Pun. #R)(I$N*4 "omnule profesor, ai fost transferat. Nu mai predai la 'fntul 'ava. P)*N4 $flu cu neplcere c este adePrat4 sunteti un om nedrept. #R)(I$N*4 6ei preda n alt parte, domnule. "umneata ai primit de la mine o burs. "IN$'(I$ #R)(I$N* G BD/ P)*N4 *nde: #R)(I$N*4 n Germania. P)*N4 Nu nteleg8 Ce clas voi preda: #R)(I$N*4 Nu predai n nici o clas. "umneata vei avea n Germania doar doi elevi. P)*N4 E o glum. 5!ati adus aici ca s rideti de mine: Cine sunt elevii: #R)(I$N*4 Nepotii regelui Carol. P)*N4 +h, "oamne8 Pot s stau os: #R)(I$N*4 'tai8 *nul dintre ei va fi viitorul rege al rom3nilor. P)*N4 "omnule #rtianu... Este o misiune foarte grea. #R)(I$N*4 (ocmai de aia te!am ales. i nveti pe amndoi limba rom3n. ' o vorbeasc perfect. Cnd ti trimit vorb, m informeTi asupra progreselor pe care le!au fcut. Ne!am nteles: P)*N <se ridic=4 6 multumesc, domnule #rtianu. 6 rog s fifi convins c... eu... datoria... este o onoare. #R)(I$N*4 ti multumesc, domnule Pun. Esti un om de ncredere. P)*N4 lertati!m pentru... #R)(I$N*4 Nu!i nimic. 'unt obisnuit. $stept rapoartele dumitale. 1lorica, vara anului -..,a 1lorica vine o delegatie numeroas a PN,. #rtianu i primeste la gra duri. ,iderii ! C. $. Rose*i, ". $. 'turd&a, gen. ,ecca, E. Carada, mitropolitul Calinic ! i cer lui #rtianu s revin la conducerea guvernului. #R)(I$N*4 Ia te uit, ati adus si popa cu voi8 C$,INIC4 Ioane, nu rde, c nu e de rs. $i lsat tara ncurcat. #R)(I$N*4 Ce aud din gura sfntului: $veti prim!mi!nistru. E frati!miu. BD0 G R+'E((I4 Ioane, stii ct de greu mi vine s aleg ntre voi. Ieri "umitru s!a fcut de rs n Parlament. Nu cunoaste legile, vorbeste necontrolat, a stat prea mult prin strintate. $&i suntem btaia de oc a presei. #R)(I$N*4 Presa e liber, nvtati democratia, domnilor. ".$. '(*R"9$4 Nu!ti bate oc de noi, domnule presedinte... #R)(I$N*4 Presedinte: $sta e din republici... Noi abia am devenit regat. R+'E((I4 Ioane, revino n fruntea guvernului. Nu putem fr tine. Esti conductorul nostru. #R)(I$N* <se opreste din busumat=4 6oi v dati seama ce spuneti: "ac atentatul reusea si eu eram mort acum, cu tarina la gur: Ce fceati, la cine v duceati: tie, sfintia ta, nu ti se pare c tara nu poate sta ntr!un om: C$,INIC4 #a da. +ricare popor are clu&itorii si. $cum esti tu, nainte a fost 5ihai 6itea&ul. #R)(I$N*4 6e&i c si la a murit de atentat8

C$,INIC4 "ar nc trieste, dup dou sute opt&eci de ani. (rieste8 Cte milioane de oameni mor o dat cu trupul lor si cti devin nemuritori: (u vrei s ngheti sub o lespede sau s tii mormntul tu la picioare: #R)(I$N*4 tie ti convine s vorbesti. Pe tine te ung si te sanctific. 6in tranii si!ti srut mna cinci sute de ani de!acum ncolo. Eu n!am dect o viat, domnilor, si am pus! o toat la picioarele poporului meu. 5erit: ". $. '(*R"9$4 $vem de luat (ransilvania, domnule presedinte. Ne asteapt #asarabia cu sufletul la gur. $cum suntem regat. (oti rom3nii se uit cu sperant la tar. Ne trebuie un conductor. #R)(I$N* <arata spre cal=4 6edeti fiint asta: $ fost un armsar falnic. ,!am crescut mai atent dect pe copilul meu. "ar ntr!o &i a c&ut la o sritur si si!a frnt piciorul. (rebuia s!"IN$'(I$ #R;(I$N* N BDL mpusc atunci. $cum trieste din mila mea. 6oi mi cereti s alerg din nou: Pentru ce: R+'E((I4 Pentru ce ai luptat toat viata4 s ve&i tara asta ase&at si apoi s mori multumit. #R;(I$N* <amar=4 ' tin Calinic o slu b lung deasupra mea si voi s v ntreceti n discursuri funebre. Nu, prefer s mor aici. $ici e tot ce am construit solid. C $R$" $4 5ai pot tine leul trei &ile la cot. #anca National asteapt deci&ii politice. #R)(I$N*4 E chiar att de grav: R+'E((I4 Ne vom descurca acum. ntrebarea este ce facem &ece ani de!acum ncolo: #R;(I$N*4 'chimbm Constitutia, schimbm legea electoral, guvern stabil ales de mine, vot unanim n partid. ' nu aud nici un mieunat cnd cer fonduri pentru armat. R+'E((I <dup ce se priveste cu ceilalti=4 "e acord. #R)(I$N*4 6oi v retrageti din conducerea partidului. Conduc cu tinerii. R+'E((I4 "ac tu cre&i c suntem o piedic... #R)(I$N*4 6oi porunci s v ridice statui n toate orasele. Rmneti n Parlament si votati legile mele. R+'E((I4 *rt e gloria. $dio, Ioane8 #R)(I$N* <se apropie deRosetti si i vorbeste n fat=4 6oi mi cereti s fiu tiran, s nu uiti asta. mi cereti mie s acopr neputinta voastr. $ti fcut din democratie o caricatur. Nu mai poate fi ndreptat dect cu mn de fier. Eu o am si dac va fi nevoie am s v strivesc cu ea. <Ctre ceilalti4= Planuri mari, (ransilvania, #alcanii, #asarabia... 6ise frumoase, dac nu puneti osul. Iar osul vostru acum a nglbenit. 6oi lupta cu cei tineri. C$,INIC4 "umne&eu s ocroteasc iubirea de frate. #R)(I$N*4 ntocmai8 Nu uitati c eu ast&i mi vnd fratele pentru voi. BD. N ,iberalii se retarg amrti. + ultim privire aruncat ntre #rtianu si Carada ne de&vluie c erau ntelesi. "in padoc apare $nica. $ au&it totul. $NIC$4 n sfrsit, esti stpn. #R)(I$N*4 Preferam s fiu sclav ntr!o tar bogat si puternic. N!am reusit, dad $nica. E un esec. $NIC$4 si de ce te ntorci la ei: #R)(I$N*4 1iindc n!am ncheiat lupta. $m cerut lui "umne&eu nc &ece ani de viat. "ac n stia &ece ani nu misc tara mi trag un glonte n cap. EPI'+"*, -D

#ucuresti, -... !-.ED $u trecut &ece ani. Primul!ministru Ion C. #rtianu, btrn <LD de ani=, vi&itea& mormintele unui cimitir, care poate fi unul imaginar. Psind ncet si cu chipul ntunecat, #rtianu priveste pe rnd pietrele funerare si portretele mortuare ale prietenilor si decedati4 C. $. Rosetti, stefan Golescu, Nicolae Golescu, Carol "avila, gen. ,ecca, ,u%ita 1lorescu, Elena Ghica. Pe msur ce trece de la o piatr la alta, el retrieste secvente din viata lor, momente n care au fost mpreun. Pe portretul Elenei Ghica este secventa de la ,ivadia. "e data asta, o lacrim i se scurge pe obra&. Este dus de Eugen Carada la trsur, unde asteapt $l. Can!diano!Popescu n uniform de general cu ornamente de aur. Este aghiotantul palatului regal, l a ut amndoi s urce n trsur. #R)(I$N*4 N!am fcut nimic. <"up o pau&.= $ iesit o porcrie. C$N"I$N+4 'unteti obosit si poate... un pic deprimat. 'e re&olv politica. C$R$"$4 n oras sunt manifestatii. 6om ocoli. #R)(I$N* <dup o lung pau& n care priveste bulevardul, orasul care arat acum ca o metropol european=4 5i!e scrb. C$N"I$N+4 6or trece si astea, domnule prim!ministru. "e cte ori n!am fost pusi noi n fata greului, i &drobim si acum. B-D N $le% 5inai 'toenescu #R)(I$N*4 Nu, mi!e scrb, nu pot mnca. "uc lingura la gur si mi se face scrb. $u a uns la resedinta sa. l a ut s urce n cas, unde este preluat de Pia </D de ani.= Cei doi discut n curte. C$N"I$N+4 "e data asta sunt multi. Peste trei&eci de mii. 6or veni s ia casa cu asalt. C$R$"$4 $r trebui dus la 1lorica. C$N"I$N+4 $sta ar nsemna s demisione&e. $i simtit vreo slbiciune: C$R$"$4 $r fi si ultima. Cnd demisionea&, va fi sfirsitul. C$N"I$N+4 Eu &ic s chemm direct armata. Politia abia face fat n centru. C$R$"$4 Nu. (rei!patru agenti clare, care s ne poat anunta la vreme. 'e pregtesc miscri studentesti. $st nseamn c vor astepta pn mine, s se alture si ei. C$N"I$N+4 5ine dimineat du!- la Parlament. ' stea acolo toat &iua. $ doua &i, o multime bine organi&at urc "ealul 5itropoliei ntr!un mars de protest antiliberal. 'e scandea&4, Cos dictatura8@, >5oarte liberalilor8@, >5oarte lui #rtianu8@ ,a clopotnit sunt opriti de militari si de un procuror. $cesta le cere ordine si desemnarea unor delegati care s poat intra la Parlament. 5anifestantii sunt violenti, nu vor s asculte. 'e produce o busculad n care ctiva militari trag n aer. *n manifestant si sfsie cmasa si ncepe s urle isteric4 >5!a ucis, fratilor8@ Cordonul militar este dat peste capM ctiva soldati sunt clcati n picioare. Gloata se repede spre curtea 5itropoliei, unde preotii tocmai ies din biseric ntr!o ceremonie religioas. 5ultimea, condus de agitatori violenti, d peste preoti, le rstoarn obiectele de cult, i mbr3ncesc. 'e npustesc spre intrarea n cldirea Parlamentului. Portarul a nchis usile si se propteste n ea, ncercnd s "IN$'(I$ #R;(I$N* G B-opreasc nvala manifestantilor. *sile sunt sparte si omul este strivit. "eputatii le bloche& ptrunderea. 'e naste o nou busculad, pn ce afar urc unitti militare, care lovesc multimea din flanc. Curtea 5itropoliei este pustie. Resturi de haine, bte, cutite, mi&erie &ac pe os. n usa

Parlamentului a rmas trupul fr viat al portarului, scldat ntr!o baie de snge. 'ngele a mn it ntreaga intrare. "e la ctiva pasi, Ion C. #rtianu priveste toat scena cu o imens tristete. Ctiva sanitari ridic trupul portarului. 1emeia de lume apare n cealalt parte, dinspre Parlament, a curtii. 'e priveste cu #rtianu de la distant, si sfsie o bucat din rochia lung si ncepe s stearg sngele cu ea. #rtianu ntoarce spatele si coboar ncet "ealul. #ucuresti, sediul gruprii conservatoare ,ascr Catargiu <0. de ani= este n capul mesei. 5ai sunt pre&enti (itu 5aiorescu </- de ani=, Petre P. Carp </2 de ani=, gen. 1lorescu <LA de ani= si tnrul $le%andru 5arghiloman <BL de ani=. C$($RGI*4 "omnilor, liberttile democratice nu sunt amenintate. Nu e%ist un pericol la adresa Coroanei. Problema ma or este c tara a admis ca #rtianu s conduc guvernul doispre&ece ani la rnd. 1urniturile armatei, bncile, administratia udetelor, nvtmntul stesc, toate sunt sub control liberal. Ne vor trebui ani de &ile s nlocuim aceast situatie. C$RP4 Cred c primul lucru pe care trebuie s!- facem este s oprim miscarea tranilor din satele 5unteniei. $genti rusi au fost gsiti instignd comunele la revolt. Nu le!a trebuit mult, cci abia acum au a uns la culme consecintele reformelor lui Cu&a. n al doilea rnd, nu cred c pre&ent liberal n administratie trebuie s ne sperie. "up ce s!au pus ba&ele vietii constitutionale n Rom3nia, deosebirea dintre cele dou partide a B-A N nceput s dispar. Noi trebuie s!i nvtm s actione&e ca functionari, nu ca liberali. 1,+RE'C*4 "e ar fi functionari, n!ar fi mult de fcut. "ar sunt agenti. Pe toti i leag participarea la o organi&atie subversiv. 5$I+RE'C*4 ' ne pstrm luciditatea. tara trebuie condus. $ fost dus de #rtieni pn aici. "e aici ncolo este datoria noastr s o ducem mai departe. Primul nostru gest de oameni politici rersponsabili este s reprimm ura. Nu ntindem o mn. ,e artm c stim s conducem tara mai bine dect ei. 1,+RE'C*4 "rag (itule, te amgesti cu gndul. Gloata care a atacat Parlamentul n!are nici chef, nici rbdare s astepte msurile noastre politice. Ea vrea snge si l vrea acum, imediat. Eu v propun s trimitem ntreg guvernul liberal n udecat. C$($RGI*4 Nu vreau s facem ce au fcut ei. Nu vreau s semnm. Eu as fi cel mai potrivit s cer pedepsirea agresorilor mei. "ar n!am s!o fac. trii i mai trebuie putin ca s fie puternic. 5$I+RE'C*4 $vem nevoie de disciplin german. +rdine si autoritate. C$RP4 "e acord si v cer aici s recunoastem c Partidul Conservator a pierit. ' dm guvernul unimistilor. 1,+RE'C*4 5, a avut dreptate 6i&irul. 'unteti niste oi. ,iberalii trebuie distrusi. <'e ridic si n drum spre us spune4= Eu sunt pregtit s!i nfrunt. $m o arm secret. <"eschide usa si invit nuntru un persona acoperit de o pelerin.= 6oi credeti c eu sunt ramolit, dar sunt mai tare ca voi. Intrati, domnule #r3tianu. "e sub manta apare "umitru #rtianu <L2 de ani.= Conservatorii se ridic n picioare stupefiati. C$RP4 "omnule #rtianu, nici n!ati fost aici. Nu v!am v&ut nici prul alb, nici senectutea glorioas n acest local. Rusinea fcut de fratele dumneavoastr nu trebuie s v orbeasc. 6a aflati printre dusmani.

C$($RGI*4 Ce ti!au fcut, "umitre: ti!au promis r&bunare: "IN$'(I$ # R;(I$N* G B-B 5$I+RE'C*4 6om pstra deplina tcere asupra acestui nefericit incident. "omnule 5arghiloman, te rog s conduci pe venerabilul domn la resedinta sa. "umitru se simte umilit. Priveste gulerul mantalei cu care a venit, pe membri conservatori, crucea mare aflat pe perete n spatele lui ,ascr Catargiu. Pleac mpreun cu 5arghiloman. 1,+RE'C*4 Crpe sunteti. C$($RGI*4 $ avut dreptate 6i&irul4 generatia noastr nu mai poate. Coane 1lorescule, hai s bem o bere la Capsa si s!i lsm pe tinerii stia s fac o alta lume. 1,+RE'C* <catr=4 n ruptul capului. C$($RGI* <bag mina n bu&unar si scoate o telegram=4 stii ce e asta: + telegram de la #erlin. #ismarcQ a fost destituit n aceeasi &i cu #rtianu. 5$I+RE'C*4 Ce destin incredibil8 C$($RGI*4 $sa c hai, coane 1lorescule, la o bere. <"in prag, lui 5aiorescu, &mbind4= Nu m mai ntorc. Paris -.ED Ionel #rtianu <AL de ani= si face curat n mica sa garsonier mansardat. Este student n ultimul an la scoala de poduri si sosele de la 'orbona. #ate la us si intr $nghel 'alignP <BL de ani=, mpreun cu 6intil #rtianu <A2 de ani=, student la scoala Central, si "inu #rtianu <A/ de ani=, student la scoala de mine. I+NE,4 "omnule 'alignP8 "inule8 6intil8 <1ratii se mbrtisea&.= '$,IGNW4 I!am adus ca s nu srbtoresti singur absolvirea 'orbonei. I+NE,4 6 multumesc. "IN* <rscolind prin caietele lui Ionel=4 Ce faci, Ionele, construiesti un pod peste 'ena: B-2 N 6EN(I,)4 Poate unul peste Canalul 5necii. I+NE,4 $m primii prima comand4 un podet n satul 1leurP!les!$ubrais. "IN*4 Nu pot s cred. 1iul primului!ministru al Rom3niei face podete n +rleans. '$,IGNW4 ' stiti c nu ntmpltor v!am adus pe toti aici. $vem de lucru acas. 6 chem s construiti cu mine un pod peste "unre. Cel mai mare din Europa. I+NE,4 E o glum. '$,IGNW4 Nu. *nesc "unrea la 1etesti. (atl vostru a aprobat proiectul. I+NE,4 $r fi un pariu. 6 prindeti: "IN* si 6IN(I,) <unesc minile ca la un urmnt=4 Ne prindem8 '$,IGNW4 Poate tu, Ionele, scapi de politic n felul sta. I+NE,4 Ce se mai aude cu tata: "IN*4 '!a retras la mosie. E definitiv. Nu vrea s mai aud de politic. "imitrie 'turd&a conduce treburile partidului, cu nenea Carada mpreun. 6IN(I,)4 5ama e bine. 'abina are un sot gri uliu. #inenteles, l domin. I+NE,4 7ai acas, bieti. 5i!e dor de 1lorica. 5i!e dor si de #ucuresti. "IN*4 *f8 ti!ai gsit. ,asi Parisul pentru orasul la mputit. I+NE,4 "ar ce ati &ice s facem din #ucuresti un Paris mai mic: Ne!am simti ca aici, dar cu mici, cu sarmale si cu mm!ligut la ceaun n plus. '$,IGNW4 #un idee8 "e!am avea bani. I+NE,4 6orbesc eu cu nenea Carada.

1lorica. Primvara lui -.EIon C. #rtianu st ntr!un scaun!balansoar pe pridvorul casei si urmreste forfota curtii. 'e pregteste un bote&, al micu! "IN$'(I$ #R)(I$N7 N B-/ lui Ion Pillat. 'oseste 'abina mpreun cu sotul ei, dr. Can!tacu&ino. *rc pe pridvor si si srut tatl. '$#IN$4 Ce faci: #R)(I$N*4 $stept un emisar. '$#IN$4 #a, eu cred c ti privesti averea: Cti cai ai: #R)(I$N*4 "ou&eci si sapte. '$#IN$ <ctre sof=4 Ct vrsta lui Ionel. 5ama unde e: #R)(I$N*4 n cas. Nu se odihneste. 6rea s ne acopere cu aluat. n buctrie, Pia conduce pregtirile pentru pra&nic. PI$4 ,!ai v&ut: ' stii c scuip snge. '$#IN$4 '!- consulte Constantin. #R)(I$N*4 Nu vrea. 9ice c e de la o msea. '$#IN$4 5 gndesc s rmnem mai mult. Poate l prindem ntr!o cri&. C$N($C*9IN+4 l voi consulta disear, cnd merge la culcare. Pe verand #rtinu urmreste hor si obiceiul de bote& care se derulea& n curte, asemeni unui patriarh. ,a un moment dat, &reste n deprtare, intrnd pe sub poart trei clreti. 'abina iese din cas. '$#IN$4 Pe ei i asteptai: #R)(I$N*4 Nu. Cei trei se apropie si descleca. 'unt Ionel, 6intil si "inu. *rc n grab pe prisp. #R)(I$N*4 Ia ve&i tu, 'abin, ne!au intrat careva haimanale n curte: '$#IN$4 Numai trei. 'unt haiduci de!ai lui Radu $nghel. B-0 J #R)(I$N* <face pe orbul, umblnd cu rnna prin aer, n timp ce bietii i srut mina=4 $u iesit din codru. ' chemi andarmii, 'abin. I+NE, <&mbind=4 Rom3nia 5are, tat. #R)(I$N*4 $aaa, loneeel... <'chimbat=4 $i uitat parola. I+NE,4 Cea mai mare bucurie pe care mi!o puteai face era s prsesti politic. $i fcut un popor fericit. *ite!-8 #R)(I$N*4 $iurea8 'e bucur c au scpat de mine. "IN*4 Pe drum am ntlnit o nunt. "e!aia am ntr&iat. #R)(I$N*4 5 voi rsuci n mormnt dac voi, fiii mei, nu ntregiti tara. 5 voi rsuci si va fi cutremur. Nu!mi place c luati lucrurile usor. 6IN(I,)4 Noi vrem s nu mai ai gri a asta. $m hotrt s construim aici cel mai mare pod din Europa. Pe urm vom face si politic. #R)(I$N*4 Prea tr&iu. ncepeti acum, s aveti timp s nvtati. I+NE,4 5 ve&i pe mine btndu!m cu Petre Carp: #R)(I$N*4 Nu, dar vreau s!ti simt rsuflarea rece n ceaf. '$#IN$4 7aideti si voi la hor. #R)(I$N*4 Coborti voi. Eu astept pe cineva. Copiii coboar n curte. 'unt ntmpinati cu plosca de tuic si pine de test. I+NE,4 Pe cine a &is c asteapt: '$#IN$4 Glumele lui... 5oartea. 'inaia. Castelul Peles Regele Carol si regina Elisabeta ascult mu&ic n seara asta. $ghiotantul palatului, gen. Candiano!Popescu intr si i sopteste la ureche suveranului c c&ut guvernul gen. 53nu. Regele Carol I nu este impresionat, asa c ascult mu&ic n continuare.

"IN$'(I$ #R)(I$N* G B-L Candiano revine dup cteva minute si i sopteste c s!a format un nou guvern gen. 53nu. Regele clipeste multumit. "up alte cteva minute Candiano revine4 al doilea guvern 53nu a c&ut si s!a format guvernul ,ascr Catargiu. "up alte cteva pasa e mu&icale ! scena poate fi ntrerupt de secventa telegrafului care bate ntr!o ncpere alturata si de unde Candiano se informea& ! aghiotantul se apleac din nou la urechea suveranului4 >$ c&ut guvernul ,ascr Catargiu si s!a format guvernul I. E. 1lo!rescu@. Concertul se ncheie si Carol se ntoarce spre Candiano. C$R+,4 5on cher, anunt!m dimineat cu ce guvern stau de vorb. 1lorica, noaptea aceleiasi &ile "r. Cantacu&ino l consult pe #rtianu pe marginea patului. Pia l urmreste ngri orat. C$N($C*9IN+4 '!a activat vechea poveste de la plmni. Primvara si toamna ar trebui s fiti mai atent. #R)(I$N*4 'unt asa de atent c am a uns la sapte&eci de ani. C$N($C*9IN+4 Corpul este slbit. 6!ar trebui o cltorie n Italia. #R)(I$N*4 Nu m duc, c ia m opresc acolo s le fac unirea. 7ai, Constantine, du!te la culcare. 'abina e fie!mea si... <i face semn din sprncene.= Imediat ce doctorul iese, #rtianu se scoal si si pune halatul. 'e uit la pendul si d s ias. PI$4 *nde te duci la mie&ul noptii: #R)(I$N*4 Culc!te. $stept pe cineva. Iese n pridvor si priveste spre poart n noapte. Pare ntr!a!devr c asteapt moartea, ncepe s tuseasc si intr repede, oprindu!se n biblioteca sa. 'coate o map cu hrti si cercetea& B-. G de aproape o hart militar, cu sgeti colorate si trasee de interventie n (ransilvania. $re un mormit specific btrnilor. $poi se opreste, cnd simte o pre&ent strin n ncpere. Este Eugen Carada. #rtianu ridic ochii spre el. Carada nclin usor capul si #rtianu i rspunde la fel. si aran ea& halatul. Pe us intr profesorul 6asile Pun. Este mbrcat elegant, n costum german si tine n mn un dosar. #R)(I$N*4 $i adus: P)*N4 "a, domnule #rtianu. ,e aveti aici <i ntinde dosarul=. #R)(I$N* <nainte s citeasc=4 ti!ai fcut o prere: P)*N4 ntr!o astfel de chestiune nu am voie s emit preri. E prea sus. #R)(I$N*4 Pe mine m interesea& si prerea ta. P)*N4 "iferenta este att de adnc, nct alegerea este evident. 6om avea un rege puternic. #rtianu deschide dosarul care este al printului Carol Xlhelm. Citeste si d paginile ncet $poi citeste dosarul printului 1erdinand. #R)(I$N*4 5da, alegerea este evident. 5ultumesc, domnule profesor. "e obicei, oamenii si fac datoria pe cmpul de lupt. ,i se aduc onoruri si primesc decoratii. N!am s te fac general, ministru sau ambasador. Eu ti ofer dumitale recunostinta mea. P)*N4 5i!e de a uns. "umne&eu s v ocroteasc sntatea. #R)(I)N*4"e luni te pre&inti la ,iceul >Gh. ,a&r@ din #ucuresti. Esti noul director. P)*N4 si dac refu&: #R)(I$N*4 Colegiul profesoral te va alege n unanimitate, ministerul te va numi printr! un ordin special, presa va anunta cu surle si trimbite, regele ti va scrie si te va ruga.

P)*N4 $veti atta putere: #R)(I$N*4 hm8 "u!te, nvat!i rom3na pe rom3ni. "IN$'(I$ #R)(I$N* G B-E #trnul se ntoarce n dormitorul su cu dosarul sub brat. + tre&este pe Pia. $ceasta sare speriat. >"u!te si scoal bietii8@ 1emeia nu comentea&. *rmtoarea secvent este n sufragerie. #rtianu st n capul mesei nemiscat. $par Ionel, "inu si 6intil somnorosi, cu halatele pe ei si n papuci. I+NE,4 ' nu!mi spui c forme&i guvernul. #R)(I$N* <i ntinde dosarul=4 $i aici raportul secret asupra caracterului, apucturilor si slbiciunilor celor doi printi mostenitori, Carol Xilhelm si 1erdinand. I+NE, <citeste, d filele cu 1erdinand lui "inu=4 Carol Xil!helm este gentil, nobil n tinut si atitudine, vioi si inteligent.Este cel mai nclinat spre ordine si disciplin militar. 'e scoal la sase dimineata, fie var, fie iarn... 6IN(I,)4 6aleu8 Nu e de Rom3nia. I+NE,4... (rece sub dusul rece, apoi se duce la scoal pe os. Este primul la carte. 6orbeste france&a perfect, cu accent de Ile!de!1rance. 'uperior fat de femei, temerar si tenace. Gndire militar format, capabil nc de acum s conceap planuri de campanie la nivel de regiment. Cura os si demn. $ nvtat limba rom3n mai repede dect 1erdinand, dar s!a fcut c nu o stie asa de bine ca s nu!si am3reasc fratele. "IN* <citeste din raportul asupra lui 1erdinand=4 $scultati aici8 Principala trstur a printului 1erdinand este timiditatea. $re momente cu comportament aproape feminin. $re momente cnd timiditatea l parali&ea& si pierde oca&iile cnd ar putea s!si arate inteligenta. 1oarte putin voluntar, asteapt s fie ntrebat sau s i se spun ce s fac. (cut si interiori&at, printul 1erdinand este usor atras de femei, suferind nuntru toate pasiunile, chiar si pentru cel mai mic gest. 'lab n probleme militare, dar supus disciplinei si datoriei. Cele mai mari comple%e le are fat de fratele su, care l domin. sters, dac sunt mpreun n societate, n timp ce Carol Xilhelm strluceste. BAD G I+NE,4 Parc n!ar avea aceeasi mam. #R)(I$N*4 #a da, numai c mama -!a cocolosit pe fiul mai mic. Cum a fcut si maic! ta cu tine, 6intil. 6IN(-,)4 Ce, eu sunt timid n fata femeilor: #R)(I$N*4 Noroc c am intervenit la timp si v!am dat pe mina Elenei Ghica, "umne&eu s!o ierte pe femeia asta, c ea a fcut *nirea, Independenta si Regatul la un loc si lumea nu stie. $vem doi prinfi cu trsturi diferite4 unul puternic, altul slab. Pe cine alegem: I+NE,4 Eu cred c nu e greu de ales4 Carol Xilhelm, si hai la culcare c sunt mort de somn. "IN*4 si mie mi se pare clar. $vem noroc cu un rege puternic. 6IN(I,)4 )sta va aduce (ransilvania acas. 6a pune armata pe picior de lupt. Ionel si "inu napoia& rapoartele tatlui lor. $cesta le adun, se mai uit o dat gnditor pe fotografiile celor doi, apoi nchide dosarul. #R)(I$N*4 'e cunoaste c sunteti nepregtiti pentru viat. (ransilvania trebuie adus acas de tine, 6intil, nu de un strin. Iar tu, Ionele, de a l admiri pe Carol Xilhelm. 'unteti slabi, nu aveti discernmnt si nici cap politic. $m trit degeaba, am muncit degeaba pentru voi.

I+NE,4 "e ce vorbesti asa: #R)(I$N* <agit n aer dosarul=4 (rebuie ales cel moale, cel slab, cel timid, n tara asta tu vei fi rege, Ionele, nu germanul. Nu ne trebuie un vitea& cu caracter de fier care s te domine cnd vei fi prim!ministru. Ne este folositor un rege ntelegtor, retras, supus vointei rom3nului. '!i bati din picior cnd vrei ceva pentru tar. I+NE,4 "ar Carol Xilhelm este un om al datoriei, al onoarei. "e ce n!am fi doi oameni puternici n capul statului: "IN$'(I$ #R)(I$N* N BA#R)(I$N*4 Pentru c aici este Rom3nia, nu un salon de ?affeeQran&chen. "ou sbii ntr!o teac nu stau, se taie una pe cealalt. I+NE,4 Poate c mi ceri prea mult. #R)(I$N*4 (e!a nmuiat Parisul. + s!- pun pe 'alignP s te cocose&e de munc la podul la peste "unre. ' dormi n crut si s mnnci mmlig rece cu ceap spart pe genunchi. 5ine s pleci de aici la locul t3u de munc. Nu mai ai voie s o ve&i pe maic!ta. Cre&i c nu stiu cum v giugiuleste pe ascuns. 6!a fcut fetite. "IN*4 (at... #R)(I$N*4 Gura8 1erdinand este viitorul rege si s v pun dracu s nu!- clcati n picioare c vin dup voi ca strigoii. 6 mnnc inimile. #ucuresti, consulatul Rusiei Nelidov are o ntlnire secret cu Grigore 'turd&a. G. '(*R"9$4 E btrn, e bolnav, e pe moarte. Nu mai poate reveni la conducerea guvernului. si chiar dac ar face!o, ia gnditi!v, s!ar umple de ridicol. Greselile si slbiciunile lui ar compromite definitiv Partidul ,iberal. NE,I"+64 "umneata, printe Grigore 'turd&a, nu ntelegi politica 5arii Rusii. + leoaic rnit lupt pn n ultima clip. "ac se trste ntr!un ascun&is, si linge rnile acolo pn se las seara. $poi pleac n cutarea vntorului. "e cum l gseste n somn su n odihn l sfsie. Noi nu putem uita rnile fcute de #rtianu. G. '(*R"9$4 Nu mai are nici o putere n politica Rom3niei. $ plecat gonit de lume, singur si ramolit n ultimul hal. NE,I"+64 5 mir ce spui, printe. Parc nu ai cunoaste ce efect are un simbol asupra unui popor sentimental. 6a rmne n istorie ca erou. "ac mine Eugen Carada public documentele pe care le!3 obtinut din acest consulat, dumneata vei rmne n BAA G istorie ca un etern trdtor. "e fapt, numai Rusia va sti c n realitate ai fost un perdant pe toate liniile. G. '(*R"9$4 E%celenta 6oastr uit cte gafe a fcut aici, ridicnd mpotriva Rusiei cea mai desvrsit ur. "ac actionam singur aveam mai multi sorti de i&bnd. Cunosc lumea rom3neasc mai bine dect oricine4 este cinic si corupt. NE,I"+64 Pi, s le lum la rnd. n -./E, cnd cu *nirea, ai pierdut tronul. $tentatul sut&u!,amberti -!ai ratat. ,iberalii ti!au luat!o nainte si la rsturnarea lui Cu&a. ,ui Pietraru n!ai fost n stare s!i pui un cutit mai ca lumea n mn. '!a frnt n blana tiranului. 9iarul "emocratia National pe care -!ai scos este un fs. Rde lumea de el ca de!o ga&et umoristic. $cum te!am pus s strnesti o rscoal trneasc n 5untenia. '! au miscat dou udete si asta fiindc am trimis agentii mei acolo. Ce te face s cre&i c vei reusi de data asta: G. '(*R"9$4 $m spioni la mosia lui #rtianu. i cunosc obiceiurile. Problema este c

nu mai vreau. 1ceti!o voi, dac e vorba doar de orgoliul Rusiei. NE,I"+64 (e privesc si!mi dau seama de ce s!au fcut at!tea revolutii n parcela asta de tar. 6echile familii boieresti si!au splat sngele cu tiganii de pe mosii. $ a uns un tran ca #r3tia!nu s nasc o dinastie mai puternic dect voi toti la un loc. G. '(*R"9$4 1iii lui sunt ingineri. N!au nici o pornire spre politic. Ce numeste E%celenta 6oastr dinastie este o ereditate de olteanc iubreat. Ionel #rtianu nu va fi niciodat ce a fost tatl su. Podul de la Cernavod, apoi Ruginoasa Ionel si 6intil lucrea& pe santier. Conduc lucrrile la calea ferat, umbl printre lucrtori, controlea&, studia& planurile. *n postas se apropie de ei. P+s($s4 $veti o telegram de la Ruginoasa, conasule. "IN$'(I$ #R;(I$N* G BAB I+NE, <desface plicul=4 'unt invitat la o serat, dou &ile de a&i ncolo. 6IN(I,)4 "u!te, lonele.*rmresc eu lucrrile mai departe. (rsura cu Ionel #rtianu intr n curtea conacului de la Ruginoasa. Cldirea este cufundat n ntuneric. Nici urm de bal. *n servitor destul de igrit deschide ntr!un tr&iu, purtnd un sfesnic cu un singur brat. l conduce prin saloane neluminate pn n salonul central unde, n semintunericul ntretinut de un se!mineu, stau n fotolii $le%andru Cu&a <AL de ani=, primul fiu al lui $l. I. Cu&a si 5ria 5oru&i, sotia acestuia. $le%andru Cu&a este bolnav de fti&ie, tuseste groa&nic, arat mbtrnit si neputincios. 5ria se ridic si l ntmpin. 'e vede din prima clip c este >topit@ dup Ionel, n salon domneste un aer bolnvicios. 7ainele 5riei sunt ntunecate. Ea nssi pare suferind. 5)RI$4 "omnule #rtianu, pre&enta dumitale onorea& aceast cas. $ti cltorit usor prin 6rancea: 5i s!a spus c sunt haiduci prin pdurile (rotusului. I+NE, <usor derutat=4 6 rog s m iertati. $m primit o invitatie la un bal. Probabil c a fost o glum a vreunui prieten. 5)RI$4 Nu, domnule #rtianu, invitatia este autentic, dar n ultimul moment lui $le%andru i s!a fcut ru si... $,EF$N"R* <i d mna=4 (e rog s primesti scu&ele unui ofticos. N!am fost niciodat ntreg. 'e spune c numai copiii din dragoste se nasc sub o stea norocoas. "up cum ve&i, domnitorul Cu&a si iubita lui au dat nastere unei ruine. Ca si domnia lui, de altfel. I+NE,4 "oamna 5ria +brenovici a fost una din cele mai frumoase rom3nce, iar domnitorul Cu&a, un erou. $,EF$N"R*4 Rahat... 6oi i!ati aruncat n mocirl pe amndoi. 5)RI$4 $le%andre, cum poti vorbi astfel: BA2 G $,EF$N"R* <dup un acces de tuse=4 'cu&!m, drag. 'untem de aceeasi vrst. *it! te la mine. Cti ani mi dai: I+NE,4 Pentru c nu te ngri esti. 'tai aici pe averea gloriosului t3u tat si lnce&esti. *rc3!te n tren si cltoreste trei luni n Italia 5)RI$4 Nu poate suporta cltoria. $,EF$N"R*4 i e fric s nu!i mor pe drum n brate, s care cosciugul cu diligenta si s fac parastase printre strini pe bani multi. 5)RI$4 "oamne, ce vorbe urte pot s!ti ias din gur8 $,EF$N"R*4 't aici n fotoliu si asteapt s dau ortul popii. Parc e un cioclu.

I+NE, <se retrage=4 6 cer iertare pentru deran . #un seara. $,EF$N"R*4 "u!te, du!te, ai ratat balul. Ionel iese pe culoarul dinspre iesire si este a uns din urm de 5ria. $ceasta se repede la el din spate, l rsuceste isteric si!- mbrtisea& ntr!un hohot. 5)RI$4 Nu mai pot, nu mai pot. I+NE,4 Esti nebun: Invente&i baluri ca s vin de la ma!ma!dracului pentru cinci minute de ridicol. 5)RI$ <pasional=4 Nu mai pot, nu!- mai suport pe ofticosul sta. 'cap3!m, dragostea mea. I+NE,4 $bia te!ai mritat de sase luni. 5)RI$4 Nu!- iubesc. $m vrut averea lui ca s pot tri cu tine. <l mngie febril.= (e rog, nu pleca, te vreau aici, acum, te simt, esti primul meu brbat. I+NE,4 (u ai nnebunit de urt, 5ria. $cum esti mritat. 5)RI$4 Nu e%ist pentru mine. E un monstru. (e implor... <i caut se%ulM Ionel se feresteM 5ria se las n genunchi, nco!lcindu!i picioarele.= Ionel, d!mi acum ce e al meu. I+NE,4 Ridic!te. Nu vei primi nimic de la mine. 5)RI$4 Nu m pedepsi. (e iubesc. Nimeni nu te iubeste ca mine. "IN$'(I$ #R)(I$N* G BA/ I+NE,4 Ridic!te. 6orbim alt dat. Ionel se lupt cu ea pentru a se desprinde din strnsoare. Reuseste si o mpinge ntr!o parte. 5ria rmne pe os, n spasme de plns. "in salon se aude o nou cri& de tuse violent a lui $le%andru Cu&a. 5ria se ridic, n ntunericul culoarului se vd ochii ei slbatici, lucind de lacrimi. 1lorica, vara -.EIon C. #rtianu st la soare pe verand, si priveste gospodria cu o liniste seren. Pia apare n spatele lui. PI$4 Nu te!ai tinut de cuvnt. I+N4 #a da. *ite, mi!am pus fularul de ln. PI$4 stii bine c nu despre asta e vorba. $i promis c nu!mi iei bietii. I+N <lungind cuvintele, nemultumit=4 stiu, aceeasi poveste. PI$4 Ionel nu vrea. "e ce l obligi: I+N4 #a vrea, dar nc i lipseste ceva4 gustul Puterii. PI$4 Cel mai amar si cel mai scrbos. I+N4 $scult, olteanco, tu n mod sigur ai fost nscut ca s faci copii, la rndul tu. Eu am fost nscut ca s nu cad mosia pe mini strine. Pe bieti i!am fcut pentru tar. stiam asta de la nceput. stiai si tu. 1iecare are o misiune n viat, altfel e o vit minat din spate cu crdul. PI$4 "ar avem noi dreptul s le stabilim destinul: 6intil e nc un copil. I+N4 $u fost la femei. $u cunoscut viata. PI$4 1emeile tale. Cre&i c n!am stiut: I+N4 Esti una dintre ele, Pia. Ce n!au putut face ele pentru tar, ai fcut tu. 5i!ai druit bieti. PI$4 5 ntreb dac a meritat. '!i vd ntr!o &i scuipati de adversarii politici, n urati de golanii de pe ulite, mpuscati de fanatici. $sta le oferi. BA0 G $le% 5inai 'toenescu

I+N4 (ocmai asta le ofer destinul4 s!au nscut aici, n tara asta fr de noroc. ti!ar fi plcut s!i ve&i la Paris, cstoriti cu artiste, umblnd prin tar cu negotul, nselati la cntar sau nnmoliti prin vreun sat uitat de lume: Ionel o s termine ntr!o &i podul la. Cel mai mare din Europa8 $ doua &i ce va face: *n pod peste (richinesti. PI$4 $s prefera s stiu c moare sub o grind, dect s fie n unghiat din pasiune politic. (u tot nu ntelegi. 'ub grind as fi convins c asta a fost vointa lui "umne&eu. "ar ucis n politic nseamn omort de tine, Ioane. I+N <o priveste sever, cu ochii subtiati=4 $i mers prea departe. I!ai nvtat pe ascuns s nu m asculte. I!ai slbit si i!ai fcut vulnerabili. +preste!te aici. PI$4 ,as!mi!- mcar pe 6intil. I+N <se ridic cu greu n baston=4 6or sta mpreun pn mor. "ac ei decid atunci c sunt mort si ngropat nseamn c am gresit4 nu trebuia s cred n Rom3nia. Coboar ncet scrile si porneste agale spre vie. "e cum intr pe o potec ntre spalieri se strneste un vnt ciudat. 1run&ele de vit fosnesc n diferite locuri. #rtianu se opreste si ascult ngri orat. 1osnetul ncetea&. sopteste4 >+ vulpe@. Pseste mai departe, dar fosnetul revine. 1run&ele se misc la un stat de om. Nu poate fi vulpe. *n trosnet de creag uscat. #rtianu se ntoarce brusc, n spatele lui, dreapt n mi locul crrii este Ileana. *scat de btrnefe, este nvesmntat n haine negre, care cad pe ea asemeni unei cortine negre. Pare a fi 5oartea, n martialitatea ei, ceea ce fascinea& sunt ochii violenti si violeti. +chii din prima noapte de dragoste. 'cena este ntrerupt de sritura dintre vite a asasinului. $ nimerit ntre el si Ileana. Ridic arma grbit. #rtianu nu are reactie. Cnd glontul tsneste, o mn l loveste peste brat pe asasin. "IN$'(I$ #R)(I$N* N BAL $poi, cealalt mn l n unghie. 'alvatorul este Rochit, >lart!m, stpne. l urmresc de a&i!dimineat@. #rtianu priveste dincolo de el. Ileana a intrat n pmnt. #ucuresti, #anca National. Ionel #rtianu intr n cabinetul de director general al lui Eugen Carada <// de ani.= Prietenul de o viat al lui Ion C. #rtianu s!a ngrsat, umbl mbrcat cu haine scumpe, poart atrnat de gt un colan cu medalion de aur <poate sugera sefia n masonerie.= Rmne n iltul capitonat, afisnd pn la final un aer de superioritate, putere, distant. I+NE, <agitat=4 Nene Carada, am venit s m a uti. C$R$"$4 Ia loc. I+NE,4 6oi fi direct. Eu si "inu vrem s deschidem firma noastr de constructii metalice. Ne trebuie o sum cu care s ncepem. "up primele comen&i ti dm banii napoi. C$R$"$4 Ce sum v trebuie: I+NE,4 Eu si "inu ne!am gndit, m rog, am fcut calcule si credem c cinci mii de franci ar fi suficienti. C$R$"$4 E mult. I+NE, <socat=4 Poftim: C$R$"$4 $m spus4 e mult8 I+NE,4 #ine, dar... 5 rog, s &icem patru mii. C$R$"$4 (ot e mult. I+NE,4 #ine, dar sunt mostenitorul averii. Pre&int toate garantiile. Nene Carada, sunt eu, Ionel #rtianu.

C$R$"$4 stiu cine esti. (ocmai de aia nu!ti dau. I+NE,4 Ce este asta: 'unt si banii mei aici. Nu am nici un credit: C$R$"$4 #a da. #anii ti sunt n sigurant. I+NE,4 $tunci, nu nteleg8 Nu pot ridica cinci mii de franci pentru a construi onest poduri n tara asta: BA. N C$R$"$4 Nu. I+NE,4 Ei, nene Carada, s stii c nu!mi plac glumele astea. 6reau s!mi lichide& contul. 'per c pot: C$R$"$4 #inenteles, <i ntinde peste birou un formular si un toc.= I+NE,4 Ce sum am: C$R$"$4 Cinci&eci de milioane8 I+NE, <rmne ncremenit, cu gura. cscat=4 Ct8 C$R$"$ <ia un bilant de pe birou si citeste=4 Cinci&eci de milioane aici, dou&eci de milioane n banca #rasovului, opt milioane n #anca National a 1rantei, unspre&ece milioane n #anca $ngliei. I+NE,4 #ine, dar stia sunt toti banii Rom3niei8 C$R$"$4 ntocmai. Cere!mi orice sum pentru o actiune militar n (ransilvania, pentru spiona n Rusia, pentru a cumpra presa din $nglia, pentru a elimina un adversar politic. + ai pe loc. Nu primesti nici un ban ca s faci poduri si case pe care le face orice &idar. I+NE,4 "ar ce, podul de la Cernavod este o ucrie: C$R$"$4 'alignP e omul meu. I+NE, <las capul n piept=4 nteleg. tata. C$R$"$4 (u ai impresia c eu stau aici pe tone de aur ca s finante& nimicuri: Nu, dragul meu, eu p&esc averea strns de Ion #rtianu pentru ca tu s nu te mai milogesti la evrei, la france&i si la engle&i cernd un franc necesar trii, cum a fost nevoit el. I+NE, <bravnd=4 si dac vreau s aduc biserica lui 7orea de pe malul $riesului la 1lorica: Eugen Carada sun un clopotel de aur si pe us intr un functionar fr mimic. C$R$"$4 'emne&i un bon de o sut de mii de franci la banca din 6iena pe numele dlui #rtianu. 'e eliberea& numai dup ce ve&i marfa. "IN$'(I$ #R;(I$N* N BAE 1*NCtI+N$R4 $m nteles, domnule director general. Ce marf este: C$R$"$4 + biseric. 1*NCtI+N$R4 Prea bine. <Iese asa cum a intrat.= C $R$" $ <ctre Ionel=4 $ltceva: I+NE,4 nteleg c sunt condamnat. C$R$"$4 ntr!adevr. Esti condamnat la glorie etern. (u vei face tara asta ntreag si rotund ca un soare. "e strlucirea ei m voi ocupa eu. <'coate un napoleon de aur din bu&unarul vestei.= $rat banul sta n orice banc din Europa si vei fi ascultat. I+NE,4 $i preluat sefia masoneriei: C$R$"$4 Ceea ce conduc eu este armata secret a celor care si iubesc neamul. 'pune!i cum vrei. "ar vreau s stii c, din -.L0, de cnd francmasoneria a renuntat la #iblie si la doctrina national, noi n!am mai fost acolo. $ici functionea& +culta, organi&atia liberal a Rom3niei 5ari. I+NE,4 si dac eu refu& aceast ofert:

C$R$"$4 l vom lua pe "inu. I+NE,4 Guvernul stie ce faci aici: C$R$"$4 Conservatorii nu e%ist. 'unt niste marionete. #tie prin sedinte. I+NE,4 $vem totusi un rege. C$R$"$4 (atl tu nu a ncetat nici o clip s fie stpnul acestei tri. I+NE,4 si cnd el va muri: Carada se ridic de la birou si vine ncet lng Ionel, care s!a ridicat n picioare, l priveste o clip n ochi, apoi apleac un genunchi si din aceast po&itie umil i srut respectuos mna. 1lorica, ultimele &ile Este dimineat. Ion C. #rtianu deschide ochii ntr!o lumin proaspt. Prin perdelele fine o creang de copac si oac umbra pe BBD G chipul su. $scult &gomotele ncperii4 pendula, un rcit de soricel, fosnetul discret al perdelei, nchide ochii la loc, dar brusc i apar secventele mortii tatlui su si strigtul obsesiv4, $colo, n pdure este averea noastr@, apoi camera fuge spre ntunericul ferestrei. #rtianu deschide ochii speriat, n ceafa ochilor o vede pe Pia. PI$4 $ sosit partidul. '!i trimit napoi la #ucuresti: I+N4 Nu. Cobor. n salonul mare, la masa lung, liderii Partidului ,iberal discut aprins. 5ulte fete noi, tinere. "iscutia este dus mai ales de "imitrie $.'turd&a </. de ani=, 5ihail ?oglniceanu <L2 de ani=, Eugen Carada. '(*R"9$4 Regele este obligat s intervin pentru a lsa alegerile libere. ?+G),NICE$N*4 + s declare c alegerile sunt libere. Nu, trebuie s!- obligm noi. Guvernul este la a cincea tentativ de formare. '(*R"9$4 Eu nu pot s nteleg de ce se ncptnea& Coroana s le dea unimistilor guvernul. E o pacoste. C$R$"$4 i este fric de noi. ?+G),NICE$N*4 6a ntelege c un guvern conservator acum este o lovitur de moarte dat institutiilor pe care abia le!am pus pe picioare. C$R$"$4 'unt liberale. $sta l deran ea&. '(*R"9$4 "ar tara functionea&. (e apuci acum s schimbi organi&area statului: Intr Ion C. #rtianu si se face liniste imediat. 'e asa&, i priveste apoi le vorbeste cu voce egal. #R)(I$N*4 ,sati conservatorii s vin la guvernare. Pre&enta lor la putere ne ofer timp s pregtim temeinic programul nostru. "ar trebuie s muncim n timpul sta. Nu s ne certm. "IN$'(I$ #R)(I$N* G BB'(*R"9$4 "iscutam strategia politic. #R)(I$N*4 Pi ce strategie politic discutati voi, cnd eu mor mine: Ct e ceasul: C$R$"$4 *nspre&ece minute dup nou. #R)(I$N*4 Ce ceas ai: C$R$"$4 Elvetian. #R)(I$N*4 Elvetia trebuia s o copiem noi. $sadar, mine, pe la ora asta voi fi mort. Ce faceti: '(*R"9$4 "omnule presedinte, s nu glumim cu chestiunile astea. "umne&eu s v dea sntate si s ne ngropati pe toti.

#R)(I$N*4 6oi credeti c glumesc: Eu simt tot. 5ine am terminat. (aQe lonescu e aici: I+NE'C*4 "a, domnule presedinte. #R)(I$N*4 'crie8 6echiul stat rom3nesc avea temelii adnci si solide. $sa a supravietuit prin istorie. Noi am fost o mn de idealisti, nvtati la scolile din strintate, si n!am avut alt model al societtii moderne dect societatea france&. 5ult timp am fost ncredintati c dac dm poporului rom3n formele constitutionale gata fcute n 1ranta, am gsit mi loacele pentru a functiona n Rom3nia. 'tm si ast&i mbrcati ca ei. $m creat statul modern pe ba&a unor idei abstracte foarte frumoase, pe ba&a unor teorii liberale inventate n +ccident, din de&voltarea Revolutiei 1rance&e, pe niste aspiratii generoase dar neurmate de un popor ignorant. $m gresit. 'crie, (aQe. I+NE'C*4 'criu. #R)(I$N*4 'crie, c te!am v&ut cum ai srit4 am gresit8 'crieti, fratilor, c am gresit, fiindc asa este. $m chinuit tara cu revolutii, cu lovituri de stat, cu interminabile comploturi. $ avut dreptate srmanul #arbu Catargiu, dar ne era imposibil s vedem ca el atunci. "e aceea spun c e posibil ca ast&i unul dintre unimisti s vad mai bine ca noi. Petre P, Carp, (itu 5aiorescu, $le% 5arghiloman, nu stiu care dintre ei poate fi acela. *rm!riti!i cu atentie. Nu le mai puneti piedic, n sfrsit, mine, dup BBA N priveghi, s v adunati si s puneti pe frate!meu, "umitru, presedinte n locul meu. '(*R"9$4 "omnule presedinte, refu& s particip la un astfel de testament. "umitru a trecut la conservatori. "umneavoastr mine o s clriti, o s plecati cu trenul la Paris, o ucati la vreo nunt n sat. Ce rost are toat aceast lamentatie: #R)(I$N*4 "up "umitru, vii tu presedinte al partidului. 1rate!meu va asigura interimatul pe perioada de doliu. '!a dus la conservatori din orgoliu. 5ine o sa vin la patul meu si!si va cere iertarea. si acum, copiii mei, ascultati ce trebuie s faceti mai departe. Imediat ce dl "imitrie 'turd&a va fi ales presedinte, schimbati strategia politic. 6eti spune c nu s!a putut pe vremea mea, fiindc eram un vechi revolutionar, ma&&inist, socialist, mason, prostii de!astea. "ar acum, c 6i&irul e mort, Partidul National ,iberal se asa& pe calea cea bun, pe calea cea dreapt. 1iindc, dragii mei, Partidul National ,iberal trebuie s devin un partid de "reapta. ?+G),NICE$N*4 Ioane, de ar ngdui "umne&eu, te!as urma pe ultima ta cale. "ac ar fi vreo rug ascultat pe lumea asta, atunci m!as ruga s m ia "umne&eu si pe mine odat cu tine. Probabil c eu sunt singurul care stie c tu nu minti. 5ine te duci. "ar partidul are nevoie de o doctrin. #R)(I$N*4 "octrina nationalist4 prin noi nsine. Cutati traditia rom3neasc si fceti! o s functione&e. $rtati lumii cine suntem noi. "ati poporului toate liberttile democratice si lsati!- s prospere. 6oi s!- conduceti cu realitatea n fat. '(*R"9$4 #ine, dar asta chiar este doctrina "reptei8 #R)(I$N*4 Noi suntem cei puternici. 'tatul e croit de noi. Cnd Partidul National ,iberal va ocupa locul "reptei, Partidul Conservator si va pierde orice ratiune. $sa l desfiintm. Germania, modelul lor, se ndreapt spre socialism. $sta i va pierde desvrsit. Partea asta n!o scrie, (aQe. ' v intre n cap. I+NE'C*4 $m sters. "IN$'(I$ #R)(I$N* N BBB #R)(I$N*4 Cnd vedeti c r&boiul imperiilor st s i&bucneasc, l aduceti la

conducere pe Ionel. Carada, tie ti!- dau de gri . (oate fortele si fondurile s se duc spre (ransilvania. #asarabia o putem lua mai usor. Ridicati, cum v!am spus, #iserica la rang de Patriarhie si unificati slu bele n toate provinciile. Cnd o veni unirea cea mare s v rugati toti la fel. 5ihalache, s lasi cu limb de moarte e%ecutia pentru cei care fur de la $rmat. Nu glontul, spn&urtoarea. Pe 1erdinand s!- ocrotiti. E un neamt bun. i mai priveste o dat roat n tcere, apoi se scoal n picioare. #R)(I$N*4 Pe cei btrni am s!i iau cu mine. Pe cei tineri o s!i veghe&. $m iubit destul pe pmnt. 5erg s fiu si eu iubit mcar pe ,umea Cealalt. si face cruce. (oti ceilalti, ridicati n picioare, si fac o cruce n tcere. #rtianu iese si pseste ncet prin cas pn a unge la scara care duce la dormitorul de la eta . Priveste n sus, ca si cum ar trebui s urce un munte. Pune piciorul pe prima treapt. $pare Ionel, care vrea s!- a ute. #trnul refu&. *rc cu greu, urmat de aproape de fiul su. Cnd a unge la ultima treapt, pare multumit, dar gfie greu, tuseste si tusea se transform ntr! o convulsie puternic. Ionel l spri in. #R)(I$N*4 (oat viata am trit din instinct. +dat am pre&is si eu ceva si se adevereste. "u!m la pat. *rmtoarea secvent este noaptea, spre dimineat. Ion C. #rtianu &ace ntins n pat si agoni&ea&. Pia, 'abina, Ionel, "inu, 6intil, toti liderii PN, stau la captul patului. Este si preotul din sat. #rtianu abia vorbeste4 >"oamne, ai gri de poporul meu@. , $pr pe fiii mei de glont@.,.R&boiul... Rom3nia... tranii....@ ,a un moment dat, n spatele grupului apare gen. Candiano!Po!pescu. (oti se dau la o parte cu respect si n camer intr regele Carol I si printul 1erdinand. Carol se asa& pe marginea patului. C$R+,4 Ce faci, Ioane, m lasi singur: #R)(I$N*4 (e las cu Ionel. C$R+,4 E tnr. 5 va bga n mormnt. #R)(I$N*4 Pagub!n!ciuperci8 C$R+,4 +dihneste!te mpcat, Ioane. N!am s las tara la voia sortii. #R)(I$N*4 stiu. Esti mai catr ca mine. C$R+,4 "e!aia te!am iubit ca pe fratele meu. #R)(I$N*4 si eu, dar n!am vrut s ti!o spun. Carol i ia mna si i!o strnge. #rtianu rspunde cu acelasi gest. 'e privesc intens n ochi. Carol se ridic si 1erdinand salut militreste. #R)(I$N* <lui Carol=4 ' nu pleci, s iei o suvit din prul meu. C$R+,4 #ine. $dio, Ioane. #R)(I$N*4 $dio, Carol. Carol si 1erdinand pleac. 5uribundul si tadreapt privirile spre amicii politici4 #R)(I$N*4 Ct oi lipsi eu, s stati cu ochii pe regele Carol, c -!am fcut prea mare. #rtianu respir din ce n ce mai greu. 'e apropie Pia. #R)(I$N*4 ' m ngropati sus pe deal, lng 1lorica. PI$4 Ce flori s!ti punem pe mormnt: "IN$'(I$ #R;(I$N* #R)(I$N*4 Cetin de brad. PI$4 $ltceva mai vrei s fac: #R)(I$N*4 ' m ierti. Ion C. #r3tianu nchide ochii si moare. Pia l srut pe frunte si i mngie prul alb. Camera coboar pe bratul drept unde mna a rmas asa cum i!o strnsese Carol4 degetele usor fle%ate, ase&ate ca o chemare deasupra palmei. 'top cadru. '1KR'I(

You might also like