DREPT CIVIL TEORIA GENERAL A OBLIGAIILOR Seminar Faptul juridic licit ca izvor de obligaii 1)Speta istorica.

. La nceputul anului 1940, X i-a imprumutat nepotului sau Y o pusca de vanatoare de calibru 16, in valoare de 12.000 franci francezi ; la randul sau, Y s-a oferit sa-i imprumute lui X propria arma de vanatoare, de acelasi calibru si aceiasi valoare. Ca urmare a invaziei trupelor germane, X a fost nevoit sa se supuna ordinului ocupantilor de a preda tot armamentul din dotare, inclusiv arma primita de la Y.de cealalta parte, Y a reusit pe toata durata ocupatiei sa pastreze in mod clandestin arma imprumutata de la unchiul sau. La sfarsitul ocupatiei, in 1944, X a reclamat de la Y in justitie restituirea imediata a armei imprumutate cu patru ani inainte.In cadrul procesuluiY, desi recunoaste ca X este in continuare proprietarul armei in litigiu, refuza predarea acesteia din doua motive : - unchiul sau X nu-i poate restitui propria sa arma si

- conditioneaza restutirea de plata unor despagubiri in cuantum de 12.000 franci, reprezentand contravaloarea riscurilor si a temerilor l-a care s-a expus in perioada ocupatiei germane. Tribunalul Paix de Conde l-a obligat pe Y la restituirea armei si pe X la plata unei sume de 6.000 de franci. Cerinte : a) Comentati hotararea data in speta, cu prezentarea problemelor de drept, in conformitate cu Noul Cod civil. b) Comentati temeiul juridic al obligatiei lui X de plata a sumei de 6.000 de franci, in conformitate cu Noul Cod civil.

2) Reclamanta SC X, n calitate de antreprenor, a chemat n judecat , pe SC Y, n calitate de benficiar, pentru recuperarea sumei de 123.000 Ron plus dobnda legal, reprezentnd contravaloarea lucrrilor suplimentare efectuate n beneficiul prtei. n susinerea cererii sale, reclamanta invoc principiul mbogirii fr just cauz a prtei i arat, c dei ntre pri s-a ncheiat un contract de antrepriz de lucrri n care erau prevzute expres lucrrile pe care avea s le ndeplineasc, pe parcursul executrii contractului, a fost nevoit s efectueze lucrri suplimentare, i deci, necontractante. Lucrrile respective erau necesare ntruct n lipsa executrii acestora s-ar fi ajuns la nefinalizarea i nepredarea obiectivelor la termenul contractual. Mai susine reclamanta c singura cale de recuperare a contravalorii lucrrilor suplimentare este promovarea unei aciuni ntemeiate pe principiul mbogirii fr just cauz, din moment ce beneficiarul a acceptat i ulterior a confirmat executarea lucrrilor.
1

SC Y se opune admiterii aciunii, susinnd lipsa de diligen a reclamantei, care ar fi trebuit s propun un act adiional la contractul de antepriz precum i caracterul subsidiar al lui actio de in rem verso, fa de existena unei relaii contractuale ntre pri. Cerinte : 1)Este admisibil n spe aciunea ntemeiat pe principiul mbogirii fr just cauz ? 2) n ce situaie mbogitul are de restituit, pe lng valoarea mbogirii sale, i dobnda legal ? Care ar fi temeiul juridic pentru plata inclusiv a dobnzii ?

3 )n luna octombrie a anului 2011, Primarul Municipiului Bucureti a hotrt organizarea unor ample manifestri artistice n anul 2012, n scopul celebrrii a 150 de ani de cnd oraul a devenit capitala Romniei. n acest scop, s-a hotrt invitarea artistului BA n scopul susinerii unui concert. Concertul a avut loc n data de 15 martie 2012. n data de 10 aprilie 2012, societatea UP cheam n judecat pe Primarul Municipiului Bucureti, cernd instanei s oblige prtul la plata sumei de 150.000 de Euro. n motivarea aciunii, UP a artat c, n calitate de unic impresar, a organizat concertul artistului BA, pentru un pre convenit de 300.000 de Euro, neachitat de ctre instituia Primarului. Din probele administrate a rezultat c: anterior datei de 1 aprilie, la sediul instituiei Primarului au avut loc mai multe ntlniri ntre Primar i reprezentanii UP; n aceeai perioad, au avut loc schimburi de coresponden electronic ntre instituia Primarului i UP cu privire la preul prestaiei artistului BA, fr, ns, s se dovedeasc, n mod concludent, existena unei oferte urmate de acceptare; UP are calitatea de impresar al lui BA; n fine, preul unor prestaii similare pe piaa internaional este cuprins ntre 200.000 i 400.000 de Euro. Instana a respins aciunea, motivnd c nu s-a dovedit existena unui contract ntre pri, c natura prestaiei artistului BA nu poate face obiectul unei pli nedatorate, precum i c, n fine, nu poate exista o mbogire fr just cauz de vreme ce instituia Primarului a distribuit gratuit bilete pentru concert. Analizai temeinicia hotrrii instanei.

4)A este mndrul proprietar al unei cldiri din centrul istoric al capitalei. Cldirea a fost construit la nceputul secolului XX i este folosit de A drept cafenea, precum i pentru organizarea unor expoziii de arte plastice. La 15 octombrie 2011, A pleac, pentru dou luni, ntr-o expediie la Polul Sud. 1. La 25 octombrie 2011, B, bun prieten al lui A, observ c majoritatea coloanelor de marmur care susin imobilul prezint fisuri mari, care nu existau cu cteva sptmni n urm. Solicitnd o expertiz a Inspectoratului de Stat n Construcii, B afl c imobilul este n pericol iminent de
2

prbuire. Acesta contracteaz, n numele lui A, cu societatea de construcii X, pentru repararea imobilului, pentru un pre de 100.000 de lei. X a ridicat, n cldire, stlpi metalici moderni, desfiinnd coloanele de marmur instabile i salvnd astfel cldirea. B a pltit jumtate din pre. La ntoarcerea n ar, A constat modificrile i, la 15 martie 2012, l cheam n judecat pe B, cernd obligarea acestuia la plata sumei de 200.000 de lei, cu titlul de despgubiri. B formuleaz cerere reconvenional, solicitnd obligarea lui A la plata sumei de 101.000 de lei. Prile au susinut c (presupunei c toate susinerile de fapt s-au dovedit): a) A: din cauza alterrii stilului cldirii, valoarea de pia a acesteia s-a diminuat cu 100.000 de lei, iar interesul pentru centrul de expoziii i pentru cafenea a sczut, cauzndu-i-se lui A o pagub de nc 100.000 de lei. n plus, la data aciunii, cldirea se afl, din nou, n pragul prbuirii, din cauza erodrii fundaiei ca urmare a unor inundaii de la sfritul lunii februarie. b) B: a fcut cheltuieli necesare i utile de 100.000 de lei, constnd n partea de pre pltit i n partea pe care va fi inut s-o plteasc societii X, la care se adaug dobnzile de 1000 de lei aferente sumei menionate. Ce va hotr instana de judecat?

5)n urma unui atac informatic petrecut la 05.02.2012, suma de 100.000 de lei a fost extras din contul bancar al societii comerciale X, fiind transferat dup cum urmeaz: 40.000 de lei au fost transferai n contul autorului atacului informatic, A; 20.000 de lei au fost transferai n contul lui B, prieten al lui A, cruia acesta i-a spus c intenioneaz s experimenteze un asemenea atac informatic i s-i transfere bani n urma atacului; 20.000 de lei au fost transferai aleatoriu, ajungnd n contul lui C; n fine, restul de 20.000 au fost transferai aleatoriu n strintate, fiind imposibil a se determina destinaia sumelor. La data de 10.02.2012, X a formulat cerere de chemare n judecat a lui A, B i C, solicitnd obligarea lui A la restituirea sumei de 40.000 de lei, obligarea lui B la restituirea sumei de 20.000 de lei i obligarea lui C la restituirea sumei de 20.000. Din probele administrate, instana a reinut c A, minor n vrst de 17 ani, a risipit 30.000 de lei fcnd cadouri prietenilor si; B a donat suma de 15.000 de lei unei organizaii caritabile; C, creznd c este ctigtorul unui concurs organizat de banca la care avea deschis contul, i -a donat 10.000 de lei vrului su, pentru a-l ajuta s se ntrein pe durata studiilor universitare. Ce va hotr instana cu privire la cererea lui X?

6)Intre X si Y se incheie o intelegere de vanzare-cumparare a unei case de toleranta, cu clauza potrivit careia obligatia de plata integrala a pretului va deveni scadenta intr- un an de zile.Punerea in posesie are loc inainte de plata pretului, pret pe care cumparatorul Y intarzie sa-l plateasca. Vanzatorul formuleaza actiune in justitie impotriva cumparatorului , solicitand constatarea desfiintarii contractului de vanzare-cumparare pe motiv de neplata a pretului si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului, prin restituirea imobilului. Cerinte : a)Solutionati cererea introdusa de vanzator. b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care imobilul nu ar fi fost o casa de toleranta, ci cu destinatia de locuinta. Literatura juridica

Comentati urmatoarele citate:

a)Experienta de toate zilele arata ca sunt imprejurari nenumarate in care patrimoniul unei persoane poate fi marit in paguba alteia, fara ca sa existe nici o legatura contractuala intre persoana care s-a imbogatit si cea care a produs aceasta imbogatire.Realizarea unui asemenea castig , fara a da nimic in schimb, este contrara cu echitatea.Romanii vazusera foarte bine caracterul anormal al imbogatirii nejustificate printr-o cauza juridica oarecare si hotarasera ca nimeni nu se poate imbogati in dauna altcuiva.Iata in ce mod se exprima jurisconsultul Pomponius: Jure naturae aequum este neminem cum alterius detrimento et injuria fieri locupletiorum(Dig.,50,17,206).Regula romana s-a transmis neschimbata pana la noi.Prohibirea imbogatirii fara cauza continua astazi, a fi unul din marile principii de echitate care guverneaza Dreptul civil, cu toate ca legile nu-l consacra nicaieri in mod expres. (C.Hamangiu, I.Rosetti-Balanescu, Al.Baicoianu)

b) Tribunalele au preluat o regula traditionala, deja cunoscuta in dreptul roman, aplicata de Parlament, dar pe care redactorii Codului civil au trecut-o sub tacere.Aceasta regula este formulata in doua moduri : Nemo auditur propriam turpitedinem allegans ;In pari causa turpitudinis cessat repetitio. Fundamentul acestei reguli este discutat.Se obiecteaza ca ea adauga o inechitate la o imoralitate si ca da efect unui contract nul.Dobanditorul unei case de toleranta care ar fi stiut sa intre in posesie inainte de a se rezolva chestiunea pretului vanzarii, ar putea sa ceara nulitatea contractului, evitand astfel varsamantul pretului, si sa refuze restituirea imobilului in care totusi exercita o activitate imorala.(...)

(...)Rezerva redactorilor Codului civil ( fata de reglementarea imbogatirii fara justa cauza-n.n.) si limitarile aduse de jurisprudenta moderna isi afla justificarea in periculozitatea acestui principiu.Ne-am putem imagina, in cele din urma, de a inlatura de la aplicare Codul Civil si de a-l inlocui cu urmatoarele doua principii: primul proclamand ca oricine este responsabil de prejudiciul pe care-l cauzeaza si al doilea, ca nu tebuie sa ne imbogatim in dauna altuia.Dar aceste percepte morale trebuie precizate si delimitate pentru a deveni regului de drept... (H.,L.,J.Mazeaud, Fr.Chabas)

c)In mod traditional imbogatirea fara justa cauza este considerata ca dand nastere unei actiuni cvasicontractuale, actiunea de in rem verso ....Dar daca reflectam ca ceea ce obliga la restitire este principiul dupa care nu este permis de a pastra o imbogatire obtinuta fara temei in dauna altuia, ne vom convinge ca aceasta actiune apartine familiei actiunilor nascute din fapte ilicite....Cautandu-se trasatura comuna care reuneste toate aceste fapte( gestiunea de afaceri, plata nedatorata, imbogatirea fara justa cauza-n.n.) obligatia denumita de Codul civil cvasicontractuala apare intotdeauna ca provenind dintr-o imbogatire obtinuta fara temei in paguba altuia, imbogatire ce trebuie restituita.Fara indoiala ,actul initial care a procurat aceasta imbogatire nu este ilicit( faptul de a fi platit ceea ce nu era datorat).Dar nu din aceste acte se naste direct obligatia de care vorbim, pentru ca nu autorul acestor acte se gaseste obligat, ci este necesar ca actul gnerator al obligatiei sa s erealizeze in persoana debitorului.Or, cu privire la persoana obligata, nu se gaseste alta cauza a obligatiei decat posesia, obtinerea unei imbogatiri prin pagubirea altuia.O asemenea imbogatire este, prin definitie,un fapt ilicit( pentru ca este fara cauza ). (M.Planiol-Les obligations)