1

,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
cmyk
COLOR
EDITORIAL
de Vladimir BRILINSKY
A mai trecut un an,
din nou Stan, din nou Traian
A
sa cum ne-am obisnuit, n Iiecare an prin luna lui Rpciune, acelasi Stan Ian de-al lui Traian vine din
Austria pn la Deva, grbit, ca de Iiecare dat, s-si srbtoreasc printele si sditorul propriului su
neam. Pune pe jar autorittile (doar cele care nu au alt treab dect s se uite n gura lui) si se chinuie cu
o aniversare sau comemorare, dup caz, prilejuit de ziua de nastere a celui care a nvlit n Dacia acum vreo 2000
de ani. Acelasi scenariu se repet an de an, cu aceiasi actori, cu aceleasi discursuri reesapate, dar cu tot mai putini
privitori si cu aceiasi bani publici cheltuiti n vnt pentru a omagia cotropitorul unei natiuni. De Iapt, aceast maniIestare
care, an de an, se nIund singur tot mai mult n penibil si n ridicol, va muri de moarte natural ct de curnd.
Oamenii s-au sturat s asculte minciuni si prostii debitate cu o patriotard retoric asemntoare odelor nchinate
odinioar Iostului dictator. La serbarea din anul acesta Iu mare srcie de public si de coroane... asisderea. Cei de la
microIon, plus oamenii de ordine si cu acelasi prestigios cor care o dat pe an este obligat s cnte pentru nimeni, toti
la un loc erau cam de dou-trei ori mai numerosi dect cei care i priveau. Dac socotim ns umilitoarea ipostaz a
unor elevi adusi cu Iorta pentru a ngrosa numrul spectatorilor, atunci rmnem la un numr de spectatori mai mic
dect cel al degetelor unui om. Anii trecuti nu era loc de coroane n jurul soclului mpratului. Anul acesta, doar una
singur a Iost depus cu evlavie si spsenie la picioarele celui care considera crestinismul un Iapt mai grav dect o
crim. Ar Ii deplasat s Iacem acum o comparatie cu numrul record de participanti si cu ecourile pozitive ale
Congresului de Dacologie din acest an, pentru simplul motiv c acestea nu se pot compara cu penibilul act de la
Deva. Observm ns o maturitate a celor care nu mai bag n seam elucubratiile rostite de la picioarele cotropitorului
Traian si nu-si mai pierd timpul la maniIestri de doi bani. Cei mai multi au nteles c mpratul Traian este un
personaj important al istoriei antice, demn de a Ii mentionat n crtile de istorie, c personalitatea sa puternic si-a
lsat amprenta asupra a ceea ce a nsemnat cucerirea ultimului teritoriu de ctre Imperiu Roman, c existenta si
activitatea sa militar nu pot Ii neglijate si nici minimalizate. Dar cei multi au nteles deopotriv c Traian nu este
printele si sditorul neamului romnesc cum silit de mprejurri si aberant declama Samuil Micu nu este civilizatorul,
ci doar cotropitorul pe care dorinta
de a umple visteriile Romei l-a
ndemnat la jaI si cotropire, la
distrugere si umilint a poporului
dac, naintasul legitim al romnilor.
Cei multi au nteles c nu putem
Ii singura natie din lume
nsmntat si transIormat n
doar 165 de ani de ocupatie
partial. Doar perseverentul Stan
Corneliu struie, ntr-o lume
imaginar pe care singur si-a
creat-o, la a-i ridca osanale
mpratului cotropitor. Doar el i
certa pe devenii care nu s-au
ostenit s vin s-i asculte btutul
cmpilor. Doar el si Iace iluzii
desarte despre posteritatea care-i
va duce mai departe visurile
schioape. Doar el si numai el, Stan
cel Tot Mai Singur.
Un cor, un cotropitor yi o piaj goal
2
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
Civilizaii antice
ale Europei temperate
Dr. Iosif Jasile FEREACZ
Argument
CELII (XIII)
C
ivilizatia dacic, Ir nici o ndoial a Iost una remarcabil, ca dovad este si interesul deosebit care i-a
Iost acordat, de ctre lumea stiintiIic si de ctre publicul larg. Din pcate ea este cunoscut astzi mai
ales datorit descoperirilor arheologice, dar si n acest Iel a putut Ii recuperat un mare volum de inIormatii cu
ajutorul crora este posibil reconstituirea ntr-o msur oarecare, a vietii comunittilor umane din acea perioad.
O alt surs de inIormatii pentru ntelegerea vietii unei populatii este dat de comparatia cu viata altor populatii
contemporane. Din acest motiv, credem c este util s prezentm n paginile acestei reviste, pe parcursul mai
multor numere, una dintre civilizatiile contemporane, cu care dacii au intrat n contact n mai multe rnduri. Asa
cum reiese si din titlul acestui material, este vorba despre celti.
n numerele anterioare am urmrit aventurile unora dintre contingentele de celti, care au participat la conIruntrile
Marii Expeditii. Urmrile ei s-au maniIestat pe multiple planuri. S-au cristalizat populatii noi, au aprut asezri noi,
numeroase aspecte ale vietii de zi cu zi s-au schimbat. Am putea s credem c nimic nu a mai Iost ca nainte ... si
totusi ... . Desi oamenii au rmas aceeasi, desi unii dinte ei s-au ntors acolo de unde plecaser, experientele pe care
le triser i-au marcat proIund. Toate acestea au o mare important pentru a ntelege istoria tinuturilor din centrul si
estul Europei, n ultimele secole naintea celui mai important eveniment al tuturor timpurilor nasterea lui Cristos.
Asa cum anuntam n numrul anterior, n paginile care vor urma ne
vom ntoarce n Bazinul Tisei superioare si n Transilvania, cu intentia
de a contura principalele aspecte ale vietii celtilor n a doua jumtate a
secolului al III-lea si la nceputul veacului al II-lea.
Reintoarcerea
Asa cum ne putem nchipui, viata a continuat Iiresc n bazinul car-
patic dup plecarea rzboinicilor si n timpul desIsurrii Marii Expedi-
tii. ns att la plecare, ct si la sosire, mari mase de oameni s-au pus n
miscare si au provocat modiIicri demograIice pe spatii largi. Am avut
prilejul n episoadele anterioare ale periplului nostru s artm c odat
cu rentoarcerea lupttorilor iau nastere noi asezri, n ariile n care
Iiintau deja altele mai vechi. Totodat, n unele zone iau nastere chiar
noi popoare. Si exemplul scoditilor, care si-au luat numele de la un
munte este poate cel mai sugestiv.
Dar cine sunt membrii acestor comunitti?
O suit de studii istorice au vizat stabilirea ponderii rzboinicilor
specializati n cadrul unor comunitti din regiunile de origine. n acest
Iel, JoseI Bujna, analiznd necropolele La Tcne din bazinul carpatic, a
observat c cca. 18 dintre complexele Iunerare au apartinut unor
rzboinici. Dar dac este analizat mai amnuntit, pe micro-zone, mor-
mintele databile dup expeditia din Balcani, rezultatele sunt uneori sur-
prinztoare. Pentru a ntelege mai bine aceste aspecte, v propun s ne
Fig. 1. Coiful yefului celt de la Ciumeyti,
dup A. Rustoiu, A journey to Mediterra-
nean. Peregrinations oI a Celtic Warrior Irom
Transylvania, n SUBB, Historia, 51, 1, 2006.
3
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
concentrm atentia asupra unei comunitti celtice din nord-vestul Romniei de azi. Si cred c descoperirile de la
Ciumesti, judetul Satu Mare sunt reprezentative pentru a ilustra cele ce ne-am propus s dezvluim.
Comunitatea celtic de la Ciumeti
n aria satului a Iost nregistrat o situatie extrem de Iericit n comparatie cu descoperirile contemporane. n
acest loc a Iost cercetat asezarea ct si necropola care i corespunde.
Comunitatea viilor
Viata de zi cu zi, cu bucurii si necazuri este strns legat de locul n care triesc oamenii. La Ciumesti, n urma
cercetrilor, s-a putut constata c asezarea apartinea unei comunitti rurale putin numeroase. Au Iost descoperite 8
bordeie care mai dgrab erau rsIirate pe o supraIat ntins, dect adunate ntr-un spatiu restrns. Vlad Zirra, care
a condus cercetrile a observat c bordeiele par s Ii Iost grupate cte 3 sau 4. Ca o regul, cte unul din Iiecare
grup era mai spatios si avea uneori 2 ncperi.
Acest mod de organizare ar putea indica o concentrare a membrilor comunittii de la Ciumesti n Iunctie de
nucleele Iamiliale. Inventarul asezrii este compus n special din vase ceramice lucrate la roat, Iormele identiIicate
Iiind caracteristice celtilor. Alturi de acestea se aIl ns si tipuri locale realizate cu mna (borcane, strchini etc.),
Iapt care indic, nc o dat, convietuirea celtilor cu indigenii, trstur speciIic orizontului La Tcne din bazinul
carpatic.
Comunitatea mortilor
Mormintele lupttorilor se evidentiaz n masa celorlalte prin prezenta armelor. Panoplia caracteristic celtilor era
Iormat din spad, lance sau sulit si scut. n cazul unor personalitti de rang nalt, aceste piese pot Ii completate
printr-un coiI si eventual, o cmas de zale. Ca o dovad a prestigiului deosebit de care se bucura seIul de la
Ciumesti, acesta era dotat si cu o pereche de cnemide.
n necropola de la Ciumesti au Iost dezvelite 33 de morminte, incluznd n aceast ciIr si celebrul mormnt al
seIului celt. Dintre acestea, numai trei au apartinut
unor rzboinici si aveau arme n inventar, ceea ce
indic Iaptul c procentul rzboinicilor n cadrul co-
munittii respective este de cca. 9 . O ciIr apro-
piat a Iost sesizat si n necropola de la Piscolt, ceea
ce nseamn c acest calcul reIlect o situatie apro-
piat de realitate. Aceast observatie este completat
si de situatia constatat n alte necropole. AstIel, la
Apahida cca. 15 dintre morminte au apartinut rz-
boinicilor, dar avnd n vedere Iaptul c numeroase
complexe Iunerare au Iost distruse, procentul mor-
mintelor cu arme ar putea s Iie apropiat de cel de la
Ciumesti si Piscolt.
Structura unor comunitti
Sintetiznd inIormatiile prezentate, putem conchide
c ciIrele mentionate indic existenta unor comuni-
tti rurale, cu o populatie putin numeroas si cu o
elit rzboinic redus numeric. Pe aceste coordona-
te trebuie nteleas o comunitate celtic din bazinul
carpatic, din secolul al II-lea . Chr. din cadrul crora
au Iost recrutati mercenari, pentru asi desIsura ac-
tivitatea n lumea elenistic.
Aceast structur este ns radical diIerit n ca-
drul unor comunitti a cror asezare n bazinul car-
patic este legat cu probabilitate Ioarte mare de retra-
gerea grupurilor celtice, dup esecul de la Delphi.
AstIel, n necropola de la Belgrad-Karaburma, pro-
centul rzboinicilor nmormntati n al doilea sIert al
sec. Al III-lea .Chr. este de cca. 70 , iar al celor
Fig. 2. Garnitur de arme ,,standard" n secolul al al III-lea
. Chr., dintr-un mormnt de la Batina (Yugoslavia) pstrat la
Vienna, Naturhistotisches Museum, dup M. Szabo, Mercenary
Activity, n vol. The Celts, New York Milano 1991.
4
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
cmyk
COLOR
din deceniile urmtoare de cca. 35 . Dup cum se poate
remarca, ponderea mormintelor de lupttori este Ioarte ridi-
cat, Iapt ce ilustreaz caracterul rzboinic al comunittii
respective. n cadrul necropolei de la Remetea Mare, din
Banat, apartinnd unui grup celtic stabilit acolo tot n urma
,Marii expeditii contine 35 morminte cu arme. Un alt
exemplu este cel al necropolei de la Izkovce, n sud-estul
Slovaciei, unde s-a constatat existenta a cca. 40 mor-
minte de rzboinici.
Toate acestea ilustreaz existenta n bazinul carpatic a
cel putin dou tipuri de comunitti: grupuri rurale cu o elit
rzboinic restrns numeric si altele n care procentul lup-
ttorilor este ridicat.
Din nou despre eful de la Ciumeti
Multi dintre rzboinicii care au participat la Marea si din-
tre membrii Iamiliilor care i-au nsotit, au pierit. ns altii au
Iost mai norocosi. Se stie c celtii aIlati sub comanda lui
Leonnorios si Lutarios si-au gsit o nou patrie ntemeind
asezri pe platoul anatolian. Alti mercenari implicati n con-
Ilictele Irecvente survenite ntre suveranii epocii elenistice
au reusit s se ntoarc acas. Asa a Iost si cazul seIului de
la Ciumesti, care a Iost nmormntat n necropola comuni-
ttii din care Icea parte. Asupra prestigiului de care s-a
bucurat n timpul vietii, inventarul Iunerar al mormntului su ,,vorbeste cu trie. Cmasa de zale, cnemidele si mai
ales coiIul mpodobit cu o pasre de prad sunt piesele care indic rangul nalt al rzboinicului.
Alte urmri ale inva:iei balcanice
O ntrebare care Iireasc este n ce msur peregrinrile merce-
narilor celti n aria est-mediteraneean au inIluentat aspectul general
al culturii si civilizatiei din zonele de origine. Si ca rspuns, se consi-
der c adoptarea monedei de ctre celti a Iost inIluentat de obisnui-
rea mercenarilor cu utilizarea ei si c ptrunderea unor produse sudi-
ce n Europa temperat a Iost mijlocit de miscrile acestor grupuri
de rzboinici.
Ca urmare, ,Cltoriile n aria mediteraneean nu au inIluentat
modul de viat obisnuit al celtilor din bazinul carpatic, asa cum s-a
ntmplat cu cei stabiliti n nordul Italiei sau n Thracia. Dup cum se
poate observa n urma prezentrii aspectului asezrii de la Ciumesti,
modul de viat traditional al celtilor din aceast comunitate nu a cu-
noscut nici un Iel de transIormri n ciuda Iaptului c unii dintre
rzboinici si liderul lor au Iost prezenti ca mercenari n aria elenistic
est-mediteraneean.
Viata comunittilor din bazinul carpatic s-a derulat n acelasi Iel
pe parcursul secolului al III-lea . Chr. si la nceputul veacului urm-
tor. Mercenarii aveau cutare pentru a ngrosa rndurile ostilor regi-
lor eleni iar Iaptele lor de arme erau ascultate cu mare interes de cei
rmasi acas.
Modul de viat se va schimba semniIicativ n cea de a doua parte
a secolului al II-lea . Chr. n ntregul areal locuit de celti. ns despre
aceasta vom vobi ntr-un numr viitor.
Fig. 4. Reconstituire pedestr a imaginii yefului celt de la Ciumeyti,
desen de Radu Oltean, dup site-ul www.celtii.htm.
Fig 3. Reconstituire ecvestr a imaginii sefului celt de
la Ciumeyti, desen de Radu Oltean, dup site-ul
www.celtii.htm.
5
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
cmyk
COLOR
Blestemul psrii Phoenix
(Tezaurul de la Pietroasa)
Dr. Aapoleon SJESCU
U
ndeva, departe, n inima Europei Centrale, tocmai prin tinuturile unde legendele spun c 'Baba Dochia
(Mama Mare, Cybele ori Doamna Neaga, cum i mai zic localnicii) obisnuia a clri pe un leu Ieroce,
avndu-l la dreapta ei pe Ialnicul Caloian (Attis, Iiul lui Calaus), exact n zona unde Arcul Carpatic tinde
a se recurba ctre miaznoapte, se nalt, mndru si enigmatic, Muntele Istrita (din judetul Buzu), n timp ce pe un
mic platou aIlat la poalele sale, un ochi atent va descoperi comuna Pietroasele. Din vremuri strvechi aceast pozitie
a Muntelui Istrita, prezentnd evident avantaj strategic, avea s Iie Iolosit drept punct de observatie de ctre
ntreaga populatie carpato-dunrean (Iie ea vedic, pelasgic, tracic sau dacic, n spet naintasii aceleiasi natiuni,
ai poporului botezat 'romn n 'modernitate).
Reputatul istoric si cercettor n sIera timpurie a devenirii neamului nostru, proIesorul Nicolae Densusianu,
documenteaz, printre altele, c prin anul 1847 nc se mai putea zri pe cel mai nalt si semet pisc al amintitului
masiv muntos un soi de val circular avnd diametrul de 6,32 metri si care purta straniul nume 'Sura de Aur.
Totodat, o alt stnc aIlat pe acelasi munte prezint simbolica Iorm a unui armsar, Icndu-i pe localnici s
denumeasc locul 'Piscul Calului Alb. Fie sculptat de mini omenesti ori rezultat al eroziunilor naturale, stnca
respectiv este considerat de proIesorul Densusianu drept un monument votiv consacrat vechii. Divinitti supreme
Solare Uraniene. n Iapt, cercetnd mitologia antic daco-romneasc, este vorba aici despre o nou dovad a
cultului zeului solar trac, Gebeleizis, sau poate al vreunei si mai vechi divinitti vedice. n plus, alte dou stnci
prezente pe Muntele Istrita, nIruntnd veacurile, poart denumirea de 'Piatra Soimului si nu departe de acestea se
nalt, semet, piscul botezat 'Cuibul Corbului, din care tsneste apa limpede precum clestarul a unui izvor zis
'Fntna Vulturului. Apele sale se adun ntr-o imediat apropiere Iormnd, la rndul lor, 'Lacul Vulturului.
Dup cum se vede, niciunul din reperele acestor locuri 'bntuite de legend nu poart vreo banal denumire de...
gin, pui sau closc (desi ndeprtatul Maramures, din nordul Transilvaniei, se mndreste cu al su Munte Gina,
locul unde se desIsoar, anual,'Smbra Oilor, populara srbtoare a ciobanilor din regiune). Si totusi, aici, n anul
de gratie 1837, doi trani din comuna
Pietroasele, Ion Lemnaru si socrul
acestuia, Stan Avram aveau s Iac o
descoperire senzational si totodat de
un interes arheologic primordial.
Lucrnd pe coastele amintitului Munte
Istrita, spre a extrage pietrele necesare
constructiei unui pod, acestia
descoper, sub un bolovan aIlat la mic
adncime, o impresionant colectie de
podoabe din aur, nsumnd nu mai putin
de 22 de obiecte, vase si ornamente.
Firi simple, 'pragmatice, tranii s-au
grbit s ascund ns tezaurul ivit la
lumin din negurile istoriei noastre,
pentru a plnui ulterioara si pripita sa
comercializare, pe un pret 'de nimic,
unui albanez numit Anastase Verussi.
Negustorul respectiv se va dovedi si mai
'inventiv dect descoperitorii comorii,
apucndu-se s sparg cu dalta si
6
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
ciocanul o mare parte din nepretuitele obiecte, spernd ntru evitarea hoteasc, n acest Iel, a intrrii tezaurului sub
jurisdictia legilor speciIice ale trii. Si a trebuit s mai treac, astIel, un an ntreg pn cnd, n 1838, guvernul Trii
Romnesti s capete ceva inIormatii despre existenta acestei comori (la propriu si la Iigurat) si s ncerce a salva
ceea ce mai putea Ii salvat. Ca urmare, pe la sIrsitul anului 1842 sunt depuse la Muzeul National din Bucuresti un
numr de 12 piese apartinnd tezaurului de la Pietroasa, urmnd a Ii ulterior cunoscute sub numele impropriu de
Cloca cu puii de aur.
n realitate, antichitatea nu a produs nicio valoare artistic (statuie, tablou, bijuterie etc.) care s nu reprezinte, n
acelasi timp, si un simbol metaIizic, iar dac unele voci autorizate consider azi c psrile de aur ar reprezenta, n
Iapt, simboluri ale vechilor divinitti tracice ori geto-dacice (crora li se mai spunea si 'Bukolion sau 'Vukalan),
poate c nu se nseal deIel. Comoara despre care vorbim a Iost gsit n vecintatea acelui ansamblu natural ce
include 'Piatra Soimului, 'Cuibul Corbului, 'Fntna si 'Lacul Vulturului. Se naste ntrebarea: de unde, oare, se
va Ii nscut ideea denumirii de 'Closc?! Aplecndu-ne asupra strvechilor legende si traditii, vom constata c
suprema si totodat cea mai nobil si Ienomenal zburtoare mentionat n cadrul acestora a Iost asa-numita 'Pasre
Phoenix. ConIorm teologiei antice, aceasta ar Ii Iost un unicat pe ntregul mapamond (cu alte cuvinte singura
'Semper Avis). Ea reprezenta o zeitate solar consacrat astrului zilei care tria perpetuu n cicluri vitale estimate,
dup unii, la 700 de ani, iar dup altii la 'doar 509. Periodic, la apropierea sIrsitului unui ciclu al lungii sale vieti,
aceasta si construia un Iel de cuib din ramuri alese si plante Irumos mirositoare, n care si ncheia astIel existenta.
Ulterior, ,cuibul se metamorIoza ntr-un ou, simbol al Genezei primordiale, continnd cenusa Psrii Phoenix, din
care aceasta avea a renaste de-a pururi.
Dar s comparm acum descrierile 'Psrii n viziunea anticilor cu aspectul asa-numitei 'Closti din Tezaurul de
la Pietroasa. Vom ncepe cu rndurile pe care i le-a dedicat celebrul istoric grec Herodot: 'Este o pasre cu unele
pene de culoare aurie si altele rosii, iar dup Iorm si mrime asemntoare cu acvila. Ea pleac din Arabia, transportnd
n gheare un ou din smirn, pentru a se duce n Templul Soarelui si a renaste. Dup Pliniu cel Btrn, '...cea mai
nobil pasre o reprezint Phoenixul originar din Arabia, avnd mrimea unei acvile si gtul ca aurul, parte a corpului
rosie iar coada albastr, ns si aceasta ntretesut cu pene rosii. Phoenixul si transport cuibul din Arabia pn n
apropiere de Panchea, n orasul Soarelui. Si, conIorm cercetrilor geograIului Mela, 'Panchea se aIla tocmai n
apropierea Muntilor Ceraunici, adic Muntii Cernei de astzi.
Marele poet roman exilat Ovidiu considera c Phoenixul ar Ii vietuit pe o colin apartinnd celor mai Irumoase
meleaguri ale Elizeului, de Iapt una si aceeasi regiune geograIic a timpurilor preistorice cu Valea Jalesului din
Romnia modern, care ncepe din sus de Arcani. Ar rezulta, asadar, c cea mai Iaimoas naripat a religiei pre-
crestine poate Ii localizat concret ntr-o legendar regiune a emisIerei nordice, aIlat sub orizontul cel pur si senin
al Istrului (Iluviu numit ulterior 'Dunre), din apropierea sus-numitilor Munti Ceraunici.
Iat, prin comparatie, cum se prezint 'Closca noastr de la Pietroasa: Iibula reprezint imaginea unei psri
sacre, cam de mrimea unui soim; ntreaga supraIat a acestei zburtoare, modelat n aur masiv, Iusese initial
decorat cu Ielurite pietre pretioase ori semipretioase rosii, verzi, albastre si galbene. Deasupra, n crestet, 'Closca
prezenta un imens granat rosu, tot din pietre rosii Iiindu-i si ochii, n timp ce coada i se termina n nenumrate
lntisoare suspendate, din aurul cel mai Iin.
Scriitorul romn Alexandru Odobescu, cel care avea a-si nsuma anii dedicati studierii pasionate a respectivului
tezaur ntr-o monumental lucrare publicat la Paris, Le Tresor de Petrosa, 'uita ns a o mai numi 'Closca pentru
a se reIeri, n schimb, la 'gtul Vulturului, care i aprea ncadrat cu granate avnd Iorma unor inimioare cu vrIul
n jos. (n IotograIii, eu le-am vzut totusi cu vrIul n sus!). Si tot el, Odobescu, vorbeste n detaliu despre 'ciocul
si ceaIa Vulturului, de asemenea ornate cu granate de o mrime apreciabil. Si, ntruct la strvechiul popor
carpato-dunrean, cu deosebire n cadrul cultului religios, toate si aveau Iormele si canoanele lor tipice, se poate
sintetiza, aIirmnd n consecint, c avem de-a Iace cu Iigura celebrei Psri, creia un artist anonim i va Ii dat
'viat dup un model strict traditional! De altIel, atunci cnd, n anul 1885, proIesorul N. Densusianu lucra la a sa
,Dacie Preistoric, el nu uita s mentioneze Octoihul Slavonesc, tiprit la 1575, n care Pasrea Phoenix este
descris printr-un detaliu suplimentar, acela c tine n cioc o cruce ncrligat de Iorma vechii zvastici pelasgice, un
Ioarte vechi simbol al Soarelui 'renscut o dat cu aparitia primverii. Si tot astIel apare ea si n Psaltirea Slavo-
Romneasc din 1577.
Mai trziu vom gsi Phoenixul ca pasre heraldic n emblemele Trii Romnesti, Iiind reprezentat exact n
momentul depunerii cuibului deasupra unor Ilcri regeneratoare, avnd deasupra-i Soarele, Luna si Ursa Mare
(constelatia 'Carul Mare de azi, compus din 7 stele), deci n total 9 astri ,veghetori ai eternittii sale, iar n cioc
tinnd acum traditionala cruce crestin ce avea a nlocui primordiala zvastic (vezi ,Pravila tiprit la Govora n
1640). Dar si 'istoricii ceva mai nechemati n domeniu au un drept al opiniei personale; iar acestia, Ir a cerceta
7
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
prea mult covrsitoarea semniIicatie din substratul acestei
descoperiri, s-au grbit n a cataloga prima reprezentare
mondial autentic a legendarei Psri Phoenix drept o
'amrt de 'Closc cu pui! Cnd, de Iapt, 'puii
sugereaz simbolic tocmai eterna renastere a Phoenixului
din propria-i cenus, ca mici duplicate menite a reIace,
iarsi si iarsi, divinitatea originar! Dar asa-zisii 'istorici
ai nostri de ieri si de azi nu se opresc aici. Foarte recent
vede lumina tiparului la Bucuresti volumul ,Heraldica
Romniei, scris si redactat de Maria Dogaru; cartea
mi-a plcut, pe ansamblu, ns, vznd cum sunt, deliberat,
omise ori trecute 'pe linie moart nenumrate inIormatii
si rationamente considerate, probabil, 'neconIortabile
politic... cum este crucea pelasgic, sigur c m-am simtit
jenat pentru nerespectarea adevrului.
Dar, asa cum comorile Iaraonilor egipteni si-au dovedit
maleIica inIluent asupra tuturor descoperitorilor lacomi,
ct si a proIitorilor ce le-au rvnit ulterior, putem spune
n ce constau maniIestrile unui similar blestem nvluind
Tezaurul descoperit la Pietroasa, blestem menit a-i aIecta
letal, la propriu si la Iigurat, pe toti acei ce i-au ncercat
sau i vor ncerca nstrinarea de urmasii vechilor pelasgi,
carpato-danubieni, stpnitorii si eterni de Iapt si de drept.
Straniu este c nu doar Lemnaru, Avram si Verussi aveau
s moar la scurt timp dup ilegalittile comise asupra
tezaurului dat la lumin, dar si tinuitorii obiectelor ce n-
au mai putut Ii recuperate de Guvern urmau a o sIrsi la
Iel de repede si straniu, de obicei n mod violent.
n iarna anului 1875, pe o noapte cu viscol grozav,
comoara este Iurat din muzeu de ctre un Iost seminarist
pe nume Pantazescu. Iute prins si nchis, acesta va Ii
mpuscat ntr-o impulsiv ncercare de evadare. nsusi
scriitorul Alexandru Odobescu, autorul celebrului Pseudo-Kynegheticos (Fals Tratat de Vntoare) se sinucide n
mod bizar, la scurt timp dup ce 'ndrzneste a publica ,Le Tresor de Petrosa tocmai la Paris, deci nu n Romnia,
tara sa de origine.
La nceputul veacului nostru, 'inteligentul guvern romn din timpul primului rzboi mondial Iace o greseal
istoric: evacueaz tezaurul trii - inclusiv 'Closca cu puii de aur - la Moscova spre a-l salva de armatele Puterilor
Centrale, 'uitnd, probabil, vechea zical dup care... 'ce ia muscalul, e bun luat! ns, de ndat ce Phoenixul
pelasgic 'se trezeste retinut abuziv la Kremlin, pe cuprinsul Rusiei ncep s se petreac uriase nenorociri (vezi si
,Dacia Secret de Adrian Bucurescu): are loc o lovitur de stat bolsevic ce instaureaz un sistem social negnd
existenta oricrei divinitti, ntreaga Iamilie imperial a tarului Nicolae al II-lea Romanov - autoritate suprem n
momentul acelei 'preluri a tezaurului - o sIrseste violent Iiind executat si izbucneste rzboiul civil; mai trziu,
milioane de rusi pier atunci cnd Germania atac U.R.S.S. si nc si mai multi din cauza genocidului ordonat de
Stalin, consecint a ororilor sistemului comunist n general. n plus, mai toti conductorii Romniei care Iie n-au
reusit (cazul lui Antonescu), Iie nici mcar n-au dorit recuperarea 'Psrii Phoenix din locurile strine 'cuibului ei
(cazurile Dej si Ceausescu) urmau s sIrseasc de moarte nprasnic, deseori ntocmai ca Pantazescu, Odobescu
sau tarul Nicolae al II-lea!
Tezaurul de la Pietroasa poart ntr-adevr un teribil blestem, ncrustat ntr-o verig, iar sensurile sale se dezvluie
doar ochiului atent si mintii cultivate: de la stnga la dreapta, inscriptia tracic nItiseaz trinitatea HUTEN IAREN
EIVEN, n traducere: 'Casa (Neamul) n pace s-ti Iie, dar, citit pe dos, cuvintele devin NEVIEN ERAI NETUH,
adic: 'Blestemat s Iie ruIctorul (hotul).
Poate c ar Ii mai bine s le spunem si rusilor adevrul, poate vor si ei ceva mai mult liniste n tar...
Dup cum locul 'Inelului Nibelungului nu poate Ii dect n apele Rinului, 'Casa Psrii Phoenix trebuie s
redevin, ct mai curnd, Romnia.
8
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
cmyk

n secolele IIII e.n., ca urmare a evolutiei nivelului de viat n aproape ntreaga lume, a dezvoltrii mestesugurilor,
comertului si perIectionrii activittilor de cultivare a pmntului, se constat o reorientare conceptual
privind acceptarea sau neacceptarea unor tabuuri ideatice, a unor simboluri sacrale sau semne providentiale.
Furati de mretie sau mpinsi de orgolii nemsurate, dup victorii, multe cpetenii rzboinice nu-si mai recunosteau
zeii impusi de relatii de rudenie strmoseasc, devenind indiIerenti si ,imuni la ntelepciunile mostenite. Se ntruchipa
acum o nou relatie de Iapt conturat de mai mult timp, poate nc din antichitate dar cu mai putin ,vigoare si
voint, gloriIicndu-se pe ei sau pe conductorii statelor, pe lideri politici sau religiosi care-i sustineau, transIernd
n acest Iel aspectologia credintelor mitologice n arealul de convietuire. Era, de Iapt, o prim Iorm de maniIestare
a cultului personalittii de mai trziu si o deschidere de drum ctre ,tirania modern. Se si promova astIel idolarizarea
unor personalitti si contributii sau atribute Iizice si morale, mai mult sau mai putin probate, dar cu o mare putere de
a se impune. Se converteau astIel epocile, comprimndu-se timpul, de la dimensiuni nesIrsite la clipele eIemere,
supuse apoi eroziunii si disparitiei. Nu se mai respectau deci valorile suIletesti mostenite, cerute de mituri, nlocuindu-
se cu aparitii, de cele mai multe ori nesemniIicative, promovate intentionat.
Simultan cu aceast idolatrie uman, se continua ns, si chiar se dezvolta, n paralel, o permanent interIerare cu
idolatria din lumea animal. ntr-o astIel de explozie de zeitti vechi si noi, se pare c ,nsusi Olimpul s-a mutat pe
pmnt iar Iiecare om si putea Iuri propriul su zeu, dup propria sa nItisare si pricepere a ideilor mitice, de
dinainte sau contemporane cu el.
Ne aIlm, de Iapt, la/sau n pragul aIirmrii teismului, politeismului si chiar agnosticismului Ienomene care mai
trziu vor duce la ntemeierea unei scoli de gndire, a unor doctrine si chiar a unor curente de sociologie, metaIizic
si ideologie, a cror structurare se va deIini n timp.
Rdcinile acestor modele conceptuale si de atitudine se aIlau adnc implantate n necunoastere, empirism,
ambiguitate, dar si n rapidele preIaceri ale atotputernicei naturi, n Iata creia Iiinta uman s-a simtit n lungi
perioade de timp ntr-o incontestabil inIerioritate. Mai trziu, pn n secolul X, divinizarea unor animale sau chiar
a unor anumite Iorme de relieI a continuat la dimensiuni impresionante, ceea ce a impus ca printre cauzele
Semnele totemice
i reprezentarea lor ecologic n dimensiunile
aciunii militare din spaiul geto-dacic
student Ctlin CIOBAAU
colonel (r.) Jiorel CIOBAAU
9
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
principale ale deznodmntului conIlictelor armate de Iiecare dat, s se evidentieze si cauze etice, morale si
religioase.
De Ioarte multe ori religiile, indiIerent de ce natur erau, contrabalansau locul institutiilor sociale, de promovare
sau de sanctionare, de declansare sau de paciIicare a unor situatii tensionate. Cu timpul, credintele n Iortele zeiIicate,
n semnele ceresti sau n idei dogmatice au evoluat ctre o mitologie de tip totemic, al crui substrat se aIla chiar si
n procesul etnogenezei romnesti (aproximativ secolul III), avnd ca centru de gravitatie cultural Evul Mediu,
adic perioada propriu-zis de initiere a culturo-genezei romne (pn n secolul al XVIII-lea).
ndelungul proces de inIluentare mitic a devenit mai pregnant n perioada Ieudal, cnd au avut loc contaminri
si calchieri spirituale, implicit mitice, alogene n corpul omogen al mitologiei romne.
Putem aprecia, pe baza descoperirilor arheologice, a mrturiilor documentare - aIlate ndeosebi n Dobrogea c
n primele secole de colonizare greceasc, asezrile IortiIicate cettilor daco-romane nc mai aveau altare sacre. De
asemenea, cele mai recente cercetri au relevat existenta statuetelor si Iigurilor zoomorIe si antropomorIe, Iapt ce a
ndrepttit tragerea concluziei coexisten(ei unor zootemuri yi fitotemuri, cu rezonan(e chiar yi n conflictele
armate.
Dacii, de pild, aveau cultul animalelor totemice (lupii, ursii, cerbii, serpii etc.), cult care s-a pstrat, diversiIicat
si stilizat pn la noi, stiut Iiind Iaptul c n secolele XV-XVI voievozii nostri Ioloseau ca eIigie rzboinic chipurile
stilizate ale unor animale puternice ca bourul, zimbrul, vulturul, Iiind putin inIluentat de romanii care utilizau doar
totemurile de origine celest (sistemul solar sau stelele mai importante).
Dar mai trziu, n spatiul credintelor spirituale din acest areal, n axiologia cultic daco-roman, si Iac locul si
alte reprezentri terestre si ceresti, Iapt care d nastere unui mozaic conceptual si atitudinal.
Credinta n reprezentrile artiIiciale, n Iorme existentiale primare, n semne si Ienomene greu de acceptat si
desciIrat, a dus cu timpul la evidentierea cultului, la constituirea unor conglomerate de idei, concepte si preri si
chiar atitudini, de credinte si pseudocredinte, care s-au sintetizat apoi n totemuri, puternice exteriorizri ale
esentelor umane, imagini empiric acceptate, dar complexe si abstracte.
Pentru lumea antic, totemurile au nsemnat o a doua descoperire de sine, o a
doua recunoastere a existentialului prin neexistential prin asa-zisa lume
,de dincolo, de pe alt trm, mediat de semne si Iiguri
sacre, dar cu corespondente n existentele de
pe pmnt.
Cov r s i t or
este, pentru toat aceast
dimensiune panoramatic spiritual, simbolul naturii (mam)
ca ocrotitor, aprtor si loc de reIugiu n clipele de maxim tensiune,
de nIricosare si prigoan.
Chiar si credinta n Cristos, asa cum se poate deduce din izvoarele reIeritoare la crestinismul primitiv, n mai toate
provinciile romane si cele ale sarmatilor, germanilor, scitilor si, desigur, si ale dacilor, era legat tot de coordonatele
ce deIineau natura, universul n genere. De aceea, n mod deosebit Iat de ,Cristos care a venit, era dublat de
apropieri si identiIicri cu Ienomenele vesnice ale naturii, ,cea la Iel de bun, la Iel de ngduitoare ca si bunul
Dumnezeu.
Nicolae Iorga arat c, n perioadele migratiilor popoarelor, cultul arhaic al riturilor si miturilor, al aducerii oIrandelor
n rzboaie era, de la nastere pn la nmormntare, omniprezent si avea o tent de maxim austeritate: parastasele,
doliul alb, srbtorile romanizate, rosaliile etc., se svrseau n bisericile dintre ,tarcurile de brazi, iar urcatul la
munte ori ,aIundarea n inima codrilor pentru rugciuni si prznuiri deveneau si ritualuri ale nIrtirii omului cu
natura, o apropiere si o slvire a celei care i ajuta si i stimula.
Rzboaiele, luptele, suIerintele cotidiene, insatisIactiile materiale si umane de tot Ielul au dat nastere unei simbolistici
Ioarte diverse, cu implicatii si reprezentri proIunde n sIera preocuprilor de Iiecare moment.
De Iapt, Iiecare populatie, Iiecare Iormatiune statal, Iiecare spatiu geograIic sau zon de inIluent si-au nsusit
n acceptiunea cultului, ca si n suita ceremonialelor speciIice, cte un obiect, animal, plant sau Iorm de relieI pe
care le-au respectat pn la adoratie si le-au transIormat n convingeri sacre.
n acest Iel, totemurile au luat nastere din locuri obisnuite, care nu au avut nsusiri deosebite sau virtuti iesite din
comun, dar care n urma unor ntmplri mai mult sau mai putin bizare, s-au transIormat n daruri ,czute din cer
sau din Olimpul zeiesc.
Asa au aprut totemurile din rndul plantelor, din rndul animalelor sau chiar din rndul obiectelor Iolosite n
10
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
gospodrie, n viata personal a oamenilor.
Oare ce relevant a avut zeiIicarea calului, a lupului, a bourului, a zimbrului, a taurului sau, mai trziu, a cinelui?
Ce valente simbolistice aveau arborii obisnuiti ca, de exemplu, bradul, plopul, artarul sau stejarul?
n paralel cu acestea, s-a dezvoltat si cultul unor nchipuiri crude, asociatii bizare de real si imaginar, dar care erau
considerate a Ii periculoase pentru viata omului, mai viclene sau mai puternice ca el. ExempliIicm n acest sens
totemul balaurului, dragonului, zmeului etc. Chiar si despre celebrul Zamolxis se aIirm c era un urs, pe care geto-
dacii l-au divinizat.
Stindardul dacic cu chip de balaur, ca signum de ordin totemic, dar si totemul sarpelui au marcat mult vreme
existenta mitologic a strmosilor nostri si au polarizat constiintele n momentele de criz, de rzboaie, catastroIe,
cataclisme, molime, Ioamete, Iiind implorate de comandantii de osti pentru Iacilitarea victoriei, dar si de oameni si
copii pentru supravietuire.
ns simultan, n Dacia ca si pe ntregul cuprins al Eurasiei, o dat cu aparitia si dezvoltarea totemurilor, au luat
nastere si astrotemurile, viznd o dimensiune ecologic mult mai expansiv, mai ampl, mai greu de deIinit.
Mai nti aceste simboluri au Iost n mitologia predacic, iar apoi au Iost pstrate si adaptate civilizatiei epocii
respective. Att fitotemurile, zootemurile ct yi astrotemurile au dus, pe o anumit treapt de dezvoltare
istoric, la realizarea unei adevrate spiritualit(i totemice.
Actul de jertIire, n scopul satisIacerii totemice, a Iost des rspndit, dar n timp ce n perioadele de pace avea
coordonatele singulare sau/si colective de mici dimensiuni, oricum mai apropiate de normal, n vreme de rzboi
cpta dimensiuni colective monstruoase. Pentru astIel de asa-zise daruri zeiIicate se declansau rzboaie, se distrugeau
hotare si ierarhii statale, se svrseau mari trdri sociale.
n dimensiunea spiritual a geto-dacilor semnele totemice sunt disparate si cu un speciIic pregnant pentru Iiecare
context geograIic, dar unitare prin simbolistic si tematic, uniIorme prin nimbul cultic care s-a tesut n jurul lor si
unice prin ideatica etno-genetic Iiindc, Ir doar si poate, pn la reprezentrile abstracte ce nvluiau o ntreag
traditie spiritual si mitic, ele slujeau, de Iapt, speciIicul national de mai trziu si ,lucrau pentru plmdirea limbii si
a poporului romn. n atari conditii, sfera gndirii yi ac(iunii militare yi-a interferat multe din valen(ele ei
formativ-praxiologice yi a beneficiat de starea totemic a timpurilor respective.
Totetismul a coexistat cu alte maniIestri traditionale. Acesta a ptruns chiar si n cultul religios-ortodox, devenindu-
ne contemporan. De exemplu, cunoscutele Iigurine de pine (prescuri, cpetele, colaci) semniIic o prelungire a
credintei totemice si n traditia popular. Ca s nu mai vorbim de msti si de simbolistica costumelor, de gestica
dansurilor si de desIsurarea unor ritualuri.
Se pstreaz nc n activitatea si n practica actual, o seam de reprezentri de Iigurine, care s-au transIormat
n nsemne militare n vremea noastr ale armelor si tinutei ostsesti. Poate c de acolo provine si nelipsita Irunz
de stejar sau simbolistica genurilor de arme ca si ceremonialul corespunztor n momentul Iixrii respectivului
nsemn pe tinutele speciIice.
Iat, deci, ct de mare important au acordat si acord romnii urmasi ai dacilor acestor reprezentri, ce
implicatii mitologice si mitice, etnice si etice, ce valoare covrsitoare de stimulare a psihologiei individuale si colectice,
ca argument al legturii vietii omului cu triile universului.
n timpurile actuale, de cutri, de instabilitate mondial si continental, de criz economic si politic, aceste
semne sunt cu pregnant reactualizate si ,reidolatrizate, reasezate n constiintele umane, si chiar n comportamente,
la locul pe care l au de secole si secole.
11
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
n cutarea Sarmisegetusei
Prof. Gligor HASA
Mrturisire:
Dou ntmplri, la distant de aproape 40 de ani, au Iost
motivul determinrii de a lumina o idee ti de a dovedi c
adevrata capital a regilor daci nu a Iost nici Ulpia Traiana,
nici Sarmizegetusa-Grditte, ci dealul cu cote ntre 300 ti 600
de metri de la conIluenta Streiului cu Rul Mare si Galbena,
numit ,Subcetate. Mai explicit, mamelonul care schimb de
ctre vest la nord cursul Sargetiei si care, n incint IortiIica-
t, include 370 hectare, cu acces la 6 porti: 3 pe latura nord-
vest, 2 spre sud-vest si 1 ctre sud-est (vezi harta).
Asadar, revenim la ntmplri. n 1969 i cunosteam la
Hateg, apoi la Subcetate, pe nvttorul Florescu ti pe tn-
rul, de odinioar, care l nsotise la cercetri, pentru bagaje ti
msurtori, colonelul Constantin Zagorit, autorul crtii ,Sar-
mizegetusa, nsotit de patru hrti, aprut la TipograIia
,Concurenta din Ploiesti. ntiul amintit avea vii n memorie
ntlnirile cu istoricul Teodorescu si cu Constantin Daicovi-
ciu, aici, la Subcetate. ProIesorul Teodorescu nclina s crea-
d c mai multe si mai solide erau argumentele pentru locali-
zarea capitalei politico-administrative aici, la conIluenta unor
importante ape si drumuri (dinspre nord si Mures, n sus, pe
Strei, dinspre sud-vest, pe la Portile de Fier, dinspre est, prin
pasul Vulcan-Merisor ti n sus pe Strei, dinspre nord-est ti
Grditte, pe Platoul Luncanilor, urmnd plaiul VrIul lui P-
tru, Tureanu, Dealul Negru), n vreme ce Daicoviciu sustinea
ideea ,de nedezmintit (n urma propriilor spturi si desco-
periri spectaculoase n Muntii Orttiei). Disputele lor au de-
generat n ur mocnit. ProIesorul - si parte din cercetrile
sale - au intrat n uitare, dup
moartea suspect a acestuia.
Prins oarecum la mijloc se gsea
proIesorul Octavian Floca,
directorul Muzeului din Deva ti
adeptul localizrii capitalei
eroice pe locul actualei Ulpia
Traiana Augusta, dar care nu
ndrznea s ias din poruncile
lui Daicovici, ins cu mare trecere
la conductorii de atunci, ca si
la cei de mai trziu (a Iost multi
ani vicepresedintele Consiliului
de Stat).
A doua ntmplare a Icut s prezinte la un simpozion
national, tinut la Hateg, o comunicare cu titlul: ,n actualitate
marile comori din vadul Streiului si adevrata Sarmizegetu-
s dacic. Comunicarea a strnit interes. Asa se Iace c din
resturile bibliotecii unui memorandist am primit cartea ,Sar-
mizegetusa, editat n 1937, precum ti exemplare din presa
vremii, cu atitudini polemice la subiect, polemici ntrerupte de
evenimentele dramatice ce anuntau rzboiul. Colonelul Con-
stantin Zagorit era topograI n subordinea generalului Dnil
Paap, comandant al Diviziei a 18-a, mpreun cu care, si cu
mai multi oIiteri, a Icut o recunoastere tactico-topograIic a
terenului din jurul Hategului ,mergnd de la cota 395, de pe
soseaua Hategului, spre vrIul cota 519 si spre ruinele turnu-
lui medieval de observatie, adic pe linia de desprtire a ape-
lor.... ,Ajungnd n vrIul de la nord de litera V (vezi harta),
din toponimicul Varalia, am descoperit coltul de Nord-Est al
cettii; si de acolo am continuat drumul de-a lungul laturei de
Est, reprezentnd latura unei cetti.
Scopul cercetrii Iiind nainte de toate strategic, colone-
lul revine pe cont propriu n 1922, iar mai apoi n 1936 si 37.
Ce aIlm mai departe din studiul devenit carte (uitat, din
pcate, desi, dac nu venea rzboiul si dictatura comunist,
ar Ii putut schimba multe pagini msluite ori gresite din isto-
ria Daciei):
Avnd alte nsrcinri, nu a putut cerceta ntreg perime-
trul cettii, mpreun cu ceilalti, ci ruina turnului de pe vrIul
Orlea, trecnd apa Barandului si conturnd pe la rsrit vr-
Iul cu cota 519;
Acestea se petreceau n anul 1920; n anul 1922 revine
aici si, la Deva, are o convorbire cu Octavian Floca, directorul
muzeului, n legtur cu urmele cettii Sarmizegetusa n masi-
Controversele legate de locatia vestitei capitale a regilor daci Sarmisegetusa Regia nu sunt recente. De la nceputurile
cercetrii moderne au Iost voci, unele autorizate, altele neavenite nscute din Ianteziile unora, care au oIerit diIerite
variante ale acestei locatii. Argumente au existat n Iiecare caz, Iie c ele au Iost ntrite de cercetri stiintiIice Iie c s-au
nscut ca rod al logicii. Dacia Magazin si Iace o datorie de onoare n a Ii ceea ce si-a propus de la bun nceput. Adic, o
tribun de idei si de dezbateri supus judectii cititorilor si. Orice opinie de bun simt, care este argumentat onest, si va
gsi loc n paginile acestei reviste. Tot asa, cum replicile la aceste materiale vor Ii gzduite impartial.
12
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
vul deluros triunghiular de la Est de Hateg. Asa cum Daicovi-
ciu gsise ,Sarmizegetusa lui n Muntii Orttiei, Floca o avea
pe a sa, n dou variante: ori la Grdistea (Varghegy), adic la
Ulpia-Traiana-Augusta, unde se descoperise deja arena, ori
pe Dealul Uroiului (Arany), la vrsarea rului Strei n Mures.
n primul caz, Zagovit constatase nc din 1920 c Ulpia Tra-
iana nu putea Ii n Sarmizegetusa Dacic, terenul ruinelor
Iiind unul de ses, deschis, iar acolo nu se gsise niciun ciob
de ceramic dacic.
Dintre zecile de argumente cu care Zagovit pledeaz m-
potriva siturii capitalei lui Decebal la Sarmizegetusa de ln-
g Tape, amintim cteva, din perspectiva strategiei militare:
Colonia Ulpia, Iost castru roman dup primul rzboi
dacic, e zidit la mare deprtare de iesirea din deIileul Portilor
de Fier;
Dacii nu construiau cetti la locuri deschise, adic n
cmp liber si pe Iundul vilor, dup cum obitnuiau romanii s-
si construiasc castrele si orasele;
Dacii, care aveau un pronuntat simt al Iolosirii terenului
pentru aprare si ambuscade, nu ar Ii Icut greseala de a
ridica cetate ntr-un punct care cdea de la sine dup cderea
aprrii din DeIileu, ea Iiind vulnerabil si dinspre Est si Vest;
Multe alte argumente care tin de strategia militar a
dacilor si a romanilor pledeaz n Iavoarea adevrului c ,Co-
lonia Dacica, devenit Ulpia Traiana, apoi Sarmizegetusa,
nu se aIla aici, pe temelii dacice, ci undeva n apropiere.
mpotriva localizrii Sarmizegetusei la Grdistea Munce-
lului ori la Costesti etc., argumentele sunt si mai solide:
Toate IortiIicatiile din Muntii Orstiei au un perimetru
restrns, ele nu ar Ii putut adposti o armat, d-apoi o capita-
l politico-administrativ;
Ele sunt prea retrase si prea inaccesibile pe timp de
pace;
Toate sunt cam de aceeasi mrime, cu pozitii la Iel de
retrase Iat de vile si arterele de viat si serveau numai de
reIugiu;
Este gresit aIirmatia mbrtisat de curentul daicovi-
cist c aceste cetti si cettui nchideau trecerile ctre Sarmi-
zegetusa; c ntr-una din ele s-a retras Decebal, adic la Re-
gia (numit ata de noi). Izvoarele scrise ti Columna mprstie
orice ndoial.
S vedem care sunt argumentele strategului topometrist
Constantin Zagorit n Iavoarea ,Sarmizegetusei de la Subce-
tate:
Sarmizegetusa de la Subcetate ocup o pozitie interme-
diar ntre cettile si cettuile din Muntii Orstiei si Sarmize-
getusa-Ulpia-Traiana.
Acest masiv deluros sub Iorm de triunghi e atezat la
rscrucea a trei drumuri mari care vin: din Banat prin Portile
de Fier, din Oltenia prin pasurile din Valea Jiului si Streiul
Superior, dinspre Cmpia Tisei si Valea Muresului pe Valea
Streiului InIerior. Toate ajung, inclusiv drumul de plai VrIul
lui Ptru, Sureanu, Dealul Negru, Platoul Luncanilor, la strm-
tul deIileu Subcetate-Bucium; tot ctre acest punct se n-
dreapt alte drumuri si poteci care coboar din Muntii Poiana
Rusci, Muntii Sebesului si Muntii Tarcului.
Localizarea Icut de Constantin Zagorit rezum Iunc-
tia strategic a ntregii regiuni care cuprinde Muntii Sebesu-
lui, Muntii Apuseni, Muntii Rusci si Muntii Hateg-Vulcan,
Iunctie despre care eminentul geograI militar, generalul Ian-
nescu, se exprima cu entuziasm n lucrarea ,GeograIia militar
a Olteniei si Banatului.
Constantin Zagorit a atasat crtii sale patru hrti, dintre
care nou ne-a parvenit doar cea la scara 1/10.000, n care
masivul deluros triunghiular e mprtit n 4 compartimente
(vezi harta); Iiecare dintre acestea se poate apra separat
dup cderea celorlalte trei; Iiecare reprezint un punct de
sprijin pentru aprarea ntregului masiv; primele trei apr
compartimentul al patrulea, adic inima ntregului; relieIul e
brzdat de vlcele si vi, dintre care dou (Valea Barandului ti
Valea Pletitei) au izvoare care nu seac; dinspre Nord-Sud si
Vest-Est curg dou ape Streiul ti Frcdinul (Galbena), din-
tre care una poate Ii cutata Sargetie.
Constrnsi de spatiul alocat, trecem peste alte conside-
rente strategice, dintre care multe tin de descrierea cettii.
Din pcate, nu avem celelalte hrti ce pot Ii gsite, probabil,
la arhivele din Ploiesti. Ele descriu cele 5 porti, santul, zidul,
lucrri speciale de aprare si asediu, valul de pmnt etc.,
,Vinele, ,Falxuri, locuri pentru ,Aries (berbece) si ,agere
de atac.
Cu ocazia cercetrilor pe teren, n aprilie 1937, s-au gsit
la Gura Vlcelelor Baradului si Plesitei temelia unui zid (o
presupus garnizoan roman), olane si tigle romane; pe te-
renul arabil dinspre nord, mult ceramic neolitic si dacic.
Asupra consideratiilor privitoare la cettile de la Costesti,
Blidaru, Grdiste, Luncani, Cugir, a altor IortiIicatii, care nu
pledeaz pentru ,Regia drept capital, vom reveni dup ce
vom intra n posesia unor IotograIii ce urmeaz a Ii Icute din
avion.
De asemenea, vom supune dezbaterii cteva articole din
presa vremii. Constantin Zagorit si ncheie cartea incitant,
pe msura ntregii sale ntreprinderi: ,n caz cnd se va con-
Iirma asezarea Sarmizegetusei n locul artat, va cpta o ex-
plicatie mai aproape de adevr ascunderea de ctre Decebal a
averilor sale n albia Rului Sargetia, care n cazul de Iat ar Ii
identiIicat prin rurile Streiu sau Fracadin care curg prin ime-
diata apropiere.
S-ar putea, dac cercetrile incipiente ale colonelului Za-
gorit se vor bucura de atentia istoricilor (si nu vor avea trista
soart ,tblitelor de la Sinaia), s ne astepte o mare surpriz.
Gligor Hasa este Iilolog. Cu articole, studii si crti a poposit de vreo 40 de ani pe domeniile zeitei Clio, printr-o culegere
de Iolclor hunedorean, prin volumul ,Legende strmosesti si prin cinci romane din ciclul etnogenezei: ,Comoara lui
Decebal, ,Sceptrul lui Decebal, ,Rzbunarea gemenilor, ,Rbdarea pietrelor si ,Biciul lui Dumnezeu, viznd rzboaiele
daco-romane, epocile lui Traian, Hadrian, Marc Aureliu, Valens si Atila, din perspectiva Daciei, ca rezultat al unei
documentri conIirmate de reIeratele unor importanti istorici: Octavian Floca, Horatiu Crisan, Hadrian Daicoviciu, Ioan
Glodariu.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia, al crei premiu l-a obtinut pentru romanul ,Biciul lui Dumnezeu.
Dacia Magazin
13
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
Jom incepe cu o intrebare care cred c ar pune-o
orice folclorist interesat de societatea traditional a b-
tinailor de aici. Este vorba despre originea unui termen
care sare imediat in ochi unui om din afara Jii Jiului,
acela de ,momarlan. Ce inseamn, de fapt, momar-
lan?
Momrlan este un termen relativ nou. Nu este mai
vechi de 1870, deci de o sut si ceva de ani. El s-a mp-
mntenit o dat cu nceperea explorrilor si exploatrilor
miniere din Vale. Strinii care au venit aici s cerceteze
zona din punct de vedere geologic au rmas impresionati
de populatia si limba arhaic din Valea Jiului care era o
zon oarecum izolat de restul civilizatiei, spre deosebire,
s zicem, de zona Hategului care era o regiune civilizat
nc din vremurile vechi. n diploma lui Bela IV, cnd s-
au cedat teritorii Ordinului Cavalerilor Ioanizi, s-a spus
asa despre Tara Hategului: ista terra esepta, adic excep-
teaz Tara Hategului. Deci, de atunci, din 1240, Tara
Hategului era deja dezvoltat.
Nu ns si Valea Jiului unde predominau multe ele-
mente arhaice. Aceast lume arhaic si populatia ei i-au
impresionat pe primii exploratori care au zis: Acestia sunt
rmsite de daci, asemnnd portul momrlanilor cu cel
al dacilor de pe columna lui Traian. Dac stiti, este vorba
de acei pantaloni strmti si cmasa pn la genunchi, cum
poart si azi, la srbtori, momrlanii. Atunci ei au zis:
Acestia sunt rmsite de daci, dar sigur c ei vor-
beau limba oIicial, care era maghiara, iar n maghiar
,rmsit se zice maradvany. Bstinasii i auzeau pe domni
vorbind, dar necunoscnd limba, ei au zis: Auzi cum ne
spune nou? Nou ne zic stia: mo., mo.. mo., mo-
marlanii. Aceasta este normal, Iiindc ei au adaptat cu-
vntul unguresc la limba romn, ns si muncitorii care
au venit s lucreze pentru deschiderea exploatrii miniere
i-au impresionat de asemenea pe localnici.
Lor le-au zis momrlanii, barabe. Aceasta vine de ase-
menea din cuvintele bahn arbeiter care, n limba germa-
n, nsemna muncitor liber, adic unul care Iace munc
liber, spre deosebire de iobagi.
Au existat aici i iobagi?
Da, au Iost iobagi n Ardeal si nc din 1350. Si,
reIerindu-ne la aceste vechi denumiri, trebuie s stiti c
Interviuri care fac istoria
Momrlanii, dacii de ieri, dacii de mine
Interviu cu Petre Fga,
autorul crii Localitatea Uricani din Valea Jiului, vatr de trire romneasc
Interviu realizat de prof. ALIA RUS
cei din Valea Jiului i numeau pe locuitorii Trii Hategului,
,gugani iar pe cei din Oltenia, ,golani.
De unde vin aceste denumiri?
Cea de ,gugani poate s vin din dou surse. n
primul rnd de la opincile pe care le purtau cei din Tara
Hategului, pentru c opinca din piele tbcit, n Vale, se
Icea cu vrI mic. n schimb, n Tara Hategului se I-
ceau cu vrI lat iar talpa era mai lung, vrIul rmnnd
totusi ca o creast de cocos n partea din Iat. Aceasta se
numea n graiul vechi gurgui. Altii au o interpretare care
spune c numele de gugani vine de la muntele Gugu care
se aIl n apropierea Hategului si a crui denumire se pare
c vine dintr-un nume pgn.
Cci, n vechime, exista o balant ntre crestinism si
pgnism si crestinismul nc nu reusise s se impun si
s nlture total vechile credinte pgne. Nici pn astzi
nu a reusit crestinismul s nlture vechile elemente p-
gne. Multi nici nu si dau seama cte practici pgne mai
avem noi.
Puteti s ne dati un exemplu de practic pgan
ast:i la momarlani?
n primul rnd, colinzile. Dar nu cele noi, Iiindc cele
noi se reIer la nasterea lui Cristos. Eu m reIer aici la
colinzile vechi. Acestea aveau subiecte laice neavnd nimic
cu nasterea lui Isus. n ele era vorba despre un btrn, un
cioban, despre SIntul Petru, dar nu apostolul, ci acel sInt
Petru care umbla cu Dumnezeu pe pmnt. Aici se zicea
c, uneori, cnd Dumnezeu mai vroia s vad ce Iac oa-
menii prin zon, cobora cu sIntul Petru pe Muntele Rete-
zat. Si se zice c de aia-i retezat acest munte ca s aib
Dumnezeu unde s sad cnd coboar cu sIntul Patru. Si
dovada: Exist la colinzi un reIren: Leru-i Ier.S-au dat
aici diverse interpretri, unele mai apropiate, altele mai Ian-
teziste. Unii ziceau c Leru-i Ier e un repros la Aurelian,
n sensul c i se reprosa acestuia prsirea Daciei si lipsa
de grij Iat de cei rmasi. Adic, Leru nu ar Ii altceva
dect vechiul cuvnt Irancez le roi regele.
n vechime, colinzile cu subiect laic erau cntate ns
si de trubaduri. n acest context, acest reIren nsemna
invocarea unor zeitti pgne la mare cinste si la romani.
Fiindc Dacia, Iiind ocupat de romani, aceasta nseam-
n c aici au persistat si s-au perpetuat multe din aceste
14
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
practici romane Iiindc Tara Hategului era centrul admi-
nistrativ si politic al Daciei pe vremea romanilor. De Iapt,
dou au Iost motivele principale pentru Iaptul c n ve-
chime au persistat multe practici pgne n aceast zon.
Crestinismul nu a luptat Ioarte mult pentru impunerea noii
credinte ct mai degrab pentru drmarea celei vechi,
pgne; n al doilea rnd, misionarii care trebuiau s rs-
pndeasc crestinismul aveau cultur putin.
Multi erau nestiutori de carte si ceea ce stiau stiau din
ceea ce memoraser anterior, adic niste cunostinte su-
mare. Cultura lor crestin era destul de redus. De aceea,
n timpul slujbei, din lips de cunostinte biblice, introdu-
ceau n cadrul slujbei si ritualuri vechi. Asa s-a ntmplat
si cu aceste colinde vechi care se tineau n timpul Satur-
naliilor care se srbtoreau n apropierea solstitiilor. Ei
bine, atunci s-a stabilit si srbtoarea nasterii lui Isus care
a coincis cu aceste culte pgne. Disprnd pgnismul,
totusi Saturnaliile au Iost att de adnc nrdcinate, n-
ct ele erau srbtorite n continuare de oameni. Din acest
motiv biserica crestin nu le-a putut exclude si le-a pre-
luat, asociindu-le cumva cu nasterea Domnului.
La Crciun maniIestrile Iolclorice sunt mai nti co-
lindele iar apoi blojii sau brundusii. Colindtorii ntruchi-
peaz cei trei crai, cei trei magi care au vestit nasterea lui
Cristos. ns blojii, acele Ipturi urte cu piele pe Iat si
piei de animale atrnndu-le pe ei, ntruchipeaz, de Iapt,
niste zeitti pgne, satirii. Dar biserica spune: ce au
Iost acesti satiri? Unelte ale diavolului, draci. Si i-a pus
alturi de crai sau magi astIel nct diIerenta s Iie mai
clar, astIel nct s se poat spune: ,Uite reprezentantii
lui Isus ct sunt de Irumosi pe cnd cei ai satanei iat ct
sunt de urti!' Si aceasta a avut si o inIluent psihic
asupra populatiei.
Mai mult, n timpul Evului Mediu timpuriu, cnd Cres-
tinismul nu era nc asa de puternic, oamenii se mai n-
chinau la niste zeitti numite Laris Compilaris, adic niste
zeitti mrunte: Lari, Mani si Penati. Aceste zeitti m-
runte, Larii, aveau n grij rscrucile de drumuri. De ace-
ea, cnd se zice ,Leru-i Ier', se invoc acesti Lari ca s
nu greseasc oamenii drumul, pentru a avea o cltorie
plcut. Aceasta nseamn de Iapt ,Leru-i Ier' iar eu cre-
ditez aceast variant.
Ast:i momarlanii mai tin aceste culte pgane?
n general da, dar oricum mult atenuate.
Din ce cau:?
Pentru c 50 de ani de comunism si-au spus cuvntul!
A avut o influent negativ comunismul aici?
Extraordinar de negativ! n primul rnd, s-a cutat
distrugerea spiritualittii care e dovada Iaptului c noi, cei
de aici, suntem urmasii dacilor si ai romanilor. De asta nu
aveau nevoie nici rusii si nici comunistii. Deci, tot ce
amintea de aceste lucruri trebuia dat la lada de gunoi.
Asadar, comunismul a avut o inIluent Ioarte negativ.
1otui, din cate tiu eu, in anii 5055, aici a avut
loc o cercetare etnografic condus de echipa cercetto-
rului Nicolae Dunre, cercetare la care, din cate tiu, ati
participat i dumneavoastr. Ce prere aveti despre fap-
tul c aceast cercetare ampl s-a reali:at tocmai in acea
vreme i ce prere aveti despre lucrarea re:ultat, ,Arta
popular in Jalea Jiului`?
Scopul lucrrii nu a Iost ru. Iar acest colectiv a
dormit si a mncat aici la mine, s nu v nchipuiti c n
alt parte. Dar ei nu puteau s Iac mai mult dect regi-
mul le-a permis s Iac. Ceea ce au consemnat rmne
bun consemnat!
ns interpretarea rmne totusi deIectuoas iar multe
lucruri acesti cercettori nu le-au admis. Iat aici un exem-
plu: pn n 1964 a persistat la noi n zon un obicei. De
Iapt era un ceremonial al zeului Gebeleizis de pe vremea
dacilor. Biserica, neputnd desIiinta acest obicei, l-a adop-
tat si l-a introdus n rndul celorlalte maniIestri religioase
din ziua Pastelui.
Cum era acest obicei: cei mai nstriti oameni din lo-
calitate, mpreun cu cei nu Ioarte nstriti, dar aplecati
nspre credint, de asemenea cu ajutorul bisericii, dup
ce se termina serviciul divin si se mprtea pasca (pine
si vin), aduceau n biseric niste mese lungi provenite de
la acesti oameni de acas. Se puneau, de asemenea, pe
aceste mese, pini, brnz, slnin si vin. Iar din ele mn-
ca cine dorea, dup ce se termina slujba. Nu avea ns
voie nimeni s sustrag ceva de acolo, dar putea s m-
nnce ct dorea. Iar, dac iesea pe aIar si revenea dup
un timp, nu avea nimeni treab cu el Iiindc biserica era
deschis de dimineat pn seara. Tot atunci se mai d-
dea la Iiecare srac si un pahar de 150 de grame de vin.
Fiindc se spunea c exist oameni care numai la Pasti
gust vinul si pinea.
Acest obicei se mai pstrea: ast:i?
Nu se mai pstreaz! A Iost interzis!
Cand a fost inter:is?
n 1964. Fiindc acest obicei nu s-a putut desIiinta
imediat, cu toate struintele comunismului. Pe timpul acela
se Icuser si brigadierii si militria mai lung si securistii
n Iabrici si uzine, toate acestea...; altIel spus, s-a politi-
zat ntregul sistem. Iar oamenii acestia, pusi de comunisti
n aceste Iunctii, veneau noaptea si devastau biserica. Eu
nsumi am pzit noaptea cu Iurca de Iier n biseric. Iar
ei au venit si au spart geamurile, apoi au venit usor pe
lng perete ncercnd s intre. Ei bine, n momentul acela
eu am dat cu Iurca. Atunci n-am stiut cine este, dar l-am
recunoscut dup aceea iar omul acesta a ajuns ulterior
mare stahanovist si secretar de partid.
Dar ei ce urmreau de fapt i ce vroiau s ia din
biseric?
Ei vroiau s se desIiinteze aceste obiceiuri. Iar mo-
tivul era acesta: de ce lumea srac s Iie legat de chia-
buri, de cei bogati. Fiindc acest obicei nu se putea orga-
niza Ir inIluenta celor bogati care aduceau mncarea n
15
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
acele zile la biseric. Iar acest lucru nu le-a convenit de-
loc la comunisti.
Totusi, mai exista atunci un obicei care se mai ps-
treaz si astzi, dar mult mai atenuat. n ziua de Pasti,
capul Iamiliei le ddea la toti membrii acesteia trei linguri-
te de pine muiat n vin, n gur. Acestia spuneau de
Iiecare dat ,Cristos a nviat!' iar tatl rspundea ,Ade-
vrat c a nviat!'. Asadar, era singura dat cnd pater
familias Icea Iunctie de sacerdotiu, adic de preot. Si
iat c acest obicei nc persist.
O alt intrebare la care v-a provoca s rspundeti
ar fi aceasta: aici, in Uricani, inainte de a afunge in
casa dumneavoastr, am v:ut un cimitir. In schimb, in
Dealul Babii i in alte sate momarlneti mortii se in-
groap in curte, lang cas. Cum v explicati aceast
diferent?
Cnd eram eu copil, mi amintesc c jumtate din
momrlani si ngropau mortii n ograd, jumtate n ci-
mitir. Iar cnd mi-ati pus ntrebarea aceasta mi-am amin-
tit de niste versuri de Cosbuc: ,Voi ce-aveti ngropat aici?
/ Voi gru? Dar noi strmosi si tati, / Noi mame, si surori
si Irati! / n lturi, venetici! / Pmntul nostru-i scump si
sInt, / C el ni-e leagn si mormnt.'
n timpul cnd nu existau documente cu privire la pro-
prietti, existau totusi si atunci oameni hapsni care ve-
neau s-i ia la un amrt pmntul zicndu-i: ,E al meu,
nu e al tu!' Si ei nu aveau documente. Dar atunci, bs-
tinasii i puteau lua de guler pe acestia si i puteau ntreba:
,Cine-i ngropat aici? Tatl tu sau tata?'
Aceasta era singura dovad c acel loc apartinea unei
anumite Iamilii. Aceasta a Iost n toate satele mprstiate
de munte unde oamenii nu aveau conditii de a-si legaliza
propriettile prin acte. S dau un exemplu: satul Merisor
nu are deloc cimitir nici astzi. Si pe lng motivul invo-
cat mai sus, mai exista unul: satul e Iormat nu pe Iirul
vii, ci pe diIerite culmi, de aceea Ioarte greu se poate
duce mortul la un cimitir normal.
Si totui, aicea, in Uricani, de ce exist cimitir?
Pentru c aici exist drum de masin pn n poarta
cimitirului. Ins, cnd eu eram copil, acest drum nu exista si
din aceast cauz mortul era dus n sicriu iar sicriul era legat
de un par care era crat pe umr. Asa se ducea mortul.
Pan in ce an?
Ultimul mort pe care mi-l aduc eu aminte, crat n
Ielul acesta, a Iost prin 1933.
Avea acest obicei vreo semnificatie special?
Nu avea nicio conotatie spiritual, ci doar una prac-
tic: lipsa cilor de acces ctre cimitir.
Referitor tot la aceste obiceiuri de inmormantare,
am citit in cartea dumneavoastr c pan in anii 20
30 crucilor femeilor din aceast localitate le lipsea bra-
tul ori:ontal. Din ce cau:?
Ca s le poat recunoaste. Fiindc mai exista n ace-
le timpuri si mentalitatea, Ioarte adnc
Dup primul rzboi situatia aceasta s-a cam egalizat si
Iemeia a nceput s aib tot mai multe drepturi, dar pn
la primul rzboi ele erau socotite inIerioare brbatilor. De
exemplu, ele nu aveau dreptul s mearg pe strad dect
cu trei pasi n urma brbatului. Si aceasta tot din acelasi
motiv: era socotit o Iiint inIerioar.
Astzi ns si Iemeile au un grad mai ridicat de cultu-
r, ceea ce nu exista n vremea aceea. Multi dintre brba-
tii pe care eu i-am cunoscut si care erau nscuti ntre
1870 si 1890, erau stiutori de carte, dar nicio Iemeie din-
tre toate pe care le-am cunoscut, din comunitatea mo-
mrlanilor, nu cunostea carte.
Fcand referire tot la cartea dumneavoastr, v-a
intreba cum a fost posibil s relatati in cadrul ei intam-
plri care s-au petrecut chiar i prin anii 1810?
Aceeasi ntrebare mi-a pus-o si colectivul domnului
Dunre care a cercetat aceast zon n anii `50. Ei m-au
ntrebat, de exemplu, si despre Ioametea de la nceputul
anilor 1800. Si eu le-am spus aproximativ o dat. ns,
cu precizie nu am stiut s le spun. Dar l-am chemat pe
bunicul meu dup mam care avea o memorie Iormidabi-
l si stia si carte. El s-a nscut la 1870 si a trit 92 de ani,
pe vremea aceea Iiind nc n viat.
Si l-am chemat de Iat cu colectivul domnului Dunre
ntrebndu-l: ,Mosule, cnd o Iost Ioametea?' Iar el mi-
a rspuns: ,N-as putea s v spun anul, dar trebuie s-l
socot.' Si atunci ne-a povestit o ntmplare: ,Cnd eram
copil, aveam doar 10 ani, stteam cu caprele, iar un b-
trn din sat nu m lsa n pace si-mi tot spunea: Nu sta,
caut prin Irunze ca s gsesti alune, c poate s vie iar
Ioametea! Atunci eu l-am ntrebat: Dar ce-i Ioametea?
Iar el mi-a rspuns: Eu, cnd am Iost copil, am intrat la
vrsta de zece ani n Ioamete si am iesit la 17 ani. Deci,
sapte ani a tinut Ioametea. Si acum hai s socotim: acel
btrn mi-a spus mie aceast istorisire cnd eu stteam
nc cu caprele, adic la vrsta de 12 ani. Aceasta nsem-
n c el mi-a povestit mie toate astea n 1882, cci eu
sunt nscut n 1870. Iar btrnul, cnd mi-a povestit,
avea 82 de ani si mi-a mrturisit c a intrat n Ioamete la
vrsta de 7 ani.' Atunci am Icut socoteala si ne-am dat
seama imediat anul exact al Ioametei: 1910. Ei bine, n
acel moment domnul Dunre a rmas Ir cuvinte. Doar
ntr-un trziu a spus: Domnule, eu am umblat tara asta
n lung si-n lat. Am intervievat multi btrni, dar cu asa
date nc nu m-am ntlnit. De obicei, toti btrnii cnd
povestesc se pun pe sine n centrul naratiunii. Tocmai din
aceast cauz nu se mai poate deduce cu exactitate mo-
mentul si sirul precis al evenimentelor.
Avea bunicul meu, ntr-adevr, o memorie Iantastic.
Spre exemplu, n cartea mea am trecuti toti primarii Uri-
caniului ncepnd cu 1880. De la el i stiu.
Iar pe altii, ct si alte evenimente, le stiu de la strbu-
nica mea care a Iost nscut n anul 1846. Iar ea mi
povestea ceea ce i povestea si ei bunic-sa, cnd era ea
16
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
Iat mic si o nvta s toarc la clti. Iar bunica ei era
Iat mare (adolescent) cnd turcii adali au descins pen-
tru ultima dat n Valea Jiului, deci n 1788.
Asadar, prin intermediul unui singur om eu cunosc
evenimente care s-au petrecut n Valea Jiului acum dou
sute si ceva de ani. Un alt cercettor din ziua de azi mai
are aceast posibilitate?
In mod sigur nu' Revenind la traditiile momarl-
neti v-a intreba ce semnifica in cultura veche momar-
lneasc bradul ae:at la cptaiul mortilor?
Are semniIicatii multiple! nti semniIic pe zeita
dacic Bendis, care era reprezentat printr-un brad.
n al doilea rnd, bradul poate semniIica si pe zeul
Marte cruia, initial, doar romanii i-au Icut statuie antro-
pomorIic. n vechime era adorat sub alte Iorme, cum ar
Ii aceea a unei sulite nIipte n pmnt.
n al treilea rnd, zeita Bendis era si protectoarea pdurilor.
n al patrulea rnd, credinta dacilor era c, dup moar-
te, exist o lume Iericit si Ir pcat, iar bradul, Iiind
totdeauna verde, era ca o prevestire a lumii de dincolo.
Iar Iaptul c bradul se mpodobeste cu Ilori si alte
obiecte putea s Iie un cult al altei zeite romane de ziua
creia se purta un brad mpodobit. Cultul acestei zeite
pgne a disprut, dar n-a disprut obiceiul n sine. Aces-
te obiceiuri, initial, au Iost Iunctionale. Totusi, cnd Iunc-
tionalitatea lor a disprut, acestea au rmas sub Iorm de
obiceiuri. Dar trebuie stiut c Iiecare obicei o avut la vre-
mea lui o Iunctionalitate n cadrul unei anumite culturi.
Referindu-ne la un obicei momarlnesc vechi, v-a
intreba despre semnificatia bradului, ae:at la cptaiul
mortului. J intreb aceasta fiindc tiu c acest obicei,
mai ales in ultimii 40-50 de ani, a suferit cateva schim-
bri semnificative.
Initial, chiar si pe vremea copilriei mele, brad se
punea si la bieti si Ia Iete, dar numai la aceia care au
murit nenuntiti.
Mai recent ns, bradul s-a pus si tinerilor de pn la
35 de ani, indiIerent dac au Iost sau nu cstoriti. Iar la
ora actual se pune brad la toti momrlnii care au murit
pn la vrsta de 40 de ani.
De ce credeti c a evoluat in felul acesta obiceiul?
Astzi relatiile sexuale din cadrul comunittii sunt
mai libere. Acum aproape toti dintre brbati sau chiar Iete
aIlati chiar la o vrst tnr au alt experint de viat.
Spuneti cine ar mai merita astzi brad? Era normal,
zic eu, ca aceste conditii ale obiceiului s se schimbe.
Dar prinderea fratilor de cruce, un alt obicei vechi
momarlnesc, se mai practic ast:i?
ntr-adevr acest obicei a existat n cadrul culturii
traditionale din zon. El se petrecea n Ielul urmtor: dac
murea un tnr sau o tnr si rmnea sora sau Iratele
lui, acesta se prindea Irate de cruce cu un alt tnr sau
tnr din cadrul comunittii.
Aceast rudenie se considera ca Iiind de snge, dar
nu se perpetua. Acest obicei se practica numai dac co-
pilul rmas n cadrul unei Iamilii nu avea un alt Irate. Dar
aceast rudenie disprea o dat cu decesul celor doi tineri
care s-au prins Irati de cruce, deci nu era transmisibil.
Dar acum se mai practic acest obicei?
Nu, el a disprut.
1inerii din :iua de ast:i mai cunosc traditiile cul-
turii momarlneti din aceast :on?
Nu prea. Si tot datorit comunismului care a atentat
propriu-zis la toate valorile aceast cultur.
Din cate tiu, oamenii mai de seam din satele Jii,
in prima perioad a comunismului, au fost considerati
chiaburi i au suferit grele repercusiuni.
Asa este! Comunistii, ca s netezeasc calea colec-
tivizrii, trebuiau s gseasc o metod.
Metoda a Iost aceea de a mprti populatia Iiecrui sat
n trei categorii: sracii, mijlocasii si chiaburii, adic oa-
menii mai nstriti din sat. Si atunci, comisii ad-hoc zi-
ceau: l Iacem chiabur pe sta, pe la si pe cellalt.
Spre exemplu, tatl vecinei mele a Iost considerat
chiabur. Si, de Iapt, el umbla cu o cmas toat peticit,
pe care trebuia s o nnoade la mneci ca s nu se rup.
Cu toate acestea, a Iost considerat chiaburul satului. De
exemplu, chiaburul unui sat din Valea Jiului putea Ii mult
mai srac dect mijlocasul altui sat din Tara Hategului,
unde conditiile pentru agricultur erau mult mai prielnice.
Si atunci ne ntrebm: de ce a Iost Icut un astIel de om
chiabur. ntrebarea e valabil si pentru tatl meu care nu
era nici el Ioarte bogat. Rspunsul e simplu: din cauza
politicii, Iiindc Iusese Iruntas liberal. Pe lng asta prin
atitudinea lui, conceptia lui de viat si Ielul lui de a Ii, era
respectat de toat lumea din sat. Oamenii din sat nu obis-
nuiau s mearg la tribunal pentru orice problem. De
aceea veneau la el ca s le rezolve toate problemele si s-
i mpace pe toti, ba chiar s-i judece.
AstIel, el putea s adune n jurul lui, oricnd, o mas
de oameni care s-i Iie loaial, mai mult chiar dect Par-
tidului Comunist. Si aceasta avea un substrat pentru c la
alegerile din 1936 populatia Uricaniului a votat n propor-
tie de 90 cu liberalii, 7 cu trnistii si 3 cu legiona-
rii. Din aceast pricin, deci, mai ales din cauza pozitiei
sale de Iost membru al Partidului Liberal, tatl meu a Iost
arestat.
Comunistii au ncercat s creeze oameni de stiint,
dar nu si caractere. Pentru c un om de caracter putea
deveni periculos prin Iaptul c ar Ii avut posibilitatea s
adune n jurul su un grup mult mai mare de oameni.
Din aceast cauz, comunistii au trebuit s distrug
toate structurile sociale existente la un moment dat n
cadrul societtii, ca s se poat impune. ns, distrugnd
toate acestea, ei au atentat ntr-un mod violent si la nor-
mele si valorile culturii traditionale. De aceea am aIirmat
c tinerii din ziua de azi cunosc prea putin despre traditiile
zonei. Nu e att vina lor, ct a unui sistem politic.
17
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007

n lipsa unor documente scrise, trecutul ndeprtat al unor populatii poate Ii reconstituit, n parte, prin cerce
tarea arteIractelor colectate cu grij si metod de arheologi. Tehnici moderne de datare, IotograIiere digital,
prelucrare computerizat si altele i ajut si contribuie la cresterea credibilittii reconstituirii, dar tot rmn
nc numeroase zone de ntuneric sau umbr. Pentru aceste zone, mintea uman a nscocit ipoteza, care dup C.
Levi-Strauss reprezint un stimulent n dezvoltarea cercetrii.
n acest context, pornind de la importanta religiei n viata si cultura popoarelor antice (v. M. Eliade, 1976; C.
Daniel, 1986 si M. Lurker, 1997), n cele ce urmeaz, pe baza unor simboluri sacre identiIicate pe diverse obiecte
provenite din diverse situri arheologice, ncercm s emitem cteva ipoteze privind istoria tocharienilor, hiksosilor si
hittitilor.
Desigur, purttorii culturii neolitice si mai ales a celor din epoca bronzului si epoca Iierului din spatiul carpato-
danubiano-pontic (pe scurt SCDP) aveau numeroase simboluri sacre, dar unul dintre cele mai vechi si mai originale
simboluri sacre pentru acest spatiu l-a constituit spirala, motiv pentru care V. Prvan (1926) considera c aici este
o ,adevrat patrie a spiralei.
1. Spirala ca simbol sacru
Dintr-o succint trecere n revist, din cele mai vechi timpuri pn n prezent, a Iigurrii spiralei n SCDP, rezult
o surprinztoare continuitate, cu un singur interval de recul, dar nu de disparitie, n timpul culturii CotoIeni (v. P.
Roman, 1976). AstIel, spirala - derivnd n mod evident din pozitia de odihn preIerat a serpilor, animale care
simbolizeaz regenerarea, Iertilitatea si reproducerea, concepte care au marcat neoliticul carpatic, dar si epocile
metalelor - apare cioplit n sanctuarele din cultura Lepeski Vir Schela Cladovei (75005800 .Hr.) si continu n
toate culturile SCDP.
Un moment de reIerint s-a nregistrat n cultura Boian Iaza Spantov (48504650 .Hr.), cnd pe peretele vestic
al templului de la Cscioarele, spirala apare explicit ca simbol sacru (N. & E. Ticleanu, 2003) si este alctuit din doi
oIidieni aIrontati: unul veninos, cu coad scurt, evident viper, simbol al mortii si altul neveninos, cu coada prelungit
ascutit, sarpele casei, simbol al vietii si al bunstrii. Asadar, dualitatea viat-moarte, bine-ru este evident, mai
mult dect att: vipera este colorat n rosu nchis, culoarea mortii la multe popoare, i sarpele n verde, culoarea
vietii. Dac avem n vedere c sarpele casei este verde att la romni, ct si la greci si italieni si asta dup aproape
7700 de ani rezult strvechimea simbolurilor si conservatorismul simbolisticii sacre.
Spirala ca simbol sacru atinge apogeul su n eneoloticul SCDP n culturile Gumelnita, Slcuta si n mod
special Cucuteni (46503500 .Hr.), cnd sunt Irecvent gsite pintaderele cu spiral care, probabil, erau aplicate pe
pinea sacr.
n cultura CotoIeni, motivul spiralic se reduce ca urmare a presiunilor kurganienilor dar, pe msur ce acestia
sunt asimilati, se produce o revenire spectaculoas n epoca bronzului, cu o restrngere n epoca Iierului si apoi o
pstrare pn astzi n ornamentica hainelor de srbtoare, a testurilor si custurilor n general, n ceramic si, n
mod special si spectaculos, n lumnarea mortului, Iapt ce se constituie n una dintre nenumratele dovezi ale
perenittii simbolurilor sacre si, totodat, ale continuittii n SCDP.
Un alt tip de spiral, spirala dubl, n Iorma literei S, cu absolut aceeasi semniIicatie ca si spirala ghem, dar,
posibil si cu rol apotropaic, apare n cultura Starcevo Cris (58005250 .H.), continu n cultura Vincea-Turdas
Simboluri sacre, surse pentru descifrarea
istoriei popoarelor antice
Aicolae JICLEAAU
18
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
(49504650 .H.) si din aceasta deriv superbele benzi cu spirale Iugtoare sau mbucate care au Icut Iaima
culturilor eneolitice si apoi a celor din epoca bronzului si a Iierului; n aceasta din urm, n cultura Ferigile (400300
.H.), apare banda spiralic simpl si banda cu spiral dacic. Spirala dubl se gseste pe scuturile dacilor, dar si ale
celtilor si are, evident, semniIicatie apotropaic; cu o astIel de semniIicatie se ntlneste si n Caucaz, la Armazi, n
secolul al II-lea.
n concluzie, SCDP este locul de genez al spiralei (V. Prvan, 1926; J. Deshayes, 1976), ceea ce ne determin
s urmrim ocurenta ei n timp si spatiu si putem aduce contributii la cunoasterea relatiilor de rudenie ntre diIerite
popoare antice.
2.Tocharienii
Ceramica absolut original si splendid pictat a cucutenienilor a ajuns pn la granitele Chinei, Iapt ce constituie
o dovad de netgduit a posibilittii cltoriilor pe ruta SCDP China n mileniul V .Hr. Anterior cucutenienilor, pe
aceeasi cale s-a desIsurat, dup Ryan si Pittman (1998), marele exod al proto indo-europenilor determinat de
,potopul lui Noe, cnd, n jurul anului 5200 .Hr., n urma catastroIalei prbusiri a BosIorului, apele Mrii Mediterane
au invadat Lacul Pontic transIormndu-l n mare. Dup autorii amintiti, din ramura proto indo-european plecat din
nordul Mrii Negre s-au desprins tocharienii.
Dup B. Sergent (1998), n China de Nord Vest, n Desertul Takla Makan, n provincia Sin-Kiang s-au gsit
dovezi de existent a tocharienilor n intervalul cuprins ntre secolul VI .Hr. si secolul X d.Hr., cnd spita acestora
s-a stins, dup o prezent de peste 1600 de ani.
Dup unii cercettori, tocharienii aveau o limb indo-european asemntoare celei nord-vest europene dar, dup
altii, tochariana era o limb indo-iranian. Desi spre Iinalul existentei lor tocharienii se convertiser la budism, mai
pstrau cultul regenerrii si al reproducerii, Iapt dovedit de prezenta simbolului spiralei tipice SCDP din cultura Boian
(templul de la Cscioarele), pe pintaderele cu care marcau pine sIintit, identice pintaderelor gsite la noi n civilizatiile
sincrone Cucuteni si Gumelnita. De asemenea, exist elemente comune ntre desenele de pe ceramica tocharian si
cea gumelnitian si cucutenian.
Prezenta ceramicii cu pictur asemntoare cucutenienilor, dar mai ales a pintaderelor cu spiral constituie dovada
c precucutenienii si apoi purttorii culturii eneolitice din SCDP erau adevratii indo-europeni, Iapt ce corespunde
multor ipoteze si teorii anterioare ncepnd cu cea a lui Rapson et al. (1922), continund cu multi altii, printre care si
M. Eliade (1976) si recent Rayan si Pitman (1998), dup care indo-europenii au plecat din SCDP. S nu uitm c n
acest Iel se explic, logic, de ce limba romn, Iiind indo-european comun (v. G. Gheorghe, 1992), are numeroase
elemente sanscrite, latine, slave si din alte limbi indo-europene. Mai mult, Iaptul c sunt discutii reIeritoare la limba
tocharienilor arat c aceasta a conservat elemente de dinaintea desprinderii antecesorilor celtilor de cei ai getilor din
trunchiul indo-european, care mai corect ar trebui s Iie numit euro-indian.
C indo-europenii veneau din aria carpato-balcanic rezult si din ,Chronology oI Iran and Anatolia de la The
British Museum, unde apare evident c indo-europenii, considerati invadatori, veneau dinspre vest, Iiind prezenti n
jurul anilor 2000 .Hr., la sIrsitul epocii timpurii a bronzului, n Anatolia, pentru ca abia dup 800 de ani (la 1200
.Hr.) s apar n Iran. S nu uitm c primii greci, tot indo-europeni, apar si ei n 1900 .Hr. n Peloponez si c hittitii,
indo-europeni balcanici, s-au instalat peste tara Hatti, neindoeuropean, n jurul anului 1900 .Hr.
Sigur, se poate obiecta c pstrarea un timp att de ndelungat a unor simboluri si credinte nu este posibil dar,
dup cum am artat anterior, pentru templul de la Cscioarele, cnd de peste 7700 de ani nu numai simbolul, dar si
culoarea a rmas cu aceeasi semniIicatie, constituie un exemplu mai mult dect elocvent. Exemple de conservatorism
religios gsim apoi n Cypru (M. Eliade, 1976) si chiar istoria zbuciumatei Mesopotamii oIer, dup V. Zamarovsky
(1981), exemple de dinuire a unor nume sau obiceiuri peste mii de ani. Primul l constituie pstrarea toponimului
Warka, pentru o localitate actual, al crei nume a Iost gsit n spturile de acolo pe plcute cu scris cuneiIorm,
vechi de aproape 5000 de ani. Cel de al doilea se reIer la conservatorismul n art a numeroaselor popoare
mesopotamiene care pstreaz si astzi modelele de pe rogojinile mpletite din trestie n orasul Uruk.
n sensul celor artate, considerm posibil conservarea obiceiului marcrii pinii la tocharieni cu pintadera
spiralic, originar din SCDP, la Iel cum astzi tranii romni aplic pristolnicul cu semnul crucii pe prescur, acesta
Iiind numai un transIer de sacralitate de la spiral la cruce. Pstrarea ndelungat a obiceiului la tocharieni a Iost
Iacilitat de Iaptul c n desertul muntos Takla Makan acestia erau relativ izolati si dispuneau de aprare natural.
19
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
3. Hiksoii
n Iabuloasa istorie a Egiptului a existat un interval de timp, ntre 1746 si
1570 .Hr. (G. Rachet, 1997:140), cnd n Delta Nilului au ptruns nvlitorii
numiti de beduini hequa khasut ,cpeteniile trilor strine, pe care Manethon
(dup C. Daniel, 1979) i-a redat sub Iorma greceasc de hiksoi regii pstori.
Ipotetic, hiksosii au Iost considerati triburi heterogene de la sud de Caucaz,
strmosi ai celor din Mitanni, Urartu si chiar hititi sau nobili indo-europeni,
care, lund cu ei semitii din Siria si Canaan, au nIiintat n anul 1730 .Hr. orasul
Avaris din Delta Nilului si timp de peste un secol au stpnit-o si, partial, Egiptul
de Sus. Dup C. Daniel (1979), hiksosii ar Ii Iost semiti.
Pe cteva din sigiile hiksosilor apar semne si simboluri spiralice, elemente ce
Iac posibil o nou ipotez. AstIel, sigiliul din Iigura 4 prezint o combinatie de
modele spiralice identice cu cele Iigurate pe covoare care nc se mai Iabric n
estul Mrii Caspice, aIlat mult vreme sub stpnirea massagetilor. Complexitatea
si identitatea modelelor indic o probabil legtur ntre hiksosi si aria est-caspic aIlat n calea migratiei tocharienilor.
Modelele spiralice Iigurate pe sigiliu se regsesc si n ornamentica ceramicii sacre ale cucutenienilor, alti cltori din
SCDP ce au trecut prin estul Mrii Caspice. n antichitate, n estul Mrii Caspice erau cunoscuti massagetii, care,
dup Diodor din Sicilia, erau sciti, Iapt conIirmat si de SteIan Bizantinul (Iide Densusianu, DP, 679) dup care ,scitii
vorbeau aceeasi limb cu getii.
Fig. 4 Sigilii ale Iaraonilor hiksosi (dup Daniel, 1979)
Fr s intrm n detalii privind diIerite opinii reIeritoare la multitudinea de popoare din estul Mrii Caspice, Iaptul
c aici au trit massagetii n mod sigur n secolele VII si VI si c, naintea acestora, tot pe aici s-au perindat
thocharienii apoi cucutenienii indo-europeni, Iace probabil ca acestia s Ii utilizat Irumoasa combinatie de spirale
aIlat identic att pe sigiile hiksose, ct si pe unele covoare produse n Turkmenistan. Interesant c orasul Ciric-
Rabat-Kala al masagetilor este aproximativ circular si are patru porti dispuse opus dou cte dou, unite prin
drumuri care se ntretaie n centru, amintind astIel de constructiile preurbane ale culturii Cucuteni-Tripolje. Mai
mult, s subliniem Iaptul c massagetii s-au pstrat cu obstinatie n epoca cuprului si preIerau podoabele din aur.
Toate acestea ne Iac s emitem ipoteza c descendentii culturii cucuteniene, care au ajuns pn la granita cu
China, posibil si mai departe n nordul Japoniei (vezi populatia ainu), au Iost antecesorii massagetilor din rndul
crora s-a ridicat un grup nobiliar, hiksosii, Iaraoni pentru peste un secol n Egipt. Acest grup a dat regii massagetilor,
dintre care s-a remarcat si a rmas n istorie prin vitejia si comportamentul su, Irumoasa regin Tomiris.
20
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
4. Hitti[ii
Un popor intrat n istorie printr-un nume de mprumutat, luat de la tara Hatti pe care au invadat-o, hittitii
considerati printre cei mai vechi indo-europeni aIirmau despre ei nsisi c provin dintr-o tar n care ,soarele
rsrea din mare. Care poate Ii aceast tar, atta vreme ct unii cercettori ai hititiilor (v. Daniel, 1986), mentioneaz
ca probabil originea balcanic, iar DiaconoII (1985, Iide J. Haudry) plaseaz centrul ariei indo-europene peste o
parte a Balkanilor si a Carpatilor, lng Portile de Fier ale Dunrii? S reamintim c aici s-a dezvoltat cultura Lepenski
Vir Schela Cladovei, o cultur de nceput a Europei (V. Boroneant, 2000).
Considernd ambele enunturi valabile, rezultatul nu poate Ii dect unul singur: hittitii nu pot proveni dect din
partea estic a Balcanilor, acolo unde acesti munti Iormeaz trmul vestic al Mrii Negre. Probabil c tara de origine
a hittitilor se ntindea si n interiorul Peninsulei Balcanice si, posibil, spre nord, pe trmul mrii pn mai sus de
Chisinu, pe malul Nistrului, unde se aIl localitatea Dubsari, toponim care n limba hittit nseamn ,plcute
(scnduri) de stejar. Dac la aceasta adugm Iaptul c ,scribul n aceeasi limb se numea ,dubsar ghis, adic
scriitorul pe plcute de stejar, precum si c n Republica Moldova patronimul ,Ghisa este Ioarte rspndit iar
stejarul este aici n patria lui, avem mai multe motive s credem ca Ioarte plauzibil aceast supozitie. De altIel, dup
M. Eliade, patria indo-europenilor era situat la nordul Mrii Negre, nu departe de cea presupus de Rapson et al.
(1926), care considera patria de origine a vedicilor aria carpatic. nc de la sIrsitul secolului al XIX-lea, Solomon
Reinach (dup G. Gheorghe) a artat c indo-europenii nu veneau din Asia, ci din Europa.
Odat propus o arie geograIic balkano-pontic, s aruncm o privire si asupra timpului cnd hititii se aIlau n
patria lor. Un prim indiciu l constituie data Iormrii primului regat hittit (1750-1500) dar, cum hititii au ptruns n
Anatolia prin imigrri ncetul cu ncetul si nu ca o Iort militar, este de presupus c au plecat din tara originar la
cumpna dintre mileniile III si II .H. Oricum, dup Haudry (1998), la primii indo-europeni se arat prezenta aramei,
si nu a Iierului, ori hittitii sunt considerati cei mai vechi indo-europeni.
Odat acceptat ipoteza de mai sus, apar dou ntrebri. Prima: cum se Iace c n aria de unde se presupune c
vin hittitii arta sculpturii nu reprezint omul, avnd preIerint pentru stilul geometric, ori odat ajunsi n tara Hatti
(non indo-european!) situatia se schimb? Rspunsul l gsim, dup opinia noastr, n modul de cucerire a Trii
Hatti de ctre hittiti: prin inIiltrarea ncetul cu ncetul si nu printr-o lupt decisiv. Acest mod de cucerire a presupus
adaptarea la conditiile locale, unde artistii hatti preIerau reprezentarea Iigurilor umane si a animalelor. C aceast
atitudine este posibil rezult si din Iaptul c hittitii au adoptat si zeittile locale.
Cea de a doua ntrebare este: au renuntat oare cu totul la credintele din tara originar? Rspunsul este negativ,
deoarece n unele sculpturi apar ancadramente n benzi alctuite din spirale simple mbucate, acesta Iiind, dup
opinia noastr, un argument important n sprijinul provenientei din Patria Spiralei. Si s nu uitm c la nceputul
mileniului II, n patria de origine a hittitilor, motivul spiralic abia si revenea dup regresul nregistrat n epoca de
tranzitie la epoca bronzului.
Asadar ipoteza noastr i plaseaz pe hittiti n estul ariei care, peste aproape dou milenii, va Ii situat la limita
rsritean a regatului daco-getic a lui Burebista, ceea ce ne Iace s regretm c nu cunoastem numele real al
acestora. Dar oare nu i putem reconstitui?
n acest sens, s avem n vedere c egiptenii i numeau hittiti KHETA, ceea ce se apropie de GETA si, n ultim
instant, de geti. S se Ii numit oare locuitorii ariei dogrogeano-pontico-nistrean nc de la sIrsitul mileniului II .H.
geti?
n concluzie, n SCDP, spirala si derivatele sale au constituit simboluri sacre nc din mileniul VI .Hr. S-au
mentinut astIel pn la nceputul mileniului I d.H. si au rmas pn astzi n arta popular, chiar dac semniIicatia
religioas a disprut.
Prezenta pintaderelor cu spiral la tocharieni, popor indo-european, dar si la cucutenieni si gumelnitieni, constituie
nc un argument pentru originea indoeuropenilor n eneoloticul SCDP. n drumul lor spre est, tocharienii si apoi
cucutenienii au ocupat si spatiul dintre Marea Caspic si Lacul Aral si au Iost cunoscuti ca massageti. De altIel, aria
de extindere a culturii Cucuteni-Tripolje se suprapune n mare msur peste cea a regatului massaget. Dintre nobilii
massageti, o parte au migrat n Delta Nilului, devenind apoi pentru un secol Iaraoni ai Egiptului. Asadar, hiksosii
se nrudesc cu regii massagetilor, dintre care regina Tomiris, prin Iaptele ei, s-a impus n constiinta istoric a
Europei.
Este probabil c hittitii au Iost proto-geti, astIel nct se nrudesc ndeaproape cu massagetii, numai c deplasarea
lor s-a Icut spre sud si apoi spre est n Anatolia, n timp ce massagetii s-au deplasat pe la nord de Caucaz pn n
spatiul aralo-caspic pe care l-au dominat mai mult de dou milenii.
21
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
I
nitial, pamIletul nostru se intitula ,Zilele Mirciei sau Traian Muntean srbtorit la Deva. n spiritul adevrului
ar Ii stat si titlul ,Marco Polo si Micuho Macai s-au ntlnit la Deva. Asta pentru c cei doi, atinsi de morbul
,drumului lung si de grija mpratului, colind lumea n dorul lelii: un sIert din zilele celor trei mandate
primarul le-a petrecut n lumea larg (se pare c n Papua n-a ajuns, dar mai e vreme), iar Corneliu Stan, ins Ir
cpti si ocupatie, pretins ,Iizician (de la Iizic), bate anual drumul de la Salzburg la Deva pentru a-l declara pe
regele Decebal clu al neamului su, iar pe Traian ,Printe de neam si ntiul pap la Roma desi, dup Nero, Iu cel
mai nversunat prigonitor al crestinilor. Prin anul 1992, acesta aIlase c la Deva exist un liceu cu patronimicul
,Traian. Ca s se opun aceluia cu patronimicul ,Decebal si, neavnd alt ocupatie de vreo 20 de ani rtciti prin
lume, mri o poz a mpratului Ir statui si ctitorii n Italia sau n Iberia natal, o Icu sul (s se citeasc Ir ,)
si o oIeri primriei din Deva, iar aceasta, liceului amintit. Asa ncepe o istorie a ,Die Traiani, a Zilelor lui Traian la
Deva si la Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Prilej cu care semidoctul Corneliu Stan, secondat de un pop (de-al lui
Creang, nu de-al lui Slavici) s peroreze ineptii, prostii si acuze cu ghiotura la adresa dacilor si a regelui-erou,
Decebal. Asa ncepur ,Serbrile lui Traian: cu circ, pine si vin. Mai lipseau luptele de gladiatori. Noroc c aceast
idee nu Iu sugerat primarului metamorIozat de-a lungul celor trei mandate din copil de mingi la ,Corvinul si
lucrtor la ,ochiul si timpanul, n benzinar, gunoier, comunitar, lucrtor la spatii verzi, clocitor de ou de pun si
nottor cu mila (unitate de msur, nu mila Domnului).
De data asta, Corneliu Stan a vorbit doar 20 de minute, btnd cmpii cu pretinse mesaje si cuvinte laudative ale
unor seIi de stat din Oceania si evitnd obisnuitele Iluierturi si huiduieli din anii trecuti. Pardon: cine s-l huiduie,
Iiindc n Piata Primriei se aIlau ziaristi, ctiva rtciti, vreo cinci consilieri obedienti, doi reprezentanti ai Muzeului
si ai Directiei pentru Cultur, ca nasi dintru nceput ai acestor hilare maniIestri la care nu se respect elementare
reguli de protocol: sub drapel tricolor s-a cntat Imnul National pentru mpratul cuceritor, jeIuitor si prigonitor de
strmosi. Fireste: ,preamarele (adic primarele), dat de mult timp n logoree (stare de excitatie psihic, care se
caracterizeaz prin tendinta excesiv, nestpnit de a vorbi continuu si incoerent), a zis ce i-a trecut prin cap (nu un
cartus, Doamne Iereste) artnd cu dreapta multumit, imitndu-l, deci, pe Traian, vorbind la vreo 30 de btrni si
copii, nu despre ,legile Romei, ci despre datoriile Devei, nct avui inspiratia de a pastisa testamentul poetilor
Vcresti: ,Urmasilor mei deveni-mircesti / Las vou mostenire / Batjocorirea istoriei strmosesti / Si-o mare spolei-
re. Nu se putea s nu gaIeze, altIel n-ar Ii Iost Mircia: stiind ce porunci a dat, crezu c Iuse ascultat. Asa c salut
prezenta unei clase de elevi (Iugiti de la ore cu tnra proI de istorie, cum aveau s-mi mrturiseasc) de la Liceul
,Decebal, creznd c sunt de la
,Traian. De unde s stie magul
cltor n stele c adjunctul si
directoarea acelui liceu nu sunt
liberali si c de Stan (ptitul) se
Ieresc ca dracul de tmie.
Ei, si cam asta este istoria unor
msluite srbtori devenite nrav, ca
o pecingine de care Mircia si
Primria nu stiu cum s scape.
Vznd c stna e iarsi goal
(piata), Corneliu-Stan-Ptitul s-a
cam dus spre Viena cu coada ntre
picioare. Mircia si-a mai artat o
dat pieptul cu esarIa tricolor, a
blbit ceva ca la colindatul cu
duba, si, stingherit, s-a ascuns n
Primrie de parc l-ar Ii urmrit
CNA-ul. Un mucalit asezat pe
bordura de schimb, ridicndu-se, a
strigat: ,Dii, Traiane! Iat c am
ncheiat cu cel mai nimerit titlu!
Tusea i Junghiul sau Papa i Vldica
pamflet de Gligor Haya
Un primare cu o belea pe cap sau necazul de a te adresa nimnui
22
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
L
umea Iascinant a tracilor a oIerit antichittii dou personalitti emblematice, considerate drept modele
pentru orice posibil istorie universal a moralei rzboinicilor: Tomiris regina massagetilor si
Dromichete regele dacilor din sudul Carpatilor. Despre Tomiris stiu mai multe occidentalii dect
romnii de astzi. Norocul nostru a Iost c Diodor din Sicilia a descris scena de la Helis n care Dromichete l-a
dojenit pe Lisimah printr-o parabol demn de regele Solomon. Este acolo cea mai Irumoas, cea mai paradoxal
maieutic politic din istoria universal. Despre Dromichete nvtau pn si copiii din Romnia, dar si acest rege
pare s Iie uitat. Fctorii de manuale nu mai vor s oIere exemple morale copiilor nostri.
Cu sigurant, Tomiris ar Ii rmas necunoscut pentru cultura european dac nu ar Ii reusit s-l nving pe
Cirus cel Mare, regele persilor, n anul 529 .H. sau 530. Cirus se numea Kurus, Kiros sau Keyhusrev, n limba
persan veche Iarsi. El a domnit n perioada 576529 .H. A pus bazele Imperiului Persan si a Iondat dinastia
Achaemenizilor. Ca un Baiazid al persilor, el a cucerit Regatul Mezilor, Regatul Lydia si Regatul Noului Babilon.
A unit cele dou regate iraniene. Cirus voia s cucereasc si Egiptul, dar Tomiris i-a scurtat destinul de cotropitor.
Rzboiul cu massagetii a avut loc pe Iluviul Sr Daria, n Asia Central. Regele persan a reusit s-l captureze pe
Spargapises, Iiul lui Tomiris. Regina massagetilor i-a cerut s-l elibereze pe Iiul ei si s nu treac Iluviul. Spargapises
s-a sinucis, iar Cirus a traversat apa cu toat armata. Nvlitorul si-a gsit sIrsitul iar Tomiris i-a aruncat capul
ntr-un cazan cu snge de om, s se sature. Trebuie s evalum aceast scen din perspectiva moralei rzboinicilor
care-si aprau poporul, altIel nu vom ntelege nimic.
Tomiris sau Thamiris, dup altii, a impresionat antichitatea prin lectia ei aspr pe care i-a dat-o lui Cirus. Era
sanctiunea dat de un rzboinic unui rege nvins n numele dreptului massagetilor la viat si la existent liber.
Momentul este Ioarte asemntor cu pilda oIerit de Dromichete invadatorului Lisimah peste dou sute de ani.
La o distant att de mare n timp, cei doi regi par s se conduc dup aceleasi legi morale nescrise ale pcii si
rzboiului. n aceast mentalitate rezid, practic, etica lumii moderne care prevede dreptul de viat liber pentru
Iiecare popor. Dar cine vrea pace pentru natiunea lui trebuie s se pregteasc intens de rzboi, spune un vechi
principiu din stiinta conducerii statelor. (Pe acest principiu al descurajrii s-a bazat si blocarea cursei narmrii
nucleare de astzi).
Prin urmare, nu doar scena dramatic n care Irumoasa regin a aruncat capul lui Cyrus n cazanul cu snge
avea s-i impresioneze pe artistii din epoca Iluminismului si apoi a Romantismului. Ei au retinut semniIicatia
moral a pedepsirii cotropitorului n numele dreptului sacru al popoarelor la libertate, idee Ioarte drag tuturor
celor care au teoretizat notiunea de ,natiune n secolul al XIX-lea.
Iordanes povesteste c, la anul 527 .Hr., Tomiris a pus bazele orasului Tomis: ,Tunc Thomyris regina aucta
victoria tantaque praeda de inimicis potita, in partem Moesiae, quae nunc a magna Scythia nomen mutuatum
minor Scythia appellatur, transiens, ibi in Ponti Moesiaco litore Thomes civitatem suo de nomine aediIicavit.
De-a lungul veacurilor, echivocul originii massagetilor a Iost alimentat si cultivat pn astzi. De soarta
massagetilor se leag si legenda amazoanelor. Unii i conIund cu scitii, altii sustin c massagetii ar Ii o ramur
a scitilor. n realitate, povestea lui Tomiris si a massagetilor este cea mai semniIicativ ilustrare a ideii c o
ramur a tracilor a migrat spre rsrit din regiunea carpato-danubiano-balcano-pontic nc din neolitic. Ne-am
obisnuit s credem c migratiile s-au produs numai dinspre Asia spre Europa si nc nu prem pregtiti s
acceptm c Ienomenul a Iost si invers n anumite epoci istorice vechi.
Herodot scrie c, dup victorie, Tomiris, Tamiris sau Timirise, dup alte izvoare a venit cu corbiile pline
de prad n Dobrogea de astzi si a pus bazele cettii. Descrierea massagetilor este Ioarte expresiv: lupttori pe
jos sau pe cai, arcasi nentrecuti, dar si curajosi mnuitori de lance. Purtau armuri mpodobite cu aur. Erau
Tomiris - justiiara lumii vechi
i amazoanele
Jiorel PA1RICHI
23
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
monogami, dar vduvele de rzboi erau tinute n colectivitate. Aveau o religie monoteist. Ei se nchinau la
Soarele Nenvins, asemenea tuturor dacilor. SacriIicau cai pe altarele Soarelui. n cartea ,De origine actibusque
Getarum ,Despre originea si Iaptele getilor Iordanes, get, adic dac de origine, l reconIirm pe Herodot.
El precizeaz ns c este vorba despre acelasi neam.
Fiind conductoarea unui asemenea popor, Icnd apoi dovada unor Iapte Ir precedent, Tomiris continu
s-i Iascineze si astzi pe cei care se apropie de istoria veche. Unii cred c Tomiris stpnea regatul amazoanelor,
dar, dup cum spun scrierile vechi, regina a urmat la tron dup moartea regelui. Eminescu o imagineaz pe
Tomiris n epopeea ,Gemenii, nc prea putin cercetat. Kazahii de astzi au convingerea c istoria lor a
nceput cu... Tomiris. Massagetii erau numiti Saka. Unii istorici turci cred si astzi c massagetii
erau de neam turcic, Iiind iranizati o dat cu migratia lor spre rsrit!
Autohtonii din Tadjikistan si cei din Turcmenistan se revendic tot de la
ma s s a g e t i . Uzbecii cred la Iel. Cambize a cucerit Egiptul cu ajutorul massagetilor, celebri n
epoc datorit cailor lor Ir egal. Turcmenii sustin c rasa de cai Akhal-Teke provine
de la massageti, cai pe care i-au Iolosit mai trziu Darius si Alexandru Macedon.
Unii istorici consider c massagetii au Iost asimilati de iranieni si de chinezi. Orict
de diverse ar Ii opiniile, toti cercettorii au czut ns de acord pe o singur idee:
massagetii erau de origine european.
Tomiris era asemuit cu Talestris, regina amazoanelor de mai trziu. Paulus Peter
Rubens si-a intitulat tabloul ,Tomiris, regina scitilor. Mattia Preti a pictat si el un tablou
cu Tomiris. Iordanes o consider pur si simplu ,Getarum regina.
Dante Alighieri spune n ,La Divina Comedia: ,Mostraba la ruina y el crudo estrago
/ que hizo Tomiris, cuando dijo a Ciro: / ,Sangre quisiste, y yo de sangre te harto. Musaev a
scris baletul ,Tomiris. O ntreag traditie e lsat de o Iemeie care l-a sIidat pe cel mai
puternic om al lumii din acea perioad: ,ReIuz s m mrit cu tine si jur pe Soare, domnul
suprem al massagetilor, c te voi stura de snge, i-a scris Tomiris lui Cirus, dup cum
povesteste Herodot n ,Istorii. La Iel ca pe sciti, persii i numeau pe massageti Sak, iar grecii
i numeau Skythai. Chinezii le ziceau ,Sai. Altii le ziceau ,gimirru cimerieni. Herodot
aIirm c massagetii au condus 28 de ani nord-vestul Iranului. Massagetilor li se mai
spunea, n Persia, ApSak, adic ,ap seac, dup numele vechi al Mrii Aral,
astzi secat complet. n limba romn veche, se pronunta tot ,ap sac. Persii
le mai spuneau si Dah sau Dai.
Istoricul bizantrin Theophan i conIund pe massageti cu turcii: ,La est de
Don, locuiau turcii, numiti n antichitate massageti. Persii i numeau n
limba lor Kermikhion. Massagetii erau sciti din punct de vedere
cultural. Aici ar merita mentionat c massagetii credeau c neamul
lor se trage dintr-o Iemeie- sarpe. Aici se ntlnesc cu cabirii din Dacia,
de unde au plecat. Massagetii au ajuns pn n Asiria, unde s-au
aliat cu regele Assurbanipal contra mezilor n perioada 669-626.
Rusii au descoperit n Siberia meridional, pe malul Lacului Baical, kurganul
Arjan. Kurganul are un diametru de 120 de metri. O ceremonie Iunerar cumplit
au Icut aici massagetii: au sacriIicat 300 de cai. n mijloc, erau ngropati un
conductor si Iemeia lui, mbrcati n blnuri scumpe. Iar n jur, numai covoare, cele
mai vechi din lume. Alti 15 brbati Iuseser sacriIicati o dat cu ei. Armele si
sculpturile erau scitice, adic massagete.
Trebuie precizat c migratia pelasgilor spre Orient a avut loc spre
sIrsitul neoliticului si nceputul epocii Iierului. Nentelegerile vin din
numrul mare de denumiri care desemneaz acelasi popor n
perioade istorice diIerite, atribuite de diverse alte popoare:
pelasgii, deveniti traci, daci, geti, massageti, sciti, saka si asa
mai departe. Textele grecesti arat c massagetii se
nchinau lui Mithra, care era Soarele, asa cum Apollo
24
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
nsemna acelasi lucru. Si aceleasi texte grecesti arat c Apollo era zeul dacilor din Hioerboreea.
Exist suIiciente dovezi c amazoanele Iceau parte din acelasi neam al massagetilor. Ele Iormau, probabil,
un ordin al rzboinicilor si asa au Iost percepute de grecii care au creat o adevrat mitologie. Tomiris urc pe
tron ca mostenitoare a regelui, iar nu ca regin a amazoanelor. Acest popor din ramura pelasgilor-traci aveau
obiceiuri aspre, considerate astzi tribale. Rudele si mncau btrnii pentru realizarea transIerului spiritual, ca la
cabiri. Traditie transsimbolizat pn astzi n ritualurile de priveghi si de nmormntare la romni, n special n
Oltenia. Dac un massaget gsea o Iemeie care i plcea, si punea cucura cu sgeti pe cruta ei pentru ca toti
ceilalti rzboinici s stie cui apartine Iemeia. Asa povesteste Eratostene.
Herodot spune c amazoanele rzboinice aveau acelasi statut social ca brbatii cei Iiorosi. Aici, pe lng
monogamie, se practica si poliandria. El povesteste c, n timp ce indienii ,se mperecheau ca Iiarele, n vzul
lumii, massagetii Ioloseau trucul cu sgetile si cucura pe crut, actul propriu-zis avnd loc n intimitate. Lumea
primitiv ncepea s se civilizeze iar massagetii erau printre etniile cele mai evoluate. n Cartagina, Iemeia purta
mai multe inele din piele, la glezn: numrul inelelor indica numrul brbatilor pe care-i avea. La massageti,
Iemeia mostenea averea si pozitia social a brbatului. Asa s-a ntmplat si cu Tomiris. Putem spune c amazoanele
Iormau un ordin al lupttoarelor din aceeasi etnie, dar nu exist dovezi c au avut un regat al lor. Aristotel nsusi
scria c relatrile despre amazoanele ntlnite pe timpul expeditiilor lui Alexandru erau simple povesti, care
aveau s treac mai trziu si n splendida carte popular ,Alexandria.
Mitul amazoanelor este retinut de greci n epoca n care massagetii se deplasau spre Anatolia. Legendele
perpetuate pe timpul lui Alexandru Macedon conIirm, practic, aceast migratie. O ntreag poveste erotic
este atribuit mpratului si lui Thalestris, regina amazoanelor. Ne aIlm deja la peste 200 de ani dup epoca lui
Tomiris. Dac amazoanele si extirpau un sn sau dac nu mncau pine, cum se crede n Caucaz, nc nu stim
cu sigurant. Morminte de amazoane au Iost descoperite la Irontiera dintre Kazahstan si Rusia. Este surprinztor
c unii geneticieni consider c amazoanele au convietuit cu strmosii mongolilor, singurii asiatici ai cror copii
au prul galben, devenind apoi negru intens. Cercetrile genetice arat c amazoanele erau blonde, ns lumea
acestor lupttoare nc rmne o enigm.
25
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
cmyk
OBIECTIVE
1. SARMIZEGETUSA REGIA
(Grdistea Muncelului)
capitala regatului dac
Sat: GRDISTEA DE MUNTE, comuna ORSTIOARA DE
SUS, judet: Hunedoara
Coordonate geograIice: 4537` 23`` latitudine nordic,
2318`43`` longitudine estic
Cod LMI 2004:HD-I-s-A-03190
Cod UNESCO: 906/1999
Sarmizegetusa Regia reprezint cea mai mare asezare dacic
cunoscut, Iiind situat la altitudinea de 1200 metri. Monumentul
este alctuit din 3 elemente: cetatea propriu-zis, asezarea civil si
zona sacr. Cetatea cuprinde circa 3 hectare ntre zidurile sale.
2. CETATEA DACIC DE LA COSTESTI-CETTUIA
Sat: COSTE$TI, comuna ORA$TIOARA DE SUS, jude(:
Hunedoara
Punctul ~Cet(uia
Aicolae POPA
Lucian SAJOAEA
Patrimoniul dacic din Munii ureanu
i braconajul arheologic
(Material prezentat la Conferinja internajional 1raficul ilicit cu obiecte
sustrase din siturile arheologice din Europa Central yi de Sud-Est)
Ideea de ocrotire a bunurilor culturale s-a dezvoltat pe o lung cale plin de piedici, de greutti si de adversitti.
Nscut ca un produs al omului, patrimoniul cultural a Iost mereu obiectul actiunilor umane, att pozitive, care l-
au pstrat, mbogtit si transmis, ct si negative. n rndul Iactorilor distructivi, alturi de cei naturali, Iactorul
uman a constituit dintotdeauna cel mai de seam pericol pentru integritatea avutiei culturale. Lipsa de constiint
asupra valorii culturale a produs pagube imense si, de nenumrate ori, ireparabile.
Descoperirile arheologice din Muntii Orstiei dovedesc existenta celui mai bogat complex de cetti si asezri
dacice din cte se cunosc pe teritoriul Romniei. Acest complex prezint un caracter de sistem si o unitate de
constructie, cci numeroasele IortiIicatii si elemente deIensive de mai mic nsemntate descoperite n zon au
Iost nltate cu un singur scop: protejarea marelui centru economic, politic, cultural si religios de la Sarmizegetusa
Regia (Dealul Grdistii). Aceste IortiIicatii reprezint un sistem bine gndit, care nu putea Ii nici conceput, nici
construit de un trib sau de o uniune de triburi, ci numai de o puternic autoritate central. Marele complex
arheologic din Muntii Orstiei documenteaz, deci, n mod evident, existenta statului dac. Cele cinci cetti din
judetul Hunedoara, incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, reprezint cele mai importante si mai bine
pstrate monumente din cadrul complexului arheologic din Muntii Orstiei, conservarea lor trebuie ns gndit si
aplicat n legtur direct cu msurile de protectie care vor Ii adoptate pentru celelalte situri arheologice dacice
din zon. n consecint, la Iel cum n antichitate au alctuit un sistem unitar, si n prezent se impune tratarea lor
unitar n ceea ce priveste msurile de conservare.
26
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
Coordonate geograIice: 4541`34`` latitudine
nordic , 2308` 47'`- longitudine estic
Cod LMI 2004: HD-I s-A-03178
Cod UNESCO: 906/1999
Cel care a ales locul cettii de pe dealul Cettuia
a stiut s aprecieze corect avantajele pe care le
oIerea acest vrI (cota 561 metri), situat n
punctul n care Valea Orasului se ngusteaz brusc,
dominnd zona si beneIiciind de o excelent
vizibilitate pn spre Mures. Situat la aproximativ
2 kilmetri sud de Costesti, pe malul stng al apei,
Ilancat spre nord de Valea Vintii iar spre sud de
Valea Feragului, Dealul Cettuia se prezint ca
un mamelon cu vrIul elipsoidal, partial amenajat,
lung de 160 metri si lat de 17 metri spre sud si 25
metri la nord. Prezenta sa a Iost certiIicat n 1986 o
dat cu primele spturi arheologice sistematice.
3. CETATEA DACIC DE LA COSTESTI
BLIDARU
Sat: COSTE$TI, comuna ORA$TIOARA DE
SUS, punct ~Blidaru, jude(: Hunedoara
Coordonate geograIice: 4540`00`` latitudine nordic,
2309`47` longitudine estic
Cod LMI 2004: HD-I-s-A-03181
Cod UNESCO: 906/1999
Cetatea este situat pe mamelonul de pe Dealul Blidaru
(cota 705 metri), cu o vizibilitate att nspre Valea
Muresului, ct si nspre Grdistea Muncelului; prin
amplasarea si elementele componente ale IortiIicatiei,
cetatea, cu rosturi pur militare, este cea mai impozant
lucrare de acest gen din zon. SemniIicativ: n anul 1943
s-a descoperit o cistern dacic, spat n stnc.
4. CETATEA DACIC DE LA
LUNCANI PIATRA ROSIE
Sat: LUNCANI (ALUN), comuna
BO$OROD, punct ~Piatra Royie, jude(:
Hunedoara
Coordonate geograIice: 4536`11``
latitudine nord, 2309`00`` longitudine estic
Cod LMI 2004: HD-I-s-A-03200
Cod UNESCO: 906/1999
Cetatea de la Piatra Rosie se ridic ca un
adevrat cuib de vulturi, la altitudinea de 821
metri, pe platoul unui deal nconjurat din trei
prti de prpstii, cu peretii din piatr de
culoare sngerie. Zidul ei de incint are 6
turnuri, printr-unul din ele intrndu-se n
cetate. La aceast IortiIicatie ntlnim o a
doua incint IortiIicat, mai putin puternic
dect prima (nltat n grab n preajma
27
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
rzboaielor cu Traian), construit nu din blocuri Iasonate, ci din piatr de stnc local, sumar potrivit, legate ntre
ele cu pmnt.
5. CETATEA DACIC DE LA BNITA
Sat: BANITA, comuna BANITA, punct ~Dealul Bolii,
judet: Hunedoara
Coordonate geograIice: 4727` latitudine nordic 2309` longitudine estic
Cod LMI-2004: HD-I-s-B-03156
Cod UNESCO: 906/1999
Cetatea dacic de la Bnita a Iost construit n zona cea mai
nalt a dealului ~Piatra Cet(ii sau ~Dealul Bolii, care se
aIl la limita vestic a bazinului vii Jiului (altitudine 904 metri).
Dealul, nconjurat pe trei prti de apele rului Bnita, oIerea n
mod natural posibilitti de aprare, accesul Iiind posibil doar pe
latura de nord, unde, de altIel, sunt amplasate elementele de
IortiIicatie din epoca dacic.
n interiorul cettii, spatiul de aprare si locuire este organizat
pe cele trei terase amenajate prin nivelare, cu supraIete diIerite,
care se succed pe directia est-vest.
Cercetrile arheologice au stabilit c cetatea a Iost construit la
sIrsitul secolului II a.Hr. si a Iunctionat pn n timpul primului
rzboi daco-roman din 101-102 p.Hr., cnd a Iost cucerit si
distrus de romani.
Pierderea cettii de la Bnita a permis armatei romane s
avanseze pe drumul ctre capitala regatului, Sarmizegetusa Regia,
Iapt atestat de existenta castrelor de mars romane de la Jigorul
Mare si Comrnicel.
28
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
COLOR
cmyk
Febra aurului dacic
La Iel ca pretutindeni, la noi ca si n alte prti ale lumii, ruinele lumii antice de pe Valea Apei Orasului, din muntii
nconjurtori, au ajuns la cunostinta crturarilor abia trziu, n secolul XVI, n urma unor descoperiri senzationale
ntmpltoare. Localnicii le stiau ns cu mult nainte, Ir a pretui valoarea altor vestigii dect a celor din metal
pretios. Au urmat alte veacuri de tcere n scrierile crturarilor pn la nceputul secolului al XIX-lea cnd descoperirea
unor mari tezaure de monede de aur avea s trezeasc pn si interesul autorittilor. AstIel, n 1802, doi tineri ddeau
peste un mare tezaur de monede de aur de tipul Koson, n jur de 400 de piese. Tot cam atunci, pe Dealul Aninesului
Iusese gsit un tezaur cu monede de aur de tip Lysimah. Vestea descoperirii comorilor a dus la o adevrat migratiune
spre munte a stenilor din mprejurimi iar comertul cu monede de aur pe piata Orstiei a ajuns la cunostinta autorittilor
austriece care organizeaz spturi de descoperire a aurului, cu mineri, sub supravegherea armatei, care se ncheie
Ir niciun rezultat.
Importanta patrimoniului cultural national pentru ntrirea sigurantei nationale este dat de rolul su de coagulare
a identittii nationale si a speciIicului regional, precum si de acela de Iundamentare a valorilor cettenesti democratice
ntr-o lume a diversittii culturale, etnice si religioase.
n conditiile integrrii europene a Romniei, realizarea unui sistem perIormant de protectie a patrimoniului cultural
reprezint att un deziderat, ct si o obligatie a statului romn, Iiind considerat ca o contributie national la pstrarea,
conservarea si punerea n valoare a patrimoniului comun al Europei.
Procesul de conservare si de punere n valoare a pieselor si obiectivelor reprezentative pentru patrimoniul cultural
national este aIectat prin nstrinarea, degradarea sau distrugerea unor repere cu semniIicatie major pentru civilizatia
romneasc n ansamblul ei.
Faptele reale, ca si legendele, au tinut viu interesul oamenilor privind bogtiile care au existat n zon, iar vidul
legislativ n ceea ce priveste reglementarea situatiei juridice a siturilor arheologice a condus ntre anii 1990 2000 la
aparitia n judetul Hunedoara a unei nou tip de inIractiune: ,braconajul arheologic, urmarea imediat a acestuia Iiind
dezvoltarea traIicului de obiecte de patrimoniu ce provin din siturile arheologice si care sunt vndute contra unor
sume importante de bani, tinnd cont c doar o moned din aur de tip KOSON n anul 1998 era evaluat la 650 lire
sterline.
Pe raza judetului Hunedoara Iigureaz 70 de situri arheologice nscrise n L.M.I. Dintre acestea, 39 apartin
categoriei de important national (A), iar 31, categoriei de important local (B). Cinci dintre situri sunt nscrise si
n Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO, respectiv Sarmizegetusa Regia, Costesti Cettuia, Costesti
Blidaru, Luncani Piatra Rosie si Bnita. n aIara acestora, n judetul Hunedoara sunt semnalate si cteva sute de
situri arheologice apartinnd categoriei ,patrimoniu arheologic reperat
sau descoperit ntmpltor.
Avnd n vedere Ienomenul creat, n anul 2000, n structura
Directiei de Investigatii Criminale din cadrul Inspectoratului General
al Politiei Romne, se nIiinteaz Serviciul pentru Prevenirea si
Combaterea Furturilor si TraIicului de Bunuri apartinnd Patrimoniului
Cultural National, actionnd pentru cunoasterea si controlul
Ienomenului inIractional, prevenirea si combaterea Iaptelor ilegale
de acest gen. Coopereaz att pe plan intern cu celelalte unitti locale
cu atributii n domeniu, n baza unor protocoale de colaborare si
prin schimburi de date si inIormatii necesare organizrii de activitti
si msuri comune, ct si pe plan extern cu Biroul National Interpol,
Serviciul Relatii Internationale, cu structuri similare din alte tri si
organisme internationale abilitate.
Activitatea politiei hunedorene s-a concretizat n depistarea si
cercetarea a peste 100 de persoane implicate n actiuni ilegale de
braconaj arheologic si traIic cu bunuri culturale mobile provenite
din siturile arheologice. S-a reusit recuperarea si conIiscarea a peste
4.000 monede de argint tip DENARI IMPERIALI si REPUBLICANI,
10 monede de aur tip KOSON, o aplic din bronz aurit, monede
dacice tip HUNEDOARA, tetradrahme, celturi, scule si unelte dacice,
29
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
COLOR
cmyk
600 obiecte arheologice romane, vase
de ceramic dacic. Au Iost aplicate
sanctiuni contraventionale n valoare de
110.000. lei pentru Iapte prevzute n
O.G.43/2000, republicat.
Printre persoanele cercetate pentru
Iapte de braconaj arheologic si traIic cu
bunuri culturale mobile sustrase din situri
arheologice, se numr si sapte cetteni
strini (2 cetteni italieni, 2 cetteni
germani si 3 cetteni austrieci), cazuri
n care s-a colaborat cu autorittile
strine prin Biroul National Interpol.
ExempliIicare: cu sprijinul acestora
a Iost identiIicat cetteanul italian
D.C.M., stabilindu-se c, n cursul
anului 2000, a traIicat de pe teritoriul
Romniei mai multe monede din aur de
tip KOSON. Ca urmare a comunicrii
autorittilor italiene, acesta se aIla n
atentie, Iiind cercetat si pe teritoriul Italiei
pentru svrsirea mai multor inIractiuni n domeniul patrimoniului cultural national.
Protejarea patrimoniului cultural national reprezint att o obligatie proIesional a specialistilor n domeniu, dar
mai ales o obligatie moral a Iiecrui cettean romn. SemniIicatia activittii de protejare a patrimoniului cultural
national al Romniei este n realitate mult mai proIund dect pare la prima vedere, deoarece aceasta reprezint o
mic, dar esential parte a patrimoniului cultural al omenirii.
30
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
R
omnii pstreaz legende, balade, obiceiuri si simboluri impresionant de vechi. Uneori, acestea ilustreaz
evolutia lor mai semniIicativ dect vestigiile arheologice.
Atunci cnd unor traditii li s-a uitat adevrata obrsie sau cnd aceasta a devenit anacronic, ele au Iost
adaptate noilor conditii de viat. Este cazul baladei Miori(a. La nceput, ciobanul care urma s moar Iusese ales s
Iie sacriIicat unei zeite pentru ca, dup moarte, s se uneasc, printr-o cstorie simbolic, cu zeita mndra crias
a lumii mireas si s revigoreze natura. Ciobanul si accept sacriIiciul. n variantele moderne, omorul apare ca
urmare a geloziei tovarsilor lui care-i rvneau turma si este de nenteles resemnarea cu care ciobanul si accept
moartea.
Multe opere Iolclorice si simboluri s-au adaptat si au supravietuit milenii, nct acum anevoie putem s le dezgropm
adevratele rdcini si numai sub vlul ipotezei. Un exemplu semniIicativ este simbolul capul de bour din stema
Moldovei. S-a tesut legenda c el ar reprezenta capul zimbrului pe care, urmrindu-l la vntoare, voievodul Dragos
ar Ii ajuns n Moldova.
Capul de zimbru sau de bour este un simbol Ioarte vechi (3), care se gseste si pe plcile de plumb geto-dace
publicate de Dan Romalo (5).
Coarnele bourului sunt ca dou antene menite parc s pun n legtur Iiinta care le poart cu energia cosmic.
Simbolizeaz ele o legtur cu emanatii cosmice
subtile care ar putea ilustra chiar activitatea
spiritual a omului? Este o ipotez temerar
sustinut de argumente care merit s Iie
cercetate.
Se spune c omul este alctuit dintr-un corp
material, un corp energetic (eteric, astral) si duh
(1). Atta timp ct acestea sunt legate ntre ele,
omul este viu. Dup traditia hindus, corpul
energetic este alctuit din roti de energie numite
cakra (pronunt ceacra) legate ntre ele prin canale
de energie, nad. Principalele cakra sunt axate pe
canalul suuuma care este paralel cu coloana
vertebral. Prin susuma, urc un sarpe de energie
numit kundalin. Dup traditiile hinduse, kundalin
este o serpoaic care reprezint energia sakt.
Se spune c yoga este o tehnic multimilenar,
dezvoltat n India dar si n alte prti ale Asiei,
tehnic care permite omului s-si trag constient
energia direct din cosmos. n decursul timpului, a
evoluat nu numai corpul material al omului, ci si
corpul lui energetic astral, activnd diversele
centre de energie (1, 2, p. 53-60).
n glanda pineal din Irunte se gseyte jna,
cakra cunoayterii. Hindusii situeaz n ea ochiul
Obria capului de bour
din stema Moldovei
Mioara CLUSIJ-ALECU
31
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
lui Siva, ochiul cunoasterii si al vederii paranormale. Acolo, pe Irunte, pun hindusii cu past de santal semnul rosu
tilak, iar clugrii si preotii ortodocsi miruiesc pe crestini. n crestetul capului este cakra sahasrra.
Se spune c cakra jna este ca un lotus cu dou petale de energie. La un anumit nivel de dezvoltare al corpului
energetic al unor oameni, aceast cakra este trezit (activat), petalele ei se curbeaz n sus, ca niste coarne, si chiar
pot Ii vzute, mai ales de oamenii care au nsusiri paranormale. La acestea se Iace reIerire ntr-unul din imnurile
orIice, cnd se spune c Zeus are pe Irunte coarne de aur. Dionysos-Bacchus era reprezentat cu coarne. Michelangelo
a simulat niste coarne mici pe capul statuii lui Moise. Altarul de jertIe al evreilor avea coarne n cele patru colturi ale
sale (Iesirea, 27). n IotograIia giulgiului lui Hristos, publicat de Vatican, se disting un Iel de coarne.
Sahasrra, trezit, corespunde la aura sIintilor.
Oamenii care au vrut s se considere superiori sau au Iost astIel decretati de ceilalti au Iost mpodobiti artiIicial
cu aceste semne. n vechime, cnd apruser oameni mai evoluati, care aveau vizibil jna, cei care se considerau
superiori ti-au pus o tiar cu coarne. Cnd romnii spun de cineva c are stea n Irunte, Iac aluzie la o dezvoltare si
vizualizare a cakrei jna sau la un ecou din adnca antichitate n care se vorbette de agatrtii care purtau o podoab
atrnat pe Irunte?! Dar astIel de coarne de consacrare, cum le numea Romulus Vulcnescu, coarne ndreptate n
sus ca o aspiratie spre Cer, sugereaz si taurul. La vechii egipteni, zeul Osiris se rencarna n Boul Apis, iar zeul trac
Dionysos era numit si Bacchus, adic taur. Se poate Iace, prin aceste traditii vechi, o legtur ntre coarnele de
consacrare si zimbrul capul de bour din stema Moldovei? Pe la sud de Chisnu trecea drumul lui Bacchus,
marcat de mehnhiri (azi Drumul Bcului). n comuna Cumpna din judetul Constanta a Iost dezgropat un tors uman
antic din marmur care prezenta pe cealalt Iat un cadran solar, Iixat ntre coarnele unui zimbru. Acesta se aIl la
Muzeul de Antichitti din Constanta. Este de remarcat c pe unele vechi steme moldovenesti aprea cerbul, animal
purttor de coarne, ca si zimbrul. Coarnele de consacrare au Iost asociate si crucii; ele apar la unele troite, iar la unele
biserici ortodoxe se observ cum crucea din vrI este sprijinit ntre astIel de coarne de consacrare.
Mai apoi, cnd au aprut oameni care-si treziser sahasrra cu aureol , ca s-si arate puterea, oamenii si-au
pus coroan. Coroanele egiptene aveau n Iat un cap de sarpe. Mihail Alecu se ntreba dac era o aluzie la un sarpe
de energie trezit, cum spun hindusii de kundalin, sau era o coincident ntmpltoare?
Era vreo legtur ntre sarpele de energie trezit al lupttorilor daci si dracul, steagul lor n chip de sarpe cu cap de
lup? Coarnele de energie ale cakrei jna sunt amintite de capul de bour geto-daco-moldovean? Cte milenii are acest
simbol?! Greu de rspuns.
Ca s distrug credintele pgne, misionarii crestini au asociat coarnele si dracul - numele steagului geto-dac
satanei, diavolului.
Soarele, Luna si Steaua din stema Moldovei vdesc o credint uranic (cereasc).
Limba romn dovedeste existenta, n vechime, a unor credinte sau practici arhaice.
Cuvntul vzduh numeste
spatiul n care oamenii cu
nsusiri paranormale vedeau
cum duhurile celor morti se
ndreaptau spre cer.
Cuvntul trimis a Iost un
caliIicativ al lui Sarmis
Hermes Trismegistos, la greci
care, conIorm traditiilor
hermenautice, Iusese trimis cu
trei misiuni: de rege, legislator
si preot.
Dup traditiile hinduse, la
ritualul de initiere, candidatul
sta ntr-un spatiu nchis, n
pozitie de Ietus, cu minile n
pumni, dar nestrnsi, urmnd
s se nasc ca initiat, cu puteri
noi, sporite (4). JustiIic
aceasta expresia: s (ii
pumnii?
32
,)+1)
=C=E e-. 4. :ee:et-.e F007
cmyk