Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Biologie si Pedologie

TEMA:ADN-ul spirala vietii

A efectuat studenta anului ll, grupa B- ! Manea Elena A verificat doctor in stiintele biologice, lector superior Frun"a Maria

#$isinau, %&!!

#UPR'(S:
1. 2. 3. Materialul genetic si functiile sale...3 Structura macromoleculara a acizilor nucleici.5 Structura macromoleculara a ADN..9

3.1. Denaturarea si renaturarea ADN11 3.2. Polimorfizmul structural al ADN..11 4. Re licatia ADN..14

4.1. A aratul enzimatic !e re licatie.15 4.2. "nergia necesara re licatiei ADN..1# 4.3. Re licatia ADN $in %itro$..19 &i'liografie...21

!) Materialul genetic si functiile sale

2

(rganismele care alcatuiesc o ulatia unei s ecii au un ansam'lu !e caractere morfologice) !e nutritie) !e re ro!ucere care le !iferentiaza !e o ulatiile altor s ecii. Aceste caractere nu sunt s ecifice numai o ulatiei unei generatii* ele sunt transmise !escen!entilorin asa fel) incit) in succesiunea !e generatii) toate caracterele manifesta sta'ilitate in tim ) in sens ca generatia ascen!enta este asemanatoare generatiilor !escen!ente in ri%inta caracterelor) se !atoreste unui com le+ !e functii) gru ate su' numele !e ere!itate. Astfel) rin ere!itate se intelege totalitatea functiilor care asigura mostenirea caracterelor)in succesiunea !e generatii !escen!ente fiin! co iile ascen!entilor !in care au ro%enit. Asa!ar) ere!itatea a are ca un com le+ !e functii analoge res iratiei) !igestiei) circulatiei sang%ine. ,um fiecare com le+ !e functii este in!e linit in organism !e un a arat sau un sistem) tot asa si ere!itatea este a ana-ul functional al unui a arat sau sistem care intra in constitutia organismelor sau a celulelor unui organism. .n fenomen contrar ere!itatii este %aria'ilitatea caracterelor. /enomenul %aria'ilitatii consta in sc0im'area !iscontinua a caracterelor sau a asocierilor !e caractere. Starea sc0im'ata a caracterelor este transmisa ca atare !e1a lungul generatiilor. Numai sc0im'arile transmisi'ile fac arte !in fenomenul %aria'ilitatii. ,aracterele morfologice) fiziologice) 'ioc0imice ale organismelor au o organizare calitati%a si cantitati%a) se gasesc in ra orturi caracteristice entru fiecare organism. 2oto!ata) in !ez%oltarea ontogenetica a macroorganismelor) !in faza !e zigot ina la faza !e a!ult) com le+ul !e caractere se sc0im'a necontenit. 3n fiecare faza a ar caractere noi) unele !is ar) altele ersiste in cursul intregii %ietii) iar altele rezinta %ariatii cantitati%e inseminate in fiecare faza a !ez%oltarii. Persistenta) !is aritia sau a aritia caracterelor sunt su use unor reguli) mereu aceleasi entru o s ecie !ata. "re!itatea) %aria'ilitatea) !eterminismul calitati% si cantitati% sunt functii esentiale entru %ietuirea organismelor sau a s eciilor) in con!itiile actiunii factorilor !e me!iu) factori care se gasesc intr1o continua sc0im'are. 2oate aceste 3 fenomene constituie o'iectul !e stu!iu al unei stiinte 'ine conturate 4 genetica 1 stiinta care) rin meto!ele sale) cauta sa eluci!eze regulile si mecanismele care asigura sta'ilitatea caracterelor !e1a lungul generatiilor) ca si %aria'ilitatea lor. ,om onenta !e 'aza care asigura ere!itatea) %aria'ilitatea si !eterminismul caracterelor este aci!ul !ezo+iri'onucleic 5ADN6 si !e aceea acesta este consi!erat ca material genetic. ADN) ca si alta su'stanta care intra in constitutia materiei %ii) are o structura a!ec%ata functiilor e care le in!e lineste) !ar s re !eose'ire !e alte su'stante) cu functii !iferite) ADN are un mecanism !e 'iosinteza articular si un mo! caracteristic !e a influenta celelalte sisteme 'ioc0imice ale organismului) ceea ce face sa fie consi!erat ca material !e 'aza al a aratului genetic.

Acizii ri'onucleici 5ARN6 sint com le+e macromoleculare) structural si functional in relatie !irecta cu ADN. ,ategoriile !e ARN sint mi-loacele !e 'aza rin care ADN influenteaza si con!itioneaza celelalte sisteme 'ioc0imice ale organismelor. 3n monografiile si tratatele clasice !e 'ioc0imie se !escriu 3 categorii !e macromolecule artici ante in structura materiei %ii7 gluci!ele) li i!ele si roteinele. Acizii nucleici 5ADN si ARN6 sunt !escrisi ca ane+e ale roteinelor) fiin! consi!erati ca un gru rostetic al unor 0etero roteine si nucleo roteine. Dar cercetarile sin ultimii 28 !e ani au !emonstat ca acizii nucleici sunt su'stante !e sine statatoare) conturate functional si structural mai 'ine !ecit oricare alta categorie !e macromolecule. ,om le+area acizilor nucleici cu roteinele ot fi usor !esfacute rin mi-loace c0imice sim le* acizii nucleici urificati !e resturile roteice isi astreaza functiile lor esentiale. Mai mult) unii acizi nucleici e+trasi si urificati !e la organisme inferioare) cum sunt %irusurile) au ca acitatea !e a reface structural si functional articule %irale intregi) !eterminin! rin functia lor si sinteza roteinelor s ecific %irusului !in care acizii nucleici au fost e+trasi) cit si sinteza ro riilor lor molecule. Astfel !e ro rietati) roteinele nu le1au manifestat nicio!ata. Aceste con!itii) recum si fa tul ca ina in resent nu se cunoaste %ietuitoare care sa nu ai'a in constitutia ei acizi nucleici ri!ica ro'lem im ortante in ri%inta rimor!ialitatii acizilor nucleici fata !e roteine si in%ers) in rocesele ancestrale ale a aritie %ietii e amint) rocese !e%oltate cin!%a in eta ele !e c0imiogeneza si 'iogeneza ale e%olutiei materiei %ii. Desi aceste eta e nu sint inca re ro!ucti'ile in la'orator) este im ro'a'il ca rima forma !e organizare a materiei %ii sa fi fost li sita !e acizi nucleici. Acizii nucleici) rin funtiile lor) asigura ere!itatea) %aria'ilitatea si !eterminismul caracterelor) ei reusesc sa interconecteze !iscontinuitatea formelor !e organizare a materiei %ii) in unitatea continuitatii %ietii. "+tremitatea !e lecare a acestei continuitati im une ca esentiala e+istent acizilor nucleici) !eoarece acestia) e linga fa tul ca sunt su'stratul autore ro!ucerii) trasatura !efinitorie a materiei %ii) !etermina si celelalte trasaturi care !efinesc organismele. Mai mult) !aca res iratia) nutritia sint si ele ro rietati !efinitorii ale materiei %ii) acestea au o intin!ere mai restrinsa !ecit autore ro!ucerea. 9irusurile) atit !e ras in!ite in 'iosfera) !esi nu au un meta'olism autonom) ele au un a arat !e autore ro!ucere ro riu) format !in acizi nucleici 5ADN sau ARN6) care este resent in orice !in fazele ciclului e%oluti% al %ietii lor. Acest a arat oate asigura autore ro!ucerea in!e en!ent !e roteina ane+a cu care alcatueste aricula %irala matura) !eoarece aci!ul nucleic al acestuia) urificat !e orice urma !e roteina si intro!us intr1o celula gaz!a) re ro!uce %ietuitoare intreaga. Astfel) acizii nucleici nu mai ot fi consi!erati ca ane+e ale roteinelor) ca un :gru rostetic; !intr1o categorie !e 0etero roteine. Situatia acizilor nucleici) in ri%inta functiilor rinci ale) in ra ort cu alte su'stante macromoleculare) este urmatoarea7 <luci!ele7 surse energetice si lastice* =i i!ele7 surse energetice si lastic*
4

Proteinele7 functii enzimatine) lastic) 0ormonale) energetice* Acizi nucleici7 material genetic* asigura ere!itatea si %aria'ilitatea.

ADN este sintetizat in celula %ie !in com usi c0imici o'isnuiti 5glicica) 'io+i! !e car'on) aci! formic) glucoza) fosfati6) com usi care se gasesc fie su' forma materialului nutriti% o'isnuit al organismelor) fie su' forma ro!usilor meta'olismului interme!iar. ,om usii recursori ai ADN sint su'stante cu greutate moleculara mica) iar ADN este o macromolecula cu greutate moleculara !e or!inal milioanelor. Pentru 'iosinteza unei astfel !e macromolecule !in com usi c0imici sim li sint necesare eta e meta'olice multi le si un consum mare !e energie. 2oto!ata) 'iosinteza are caracterul unui !eterminism strict) care !a osi'ilitatea e+ercitarii functiilor !e ere!itate si %aria'ilitate. Pentru a usura intelegerea 'azelor moleculare ale ere!itatii si %aria'ilitatii organismelor) in monografia !e fata s1a a!a tat o anumita succesiune in e+ unerea !atelo. S1a analizat intii constitutia c0imica a acizilor nucleici si mo!ul in care acestea sunt sintetizati) lecin! !e la moleculele sim le cu greutate moleculara mica. S1a trecut a oi analiza generala a mecanismelor 'ioc0imice) rin care acizii nucleici 4 si in s ecial ADN 4 isi e+ercita functiile in !eterminismul genetic. 3n al treilea rin!) s1a analizat mo!ul in care ADN este organizat structural si functional in a aratul genetic) recum si felul in care isi e+ercita functiile sale !e ere!itate si %aria'ilitate. 3n sfirsit s1a analizat cite%a mo!ele !e a arat genetic) mai 'ine cunoscut) la 'acteriofagi si 'acterii) si s1au conturat fa tele e+ erimentale care sugereaza osi'ilitatea inter retarilor moleculare in genetica umana. ,eea ce stra'ate ca un fir con!ucator intreaga monografie este fa tul ca a aratul genetic si materialul sau !e 'aza) ADN) isi e+ercita functiile in inter!e en!enta cu celelalte sisteme sau a arate meta'olice. Du a cum a aratul circulator al unui macroorganism nu oate functiona fara singe) tot asa materialul ere!itar 5ADN6 !in a artul genetic nu oate functiona fara celelalte com onente ale celului sau organismului.

%) Structura *acro*oleculara a aci"ilor nucleici

Desco erirea fenomenului !e transformare in anul 1944 a constituit iatra fun!amentala entru genetica moleculara) stiinta care a%ea sa re%olutioneze 'iologia. 3n erioa!a urmatoare s1au intensificat cercetarile ri%in! acizii nucleici) fa t care a ermis !esco erirea structurii lor moleculare) a mecanismului !e inregistrare a informatiei cu a-utorul co!ului genetic) a re licatiei semiconser%ati%e a ADN) a fenomenului !e regla- genetic) a mecanismului molecular al mutatiilor. Primele cercetari ri%in! acizii nucleici au fost realizate inca in secolul trecut. Astfel) in anul 1#>9 'ioc0imistul german /. Miesc0er a !esco erit in la tii somonului 5Salmo salar6 o su'stanta e care a !enumit1o nucleina. Stu!iul acesteia a aratat ca este formata !intr1o
5

roteina si un aci! organic care contine fosfor. Meritul !e a fi i!entificat si izolat acest aci! organic a re%enit 0istologului R. Altman in 1#99 care l1a !enumit aci! nucleic) !enumire ce se astreaza si in rezent. ,ercetari ulterioare) efectuate in rimele !ecenii ale secolului al ??1lea) au aratat ca e+ista !oua ti uri !e acizi nucleici) si anume acizi !ezo+iri'onucleici 5ADN6) care se gasesc in mare cantitate in nucleul celulelor %egetale si animale) in cromozomul 'acterian si la unele %irusuri si acizi ri'onucleici 5ARN6) care se gasesc atit in nucleu cat si in cito lasma celulara) recum si in unele %irusuri. 3n anul 1953 a a%ut loc o !esco erire !e mare im ortanta in istoria acizilor nucleici) !eoarece in acest an @. Aatson si /. ,ricB stu!iin!) rin !ifractie in raze RCntgen) structura aci!ului !ezo+iri'onucleic) au reusit sa !esco ere structura macromoleculei !e ADN) care a facut osi'ila !ez%oltarea consi!era'ila a cercetarilor ri%in! acizii nucleici. Pentru !esco erirea structurii macromoleculei !e ADN) cercetatorii @. Aatson) /. ,ricB si M. AilBins au fost !istinsi cu remiul No'el in anul 19>2. Acizii nucleici sunt su'stante c0imice macromoleculare alcatuite !in unitati mai sim le !enumite nucleoti!e. ( nucleoti!a este alcatuita !intr1o 'aza azotata) un za0ar si un ra!ical fosforic. &azele azotate !in molecula acizilor nucleici sint !e !oua ti uri7 'aze urinice si 'aze irimi!inice) ele rezultin! !intr1un nucleu comun numit urina si) res ecti%) irimi!ina.

/ig.1. &azele azotate urinice si irimi!inice ce intra in alcatuirea ADN Purina este o 'aza azotata alcatuita !intr1un 0eterociciclu !e 9 atomi) !in care 5 !e car'on si 4 !e azot) in tim ce irimi!ina are o alcatuire ce%a mai sim la) fiin! o 'aza azotata formata !intr1un 0eterociclu !e > atomi !in care 4 !e car'on si 2 !e azot. Prin su'stitutia atomilor !e 0i!rogen a ar o multitu!ine !e 'aze azotate urinice si irimi!inice care intra in alcatuirea acizilor nucieici !in materia %ie. &azele azotate urinice care intra in alcatuirea aciziior nucleici sint a!enina 5>1 amino urina6 si !eri%atii sai 521metil a!enina) >1metilamino urina) >1!imetilamino urina6) guanina 52 amino1>1o+i urina6 si !eri%atii sai 511metilguanina si 21metilaminoguanina6. &azele irimi!inice care intra in alcatuirea acizilor nucleici sunt7 citozina) uracilul) 51 metil citozina si timina. 3n ARN !e la !ro-!ia !e 'ere 5Sacc0aromDces cere%isiae6 se gasesc niste ti uri !eose'ite !e 'aze azotate) cum sunt7 0i o+antina) NE1!imetil guanina) 11metil guanina) !i0i!rouracilul si seu!ouracilul.
6

Fa0arurile care intra in alcatuirea acizilor nucleici sunt ri'oza la ARN si !ezo+iri'oza la ADN. Aceste !oua za0aruri sunt niste entoze) a%in! !eci 5 atomi !e car'on.

/ig.2. Fa0arurile ce intra in alcatuirea acizilor nucleici Ra!icalul fosforic care intra in alcatuirea acizilor nucleici are trei 0i!ro+ili li'eri care ot fi esterificati. 3n cazul acizilor nucleici are loc esterificarea a !oi 0i!ro+ili) astfel ca ei sunt fosfo!iesteri.

/ig.3. Ra!icalul fosforic si fosfo!iesterul Prin unirea unei 'aze azotate cu un za0ar 5ri'oza sau !ezo+iri'oza6 se o'tin asa numitele nucleosi!e care ot fi !eci G1D1ri'ofuranozi!e sau res ecti% G1D1!ezo+iri'ofuranozi!e. Prin fosforilarea nucleosi!elor se o'tin nucleoti!ele) care sunt unitati !e 'aza ale acizilor nucleici. De il!a) rin fosforilarea nucleosi!elor se o'tin !oua ti uri !e nucleoti!e izomere) !u a cum ra!icalul fosforic se ataseaza !e sau . /enomenul rezentat mai sus are un

caracter general) !eoarece intot!eauna rin fosforilarea nucleosi!elor formate e 'aza !ezo+iri'ozei se o'tin cite !oua nucleoti!e izomere. Prin fosforilarea nucleosiclelor care au la 'aza ri'oza se o'tin cite trei nucleoti!e izomere) !u a cum ra!icalul fosforic se ataseaza la ) sau .

/ig.4. Prin fosforilarea !ezo+ia!enozinei se o'tin 2 ti uri !e nucleoti!e izomere 5

si

3n ceea ce ri%este a!enozina 51fosfat) ea oate sa e+iste su' trei forme) in funciie !e numarul !e ra!icali fosforici atasati) si anume7 monofosfat 5AMP6) !ifosfat 5ADP6 si trifosfat5A2P6. Aceste nucleoti!e au un rol im ortant in sc0im'ul !e energie necesar roceselor %itale. 3n mo! similar e+ista nucleoti!e monofosfat) !ifosfat gi trifosfat cores unzatoare celorlalte 'aze azotate. Prin inlantuirea nucleoti!elor se o'tin oligonucleoti!e) care au ina la zece nucleoti!e si olinucleoti!e sau acizi nucleici in care intra mai mult !e 18 nucleoti!e. &azele azotate urinice si irimi!inice se ot afla su' !oua forme rin sc0im'area ozitiei unui atom !e 0i!rogen) fenomen !enumit tautomerie. "+istenta tautomeriei) relati%e rara) are nu numai im ortanta c0imica) ci si genetica) !eoarece !a o e+ licatie unor mo!ificari s ontane sau e+ erimentale inter%enite in macromolecula acizilor nucleici. 2automeria !etermina sc0im'ari ale ca acitatii moleculei res ecti%e !e a intra in reactii c0imice. Astfel) atomii !e 0i!rogen atasati la molecula timi!inei si guaninei in ozitia ,> au !e o'icei forma cetonica 5Beto ,H(6 si numai in cazuri foarte rare se rezinta su' forma enolica 5enol ,1(I6. 3n mo! similar) atomii !e azot atasati inelului urinic si irimi!inic se afla in mo! normal su' forma amino 5NI26 si numai in cazuri foarte rare su' forma imino 5N1I6. Din unct !e %e!ere 'iologic fa tul ca atomii !e 0i!rogen isi astreaza in general ozitia in molecula) are im ortanta entru sta'ilitatea macromoleculei !e ADN. Din cauza fenomenului !e tautomerie) se ro!uc asa numitele erori !e im erec0ere) rin care a!enina se im erec0eaza cu citozina) iar guanina cu timina. Aceasta este una !in cauzele mutatiilor unctiforme la ni%el molecular. Sec%enta nucleoti!elor constituie ceea ce se c0eama structura rimara a acizilor nucleici) in tim ce forma 'icatenara constituie structura secun!ara. /orma e care o ia catena singura sau molecula 'icatenara) cu toate rasucirile e care le sufera) alcatuiesc structura tertiara) iar interactiunea intre !oua sau mai multe molecule 'icatenare) structura cuaternara a acizilor nucleici.

De il!a) in s erma orcului mistret) la unele %irusuri si 'acterii) s1a constatat ca ADN are o forma circulara) fa t entru care cele !oua catene nu ot fi com let se arate nea%in! ca ete li'ere. Aceasta structura tertiara a ADN ermite ca moleculele !e ADN relati% lungi sa oata inca ea in containere mici. Mo!ul !e !is unere a !oua sau mai multe molecule !e ADN 'icatenar in cromozomi alcatuiesc structura cuaternara a acizilor nucleici.

) Structura *acro*oleculara a A+(

,ercetarile lui @. Aatson si /. ,ricB 519536 au aratat ca macromolecula !e ADN este un 0eli+ !e+trogen format !in catene olinucleoti!ice anti aralele) infasurate lectonemical in -urul unui a+ comun. Distanta !intre !oua nucleoti!e succesi%e este !e 3)4J) iar asul elicei este !e 34J) ceea ce cores un!e la 18 erec0i !e nucleoti!e. Diametrul 0eli+ului este !e 28J. 3n ca!rul unei catene olinucleoti!ice) legatura !intre !oua nucleoti!e succesi%e se realizeaza cu a-utorul ra!icalilor fosforici. Acestia asigura legatura intre car'onul 5 al !ezo+iri'ozei unei nucleoti!e cu car'onul 3 al !ezo+iri'ozei unei alte nucleoti!e. 3n felul acesta catenele olinucleoti!ice au sensul 5K3. S re !eose'ire !e ARN) care este) !e regula) format !intr1o singura catena olinucleoti!ica) ADN este alcatuit !in !oua catene anti aralele) legate intre ele intot!eauna rintr1o legatura intre o 'aza azotata urinica si una irimi!lnica. ,a urmare) in macromolecula !e ADN nu e+ista !ecit urmatoarele 4 ti uri !e legaturi7 L a!enina1timina L timina1a!enina L guanina1citozina L citozina1guanina. A%in! o astfel !e structura) cele !oua catene olinucleoti!ice ale unei macromolecule !e ADN sint com lementare) !eoarece !e or!inea in care se succe! nucleoti!ele intr1una !e in!e or!inea nucleoti!elor in cealalta. &azele urinice sunt unite intre ele rin legaturi !u'le sau tri le !e 0i!rogen) care fiin! in numar suficient !e mare !e1a lungul macromoleculei) asigura o coeziune suficienta a acesteia. =egaturile !e 0i!rogen se formeaza intre un atom !e 0i!rogen care are o anumita sarcina oziti%a si un atom acce tor co%alent) cu sarcina electrica negati%a.

/ig.5. .n segment !in macromolecula !e ADN 3n general) legaturile c0imice sla'e au eficienta numai cin! moleculele res ecti%e au o structura com lementara) a!ica atunci cin! o rotu'eranta a unei molecule se afla o usa unei ca%itati a unei alte molecule. ADN1ul are o structura 0elicoi!ala regulata) !in cauza ca cele !oua catene olinucleoti!ice au o structura com lementara. 3ntre aceste !oua catene olinucleoti!ice e+ista o multime !e legaturi !e 0i!rogen7 intre a!enina 5amino6 si timina 5Beto6 sau intre guanina 5Beto6 si citozina 5amino6. 3n centrul macromoleculei se afla 'azele urinice si irimi!inice) fa t care le limiteaza contactul lor cu a a) ele fiin! !e altfel insolu'ile in a a sau utin solu'ile. /a tul ca macromolecula !e ADN este formata !in !oua catene com lementare ii mareste sta'ilitatea si ii asigura o structura regulata. Aceasta !eoarece toate erec0ile !e 'aze urinice1 irimi!inice au aceeasi !imensiune) in tim ce luate se arat) molecula irimi!inica este mai mica !ecit cea urinica. 3ntre moleculele !e a!enine1timina e+ista !oua legaturi !e 0i!rogen) iar intre guanina1citozina e+ista trei legaturi !e 0i!rogen. Aceasta inseamna ca regiunile macromoleculei !e ADN mai 'ogate in guanina1citozina rezinta o sta'ilitate mai mare com arati% cu cele 'ogate in a!enine1timina. Macromolecula !e ADN este sta'ila la tem erature fiziologice) e !e o arte !in cauza numarului mare !e legaturi c0imice sla'e intre catenele olinucleoti!ice) iar e !e alta arte !in cauza ca ru erea 0eli+ului !u'lu catenar a!uce molecule 0i!rofo'e !e 'aze azotate in contact cu a a. De aceea) o molecula !e aci! nucleic cu mai mult !e 18 erec0i !e nucleoti!e este erfect sta'ila la tem eratura camerei.

)!) +enaturarea si renaturarea A+(

10

Prin incalzirea solutiei !e ADN se ru legaturile !e 0i!rogen si ca urmare cele !oua catene se se ara. ,a urmare %iscozitatea solutiei se re!uce consi!era'il. /enomenul se c0eama !enaturare. Pentru AND1ul !e la !iferitele s ecii) unctul !e to ire 5meltingM oint6 este !iferit7 Di lococcus neumonia 1 #>N, "sc0eric0ia coli 1 98N, Serratia marcescens 1 94N, MDco'acterium 0lei 1 9ON, ,resterea tem eraturii unctului !e to ire este !irect ro ortionala cu cresterea frec%entei legaturilor !e ti guanina1citozina. AND1ul care contine numai legaturi a!enina1timina are unctul !e to ire >5N,. Din aceasta cauza tem eratura unctului !e to ire oate ser%i ca in!icator al com ozitiei in 'aze a solutiei !e ADN. Denaturarea ADN 'icatenar se oate realiza si rin alte mi-loace fizice si c0imice) fenomen acom aniat !e o marire !e ina la 48P a a!so'tiei ra!iatiei ultra%iolete !e 25#8J. /enomenul se numeste efect 0i ercromic. Daca ADN1ul !enaturat este racit 'rusc) el ramine su' forma monocatenara) a!ica !enaturat. Dim otri%a) in cazul ce se realizeaza o racire tre tata se refac legaturile !e 0i!rogen intre catenele com lementare. /enomenul se c0eama renaturare iar ADN1ul este renaturat. Ii'ri!area moleculara !e ti ADN1ADN si ADN1ARN se oate realiza rin folosirea te0nicii !e a'sor'tie a moleculelor monocatenare e mem'rane filtrante !e !eri%ati celulozici. Datorita com lementaritatii moleculelor se realizeaze 0i'rizi moleculari !e ti 'icatenar. Prin realizarea !e 0i'rizi !e ti ADN1ADN !e origini !iferite se oate !etermina gra!ul !e com lementaritate a nucleoti!elor si) res ecti%) inru!irea filogenetica a organismelor !e la care s1a reluat ADN1ul. Ii'ri!area moleculara ADN1ARN ermite localizarea e cromozomi a genelor care !etermina sinteza !i%erselor ti uri !e ARN 5mesager) ri'ozomal si !e transfer6) recum si cit re rezinta !in genom genele res ecti%e. )%)Poli*orfi"*ul structural al A+( ,erceterile lui @. Aatson si /. ,ricB au ermis cunoasterea structurii moleculare !e 'aze a ADN) care are o resucire s re !rea ta 5!e+trogira6. Multi ani aceasta a fost consi!erata structura unice a ADN. 3n erioa!a anilor QO8 s1a !esco erit ca este osi'ila si o resucire s re stinga) care !etermina o structura in zig1zag a moleculei) fa t entru care a fost !enumit ADN1F. 3n rezent se %or'este !e un a!e%arat olimonism structural al ADN. Recent) s1au ela'orat !oua meto!e elegante !e !eterminare a sec%entei nucleoti!elor in macromolecula !e ADN 5A. <il'ert 3a .ni%ersitatea Iar%ar! si /. Sanger la ,am'ri!ge6) fa t care a ermis cunoasterea a numeroase sec%ente !e nucleoti!e. S1a ince ut c0iar un rogram entru !escifrarea com leta a ADN !in genomul uman.
11

Mo!elui Aatson1,ricB ri%in! structura macromoleculara a ADN a fost ela'orat e 'aza rezultatelor lui R. /ranBlin si M. AilBins care au utilizat !ifractia in raze ?. 3n erioa!a anilor QO8 s1au creat te0nici !e sinteza c0imica a unor segmente !e nucleoti!e si astfel o'tinerea unor cristale !e molecule mici !e ADN 5mini !u'lu 0eli+uri !e ADN6. Datorita or!inei nucleoti!elor) in macromolecula !e ADN %ariaza asul 0eli+ului) inclinarea 'azelor in ra ort cu a+ul 0eli+ului. S1a mai !esco erit ce 0eli+ul !e ADN este se!iul unor miscari continue care se !esfasoara in unitati !e tim !e or!inul icosecun!ei 51 milionime !intr1o milionime !e secun!e6. Au loc astfel !eformari ale catenelor !e nucleoti!e) recum si miscari mai lente la ni%elul erec0ilor !e nucleoti!e 5A12 si <1,6. 3n interiorul celulei) molecula !e ADN este su use unor constringeri fizico1c0imice) mai ales !in interactiunea cu roteinele) astfel ca are loc o su rarasucire. Aceasta structura se o'ser%a mai ales in cazul moleculelor mici !e ADN) ca !e il!a la AND1ul unor anumite %irusuri) care ia forma cifrei #. 3n alte cazuri ot a%ea loc sc0im'ari structurale) cum sunt se arerea locala a catenelor) si sc0im'area resucirii 0eli+ului !e la !rea ta la stinga) care se o'ser%a mai ales atunci cin! erec0ile !e nucleoti!e A12 alterneaze regulat cu cele <1,. Su rarasucirea se o'ser%e si la moleculele mai mari) cum este cazul cromozomului 'acterian format !in circa 4 milioane !e erec0i !e nucleoti!e) cromozom ce formeaze un cerc. 3n felul acesta moleculele !e ADN atit in celula rocariota cit si in celula eucariota ot ocu a un s atiu minim. 3n ce ri%este structura macromoleculei !e ADN) mo!elul Aatson1,ricB ostuleaza ca 0eli+ul are o rasucire s re !rea ta) cele !oua lanturi olinucleoti!ice fiin! anti aralele rasucite in -urul unui a+ comun si legate intre ele rin unti !e 0i!rogen. Diametrul s iralei este !e 28J) !istanta intre !oua erec0i succesi%e fiin! 3.4J) iar o rasucire com leta are 18 erec0i !e 'aze) ceea ce inseamna ca erio!icitatea este !e 34J. ,erceteri mai recente si mai rafinate au !emonstrat ca molecula !e ADN oate a%ea > forme !iferite notate A) &) , )D) I si F. Mo!elul Aatson1,ricB cores un!e in mare masure entru ti ul &) care este caracteristic unor solutii cu o concentratie ionica mai re!usa) cum este cazul celulelor %ii. 2i ul & are in me!ie 18 erec0i !e 'aze intr1o rasucire a 0eli+ului) si un s atiu !e 3)4J intre !oua erec0i succesi%e !e nucleoti!e. Mai recent s1a !emonstrat ca molecula !e ADN isi oate asuma si o configuratie nu numai in !u'lu 0eli+ ci si in c%a!ru lu10eli+. 3n acest !in urma caz) molecula alcatuita !in 4 lanturi olinucleoti!ice) rezinta o erioa!a egala cu 13>J) are 28 erec0i !e nucleoti!e er erioa!a si un ung0i fata !e a+ cle 1#N. Acest ti !e c%a!ru lu10eli+ se gaseste la unele forme !e %iata* !ar a fost sintetizat si artificial. Tipul , al A+() Mo!elul Aatson1,ricB al macromoleculei !e ADN consi!era ca !u'lul 0eli+ clasic rezinta o rasucire s re !rea ta 5ADN ti ul &6. 3nca in 19>O /. Po0l a aratat ca o molecula !e ADN) in care erec0ile <1, sint !istri'uite ro'a'ilistic) oate a!o ta o conformatie in care rasucirea este s re stinga. 3n 19#8) A. Ric0 la 3nstitute of 2ec0nologD !in Massac0usetts si R. 3taBura la .ni%ersitatea !in ,alifornia 5Duarte6) au aratat ca mici molecule !e ADN cu sec%ente !e nucleoti!e !e ti ,<,< si ,<,<,< rezinta o rasucire
12

s re stinga) rasucire care cu rin!e 12 'aze. 3n acest caz 'azele , si < ier! ec0i%alenta si in consecinta sc0eletul fosforilat nu se mai aliniaza su' forma unui 0eli+ continuu) ci formeaza un zig1zag. De aici ro%ine !enumirea !e ti ul F al ADN. 3n consecinta) rezenta unor erec0i !e 'aze <1, nu antreneaza o'ligatoriu a aritia unei forme F a moleculei !e ADN) !ar oate realiza trecerea ti ului & in F. ,a urmare) moleculele !e ADN 'ogate in erec0i !e nucleoti!e ce contin <1, ot e+ista su' !oua forme & si F.

/ig.>. Structura moleculara a ADN1& si ADN1F 2recerea !e la ti ul & la cel F se realizeaza astfel7 la 0eli+ul & are loc o se arare a catenelor) a oi are loc intoarcerea uneia in ra ort cu cealalta) si) a oi) se reim erec0eaza cu o sc0im'are in orientarea 'azelor in ra ort cu ra!icalul fosfat. 3n acest fel molecula se reorganizeaza su' forma F. 2ranzitia ti ului & in F se realizeaza in con!itiile unei concentratii saline uternice 58)O M !e Mg,l26 sau rin fi+area unei gru e metil la citozina. Pentru a stu!ia localizarea acestui ADN1F in cromozomi) s1au o'tinut anticor i s ecifici formei F. 3n cazul cromozornilor uriasi !e la Droso 0ila melanogaster s1a !emonstrat ca ADN1F este situat in regiunile in care materialul genetic nu este acti%. =a om s1a aratat ca e+ista numeroase sec%ente !e nucleoti!e ca a'ile sa a!o te forma F. =a ,0ironomus t0ummi s1a i!entificat rin marca- fluorescent cu anticor i) rezenta ADN1F in regiuni acti%e si inacti%e ale cromozomilor uriasi. Se are ca ti ul ADN1F inter%ine in regla-ul genetic. 3n general acest ti este mai utin sta'il in con!itii fiziologice normale !ar el oate fi sta'ilizat rin metilarea citozinei. Prin aceasta metilare are loc trecerea ti ului & in ti F a unei sec%ente 'ogate in erec0i !e nucleoti!e <1,. Sc0im'area s re ti ul F a unei regiuni !in ca ul unei gene !etermina im osi'ilitatea !eco!ificarii ei) si ca urmare) are loc un roces !e inacti%area sa.

13

<. /elsenfel! 519#26 a aratat ca ti ul F fi+eaza foarte uternic 0istonele) asttel ca are loc o inacti%are a genelor. Du a ce genele reca ata forma & ele re!e%in acti%e. 3n%ersarea sensului 0eli+ului mo!ifica astfel accesi'ilitatea informatiei genetice entru !eco!ificare. Mo!elul senestrogir al ADN 5ti ul F6 are numeroase im licatii 'iologice) legate nu numai !e regla-ul genetic) ci si !e accesi'ilitatea moleculei la agentii mutageni siSsau carcinogeni. Structura moleculara a ADN1F este mult mai !esc0isa) si) ca urmare) mai usor e+ usa unor solutii sau su'stante straine. 3ata !e ce s1a emis i oteza ca ti ul F al ADN este im licat in transformarea rotooncogenelor in oncogene acti%e si !eci in transformarea maligna a celulelor.

-) Replicatia A+(

3me!iet !u a !esco erirea structurii moleculere a ADN s1a ele'orat i oteza 5@. D. Aatscn si /. I. ,ricB) 19536 ca sinteza sa se realizeaza !u a ti ul semiconser%ati%. Aceasta i oteza orneste !e la remisa ca in macromolecula !e ADN) alcatuita !in !oua lanturi olinucleoti!ice com lementare) are loc la un moment !at ru erea legaturilor !e 0i!rogen !intre cele !oua lanturi olinucleoti!ice) care !e%in astfel in!e en!ente si ser%esc fiecere ca matrita entru formarea unui lant olinucleoti!ic com lementar. ,a urmare) !intr1o molecula %ec0e) !e ADN se formeaza !oua macromolecule !ar care sunt noi numai e -umatate. /iecare macromolecula noua !e ADN a ere !eci ca fiin! formate !intr1un lant olinucleoti!ic %ec0i si unul nou sintetizat.

/ig.O. Re licatia macromoleculei !e ADN Stu!iul sintezei ADN $in %i%o$ si $in %itro$ a !emonstrat ca aceasta se realizeaza !u a ti ul semiconser%ati% ro us !e @. D. Aatson gi /. I. ,ricB) !eoarece acest mecanism asigura cu o inalta fi!elitate sinteza noilor macromolecule !e ADN i!entice cu cele %ec0i.2inin! seama ca sinteza ADN se realizeaza !u a ti ul semiconser%ati%) in acest roces cele !oua catene ser%esc !re t matrite entru catenele nou sintetizate si rin acest roces
14

informatia ere!itara este transmisa fi!el noilor macromolecule. Procesul !e sinteza a ADN a rimit !enumirea !e re licatie. Sinteza ADN se realizeaza in trei eta e mai im ortante7 1. 3n rima eta a are loc sinteza nucleoti!elor irimi!inice !e ti ul aci!ului uri!ilic si a nucleoti!elor urinice !e ti ul aci!ului inosinic. Acizii uri!ilic gi inosinic sunt ultimii recursori ai tuturor nucleoti!elor care intra in alcatuirea ADN si ARN. 2. 3n eta a a !oua are loc sinteza nucleoti!elor care intra !irect in alcatuirea ADN) res ecti% a urmatoarelor nucleoti!e7 !ezo+ia!enozintrifosfat) !ezo+iguanozintrifosfat) !ezo+iciti!intrifosfat) timi!intrifosfat. Aceste nucleoti!e sint sintetizate ornin! !e la aci!ul uri!ilic si cel inosinic. 3. 3n eta a a treia are loc olinucleoti!ice. olimerizarea nucleoti!elor si formarea !e lanturi

-)!)Aparatul en"i*atic de replicatie

Re licatia ADN se realizeaza cu a-utorul unui a arat enzimatic !e re licatie alcatuit !in este 28 !e enzime. 3n linii generale) sinteza ADN !u a ti ul semiconser%ati% se realizeaza astfel7 mai intii are loc o ru ere a legaturilor !e 0i!rogen intre cele !oue lanturi olinucleoti!ice) !u a care ru erea se continua !e1a lungul macromoleculei asemanator cu !esfacerea unui fermoar. 3n acelesi tim are loc o !erulare a catenelor olinucleoti!ice si ca urmare fiecare nucleoti!a se roteste intr1un lan s re e+terior in -urul ra!icalilor fosforici. 3n cito lasma se afla nucleoti!e !iferite care au fost sintetizate in celule si care contin cele 4 'aze7 a!enina) guanina) citozina si timina. 2inin! seama !e cores on!enta care tre'uie sa e+iste intre 'azele urinice si irimi!inice) o nucleoti!a care contine a!enina se %a lega rin unti !e 0i!rogen cu o nucleoti!a care contine timina) iar une care contine guanina se %a lega cu una care contine citozina. 3n felul acesta are loc re licarea macromoleculelor !e ADN) fiecare molecula fiica fiin! formate !intr1o catena olinucleoti!ica %ec0e si una nou sintetizata. ( im ortanta !eose'ita in rocesul !e re licatie o are enzime ADN1. olimeraza. Aceasta enzima este formate !in cca 1888 aminoacizi si are un !iametru !e a ro+imati% >5J) fiin! !eci mult mai mare !ecit 0eli+ul !e ADN care are 28J. =a 'acterii sint cunoscute 3 ti uri !e ADN1 olimezaze) care ot realiza re licatia ADN $in %itro$. Polimeraza l este cea mai cunoscuta si mai a'un!ente. "a este alcatuita !intr1o singura catene oli e ti!ica cu o masa moleculara !e 189888 si rezinta 5 regiuni acti%e cu a-utorul carore realizeaza re licatia ADN 'acterian. Polimeraza ll a fost i!entificate numai la mutante !e ". coli !eficiente in olimereza l si este atasate !e mem'rana celulara. "a are o masa moleculara !e >8888198888. Polimeraza ll a fost !e asemenea !esco erite la mutante !e ". coli !eficiente in olimereza 3. Aceasta enzima este mai sensi'ila la cal!ura !ecit olimereza ll si este ra i! in0i'ata !e o solutie !e
15

Na,l. "a era o masa moleculera !e 1#8888 si consta !in !oua com onente !e 148888 si 48888. "+iste si olimereze la unele %irusuri care realizeaza re licatia ADN monocatenar. "nzima ADN1 olimeraza are mai multe locusuri care1i !au osi'ilitatea sa catalizeze re licatie ADN. Astfel) cu a-utorul unui locus enzima este ca a'ile sa se cu leze cu o catene olinucleoti!ica !e ADN) cu un al !oilea locus este !eterminata olimerizarea nucleoti!elor si formarea unei catene com lementare cu cea care ser%este !re t matrita. Alungirea moleculei !e ADN se realizeaza rin a!itia !e nucleoti!e la gru ul 0i!ro+il !e la car'onul 3Q al !ezo+iri'ozei !e la un ca at al catenei. "nzima ADN olimereza !etermina esterificarea o+i!rilului !e la car'onul 3Q al catenei olinucleoti!ice !e catre fosfatul ce esterifica o+i!rilul car'onic 5Q al nucleoti!ei. ,a urmare) catenele nou sintetizate au olaritatea 5QK3. Re licatia semiconser%ati%a $in %itro$ a ADN se realizeaze rin cresterea !iscontinua a celor !oua catene) ince in! cu un unct !e origine a re licatiei) !enumit ori , 5origin of c0romozomal re lication6. Din acest unct re licatia ince e 'i!irectional) formin!u1se astfel o furca !e re licatie) !e forma literei T. "ste %or'a !e o structura asimetrica !in cauza ca cele !oua catene olinucleoti!ice au sensuri !iferite. ADN1 olimeraza oate sintetiza catene !e ADN numei in !irectie 5K3. (riginea re licatiei unei molecule !e ADN este re rezentata !e o sec%enta !e nucleoti!e. =a eucariote) in cromozomii lor e+iste un numar !e uniteti re licati%e 5re liconi6 !is use in tan!em si care rezinta fiecare in centrul sau un unct !e origine a re licatiei. 3ntre !oua origini !e re licatie) se afla o !istanta !e 38888M388888 erec0i !e nucleoti!e. =a sfirsitul re licatiei fiecarei unitati) se realizeaza fuzionarea sa cu cele a!iacente) astfel ca se formeaza o molecula continua !e ADN in cromozomi. 3n aralel are loc si sinteza roteica cu o rata cores unzatoate entru realizarea fi'relor !e cromatina. Re licatia se realizeaza cu a-utorul uneia sau mai multor olimeraze cito lasmatice) !iferite !e cele !in organitele celulare. Astfel olimeraza , !e la so'olan are o masa moleculara !e circa 188888. "a este asociate cu mem'rane lasmatica celulara si are un rol acti% in rocesul !e re licatie a cromozomilor. Mai recent s1a !esco erit ca aceasta enzima este alcatuita !in 3 fractii7 , 1 si ,2 care au o greutate au moleculara i!entica si , 3 care este !e fa t un fragment al uneia !intre rimele !oua. 2ot la so'olan s1au i!entificat recent !oua olimeraze7 P115sau N116 care are o masa moleculara !e circa 188888) iar P12 5sau N126 cu o masa moleculara !e 39888. =a !iferite gru e !e eucariote) ADN olimerazele au o structura si masa moleculara similare. De asemenea) olimerazele mitocon!riale sunt similare cu cele cito lasmatice. 3nitierea) re licatiei ADN in cromozomi are loc in asociatie cu mem'rana nucleara) la ince utul fazei S a ciclului celular. 3n rocesul !e re licatie a ADN are loc o !esrasucire a moleculei cu a-utorul unei enzime !enumita 0elicaza. De il!a) la 'acteria ". coli la care molecula !e ADN are circa 3 milioane erec0i !e 'aze) ar insemna ca ea tre'uie sa se !esrasuceasca !e 388888 ori in cca 28 minute in care se realizeaza re licatia la aceasta 'acterie. Aceasta ar insemna 15888. rotatii e minut) a!ica o %iteza mai mare !ecit a unui motor electric ra i!.
16

3n rocesul !e re licatie al macromoleculei !e ADN inter%in si alte enzime cum sunt girazele care intro!uc torsiuni su limentare in molecula !e ADN) rasuciri !e sens contrar celor ro%ocate !e inaintarea furcii !e re licatie) si to oizomeraza l) care nu taie !ecit una !intre catene. ,ele !oua ti uri !e enzime) girazele si to oizomerazele) au o actiune con-ugata care !etermina o stare !e ec0ili'ru. ,ele !oua catene au o !is ozitie anti aralela. ,atena cu re licare continue este numita catena !irectoare 5lea!ing6) iar cealalta este catena segmentara sau !iscontinua 5lagging6. Sinteza catenei com lementare celei orientate in sensul 5QK3Q se realizeaza in mo! !iscontinuu) fa t us in e%i!enta !e cercetatorul -a onez (BazaBi. De aceea segmentele acestea scurte oarta !enumirea !e fragmente (BazaBi. =a rocaricte aceste fragmente ot a%ea cite%a mii !e nucleoti!e) !ar la eucariote sint mult mai scurte 51881288 nucleoti!e6. 3n sfirsit) inter%in si enzimele !enumite ligaze) care ataseaza fragmentele ca la ca .

/ig.#. Re rezentarea sc0ematic a re licatiei ADN Re licatia nu se realizeaza cu fi!elitate erfecta. ADN olimeraza realizeaza sinteza catenelor com lementare cu o eroare !e 1S188888 nucleoti!e. 3n cazul erorilor se ro!uc !e e+em lu legaturi !e ti a!enina1guanina. 9iteza !e reactie a ADN1 olimerazei este !e circa 1888 nucleoti!e legate intre ele er secun!a. Pentru cromozomul 'acterian format !in 3888888 erec0i !e nucleoti!e) frec%enta erorilor este !e 388 nucleoti!e er celula. =a om) la fiecare catena !e nucleoti!e ce contine 3 miliar!e !e unitati) se realizeaza circa 38888 erori entru fiecare generatie celulara. De aceea) in celula are loc un roces re arator al erorilor comise !e ADN1 olimeraza. Astfel) ADN olimeraza ose!a o alta acti%itate enzimatica !e ti e+onucleaza care ii ermite sa elimine ultima nucleoti!a in catena in curs !e sinteza) atunci cin! ea a fost incor orata gresit. M. Ra!man 519#86 a aratat ca ADN1 olimeraza este urmata !e alte enzime care rnarc0eaza regiunea in care im erec0erea s1a facut eronat) cu a-utorul unor gru e metil 5,I36. Alte enzime care urmeaza sint ca a'ile sa recunoasca regiunea marcata si sa re are erorile.

-)%)Energia necesara replicatiei A+(

Pentru realizarea re licatiei ADN rin olimerizarea nucleoti!elor si entru astrarea sta'ilitatii sale) este necesara o anumita cantitate !e energie li'era. Aceasta energie se o'tine
17

rin 0i!roliza a!enozintrifosfatului 5A2P6. Ii!roliza A2P) rin care rezulta a!enozin!ifosfat 5ADP6 si ra!icalul fosfat 5P6) este acom aniata !e eli'erarea !e energie) !in care o arte se ier!e su' forma !e cal!ura. Pentru e%itarea acestui fenomen ne!orit) in celula e+ista un mecanism 'ioc0imic rin care se transfera gru uri functionale !e la o molecula la alta. "nzimele care catalizeaza aceste rocese se numesc transferaze. De e+em lu) A2P oate transfera energia sa catre <2P care este folosit ca recursor in sinteza acizilor nucleici7 1. A2PU<MPKADPU<DP 2. A2PU<DPKADPU<2P 3n aceasta reactie a a%ut loc transferul gru ului PVP !e inalta energie) iar <2P este molecula acti%ata. 3n celula) A2P1ul a%in! acest gru PVP !e inalta energie) este folosit intr1o seama !e reactii 'ioc0imice in care gru ui res ecti% PVP este transferat unor molecule !e -oasa energie) e care le acti%eaza. Astfel el ser%este la acti%i%area recursorilor acizilor nucleici) care sint nucleoti!e 5Q1trifosfati si anume entru ADN7 1 !ezo+ianenozin 5Q1trifosfat 5! A2P6 1 !ezo+iguanozin 5Q1trifosfat 5! <2P6 1 !ezo+iciti! 5Q1trifosfat 5! ,2P6 1 !ezo+itimi!in 5Q1trifosfat 5! 22P6. 3n celula e+ista o enzima uternica !enumita irofosfataza) care ru e legatura intre !oua gru e !e fosfat anorganic si eli'ereaza o cantitate !e energie7 PVPKPUP M OBcalSmol Pentru reactia rin care !oua nucleoti!e 5Q trifosfat se unesc in rocesul !e formare a acizilor nucleici este necesara o cantitate !e energie !e 8)5 BcalSmol. Din reactia !e ru ere a legaturii !intre !oua molecule !e irofosfat rezulta insa O BcalSmol. Dintre acestea 8)5 BcalSmol sunt folosite entru realizarea sintezei res ecti%e) iar restul !e >)5 BcalSmol ramin ca energie li'era necesara astrarii ec0ili'rului termo!inamic al acizilor nucleici.

-) )Replicatia A+( .in vitro.

Sinteza ADN in afara celulei) !ar cu a-utorul enzimelor celulare) a fost realizata entru rima oara !e catre A. Rorn'erg in anul 1954) !e S. (c0oa si M. <run'erg1Monago in anul 1955. Pentru aceasta realizare A. Rorn'erg a fost !istins cu remiul No'el. ,ercetarile ri%in! sinteza artificiala a acizilor nucleici au ince ut insa mai inainte. Astfel) in anul 194# A. R. 2o!! a reusit sa realizeze) ornin! !e la 'azele azotate si entozele ce intra in alcatuirea
18

acizilor nucleici) sinteza unor nucleosi!e) entru ca a oi rin fosforilarea acestora sa o'tina nucleoti!e. .lterior) A. R. 2o!! si cola'oratorii au sintentizat !inucleoti!e) ca !e il!a nucleoti!a monofosfat !e timi!ina. Pentru aceste lucrari el a fost !istins cu remiul No'el. Sinteza ADN in afara celulei realizata in 1954 !e A. Rorn'erg a insemnat un mare as inainte) !eoarece folosin! sistemul enzimatic !enumit ADN1 olimeraza) s1a reusit o'tinerea !e ADN cu un inalt gra! !e olimerizare si cu o ro!ucti%itate s orita a rocesului !e sinteza. Pentru realizarea sintezei artificiale a ADN sunt necesare urmatoarele com onente ale reactiei7 1. !ezo+iri'onucleoti!ele celor 4 'aze azotate su' forma !e nucleosi!e trifosfat7 1 !ezo+ia!enozintrifosfat 1 !ezo+itimi!intrifosfat 1 !ezo+iciti!intrifosfat 1 !ezo+iguanozintrifosfat 2. sistemul enzimatic ADN1 olimeraza* 3. ioni !e magneziu 5MgUU6* 4. o cantitate mica !e ADN cu un inalt gra! !e olimerizare) ce ser%este !re t amorsa si matrita entru sinieza ADN. 3n cazul folosirii !re t amorsa a unui ADN !u'lu catenar) este necesara o reala'ila !es artire a celor !oua catene olinucleoti!ice) !e il!a rin incalzire) care !etermine ru erea untilor !e 0i!rogen) a!ica !enaturarea ADN. 3n con!itii fa%ora'ile) rocesul !e sinteza !uce la o'tinerea unei cantitati !e ADN !e 18 ori mai mare !ecit cea care a ser%it !re t amorsa. De asemenea) s1a !emonstrat ca ADN1ul nou sintetizat) fa t e%i!entiat rin incor orarea !e nucleoti!e marcate ra!ioacti%) este i!entic in ceea ce ri%este com ozitia 'azelor azotate cu ADN amorsa. De il!a) s1a constatat ca !aca se foloseste !re t amorsa un ADN artificial continin! numai !oua ti uri !e 'aze azotate 5a!enina si timina6 intr1o succesiune stricta 5A2 co olimer6) atunci ADN sintetizat $!e no%o$ contine e+clusi% !oua 'aze azotate7 citozina si guanina) aflate in me!iul !e reactie ramin nefolosite in rocesul !e 'iosinteza a ADN. "+ erientele efectuate cu ADN amorsa !e la lante) animale) 'acterii si %irusuri au !emonstrat i!entitatea !intre am'rsa si ADN1ul nou sintetizat) fenomen e%i!entiat rin stu!iul ra ortului !intre 'azele azotate care intra in alcatuirea macromoleculelor res ecti%e. De asemenea) s1a !o%e!it ca ADN monocatenar este mai eficient ca amorsa !ecit cel 'icatenar. 3n rocesul !e sinteza $in %itro$ a ADN s1a constat ca 'azele azotate necesare acestui roces ot fi inlocuite cu analogi lor) cum sunt7 51'romuracilul) 51'romcitozina) 0i o+antina etc. Acesti analogi inlocuiesc intot!eauna numai 'azele azotate ai caror cores on!enti sunt. ADN1ul sintetizat artificial este in!entic cu cel folosit !re t amorsa in ceea ce ri%este masa moleculara) constanta !e se!imentare) %iscozitatea si e%i!ent
19

com ozitia in 'aze azotate. 3n ultima %reme) sinteza artificiala a ADN se realizeaza cu a-utorul unor a arate com uterizate. Recent a fost ela'orata meto!a P,R 5PoDmerase ,0ain Reaction6 entru am lificarea unui segment !e ADN intr1un numar imens !e co ii in numai cite%a ore. Aceasta este o meto!a e+traor!inar !e eficienta) fa t entru care este utilizata e scara larga.

#onclu"ie: 3n urma stu!ierii temei 'azele moleculare a ere!itatii ot mentiona ca su'statul molecular rinci al al ere!itatii este ADN. ADN constituie 'aza moleculara a conser%arii si transmiterii !in generatie in generatie a informatiei genetice si 'aza moleculara a mutatiilor genetice natural sau in!use. De asemenea) el asigura si controleaza sinteza roteinelor) asigura !iferentiera si reglarea celulara) recum si constanta re licarii celulare. Molecula !e ADN sta la 'aza tuturor formelor organice !e %iata !e e 2erra.

Bibliografie:
1. Moraru) 3.* Anto0i) S. 3ntro!ucere in genetica moleculara. "!7 Me!icala) &ucuresti) 19>>.
20

2. Raicu) P.* &a!ea) "lena Marcela* Nicolae) 3. <enetica moleculara si ingineria genetica. "!7 Atelierul !e multi licare al ..S.A.M.9. &ucuresti) 199O. 3. Se%erin) "milia. <enetica umana. "re!itatea caracterelor. "!7 Scri ta) &ucuresti) 199> 4. Du'inin) N.P. <enetica moleculara si actiunea ra!iatiilor asu ra ere!itatii. "!7 Stiintifica) &ucuresti) 19>>.

21