Agreabilitatea

Modelul celor Cinci Factori a fost descoperit pe baz empiric de Ernest Tupes si Raymond Christal (1961) prin reanalizarea datelor lui Raymund Catell cuprinznd seturi de adjective bipolare. Cei cinci mari factori identificai au fost denumii Extraversiune,Contiinciozitate, Stabilitate Emoional (Neuroticism), Agreabilitate i Cultur (Intelect /Deschidere). n prezent, unul din cele mai utilizate instrumente de evaluare a personalitii din perspectiva Modelului Celor Cinci Factori este cel dezvoltat de Costa i McCrae (1992). Pornind de la datele lui Catell, acetia au dezvoltat un chestionar (NEO Personality Inventory) care s evalueze trei dimensiuni ale personalitii: neuroticismul, extraversiunea si deschiderea. Observnd c acesta se suprapune cu trei din cele cinci dimensiuni ale modelului Big Five, cei doi autori au nceput revizuirea chestionarului pentru a cuprinde i evaluri ale celorlalte dou dimensiuni: agreabilitate i contiinciozitate. Astfel, n 1992, Costa si McCrae au publicat NEO Personality Inventory Revised (NEO-PI-R). Acest inventar de personalitate cuprinde 240 de itemi i evalueaz cei cinci mari factori si cte sase faete pentru fiecare din acestia. Modelul celor Cinci Factori, din perspectiva lui Lewis Goldberg (1990, 1992) Lewis Goldberg - An Alternative Description of Personality: The Big-Five Factor Structure. Journal of Personality and Social Psychology

Agreabilitatea: Polul pozitiv: cooperare, amabilitate, empatie, ngduin, politee, generozitate, flexibilitate, modestie, moralitate, cldur, realism, naturalete. Polul negativ: conflictual, critic excesiv, autoritarism, impolitee, cruzime, infatuare, iritabilitate, ngmfare, ncpnare, nencredere, egoism, insensibilitate, ursuz, iretenie, prejudeci, neprietenos, impredictibil, lipsa generozitii, nelciune. Agreabilitatea(agreeableness) Vizeaz caracteristicile personale care in de cooperare i armonie social. Agreabilitate ridicat caracterizeaz indivizi care pun valoare pe nelegerea cu cei din jur. Sunt persoane amabile, prietenoase, generoase, dispuse s fac compromisuri pentru a -i ajuta pe alii. Au o viziune optimist asupra naturii umane,considernd c oamenii sunt din principiu oneti, deceni i demni de ncredere. Scoruri mici la agreabilitate obin indivizii care pun interesul propriu mai presus de orice i care nu pun mare pre pe sentimentele i bunstarea altora. Uneori scepticismul lor cu privire la cei din jur i determin s fie suspicioi, neprietenoi i necooperani. n acest caz, cele 6 faete ale agreabilitii sunt O ncredere (trust); O sim moral (morality); O altruism (altruism); O cooperare (cooperation); O modestie (modesty); O compasiune (sympathy).

Agreabilitatea

Agreabilitatea se pare c determin raportarea a mai puine conflicte, iar cnd acestea se produc reuesc s reduc stima de sine a persoanei n cauz. (Feldman Barrett i Pietromonaco 1997 apud Cloninger 2004). Persoanele cu scoruri mari la aceast dimensiune pare c tind s evite folosirea puterii ca mijloc de rezolvare a unui conflict cu o alt persoan, dar exist mari diferene de gen (brbaii tind s foloseasc mai des puterea) (Susan Cloninger, 2004). Maxine Dalton i Meena Wilson (2000), ntr-o cercetare efectuat pe 21 de manageri care lucreaz n alt ar dect cea de origine, au identificat o corelaie de 0.49 ntre agreabilitate i performana n sarcin. Agreabilitatea este asociat cu satisfacia n viaa n general i cu satisfacia la locul de munc n particular Paul Costa i Robert McCrae (1991 cit. n Constantin, 2007b) prezentnd-o n relaie cu fericirea i starea de bine. Cercetare despre : CHESTIONARUL BIG FIVE - TICU CONSTANTIN, ALEXANDRA MACARIE, ALEXANDRA GHEORGHIU,MDLINA ILIESCU, ANCA FODOREA, LILIANA CALDARE -Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai Barrett, L. F., & Pietromonaco, P. R. (1997). Accuracy of the Five-Factor Model in predicting perceptions of daily social interactions. Personality and Social Psychology Bulletin, 23, 1173-1187 Theories of Personality: Understanding Persons (4th Edition) - Susan Cloninger, 2004 Paul Costa i Robert McCrae Personality disorders and the five-factor model of personality. Bierman, K. L. (2003). Peer rejection: Developmental processes and intervention strategies. New York: The Guilford Press, afirma faptul ca deoarece copii agreabili sunt mai receptivi la nevoile si perspectivele celorlalti, sunt, deasemenea, mai putin predispusi sa sufere de respingere sociala.In mod specific, cercetarile arata cum copii care sunt mai putin agresivi si mai abili in a se integra in grup vor castiga mai usor acceptarea colegilor lor. De asemenea, studiile arata ca, indivizii cu un grad crescut de agreabilitate isi pot controla mai usor emotiile negative, precum agresivitatea, in situatii conflictuale.Ei vor folosi mai degraba tactici constructive , in aceste situatii, in itmp ce indivizii cu un nivel scazut de agreabilitate, vor folosi mai degraba tehnici coercitive (Jensen-Campbell L. A., Graziano W. G. (2001). "Agreeableness as a moderator of interpersonal conflict". Journal of Personality 69: 323361.) Sunt de asemenea mai dispusi sa cedeze intr-o controversa cu oamnei mai putin agreabii, dar nu vor interpreta ca si cum au pierdut disputa, ci ca si cum au reusit sa mentina o relatie apropiata cu o alta persoana.( Graziano W.G., Jensen-Campbell L.A., Hair E. C. (1996). "Perceiving interpersonal conflict and reacting to it: The case for agreeableness". Journal of Personality & Social Psychology 70: 820835)

AGREABILATATE (A} - superfactor Factorul agreabilitate apare, asemeni extraversiei, ca dimensiune pregnant interpersonala. Aspectele centrale ale factorului sunt: altruismul, un comportament cooperant, simpatetic si de ajutorare a altora, cu tendinta de a considera pe ceilalti la fel de simpatetici si gata sa 1e ofere sprijinul. Uneori, nivelele nalte semnifica si tipul de persoana dependenta (Costa & McCrae, 1990(39). Opusul descrie un comportament dominant si antagonist, egocentric, sceptic fata de intentiile altora, competitiv. Adesea, empiric, reprezinta o persoana narcisista, antisociala, uneori cu posibile tulburari de tip paranoiac (Costa st McCrae, 1990 (40).
2

Agreabilitatea

Al ncredere

Factorul indica n plan empiric o dispozitie spre un comportament ncrezator, care i considera pe ceilalti onesti si bine-intenfionati. La polul opus apar cinicii sau scepticii care considera pe ceilalti fie periculosi, fie lipsiti de onestitate. A2: Sincer n expresia opiniilor, n conduita

Un astfel de factor, intrat n componenta agreabilitatii se refera ia un mod deschis, sincer, franc si ingenios de manifestare. La polul opus sunt cei carora 1e place sa manipuleze pe ceilalti prin flatari, nselaciune, minciuna si care considera aceste tactici ca deprinderi sociale necesare, iar pe cei opusi lor, naivi. Autorii observa relativ la interpretarea factorului, necesitatea de a nu extinde semnificatia sa dincolo de comportamentul interpersonal; astfel de persoane tind ca n modul de a-si exprima gndurile, emotiile reale sa fie indirecti, precauti, manipulnd felul de exprimare. Deci nu trebuie interpretat ca fiind ei nsisi manipulativi si lipsiti de onestitate. A3 Altruism

Astfel de persoane au un interes activ pentru binele altora, sunt generosi, plini de consideratie, gata s ajute. La polul opus, sunt cei centrati pe propria persoana/care ezita s se amestece n problemele altora. A4 Bunavointa

Factorul se manifesta mai ales la nivelul conflictului interregional: persoane care au tendinta sa cedeze, sasi inhibe agresivitatea, sa uite, s ierte; relevanta este blndetea si amabilitatea. La polul opus, agresivitatea, tendinta spre competitie si exprimare directa a mniei, enervarii, furiei. A5 Modestia

Modesti, umili fara ca n mod necesar sa 1e lipseasca ncrederea n sine sau autoaprecierea. Polul opus apartine celor care se considera superiori altora, iar ceilalti i considera aroganti sau ncrezuti. Nivelul patologic al lipsei de modestie face parte din sindromul narcisist (41). A6 Blndetea

Fateta indica atitudini de simpatie si preocupare fata de semeni: sunt sensibili la nevoile altora, la latura sociala a politicului. La polul opus sunt cei mai duri, cu inima "mpietrita", prea putin simtitori si de loc milosi; se considera realisti, rationali, condusi de logica rece. Agreabilitatea este un superfactor n genere necontroversat. Exista nsa unele deosebiri ntre datele de cercetare care au condus echipa americana spre definirea fatetelor de mai sus, si adjectivele descriptori din
3

Agreabilitatea

scalele de termeni bipolari. Astfel: altruist vs. cinic, afectiv vs. razbunator, simpatetic vs. individualist, ospitalier vs. egoist, neviolent vs. suspicios pentru lista italiana (SACBiF); blnd, cooperant, simpatetic, cald, ncrezator, plin de consideratie, placut , agreabil, ofera ajutorul, generos fata de rece, lipsit de blndete, nesimpatetic, nencrezator, dur, care pretinde altora, badaran, egoist, necooperant, necaritabil {Goldberg, 1992); blnd, amabil, tandru, dragut, caritabil, simpatetic, se acomodeaza, fara mojicie fata de lipsit de caldura, necaritabil, crud, cu inima de piatra, dur, nesimpatetic, rece (Wiggins, 1990). Conform cercetarilor intreprinse de Axelrod, Widiger, Trull, & Corbitt, 1997 Relations of five-factor model antagonism facets with personality disorder symptomatology universitatea din Kentuky s-au obtinut scoruri scazute ale agreabilitatii la indivizii ce prezentau trasaturi de personalitate de tip antisocial, borderline, narcisistic, paranoid sau pasiv agresiv. Pozitia centrala a greabilitatii este sugerata de cercetari(Trapnell, P.D.. and Broughton, R.H. (2006).The Interpersonal Questionnaire (IPQ): Duodecant Markers of Wiggins' Interpersonal Circumplex ) ce indica faptul ca ingrijirea (nurturance - Nurturance is the human social behavior of supplying material and emotional support to meet the needs of the helpless, young or weak), impreuna cu dominanta sunt doua axe majore ale comportamentului inter-personal.Utilitatea sa sociala este evidenta, de exemplu Hogan ( in 1983) elaborand Teoria Socioanalitica a Personalitatii, argumenta ca oamenii au fost nevoiti , ca prin evolutie, sa-si dezvolte caracteristici precum cooperativitatea si agreabilitatea pentru a se adapta traiului in comun.Asadar, a fost sugerat ca agreabilitatea sa fie studiata intr-un context interpersonal, mai degraba decat ca o trasatura izolata a unui individ.( Perceiving interpersonal conflict and reacting to it: The case for agreeableness. Journal of Personality and Social Psychology, 70, 820-835. ) Despre agresivitate agresivitatea a evoluat de la sensul de reacie nnscut n scopul adaptrii spre acela de comportament distructiv i violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine (n Violena. Aspecte psihosociale- Gilles Ferreol, Adrian Neculau, 2003, p. 120). Conform domnului Marius Florea cercetator in cadrul - Institutul de Istorie George Bari din Cluj-Napoca ( Anuarul Institutului de Istorie George Bari din Cluj-Napoca) , agresivitatea ar fi: a) un comportament natural i instinctual propriu fiecruia; b) un fapt social generat de constrngerile, dificultile vieii n comun; c) o reacie la frustrare; d) un comportament nvat Jean Laplanche i Jean-Bertrand Pontalis definesc agresivitatea ca tendin sau ansamblu detendine care se actualizeaz n conduite reale sau fantasmatice, acestea urmrind rnirea altuia, distrugerea, constrngerea sau umilirea lui (Vocabularului psihanalizei 1967). Din perspectiv psihanalitic, ideea de agresivitate, pe care Freud o definete prin termenul deagresiune (termen care desemneaz att agresiunea ct i agresivitatea) se situeaz n interiorul individului. Potrivit Dicionarului de Psihologie Larousse (1995), agresivitatea este definit ca tendina de atacare a integritii fizice sau psihice a unei alte fiine vii. Ce este personalitatea? Inc din 1937 Gordon Allport publica mai mult de 50 de definiii ale personalitii:unitate a sistemelor dinamice prin care se efectueaz o adaptare original. organizarea dinamic la nivel individual a acelor sisteme psihofizice care determin ... tipare
4

Agreabilitatea

specifice de comportament i gndire Fiecare trstur de personalitate reprezint rezultatul interaciunii dintre factori genetci i de mediu. Eysenck a elaborat un model de structurare ierarhic a personalittii,care contine diverse aspecte ale acesteia, organizate n functie de gradul lorde generalitate. Personalitatea are, aadar, o organizare piramidal ,nivelurile cu gradul cel mai nalt de generalitate subordonndu -si i nivelurile bazale (inferioare). n ordinea descrescatoare a gradului de generalitate,aceste niveluri sunt urmtoarele: 1. Nivelul tipului de personalitate(dimensiunea E, N sau P). 2. Nivelul trsturilor de personalitate(tendinte individuale spre actiune). 3. Nivelul rspunsurilor habituale (actiuni repetitive n situatii asemntoare). 4.Nivelul reactiilor specifice imediate(preferinta de a actiona ntr-un anumit mod, rspunsuri necaracteristice).Eysenck consider c atunci cnd se cunoate scorul obtinut de o persoan la una din cele trei dimensiuni, situndu-se astfel la nivelulierarhic cel mai nalt, se pot face predictii legate de trsturile, rspunsurile habituale i cele specifice determinate de dimensiunea respectiv

Intrebari: Agresivitate:
Doua dimensiuni ale agresivitatii, precum le prezinta Infante (1987) sunt reprezentate de asertivitate si abilitatea de a formula argumente. In opinia mea aceste doua dimensiuni le dau un avantaj oamenilor agresivi in cadrul unei dezbateri, spre exemplu. Cu ce crezi ca ar putea veni un om agreabil pentru a se putea afirma, pentru a putea duce discutia catre o concluzie avantajoasa pentru el. Sau cumva agresivitatea ofera un avantaj clar, care nu poate fi combatut prin agreabilitate? Agreabilitate:

Potrivit Dicionarului de Psihologie Larousse (1995), agresivitatea este definit ca tendina de atacare a integritii fizice sau psihice a unei alte fiine vii.