Osho spune: "Mesajul meu nu este o doctrina, nu este o filizofie.

INTRODUCERE

Procesul evolutiei spirituale este un proces de extindere a constiintei. Arborii sunt mai constienti decat stancile, animalele suni mai constiente decat arborii, oamenii sunt mai constienti decat animalele, un udd!a este mai constient decat omul obisnuit. "tarea de udd!a, constiinta c!risiica, iluminarea sunt expresii care desemnea#a $ toate $ nasterea constiintei per%ecie. &ateria este in intre'ime inconstienta( un udd!a este total constient, iar omul se a%la intr$un stadiu intermediar) nu este nici una, nici alta. El nu mai este un animal, dar nici nu a devenit inca #eu. El nu mai este ceea ce a %ost si nici nu este ceea ce ar putea sa devina. 'Evolutia inconstienta se sfarseste odaia cu aparitia omului, ne spune Os!o( odata cu el incepe evolutia constienta. Dar evolutia constienta nu incepe de la sine; acest lucru nu se realizeaza decat daca exista o decizie a voastra.' Deoarece viata implica existenta miscarii, sta'narea este imposibila. *ie evoluam, indreptandu$nc spre un plan superior de constiinta, %ie re'resam( depinde de noi. Deci#ia este inevitabila. C!iar si in$deci$#ia este o deci#ie subtila$ &a+oritatea oamenilor cauta uitarea) intoarcerea ta inconstienta. O reali#ea#a prin intermediul alcoolului si al dro'urilor, prin munca, activitate
1

sexuala sau stimulare sen#oriala. Numai unii dintre ei se !otarasc sa reali#e#e calatoria spre constiinta superioara$ Tocmai acestei minoritati i se adresea#a con%erintele lui Os!o, reunite in pre#enta lucrare. Os!o incepe acolo unde se opreste psi!olo'ia occidentala. El mer'e mai departe decat *reud, ,un' si dccal descoperirile recente despre potentialul uman. Daca psi!olo'ia %reudiana este de ordin patolo'ic, iar aceea a lui &aslo- se re%era la omul sanatos din punct de vedere mental, aceea a lui Os!o se re%era la iluminare. Ia starea de udd!a. Os!o nu este doar un maestru iluminai ci si un expert in psi!olo'ie. El ne %ace sa strabatem straturile %iintei, revelandu$ nc treptat pro%un#imile intime si ascunse din noi. Plecand de la psi!ic, el avansea#a $ pas cu pas $ spre transcendent. Plecand de la domeniul cunoscut, el avansea#a spre ceea ce este inco'niscibi. Plecand din punctul in care suntem, el ne duce acolo unde putem a+un'e) "in Orient nu vor im despre psiholo!ie ci despre fiinta; nu vor im despre sanatate mentala ci despre pro!res spiritual; nu vor im despre ceea ce faceti ci despre ceea ce sunteti/ Problemele abordate de Os!o in con%erintele din aceasta carte nu se re%era la nimic altceva decat Ia %ormarea omului nou. "in'ura sa preocupare este aceea de a crea atmos%era in care sa %ie posibila reali#area slarii$$de$ udd!a. Pentru ca aceasta reali#are sa aiba loc, spune el, trebuie s%l ne acceptam tn totalitate. Nu trebuie sa ne'am nici irationalul nici rationalul, nici intelectul nici a%ectivitatea, nici stiinta, nici reli'ia. Omul trebuie sa pro'rese#e in mod liber, mer'and de la un pol la celalalt. ""piritul tre uie sa fie educat in mod lo!ic si rational, spune el, dar in acelasi timp si prin meditatie #non$ rationala%; tre uie sa educam ratiunea dar$in acelasi timp $ si partea afectiva. indoiala tre uie sa existe dar $ de asemenea $ st credinta... &u poate pro!resa nici cel care nea!a irationalul, nici cel care nea!a rationalul &u puteti protpesa daca acest lucru nu se realizeaza in totalitate,/ Os!o nu este un %ilo#o%$ .imba+ul sau nu este %acut pentru a ne umple mintea de cunoastere( ci ne incita sa experimentam direct ceea ce se a%la dincolo de cuvinte( ne incita la evolutie interioara, la reali#area ultima a potentiali tatilor noastre, a semintei pe care o avem in interiorul nostru.

Ma "at'a (harti

Omul este constient. intr$un %el, el a reali#at iranscenderca naturii. Natura a devenit neputincioasa In ceea ce$1 priveste( ultimul produs posibil al evolutiei naturale s$a actuali#ai. Omul este liber sa decida daca doreste sau nu sa evolue#e. Al doilea aspect) evolutia inconstienta este un %enomen colectiv, in timp ce evolutia constienta este individuala. Ea mer'e dincolo de specie. De acum inainte, evolutia va %i un proces individual. Constiinta crea#a individualitatea. inainte de de#voltarea constiintei, individualitatea era inexistenta) nu exista decat specia. Atata timp cat evolutia este inconstienta, procesul este automat, %ara nici o incertitudine. Totul se petrece pe ba#a le'ii cau#ei si e%ectului. Existenta este mecanica si si'ura. insa odata cu aparitia omului, odata cu constiinta, apare incertitudinea. Nimic nu mai este si'ur. Evolutia arc loc sau nu. Potentialitatea exista, dar deci#ia depinde de %iecare individ in parte. Acest %apt explica starea de anxietate. "peci%ic in%erioare omului nu cunosc anxietatea, deoarece ele nu cunosc deci#ia. Totul se intampla prin necesitate. Nu exista deci#ie, deci nici entitate care decide si, %n absenta acesteia din urma, anxietatea nu poate exista. Cui sa$i %ie %rica2 Cine sa %ie intr$o stare tensionata2 Cand deci#ia devine posibila, anxietatea o urmea#a, la %el ca o umbra. Totul devine deci#ie, e%ort constient. Responsabilitatea va apartine in intre'ime. Daca este un esec, asta este. Responsabilitatea esecului va revine voua. Daca reusiti, reusiti. Responsabilitatea reusitei va revine, de asemenea. "i, dintr$un anumit punct de vedere, orice deci#ie este ireversibila. Nu puteti sa o evitati, nici sa o uitati, nici sa o depasiti. Deci#ia voastra va determina destinul. Ea ramane cu voi, este parte inte'ranta din voi( nu puteti ne'a acest %apt. Numai ca deci#ia voastra este intotdeauna un +oc. Orice deci#ie se ia in intuneric, in sensul ca nimic nu mai este si'ur. Tocmai aici 'asim cau#a anxietatii umane. Anxietatea o patrunde pana la radacinile sale. Ceea ce il %ramanta in primul rand pe om este intrebarea) a %i sau a nu %i, a %ace sau a nu %ace. A %ace aceasta sau a %ace cealalta. In$deci#ia este imposibila. Cand nu decideti, atunci de %apt decideti sa nu luati nici o deci#ie( aceasta este tot o deci#ie. in consecinta, deci#ia este o necesitate $ nu puteti sa va abtineti de la a decide. A nu decide are acelasi e%ect ca oricare alta

1.

RE0O.UTIA INTERIOARA

Este capa il omul, din punctul de vedere al speciei, sa atin!a iluminarea )n viitor* )n ce punct al evolutiei se !aseste el )n prezent* Procesul natural si automat al evolutiei se s%arseste odata cu omul. Omul este ultimul produs al evolutiei inconstiente. Odata cu el incepe evolutia constienta. Trebuie sa luam in considerare mai multe aspecte. Primul) evolutia inconstienta este mecanica si naturala. Ea se reali#ea#a de la sine. Pe parcursul ei, constiinta se de#volta. Iar la aparitia constiintei, evolutia inconstienta se opreste, obiectivul ci %iind atins. Evolutia inconstienta nu isi +usti%ica existenta decat pana in punctul aparitiei constiintei.
2

deci#ie. *rumusetea, demnitatea si 'loria omului provin din constiinta sa, c!iar daca ea este $ in acelasi timp $ si o povara. 3loria si povara isi %ac aparitia odata cu constiinta. Orice pas determina o oscilatie intre cele doua. Odata cu omul, apare deci#ia si constienta. Omul poate evolua, dar numai prin e%ortul individual. Puteti evolua sau nu pana la starea$de$ ud!!a. Depinde de voi. Evolutia este deci %ie colectiva inconstienta, %ie individuala $ si deci constienta. De %apt, termenul de evolutie subintele'e pro'resia inconstienta si colectiva, ast%el incat in ca#ul omului ar %i pre%erabil sa se %oloseasca termenul de /revolutie/. Odata cu omul apare posibilitatea revolutiei. Acest cuvant asa cum il intele' eu, implica un e%ort constient si individual in sensul evolutiei. Alt%el spus, este un proces care trebuie sa duca notiunea de responsabilitate pana in punctul ei extrem 4c!iar daca nu sunteti raspun#atori decat de propria voastra evolutie5. De obicei, omul tinde sa scape de responsabilitatea evolutiei sale, de responsabilitatea libertatii de deci#ie. ii este %oarte %rica de libertate. "clavul nu este responsabil pentru propria sa viata( responsabilitatea o poarta altii in locul lui. Dintr$un anumit punct de vedere conditia de sclavie este %oarte con%ortabila( ea nu are nici o 'reutate. "clavul este liber in sensul ca scapa de contradictia deci#iei constiente. insa, din momentul in care sunteti liberi sa ale'eti, trebuie sa luati propriile voastre deci#ii. Nimeni nu va obli'a sa %aceti ceva) toate solutiile va sunt desc!ise. "i atunci incepe tensiunea mentala, iar omul incepe sa se teama de libertatea sa. Atractia pe care o exercita ideolo'ii ca %ascismul sau comunismul provine din %aptul ca ele o%era o solutie problemei libertatii si il eliberea#a pe om de responsabilitatea sa individuala. Ele il eliberea#a de povara pe care i$o impune responsabilitatea, in acest ca# devine responsabila societatea. Cand lucrurile mer' prost, mai ramane posibilitatea de a acu#a statul) or'ani#atia. in aceste %orme sociale omul nu este decat un element de structura colectiva. Numai ca, asa cum aceste %orme nea'a libertatea individuala, tot ast%el ele nea'a si posibilitatea evolutiei umane. Ele re%u#a extraordinara posibilitate o%erita de revolutie, inclusiv totala trans%ormare a %iintei umane. Odata cu ele, posibilitatea de implinire ultima este distrusa( are loc o re'resie, o intoarcere spre animalitate. Pentru mine, evolutia nu este posibila decat daca este ba#ata
3

pe responsabilitatea individuala. 0oi sin'uri sunteti raspun#atori. Aceasta responsabilitate este de %apt o mare binecuvantare ascunsa. Odata cu ea apare lupta care, in %inal, conduce la atentia eliberata de deci#ie. 0ec!ea sc!ema a evolutiei inconstiente a luat s%arsit odata cu omul. Puteti sa recadeti in ea, insa este imposibil sa ramaneti acolo. *iinta voastra s$ar revolta. Omul are constiinta( el trebuie s$o pastre#e. Nu are de ales. *ilo#o%ii cum ar %i Aurobindo atra' mai ales %iintele care cauta escapismul. Ei a%irma existenta evolutiei colective. Divinul va cobora asupra oamenilor si vor primi, cu totii, iluminarea. Pentru mine acest proces este de neconceput. "i c!iar daca posibilitatea ar exista, ea ar %i inutila. Daca atin'eti iluminarea %ara sa %aceti e%orturi personale, ea nu are nici o valoare. Ea nu va aduce exta#ul ce incoronea#a e%ortul. O considerati normala, la %el cum va considerati normali oc!ii, mainile, siste$ mul respirator. Acestea sunt binecuvantari si'ure, dar pe care nu le apreciea#a nimeni, care nu sunt dra'i nimanui. intr$o #i va veti naste in starea de iluminare, asa cum promite Aurobindo. Acest lucru va %i insa inutil. O multime de lucruri va vor %i accesibile, dar pentru ca au %ost dobandite %ara tensiune, %ara durere, ele nu vor mai avea pentru voi nici un sens) sensul lor va va scapa. E%ortul constient este indispensabil. implinirea este mai putin semni%icativa decat e%ortul in sine. Tocmai e%ortul ii con%era o semni%icatie( tocmai lupta o pune in valoare. Dupa parerea mea, iluminarea de ori'ine colectiva, inconstienta $care vine asupra voastra ca un dar Divin $ este nu numai imposibila ci si lipsita de sens. Trebuie sa luptati pentru obtinerea iluminarii. .upta este ceea care crea#a posibilitatea de a vedea exta#ul ce vine asupra voastra, a$6 trai si a$6 mentine. ** *

Evolutia inconstienta se s%arseste odata cu aparitia omului( si atunci evolutia constienta 4revolutia5 ii ia locul. Totusi, evolutia constienta nu se naste din ea $ insasi. Ea nu apare decat odata cu deci#ia. Daca nu va decideti in directia ei 4si acest lucru il %ac ma+oritatea oamenilor5, traiti intr$o tensiune extrema."cena lumii contemporane se pre#inta alt%el) oamenii

nu stiu unde sa mear'a, nici ce sa %aca. Nu se poate %ace nimic %ara e%ort constient. Nu putem sa ne reintoarcem la inconstienta. Poarta s$a inc!is( podul s$a prabusit inapoia noastra. A evolua in mod constient insemna a ale'e o nobila aventura. De %apt, sin'ura aventura ce poate exista pentru %iinta umana. Drumul este 'reu, el nici nu poate %i alt%el. Eroarea si esecul exista $ cu si'uranta $pentru ca nimic nu mai este si'ur. Iar aceasta situatie crea#a tensiunea mentala. Nu stiti unde sunteti si nu stiti nici unde sa mer'eti. "unteti %ara identitate. Aceasta situatie va poate aduce c!iar pana in pra'ul sinuciderii. "inuciderea este un act speci%ic omului. Animalele sunt incapabile sa se sinucida deoarece ele nu pot ale'e, in mod constient, moartea. Natura este un %enomen inconstient, 6 as%el ca si moartea. Totusi, odata cu aparitia omului $ omul i'norant si neevoluat $ deci#ia mortii devine o posibilitate. Nu va puteti ale'e nasterea. Din acest punct de vedere, va a%lati in mainile evolutiei inconstiente. De %apt, nasterea nu tine nicidecum de vointa omului( ea este $ prin natura sa $ animala, ne%iind re#ultata din deci#ie. Natura umana se naste odata cu deci#ia. Puteti decide sa muriti $ puteti ale'e moartea. Ast%el, sinuciderea este un act speci%ic omului. Daca nu decideti sa evoluati in mod constient, aveti toate sansele sa ale'eti sinuciderea. Poate va va lipsi cura+ul de a actuali#at aceasta deci$ #ie, dar veti trece printr$un proces %oarte incet si lun', similar cu sinuciderea, sau veti ve'eta asteptand moartea. * *

re#olva. Putem actiona ast%el pana la moarte. Problema va continua sa existe si, in urmatoarea noastra renastere, totul va %i la %el. Din momentul in care deveniti constienti de responsabilitatea voastra, toate iesirile care duc spre inconstienta se inc!id. Dorinta de a %u'i este o nebunie, responsabilitatea repre#entand o extraordinara sansa de evolutie. .upta pe care ea o intretine permite de#voltarea unui nou clement. A deveni constienti insemna a intele'e ca totul depinde de voi. C!iar si #eii vostri, care sunt un produs direct al ima'inatiei voastre, in de%initiv, totul este in voi, si voi purtati raspunderea. Nu este nimeni acolo pentru a va asculta +usti%icarile $ nu exista o curte de apel. "unteti pe deplin responsabili. in plus, sunteti sin'uri, absolut sin'uri. Acest lucru trebuie sa$6 Intele'eti cu claritate. Odata cu constiinta se naste solitudinea. Cu cat constiinta voastra se lar'este, cu atat mai mult creste sentimentul solitudinii. Nu incercati sa %u'iti de aceasta realitate intorcandu$va spre societate, prieteni, asociati, multime. Nu %u'iti1 "olitudinea este un %enomen semni%icativ) intre'ul proces de evolutie conver'e catre ea. Constiinta voastra s$a lar'it atat de mult, incat ea va revelea#a realitatea solitudinii voastre. De alt%el, tocmai prin intermediul ei atin'eti iluminarea. "olitudine nu inseamna i#olare. "entimentul i#olarii apare atunci cand incercam sa scapam de solitudine ca nu suntem dispusi s$o ac$ceptam. Daca incercati sa va sustra'eti realitatii solitudinii, veti avea impresia de i#olare. "i atunci va intoarceti spre multime sau spre vreun mi+loc oarecare de intoxicare ce va va %ace sa uitati aceasta impresie. I#olarea isi va crea propriile sale mi+loace ma'ice care duc la uitare. Daca puteti sa ramaneti sin'uri, absolut sin'uri, %ie si doar o sin'ura clipa, e'o$ul va muri, eul va muri. Explodati... nu mai sunteti... E'o$ul nu exista in sine( el este intotdeauna in relatie cu cineva. De %iecare data cand sunteti sin'uri, se produce un miracol) e'o$ul se subtia#a. Deci daca aveti cura+ul sa ramaneti sin'uri, treptat e'o$ul se va di#olva. El nu va mai putea exista mult timp. A ale'e sa ramai sin'ur, este un act cu totul constient si deliberat, mult mai deliberat decat sinuciderea. De %apt, in sin'uratate e'o$ul nu poate exista( dimpotriva, el este pre#ent in ca#ul sinuciderii. Persoanele e'otice sunt mai inclinate spre sinucidere. "inuciderea nu releva, in nici un ca#,

Nimeni nu este raspun#ator de evolutia voastra personala. insasi acceptarea acestui %apt va da putere. Iata$va pe drumul pro'resului, al evolutiei. insa noi cream #ei, sau ne re%u'iem pe lan'a vreun 'uru, pentru a scapa de responsabilitatea pe care o implica viata si evolutia. incercam sa plasam raspunderea noastra unei alte %iinte. in ca#ul in care nu credem in #ei sau in 'uru, avem tendinta sa %u'im de raspundere prin intermediul dro'ului, a intoxicatiei, prin tot ceea ce crea#a inconstienta, in acelasi timp, %aptul de a arunca raspunderea intr$un asemenea mod este absurd, pueril, copilaresc. Acest %apt nu %ace decat sa intar#ie clipa in care va trebui sa %acem %ata problemei, acest %apt nu o
4

starea de solitudine( ea nu poate avea loc decat in relatie cu cineva. Prin ea, e'o$ul nu su%era. Dimpotriva, el creste. El se indreapta spre o noua nastere avand mai multa %orta ca niciodata. "olitudinea slabeste eul. Nu mai exista nimic cu care am putea %i in relatie, si $ datorita acestui %apt $ e'o$ul nu poate exista. in consecinta, daca sunteti 'ata sa acceptati solitudinea, %ara cea mai mica e#itare $ %ara dorinta de a %u'i $ sau de a va intoarce daca acceptati realitatea solitudinii voastre asa cum este ea, aceasta devine o oca#ie extraordinara. "unteti ca o samanta, care contine o multime de posibilitati. Amintiti$va insa ca samanta trebuie sa explode#e, ast%el incat planta sa poata creste. E'o$ul este la %el ca o samanta, el este o posibilitate. Cand el se desc!ide, in voi se naste Divinul. Divinul nu este nici eu, nici tu) el este unul. "i tocmai solitudinea va conduce la aceasta unitate. Este posibil $ de asemenea $ sa creati ceva care sa inlocuiasca aceasta unitate. 7indusii se considera un 'rup, la %el crestinii, la %el musulmanii( India se pretinde unitara, la %el ca si C!ina) acestea sint moduri de a substitui unitatea. Unitatea in sine nu poate %i decat re#ultatul unei solitudini per%ecte. O multime se poate pretinde unita, dar ea se opune $ in mod invariabil $ unui alt lucru. Datorita %aptului ca ii impartasiti opinii$ le, va simtiti in armonie. in multime responsabilitatea individuala dispare. Ideea de a da %oc unei mosc!ei sau unui templu nu va va veni atunci cind santeti sin'uri( in sc!imb nu veti e#ita sa o %aceti in calitate de element al unui 'rup, deoarece $ in acest ca# $ raspunderea voastra individuala nu va mai %i an'a+ata. intr$un 'rup sunt responsabili toti si niciunul. Nu exista o constiinta inividuala, ci o constiinta de 'rup. Ast%el re'resati, redevenind asemenea animalului. &ultimea nu este decat un substituit al sentimentului de solitudine. Cei care intele' acest lucru, cei care sunt constienti de responsabilitatea lor in calitate de %iinte umane, care sunt constienti de proba di%icila, 'rea, prin care trebuie sa treaca omenirea, nu vor ale'e substituirea. Ei vor accepta %aptele asa cum sunt ele si nu vor crea %ictiuni. Ideolo'iile reli'ioase si politice nu sunt decat %ictiuni care 'enerea#a un ilu#oriu sentiment de unitate. Unitatea nu exista decat atunci cand sunteti %ara e'o, iar
5

e'o$ul nu poate muri decat daca exista o completa solitudine. Cand sunteti absolut sin'uri, nu mai sunteti. Clipa de solitudine va %ace sa explodati. 0a raspanditi in in%init. Iata ce trebuie inteles prin evolutie( ea nu este nimic altceva. "i daca am adoptat denumirea de revolutie, aceasta am %acut$ o datorita %aptului ca des%asurarea acestui proces nu este inconstienta. Puteti %i %ara e'o sau puteti ramane cu e'o$ul vostru. Depinde de voi. A a+un'e la solitudine $ iata sin'ura revolutie autentica. "i aceasta necesita mult cura+. Doar un udd!a, un Iisus, un &a!avira sunt in intre'ime sin'uri. Nu pentru ca si$au parasit %amilia, lumea $ aceasta nu este decat o aparenta. Renuntarea lor nu este un act ne'ativ ci unul po#itiv) o miscare catre solitudine. in realitate, aceasta nu repre#inta nici macar o renuntare, ci o cautare a per%ectei solitudini. Cautarea spirituala conver'e in intre'ime spre clipa de explo#ie, clipa in care ne re'asim absolut sin'uri. "olitudinea aduce cu sine exta#ul. Numai ea permite obtinerea iluminarii. Nimeni nu poate ramane sin'ur, se crea#a 'rupul, %amilia, societatea, natiunea. Toate natiunile, toate %amiliile, toate 'rupurile sunt compuse din lasi, din oameni care nu au cura+ul sa ramana sin'uri. Adevaratul cura+ consta in a avea taria de a ramane sin'ur, si aceasta insemna ca intele'eti intr$un mod per%ect constient %aptul ca sunteti sin'ur, si ca nu poate %i alt%el. Ori va ama'iti, ori traiti acest %apt. "i va puteti ama'i timp de numeroase vieti dar $ %acand acest lucru $ va invartiti mereu in cerc, intr$un cerc vicios. Cercul nu se rupe decat daca experimentati realitatea solitudinii voastre. Atunci atin'eti centrul) centrul naturii divine, al totalitatii, al s%intenieiNu$mi pot ima'ina un viitor in care %iecare %iinta umana sa %ie capabila de acest lucru, in virtutea dreptului de a se naste. Este imposibil, deoarece constiinta este un %enomen individual. Doar inconstienta este colectiva. Constiinta apare odata cu individualitatea. "pecia umana ca atare nu a a+uns inca in acest punct, care a %ost insa atins de %iintele umane individuale. *iecare om trebuie sa$si reali#e#e * propria individualitate si sa$si asume responsabilitatea pe care aceasta o implica. Primul lucru care trebuie %acut este sa acceptam solitudinea ca %apt primordial si sa invatam sa traim cu ea. Nu sa cream

situatii ima'inare. Daca o %aceti nu veti putea cunoaste adevarul. Deoarece in acest ca# sunt proiectate, create, stari %ictive( sunt cultivate pseudo$ade$varuri ce va impiedica sa cunoasteti ceea ce este. Traiti realitatea solitudinii. Daca reusiti, daca intre voi si aceasta realitate nu se interpune nimic, va este revelat adevarul. *iecare %apt revelea#a adevarul, cu conditia de a %i va#ut in pro%un#ime. in consecinta, traiti realitatea responsabilitatii voastre, realitatea solitudinii voastre. Daca reusiti, va avea loc explo#ia. Drumul este anevoios, dar altul nu exista. Tocmai di%icultatea, tocmai acceptarea adevarului sunt cele care va duc in punctul de explo#ie. Numai atunci exta#ul se mani%esta, nu inainte. Daca ar %i venit din intamplare, el nu ar %i avut nici o valoare, deoarece nu l$ ati %i meritat. Nu ati %i avut capacitatea de a$6 sesi#a, aceasta capacitate %iind produsul disciplinei. Daca a+un'eti sa reali#ati %aptul ca sunteti responsabili de propria persoana, disciplina urmea#a ca o consecinta %ireasca. Nu poate %i alt%el. Dar disciplina la care ne re%erim nu provine dintr$o constran'ere exterioara. Ea provine din propria voastra persoana, toate actele voastre se derulea#a in ordine. Nu veti mai spune nici macar un sin'ur cuvant super%icial. *iind constienti de solitudinea voastra, incepeti sa simtiti $ de asemenea $ an'oasa celorlalti. "imtind$o, nu va mai comportati super%icial niciodata, deoarece sunteti raspun#atori nu numai pentru voi insiva, ci si pentru altii. *aptul de a trai propria voastra solitudine va %ace capabili sa o intele'eti pe aceea a tuturor %iintelor umane. *iul stie ca tatal lui este sin'ur( sotia stie ca sotul ei este sin'ur( sotul stie ca sotia sa este sin'ura. "i, imediat ce cunoasteti acest lucru, nu puteti sa nu %iti plini de compasiune.

A accepta realitatea este sin'urul %el de 8o'a care poate exista, sin'ura disciplina care exista. Datorita per%ectei intele'eri a conditiei umane, veti dobandi un spirit reli'ios si deveniti ast%el propriul vostru maestru. Dar austeritatea care urmea#a nu este aceea a unui ascet( ea nu provine din constran'ere, ea nu este urata. Ea este estetica. Ea vine din sen#atia interioara ca este sin'urul drum posibil $ ca nu aveti de ales. Atunci renuntati la
6

lucruri( deveniti ne$posesivi. Dorinta de a poseda provine din teama de solitudine. Neputand sa suportam solitudinea, cautam compania cuiva. Dar cum pre#enta oamenilor este instabila, ne intoarcem catre obiecte. *aptul de a trai cu o %emeie nu este usor, acela de a trai cu o masina este insa mai simplu. Deci, pana la urma, nevoia de posesie se ras%ran'e asupra obiectelor. Poate veti incerca c!iar o trans%ormarea persoanelor in obiecte, mo$delandu$le ast%el incat ele sa$si piarda personalitatea, individualitatea. "otia devine un obiect $ ea nu mai este o %iinta umana( sotul devine un obiect $ el nu mai este o %iinta umana. Daca deveniti constienti de solitudinea voastra, deveniti constienti si de aceea a altora, ca# in care recunoasteti %aptul ca dorinta de posesie este ne%ireasca. Iar renuntarea voastra nu mai este po#itiva, ea este umbra ne'ativa a solitudinii voastre. Deveniti ast%el ne$posesivi. Puteti ast%el sa iubiti, sa nu mai %iti doar un sot sau doar o sotie. Odata cu ne$posesiunea se naste compasiunea si austeritatea( si $de asemenea $ inocenta. *aptul de a ne'a realitatile vietii nu este inocenta, ci viclenie. 0a ilu#ionati pe voi insiva si pe altii. Dar cand aveti cura+ul sa traiti cu %aptele asa cum sunt, dobanditi inocenta $ o inocenta necautata. 0oi sunteti inocenta. Dupa parerea mea, inocenta este sin'urul scop ce trebuie atins. Daca sunteti inocenti, beatitudinea divina nu va intar#ia nici o clipa sa vina asupra voastra. A %i inocent insemna a putea primi Divinul, a %ace parte inte'ranta din Divin. Cand sunteti in stare de inocenta, oaspetele tocmai bate la usa voastra) 'a#duiti$6. Inocenta nu este o stare cultivabila, in masura in care a cultiva implica o constran'ere. Constran'erea este un calcul. Iar inocenta este in a%ara oricarui calcul. in domeniul ei orice calcul devine imposibil. A %i inocent insemna a avea un spirit reli'ios. Odata cu inocenta se atin'e culmea adevaratei reali#ari. Numai ca adevarata inocenta este, in mod obli'atoriu, produsul unei revolutii constiente si nu acela al evolutiei colective $ inconstiente. Omul este sin'ur. El este liber sa alea'a cerul sau in%ernul, viata sau moartea, exta#ul reali#arii sau mi#eria a ceea ce numim in mod obisnuit viata. "artre scria undeva) "Omul este condamnat sa fie li er." 0oi

puteti ale'e intre cer si in%ern. .ibertatea implica %aptul ca putem ale'e unul din ele. Daca nu puteti ale'e decat in%ernul nu va mai exista ale'ere, nici libertate. Iar cerul, %ara posibilitatea de ale'ere a in%ernului, va repre#enta el insusi in%ernul. Deci#ia indica intotdeauna o alternativa. Ea nu insemna ca nu puteti ale'e decat binele. Ca# in care nu ar putea %i vorba de libertate. Daca %aceti o ale'ere 'resita, libertatea este o condamnare. Pe cand daca luati o deci#ie buna, ea se mani%esta prin bucurie. "unteti in intre'ime raspun#atori de deci#iile voastre. Daca sunteti pre'atiti, din interiorul %iintei voastre va iesi la supra%ata o noua dimensiune) dimensiunea revolutiei. Evolutia s$ a s%arsit. De acum incolo aveti nevoie de altceva, de o revolutie care va va desc!ide noi ori#onturi. Iar aceasta revolutie este individuala( ea este interioara.

9. "A.TU. IN 3O. "AU &I"TERU. &EDITATIEI

+e este meditatia* &editatia nu este nici o metoda indiana, nici o simpla te!nica. Nu puteti sa invatati sa o practicati. Ea implica o crestere) cresterea vietii voastre in totalitate, dincolo de ceea ce considerati ca este viata voastra in totalitate. &editatia nu este ceva care vine sa se adau'e personalitatii voastre, asa cum este ea. Ea nu vine spre voi decat datorita unei trans%ormari %undamentale, a unei mutatii. Este o implinire, o crestere. Cresterea se %ace intotdeauna in intre'ime( ea nu este o adau'are. Este o crestere spre meditatie. Procesul de in%lorire a personalitatii in totalitate trebuie inteles in mod corect. in ca# contrar +ucam doar un +oc cu noi insine, ne ocupam spiritul cu ilu#ii mentale. Iar subtilitatile exista intr$un numar atat de mare1 Nu numai ca ele sunt capabile sa va ama'easca, nu numai ca nu veti casti'a nimic, dar ele va vor dauna in mod real. insasi atitudinea de a crede ca meditatia poate %i practicata datorita unei subtilitati, insusi %aptul de a concepe meditatia in termeni de metoda, sunt $ in mod %undamental $ %alse. "i cand incepem sa ne +ucam cu subtilitatile mentale, mentalul insusi su%era o deteriorare. &entalul, asa cum exista el, nu este meditativ. Pentru ca meditatia sa se poata naste, mentalul trebuie sa se sc!imbe in intre'ime. Dar sa vedem mai intai care este situatia actuala a mentalului2 Cum I %unctionea#a el2 &entalul traduce intotdeauna totul in cuvinte. Puteti cunoaste cuvintele, puteti sti ce este limba+ul, structura conceptuala a 'andirii, dar toate acestea nu va spun nimic despre 'andire. Dimpotriva, este un subter%u'iu. Imediat ce vedeti o %loare, o transpu$ neti in cuvinte( imediat ce vedeti un om traversand o strada, transpuneti actiunea in cuvinte. &entalul traduce orice %apt existential in cuvinte, iar cuvintele devin o bariera, o inc!isoare. Acest obicei de a trans%orma intotdeauna lucrurile in cuvinte este obstacolul ce impiedica nasterea starii de spirit

meditative. in consecinta, daca doriti sa va indreptati spre o stare de spirit meditativa, trebuie mai intai sa deveniti constienti de obiceiul vostru de a traduce totul in cuvinte si de imposibilitatea voastra de a opri acest proces. ,edeti lucrurile, dar %ara sa le transpuneti in cuvinte. *iti constienti de pre#enta lor dar nu le traduceti in cuvinte. .asati lucrurile sa %ie, %ara sa recur'eti la limba+( lasati %iintele sa %ie, situatiile sa %ie, %ara sa recur'eti la limba+. Nu este imposibil( este natural. Tocmai situatia voastra pre#enta este arti%iciala, dar sunteti atat de obisnuiti cu ea, procesul a devenit atat de automat, incat nici macar nu mai sunteti constient de %aptul ca transpuneti %ara incetare trairile voastre in cuvinte. Priviti un rasarit de soare. 0oi nu sunteti constienti de spatiul care separa perceptia voastra de punerea in cuvinte. 0edeti soarele, ii simtiti ra#ele calde, si $ imediat $ transpuneti aceasta traire in cuvinte. "unteti inconstienti de spatiul care exista intre perceptie si punerea ei in cuvinte. Este vorba de %aptul de a %i constienti ca rasaritul soarelui nu este un cuvant, ci un %apt, o pre#enta. &entalul traduce automat orice experienta in cuvinte, iar aceste cuvinte se interpun intre voi si trairile voastre. A medita insemna a trai %ara cuvinte, a trai la un nivel extra$ lin'vistic. Uneori acest lucru se intampla in mod spontan. Cand iubiti o persoana, ceea ce simtiti in primul rand este pre#enta ei si nu pre#enta cuvintelor. Cand doi indra'ostiti sunt in intimitate unul cu celalalt, raman in tacere. "i nu pentru ca nu au nimic de exprimat. Dimpotriva. Cuvintele insa lipsesc( e imposibil sa %ie pre#ente. Ele nu apar decat odata cu disparitia iubirii. Cand doi indra'ostiti nu tac niciodata, inseamna ca iubirea lor e moarta. Ei umplu 'olul lasat, prin cuvinte. Cand iubirea este pre#enta atunci ele, cuvintele, lipsesc. insasi existenta iubirii este atat de coplesitoare, atat de penetranta, incat bariera limba+ului si a cuvintelor cade. "i, de obicei, ea nu cade decat in experienta iubirii. &editatia este punctul culminant al iubirii, si nu a iubirii pentru o persoana determinata, ci pentru existenta, in totalitatea ei. Pentru mine, a medita insemna a intretine o relatie vie cu intrea'a existenta care ne incon+oara. Daca a+un'eti sa iubiti orice situatie din viata voastra, sunteti in stare meditativa. > Nu ma re%er aici la o subtilitate mentala, nici o metoda de a
8

linisti mintea. Dimpotriva( meditatia necesita o pro%unda intele'ere a mecanismelor mentale. Imediat ce intele'eti obiceiiul automat de a transpune trairile in cuvinte, se crea#a un vid $ in mod spontan. 0idul urmea#a intele'erea, la %el ca o umbra. Adevarata problema nu este %aptul de a intele'e cum a+un'em sa meditam, ci aceea de a intele'e de ce nu suntem in meditatie, insusi procesul meditatiei este de ordin ne'ativ. Nu este vorba de a adau'a ceva %iintei voastre, ci de a ne'a un lucru care i$a %ost de+a adau'at. "ocietatea nu poate exista %ara limba+ $ acesta ii este indispensabil. Existenta, dimpotriva, se poate lipsi de el. Prin aceasta nu intele' %aptul ca trebuie sa %acem abstractie in intre'ime de limba+) uneori este necesar sa recur'em la el. Ceea ce trebuie %acut este %aptul de a putea pune in miscare si intrerupe mecanismul transpunerii in cuvinte. In calitate de %iinta inte'rata social, mecanismul limba+ului va este indispensabil, insa atunci cand va a%lati in %ata existentei el trebuie intrerupt. Daca nu puteti sa o %aceti, daca el se produce %ara incetare si sunteti incapabili sa il opriti, in acest ca# sunteti sclavii lui. &entalul trebuie sa %ie un instrument, nu stapanul. Cand mentalul este stapan, voi va a%lati intr$o stare ne$ meditativa. Cand sunteti stapani voi insiva $ cand constiinta este stapana $ sunteti in stare meditativa. A medita insemna deci a %i stapanul mecanismelor mentale. &entalul $ si %unctia sa lin'vistica $ nu este ultima posibilitate a%lata in interiorul vostru. Existenta voastra se 'aseste dincolo de ea( existenta trece dincolo. Constiinta transcende planul limba+ului, existenta de asemenea. Cand constiinta si existenta nu mai %ormea#a decat o sin'ura entitate, se produce o comuniune. Aceasta comuniune este meditatia. Trebuie renuntat la limba+. Nu prin suprimare sau eliminare, ci ast%el incat el sa nu mai %ie un obicei care sa ocupe intre'ul timp al existentei voastre. Cand mer'eti, picioarele voastre trebuie sa se miste. Dar daca ele continua sa o %aca si atunci cand sunteti ase#at, insemna ca sunteti anormal. Trebuie sa stiti sa le imobili#ati. Tot ast%el, cand nu vorbiti nimanui, limba+ul trebuie sa dispara. Daca sunteti in masura sa intrerupeti procesul limba+ului, sunteti pre'atiti pentru meditatie. &editatia este un proces de crestere, nu o

te!nica. Nici o te!nica nu este vie, ast%el incat sa v$o puteti insusi. insa un proces, dimpotriva, este intotdeauna viu) el creste, se mareste. .imba+ul este indispensabil, dar nu trebuie sa$i %im pri#onieri, in anumite momente este mai bine sa existam, %ara cuvinte. "i aceasta nu insemna a ve'eta) constiinta este pre#enta. De %apt ea este mult mai intensa, mult mai vie, cuvintele nemai%iind pre#ente pentru a o su%oca. .imba+ul este le'at de repetare, de unde si aparitia plictiselii. Cu cat limba+ul vi se va parea mai important, cu atat mai mult veti experimenta plictiseala. Existenta nu este repetitiva. *iecare tranda%ir este un nou tranda%ir, un tranda%ir absolut nou. El nu a mai %ost niciodata si nu va mai %i niciodata. Cand pronuntati cuvantul /tranda%ir/, exista o repetitie) a %ost dintotdeauna si va %i mereu. Ast%el voi ucideti noutatea, %olosind un cuvant vec!i. Existenta este intotdeauna tanara( limba+ul este intotdeauna batran. Prin intermediul limba+ului %u'iti de existenta, de viata, deoarece limba+ul este un lucru mort. Cu cat sunteti mai mult prinsi in tesatura lui, cu atat mai mult va ucide %iinta. Un pandit este complet lipsit de viata, in masura in care el nu este decat limba+, decat cuvinte. "artre si$a intitulat autobio'ra%ia "+uvintele". Traim prin cuvinte, alt%el spus) nu traim deloc. in cele din urma nu mai suntem decat o in'ramadire de cuvinte, nimic mai mult. Cuvintele sunt comparabile cu %oto'ra%iile. Aveti in %ata oc!ilor un lucru viu pe care il %oto'ra%iati, trans%ormandu$6 ast%el in ceva lipsit de viata. Apoi il puneti intr$un album care este $ la rindul lui $ mort si el. O persoana care nu a trait starea de meditatie este ca un album mort) o serie de ima'ini verbale. Ea nu a trait nimic $ a transpus, totul in cuvinte. A medita insemna a trai in totalitate, si acest lucru nu se poate %ace decat in tacere. Tacere nu insemna inconstienta. Cele doua pot coexista dar, in acest ca#, tacerea nu este vie. Ati trecut, ast%el, pe lin'a ceea ce este esential. 0a puteti auto$!ipnoti#a prin mantras. Repetand un cuvant, puteti crea o asemenea stare de plictiseala in mintea voastra incat sa adormiti. 0a cu%undati in somn, in inconstienta. Daca repetati %ara incetare) Ram$Ram$Ram, mintea adoarme. ariera limba+ului cade, dar sunteti in stare de inconstienta. > > &editatia implica absenta barierii limba+ului, dar pre#enta
9

constiintei. *ara de care nu poate exista o comunicare cu existenta, cu tot ceea ce este. Nici o mantra nu este de vreun a+utor, nici celelalte psal$modieri. Auto$!ipno#a nu este meditatie( ea este $ dimpotriva $ o stare de re'resie. Prin ea nu depasim planul limba+ului, ci ne cu%undam intr$un paln in%erior limba+ului. Prin urmare, renuntati la mantras si la ast%el de te!nici. Traiti clipele %ara pre#enta cuvintelor, %apt care nu se poate reali#a prin mantras, deoarece procesul in sine se ba#ea#a pe cuvinte. Nu puteti elimina limba+ul %acand apel la cuvinte. E imposibil1 Ce este de %acut2 in realitate nu trebuie %acut nimic, trebuie doar inteles. Ceea ce sunteti capabili sa %aceti nu poate proveni decat din ceea ce sunteti. Iar voi sunteti intr$o stare de con%u#ie, si nu in meditatie. &intea voastra nu este tacuta, ast%el ca tot ceea ce va proveni din propria voastra dorinta nu va %ace decat sa a'rave#e con%u#ia. Deci sin'urul lucru care sunteti in masura sa$6 %aceti este sa deveniti constienti de mecanismele 'andirii. A %i constient este tot ceea ce se poate %ace. Constienta nu are nimic comun cu cuvintele. Este un act existential si nu unul mental. Primul lucru pe care trebuie deci sa$6 %aceti este sa %iti constienti $ sa %iti constienti de procesele voastre mentale, de %elul in care %unctionea#a mentalul vostru. Imediat ce deveniti constienti de %unctionarea mentalului vostru, va separati de el. Treceti, impreuna cu constiinta, alaturi) sunteti liberi, spectatori. "i cu cat constiinta voastra se lar'este mai mult, cu atat percepeti mai exact spatiul care separa experienta de cuvinte. El este intotdeauna pre#ent, dar inconstienta voastra va impiedica sa$6 remarcati. intre doua cuvinte exista intotdeauna un spatiu, oricat de imperceptibil si de in%irm ar %i acesta. Daca nu, cele doua cuvinte vor %orma un intre'. intre doua note mu#icale exista intotdeauna un spatiu, o tacere. *ie ca este vorba de cuvinte, %ie de note, ele nu pot %i separa$ te %ara un interval. Tacerea este pre#enta intotdeauna, dar pentru a o percepe, trebuie sa %iti cu adevarat constienti, cu adevarat atenti. Cu cat constiinta voastra este mai intensa, cu atat mai mult se atro%ia#a mentalul. Cele doua sunt inseparabile. Cu cat sunteti mai putin constienti, cu atat mai mult se intareste mentalul. Cand sunteti su%icient de constienti de mintea

voastra, aceasta isi incetea#a acti$vitatile si spatiile 'oale dintre 'anduri se maresc. Ele devin perceptibile. Este aproape ca un %ilm. Cand aparatul de proiectie %unctionea#a la o vite#a mai mica, distin'eti spatiile 'oale dintre ima'ini. Daca ridic mana, trebuie sa descompun mult miscarea. *iecare descompunere va %i o ima'ine. "i daca aceste multiple ima'ini trec prin %ata oc!ilor vostri atat de repede incat nu mai distin'eti spatiile 'oale, atunci 'estul mainii mele va apare ca un proces. Dar daca aparatul mer'e mai incet, spatiile devin vi#ibile. &entalul este asemanator unui %ilm. "patiile 'oale sunt pre#ente. Cu cat sunteti mai atenti la mentalul vostru, cu atat le distin'eti mai clar. Este ca o ima'ine 'estaltiana care contine doua %i'uri di%erite. O vedem si pe una si pe cealalta, dar nu si ambele ima'ini simultan. Acestea ar putea repre#enta c!ipul unei %emei batrane si, in acelasi timp, acela al unei %ete tinere. Daca priviti una din ele, nu o vedeti pe cealalta, si viceversa. C!iar daca stiti %oarte bine ca sunt doua ima'ini, nu le puteti percepe simultan. .a %el se intampla si cu mintea. Daca sunteti constienti de cuvinte, atunci nu sunteti constienti de spatiile 'oale, si viceversa. Orice cuvant este urmat de un spatiu 'ol si un spatiu 'ol de un cuvant. Dar nu puteti %i constienti de ambele simultan. Daca va concentrati pe spatiile 'oale, cuvintele va scapa si intrati in meditatie. O constiinta %ixata numai asupra cuvintelor este nemeditativa, in timp ce o constiinta %ixata pe spatiile 'oale este meditativa. De %iecare data cand deveniti constienti de spatiile 'oale, cuvintele scapa atentiei voastre. Daca observati cu atentie lucrurile, in locul cuvintelor 'asiti spatiul 'ol. Puteti percepe o di%erenta intre doua cuvinte, dar nu si intre doua spatii 'oale. Cuvintele sunt intotdeauna la plural, absenta este intotdeauna la sin'ular) este a senta. "patiile 'oale se unesc si se con%unda. A medita inseamna a te concentra asupra absentei. in acest ca#, 'estaltul se modi%ica in intre'ime. &ai trebuie inteles si un alt lucru. Daca priviti ima'inea 'estaltiana si va concentrati asupra %emeii batrane su%icient de mult timp, daca o %aceti cu toata atentia, apare un moment in care concentrarea se sc!imba) brusc, c!ipul %emeii batrane dispare si apare cel al tinerei %emei. De ce2 Pentru ca mintea este incapabila de o %oarte lun'a concentrare continua. Ea are nevoie de sc!imbare, %ara de care
10

adoarme. "unt sin'urele alternative care ii sunt cunoascute. *iind un proces viu, ea nu poate ramane intr$un cadru %ix. Daca apare plictiseala, adoarme, pentru a scapa de sta'narea datorata concentrarii. Apoi va continua sa traiasca, dar prin intermediul visului. : 3E"TA.TI"& 4'erm. 3estalt ; /structura/5 Conceptie in psi!olo'ia secolului 9< elaborata de &. =ert!eimer, =. >o!ler, >. >o%%?a, >. .e-in, care accentuea#a principiul inte'ralitatii si structuralitatii %enomenelor psi!ice, %aptul ca ele au un caracter 'lobal, neputind %i reduse la o simpla insumare a elementelor componente. 3. a aparut ca o reactie %ata de socianism si, partial, %ata de be!aviorism. A exercitat o in%luenta si asupra altor domenii ale stiintei 4lin'vistica structurala, %i#iolo'ie, %i#ica, s.a..5 "in. structuralism psiholo!ic. 40e#i &ic dictionar enciclopedic, Ed. II reva#uta si adau'ita, Ed. "tiinti%ica si Enciclopedica, ucuresti, 6@AB Este meditatia practicata dupa metoda lui &a!es! Co'i. Ea va readuce calmul, va revi'orea#a( ea contribuie la sanatatea voastra psi!ica si la ec!ilibrul vostru mental, dar aceasta nu este meditatie. Puteti atin'e acelasi scop prin auto$!ipno#a. Cuvantul sanscrit mantra inseamna su'estie $ nimic mai mult. "i a lua acest lucru drept meditatie repre#inta o eroare 'rava. Ea nu este meditatie. A crede ca este va impiedica sa cunoasteti meditatia autentica. Aceasta este adevarata 'reseala datorata unor practici de acest %el si celor ce le propa'a. Ele nu sunt decat un %el de dro' psi!olo'ic. 0a s%atuiesc deci sa nu recur'eti la mantras. Daca vreti sa alun'ati cuvintele din constiinta voastra, deveniti constienti, si mintea se va concentra imediat asupra spatiilor 'oale. Daca va concentrati asupra cuvintelor, veti trece de la un cuvant la altul si nu veti observa spatiile 'oale. Orice cuvant este o noua %orma pentru concentrare. &intea continua sa se sc!imbe, concentrarea de asemenea. Dar daca nu va identi%icati cu cuvintele, daca nu sunteti decat un spectator) liber, multumindu$va sa observati cuvintele ce trec unul dupa altul, atunci concentrarea voastra se va modi%ica si veti percepe spatiile 'oale. Ca si cum ati %i pe strada, observand trecatorii) cineva tocmai v$a depasit si apoi nu se mai vede nici o persoana. Este o absenta) strada e 'oala. Daca sunteti

atenti, absenta poate %i perceputa. "i imediat ce deveniti constienti de absenta, sunteti prinsi inauntru) ati %acut saltul in 'ol. Este un abis) %oarte calm, creator de constiinta. A medita inseamna a %i suspendat in 'ol( este o trans%ormare. in acest ca#, limba+ul isi pierde utilitatea) il abandonati $ in mod constient. "unteti constienti de tacere, de tacerea in%inita. *aceti parte din ea, sunteti unit cu ea. Nu deveniti constienti de acest abis ca de un ceva exterior( ci il percepeti ca pe propria voastra %iinta. "titi, si voi sunteti cei care stiti. Observati, dar observatorul este $ de asemenea $ si lucrul observat. in pre#enta cuvintelor si a 'andurilor sunteti spectator $ un spectator separat( cuvintele sunt de cealalta parte. in absenta cuvintelor, dimpotriva, voi sunteti acest spatiu si, in acelasi timp, ramaneti constienti de existenta. intre voi si spatiul 'ol, absenta, intre constiinta si existenta nu mai exista bariere. 0a a%lati intr$o situatie existentiala. Iata ce inseamna meditatia) inseamna a %i unit cu existenta, a %i in intre'ime cu ea, ramanand totusi constienti. Iata unde este paradoxul, contradictia. Experimentati o situatie in care sunteti constienti si in care ramaneti $ in acelasi timp $ uniti cu ea. *

De obicei, cand suntem constienti de ceva speci%ic, exista o separare. Daca ne identi%icam cu un lucru speci%ic, nu mai exista separare, dar nici constiinta 4ca de exemplu cand suntem %uriosi sau in timpul actului sexual5. Nu suntem uniti cu lucrurile decat in stare de inconstienta. *aptul ca sexul va atra'e atat de mult se datora#a %aptului ca, in timpul actului sexual, cunoasteti starea de unire. Numai ca in momentele respective sunteti inconstienti. Cautati inconstienta deoarece doriti unitatea, intre'ul. "i cu cat o cautati mai mult, cu atat deveniti mai constienti. Ast%el, experienta beatitudinii sexuale devine imposibila, deoarece aceasta provenea din inconstienta voastra. Puteti deveni inconstienti intr$un moment de pasiune) constiinta voastra se destrama. Timp de o clipa ati %ost in abis, dar in mod inconstient. "i, cu cat mai mult cautati inconstienta, cu atat mai mult aceasta va scapa. .a un anumit moment dat, in timpul actului sexual, momentul de inconstienta nu se va mai
11

produce. Abisul s$a indepartat, la %el si beatitudinea. In acel moment actul isi pierde in intre'ime sensul. Nu mai este decat un mi+loc de destindere mecanica, %ara nici o dimensiune spirituala. Noi nu am cunoscut decat unirea inconstienta, nu si pe aceea constienta. &editatia ne daruieste aceasta unitate, aceasta intre'ire. Este polul opus al sexualitatii. "exul este un pol 4unire inconstienta5, iar meditatia celalalt 4unire constienta5. "exul se situea#a in punctul cel mai coborat al unirii, meditatia in cel mai elevat) ea este punctul de var% al unirii. Ceea ce le di%erentia#a intre ele este nivelul de constiinta. in #ilele noastre, mintea Occidentala se interesea#a de meditatie, atractia pentru sex %iind sca#uta. Cand o societate cunoaste toleranta sexuala, atractia pentru meditatie nu este departe. O sexualitate excesiva ucide pana la urma atmos%era romantica a actului sexual, la %el ca si aspectul ei spiritual. "e %ace %oarte multa dra'oste, dar inconstienta in timpul actului devine imposibila. intr$o societate in care in!ibitia sexuala %ace rava'ii, atractia sexuala ramane( dimpotriva, ea nu se poate perpetua in mi+locul des%raului sexual. Trebuie reali#ata transcenderea ei. Ast%el, o societate nerepresiva din punctul de vedere al sexului nu va intra#ia sa se interese#e de meditatie. Dupa parerea mea, o asemenea societate %ace un prim pas in directia cautarii spirituale. Dar evident, aceasta cautare $ care este pre#enta $ poate %i exploatata. Cu aceasta se ocupa Orientul) %urni#ea#a maestri spirituali, 'uru, ii exporta $ in mod real. Numai ca, prin intermediul acestor maestri, nu se invata altceva decat arti%icii. intele'erea vine odata cu viata, odata cu trairea vietii. Ea nu poate %i nici daruita, nici trans%erata. Eu nu va pot comunica puterea mea de intele'ere. Pot sa vorbesc despre ea, dar nu sa v$o dau. Trebuie s$o 'asiti voi insiva, sa traiti propria voastra viata. Trebuie sa tatonati, sa esuati, sa treceti printr$o multime de %rustrari. Numai prin intermediul esecurilor, erorilor, %rustrarilor, numai prin intalnirea cu adevarata viata puteti a+un'e la meditatie. De aceea vorbesc despre ea in termeni de crestere. intele'erea este posibila, dar cea care va vine din exterior nu vine niciodata decat sub %orma intelectuala. Ast%el, >ris!namurti cere imposibilul. El spune) /Nu trebuie sa ma

intele'eti in mod intelectual/, insa numai intele'erea intelectuala se poate transmite. De aceea, e%orturile lui >ris!namurti sunt absurde. Ceea ce spune este autentic, dar atunci cand cere auditoriului mai mult decat o intele'ere intelectuala, el cere imposibilul. "in'urul lucru ce poate veni din a%ara, care poate %i transmis, este intele'erea intelectuala. Cu toate acestea, intele'erea intelectuala poate %i su%icienta. Daca intele'eti cuvintele mele in mod intelectual, puteti sa intele'eti $ de asemenea $ si ceea ce nu a %ost spus. Puteti intele'e spatiile 'oale) ceea ce nu spun, ceea ce nu pot sa spun. intele'erea este neaparat intelectuala intr$o prima %a#a, deoarece intelectul este usa templului. Dar el nu are nimic comun cu spiritualitatea a%lata in sanctuar. Nu pot reali#a comunicarea cu voi decat intr$un mod intelectual. Daca intele'eti cu adevarat cuvintele mele, ceea ce nu a %ost spus poate %i presimtit. Nu pot reali#a comunicarea cu voi %ara a+utorul cuvintelor, dar %olosind cuvintele %olosesc $ in aceeasi masura $ si tacerile. Trebuie sa %iti constienti si de unele, si de celelalte. in ca#ul unei comunicari ce se reali#ea#a numai la nivel verbal, are loc o comunicare( in ca#ul perceptiei spatiilor 'oale, are loc o comuniune. * *

"untem nevoiti sa incepem de la un capat sau altul. Orice inceput este nepotrivit, dar necesar. Prin ceea ce este %als, prin tatonari, a+un'em la usa. Cel care nu se !otaraste sa inceapa decat dupa ce a pus un inceput bun, nu va incepe niciodata. C!iar si un pas nepotrivit este un pas %acut in directia cea buna, deoarece este un pas, un inceput. &ai intai ba+baiti in intuneric si, ast%el, 'asiti usa. Tocmai din acest motiv va atra' atentia asupra procesului lin'vistic) procesul cuvintelor( spunandu$va sa cautati, sa deveniti constienti de spatiile 'oale, de intervale. in anumite momente, %ara nici un e%ort constient din partea voastra, deveniti constienti de spatiile 'oale. Este clipa de intalnire cu Divinul, de intalnire cu existenta. "i cand aceasta intalnire se produce, nu %u'iti. Ramaneti pre#enti. .a inceput va %i, cu si'uranta, inspaimantator. Cand
12

intalnim necunoscutul ne este %rica, deoarece necunoscutul insemna moarte. in pre#enta abisului, simtiti moartea venind spre voi. in acest ca#, acceptati sa muriti1 Nu incercati sa scapati, muriti complet in absenta respectiva. "i veti renaste. Prin aceasta moarte in tacere, renasteti la viata. Pentru prima data sunteti in viata, cu adevarat in viata. Deci, dupa parerea mea, meditatia nu este o metoda ci un proces( ea nu este o te!nica, este o intele'ere. Nimeni nu va poate invata meditatia( nu este posibil decat sa vi se arate calea ce duce la ea. Nu se pot o%eri in%ormatii re%eritoare la ea, deoarece nici o in%ormatie nu este cu adevarat o in%ormatie. Ea provine din exterior, in timp ce meditatia se ridica in pro%un#imile voastre intime. in consecinta, %iti in cautarea meditatiei, dar nu %iti un discipol. Ast%el, in loc sa %iti discipolul unui 'uru oarecare, veti %i discipolul vietii in totalitatea ei. "i, in acest ca#, nu veti mai invata doar niste cuvinte. invatarea spirituala nu se ba#ea#a pe cuvinte ci pe spatii 'oale( taceri care sunt pretutindeni in +urul vostru, c!iar si in mi+locul multimilor, in piete, in ba#aruri. Cautati tacerile, cautati spatiile 'oale din interior si exterior, si va veti surprinde, intr$o buna #i, meditand. &editatia vine spre voi. intotdeauna. Nu voi sunteti care determinati venirea ei. Numai ca, ea trebuie cautata. Este conditia necesara pentru a va desc!ide spre ea, pentru ca ea sa va %ie accesibila. "unteti 'a#da ei( ea este invitata voastra. O puteti invita si puteti astepta venirea ei. Ea a venit in ca#ul lui udd!a, a lui Iisus( ea vine spre toti cei care sunt pre'atiti, desc!isi, spre toti cei care o cauta. Nu cereti nimanui sa va invete sa meditati, alt%el va veti insela. &intea cauta intotdeauna ceea ce este mai usor, si ceea ce este usor duce la exploatare, duce la maestrii spirituali 'uru si la taramurile lor, iar viata spirituala este denaturata. Individul cel mai periculos de pe pamant este acela care exploatea#a aspiratia spirituala a celorlalti. Daca o persoana va %ura lucrurile, nu este ceva %oarte 'rav( daca o persoana va inseala, nici acest lucru nu este %oarte 'rav. Dar cel care ucide, care %alsi%ica si care va %ace sa renuntati la aspiratia voastra spre meditatie, spre Divin, spre exta#, acela comite un pacat capital si de neiertat. Asemenea oameni exista. *iti deci vi'ilenti si nu mer'eti

sa intrebati pe oricine) /Ce este meditatia2 Ce sa %ac pentru a medita2/ intrebati mai de'raba de ce %el sunt barierele, obstacolele. intrebati de ce nu sunteti de+a in meditatie. intrebati unde s$a oprit cresterea voastra, unde sunteti blocati. "i nu incepeti sa cautati un 'uru( acestia sunt un %actor de bloca+. Oricine va o%era %ormule de$a 'ata nu va este prieten, ci dusman. Tatonati in intuneric. Nu exista alt mi+loc. incercarile sunt tocmai cele care duc la intele'erea eliberatoare. Iisus spunea) /Adevarul este eliberator/, intele'eti aceasta libertate. Adevarul se lasa intotdeauna descoperit de intele'ere. Nu este un lucru cu care va intalniti, ci este o dimensiune pe care o atin'eti prin crestere. in consecinta, incercati sa intele'eti, deoarece cu cat mai bine intele'eti lucrurile, cu atat mai mult va apropiati de adevar. Apoi vine acel moment nesperat, imprevi#ibil, in care intele'erea atin'e apo'eul( cadeti in abis. 0oi nu mai sunteti, doar meditatia este. Disparand ast%el, sunteti in meditatie. &editatia nu este %ormata din voi plus ceva( ea este %ara voi, este o transcendere a voastra. Cand sunteti in abis, meditatia este. E'o$ul a disparut( voi ati disparut. *iinta este.

D. "EEU., IU IREA "I RU3ACIUNEA) TREI ETAPE "PRE DI0IN

-ti putea sa ne vor iti despre semnificatia spirituala a ener!iei sexuale* +um putem ajun!e sa su limam si sa spiritualizam activitatea sexuala* .utem face dra!oste astfel incat aceasta sa fie o meditatie, incat aceasta sa devina un salt spre starile superioare de constiinta* Nu exista ener'ie sexuala ca atare. Ener'ia este una si aceeasi pretutindeni. Centrul sexual este unul din locurile ei de trecere, unul din canalele sale de iesire( in actul sexual o %olosim intr$un anumit mod determinat. Ener'ia vitala este una sin'ura, dar ea se poate mani%esta in mai multe %eluri di%erite. Cand ea devine biolo'ica, este vorba de ener'ie sexuala. in actul sexual nu %acem altceva decat sa %olosim ener'ia intr$un %el speci%ic. Nu se pune deci problema sublimarii. Daca imprimati ener'iei vitale o sc!imbare de directie, parasiti domeniul sexual. Dar nu are loc, in acest ca#, nici o sublimare) are loc o trans%ormare. Prin centrul sexual trece curentul natural, curentul biolo'ic al ener'iei vitale( in el ener'ia isi 'aseste utili#area ei in%erioara. intele'eti cuvantul /natural/ prin aceea ca %ara sex viata nu ar %i %ost posibila, si termenul de /utili#are in%erioara/ in sensul in care el %ormea#a ba#a, si nu punctul culminant. Cand credeti ca sexul repre#inta totul, intrea'a viata nu este decat un teren viran. Este ca si cum am pune neincetat noi ba#e, %ara sa construim niciodata casa careia acestea ii sunt destinate. "exul nu repre#inta decat o posibilitate de trans%ormare a ener'iei vitale. Din acest punct de vedere, totul este per%ect. Dar cand il consideram sin'urul lucru posibil, cand el devine sin'ura cale pentru ener'ia vitala, atunci el este distructiv. "exul

13

este un mi+loc, nu un scop. "i mi+loacele nu au nici un sens decat in masura in care reali#am scopul in vederea caruia au %ost concepute. Cand %olosim in mod 'resit mi+loacele, totul se prabuseste. Daca sexul devine centrul vietii 4si aceasta este situatia in #ilele noastre5, con%undam mi+locul cu scopul. "exul %urni#ea#a ba#a biolo'ica datorita careia devine posibila viata, datorita careia ea se poate perpetua. El este un mi+loc si nu trebuie sa devina un scop. Imediat ce sexul devine un scop, dimensiunea spirituala dispare. Daca, dimpotriva, devine o meditatie, atunci se indreapta in directia dimensiunii spirituale. El este %olosit ca trambulina. "ublimarea nu are sens, deoarece ener'ia ca atare nu este nici sexuala, nici spirituala. Ea este neutra, ea nu are nume. Numele ei provine de la spatiul pe care il traversea#a. "i acesta nu desemnea#a ener'ia in sine, ci %orma luata de ea. Cand va re%eriti la ener'ia sexuala, prin aceasta intele'eti o ener'ie care %oloseste canalul sexual, canalul biolo'ic. Aceeasi ener'ie devine spirituala imediat ce se indreapta spre Divin. Ener'ia in sine este neutra. Cand se exprima pe plan biolo'ic, o numim sexuala. Cand se exprima pe plan a%ectiv, o numim iubire, ura, %urie, cand se exprima prin intelect, ea se trans%orma in stiinta, in literatura. Cand traversea#a corpul, o numim %i#ica. Cand traversea#a spiritul, o numim mentala. Di%erentele nu provin din ener'ia ca atare, ci din utili#area pe care i$o dam. in consecinta, este impropriu sa vorbim de /sublimare a ener'iei sexuale/. in ca# de neutrali#are a canalului sexual, ener'ia devine pura. De %apt, ener'ia este intotdeauna pura. Cand ea se mani%esta %olosind poarta divina, ea devine spirituala, insa %orma nu este nimic altceva decat o mani%estare. Cuvantul /sublimare/ se a%la la ori'inea unor asocieri deplasate. Orice teorie a sublimarii este o teorie a represiunii. Cand %olositi termenul de /sublimare sexuala/, acesta vrea sa exprime %aptul ca va opuneti activitatii sexuale. insusi cuvantul exprima aceasta condamnare. &a intrebati ce atitudine sa adoptati %ata de sex. Orice actiune directa este o %orma de reprimare. "in'urele metode valabile sunt indirecte, metode prin care nu va ocupati absolut deloc de ener'ia sexuala, ci mai de'raba incercati sa desc!ideti poarta care duce spre Divin. Odata desc!isa, toate ener'iile conver' spre ea. Ener'ia sexuala este absorbita. Imediat ce exista posibilitatea unei %ericiri superioare, %ormele in%erioare de
14

%ericire isi pierd sensul. Nu este nevoie sa le reprimati sau sa luptati contra lor ele vor disparea. "exul nu este deci sublimat) este transcens. Nici o actiune ne'ativa asupra ener'iei sexuale nu o poate trans%orma. Dimpotriva, cu aceasta oca#ie veti crea in voi un con%lict distructiv. .uptand impotriva unei ener'ii, luptati impotriva propriei voastre %iinte. "i din aceasta lupta nu iese nimeni invin'ator. Uneori aveti impresia unei victorii, alteori aveti impresia ca victoria a %ost obtinuta de pulsi$unile sexuale. Uneori pulsiunile sexuale dispar si credeti ca le controlati, alteori ele revin si se mani%esta, si tot ceea ce ati casti'at se reduce la #ero. Nu putem casti'a o lupta dusa impotriva propriei ener'ii. Daca ener'iile voastre sunt utili#ate alt%el, in s%ere mai extatice, problema sexuala dispare. "i nu pentru ca ener'ia ar %i %ost sublimata( acest lucru nu s$a intamplat datorita interventiei voastre. in realitate in voi s$a desc!is o cale ce duce spre o mai mare beatitudine, iar ener'ia voastra circula in mod automat, spontan, in aceasta directie. Daca tineti in mana niste pietricele si 'asiti pe neasteptate diamante, lasati pietricelele sa cada, %ara ca macar sa va dati seama, si aceasta ca si cum nici n$ar %i existat vreodata. Ele cad oarecum de la sine. Nici macar nu va aduceti aminte ca ati renuntat la ele sau ca le$ati aruncat. Nu a avut loc nici o sublimare) o sursa de bucurie superioara a i#vorat, si celelalte 4in%erioare5 au secat de la sine. Procesul este atat de automat, atat de spontan, incat nici o actiune po#itiva impotriva sexului nu este necesara. Orice actiune intreprinsa impotriva unei ener'ii este ne'ativa. Actiunea reala, po#itiva, nu are absolut nici o le'atura cu sexul, ci cu meditatia. Nici macar nu va dati scama de disparitia pulsiunii sexuale, ener'ia %iind absorbita de ceea ce este nou. Cuvantul /sublimare/ este periculos, deoarece poarta in sine o nuanta de anta'onism, de con%lict. "exul trebuie luat drept ceea ce este) ba#a biolo'ica a vietii. Nu ii con%eriti un sens spiritual sau antispiri$tual. intele'eti$i realitatea. Daca il vedeti ca pe o %unctie biolo'ica, nici o problema. Problema apare atunci cand ii con%eriti un sens spiritual. Nu ii dati nici un sens pe care nu il are( nu creati in +urul sau o problema %ilo#o%ica. *iti realisti. Nu intreprindeti o actiune in

%avoarea sau impotriva sexului. Acceptati$6 ca normal( nu luati %ata de el o po#itie anormala. .a %el cum avFti oc!i si maini, tot ast%el aveti un sex. .a %el cum nu va va trece prin cap sa va revoltati contra %aptului de a avea oc!i si maini, tot ast%el nu va ridicati impotriva %aptului ca aveti un sex. in acest %el, problema %olosirii sexului devine lipsita de sens. *aptul de a crea odi!otomie in %avoarea sau in detrimentul sexului nu are sens. Aveti un sex) este un lucru cert. Existenta voastra se datorea#a sexului, iar voi sunteti pro'ramati ast%el incat sa puteti da viata prin intermediul lui. "unteti o veri'a intr$ un lant %oarte lun'. Corpul vostru %iind supus mortii, este pro'ramat pentru a crea un corp care sa$6 inlocuiasca. &oartea este o certitudine. De unde si imensa obsesie a sexului. Cum nu veti ramane la nes%arsit pe acest pamant, corpul vostru trebuie sa %ie inlocuit printr$un altul care sa %ie nou, care sa %ie o copie exacta. Daca sexul are o atat de mare importanta, este tocmai datorita %aptului ca natura intrea'a pune accentul asupra lui, in ca# contrar specia umana ar disparea. Daca ar %i depins de vointa, nu ar mai %i existat nici un sin'ur om pe pamant. Daca suntem atat de obsedati de sex, daca pulsiu$nea sexuala este atat de coercitiva, atat de puternica, este tocmai datorita %aptului ca intrea'a natura este de partea lui. *ara sex viata nu poate exista. &otivul pentru care problema sexuala este atat de importanta in ca#ul %iintelor preocupate de aspectul spiritual provine din %aptul ca pulsiunea sexuala este atat de non$ voluntara, atat de coercitiva, atat de naturala. "exul este indicatorul care ne permite sa veri%icam daca ener'ia vitala a intalnit divinul. Nu putem sti in mod direct daca o persoana a atins Divinul) daca este in posesia diamantelor. Ceea ce putem sti este daca a aruncat pietricelele, in masura in care acestea repre#inta tot ceea ce noi cunoastem. A+un'em sa stim in mod direct daca o persoana a transcens sexul, in masura in care sexul este tot ceea ce noi cunoastem. Pulsiunea sexuala este atat de di%icil de dominat, atat de non$voluntara, %orta ei este atat de mare, incat ea nu poate %i transcendata decat daca am atins Divinul. Ast%el rachmachar'a devi ne indicatorul ce permite sa stim daca o persoana a atins Divinul. Daca 6$a atins, atunci sexul, in acceptiunea sa obisnuita, nu exista
15

pentru respectiva persoana. / 0 Aceasta nu inseamna ca daca renuntam la sex atin'em Divinul. Reciproca nu este valabila. Cineva descopera diamantele si arunca pietricelele pe care le avea in mana, dar nu si invers. "e pot arunca pietricelele, dar aceasta nu insemna ca am reali#at ceva superior. in acest ca# sunteti intr$o stare intermediara) cu un mental reprimat, dar nu depasit. Pulsiunea sexuala se a'ita in voi si crea#a un in%ern. Nu este o transcendenta. Pulsiunea sexuala reprimata atra'e dupa sine uratenia, boala, nevro#a, perversiunea. Asa #isa atitudine reli'ioasa in problema sexului a creat o sexualitate pervertita, o cultura complet nevro#ata din punct de vedere sexual. "unt impotriva unei ast%el de atitudini. "exul are un rol biolo'ic si nu este nimic rau in acest rol. in consecinta, nu il combateti, deoarece apare pericolul perversiunii. Iar atitudinele perverse nu repre#inta in nici un ca# un pro'res, ci o cadere sub limita normalitatii, un pas %acut in directia nevro#ei. "i atunci cand represiunea va deveni atat de puternica incat nu o veti mai putea controla, se produce o explo#ie, iar aceasta explo#ie va va domina. 0oi sunteti toate calitatile, toate posibilitatile umane. "exualitatea normala este sanatoasa, actiunea represiva este cea care o imbolnaveste. 0a este %oarte usor sa mer'eti spre Divin plecand de la o sexualitate normala( ceea ce este 'reu si intr$un anumit %el imposibil, este sa o %aceti cu un mental nevro#at. Trebuie sa va re'asiti mai intai sanatatea, sa re'asiti normalitatea. Apoi vine si #iua in care sexul poate %i depasit. "tiind toate aceste lucruri, ce este mai bine sa %acem2 "a intele'em ce este sexul1 *aceti dra'oste per%ect constienti1 Iata secretul care ne desc!ida o noua usa. Daca %aceti dra'oste in mod inconstient, sunteti un instrument in mainile evolutiei biolo'ice( daca o %aceti in mod constient, tocmai aceasta constiinta este o meditatie pro%unda. Actul sexual este atat de involuntar, vointa voastra este atat de putin implicata in el, incat este di%icil sa$6 practicati in mod constient $di%icil, dar nu imposibil. Daca puteti %i constienti in timpul acestui act, nu va mai exista nici o alta actiune din viata pe care sa o reali#ati in mod inconstient. Nici o actiune ne%iind atat de pro%unda ca actul sexual.

Cand putem ramane constienti in timpul actului sexual, ramanem constienti pana la moarte. Pro%un#imea actului sexual, este aceeasi cu a mortii( cele doua sunt simetrice. Atin'eti acelasi punct prin ambele. Prin urmare, daca stiti sa ramaneti constienti pe parcursul actului sexual, reali#ati un lucru extraordinar, de o valoare inestimabila. Ast%el, trans%ormati actul sexual intr$o meditatie. Nu luptati impotriva pulsiunii sexuale, nu o contracarati. Cultivati o atitudine binevoitoare, o atitudine de simpatie %ata de sex. Datorita lui reali#ati cel mai pro%und dialo' cu natura. * * De %apt, actul sexual nu este in realitate un dialo' intre un barbat si o %emeie. Este un dialo' intre un barbat si natura, datorita unei %emei, un dialo' intre o %emeie si natura, datorita unui barbat. Timp de cateva momente va a%lati in curentul cosmic, in armonia celesta, in acord cu intre'ul, in acest %el barbatul se intre'este prin %emeie si %emeia prin barbat arbatul nu este un intre', nici %emeia nu este. Ei sunt, si unul si celealalt, o parte din intre'. "i de %iecare data cand reali#ea#a unirea sexuala, ei sunt in armonie cu natura intima a lucrurilor, cu Tao. Din aceasta armonie se poate naste o %iinta biolo'ica. Daca sunteti inconstienti, nu exista nici o alta posibilitate. Daca, dimpotriva, sunteti constienti, actul poate sta la ba#a unei nasteri pentru voi insiva, a unei nasteri spirituale. Prin el, renasteti Participand constient la actul sexual, deveniti martor al acestuia. in acest ca#, transcendeti sexul, deoarece po#itia de martor este eliberatoare. Constran'erea a disparut( nu mai sunteti un participant inconstient. Devenind spectator, transcendeti actul. "titi ca nu sunteti numai un corp %i#ic. *orta martorului care este in voi a cunoscut ceva superior. Acest /ceva superior/ nu se poate cunoaste decat in masura in care va indreptati spre propriile voastre pro%un#imi. Nu este o intalnire de supra%ata. in ca#ul actului de cumparare, de exemplu, constiinta voastra nu poate patrunde prea pro%und deoarece este vorba despre un act obisnuit in ca#ul omului, actul sexual repre#inta de obicei sin'urul act prin intermediul caruia poate deveni martor al propriilor sale pro%un#imi intime. Cu cat meditati mai mult prin intermediul sexului, cu atat actul in sine are un e%ect mai mic asupra voastra. &editatia se naste si creste( in acest proces de crestere in voi se desc!ide o poarta si aspectul sexual dispare. Nu este vorba de o sublimare) 'anditi$va la %run#ele care cad dintr$un copac. Copacul i'nora %aptul ca %run#ele
16

sale stau 'ata sa cada. Tot ast%el, voi nu va dati seama ca pulsiunea mecanica a sexului este pe punctul de a va parasi. &editati datorita actului sexual, %aceti din el un obicei al meditatiei. "exul sa %ie pentru voi ca un templu. In acest %el il transcendeti, si $ast%el $ va trans%ormati. Aspectul sexual al actului va disparea, dar %ara ca

: O mate varietate de te!nici de meditatie le'ate direct de activitatea sexuala sunt tratate de Os!o intr$o serie de B< de con%erinte asupra lucrarii /0i'8ana !airava Tantra/. voi sa exercitati nici cea mai mica represiune, %ara sa existe nici o sublimare. El devine neadecvat, lipsit de sens. Ati trecut dincolo de el. Este la %el ca un copil care creste) +ucariile ii devin indi%erente. Nu exista nici sublimare, nici represiune. Este o problema de crestere, de maturitate. ,ucariile erau bune pentru copilul care acum a crescut. Tot ast%el, cu cat meditati mai mult, cu atat va veti simti mai putin atrasi de sex. "i cu timpul, spontan, %ara a %ace nici cel mai mic e%ort constient in sensul sublimarii, ener'ia voastra isi va sc!imba directia. in loc sa se scur'a prin centrul sexual, ea va lua directia meditatiei, desc!i#and poarta care duce la Divin. ** *

inca un lucru. Ati %olosit cuvintele /sex/ si /iubire/. De obicei aceste doua cuvinte sunt %olosite ca si cum s$ar 'asi intr$o intima asociere, ceea ce nu este ca#ul. Iubirea nu in%loreste decat odata cu disparitia preocuparilor sexuale. Pana atunci ea ramane o ilu#ie( ea este un preludiu al actului sexual, ea pre'ateste scena pentru actul sexual. Este o introducere, o pre%ata pentru actul sexual. Deci, cu cat le'atura sexuala intre doua %iinte este mai mare, cu atat mai putina iubire exista( in masura in care pre%ata este $ in acest ca# $ inutila. Daca doua persoane se iubesc si ele nu %ac dra'oste, este vorba de o iubire romantica. Dar, imediat ce intervine actul sexual, iubirea dispare. Nevoia sexuala este atat de abrupta, atat de impetuoasa in sine, incat are nevoie de o introducere, de un preludiu. Iubirea, asa cum o cunoastem, nu este decat

un vesmant pentru a acoperi 'oliciunea actului sexual. Daca re%lectati cu atentie asupra iubirii asa cum o intele'eti, veti recunoaste pulsiunea sexuala 'ata sa se mani%este. Ea va asteapta intotdeauna la cotitura. Iubirea este un dialo'( actul sexual este o pre'atire. *elul de iubire pe care il puteti experimenta voi este asociat sexului, dar numai in calitate de preludiu. Odata cu interventia actului sexual, iubirea dispare. Acest lucru explica de ce casatoria ucide iubirea romantica, si aceasta in mod absolut. Cei doi parteneri %ac cunostinta unul cu celalalt, iar preludiul, iubirea, devine de prisos. Adevarata iubire nu este o pre%ata, ci un par%um. Ea nu apare inainte de relatia sexuala, ci dupa. Nu este un prolo', ci un epilo'. Daca dupa actul sexual incercati un sentiment de compasiune %atadepar$ tenera insemna ca iubirea creste. "i daca meditati, veti incerca acest sentiment de compasiune. Daca meditati pe parcursul actului sexual, partenera voastra nu va %i un simplu instrument de placere %i#ica. 0eti incerca %ata de eaGel un sentiment de 'ratitudine, deoarece amandoi ati atins stadiul unei pro%unde meditatii. Din aceasta meditatie se naste o noua prietenie, deoarece ati comunicat $ unul prin intermediul celuilalt $ cu natura, ati avut o vi#iune trecatoare a pro%un#imilor necunoscute ale realitatii. 0a uneste un sentiment de 'ratitudine si compasiune. incercati un sentiment de compasiune pentru su%erinta si cautarea celuilalt, pentru un semen, un tovaras de drum, un prieten care cauta. "i numai daca actul sexual este meditativ, numai atunci el este in%asurat intr$un anumit par%um) o sen#atie ca iubirea nu este doar un preludiu al actului ci provine dintr$o crestere, dintr$o maturi#are, ca ea este o implinire a meditatiei. Iubirea se compune din 'ratitudine, prietenie, compasiune. Daca aceste trei elemente sunt pre#ente, iubirea voastra este reala. "i daca aceasta %orma de iubire apare, ea transcende sexul. Iubirea in%loreste datorita sexului, dar il transcende. Putem sa o comparam cu o %loare( ea creste incepand cu radacinile, dar mer'e mai departe decat ele. "i nu mai exista nici un drum de intoarcere. Daca iubirea in%loreste, aspectul sexual dispare. De %apt aceasta este una din posibilitatile prin care putem sti daca iubirea a in%lorit. Elementul sexual este ca o coc!ilie) ea trebuie sparta pentru ca iubirea sa se poata naste. Odata cu aparitia iubirii, coc!ilia dispare. Este sparta( am aruncat$o.
17

Elementul sexual nu dispare in %avoarea iubirii decat prin meditatie, in ca# contrar, veti repeta la nes%arsit acelasi act, iar in %inal, va veti plictisi. Actul devine din ce in ce mai monoton, si nu simtiti nici macar un strop de 'ratitudine %ata de partenera. Dimpotriva. incercati un sentiment de ama'ire, de ostilitate( celalalt va domina. 0a domina din punct de vedere sexual in masura in care aveti nevoie de el. Deveniti sclavul lui, deoarece nu va puteti lipside actul sexual. Dar este imposibil sa aveti un sentiment de prietenie pentru cel al carui sclav va simtiti. Iar cei doi parteneri incearca %iecare acelasi sentiment) ca partenerul este stapan. 0or ne'a si vor combate dominatia, dar vor continua acelasi act. Aceasta va deveni pura rutina. 0a veti bate cu partenerul, apoi va veti impaca, apoi veti reincepe sa va bateti. Iubirea este cel mult o a+ustare. Nu puteti %i amabil cu celalalt, nici nu puteti sa aveti compasiune in ceea ce$6 priveste. Dimpotriva, exista cruditate si violenta, veti avea sen#atia ca sunteti ama'it. Ati devenit un sclav. Din asemenea raporturi sexuale iubirea nu poate in%lori( acestea raman simple raportui sexuale. Reali#ati experienta sexuala1 Nu va %ie %rica, pentru ca %rica nu duce niciunde. Daca trebuie sa va %ie %rica de ceva, este tocmai de %rica insasi. Nu va temeti de realitatile sexuale si nu luptati impotriva pulsiunii sexuale. .upta isi are radacinile tot in %rica. /.upta/ si /%u'a/ sunt reactii ale %ricii. in consecinta, nu %u'iti si nici nu luptati impotriva pulsiunii sexuale. Acceptati$o ca atare. Aventurati$va in pro%un#imile actului sexual, intele'eti$6 in totalitate( impliniti$6 meditand. in momentul meditatiei, se desc!ide o poarta. Intrati intr$o dimensiune necunoscuta si simtiti o %ericire mult mai mare. H "tarea pe care o cunoasteti va %ace sa incercati o %ericire atat de intensa, incat elementul pur sexual isi pierde orice sens, cade de la sine. Ener'ia voastra nu mai este indreptata in aceasta directie. Ener'ia se indreapta intotdeauna spre %ericire. in masura in care relatiile sexuale aduc aceasta %ericire, ener'ia se concentrea#a in actul sexual. Dar daca sunteti in cautarea unei bucurii si mai intense, care o transcende pe aceea reali#ata prin actul sexual, care este mai in%loritoare, mai pro%unda, ener'ia isi opreste de la sine scur'erea spre centrul sexual. Cand actul sexual este o meditatie, iubirea in%loreste, si

aceasta in%lorire este o miscare ce se reali#ea#a in directia Divinului. De aceea iubirea este divina. Actul sexual este %i#ic, dar iubirea este spirituala. "i in momentul in care %loarea iubirii este desc!isa, ru'aciunea incepe sa apara $ o urmea#a. "unteti aproape de Divin, aproape de casa voastra. Acum, incepeti sa meditati asupra iubirii) este etapa a doua. in momentul de comuniune, in momentul de iubire, incepeti sa meditati. &editati pro%und, si pe deplin constient. in acest ca# nu va avea loc unirea a doua corpuri. Pe plan pur sexual are loc unirea a doua corpuri, in iubire, sunt doua su%lete. Dar aceasta ramane o intalnire, o intalnire intre doua %iinte umane. .a acest nivel, considerati iubirea tot ast%el cum ati considerat inainte planul sexual. Percepeti comuniunea, intalnirea interioara, raportul interior. in acest %el, reali#ati si transcenderea iubirii( si veti atin'e stadiul ru'aciunii. Acest %el de ru'aciune este o poarta. Prin ea se reali#ea#a intotdeauna o intalnire, dar nu intre doua %iinte umane( este comuniunea dintre voi si totalitate. Celalalt, in calitate de entitatedistincta, a disparut. Exista un celalalt impersonal $ existenta in totalitate$si voi. ** *

cunoasteti unitatea. Actul sexual se des%ace, devine iubire, iar iubirea devine ru'aciune. Ru'aciunea se apro%undea#a si a+un'e la o totala transcendeta, la unitatea totala. Apro%undarea se reali#ea#a $ invariabil $ prin meditatie. &etoda este aceeasi. Planurile, dimensiunile, etapele varia#a, nu insa si metoda. Patrundeti in pro%un#imile actului sexual si veti descoperi iubirea. Pat$rundeti in pro%un#imile iubirii si veti descoperi ru'aciunea. Patrundeti in pro%un#imile ru'aciunii si va veti di#olva in unitate. Unitatea este totalitatea, exta#ul, %ericirea. in consecinta, este %oarte important sa nu adoptati o atitudine de%ensiva. Divinul este pre#ent in toate actele. Poate ca el se ascunde sub un vesmant, voi sunteti cei care trebuie sa$ 6 de#'oliti, sa$6 de#valuiti. "ub vesmintele de la supra%ata, veti descoperi altele, mai stranse) scoateti$le. Nu veti %i satis%acuti, nu veti %i pe deplin multumiti decat daca reali#ati unitatea in completa ei nuditate. Imediat ce l$ati descoperit in intre'ime pe celalalt, imediat ce este in intre'ime 'ol, va uniti cu el, deoarece $ in acest ca# $ el nu mai este o entitate distincta, ci voi insiva. De %apt, prin intermediul celuilalt, %iecare din noi se cauta pe sine. 0eti 'asi propriul vostru lacas la poarta altuia. Odata ce realitatea a %ost de#valuita, deveniti una cu ea, deoarece ceea ce va di%erentia de ea erau vesmintele. 0esmintele repre#inta bariera, ast%el incat nu puteti de#valui pe voi insiva. Asa se explica de ce meditatia este o arma dubla) ea de#valuie realitatea, la %el de bine ca si pe voi insiva. Realitatea este de#valuita, si voi de asemenea. "i in aceasta clipa de per%ecta nuditate, de vid total, voi deveniti unul. ** *

Cu toate acestea, ru'aciunea ramane $ la randul ei $ o intalnire, ast%el incat va veni si clipa in care va trebui sa o transcendem. in cadrul ru'aciunii, entitatea care se roa'a si Divinul) ha1ta si ha!2an sunt doua entitati distincte. Ru'aciunea ramane o intalnire. Aceasta explica de ce &eera sau s%anta Tere#a au putut %olosi termeni sexuali pentru a descrie experientele lor %acute in starea de ru'aciune. Este bine sa meditati in momentele in care va simtiti intr$o stare adecvata ru'aciunii. "i in acest ca#, pastrati$va calitatea de martor. Constatati comuniunea care exista intre voi si totalitate, %apt ce necesita o constiinta %oarte subtila. Daca sunteti capabil sa ramaneti constient in cadrul intalnirii voastre cu totalitatea, veti transcende simultan entitatea /voi/ si totalitatea. "unteti totalitatea. Iar aceasta totalitate este dincolo de dualitate, ea este o unitate per%ecta. Aceasta unitate este cautata de unii prin intermediul sexului, de altii prin iubire, de altii prin ru'aciune. Aspiratia tuturor se indreapta spre aceasta unitate. C!iar si prin intermediul actului sexual. ucuria va incon+oara, deoarece timp de o clipa,
18

Nu sunt deci impotriva sexului, ceea ce nu inseamna ca sunt pentru. &a pronunt pentru implicarea totala in pro%un#imile acestui act, pentru a descoperi re'iunile ce il transcend. Aceste re'iuni transcendente sunt intotdeauna pre#ente, dar in 'eneral actul sexual se reali#ea#a intr$un timp atat de scurt incat partenerii nu pot %ace altceva decat sa ramana la supra%ata lucrurilor. Daca, dimpotriva, traiti actul in pro%un#imea lui, veti %i recunoscatori Divinului pentru %aptul de

a va %i desc!is o poarta, prin intermediul lui. Ceilalti nici macar nu vor banui ca sunt atat de aproape de o dimensiune spirituala. Oamenii sunt in 'eneral atat de tensionati incat au creat o iubire %actica care, in loc sa apara dupa actul sexual, il precede $ o iubire cultivata, arti%iciala. Tocmai din acest motiv iubirea dispare odata cu satis%acerea dorintei sexuale. insa adevarata iubire se situea#a intotdeauna dincolo de actul sexual, ea se ascunde in spatele lui. Daca intrati pro%und in acest act, daca meditati in el cu un spirit reli'ios, starea de iubire va in%lori in voi. Nu sunt contra sexului si nu sunt pentru iubire. "exul trebuie sa %ie trans$cens. &editati asupra sexului, transcendeti$6. Prin meditatie intele' %aptul ca trebuie sa$6 traiti in mod total constient si vi'ilent. El aduce cu sine o imensa bucurie, dar puteti la %el de bine sa treceti pe lan'a el ca un orb, si sa$6 ratati. Trebuie sa incetati sa %iti orbi, trebuie sa desc!ideti oc!ii Daca oc!ii va sunt i lar' desc!isi, actul sexual poate sa va duca spre calea unitatii Picatura de apa se poate uni cu oceanul. "i aceasta este dorinta oricarei picaturi de apa. in orice actiune, in orice dorinta, voi re'asiti aceasta aspiratie. *iti constienti de ea. Urmati$o. Este o aventura extra$ ordinara1 in #ilele noastre omul traieste in mod inconstient. Dar, cu toate acestea, puteti reali#a acest lucru. Este di%icil, dar nu imposibil. Iisus, udd!a, &a!avira l$au reali#at, si oricine poate %ace la %el. Cand practicati actul sexual cu multa intensitate, atentie, sensibilitate, transcendeti elementul pur sexual. Nu este vorba de nici o sublimare. Dupa transcendere, nu se mai pune problema sexului, nici macar a sublimarii sexuale. Exista doar iubire, ru'aciune si unitate. Cele trei etape ale iubirii sunt urmatoarele) iubirea %i#ica, iubirea psi!ica si iubirea spirituala. Odata ce toate cele trei au %ost depasite, atin'eti Divinul. Cand Iisus spunea) /Dumne#eueste iubire/, el dadea cel mai exacta de%initie a iubirii, deoarece ultimul lucru pe care il intalnim in drumul spre Divin este iubirea. Dincolo de ea domneste necunoscutul, iar necunoscutul nu poate %i de%init. Nu il putem de%ini pe Dumne#eu decat prin ultima noastra reali#are) iubirea. Dupa acest punct nu mai exista nici o experienta, pentru ca nu mai exista nici experimentator. Picatura s$a unit cu oceanul1 &er'eti pas cu pas, dar cu o atitudine binevoitoare, %ara
19

tensiuni sau con%licte. Ramaneti pur si simplu atenti. Atentia este sin'ura lumina in noaptea intunecata a vietii. Duceti cu voi aceasta lumina pentru a explora viata. Cautati si scotociti prin cele mai ascunse un'!ere. Divinul %iind pretutindeni, nu va ridicati impotriva niciunui lucru. Dar nici nu intar#iati asupra anumitor lucruri) treceti la altele. O bucurie si mai mare va asteapta. Trebuie sa continuati calatoria. Daca aveti oca#ia sa %aceti dra'oste, %aceti$ o1 Daca iubirea vine spre voi, %olositi iubirea. Nu va 'anditi la ea in termeni de reprimare sau sublimare, nici in termeni con%lictuali. Divinul se ascunde in spatele oricarui lucru. in consecinta, nu combateti nimic, nu %u'iti de nimic. Oriunde ati %i, in$dreptati$va spre prima poarta ce vi se o%era, si veti pro'resa. Nu va %ixati niciunde si va veti atin'e tinta, deoarece viata este pretutindeni. Iisus spunea) /Domnul este sub %iecare piatra/, dar $ din pacate $ voi nu vedeti decat pietrele. Transcendeti aceasta stare de spirit. Daca pulsi$unea sexuala vi se pare potrivnica, ea devine ca o piatra) opaca, si nu puteti vedea dincolo de ea. Acceptati actul sexual, meditati asupra lui si piatra va deveni transparenta. 0eti vedea prin ea si o veti uita. Nu va veti aminti decat de ceea ce se 'aseste sub piatra. Ceea ce devine transparent dispare. Nu trans%ormati deci pulsiu$nea sexuala in piatra, %aceti ast%el incat sa devina transparenta. "i acest lucru este posibil datorita meditatiei.

I. >UNDA.INI CO3A) INTOARCEREA .A ORI3INI

+e este 3undalini 4o!a si cum poate reprezenta aceasta un ajutor pentru un Occidental* De ce metoda dvs. de trezire a ener!iei 3undalini este haotica, in loc ca ea sa se realizeze prin autocontrol, ca in cazul metodelor traditionale* Existenta este ener'ie, ea este miscarea ener'iei care se reali#ea#a in multe sensuri di%erite si care imbraca multiple %orme. in ca#ul existentei umane, ener'ia se numeste ?undalini. >undalini este ener'ia concentrata in corpul si su%letul omului. Ener'ia este mani%estata sau nemani%estata. >undalini repre#inta intotdeauna potentialul vostru, suma tuturor posibilitatilor voastre. Este ener'ie in stare latenta. Iar caile de tre#ire ale ener'iei >undalini au drept scop actuali#area acestui potential. Deci, in primul si in primul rand sa spunem ca %orta ?undalini nu este ceva unic( cuvantul desemnea#a ener'ia speci%ic umana. in acelasi timp, de obicei numai o mica parte este activa, o parte in%ima. "i nici aceasta parte nu %unctionea#a in mod armonios( ea este in con%lict, provocand su%erinte si an'oasa. in ca#ul in care ener'ia voastra %unctionea#a in mod armonios, totul e bine( daca nu 4cand ea este in contradictie cu ea insasi5, sunteti ne%ericiti. "u%erinta provine intotdeauna dintr$o ener'ie a%lata in con%lict, si orice bucurie, orice %ericire provin dintr$o ener'ie a%lata in armonie. De ce ramane ener'ia totala in stare potentiala2 De ce nu este ea actuali#ata2 Deoarece ea nu este necesara in
20

actiunile de rutina #ilnice. Numai partea necesara, numai partea solicitata intra in %unctiune. Rutina #ilnica nu solicita totalitatea ener'iilor, ci doar o parte in%ima. "i daca aceasta parte in%ima nu este inca in armonie, aceasta provine dintr$o viata de #i cu #i ne$ inte'rata.

21

Nevoile voastre se a%la in con%lict. "ocietatea va cere un lucru, iar instinctele va cer exact lucrul opus. Cerintele sociale si cele personale sunt in con%lict. "ocietatea isi are pretentiile ei, morala si reli'ia pe ale ei. "i tocmai aceste con%licte impiedica omul sa devina un intre' a%lat in armonie( ele au trans%ormat omul intr$o %iinta %ra'mentara. Dimineata doriti ceva, dupa amia#a altceva. "otia va cere un lucru, iar mama lucrul opus. Ast%el obli'atiile #ilnice devin con%lictuale, si mica parte mani%estata din ener'ia voastra totala este in contradictie cu ea insasi. Dar problema este si mai vasta. Partea mani%estata a ener'iei voastre este intr$un permanent con%lict cu partea inca nemani%estata. Actualul este intr$un neincetat con%lict cu potentialul. Potentialul vrea sa se mani%este si actualul il reprima. in termeni psi!olo'ici, inconstientul este intotdeauna in con%lict cu constientul. Constientul incearca sa domine inconstientul, in masura in care mani%estarea acestuia din urma ar repre#enta pentru el un pericol. Constientul este sub control, in timp ce potentialul, inconstientul, nu este. Aveti posibilitatea de a controla constientul, dar eruptia inconsti$ entului va aduce pe un teritoriu nesi'ur pe care nu sunteti capabili sa il administrati. Constientului ii este %rica de acest %apt. Iata deci ori'inea celui de al doilea con%lict, mai vast si mai pro%und decat primul si in care constientul se con%runta cu inconstientul, ener'ia mani%estata cu ener'ia care cauta posibilitati de a se mani%esta. Din aceste doua tipuri de contradictii re#ulta lipsa voastra de armonie. "i aceasta lipsa de armonie %ace ca ener'ia vostra sa vi se opuna. Ener'ia implica miscare, iar miscarea se %ace intotdeauna de la nemani%estat la mani%estat, de la samanta la arbore, de la intuneric la lumina. &iscarea nu este posibila decat in absenta reprimarii. Alt%el ea este distrusa 4armonia este distrusa5 si ener'ia voastra se trans%orma intr$un dusman. 0oi sunteti ca o casa de#binata, ca o multime. 0oi nu mai sunteti unul, ci mai multi. ** *

Aceasta situatie anormala este totusi aceea a omului. Ea

22

explica uratenia, su%erinta din lume. ucuria si %rumusetea nu vin spre voi decat daca ener'ia vitala cunoaste miscarea, o miscare %luida si linistita $nereprimata, nein!ibata, inte'rala, ne%ra'mentata $ care nu este in con%lict cu ea insasi ci este un tot or'anic. O ener'ie care a reali#at unitatea armonioasa, ast%el am putea de%ini ?undalini. >undalini nu este decat un cuvant te!nic ce desemnea#a ener'ia totala in stare de unitate, de miscare, de armonie ne$con%lictuala $ o ener'ie cooperanta, complementara si or'anica. O asemenea ener'ie produce o trans%ormare imediata $unica si necunoscuta. Cand ener'iile voastre sunt in con%lict, in acest ca# sunteti incercati de nevoia de a va elibera de ele. Pentru voi este sin'urul mod de a %i in armonie. Numai ca %acand acest lucru, ener'ia vitala, vitalitatea voastra, coboara in corpul vostru, iese din corpul vostru. &iscarea direc$tionata descendent este aceeasi ca miscarea ce se indreapta spre exterior, la %el cum miscarea ce se indreapta in sus este aceeasi cu miscarea ce tinde spre interior. Cu cat ener'iile voastre urca mai mult in corp, cu atat ele il penetrea#a mai mult( cu cat ener'iile voastre coboara in corp, cu atat ele ies mai mult. Ast%el, daca va eliberati de ener'iile con%lictuale, voi simtiti o usurare, dar aceasta insemna sa aruncati %ra'mente din viata voastra, la intervale re'ulate de timp. Este o sinucidere lenta. De %apt noi suntem %iinte sinuci'ase in masura in care ener'ia noastra nu s$a uni%icat devenind armonioasa, cat timp miscarea ei nu se indreapta spre interior. Eliberandu$va de o parte din ener'ia voastra puteti simti o usurare, dar aceasta usurare este obli'atoriu momentana, deoarece voi insiva repre#entati o sursa de ener'ie constanta. Ener'ia se va acumula din nou, si va %i necesar sa va eliberati din nou. Ceea ce numim de obicei placere, nu este in realitate decat o descarcare a ener'iilor con%lictuale. Ca si cum am arunca o povara. "i acest lucru este intotdeauna ne'ativ. *ericirea dimpotriva, este po#itiva. Ea nu apare decat odata cu actuali#area ener'iilor. Atunci cand, in loc sa eliminati ener'iile, acestea in%loresc in voi, cand in loc sa %iti in con%lict cu ele, va uniti cu ele, se produce o miscare spre interior) "i aceasta este nes%arsita. Ea se apro%undea#a neincetat si, cu cat mai mult tinde spre interior, cu atat mai mult aduce beatitudinea si exta#ul.

Aveti deci doua posibilitati. Prima consta in descarcare) va eliberati de ener'iile care va impovarea#a, ener'ii inutili#abile, prin intermediul carora nu puteti %i creativ. Este starea de spirit anti$?undalini. Atitudinea obisnuita a omului se mani%esta impotriva ener'iei ?undali$ ni. Ener'ia circula de la centru la peri%erie, deoarece aceasta este directia in care va indreptati. >undalini inseamna exact miscarea opusa, adica %ortele, ener'iile care se indreapta de la peri%erie spre centru. &iscarea spre interior, miscarea indreptata spre centru %ace sa re#ulte beatitiudinea, in timp ce miscarea indreptata spre exterior provoaca, simultan, bucurie si su%erinta. ucuria este momentana, insa su%erinta domneste in permanenta. ucuria este pre#enta doar in mod inter$ mitent, cand exista speranta sau asteptarea unui lucru. Re#ultatul real se mani%esta insa intotdeauna prin su%erinta. *ericirea voastra consta in asteptare, speranta, dorinta, vis, care nu %ac decat sa va elibere#e de povara voastra( este un proces complet ne'ativ. Ea nu exista in realitate, ceea ce experimentati %iind doar o absenta momentana a su%erintei. "i aceasta absenta voi o numiti %ericire. ** * 0oi creati %ara incetare noi ener'ii. De %apt este insasi de%initia vietii) capacitatea de a produce, in mod constant, %orta vitala. Odata cu stin'erea acestei capacitati, apare moartea. Paradoxul este urmatorul) voi produceti %ara incetare ener'ie si nu stiti ce sa %aceti cu ea. Odata creata, va debarasati de ea( iar cand nu o aveti, sunteti ne%ericiti, bolnavi. Cand nu este creata ener'ie sunteti bolnavi( cand este creata, la %el. in primul ca# boala provine din lipsa de %orta, in al doilea ca# ea provine din ener'ia care va apasa ca o povara. "unteti incapabili sa o armoni#ati, sa o %aceti creatoare, beati%ica. Ati creat$o, si nestiind ce sa %aceti cu ea, o expul#ati in a%ara voastra. Apoi reincepeti sa creati ener'ie. Acest lucru este absurd, dar aceasta absurditate constituie inlantuirea obisnuita a momentelor existentei umane) se crea#a constant ener'ie, care devine $in mod constant $ o povara, deci trebuie $ in mod constant $ sa o
23

eliberam. Acest lucru explica de ce activitatea sexuala are o importanta, o semni%icatie atat de mare) este unul din cele mai bune mi+loace de a scapa de propria ener'ie. intr$o societate a abundentei, sursele de creatie a ener'iei devin mai numeroase, la %el si tensiunile, si pentru a va elibera de acestea recur'eti de obicei la actul sexual. 0oi creati ener'ie in interiorul vostru, apoi o aruncati in a%ara voastra. *ara incetare. Daca sunteti dotat cu inteli'enta si subtilitate, veti intele'e absurditatea acestui proces, lipsa completa de sens si $ in cele din urma $ inutilitatea unui asemenea mod de existenta. Nu sunteti oare in acest ca# un instrument %olosit la crearea ener'iei si la expul#area ei2 Are vreun sens acest mecanism2 De ce trebuie el sa existe2 Doar ca sa %ie un instrument prin care ener'ia este creata si apoi expul#ata2 Cu cat sunteti mai sensibil, cu atat mai mult puteti intele'e stupiditatea vietii, asa cum o cunoasteti. >undalini insemna remedierea unei situatii absurde, insemna crearea unei situatii in care totul sa aiba un sens. "tiinta ener'iei ?undalini este printre cele mai subtile. "i stiintele %i#ice se ocupa de ener'ie, dar de ener'ia materiala, nu de cea psi!ica. in ceea ce priveste ?undalini 8o'a, ea anali#ea#a ener'ia psi!ica. Este o stiinta a lumii meta%i#ice, transcendente. .a %el ca si ener'ia materiala, ener'ia psi!ica poate %i creativa sau distructiva. Neutili#ata, ea este distructiva( utili#ata, ea este creativa. Dar ea se mai poate utili#a si intr$o maniera ne$creativa. Pentru a o %ace creativa trebuie sa intele'eti ca nu este vorba doar de o reali#are partiala a propriului vostru potential. in acest ca#, cand cea mai mare parte a potentialului vostru ramane in stare latenta, situatia produsa nu este $in nici un ca# $ creativa. Potentialul vostru ener'etic trebuie sa %ie reali#at, actuali#at in totalitatea sa. Exista metode pentru aceasta. Ener'ia voastra trebuie sa se tre#easca. Pana acum dormea, la %el ca un sarpe. Ast%el denumim ener'ia ?undalini) %orta sarpelui, a sarpelui care doarme. Daca vi s$a intamplat sa vedeti vreodata un sarpe care doarme, veti sesi#a analo'ia) el este incolacit, %ara sa %aca nici cea mai mica miscare. Dar un sarpe se poate ridica drept, pe coada sa, datorita ener'iei sale. De unde si utili#area sa ca simbol. .a %el ca si sarpele, ener'ia voastra vitala este incolacita si adormita. Dar ea se poate tre#i, se poate /ridica/ daca

potentialul ei este actuali#at in intre'ime. De aici re#ulta trans%ormarea voastra. 0iata si moartea nu sunt decat stari ener'etice. 0iata implica o ener'ie in miscare, iar moartea o ener'ie inerta. 0iata insemna ener'ie tre#ita, moartea ener'ie ce doarme. Deci, con%orm ?undalini 8o'a, voi nu sunteti $ de obicei $ decat partial vii. Cu o parte a ener'iei voastre actuali#ata, restul dormind atat de pro%und, incat e ca si cum ea nici nu ar exista. * *

Dar ener'ia care doarme poate %i tre#ita. &etodele prin care ?unda$lini 8o'a vi#ea#a actuali#area ener'iei sunt multiple. De exemplu) prana'ama 4controlul respiratiei5. Tre#irea este posibila datorta respiratiei tocmai datorita %aptului ca exista un pod intre ener'ia voastra vitala 5prana $ sursa ori'inara a vitalitatii5 si existenta voastra, intre potential si actual. &odi%icand ritmul repsirator, sc!imbati imediat intre'ul vostru sistem ener'etic. in timpul somnului aveti o respiratie speci%ica, in stare de ve'!e aveti o respiratie speci%ica. .a %el atunci cand sunteti %uriosi, cand iubiti, cand sunteti prinsi in pasiunea actului sexual. Datorita pre#entei unei calitati speci%ice a %ortei vitale in %iecare stare de spirit di%erita, respiratia voastra se modi%ica. "tarea de %urie cere o cantitate mai mare de ener'ie la peri%eria %iintei voastre. "imilar in ca# de pericole 4daca trebuie sa %aceti %ata unui atac, sa va aparati5. Un suvoi de ener'ie pleaca din centrul %iintei voastre. in masura in care o mare parte din ener'ie paraseste corpul vostru prin intermediul actului sexual, apare epui#area. Tot ast%el, va simtiti epui#ati dupa o explo#ie de %urie. Dupa momentele de iubire, dimpotriva, va simtiti reimprospatati 4la %el si dupa ru'aciune5. De ce2 in mo$ mentele de iubire, absenta pericolului %ace ca nici o ener'ie sa nu %ie necesara in partea peri%erica a %iintei voastre) sunteti relaxat, in armonie, iar ener'ia se indreapta spre interior. Cand ener'ia cur'e ast%el spre interior, are loc o re'enerare. Dupa exercitii de respiratie pro%unda, va simtiti,. de asemenea, re'enerati. Ener'ia voastra se indreapta spre
24

interior, si de %iecare data cand se intampla acest lucru, va simtiti revitali#ati, in plenitudinea %ortelor( sunteti intr$o buna dispo#itie. Altceva) cand ener'ia va penetrea#a, respiratia se modi%ica, ea devine calma, ritmica, armonioasa. in anumite momente nu o mai simtiti( aveti impresia ca s$a oprit. Ea a devenit atat de subtila1 Ener'ia nemai%i$ind necesara, respiratia se opreste. in starea de samad!i, in exta#, avem impresia ca respiratia a incetat complet. &iscarea ener'iei spre exterior devenind inutila, respiratia se opreste. Datorita prana'ama$ei, ener'ia potentiala din interiorul vostru se tre#este treptat Dar aceasta poate %i captata si prin asanas 4posturile speci%ice din 8o'a5, corpul vostru %iind cuplat in orice punct la sursa de ener'ie. *iecare postura are deci un e%ect corespun#ator asupra sursei de ener'ie. Postura in care statea udd!a este numita padmasan, postura lotusului. Ea se numara printre posturile ce necesita %oarte putina ener'ie. Daca sunteti ase#ati, cu spatele %oarte drept, ec!ilibrul este atat de bine reali#at incat va uniti cu pamantul. .e'ile 'ravitatiei nu mai actionea#a. "i daca mainile si picioarele voastre sunt plasate ast%el incat sa %orme#e un circuit inc!is, electricitatea vitala circula in acest circuit. Postura lui udd!a este o postura in cerc, in care ener'ia este circulara, ea nu scapa spre exterior. De obicei ener'ia scapa spre exterior prin de'ete, maini sau picioare. Asa se explica de ce %emeile re#ista mai bine la boli decat barbatii, si de ce au o viata mai lun'a. Cu cat %orma unui corp este mai rotunda, cu atat mai putina ener'ie poate scapa spre exterior. Daca actul sexual nu le epui#ea#a prea mult pe %emei acesta se intampla deoarece %orma or'anului lor sexual este rotunda, deoarece or'anul lor este absorbant. arbatii sunt de obicei epui#ati, deoarece $din cau#a %ormei sexului lor $ ei c!eltuiesc o mai mare cantitate de ener'ie, nu numai biolo'ica ci si psi!ica. in padmasan toate punctele prin care ar putea avea loc pierderi ener'etice se unesc, ast%el incat ener'ia nu se poate indrepta spre exterior. Picioarele sunt incrucisate, mainile atin' picioarele si picioarele centrul sexului. "i cum spatele este %oarte drept, ne sustra'em atractiei 'ravitationale. Nu exista nici o pierdere de ener'ie si putem deci sa uitam in intre'ime corpul. Oc!ii trebuie sa %ie inc!isi sau intredes$

c!isi, 'lobii oculari in repaus, deoarece oc!ii sunt $ la randul lor $ un punct prin care se reali#ea#a pierderi ener'etice importante. C!iar si atunci cand visati pierdeti multa ener'ie, din cau#a miscarii oc!ilor vostri. De %apt, in ca#ul in care vreti sa stiti daca o persoana visea#a sau nu, este su%icient sa$i puneti de'etele pe pleoape. Daca oc!ii se misca, persoana respectiva tocmai visea#a. Tre#iti$o, si va va povesti ce visa. Daca 'lobii oculari sunt imobili, insemna ca somnul ei este pro%und si %ara vise, asa numita sushupti, intrea'a ener'ie se indreapta spre interior. -sanas$urite, prana'ama se numara printre numeroasele metode prin intermediul carora %acem suvoiul ener'iilor sa cur'a spre interior. Cur'and ast%el ele se amesteca, deoarece in centru suvoiul nu poate %i decat unic. Deci, cu cat ener'ia voastra se indreapta mai mult spre interior, cu atat sunteti mai armoniosi. Con%lictele dispar. in centrul %iintei con%lictele sunt inexistente( exista o unitate or'anica totala. De unde si beatitudinea. Altceva) asanas$urile si prana8ama actionea#a a+utand corpul. "unt importante, desi'ur, dar numai din punct de vedere %i#ic. in ca#ul con%lictelor mentale e%icienta lor este %oarte limitata, corpul si mentalul ne%iind$ de %apt doua entitati separate, ci doua componente ale unei aceleasi entitati. 0oi nu sunteti corp si minte( sunteti corpGminte 4ps8c!eGsoma sau somaGps8c!e5. Ne re%erim de obicei la corp ca %iind o entitate si la minte ca %iind o alta, cand $ de %apt $ corpul si spiritul sunt cei doi poli ai unei aceleasi ener'ii. Corpul este material, mintea subtila, dar ener'ia care le traversea#a este identica. Este bine sa lucram asupra ambelor. Pentru corp exista !at!a 8o'a) asanas$urile, prana8ama etc( pentru minte exista ra+a 8o'a si alte tipuri de 8o'a care se ocupa in principal de atitudinile mentale. Corpul si mintea au la ba#a aceeasi ener'ie. Ast%el, daca atunci cand sunteti %uriosi, va controlati respiratia, %uria se risipeste. Daca puteti sa respirati ritmic, %uria nu va poate domina, si nici pasiunea sexuala. Ea va %i in interiorul vostru, dar intr$o %orma nemani%estata. Nimeni nu o va remarca, nici macar voi insiva. *uria, pasiunea sexuala sunt stari ce pot %i suprimate. Datorita respiratiei ritmice le puteti reduce
25

intensitatea pana in punctul in care nici macar voi nu mai sunteti constienti de ele. *uria, pasiunea sexuala sunt inca pre#ente) corpul le$a suprimat, dar ele raman intacte in interiorul vostru. Este bine sa lucrati simultan asupra corpului si mintii. Asupra corpului prin intermediul metodelor 8o'a, asupra mintii prin intermediul constiintei. Datorita %aptului ca lucrurile devin mai subtile odata cu practica 8o'a, trebuie sa %iti mai constient. Cand sunteti %uriosi, %uria voastra este atat de evidenta incat ea este perceptibila %ara di%icultate. Dar odata cu practica prana8ama %uria devine mult mai subtila, ast%el incat avem nevoie de un plus de constiinta, de o sensibilitate mai %ina, alt%el nu o putem percepe. Deoarece corpul nu mai reactionea#a la ea, iar expresia %i#ica dispare in intre'ime. Cei care practica te!nici de extindere a campului constiintei simultan cu te!nicile 8o'a, invata sa penetre#e re'iuni ale constiintei mai pro%unde. Te!nicile 8o'a nu aplica actiunea constiintei decat asupra materiei 'rosiere. "i daca modi%icati ceea ce este 'rosier %ara a modi%ica subtilul, va veti 'asi in %ata unei dileme, in care con%lictul apare intr$o maniera di%erita. Co'a repre#inta un a+utor, dar un a+utor partial. Restul provine din ceea ce udd!a numea vi'ilenta, atentie. Practicati 8o'a ast%el incat mi$ scarile corpului vostru sa devina ritmice si concordante cu miscarile interioare, dar practicati $ simultan $ si atentia. *iti atenti atunci cand respirati. in 8o'a este necesara modi%icarea procesului respirator. *iind atenti, sunteti atent la respiratie in starea in care este. Doar atat. Daca sunteti capabili sa %iti constienti de respiratia voastra, veti constienti#a $ de asemenea $ propriile procese ale 'andirii. Nu exista constienti#are a proceselor 'andirii %ara constienti#area procesului respirator. Cei care se straduiesc sa reali#e#e pri#a constiintei direct asupra procesului 'andirii nu. obtin nici un re#ultat. Este un obiectiv di%icil, obositor. Respiratia este poarta mentalului. Daca va opriti respiratia, %ie si pentru o clipa, 'andurile voastre se opresc. Cand ne oprim respiratia, 'andirea se opreste si ea. Daca 'anditi !aotic, si respiratia voastra este $ de asemenea $ !aotica. Respiratia re%lecta instantaneu modul vostru de 'andire. udd!a mentionea#a metoda anapanasati: 8o'a atentiei

asupra su%lului care intra si care iese. El spune) "incepeti cu aceasta", si are dreptate. Este de pre%erat sa ne concentram mai intai asupra respiratiei, si nu asupra proceselor 'andirii. Odata ce reali#ati perceptia miscarilor subtile ale respiratiei sunteti capabili sa percepeti si mi$ scarile subtile ale 'andirii. Constienti#area procesului 'andirii sc!imba calitatea mentalului( asanas$urile si prana'ama sc!imba calitatea corpului. Apoi vine si momentul in care corpul si mentalul se unesc unul cu celalalt, %ara nici un con%lict. Cand cele doua lucrea#a in mod sincron, nu mai sunteti nici corp, nici mental. 0a cunoasteti pentru prima data in calitate de "ine. Este transcendenta. Dar transcendenta nu se reali#ea#a decat in absenta oricarui con%lict, in acest moment de armonie, in care corpul si mintea sunt unite, in care nu exista nici un con%lict, le transcendeti pe amandoua. , Nu mai sunteti nici unul, nici altul. Dintr$un anumit punct de vedere, nu mai sunteti nimic( sunteti constiinta. Nu constiinta a ceva, ci constiinta in sine. Aceasta constiinta %ara obiect al constiintei produce explo#ia. Ceea ce este potential se .actuali#ea#a. Explodati intr$un nou univers, care este ultim. "i aceasta implinire este cea spre care tind toate reli'iile. Drumurile spre realitatea ultima sunt intr$un numar %oarte mare. Putem vorbi sau nu despre ?undalini( este neesential. >undalini nu este decat un cuvant care poate %i inlocuit cu un altul. Dar semnificatia lui este inevitabil pre#enta( intr$un %el sau altul, in calitate de cur'ere interioara a ener'iei. Cur'erea interioara a ener'iei constituie unica revolutie, unica libertate. Daca nu o cunoasteti, produceti in%ern dupa in%ern, deoarece cu cat va indepartati mai mult spre exterior, cu atat va indepartati mai mult de voi insiva. "i cu cat sunteti mai departe de voi insiva, cu atat sunteti mai bolnav si intr$o stare de di#armonie. >undalini este i#vorul ori'inar de ener'ie al intre'ii vieti, dar voi sunteti separati de el printr$o multime de obstacole. 0$ati instrainat de voi insiva si nu stiti cum sa reveniti la lacasul vostru. A reveni la lacasul vostru este ceea ce va invata stiinta 8o'a. In ceea ce priveste trans%ormarea umana, ?undalini 8o'a este stiinta cea mai subtila.
26

&$ati intrebat de ce metodele traditionale erau sistematice, iar a mea !aotica. &etodele traditionale sunt sistematice tocmai datorita %aptului ca oamenii din trecut, pentru care ele au %ost concepute, erau di%eriti. Omul contemporan este un %enomen cu totul nou. Nici o metoda traditionala nu poate %i %olosita ca atare, deoarece omul $ asa cum este el acum $ nu a mai existat in trecut. Deci, intr$o anumita masura, metodele traditionale nu sunt cele mai adecvate. Ast%el, corpul a su%erit sc!imbari uriase. El nu mai este la %el de natural ca atunci cand Patan+ali si$a de#voltat sistemul sau de 8o'a. El este cu totul di%erit. Este atat de denaturat, incat nici o metoda traditionala nu ii mai poate %i de vreun a+utor. in trecut 8o'!inii nu aveau dreptul sa ia medicamente $ absolut deloc $ in masura in care modi%icarile de ordin c!imic %ac aplicarea metodelor nu numai di%icila, ci si periculoasa. &ai mult, in #ilele noastre intre' mediul ambiant este alterat) omul, apa, societatea, conditiile de viata. Nimic nu mai este natural. 0a nasteti intr$un cadru arti%icial si cresteti in interiorul lui. in consecinta, metodele traditionale se dovedesc a %i periculoase. Este mai bine sa li se aduca unele sc!imbari ce se impun ca urmare a situatiei contemporane. Altceva) calitatea mentalului s$a modi%icat in mod esential. Pe vremea lui Patan+ali, centrul personalitatii umane nu era intelectul ci inima. "i inaintea lui Patan+ali era si mai +os, sub ombilic. 7at!a 8o'a a conceput metode utile si semni%icative pentru %iintele al caror centru al personalitatii se situa in re'iunea ombilicului. Apoi centru a devenit inima, si numai in acel moment s$a putut recur'e la b!a?ti 8o'a. Aceasta cale s$a de#voltat in Evul &ediu, deoarece tocmai in aceasta epoca s$a reali#at trans%erul centrului personalitatii intre ombilic si inima. Orice metoda trebuie sa %ie adaptata persoanei careia ii este destinata. in #ilele noastre nici macar b!a?ti 8o'a nu mai este convenabila. Centrul personalitatii s$a indepartat si mai mult de ombilic. in pre#ent acest centru este intelectul. Asa se explica de ce teorii ca acelea ale lui >ris!namurti au un anumit rasunet. Nu mai este nevoie nici de metoda, nici de te!nica, ci doar de intele'ere 4doar atat5. Numai ca,

daca acestea se situea#a doar la nivel verbal, intelectual, nu se sc!imba nimic, nu se trans%orma nimic. in acest ca#, nu re#ulta decat o acumulare de in%ormatii. Daca %ac apel mai de'raba la metode !aotice decat sistematice, este tocmai datorita %aptului ca ele sunt de un mare a+utor pentru a cobora centrul, pentru a$6 scoate in a%ara intelectului. in acest ca# metodele sistematice sunt neputincioase, sistemati#area %iind un domeniu speci%ic intelectului. Ele nu %ac altceva decat sa il intareasca, dandu$i mai multa ener'ie. &etodele !aotice %ac abstractie de intelect. Ele il %ac inactiv. Ele crea#a un asemenea !aos incat centrul este coborat automat din intelect pana la inima. Daca practicati metoda mea de &editatie Dinamica: cu convin'ere, in maniera ne$sistematica si !aotica, atunci centrul vostru se stabileste in inima. Are loc un cat!arsis. Cat!arsisul este indispensabil din cau#a uriasei represiuni exercitate de intelect asupra sentimentelor voastre. Intelectul vostru a luat in stapanire o parte atat de mare a %iintei voastre, incat va a%lati total sub dominatia sa. Nu mai exista loc

&editatia Dinamica 4si alte te!nici concepute de Os!o5 este descrisa detaliat in cartea /&editatia Dinamica/. &etoda se compune din cinci etape de #ece minute %iecare. Prima consta intr$o respiratie pro%unda, rapida, !aotica, practicata in scopul tre#irii ener'iei. A doua consta intr$un cat!arsis, o eliberare a represiunilor ce au devenit constiente prin procesul respirator. Urmea#a apoi a treia etapa) repetarea ener'ica a sunetului hu, care atin'e centrul sexului si %ace ener'ia sa urce in corp. Aceasta etapa este urmata de #ece sau cincispre#ece minute de tacuta nemiscare 4meditatia propiu$#isa5. Exercitiul se inc!eie cu #ece sau cincispre#ece minute de celebrare, in care ne exprimam beatitudinea simtita in a patra etapa si pe care o redam universului cu multumire. pentru inima,

ast%el incat aspiratiile acesteia sunt reprimate. 0oi nu ati ras niciodata, nu ati trait niciodata, nu ati %acut niciodata ceva din toata inima. 3andirea sistemati#ea#a intotdeauna, trans%orma lucrurile in abstractiuni matematice, reprimand ast%el sentimentele. Este mai bine deci sa %olosim in primul rand o metoda !aotica, metoda ce trans%era centrul constiintei din intelect spre inima. in al doilea rand, %acem apel la cat!arsis care desc!ide si eliberea#a inima, care ne %ace sa aruncam represiunile. Odata ce inima este usoara si libera, centrul de constiinta este impins si mai +os( el se stabileste in re'iunea ombilicului. Aici se 'aseste i#vorul vitalitatii, i#vorul potential al corpului, al spiritului si a orice altceva. *olosesc aceasta metoda intr$un scop %oarte precis. in stadiul in care va a%lati, metodolo'ia sistematica ar %i neputincioasa, deoarece 'andirea s$ar %olosi de ea ca de un instrument propriu. Nici b!a+ans nu sunt e%iciente, inima %iind prea stramtorata pentru a se putea darui in intre'ime cantului. Cantecele, ru'aciunea nu vor %i pentru ea decat o modalitate de esc!ivare. O inima plina de represiuni, nu se poate nicicum dedica ru'aciunii. Nu am intalnit in existenta mea nici o persoana care sa %ie capabila sa reali#e#e in mod pro%und ru'aciunea autentica. Ru'aciunea este imposibila, in masura in care insasi iubirea a devenit o imposibilitate. Constiinta trebuie condusa spre i#vorul ei, spre radacinile ei. Numai atunci poate avea loc o trans%ormare. De aceea, %olosesc metode !aotice. *iind intr$o stare de !aos, creierul vostru isi incetea#a activitatea. Ast%el, daca va a%lati la volanul unei masini si cineva traversea#a brusc strada in %ata voastra, reactia este atat de rapida incat ea nu poate apartine creierului. Actiunea creierului nu este imediata. El re%lectea#a la ceea ce trebuie si nu trebuie %acut. in ca# de risc de > accident, cand apasati %rana, se ridica o sen#atie din re'iunea ombilicului, ca si cum ar %i reactia stomacului vostru. Constiinta vo$astra coboara spre ombilic din cau#a riscului de accidentare. Daca accidentul ar %i %ost previ#ibil, creierul si$ar %i va#ut de treaba, dar cum el este neasteptat, necunoscutul va invadea#a. Atunci remarcati %aptul ca s$a reali#at o coborare a constiintei in interiorul corpului, pana la ombilic. Daca intrebam un calu'ar #en)H/Care este centrul 'andirii

27

voastre2/, el isi pune mainile pe stomac. Cand occidentalii i$ au intalnit pe calu'arii +apone#i pentru prima data, au %ost surprinsi. /Cum, voi 'anditi cu stomacul2 Povesti1/ insa raspunsul este %oarte semni%icativ:. Constiinta poate actiona plecand de la oricare centru al corpului, si cel mai aproape de sursa ori'inara este ombilicul. Cel mai indepartat de sursa ori'inara este creierul, ast%el incat daca ener'ia vitala se indreapta spre exterior, centrul de constiinta devine creierul. in ca# contrar, ombilicul s%arseste prin a deveni acest centru. Pentru a intoarce constiinta spre radacinile sale, acolo unde se a%la sediul tuturor trans%ormarilor, sunt indispensabile metode !aotice. in ca# contrar, veti continua sa transpuneti totul in cuvinte, in mod inutil. Nu a+un'e numai sa stim ceea ce este bine pentru a reali#a o sc!imbare, este necesara o trans%ormare a radacinilor. O persoana care stie ceea ce este bine dar nu poate actiona, se enervea#a cu atat mai mult. Ea intele'e dar ramane neputincioasa, intele'erea nu are nici un sens decat daca provine din ombilic, de la radacini. intele'erea intelectuala nu aduce cu sine sc!imbarea. Realitatea ultima nu se poate cunoaste prin inteles, deoarece %aptul de a actiona in mod cerebral va pune in con%lict cu radacinile din care ati provenit. Orice problema provine din %aptul ca v$ati indepartat de ombilic. 0iata si moartea voastra isi au sediul in ombilic. Trebuie sa reveniti la radacini, dar aceasta revenire este di%icila. Obiectul disciplinei ?undalini 8o'a este ener'ia interioara si traiectul ei interior. Ea isi propune sa aduca atat corpul cat si mintea in punctul de transcendenta. Aici, totul se sc!imba) corpul, mintea, existenta. Totul este viata. Un car cu boi este util, dar este depasit. in pre#ent conduceti o masina, iar te!nica de conducere este di%erita. Aceea care era valabila pentru carul cu boi, nu mai este adecvata acum. &etodele traditionale 'asesc o re#onanta in interiorul nostru datorita vec!imii lor, si datorita %aptului ca o multime de oameni au atins reali#area prin ele. Ele sunt neadecvate pentru noi, dar nu erau la %el si pentru udd!a, &a!avira, Patan+ali sau >risnna. Pentru ei, ele aveau un sens( ei se puteau ba#a pe ele. 0ec!ile metode risca sa %ie lipsite de sens in #ilele noastre, dar datorita %aptului ca udd!a a atins
28

reali#area prin -------------------* Cand vorbim de o reactie viscerala prin aceasta intelegem o reactie instinctiva ce vine din centrul fiintei - nu din minte, ci din fiinta in sine. Este probabil ca reactiile noastre sa provina cu atat mai mult din acest centru cu cat ne aflam mai uniti cu centrul fiintei, ele nemaiprovenind din mental.

intermediul lor, ele ne atra'. Cei care sunt le'ati de traditii spun) / udd$!a a atins reali#area datorita lor, de ce nu as atin'e$o si eu2/ in realitate situatia noastra este cu totul di%erita. Atmos%era, re'iunile 'andirii s$au modi%icat in intre'ime. Orice metoda este conceputa pentru o situatie speci%ica, un mental speci%ic, un om speci%ic. .a extrema opusa il intalnim pe >ris!namurti, care re%u#a metodele in bloc. Pentru a %ace acest lucru, el este %ortat sa renunte si la udd!a. Este cealalta %ata a monedei. Daca re%u#ati metodele, trebuie sa il re%u#ati si pe udd!a, si daca nu il re%u#ati pe udd!a, nu puteti nici sa$i re%u#ati metodele. Acestea sunt po#itii extreme, iar extremele sunt intotdeauna %alse. Nu puteti re%u#a un lucru %als si sa ale'eti opusul sau, deoarece si acesta va %i %als. Adevarul este intotdeauna la mi+loc. Deci, dupa parerea mea, %aptul ca vec!ile metode sunt ine%iciente nu inseamna ca nici o metoda nu este e%icienta, ci %aptul ca metodele trebuie sa se sc!imbe. Non$metoda este, la randul ei, o metoda. "e intampla ca pentru o anume persoana non$metoda sa %ie sin'ura metoda conveniabila. O metoda nu este valabila decat in %unctie de un anumit individ( adevarul ei nu este 'eneral. Adevarurile 'enerale sunt intotdeauna %alse. Deci, o metoda sau un s%at se

aplica invariabil unei %iinte umane speci%ice) atentiei sale, mintii sale, lui si nimanui altcuiva. "i acest punct ridica $ de asemenea $ o serie de di%icultati in #ilele noastre. in trecut csxista o relatie directa intre maestru si discipol. Era o relatie, o comunicare personala. .a ora actuala, aceasta relatie este impersonala. &aestrul vorbeste unei multimi si in termeni 'enerali. Numai ca adevarurile 'enerale sunt %alse. Un lucru nu are sens decat in %unctie de un individ in particular. Aceasta di%icultate o intalnesc #ilnic. Daca ma cautati si imi puneti o intrebare, raspunsul meu se adresea#a voua, nimanui altcuiva. Alta data, altcineva imi va pune o intrebare, iar raspunsul meu va %i valabil doar pentru el. Cele doua raspunsuri pot %i contradictorii, in masura in care personalitatea celor doi indivi#i este contradictorie. Deci, daca vreau sa va a+ut, trebuie sa ma adrese# voua in particular. "i daca trebuie sa ma adrese# %iecarui individ in parte, voi %i nevoit sa spun o multime de lucruri contradictorii. Cei care vorbesc in termeni 'enerali sunt coerenti, dar in acest ca# adevarul este denaturat, deoarece pentru a %i adevarata, o declaratie trebuie sa se adrese#e unui individ in particular. Desi'ur, adevarul este etern 4el nu este nici nou nici vec!i5, dar el ramane reali#area, scopul. &i+loacele sunt valabile sau nu pentru un individ determinat, pentru un mental, pentru o atitudine speci%ica. Daca privesc situatia asa cum este ea, omul contemporan este atat de sc!imbat incat are nevoie de metode, de te!nici noi. &etodele !aotice repre#inta un a+utor pentru mintea contemporana, in masura in care aceasta minte este $ ea insasi $ !aotica. Acest !aos, revolta omului mo$dern, o'lindeste revolta corpului contra mintii si contra actiunii sale represive. Pentru a ne exprima in termenii sistemului 8o'a, este revolta centrilor inimii si ombilicului contra creierului. "i acesti doi centri se ra#vratesc impotriva creierului deoarece acesta din urma a monopoli#at intre'ul teritoriu al su%letului uman. "i aceasta situatie a devenit intolerabila. Asa se explica de ce universitatile sunt locuri in care domneste rebeliunea. Acest lucru nu este in$tamplator. Daca privim societatea ca pe un corp or'anic, putem considera
29

universitatea ca %iind capul, creierul. Din cau#a %elului de a %i rebel al mintii moderne, aceasta este %oarte indul'enta %ata de metodele suple si !aotice. &editatia dinamica a+uta indepartarea centrului de constiinta de creier. Ast%el, adeptul acestei metode incetea#a sa doreasca sa se revolte, in masura in care cau#a revoltei sale dispare. El se simte bine. Pentru mine meditatia nu provoaca numai o renastere, o trans%ormare a individului( ea pune si ba#ele pentru o trans%ormare a societatii in ansamblul ei, a %iintei umane ca atare. Omul are de ales intre a se sinucide si a$si trans%orma propria ener'ie.

J. ,OCURI.E E"OTERICE) UN O "TACO. IN PROCE"U. DE CRE"TERE

Exista o diviziune intre corp si minte, materie si constiinta, lume fizica si lume spirituala* +um sa facem pentru a transcende corpul si mintea pentru a cunoaste constiinta spirituala* Trebuie sa intele'eti in primul rand ca divi#area in corp si minte este absolut inexistenta. Daca luati in considerare o asemenea divi$ > #are, nu veti a+un'e niciunde) inceputurile %alse duc la impasuri. Dintr$un asemenea demers nu va re#ulta nimic, %iecare pas %acut avand propria sa lo'ica de evolutie. Al doilea pas se %ace in %unctie de primul, al treilea in %unctie de al doilea etc. Exista o secventa lo'ica. Deci in momentul in care %aceti primul pas, reali#ati oarecum ale'erea intre'ului drum. Primul pas este mai important decat ultimul, inceputul este mai important decat s%arsitul, deoarece s%arsitul nu este decat o implinire, o crestere. Dar noi ne ocupam intotdeauna de %inal in loc de inceput, de re#ultate in loc de mi+loace. "copul imbraca pentru noi o atat de mare semni%icatie incat pierdem din vedere samanta, inceputul. "i continuam sa visam, %ara a cunoaste insa niciodata realitatea. Acest concept de %iinta divi#ata, de existenta in cadrul dualitatii 4corpGminte( %i#icGspiritual5 %ace loc unui demers eronat. Existenta este una) divi#iunile sunt de ordin mental. *elul speci%ic in care mintea priveste lucrurile crea#a dualitatea.
30

Divi#iunea domneste doar in inc!isoarea mintii. &intea nu poate %unctiona alt%el. Ea nu poate concepe un intre'. &intea tinde sa %ie coerenta, are obsesia coerentei. Ea nu poate concepe %aptul ca intunericul si lumina ar putea repre#enta un intre'. Pentru ea acest lucru este incoerent, paradoxal. &intea nu poate decat sa cree#e poli opusi) Dumne#eu si diavolul, viata si moartea, dra'ostea si ura. Cum ati putea oare concepe voi ca iubirea si ura sa %ie una si aceeasi ener'ie2 Pentru minte este ceva di%icil. %n consecinta, ea imparte, separa, divi#ea#a. Ast%el, di%icultatea se estompea#a. Ura este opusul iubirii si iubirea este opusul urii. "e crea#a ast%el o coerenta, iar mintea se linisteste. Divi#iunea este deci o %acilitate necesara mintii, insa ea nu este un adevar, ea nu este o realitate. Este comod sa va impartiti in doua) corpul si voi. Numai ca, odata cu divi#iunea, o luati pe un drum 'resit. "i daca nu reveniti pentru a re%ace primul pas, veti rataci vieti intre'i %ara re#ultat, deoarece un prim pas %acui pe un drum 'resit conduce si la alti pasi %acuti pe acelasi drum. Deci, ale'eti mai intai un inceput +ust. Amintiti$va ca voi si corpul vostru nu sunt doua lucruri distincte, /voi/ si /corp/ ne%iind numite ast%el decat pentru comoditatea limba+ului. Din punctul de vedere al existentei, ele nu sunt decat unul si acelasi lucru. impartirea in doua este arti%iciala, tn realitate voi va percepeti in mod unitar, problema neaparand decat odata cu 'andirea. Daca este provocata o su%erinta ce are drept cau#a corpul %i#ic, in momentele respective simtiti ca sunteti unit cu e. Divi#iunea nu intervine decat ulterior, odata cu anali#a. tn clipa pre#enta, divi#iunea este inexistenta. Ast%el, daca o persoana arunca un pumnal spre voi, in clipa respectiva divi#iunea nu exista. Nu va veti 'andi ca va ucide corpul, ci va 'anditi ca va ucide. Numai mai tar#iu, atunci cand accidentul a devenit o amintire, incepeti sa$l divi#ati %i luati in considerare, re%lectati asupra lui. 0a puteti spune ca o persoana a vrut sa va ucide corpul. Dar in momentele respective acest lucru era imposibil tn orice sen#atie exista o unitate. Divi#iunea incepe odata cu interventia mentalului. Ast%el va creati dusmanul Daca va 'anditi ca voi nu sunteti corpul, apare un con%lict. "e pune intrebarea) /Cine este stapanul2 Corpul sau eu2/ Iar e'o$ul se simte ranit. Atunci incepeti sa combateti corpul, si $ prin

aceasta $ sa va rene'au pe voi insiva. "i de aici re#ula o mare con%u#ie care 'enerea#a idei suicidare. C!iar daca va straduiti, nu puteti suprima cu adevarat corpul Cum ar %ace mana mea stan'a pentru a suprima mana mea dreapta2 Ele par a %i doua, dar sunt traversate de aceeasi ener'ie. Daca ar %i %ost intr$adevar doua, ar %i %ost posibil sa le suprimam 4nu numai sa le suprimam, ci sa le distru'em complet5. Numai ca, datorita %aptului ca un acelasi tip de ener'ie le traversea#a si pe una si pe cealalta, cum as putea %ace pentru a$mi suprima mana dreapta2 Este o scamatorie. Pot sa ridic mana sian$ 'a sl sa o cobor pe cea drepta si sa spun apoi ca mana mea stan'a a casti'at, dar pe urma, imi pot ridica mana sta'a %ara ca aeeasta sa %ie impiedicai de ceva. Iata +ocul pe care il +ucam. &ereu si mereu. Uneori voi dominati pulsiunea sexuala, alteori va domina ea pe voi. Este un cerc vicios. Nu puteti suprima pulsiunea sexuala, e imposibil. Nu puteti decat sa o trans%ormati Perceperea unei divi#iuni intre voi si corp conduce la represiuni. Deci daca sunteti in cautarea trans%ormarii, nu Incepeti sa va divi#ati. Trans%ormarea nu se reali#ea#a decat odata cu intele'erea totalitatii in calitate de totalitate, de intre!. Reprimarea se mani%esta atunci cand con%undam totalitatea cu %ra'mentele. "tiind ca ambele maini sunt ale mele, voi 'asi absurda dorinta de a suprima una din ele. Con%lictul ar %i absurd, pentru ca nu stim care o va suprima pe care. Cine lupta cu cine2 Daca va simtiti bine in corpul vostru, veti %ace primul pas pe drumul cel bun. Iar divi#iunea, reprimarea, nu vor avea loc. Daca va separati de corpul vostru, atitudinea voastra va avea o seric de urmari. Cu cat il rene'ati mai mult, cu atat mai mare va %i sentimentul de %rustrare. Nu ne putem rene'a corpu. Putem cunoaste o perioada de armistitiu, insa va urma in%ran'erea. "i cu cat va veti simti mai %rustrat, cu atat mai mare este divi#iunea, prapastia intre voi si corpul vostru. Ostilitatea voastra %ata de el creste #i de #i. Corpul vostru vi se pare %oarte puternic si credeti ca acesta este motivul care va impiedica sa$l invin'eti. 0a spuneti) /De acum trebuie sa lupt cu si mai multa !otarare/.
31

Tocmai de aceea spun ca %iecare lucru isi are lo'ica lui proprie. Plecand de la o presupunere %alsa, nu veti reali#a absolut nimic. Cunoasteti #i dupa #i o lupta, care va duce la o alta lupta. &entalul isi spune) /Corpul este puternic, eu sunt slab. "a rene'am si mai mult corpul/. "au isi spune) /"a slabim corpul/. Toate tipurile de asce#a nu sunt altceva decat e%orturi pentru a slabi corpul. Numai ca, acesta devenind mai slab, deveniti mai slabi si voi insiva. Aceeasi %orta relativa se mentine intotdeauna intre voi si corpul vostru. Odata cu slabirea, %rustrarea creste, deoarece in%ran'erea survine mai usor. "l nu puteti sc!imba nimic) cu cat sunteti mai slabi, cu atat aveti mai putine sanse de a controla cerintele corpului si cu atat mai mult trebuie sa le combateti Primul lucru care trebuie %acut este sa nu 'anditi in termeni contradictorii. Divi#iunile %i#icGspiritual, materialGmental, constiintaG materie nu sunt decat arti%icii lin'vistice. Toata stupiditatea provine din limba+. Ast%el, daca imi puneti o intrebare, sunt nevoii sa raspund prin /da/ sau /nu/. Nu avem posibilitatea sa: ale'em o atitudine neutra. /Da/ este intotdeauna un lucru absolut, /nu/ este intotdeauna un lucru absolut. Nu exista cuvant neutru in nici un limba+. Din acest motiv De ono a creat cuvantul /po/. EI spune ca /po/ se poate utili#a ca un cuvant neutru care insemna) /intele' punctul de vedere pe care mi$6 expuneti, dar nu raspund nici prin KdaL, nici prin KnuL/. Utili#ati acest cuvant care sc!imba totul. Este un cuvant arti%icial pe care De ono 6$a extras din ipoteza, posibilitate sau poetic. Este un cuvant neutru, %ara valoarea de +udecata, de condamnare, de apreciere, de an'a+are. Daca o persoana va insulta, raspundeti /po/. "imtiti in interiorul vostru sc!imbarea produsa. Un sin'ur cuvant poate sc!imba %oarte mult lucrurile. Cand spuneti /po/, atunci raspunsul vostru este) /intele'. Acum siiu care este atitudinea dvs. in privinta mea. Poate aveti dreptate, poate va inselati. &a %eresc sa decid acest lucru./ .imba+ul crea#a divi#iunea. Exista c!iar mari 'anditori care crea#a, pe plan lin'vistic, lucruri care nu exista. Daca ii intrebati) /Ce esle spiritul2/, ei va raspund) /Nu este materiaH. Daca ii intrebati) /Ce este materia2/, va vor raspunde) HNu este spiritul/. Nici materia, nici spiritul nu sunt cunoscute. Ei

de%inesc materia prin spirit si spiritul prin materie. Radacinile raman necunoscute. Aceasta situatie este absurda, dar este mai recon%ortant pentru noi sa au#im aceste cuvinte, decat sa ni se spuna) /Nu stiu. Nu se stie nimic despre acest lucru./ "punand /"piritul nu este materiaH suntem in si'uranta, ca si cum am avea o de%initie. Dar nu a %ost de%init nimic. "piritul si materia sunt amandoua necunoscute, dar %aptul de a spune /nu stiu/, ar duce la micsorarea e'o$ului. Divi#and, avem impresia ca stapanim lucruri despre care nu stim absolut nimic. @@M din %ilo#o%ie repre#inta o creatie a limba+ului. Un limba+ speci%ic crea#a o %ilo#o%ie speci%ica, ast%el incat a sc!imba un limba+ insemna a sc!imba $ de asemenea $ si o %ilo#o%ie. De aceea, nici o %ilo#o%ie nu este traductibila. "tiinta este intotdeauna traductibila, dar nu si %ilo#o%ia. Cat despre poe#ie, traducerea ci este si mai di%icila, in masura in care ca se ba#e#a pe o spontaneitate speci%ica a limba+ului. Prin transpunerea intr$o alta limba ea isi pierde savoarea, par%umul Acestea re#ulta dintr$o aran+are speci%ica a cuvintelor, dintr$o %olosire speci%ica a cuvintelor. "i acest lucru nu este traductibil. Ceea ce trebuie deci sa ne amintim de la inceput este %aptul de a evita divi#iunea, in ca# contrar neputand %ixa un inceput bun. Nu intele'eti prin aceasta %aptul ca trebuie sa cultivati conceptul con%orm caruia /sunt unul/. Nu. .asati conceptele de$o parte( avansati in i'noranta $ in umila i'noranta $ cu aceasta a%irmatie %undamentala) /Nu stiu/. Daca va spuneti) /"unt unul. Corp si minte, %ormea#a o unitate./, a%irmatia voastra presupune inca divi#iunea. 0oi spuneti) /unul/ insa simtiti doi. "entimentului de a %i dublu, ii opuneti sen#atia unilatu, ceea ce indica o reprimare subtila. Nu va ba#ati deci cautarea pe odvoit 4%ilo#o%ia non$ dualista5( ba#att$va pe existenta, nu pe concepte. Aveti o constiinta pro%unda, libera de concepte, lata ceea ce intele' prin inceput bun. intele'eti existentialul. Nu spuneti /unul/ sau /doi/, /acesta/ sau /acela/. intele'eti ceea ce este. "i acest lucru nu este posibil decat in absenta 'andirii, a conceptelor, a %ilo#o%iilor si doctrinelor$de %apt in absenta limba+ului, in absenta limba+ului "unteti in existential( in pre#enta limba+ului sunteti in mental. .a limba+ di%erii, mental di%erit. Iar limba+ele exista intr$
32

un numar atat de mare... Nu numai pe plan li'vistic ci si reli'ios, politic Comunistul de lan'a mine nu ma poate intele'e. El traieste con%orm unui limba+ speci%ic Poate, nu departe de el, este un altul, care crede in1arma. Comunistul si acesta din urma nu pot comunica. Nici un dialo' nu este posibil, deoarece niciunul nu intele'e limba+ul celuilalt "$ar puica sa utili#e#e aceleasi cuvinte, dar acest luau nu impiedica %apiul ca niciunul din cei doi sa nu intelea'a ce spune celalalt Ei traiesc %iecare intr$un univers di%erit impreuna cu limba+ul, %iecare om traieste intr$o lume a lui. *ara el, va reuniti la limba unica) aceea a existentei. Este sensul pe care il dau cuvantului meditatie) a iesi din propria lume lin'vistica pentru a intra in existenta non$verbala. : Cei care separa corpul de minte se revolia intotdeauna contra sexului. &otivul este cuprins in %apiul ca experienta sexuala este sin'ura experienta naturala si non$verbala pe care o cunoastem. .imba+ul ii este absolut inutil. Daca veti apela la el, nu veti trai experienta in pro%un#ime, in consecinta, cei cate spun ca ei nu sunt propriul lor corp sunt contra sexului, deoarece in actul sexual siteti absolut nedivi#at Nu traiti In lumea cuvintelor... Cu%undati$va tn pro%un#imile existentei. Utili#ati orice metoda, dar reveniti mereu si mereu in domeniul non$verbal, la nivelul constiintei. Traiti impreuna cu arborii, pasarile, cerul, soarele, norii, ploaia... in domeniul non$verbal in toate impre+urarile. Cu cat veti %ace mai mult acest lucru, cu atat veti patrunde mai mult In existenta, cu atat veti avea mai mult sentimentul unitatii, care nu se opune dualitatii, un sentiment al unitatii care nu este acela %acut din doua lucruri puse cap Ia cap, ci acela a1 unui insule le'ale $ in pro%un#i$roilc oceanului $ de un continent. Insula si continentul sunt acelasi pamant si, c!iar daca sunt in aparenta doua, acest lucru se intampla pentru ca voi nu vedeti insula decat la supra%ata. .imba+ul corespunde supra%etei insulei. Toate tipurile de limba+, %ie reli'ios, %ie politic, se re%era Ia supra%ata lucrurilor. Cand traiti existenta pe plan non$verbal, atin'eti o subtilitate

care nu este matematica ci existentiala. in consecinta, nu va distrati cu aceste +ocuri verbale) /corpul si mintea sunt divi#ate/ sau / corpul si mintea sunt una/. .asati$le dc$o parte. Ele sunt interesante dar inutile. Ele nu va duc niciunde. C!iar si tn ca#ul in care veti descoperi adevaruri, acestea nu sunt decat verbale. Ce va vor invata cuvintele2 "unt de+a mii de ani de cand mintea voastra se distrea#a cu ele. "unt puerile $ orice +oc verbal este pueril. C!iar daca II +ucati cu toata serio#itatea. Puteti 'asi o multime de idei pentru a intari punctul vostru de vedere, puteti 'asi alte semni%icatii, dar acesta nu este decat un +oc .imba+ul este util, desi'ur, in viata de toate #ilele, dar nu il puteti %olosi in tinutul pro%un#imilor, care este un domeniu non$ verbal. .imba+ul nu este decat un +oc Daca descoperiti asocieri intre domeniul verbal si non$verbal, nu inseamna ca sunteti in posesia unui secret esential. Nu. O multime de asocieri par importante, dar in realitate ele nu sunt %oarte semni%icative. Ele isi datorea#a existenta creatiei inconstiente a mintii. &intea umana este $ in esenta ei $ similara in intrea'a lume, ast%el incat tot ceea ce ea a de#voltat are tendinta de a pre#enta asemanari. Ast%el, cuvantul /mama/ este aproape acelasi in toate limbile. "i nu din cau#a unei semni%icatii oarecare, ci datorita %aptului ca sunetul ma este acela pe care copilul U pronunta cu cea mai mare usurinta. Odata ce sunetul exista, puteti crea datorita lui di%erite sunete( dar un sunet nu este nimic mai mult decat un sunet. Copilul emite sunetul ma, dar voi insiva il percepeti ca pe un cuvant "e intampla ca o serie de cuvinte sa se asemene, Intr$un mod cu totul intamplator. Ast%el cuvantul /Dumne#eu/ in en'le#a 43od5 insemna caine 4do'5 citit invers. Este o coincidenti Acestei inversiuni noi li 'asim un sens, in masura in care un caine ne pare #burdalnic, Dumne#eu %iind invers. Interpretarea ne apartine. Este posibil, de asemenea, ca pent$ ru a denumi ceea ce este invers Divinului, sa se cree#e acest cuvant) do' 4caine5 peniru a decide apoi sa numim ast%el specia caine. Nu este nici o relatie intre cele doua nume dar. In ca#ul In care creati una, ea va avea $ pentru voi $ o semni%icatie. Puteti crea similitudini peste tot. Puteti crea un vast ocean de cuvinte repre#entand nenumarate similitudini. "a
33

luam de exemplu cuvantul /maimuta/ tmon?e85. Daca va +ucati cu acest cuvant, veti 'asi asocieri, asocieri care ar %i %ost imposibile inainte de Dar-in. Acum stim ca omul 5mart% provine din maimuta 5mon1e'%, ast%el incat "mon1ef #man$ 1e'% este c!eia #1e'% omului 5man%. Altii au %acut asocieri di%erite, sustinand ca intre maimuta si ora exista o anumita relatie din cau#a mintii lor( ca omul are mintea unei maimute. 0a puteti ast%el amu#a prin crearea de asocieri, spunandu$ va ca este un +oc pasionant. Dar amintiti$va ca nu este vorba decat despre un +oc, in ca# contrar pierdeti din vedere realitatea si cadeti in nebunie. Cu cat veti studia mai mult alte cuvinte, cu atat mai mult veti descoperi asocieri. "i, din asemenea subtilitati st inversiuni, veti deduce o intrea'a %ilo#o%ie. O multime de persoane au %acut$o, c!iar si Ram Dass. El s$a +ucat cu cuvantul "mon1e'", a %acut asocieri Intre "do! si '+od', in maniera mai sus mentionata. Este %oarte bine $ nu exista nimic rau in asta. Ceea ce vreau sa spun insa este ca) daca +ucati un +oc si va place, per%ect1 Dar nu trebuie sa %iti inselat. Totusi, pericolul exista) +ocul poate %i atat de captivant, incat $ daca nu renuntati la el $ c!eltuiti o multime de ener'ie, in 'eneral se crede ca similitudinile Intre limbile vorbite sunt prea numeroase pentru a nu %i existat o limba ori'inara, din care au derivat toate celelalte. in realitate insa aceste similitudini nu sunt consecinta unei limbi comune, ci similitudinilor pe care le pre#inta mintea umana. Oamenii %rustrati, cei care %ac dra'oste, emit aceleasi sunete, peste tot In lume. O similitudine %undamentala in mintea oamenilor crea#a o anumita similitudine a cuvintelor. Dar nu luati acest 4apt prea in serios, ca sa nu va rataciti din nou. C!iar si in ca#ul in care veti 'asi surse semni%icative, descoperirea este lipsita de sens, ne$pertinenta. Pentru cei preocupati de spiritualitate, aceasta problema ramane mar'inala. Dar mintea nostra este tacuta ast%el incat ne %ondam cautarile pe idei preconcepute. Daca eu cred ca musulmanii sunt %iinte rele, voi 'asi ar'umente pentru aceasta idee si pana la urma Imi voi demonstra ca am dreptate. "i in acest ca#, de %iecare data cand voi intalni un musulman, ii voi observa in special de%ectele si nimeni nu ma va putea convin'e ca ma insel, deoarece posed proba contrara. Un altul, pentru care musulmanii sunt %iinte bune,

intalnind acelasi individ, va avea despre el o parere di%erita. "i va remarca la el trasaturile care pledea#a in %avoarea bunatatii. inele si raul nu sunt opuse $ ele exista unul alaturi de celalalt. Omul are posibilitatea sa %ie si una si cealalta, ast%el incat veti putea 'asi in el ceea ce va interesea#a. in anumite situatii el va %i o %iinta buna, in altele o %iinta rea. ,udecatile voastre depind mai mult de de%initiile voastre decat de situatiile in sine. Ele sunt in %unctie de punctul vostru de vedere st de aprecierea voastra. Ast%el, daca voi credeti ca ti'ara este rea, ea devine ast%el in mod e%ectiv. Daca va 'anditi ca o atitudine sau alta este rea, ea va deveni ast%el. in timpul acestei con%erinte daca o personaa adoarme si veti crede ca acest lucru nu este bun, atunci nu va %i bun. Dar, In realitate, nimic nuestebun, nimic nu este rau. Poate exista cineva care, va#and o perso$ ana intin#andu$se si adormind %n mi+locul prietenilor, va crede ca acest lucru este bun, deoarece este su%icient de lipsit de pre+udecati. .ucrurile devin bune sau rele in %unctie de atitudinea voastra. Am citit o carte ce descrie experientele %acute de A. ". Nclll la scoala sa din "ummer!ill. El a creat un nou tip de scoala, in care domneste libertatea totala. Era directorul scolii, dar nu preda nici o materie, intr$o #i, unnul din pro%esori %iind bolnavi, Ie$a cerut baietilor sa nu %aca 'ala'ie. Dar odaia cu venirea serii a i#bucnit o cearta in camera alaturata celei in care statea pro%esorul. Neill urca scarile, tar copii au#ind ca vine cineva, devenira linistiti si incepura sa invete. Neill se opri in %ata %erestrei, %n acel moment unul din baieti 4care se pre%acea ca se pre'ateste de culcare5 ridica privirea si$l va#u. %i averti#a pe ceilalti, spunand) /Nu este decat Neill. Dati$i drumul1 Nu era nevoie sa ne oprim.H, si scandalul reincepu. Iar Neill era directorul scolii1 Neill a scris) /*aptul ca nu Ic era %rica, si isi spuneau( KNu e nevoie sa %acem liniste, este doar NeillL m$a Iacul %ericit/ Niciun alt director de scoala nu a reactionat vreodata ca el. Niciunul1 Reactiile voastre depind deci de voi, de maniera in care de%initi lucrurile. Neill vedea in reactia lor iubire, dar nu este vorba $ nici aici $decat de o de%initie. 3asim intotdeauna ceea ce cautam, si puteti 'asi orice in lume daca
34

intreprindeti cautarea cu su%icienta serio#itate. Deci, nu va Incepeti cautarea avand mintea %ixata asupra unui scop. incepeti, pur si simplul A avea o minte care cercetea#a nu insemna ca neaparat cautam ceva, ci ca suntem in stare de cautare. Exista o investi'atie, doar atat $ o investi'atie %ara idei preconcepute, %ara sa stim exact ceea ce cautam. Noi nu 'asim lucrurile decat in masura in care le cautam. "emni%icatia episodului biblic al turnului abei este ca odata cu limba+ul apare divi#iunea. "i nu pentru ca oamenii au incepui sa vorbeasca limbi di%erite) ci au incepui, pur si simplu, sa se exprime. Odata cu aparitia cuvantului se naste si con%u#ia( odata cu exprimarea apare divi#iunea. Numai in tacere exista unire. &ulte persoane si$au ratat viata cautand un lucru sau altul. Daca luati un lucru in serios, este %oarte usor sa va pierdeti timpul cu el. A va +uca %olosind cuvinte este o activitate atat de multumitoare pentru e'o, incat va puteti petrece intrea'a viata %acand acest lucru. C!iar daca este un +oc reusit, un +oc amu#ant, el este lipsii de sens pentru o persoana interesata de dimensiunea spirituala. Cautarea spirituala nu este un +oc N

Puteti +uca acelasi +oc %olosind numerele. Puteti reali#a comparatii, puteti anali#a de ce exista A #ile intr$o saptamana, A note mu#icale, A s%ere, A corpuri. De ce intotdeauna A2 0eti construi o teorie, dar ea va %i un produs al ima'inatiei voastre. Uneori lucrurile incep intr$o modalitate per%ect inocenta. De exemplu, urmatoarea. &otivul pentru care exista @ ci%re re#ulta din %aptul ca omul arc 6< de'ete. in intrea'a lume numaratoarea s$a %acut la inceput pe de'ete. De aceea 6< este limita aleasa. Era su%icient, deoarece se putea apoi reincepe. Peste tot in lume exista deci @ ci%re. *iind stabilite @ ci%re, devine $ prin urmare $ di%icil sa ne ima'inam cum nc$am descurca daca ar %i mai multe sau mai putine. Cu toate ca pulcm %olosi si mai putin de @. @ nu este decai un obiect. .etoni: nu %olosea decat D ci%re) 6,9 si D. Orice probelma se poate re#olva cu trei ci%re $ la %e1 de bine ca si cu noua.

Einstein nu %olosea decat doua ci%re) 6 si 9. in acest ca# numaratoarea este) 6,9,6<, U ... Noua ni se pare ca lipsesc opt ci%re, dar nu lipseste nimic( este doar o idee. Noi credem cu tarie ca D vine dupa 9. De %apt, nu este obli'atoriu 4dar acest +oc derutea#a mintea5. Credem ca 9O9 %ac intotdeauna I, in realitate ne%iind neaparat asa. Daca recur'eti la un sistem cu doua ci%re, 9O9 va %i e'al cu 66. in acest ca#, totusi, /U/ si /I/ au aceeasi semni%icatie. Puteti spune ca doua scaune plus doua scaune %ac pairu scaune, sau unspre#ece. Numai ca, oricare ar %i sistemul la care va re%eriti, numarul de scaune ramane identic din punct de vedere existential. Puteti 'asi motive la orice) de ce saptamana este de sapte #ile, de ce ciclul menstrual al %emeii este de doua#eci si opt #ile, de ce exista sapte note mu#icale, de ce exista sapte s%ere. "i poate ca se intampla uneori ca in toate acestea sa existe intr$adevar un moliv ascuns. Ast%el, cuvantul en'le#esc 'menses" 4menstruatie5 inseamna o luna. Este posibil ca Ia inceput luna sa %i %ost numarata in con%ormitate cu ciclul menstrual, in masura in care ciclul menstrual al %emeii repre#inta o perioada %ixa) doua#eci si opt de #ile. Era un mi+loc comod pentru a numara trecerea #ilelor. "au, alt%el, acestea pot %i numarate datorita .unii Dar, in acest ca#, perioada numita /o luna/ este de trei#eci de #ile. .una creste timp de cincispre#ece #ile, apoi descreste, si in a trei#ecea #i, ciclul ei s$a inc!eiat. Daca stabilim durata lunilor pe ba#a .unii, atunci luna este de trei#eci de #ile. Daca, dimpotriva, ne ba#am pe 0enus sau pe ciclul menstrual, ca nu are decat doua#eci si opt. Nepotrivirea se poale elimina impartind ciclul de doua#eci si opt de #ile, %acand ast%el saptamani de sapte #ile. Odata ce aceasta divi#iune a devenit %amiliara mintii, de$ ductiile apar in mod automat. Este ceea ce trebuie sa intele'eti in ca#ul tn care vorbesc despre lucruri care au o lo'ica proprie. Pe ba#a saptamanii de sapte #ile, veti 'asi alte sc!eme ba#ate pe ci%ra sapte. Iar ci%ra sapte se incarca de sensuri( ea devine o ci%ra ma'ica. in realitate nu este deloc asa. Ori intrea'a existenta este ma'ica, ori nimic. Este doar +ocul ima'inatiei. Daca va amu#ati de acest +oc, veti 'asi un mare numar de coincidente. .umea este atat de vasta, %ara limite, atatea
35

lucruri se petrec in %iecare secunda, incat apar neaparat coincidentele. Coincidentele se in$ multesc si vine momentul In care lista este atat de lun'a incat ma intrebati) /De ce aceasta %olosire a ci%rei sapte2 Trebuie sa %ie vreun mister ascuns aici/ De %apt misterul este mintea care observa coincidentele si care vrea sa le interprete#e prin intermediul lo'icii 3urd+ie%% a spus ca omul poate %i !rana pentru .una. Aceasta declaratie este per%ect lo'ica) ea demonstrea#a stupiditatea lo'icii in viata totul serveste la ceva( si atunci 3urd+ie%% a avut aceasta idee ori'inala ca si omul trebuie sa %ie !rana pentru ceva. "i a se intreba) HCui serveste omul omul drept !rana2/, devine atunci o problema lo'ica. Este imposibil ca omul sa repre#inte !rana pentru sourc, deoarece ra#ele soarelui !ranesc plantele. Ast%el, omul ar %i pe o treapta de evolutie in%erioara altor specii$ De %apt, acest lucru este imposibil $ omul %iind un animal superior $ dupa spusele sale El nu poate %i deci !rana pentru soare. Relatia ce exista intre om si .una este subtila, dar nu in sensul in care o intele'e 3urd+ie%%. Ea se a%la in le'atura cu ciclul menstrual, cu marea, cu %luxul si re%luxul Cand este .una plina, numarul oamenilor loviti de nebunie creste. De unde si cuvantul en'le#HlunaticH4nebun5, derivat din /lunar/ 4lunar5. .una a sub+u'at intotdeauna spiritul omului. 3urd+ie%% a spus) "Omul reprezinta cu si!uranta hrana pentru 6una, in masura in care hrana este usor asimilata de cel care o consuma." Animalele 4printre altele si serpii5 incep prin a$si sub+u'a victimele. Acestea sunt atat de parali#ate, incat se lasa mancate. Iata o alta coincidenta cu care se amu#a 3urd+ie%%. Poetii, nebunii, artistii, 'anditorii sunt toti sub+u'ati de .una. 7re uie sa existe un motiv. Omul tre uie: sa repre#inte o !rana. 0a puteti +uca %olosind aceasta idee. O ima'inatie %ertila ca aceea a lui 3urd+ie%% dispune aceste lucruri intr$o sc!ema lo'ica. 3urd+ie%% era 'enial) el aran+a lucrurile ast%el incat ele sa para lo'ice, rationale, semni%icative, oricat de absurd ar %i %ost in realitate. Considera teoria terminata, apoi ima'inatia sa 'asea o multime de relatii si de dove#i Orice %ondator de sisteme se %oloseste de lo'ica pentru a de%orma, pentru a demonstra punctul sau de vedere. Nu exista nici macar unul sin'ur care sa nu %aca asal Cei a caror

'ri+a este sa: ramana de partea adevarului nu crea#a niciodata sisteme. Ast%el, in ceea ce ma priveste, nu voi putea crea niciodata un sistem, deoarece, dupa parerea mea, insasi aceasta tentativa este %alsa. in ceea ce spun nu pot sa %iu alt%el dec%lt %ra'mentar, incomplet. 0or exista spatii 'oale, peste care nu exista poduri de trecere. Cu mine, trebuie sa sariti de la un punct Ia altul Putem crea %oarte usor un sistem) putem umple spatiile 'oale cu a+utorul ima'inatiei. *acand acest lucru, totul detine clar si precis, totul devine lo'ic. Dar, cu cat lo'ica este mai mare, cu atat va indepartati mai mult de sursa existentiala. Cu cat avansati mai mult in cunoastere, cu atat spatiile 'oale va vor parea mai numeroase, spatii albe care nu pot %i umplute. Existenta nu este niciodata coerenta. Orice sistem are nevoie de coerenta, dar existenta in sine nu este niciodata coerenta. Ast%el incat nici un sistem nu o va putea explica vreodata. Peste tot unde omul a creat sisteme ce trebuie sa explice existenta 4in India, 3recia, C!ina5, au %ost create de %apt +ocuri. Daca admiteti ca adevarata prima etapa, intre'ul sistem se imbina per%ect( daca, dimpotriva, nu acceptati prima etapa, intre' edi%iciul se prabuseste. intre'ul edi%iciu %iind un produs al ima'inatiei El este solid( %rumos, poetic. Cu toate acestea, orice sistem care se impune, sperand ca varianta sa asupra existentei este adevarul absolut, devine imediat violent si distructiv. Aceste sisteme ale adevarului sunt poe#ie( ele sunt minunate, dar nu sunt nimic mai mult decat poe#ie. O multime de spatii 'oale au %ost umplute datorita ima'inatiei. 3urd+ie%% a scos la iveala cateva %ra'mente ale adevarului. Dar cum nu era prea usor sa pui ba#ele unei teorii doar pe unul sau doua %ra'mente, el a adunat mai multe. Apoi a incercat sa %aca din ele un sistem coerent. A inceput sa umple spatiile 'oale. Dar cu cat numarul de spatii albe absolute este mai mare, cu atat mai mult ne inde$ partam de realitate. in cele din urma intre' sistemul se prabuseste din cau#a lor. Cei care sunt cuceriti de personalitatea maestrului lor risca sa nu vada spatiile 'oale care sunt cuprinse in teoria lui( altii nu vor vedea decat spatiile 'oale, si nu %ra'mentele de adevar, %n oc!ii discipolilor, udd!a este un udd!a 4o
36

%iinta iluminata5, pe cand in ca#ul altora invatatura sa pare con%u#a, in masura in care ei nu mai vad nimic altceva decat spatiile 'oale. Daca puneti cap la cap toate spatiile 'oale, acest %apt este distructiv( dar daca %aceti acelas lucru cu %ra'mentele de adevar, procesul poate deveni ba#a trans%ormarii voastre. Adevarul nu poate %i decat %ra'mentar. El este in%init, iar mintea voastra atat de limitata, incat nu puteti atin'e totalitatea cu ea. Totusi, daca persistati, treceti dincolo de mental, il transcendeti. Acum, daca reali#ati un sistem, acest lucru nu se va intampla pe deplin, deoarece mintea voastra va umple spatiile 'oale. "istemul devine precis si clar( el devine impresoinant, rational, inteli'ibil, este total. Dar de %apt mai are nevoie inca de ceva) de %orta, de ener'ia care sa va trans%orme. "i aceasta %orta nu vine decat prin intermediul unor scurte vi#iuni %ra'mentare. &entalul construieste sisteme intr$un numar atat de mare, metode atat de numeroase... El isi spune) /Daca parasesc viata pe care o duc, voi descoperi re'iuni mai pro%undeH. E absurd1 Dar mentalul continua lotusi sa creada ca pe undeva in Tibet, pe undeva in &eru Pravat $ pe undeva $ ceea ce este /real/ va iesi la supra%ata. Inima intra intr$un con%lict) cum sa %ac pentru a a+un'e acolo2 Cum sa stabilesc le'atura cu maestri care lucrea#a In locul respectiv2 &entalul cauta intotdeauna altceva, el nu se a%la niciodata aici$si$acum. &entalul nu este niciodata aici. &ai mult, oamenii se simt intotdeauna atrasi de teorii) /in muntele &eru ceea ce este real se intampla c!iar in clipa respectiva. Trebuie sa mer' acolo, sa 'asesc maestri de acolo, si ast%el ma voi trans%orma./ Nu %iti victima unor asemenea teorii. C!iar daca ele au o oarecare ba#a, nu cedati in %ata atractiei lor. Cel care va vorbeste are poate dreptate, dar motivul atractiei voastre este %als. Realul este aici$si$acum( este In voi c!iar in aceasta clipa. .ucrati aupra voastra. Pentru ca, %ie si in muntele &eru, este necesar o intoarcere spre sine. in %inal, descoperim ca muntele respectiv este aici, ca Tibetul este aici) /Aici, inlaun$ trul meu. Iar eu care !oinaream, !oinaream peste tot.$/ Cu cat un sistem este mai rational, cu atat el se articulea#a mai putin si trebuie sa introducem un element irational. Dar, din momentul in care %aceti acest lucru, mentalul este tulburat. .asati deci sistemele de$o parte( %aceti un salt inspre aici$si$acum.

tip de vis a suscitat numeroase con%u#ii in psi!olo'ia occidentala. *reud le$a interpretat in mod eronat, con%undlndu$le cu vise cau#ate de dorinte reprimate. El a inteles in mod corect visele care isi au ori'inea In dorintele reprimate, numai ca acestea %ac parte din domeniul primului corp( al corpului %i#ic Daca va reprimati dorintele %i#ice 4daca postiti de exemplu5, este posibil sa visati mici de+unuri. "au daca va reprimati dorintele sexuale, este aproape si'ur cD veti tese un vis a%lat 1n le'atura cu acest subiect. Dar acest tip de vis apartine primului corp. Corpul eteric nu a %ost obiectul unei investi'atii psi!olo'ice, visele care sunt le'ate de el %iind interpretate ca avandu$si ori'inea in primul corp 4corpul %i#ic5. "$au creat ast%el multe con%u#ii. :ln Orient, corpul Lcric poarta numele dt corp vital, de corp ener'etic Cei mal multi dintre noi nu auntem constienti de el, dar <Kbo explici tn urmatoarele trei capitole cum putem deveni contlientl de corpul eteric 4ti de corpurile superioare5.

P. P"I7O.O3IA 0I"E.OR

-ti putea sa ne explicati ce intele!eti prin ris* Noi avem sapte corpuri care se numesc) %i#ic, eteric, astral, mental, spiritual, cosmic si nirvanic. *iecare corp are lipul sau propriu de vis. Corpul %i#ic este cunoscut tn Occident sub numele de constient, corpul eteric sub acela de inconstient. In timp ce corpul astral poarta numele de inconstient colectiv. Corpul %i#ic isi crea#a propriile sale vise. Daca aveti stomacul deran+at, acest %apt crea#a un tip speci%ic de vise( daca sunteti bolnavi, daca aveti temperatura, acest %apt crea#a de asemenea un tip speci%ic de vise. Un lucru este si'ur) visul provine dintr$o dis%unctionalitatc. Daca nu sunteti tn apele voastre, daca sunteti bolnavi %i#ic, acest %apt crea#a o cate'orie speci%ica de vise( deci un vis de ordin %i#ic poate primi un stimul din lumea exterioara. "a presupunem ca dormiti. Daca picioarele va sunt acoperite de un vesmant ud, incepeti sa visati Poate veti visa ca treceti un rau. Daca aveti pusa o perna pe piept, incepeti sa visati Poate veti visa ca o persoana este ase#ata deasupra voastra, sau ca a ca#ut pe voi o piatra. Iata cateva vise care au la ba#a lor corpul %i#ic Corpul etericK 4al doilea corp5 visea#a in %elul sau. Acest
37

Corpul eteric arc posibilitatea de a calatori prin vise. El arc posibilitatea sa paraseasca partea %i#ica a corpului. Daca vi ic reamintiti, ele vor aparea ca vise, insa ele nu sunt vise similare cu cele ale corpului %i#ic Corpul eteric poate parasi In timpul somnului invelisul %i#ic. Corpul vostru %i#ic este in pat, dar corpul vostru eteric il poate parasi si calatori In spatiu. El nu este limitai de spatiu( problema distantelor nu exista pentru el. Cei care nu intele' acest lucru, cei care nu recunosc existenta corpului eteric, vor interpreta aceasta posibilitate ca apartinand domeniului inconstient. Ei impart omul in constient si inconstient, spunand ca visele %i#iolo'ice sunt

/constiente/, iar visele corpului eteric /inconstiente/. Ele nu sunt inconstiente. Ele sunt la %el de constiente ca si visele %i#iolo'ice, Insa pe un alt plan. Daca deveniti constienti de corpul vostru eteric, visele care sunt le'ate de acesta vor deveni constiente. .a %el cum visele %i#iolo'ice isi pot avea ori'inea in lumea exterioara, tot ast%el si cele din corpul eteric pot %i provocate, stimulate din exterior. Unul din mi+loacele este utili#area dtmantras. O numira determinata, o nada determinata 4un cuvant speci%ic care intra in re#onanta in mod repetat cu centrul eteric5 poate crea vise, vi#iuni eterice. Exista un numar %oarte marc de metode. "unetele repre#inta una din ele. "u%istii au %olosit par%umurile. &a!oraed insusi iubea mult par%umurilc. Un par%um speci%ic poate determina un vis speci%ic Culorile sunt, de asemenea, un a+utor in acest domeniu. .eadbeatcr: a avut intr$o #i un vis in care vedea albastru $ numai albastru $ dar o nuanta speci%ica. incepu sa caute aceasta nuanta de albastru in intrea'a lume. Dupa cativa ani, a 'asit$o in s%arsit intr$un ma'a#in din Italia) era o cati%ea care avea acea nuanta speci%ica de albastru. incepand cu momen$ tul respectiv, cati%eaua a %ost %olosita pentru a crea vise eterice si altor persoane. /IxadbeaHer a %ost una din personalitatile cele mai marcante ale "ocicla4ii teo#o%ice. l a ,ucat tolui de inairumcntin educatia spirituali a lui >ris!namurti.

38

distincta, a disparut. Exista existenta in totalitate$si voi. **

un *

celalalt

impersonal

Cu toate acestea, ru'aciunea ramane $ la randul ei $ o intalnire, ast%el incat va veni si clipa in care va trebui sa o transcendem. in cadrul ru'aciunii, entitatea care se roa'a si Divinul) ha1ta si ha!2an sunt doua entitati distincte. Ru'aciunea ramane o intalnire. Aceasta explica de ce &eera sau s%anta Tere#a au putut %olosi termeni sexuali pentru a descrie experientele lor %acute in starea de ru'aciune. Este bine sa meditati in momentele in care va simtiti intr$ o stare adecvata ru'aciunii. "i in acest ca#, pastrati$va calitatea de martor. Constatati comuniunea care exista intre voi si totalitate, %apt ce necesita o constiinta %oarte subtila. Daca sunteti capabil sa ramaneti constient in cadrul intalnirii voastre cu totalitatea, veti transcende simultan entitatea /voi/ si totalitatea. "unteti totalitatea. Iar aceasta totalitate este dincolo de dualitate, ea este o unitate per%ecta. Aceasta unitate este cautata de unii prin intermediul sexului, de altii prin iubire, de altii prin ru'aciune. Aspiratia tuturor se indreapta spre aceasta unitate. C!iar si prin intermediul actului sexual. ucuria va incon+oara, deoarece timp de o clipa, cunoasteti unitatea. Actul sexual se des%ace, devine iubire, iar iubirea devine ru'aciune. Ru'aciunea se apro%undea#a si a+un'e la o totala transcendeta, la unitatea totala. Apro%undarea se reali#ea#a $ invariabil $ prin meditatie. &etoda este aceeasi. Planurile, dimensiunile, etapele varia#a, nu insa si metoda. Patrundeti in pro%un#imile actului sexual si veti descoperi iubirea. Pat$rundeti in pro%un#imile iubirii si veti descoperi ru'aciunea. Patrundeti in pro%un#imile ru'aciunii si va veti di#olva in unitate. Unitatea este totalitatea, exta#ul, %ericirea. in consecinta, este %oarte important sa nu adoptati o atitudine de%ensiva. Divinul este pre#ent in toate actele. Poate ca el se ascunde sub un vesmant, voi sunteti cei care trebuie sa$6 de#'oliti, sa$6 de#valuiti. "ub vesmintele de la supra%ata, veti descoperi altele, mai stranse) scoateti$le. Nu
39

veti %i satis%acuti, nu veti %i pe deplin multumiti decat daca reali#ati unitatea in completa ei nuditate. Ast%el, daca o persoana este cu%undata intr$o meditatie pro%unda si vede culori, simte par%umuri, aude sunete si melodii cu totul necunoscu$te $ toate acestea sunt, la randul lor, vise( vise ale corpului eteric :N :

Asa$numitclc /vi#iuni spirituale/ apartin corpului eteric( sunt vise eterice. &aestrii spirituali 'uru care se arata discipolilor lor nu %ac nimic altceva decat calatorii eterice insa, cum noi nu am investi'at decat un sin'ur plan al existentei $ cel %i#iolo'ic $ aceste vise %ie au primit o interpretare in con%ormitate cu limba+ul lumii %i#ice, %ie au %ost re%u#ate, ne'li+ate. "au, in alte ca#uri, au %ost clari%icate drept inconstiente. A spune despre un lucru ca %ace parte din inconstient nu insemna decat sa admitem ca $ intr$adevar $ nu stim nimic despre inconstient Este un arti%iciu te!nic. Nimic nu e inconstient, decat in sensul ca un lucru constient la un nivel pro%und este inconstient la nivelul precedent. Ast%el, pentru corpul %i#ic, inconstientul este corpul eteric( pentru corpul eteric, inconstientul este corpul astral si asa mai departe. /Constient/ insemna ceva ce este cunoscut( /inconstient/ insemna ceva ce inca nu este cunoscut. Exista, de asemenea, vise astrale. Datorita lor, patrundeti in vie$tile voastre anterioare. Ele sunt a treia dimensiune a visului. "e intampla ca si intr$un vis obisnuit sa %ie pre#ente partial corpurile eteric sau astral. In acest ca# visul este ceva con%u#, o suprapunere, pe care nu a+un'eti sa o intele'eti. Corpurile voastre existand toate simultanK unul din domenii poate irece, poate patrunde partial tntr$un altul. Prin urmare, se intampla ca intr$un vis obisnlut sa intalnim %ra'mente eterice sau astrale. Cu primul corp 4corpul %i#ic5 nu puteti calatori nici In timp nici tn spatiu. "unteti le'at de starea voastra %i#ica si de ora 4sa #icem ca este #ece seara5. Corpul vostru %i#ic poate visa in aceasta dimensiune speci%ica de spatiu$timp, dar nu dincolo de ea. Cu corpul eteric puteti calatori in spatiu, dar nu si in timp.

Puteti mer'e oriunde vreti, dar este tot ora #ece seara. Pe plan astral 4al treilea corp5, puteti calatori nu numai in spatiu ci si in timp. Corpul astral poate trece peste bariera timpului, dar numai in directia trecutului, nu in aceea a viitorului. Corpul astral poate reveni la intrea'a serie in%inita a trecutului, de la amiba la om. in psi!olo'ia ,un'iana, corpul astral este denumit inconstient colectiv. Este povestea individuala a vietilor voastre. Uneori ea patrunde in visele obisnuite, dar In cea mai marc parte a ca#urilor starile sunt mai mult patolo'ice. .a o persoana alienata mintal, cele trei corpuri isi pierd caracteristicile ce le distin' unul de celalat. O asemenea persoana poate avea vise despre vietile anterioare, insa nimeni nu o va crede. Nu va crede nici macar ca insasi. isi va spune ca nu era decat un vis. Acest tip de vis nu apartine planului %i#ic ci planului astral. Iar visul astral are un sens pro%und. Cu preci#area ca visele corpului astral provin numai din trecut, nu si din viitor. L N

numai in viitorul vostru. Aceste lucruri se intampla la nivelul individului $ nu puteti inca patrunde in viitorul unei alte persoane. Pentru corpul al patrulea trecutul se con%unda cu pre#entul, la %el ca si viitorul. Trecut, viilor Qi pre#ent %ormea#a un intre'. Totul devine un acum: un acum ce patrunde cu spatele in trecut, un acum ce patrunde cu %ata in viitor. Nu mai exista nici trecut nici viitor, Insa timpul e inca pre#ent. Dar timpul, c!iar si sub %orma de /pre#ent/, este inca acel timp care trece. Trebuie sa va concentrati st mai mult mintea, puteti vedea in directia trecutului, dar concentrandu$va mintea in aceasta directie. in acest ca#, viitorul si pre#entul sunt lasate de$o parte. Daca va concentrati asupra viitorului, celelalte doua dimensiuni ale timpului 4trecutul si pre#entu%5se ster'. 0edeti trecutul, pre#entul si viitorul, dar nu ca un intre'. in plus, nu distin'eti decat propriile voastre vise individuale, visele care va apartin in calitate de individ. NN N

AI patrulea corp este numit mental. El poate calatori atat tn trecut cat si In viitor. in ca# de pericol extrem, c!iar si unei persoane obisnuite i se poate intampla sa aiba o scurta vi#iune a viitorului. Daca o persoana apropiata si iubita este pe punctul de a muri, mesa+ul va poate %i transmis printr$un vis obisnuit. Datorita %aptului ca nu cunoasteti decat planul %i#ic, datorita %aptului ca i'norati toate celelate posibilitati, mesa+ul va %i introdus intr$un vis obisnuit. Numai ca visul nu va %i prea clar. din cau#a barierelor pe care mesa+ul trebuie sa le treaca inainte de a se inte'ra %n starea voastra de vis obisnuita. *iecare bariera elimina un element si il trans%orma in altceva. Datorita %aptului ca %iecare corp are propriile sale simboluri, tn toate ca#urile cand un vis va calatori de Ia un corp la altul, el va imprumuta simbolismul respectivului corp. De unde si con%u#ia care re#ulta. Daca puteti visa in mod clar in cel de al patrulea corp $ nu prin intermediul altui corp ci prin intermediul celui de al patrulea corp insusi $ veti reusi sa calatoriti si in viitor. Dar
40

Al cincilea corp, corpul spiritual, transcende taramul individual si taramul timpului. "unteti acum in eternitate. 0isele nu se mai re%era la voi in calitate de indivi#i, ci se re%era la constiinta intre'ului. 0a este de#valuit intre'ul trecut al existentei in totalitatea ei( viitorul ramane insa ascuns. Toate miturile creatiei au %ost create din al cincilea corp. Ele sunt identice unele cu altele. "imbolurile se sc!imba, expunerile se modi%ica putin, dar %ie ca sunt crestine, !induse, iudaice sau e'iptene, miturile creatiei 4relatand %elul in care lumea a %ost creata, cum a %ost adusa la existenta5 sunt paralele unele cu altele( ele contin un Intre' curent de similitudini. De exemplu, exista marturii similare despre marele potop in Intrea'a lume. Nu exista nici o marturie de ordin istoric Totusi, marturia exista; si ea exista In al cincilea corp. In corpul spiritului. Al cincilea corp poate visa despre acest lucru. Cu cat va cu%undati mai mult in pro%un#imile interioare, cu atat va apropiati mai mult de realitate. 0isele %i#iolo'ice nu au o realitate prea mare. Ele au realitatea lor proprie, dar nu

sunt %oarte reale. 0isele eterice au o realitate mult mai mare, visele astrale au o realitate si mai mare, in timp ce visele mentale sunt aproximativ reale si, tn %inal, in al cincilea corp, visele imbraca un caracter autentic real. Iata calea de cunoastere a realitatii. A$i da numele de vis nu este %oarte adecvat, cu toate ca $ dintr$un anumit puna de vedere $ acesta va %i un vis tn masura tn care realul nu este pre#ent in mod obiectiv. Ea arc propria sa obiectivitate, insa se des%asoara in calitate de experienta subiectiva. Doua persoane care au devenit constiente de al cincilea corp pot avea acelasi vis in acelasi timp. Pana la acest nivel acest lucru era imposibil. De obicei, visul tn comun nu poate exista( din al cincilea corp insa, mai multe persoane pot avea, simultan, acelasi vis. Din aceasta cau#a visele sunt, intr$un anumit %el, obiective. Avem posibilitatea de %l compara insemnarile. In acest %el, un mare numar de persoane, care au visat in al cincilea corp, au a+uns sa cunoasca aceleasi mituri. Aceste mituri nu repre#inta creatia unor indivi#i i#olati Ele au %ost elaborate de anumite scoli, de anumite traditii a%late in colaborare unele cu altele. Deci al cincilea tip de vis este mult mai real, %mr$un anumit %el, celelalte patru sunt ireale in masura in care sunt individuale. Nimeni nu isi poate veri%ica experienta( nu exista nici un mi+loc de a$i masura validitatea, de a sti daca ea este sau nu un produs al ima'inatiei. O %antasma este o proiectie( un vis este ceva care nu arc existenta ca atare, dar poate %i experimentat. Cu cat mer'eti mai in pro%un#ime, cu atat visele sunt mai putin %antasma'orice, cu atat sunt mai putin ima'inare. Obiectivitatea lor, realitatea lor, autenticitatea lor este mai mare. Toate conceptele teolo'ice se nasc in al cincilea corp$ Ele sunt exprimate in mod di%erit, terminolo'ia lor, conceptuali#area lor sunt di%erite dar, "n esenta lor, sunt identice. "unt visele celui de al cincilea corp. :N :

constientei, unde si inconstientul devine $ la ramdul lui $ constient. Totul este constient st viu. C!iar si ceea ce numim materie %ace parte din constiinta. in al saselea corp se reali#ea#a visele miturilor cosmice. Ati trecut dincolo de individual, ati trtrecut dincolo de constient, ati trecut dincolo de timp si spati, dar lim ajul este inca pre#ent El arata ceva, el indica un luau speci%ic Teoriile despre ra!ma, despre ma'a, teoriile unitatii, ale in%initului, toate au %ost concepute prin al saselea tip de vis. Cei care au avut vise in dimensiunea cosmica au creat marile sisteme, marile reli'ii. In al saselea corp visele sunt de ordinul %iintei st nu de ordinul ne$%iintei) ele sunt de ordinul existentei po#itive, nu de ordinul non$exis$ictoi. Ramane un anumit atasament %ata de existenta, si $ de asemenea $o teama de non$existenta. &ateria si spiritul %ormea#a un intre', o unitate( dar nu este si ca#ul existentei non$existentei, al %iintei si ne$%iintei. Ele raman separate. Aceasta este ultima limita ce trebuie trecuta. N N

Al saptelea corp, corpul nirvanic, trece %rontiera po#itivului si race saltul in neant. El are propriile sale vise, vise ale non$ existentei, vise ale neantului, vise ale vidului. -firmatia a %ost parasita, si nici ne!atia nu mai este o ne!atie; neantul nu insemna vacuitate totala. &ai exact, vacuitatea totala este si mai in%inita. Po#itivul are $ neaparat $ limite, ci nu poate %i in%init. Numai ne'ativul este lipsit de %rontiere. Deci, al saptelea corp are tipul sau propriu de vis. *ormele si simbolurile ii lipsesc $ nu mai exista decat absenta %ormei. "unetele nu mai exista( exista doar o absenta a sunetelor) tacere absoluta. Aceste vise ale tacerii sunt o totalitate si ele sunt %ara s%arsit. lata cum se pre#inta cele sapte corpuri. *iecare din ele are propriile sale vise. Dar cele sapte dimensiuni ale visului se pot trans%orma in obstacole in cunoasterea celor sapte tipuri de

Prin corpul al saselea, corpul cosmic, atin'eti limita ce se a%la intre constient si inconstient, intre materie si spirit. Al saselea corp visea#a despre cosmos. Atin'eti limita
41

realitate. Corpul %i#iolo'ic isi are propriul sau %el de a percepe realul si de a visa. Cand mancati, este un lucru real, dar cand visati ca mancati, aceasta nu mai este o realitate. 0isul despre mancare Inlocuieste actul dea manca. in consecinta, corpul %i#iolo'ic isi are propria sa realitate si propriul sau mod de a visa. Acestea sunt doua moduri de %unctionare di%erite, si suni %oarte indepartate unul de celalalt. Cu cat va apropiati mai mult de centru 4cu cat corpul In care va situati este superior5, cu atat realitatea si visul sunt mai apropiate una de alta. .a %el cum liniile trasate de la peri%erie spre centrul cercului se apropie unele de altele in masura in care sunt mai apropiate de centru si, dimpotriva, se indepartea#a unele de altele in masura in care sunt mai aproape de peri%erie, tot ast%el visul si realitatea conver' in masura in care mer'eti spre centrul %iintei voastre si, dimpotriva, sunt diver'ente atunci cand va indepartati spre peri%erie. Deci, din punctul de vedere al corpului %i#ic, visul este %oarte indepartat de realitate. Distanta care le separa este mare. 0isele nu sunt decat %antasme. AceasU distanta este de+a redusa In corpul eteric Realul si visul sunt mai aproape unul de altul, ast%el incat a %ace distinctie Intre ele devine di%icil, dar Inca posibil, tn ca#ul incarc calatoria voastra eterica este autentica, ea va apare atunci cand sunteti In stare de ve'!e. Daca nu este decat un vis, ea se va reali#a tn timp ce dormiti. Pentru a cunoaste di%erenta, trebuie sa %iti constienti de corpul vostru eteric Exista o seric de mi+loace pentru a reali#a aceasta constienta. Toate metodele de antrenament interior cum ar %i japa 4repetarea unei matura%, va deconectea#a de lumea exterioara. Daca adormiti, repetarea constanta a unei mantra poate induce un somn !ipnotic. Atunci incepeti sa visati. To$ tusi, daca a+un'eti sa ramaneti constienti dejapa, daca ea nu are asupra voastra un e%ect !ipnotic, veti cunoaste realitatea corespun#atoare planului eteric. in al treilea corp, in corpul astral, este si mai di%icil sa deosebim visul de realitate, in masura In care di%erenta intre cele doua s$a micsorat si mai mult. Cand stiti cu adevarat ce este corpul astral, %ata de ca#ul in care cunoasteti doar visul
42

astral, depasiti teama de moarte. incepand cu acest nivel, sunteti si'uri de propria voastra nemurire. Pe cand, in ca#ul in care cunoasterea voastra astrala este doar de domeniul visului si nu reala, ramaneti parali#ati de teama de moarte. &odalitatea de distin'ere, criteriul, sunt repre#entate de teama de moarte. Cei care cred ca su%letul este nemuritor si isi repeta neincetat acest lucru, pentru a se convin'e de el, nu sunt in masura sa %aca di%erenta intre realitatea corpului astral si visul astral. Nu este vorba aici de %aptul de a crede In nemurire, ci de a sti ce este nemurirea. Numai ca, inainte de reali#area acestei cunoasteri, trebuie sa ne indoim in privinta ei, sa ne mentinem in incertitudine. Este sin'urul mod de a sti daca este vorba de o cunoastere a nemuririi, sau este vorba doar despre o proiectie Daca voi credeti ca su%letul este nemuritor, credinta voastra poate patrunde in lumea astrala. In acest ca# visati, dar nu va %i nimic mai mult decat un vis. Pe cand, daca nu aveti nici o parere re%eritoare la acest subiect, daca nu exista in voi decat o sete de a cunoaste, de a descoperi $ %ara sa stiti ce cautati, nici cea ce veti 'asi, lara sa cultivati idei preconcepute sau pre+udecati $ daca intreprindeti cautarea voastra cu o minte libera, veti sti sa %aceti di%erenta. Deci, cei care cred in nemurirea su%letului, in vietile anterioare, cei care le accepta pe ba#a de credinta, risca sa nu o cunoasca decat visul din planul astral si nu realitatea sa. in al patrulea corp, corpul mental, visul si realitatea devin vecine. Asemanarea lor este atat de mare, incat aveti toate sansele sa le con$ %undati. 0isele din corpul mental pot %i la %el de reale ca si realitatea. Exista c!iar metode care %ac posibila crearea lor) metode 8o'!ine, tanlri$cc si altele. Cei care postesc, care traiesc in sin'uratate sau in intuneric, experimentea#a acest tip de vis, visul mental. El va %i la %el de real ca si realitatea care ii incon+oara. In al patrulea corp, mentalul este total creator( el nu mai este delimitat de lumea obiectiva, nici de limitele materiei. El poate crea in deplina libertate. Poetii, pictorii traiesc $ cu totii $ In al patrulea tip de vis( orice reali#are artistica isi are ori'inea in acest tip de vis. Cei care isi extra' visele din re'iunea a patra pot deveni mari artisti, %apt care nu se

intampla cu cei care o cunosc. ir. al patrulea corp este necesar sa %im constienti de toate tipurile de creatie mentala( nu trebuie %acuta nici o proiectie deoarece, 2n ca# contrar, proiectia se va reali#a( nu trebuie cultivata nici o dorinta, in ca# contrar, exista o mare posibilitate ca aceasta sa se reali#e#e. "i nu doar in mod interior( ea se poate implini si in mod exterior. in al patrulea corp mentalul este atat de puternic, atat de transparent( acest corp %iind ultimul spatiu al mentalului. Dincolo de el incepe non$mentalul. Al patrulea corp este sursa ori'inara a mentalului( din el se pol reali#a toate creatiile. Trebuie sa ve'!eati neincetat pentru a nu intretine in mintea voastra dorinte, ima'inatii, ima'ini 4inclusiv cele ale unui #eu sau ale unui 'uru5, in ca# contrar ele se vor reali#a. Iar voi veti %i creatorul lor1 0i#iunile sunt atat de %rumoase incat dorim sa le cream. Pentru sadha1a, pentru cel care cauta, ele repre#inta ultimul mare obstacol ce trebuie trecut. Daca sunteti constienti in interiorul celui de al patrulea corp, daca nu sunteti decat martor, veti cunoaste realul. Daca nu, ramaneti in vis( iar realitatea nu este deloc comparabila cu visele pe care le teseti. Ele va vor da exta#ul, dar un exta# de vis. Trebuie sa %iti constienti de exta#, de beatitudine si c!iar de ima'ini, oricare ar %i %elul lor. Imediat ce apare o ima'ine, al patrulea corp se abandonea#a visului. O ima'ine c!eama alta ima'ine, iar voi ramaneti pri#onierii visului. "in'ura modalitate de a evita al patrulea tip de vis este aceea de a %i martor. Po#itia de martor di%erentia#a starile, deoarece In vis are loc o identi%icare, tn ceea ce priveste corpul al patrulea, identi%icarea este o %orma de vis. Calea care va duce spre realitate in acest corp se ba#ea#a pe %aptul de a %i constient si pe aceia de a %i martor. in al cincilea corp, visul si realitatea %ormea#a un intre'. Orice %el de dualiiatc a disparut. Nu se mai pune problema constientei) daca nu sun$ teti constienti, alunei sunteti constienti de ne$constienta voastra. in acest stadiu, visul nu este altceva decat o o'lindire a realului$ Exista di%erenta, dar nu deosebire. Daca ma privesc intr$o o'linda, nu exista nici a deosebire intre mine
43

si ima'inea re%lectata( exista insa o di%erenta. Eu suni real, In limp ce ima'inea re%lectata nu este. Daca se %oloseste de concepte, al cincilea corp va avea ilu#ia ca se cunoaste, in masura in care ci se vede re%lectat in o'linda. Ei se cunoaste ca efect, nu in calitatea sa proprie ci in aceea de ima'ine re%lectata. Di%erenta este pre#enta, di%erenta care$dimr$un anumit punct de vedere $ este periculoasa. Riscati sa va multumiti cu o ima'ine re%lectata si, ca urmare, sa con%undati ima'inea din o'linda cu realitatea. Daca se intampla asa, pericolul nu se situea#a la nivelul celui de al cincilea corp, ci la nivelul celui de al saselea corp. Daca nu va cunoasteti decat ca o ima'ine re%lectata in o'linda, va este imposibil sa treceti %rontiera ce separa al cincilea corp de al saselea corp. De %apt, nici o %rontiera nu poate %i trecuta prin traversarea unei o'lin#i Ast%el, se intampla sa nu transcendem cel de al cincilea corp. Este ca#ul celor care pretind ca exista un numar in%init de su%lete, %iecare avand o personalitate proprie. Ei se cunosc pe ei insisi, dar aceasta cunoastere a %ost dobandita prin intermediul unei o'lin#i( ea nu este imediata, ea nu este directa. Care este ori'inea acestei o'lin#i2 Ea provine din concepte cum ar %i) /"unt "inele. Etern, nemuritor. Dincolo de atin'erea mortii, dincolo de atin'erea nasterii./ *apiul de a se concepe in calitate de sine %ara a cunoaste acest "ine insemna a crea o'linda. in acest ca#, in loc sa va cunoasteti asa cum sunteti, va cunoasteti ca o re%lectarea prin intermediul conceptelor voastre. Ceea ce distin'e cele doua stari este acest %apt) in ca#ul in care cunoasterea isi are drept sursa o'linda, ea provine din vis( daca ea este directa, imediata, ea este reala. Este sin'ura di%erenta, dar ea este importanta $ nu in raport cu corpurile pe care le$ati traversai, ci in raport cu cele care va raman de traversat. Cum sa disiin'em daca visam in al cincilea corp sau Ii traim realitatea2 "in'ura modalitate este de a renunta la toate tipurile de scripturi si %ilo#o%ii. Nu trebuie sa mai avem un 'uru, pentru ca $ in ca# contrar $acesta va +uca rolul unei o'lin#i. De acum trebuie sa ramaneti cu totul sin'uri. Nimeni nu va mai poate '!ida( daca exista un '!id, el va +uca rolul unei o'lin#i. De acum inainte solitudinea este completa si totali Nu va

simtiti i#olat, ci sin'ur. I#olarea exista in raport cu altii, in timp ce solitudinea exista In raport cu sine. Am un sentiment de i#olare in absenta le'aturilor cu altii( ma simt sin'ur cand mm. De acum inainte solitudinea seR mani%esta %ata de toate lucrurile $%ata de cuvinte, de concepte, de teorii, de %ilo#o%ii, de doctrine( %ata de 'uru, %ata de scripturi, %ata de crestinism, %ata de !induism( %ata de udd$!a, de C!ristos, de >ris!na, de &a!avira. in clipa de %ata trebuie sa %iti sin'uri, deoarece orice pre#enta va deveni o o'linda. udd!a ar putea deveni( el ar %i o o'linda de pret, dar %oarte periculoasa. *iind absolut sin'uri, nimic nu va mai poate re%lecta. in al cincilea corp, cuvantul care ar putea descrie situatia este acela de meditatie. El insemna a %i per%ect sin'ur, liber de orice proces mental. insemna a %i %ara mental. in pre#enta oricarui tip de mental, acesta devine o o'linda care va rcOecla. Trebuie sa %iti un non$mental, in a%ara oricarui proces de 'andire si contemplare. in al saselea corp nu mai exista o'linda. Nu mai ramane decat cosmicul. 0oi insiva ati disparut 0oi nu mai sunteti, entitatea de vis nu mai este. Dar visul poate persista si in absenta entitatii care visea#a. in acest ca#, visul seamana cu realul autentic. Nu mai exista mental, nu mai exista entitate care 'andeste si tot ceea este cunoscut, exista e%ectiv. Ceea ce este devine propria voastra cunoastere. intalniti miturile creatiei) ele trec pe lan'a voi. 0oi nu mai sunteti) lucrurile nu %ac altceva decat sa treaca pe lan'a voi. Entitatea care 'andeste a disparut, entitatea care visea#a a disparut. Numai ca, un mental care nu mai este, inca este. Un mental distrus continua sa %ie, nu sub o %orma individuala ci in calitate de totalitate cosmica. 0oi nu mai sunteti, dar ra!ma este. De aceea se spune ca intre'ul univers nu este decat un vis al Iui ra!ma. intre'ul nostru univers este un vis, este ma'a. Nu un vis individual, ci un vis provenit din totalitate, din intre'. 0oi nu mai sunteti, dar totalitatea, intre'ul visea#a. "in'urul lucru pe care trebuie sa$I stim Ia acest nivel este daca visul este po#itiv sau ne'ativ. Daca este po#itiv, este o ilu#ie, un vis, in sensul in care$in ultima instanta$
44

numai ne'ativul poate exista. Cand toate lucrurile %ac parte din domeniul nc$%ormal, cand toate lucrurile s$au intors la sursa lor ori'inara, totul este si nu este, simultan. Po#itivul este sin'urul clement care ramane. Trebuie reali#ata transcenderea lut. Deci daca po#itivul dispare S In al saselea corp, a+un'eti in ai sapielea. Realitatea celui de al saselea corp va aduce in pra'ul celui de al saptelea. Daca nu mai ramane oimic po#itiv 4nici mit, nici ima'ine5, aceasta insemna ca visul a incetat sil mai existe$ in acest ca#, nu mai exista decat ceea ce este; mai este numai existenta. .umea obiectiva a disparut( nu mai ramane decat sursa. Arborele nu mai este, dar samanta ramane. Cei care au cunoscut aceasta stare au numit$o samadhi cu samanta 5samadhi sa eef%. Nu mai este nimic) totul s$a intors in sursa ori'inara, in samanta cosmica. Arborele nu mai este, dar samanta ramane, %n acest stadiu visul este inca posibil, in sensul ca trebuie sa distru'em $ de asemenea $ si samanta. In al saptelea corp nu mai exista nici vis nici realitate. Realitatea nu se poate discerne decat atata timp cat visul exista. Cand visul devine imposibil, nu mai exista nici real (iid ilu#ie. in consecinta, al saptelea corp repre#inta centrul, in care realitatea si visul se con%unda. Nimic nu le di%erentia#a. *ie ca visati despre vacuitate, %ie o cunoasteti. in ambele ca#uri insa, este vorba de aceeasi vacuitate. Daca va vise#, este o ilu#ie. Daca v8 vad, este o realitate. Dar Intre %aptul de a visa despre absenta voastra sau acela de a constata absenta voastra, nu este nici o di%erenta. Un vis despre absenta este identic cu absenta in sine. Nu exista o di%erenta reala decat In termeni po#itivi. Ast%el, de la primul corp pana Ii) al saselea exista o di%erenta. Cum in al saptelea corp nu ramane decat vacuitatea, c!iar si samanta a disparut Este samadhi %ara samanta #nir eej samadhi%. NI: Ni Exista deci sapte tipuri de vise si sapte tipuri de realitate, care se intrepatrund, %apt care crea#a o serie de con%u#ii. Daca a+un'eti sa le distin'eti intre ele, daca le vedeti cu claritate, acest lucru va %i %oarte uti. Psi!olo'ia este departe de a cunoaste iotul despre vise. Cunostintele ei se opresc Ia corpul %i#iolo'ic si uneori mer' pana la corpul eteric 4c!iar daca acesta

este Interpretat din punct de vedere %i#iolo'ic5. ,un' a mers mai in pro%un#ime decat *rcud, insa anali#a sa despre mentalul uman este reali#ata pe ba#a miturilor, a reli'iilor. A ramas in stadiu de samanta. Daca psi!olo'ia occidentala doreste sa se de#volte, o va %ace plecand de la ,un', nu de la *rcud. *reud era un desc!i#ator dH( drum. "i orice desc!i#ator de drum devine un obstacol in de#voltarea ulterioara daca ramane le'at In mod obsesiv de descoperirile sale. Cu toate ca *reud a %ost depasit in #ilele noastre, psi!olo'ia occidentala ramane obsedata de ori'inile ei%reudiene. *reud este de domeniul istorici. Psi!olo'ia trebuie sa pro'rese#e. in "tatele Unite se %ac unele tentative pentru intele'erea viselor %olosindu$se metode de laborator. .aboruoarclc sunt numeroase numai ca metodele %olosite nu se ocupa decat de aspectul %i#iolo'ic. Daca vrem sa cunoastem in pro%un#ime lumea viselor, trebuie luate in considerare $ de asemenea $ 8o'a, tantra si alte practici esoterice. *iecare tip de vis este dublat de un tip de realitate. Or, daca ma'a nu poate %i inteleasa in totalitatea ei, daca lumea ilu#iilor nu poate %i inteleasa in totalitatea ei, atunci nu putem cunoaste realul. Acesta nu poate %i cu$ noscut decat dincolo de lumea ilu#iei. Totusi, nu trebuie sa acceptati cuvintele mele ca %ormand o teorie, un sistem. *aceti din ele un punct de plecare si incepeti sa visati in mod constient$ Realul nu se poate cunoaste decat in masura in care deveniti constienti in visele voastre. Dar iata) nu sunteti constienti nici macar de propriul vostru corp %i#ic. Nu deveniti constienti de el decat in ca# de boala. Trebuie sa %iti constienti si atunci cand este per%ect sanatos. Constienta corpului in ca# de boala nu este decat o masura de ur'enta. Este un proces natural, pro'ramat. Cand corpul vostru este bolnav, trebuie sa o stiti pentru a avea 'ri+a de el, dar imediat ce s$a vindecat redeveniti insensibili. Este neaparata nevoie sa deveniti constienti de corpul vostru) de %unctionarea lui, de sen#atiile lui subtile, de mu#ica sa, de tacerile sale. Uneori corpul vostru este tacut, alteori este #'omotos, alteori destins. "en#atia de a avea un
45

corp este atat de di%erita in %iecare din aceste stari incat este pacat ca nu constienti#am acest lucru. in momentul in care adormiti, in voi se produc o serie de sc!imbari subtile. "i cand va tre#iti, dimineata, exista se+mbari. Trebuie sa %iti constienti de ele. Cand va tre#iti, nu desc!ideti imediat oc!ii. Cand aveti impresia ca ati dormit destul, deveniti constienti de propriul vostru corp. Ramaneti cu oc!ii inc!isi Ce se intampla2 "e petrece o sc!imbare impor$tanta. "omnul s$a indepartat, si va tre#iti. 0i s$a intamplat sa vedeti rasaritul soarelui, nu insa si pe acela al propriul corp. *enomenul are o %rumusete ce ii este speci%ica. Exista, in corpul vostru, o dimineata/ si o seara. Aceste momente suni numite sandh'a: momentul trans%ormarii, momentul sc!imbarii, inainte de a adormi, observati in tacere ce se intampla. "omnul nu va intar#ia, cu si'uranta, sa apara, %% ti atenti1 Este sin'ura modalitate de a deveni cu adevarat constienti de corpul vostru %i#ic Constiinta %iind pre#enta, intele'eti ce este visul %i#iolo'ic. Dimineata va veti aminti care din viselel voastre erau %i#iolo'ice si care nu erau. Daca percepeti sen#atiile, nevoile, ritmurile intime ale corpului vostru care se re%lecta in visele voastre, veti intele'e limba+ul lor. Noi nu intele'em limba+ul propriului nostru corp. Corpul iTi are intelepciunea lui proprie) are in urma mii st mii de ani de experienta, %n celulele mele este inscrisa experienta tatalui meu si a mamei mele, a parintilor lor, si asa mai departe( timp de sute si de sute de ani samanta corpului meu s$a de#voltat pana in clipa din %ata. EI arc propriul sau limba+, pe care trebuie sa a+un'em sa$6 intele'em. Odata reali#at acest lucru, veti intele'e ce este un vis %i#iolo'ic. Ast%el, dimineata puteti imparti visele voastre in %i#iolo'ice si ne$%i#iolo'ice. Alunei, si nu inainte, se desc!ide aceasta noua posibilitate de a deveni constienti de corpul vostru eteric "en#atiile voastre devin mai subtile. 0eti a+un'e sa percepeti sunete, par%umuri, lumini mai subtile. Cand mer'eti, va dati seama ca numai corpul %i#ic mer'e, nu si corpul eteric. Este %oarte clar. &ancati. Corpul %i#ic %ace acest lucru. Exista sen#atii de sete, de %oame si alte dorinte care provin din corpul cleric dar acestea nu devin sesi#abile decat odata ce va cunoasteti

per%ect corpul %i#ic Atunci, periodic, perceperi si celelalte corpuri. 0isul este unul din cele mai extraordinare subiecte. Dar totul trebuie descoperit, totul este necunoscut, ascuns. El %ace parte din cunostintele secreie. Totusi, a sosit momentul ca toi ceea a %ost secret sa %ie revelat Tot ceea ce a %ost ascuns trebuie sa %ie relevat, pentru a nu deveni $ in ca# contrar $ un pericol. %n trecut, anumite lucruri trebuiau pastrate secrete, in masura in care este periculos sa dai cunoasterea pe mainile i'norantilor. Este exact ceea ce s$a intamplat in Occident. Oamneii de stiinta sunt per%ect constienti de cri#a si doresc reintoarcerea Ia stiintele secrete. Armele nucleare nu ar trebui sa %ie in mainile politicienilor. Anumite descoperiri viitoare vor trebui sa ramana secrete. Trebuie sa stim sa asteptam momentul cand omul va %i devenit atat de competent, incat cunoasterea sa poata %i revelata %ara nici un perico. Tot ast%el, pe plan spiritual. Orientul cunostea multe lucruri. Daca se intampla ca o parte din ele sa cada in mainile unor persoane i'norante, pericolul era iminent, %n consecinta, c!eia a %ost ascunsa. Cunoasterea a devenit secreta, esoterica. Ea circula de la o persoana la alta cu multa 'ri+a. Totusi, inca din #ilele noastre, din cau#a pro'resului stiinti%ic, a venit timpul ca ea sa %ie %acuta publica. "tiinta seva dovedi periculoasa in ca#ul in care adevarurile spirituale, esoterice, raman secrete. Este neaparata nevoie ca ele sa %ie cunoscute, ast%el incat cunoasterea stiinti%ica sa avanse#e in acelasi ritm ca st cunoasterea spirituala. 0isul apartine unuia din cele mai mari taramuri esoterice. Am vorbit putin despre el tocmai pentru a va %ace constienti de el( nu v$am revelat aceasta stiinta in totalitate. De alt%el, acest lucru nu este nici necesar, nici ui ii. Raman spatii 'oale, dar daca studiati subiectul, ele se umplu automat. Cuvintele mele nu acopera decat limita acestui taram. Nu am spus su%icient de mult ca sa puteti elabora o teorie, insa destul pentru a va permite sa incepeti sa cautati.
46

A. TRAN"CENDEREA CE.OR "APTE CORPURI

-fi spus ca exista saple corpuri: un corp eteric, un corp mental etc. 9neori este dificil ca lim ajul utilizat in )ndia sa coincida cu termenii folositi in psihoh!ia occidentala. 6a noi, )n Occident, nu exista o teorie similara, astfel incat ma intre cum am putea transpune aceste sapte corpuri in propriul nostru lim aj. +orpul spiritual nu ridica nici o d4%i$cultale, dar corpul eteric* +orpul astral* +orpul mental* sunt termeni pe care noi nu$i putem folosi. +e sa facem* Cuvintele exista, dar in i#voarele pe care inca nu le$ati explorat. ,un' ii este superior lui *reud din punctul de vedere al muncii de cercetare in alte domenii decat constiinta super%iciala( dar descoperirile Iui ,un' nu sunt decat un inceput. 0eti intele'e mai bine ceea ce intele' prin corpuri citindu$6 pe Rudol% "teincr sau scrierile teo#o%ice) "6a Doctrine "ecrite", ')sis divoi9e", sau alte lucrari scrise de d$na lavats?8 sau operele lui Annie esant, ale lui .eadbeater, ale colonelului Alcotu Unele idei pot %i luate si din doctrinele ro#a$ crucccne. tn Occident exista de asemenea o mare traditie nermet?a, exista apoi scrierile Esenienilor 4%raternitate !ermetica in care a %ost initiat C!ristos5. &ai aproape in timp ii aveti pe 3urd+ie%%si Ouspcns?8 careva pot %i de a+utor. Ast%el

puteti 'asi unele %ra'mente, %ra'mente pe care le puteti reuni. Iar re%eririle mele asupra corpurilor lc$am %acut %olosind terminolo'ia voastra 4terminolo'ia occidentala5, cu exceptia unui sin'ur cuvant) nirvanic. Toate celelalte denumiri) %i#ic, eteric, astral, mental, spiritual si cosmic nu %ac parte din terminolo'ia Indiei. Ele apartin si Occidentului. "in'urul corp despre care nu s$a vorbit niciodata in Occident este al saptelea( .si aceasta nu datorita %aptului ca nimeni nu l$a experimentat, ci pentru ca este imposibil sa %ie descris. Daca 'asiti ca %olosirea acestor termeni este di%icila, re%eriti$va Ia corpuri %olosind numarul lor de ordine 4primul, al doilea etc5. Nu %olositi un cuvant determinat, ci descrieti$le. Descrierea va %i su%icienta, terminolo'ia %iind lipsita de importanta. Corpurile pol %i abordate din multe puncte de vedere di%erite. Daca ne re%erim la vise, exista parerile lui *reud, ale lui ,un' si ale lui Adler. Ceea ce ei numesc constient este primul corp. Inconstientul este al doilea 4nu per%ect identic, dar destul de aproape5. Ceea ce ,un' numeste inconstient colectiv cslc ec!ivalent cu al treilea corp 4nid acesta nu este per%ect identic dar $ cu toate acestea $ destul de aproape5. Iar daca nu suni %olositi termeni comuni, putem la %el de bine sa$i inventam. De %apt, este Intotdeauna mai bine sa inventam termeni noi, ta masura in care cuvintele noi sun1 libere de semni%icatiile lor anterioare, n ca#ul unui cuvant nou nu se pot %ace asocieri, ast%el incat el devine mai semni%icativ si intele'eti mai bine sensul sau pro%und. Etericul este ceea ce se a%la In le'atura cu cerut si spatiul. Astralul este ceea ce poate %i mai mic) su1shma, ultimul, atomicul, dincolo de care nu mai exista materie, n ceea ce priveste mentalul, spiritualul si cosmicul, ele nu pre#inta nici o di%icultate. n s%arsit, al saptelea corp) nirvanic, insemna oprire totala, vacuitate absoluta. Toiul a disparut, inclusiv samanta. Cuvantul insemna) stin'erea %lacarii. *lacara s$a consumat) lumina s$a stins. Nu puieti sa va intrebati unde este( ea a incetat $ pur si simplu $ sa existe. Nirvana insemna %lacara ce s$a stins. Nu o mai re'asim niciunde. Pentru ea numai exista nici un punct determinat de
47

existenta, niciun timp, nici o clipa de existenta. Ea este spatiu, timp in sine. Ea este existenta sau non$exis$tenta, aceasta nu are importanti Datorita %aptului ca ea este peste tot, nictunul din cei doi termeni nu cslc adecvat. Daca ea ar 3 %ost undeva, nu ar %i putut sa %ie peste toi( si daca ea este peste tot, nu poate %i intr$un lcLdcienninat Prin urmare, /niciunde/ si /undeva/ inseamna acelasi lucru. AI saptelea corp se numeste deci nirvanic, acesta %iind cuvantul cel mai convenabil. Cuvintele nu au nici o semni%icatie in sine) numai experientele sunt semni%icative. Cele sapte corpuri nu au nici un sens pentru voi decat daca le experimentati. Pentru a va a+uta in acest sens, au %ost concepute di%erite metode pentru %iecare plan. N "a incepem cu %i#icul. Celelalte etape se vor desc!ide de la sine, deoarece atunci cand lucrati asupra primului corp incepeti sa %iti constienti de la doilea. *iti atenti, clipa de clipa, la corpul vostru %i#ic Nu numai exterior ci interior. Ast%el, pot %i constienl de mana mea atat datorita aparentei el, cat si in calitate de sen#atie intima. Daca oc!ii imi sunt inc!isi, nu imi vad mana.imi ram%inc insa sen#atia intima ca exista ceva in locul ocupat de mana mea. Nu esie vorba deci de a %i constienti de corpul vostru pe ba#a marturiei oc!ilor vostri Acest lucru nu va conduce spre interior( sen#atia intima este cu totul di%erita. Daca va percepeti corpul din interiorul %iintei voastre, veti sti pentru prima data ce insemna %aptul de a %i in propriul corp. 0a#andu$I din exterior, nu ii puteti intele'e secretele, ci doar limitele sale exterioare) nu ii percepeti decat aparenta. 0a#andu$mi propriul corp din exterior, vad cum le apare altora, dar nu stiu cum este pentru mine insumi. 0oi imi puieti vedea mana din exterior, si eu la %el. Este o observare obiectiva. Putem sa comparam ceea ce cunoastem despre ea. Numai ca, pri$vindu$mi in acest %el mana, nu o cunosc in mod interior. Ea este o proprietate publica, voi o puteti cunoaste la %el ca si mine. Ea nu incepe sa$mi apartina decat din momentul in care o vad dinauntrul meu, si acest lucru inir$o maniera incomunicabila. 0oi nu puteti sa o cunoasteti ast%el( voi nu

puteti sa siiti cum o percep in interiorul meu. Numar eu sin'ur pot. Corpul pe care noi il cunoastem nu este corpul nostru) este corpul pe care oricine il cunoaste in mod obiectiv, corpul pe care un %i#ician II poate cunoaste in laboratorul sau. Nu este corpul care este. Numai cunoasterea intima, personala, va conduce in interiorul vostru. Este motivul pentru care %i#iolo'ia sau psi!olo'ia 4care se ocupa de observarea exterioara5 nu a+un' la cunoasterea corpurilor mai subtile. De aici re#ulta o seric de dileme. O persoana se poate simti %oarte %rumoasa in inieriorul ei, dar noi o putem convin'e ca este urata. Daca exista o conver'enta de opinii in acest sens, ea insasi se va lasa in cele din urma convinsa, n rcaliiate, nici un om nu se simte urat In interiorul sau. "entimentul interior esie intotdeauna unul de %rumusete. Acest sentiment exterior nu este propriu #is un sentiment, ci o moda, un criteriu ce provine din lumea incon+uratoare. O anumita persoana poate %i consideraia %oarte %rumoasa aici si urata altundeva( o anumita persoana poate %i considerata %rumoasa intr$un anumit moment al istoriei dar nu si in viitor. "en#atia interioara este insa intotdeauna de%rumusele, ast%el incat daca nu ar %i existai criteriile exterioare, nu ar %i existat nici uratenie Noi impartasim, impreuna cu toata lumea, o ima'ine i.xii a %rumusetii. De aceea exista uratenia. Daca am deveni cu totii orbi, nimeni nu ar mai %i urat. Trebuie deci sa incepem prin a simti corpul din interiorul sau. Aceasta sen#atie se poate modi%ica. Daca iubiti pe cineva, sen#atia nu va %i aceeasi ca in ca#ui in care sunteti incercati de ura. Daca am putea sa a%lam parerea lui uddba, acesta ar spune) ')u irea este frumusete", deoarece sentimentul sau interior ii spune ca iubirea il %ace mai %rumos, n pre#enta urii, a %uriei, a 'elo#iei, se intampla ceva in interiorul vostru, ceva care va da sen#atia urateniei, n consecinta, va percepeti pe voi insiva in mod di%erit in %unctie de situatii, de momente, de starea voastra de spirit. Perceptia corpului vostru nu este aceeasi atunci cand sunteti lenes si cand sunteti activ. Ea se modi%ica si atunci cand sunteti in stare de som$nolenta. Trebuie sa a+un'eti sa percepeti cu claritate aceste di%erente. Este sin'ura modalitate de a va %amiliari#a cu viata interioara a corpului
48

vostru. Ea va permite sa cunoasteti istoria interna, 'eo'ra%ia interna a acestuia In di%erite stadii ale vietii voastre 4copilarie, adolescenta ctc5. Din clipa in care sunteti total constienti de corpul vostru printr$o perceptie ce provine din interiorul propriei voastre %iinte, vi se revelea#a al doilea corp. Dar numai in mod exterior. Odata ce va cunoasteti primul corp din propriul sau interior, deveniti constienti de al doilea corp, insa numai de peri%eria sa. Avand o cunoastere super%iciala a primului vostru corp, nu va puteti cunoaste al doilea corp, pe cand, in ca#ul in care il cunoasteti pe acesta in mod interior, il puteti cunoaste si pe acela din exterior. *iecare corp are doua dimensiuni) externa si interna. .a %el cum un perete arc doua dimensiuni) una intoarsa spre exterior, cealalta spre interior, tot ast%el si corpurile au limite, sunt ca un #id. n momentul respectiv va a%lati intr$o stare de tran#itie) in interiorul primului corp si in exteriorul celui de al doilea. Acest al doilea corp, cel eteric, seamana cu aburul condensat. Puteti trece prin el %ara nici o problema, insa nu este transparent) nu vedeti in el din exterior. Primul corp este solid. Al doilea este identic cu primul in ce priveste %orma, dar nu este solid. .a moartea primului corp, al doilea ramane in viata timp de treispre#ece #ile. El nu va paraseste. Dupa treispre#ece #ile, moare la randul lui. "e dispersea#a, se evapora. Daca a+un'eti sa cunoasteti al doilea corp cat timp sunteti in viata, puteti constienti#a acest %enomen. Al doilea corp poate iesi din corpul vostru %i#ic, n timpul meditatiei se poate Intampla ca acesta sa urce si sa coboare, ca# in care veti avea impresia ca 'ravitatia nu mai are e%ect asupra voastra, ca ati parasit pamantul Dar, in momentul in care desc!ideti oc!ii, va vedeti ase#ati $cu 'enunc!ii pe sol $ si stiti ca nu v$ati miscat de acolo. "en#atia de ridicare pe care ati simtit$o provine din al doilea corp. Acesta nu se a%la sub incidenta le'ilor 'ravitatiei, ast%el incat daca il cunoasteti, simtiti un %el de libertate, necunoscuta primului corp. Acum aveti posibilitatea sa parasiti corpul vostru %i#ic, apoi sa reveniti la el. Aceasta este a doua etapa de cunoastere a celui de al doilea corp. "i nu este 'reu de a+uns la ea. "in'urul lucru care trebuie %acut este acela de a dori sa parasesti propriul

corp. Dorinta in sine este su%icienta pentru implinirea ei. Ne%iind supus le'ilor 'ravitatieiU corpul eteric nu trebuie sa %aca nici un e%ort. E%ortul nu se aplica decat corpului %i#ic Daca vreau sa ma intorc acasa, trebuie sa ma opun %ortei 'ravitationale n absenta acestei %orte, este su%icienta dorinta) ea se reali#ea#a. Corpul eteric este corpul implicat in !ipno#a. Corpul %i#ic nu arc nici un rol. Acest %apt explica de ce o persoana avand o vedere excelenta poate deveni oarba. Daca !ipnoti#atorul va spune ca v$ati pierdut vederea, aceasta se reali#ea#a prin simplul %apt al su'estiei. Este in%luentat corpul cleric( su'estia i se adresea#a lui. Corpul vosiru eteric este in%luentabil in ca# de transa !ipnotica pro%unda. Dar !ipnoti#atorul nu trebuie sa %oloseasca un limba+ care ar puica crea con%u#ii. Daca el spune) /&i se pare ca v$ati pierdut vederea/, nu se intampla nimic. El trebuie sa %ie si'ur de ceea ce spune, in. ca# contrar su'estia ramanand Iara e%ect Deci, atunci cand sunteti in al doilea corp, spuneti$va) /am parasit corpul %i#ic/. Pronuntati$va dorinta) ea se indeplineste imediat "omnul obisnuit provine din primul corp. Este destinderea corpului %i#ic, epui#at de munca, de lucru, de tensiunea #ilei, n procesul !ipnotic somnul provine din al doilea corp. "i, cand acesta doarme, puteti sa lucrati asupra lui. "apte#eci si cinci Ia suta din boli provin din al doilea corp, si apoi trec asupra primului. Corpul eteric este atat de in%luentabil incat studentii a%lati in primul an la medicina contactea#a aproape intotdeauna bolile pe care le studia#a. Au simptomclc acestora. Daca obiectul de studiu se re%era la durerile de cap, studentii se retra' In ei insisi, la randul lor, pentru a se Intreba) /Oare eu nu su%ar de o durere de cap2 Oare nu am simptomelti descrise2/ n masura in care interiori#area a%ectea#a corpul eteric, su'estia isi produce e%ectele) se proiectea#a, se crea#a o durere de cap. Durerile Ia nastere nu provin din corpul %i#ic, ci din corpul eteric. De aceea, datorita !ipno#ei, nasterea se poate reali#a %ara absolut nici o durere, n anumite societati
49

primitive, %emeile nu su%era la nastere) motivul este acela ca posibilitatea de a su%eri nu le$a trecut niciodata prin minte. *iecare tip de civili#atie initia#a su'estii de masa, care apoi se amesteca cu sperantele %iecarui membru al ei, n stare de !ipno#a nu exista durere. "e poate practica orice %el de operatie sub !ipno#a si aceasta %ara durere, deoarece daca ii su'eram celui de al doilea corp ca nu va su%eri, se va intampla exact acest lucru. Dupa parerea mea, orice su%erinta si orice placere isi au sediul in cel de al doilea corp, apoi il in%luentea#a pe primul. Ca urmare, un lucru dureros poate deveni a'reabil si invers( este su%identsa inversam su'estia. &odi%icati su'estia, modi%icati mentalul eteric si trans%ormarea se va produce. Daca dorinta voaslra este totala, ea se reali#ea#a. Ceea ce di%erentia#a dorinta de vointa este notiunea de totalitate. O dorinta totala, completa, reali#ata in mod 'lobal, se trans%orma in putere a vointei. Daca doriti intr$o maniera totala sa va parasiti corpul, acest lucru se produce. "i este sin'ura modalitate pe care o aveti la dispo#itie pentru a va cunoaste aR doilea corp din interior. Iesind din corpul vostru %i#ic, parasiti aceasta po#itie de tran#itie. In careva a%lati pe teritoriul primului corp dar in exteriorul celui de al doilea, n acest moment, va a%lati in interiorul celui de al doilea corp, iar primul corp nu mai este. $ De acum puteti %i constienti de cel de al doilea corp al vostru din interior 4la %el cum ati reali#at acest lucru cu primul corp5. *iti atenti la %unctionarea sa interioara si la mecanismele sale interioare, la viata sa interioara. .a inceput acest lucru vi se va parea 'reu, dar apoi veti %i intotdeauna in interiorul a doua corpuri) primul si al doilea. Atentia voasta va %i indreptata de acum spre doua re'iuni, spre doua dimeasiuni. A%iandu$va ast%el in teritoriul celui de al doilea corp, sunteti $ de asemenea $ si in exteriorul celui de al treilea, cel astral, n ceea ce$6 priveste pe acesta din urma, c!iar si vointa a devenit inutila. Dorinta de a %i In interiorul sau este su%icienta. Nu se mai pune problema totalitatii. Daca doriti sa intrati in acest corp, puteti sa o %aceti. Astralul este %ormat din aburi, la %el ca si corpul eteric, dar din aburi transparenti. A%tandu$va deci in exteriorul lui, sunteti $ de asemenea $ in interior. De %apt, nici macar nu stiti daca sunteti in exterior sau interior,

deoarece acest corp este transparent. Corpul astral este de aceeasi marime ca si cele doua corpuri precedente 4aceasta marime este dealt%el invariabila pentru primele cinci corpuri5. Continutul se modi%ica, nu insa si marimea. Al saselea corp va avea o dimensiune cosmica, in timp ce al saptelea nu va avea o dimensiune, nici macar cosmica. : . Al patrulea corp nu este incon+urat de absolut nici un #id, nici macar transparent. El nu are decat limite, ast%el incat %aptul de a intra in el nu pune nici o probelma, nu necesita nici o metoda. O persoana care a atins cel de al treilea corp il poate deci atin'e %oarte usor si pe al patrulea. *aptul de a trece dincolo de al patrulea corp pre#inta, dimpotriva, o di%icultate la %el de mare ca in ca#ul primului corp, deoarece in acest stadiu, mentalul incetea#a sa existe. Al cincilea corp este corpul spiritual nainte de a$6 atin'e exista un alt #id care trebuie traversat, c!iar daca acesta nu este asemanator cu cel care exista intre primul si al doilea corp. Este un #id care separa doua dimensiuni, care este dimr$un plan di%erit. Cele patru corpuri in%erioare se situea#a toate pe acelasi plan, impartirea lor era ori#ontala. Acum ea este verticala, ast%el incat #idul care separa al patrulea si al cincilea corp este mai mare decat acela care separa oricare alta perec!e de corpuri precedente, aceasta datorita %aptului ca privirea noastra %unctionea#a de obicei pe ori#ontala si nu pe verticala. Noi privim de o parte si de alta si nu de +os in sus. Dar miscarea ce trebuie %acuta intre al patrulea si al cincilea corp este aceea de trecere dintr$un plan in%erior inir$ unul superior. Nu mai este vorba de o trecere din exicior in interior ci de +os in sus. Numai daca priviti in sus puteti intra in al cincilea corp. &entalul priveste intotdeauna in +os. Este motivul datorita caruia 8o'a se ridica impotriva mentalului Cursul sau este descendent, la %el ca acela al apei. Apa nu a repre#entat niciodata un simbol pentru un sistem spiritual
50

datorita %aptului ca propria ci natura o obli'a sa cur'a de sus in +os. Dimpotriva, %ocul repre#inta un simbol pentru numeroase sisteme. *ocul are intotdeauna o miscare ascensionala. Deci, el simboli$ #ea#a miscarea %acuta pentru a irccc de la al patrulea la al cincilea corp. Este vorba de a privi m sus( de a inceta sa privim in +os. Cum se reali#ea#a acest lucru2 Care este metoda2 Ati au#it cu si'uranta despre %aptul ca In meditatie oc!ii trebuie sa %ietndreptati in sus, spre ajna cha1ra:. Privirea trebuie sa se concentre#e in sus, ca si cum v$ati piimba oc!ii in interiorul cutiei craniene. Oc!ii nu sunt decat un simbol. Adevarata problema care se pune este vederea. 0ederea noastra, capacitatea noastra de a vedea, se a%la in le'atura cu oc!ii, ast%el incat oc!ii repre#inta modalitatea prin care reali#am vederea interioara. Daca oc!ii vostri privesc in sus, vederea vostra urmea#a aceeasi miscare. ;aja 'o!a incepe sa lucre#e asupra corpului al patrulea, in timp ce hatha'o!a incepe sa lucre#e asupra primului, iar alte metode incep altundeva 4tco#olia asupra celui de al doilea corp, alte sisteme asupra celui de al treilea corp5. Pe masura ce civili#atia va pro'resa, din ce in ce mai multe persoane vor D capabile sa lucre#e asupra corpului al patrulea, cu conditia ca ele sa %i atins cele txci corpuri in%erioare In existente anterioare. Cei care practica raja 'o!a pe ba#a scrierilor, cu maestri s-ami sau 'utu, tara a %i asi'urati in aceasta privinta, risca sa obtina re#ultate mai slabe. De %apt nu se poate lucra de la inceput asupra celui de al patrulea corp. Al patrulea corp este ultimul cu care am putea sa incepem. Exista patru tipuri de 8o'a) hatha 'o!a $ care se ocupa cu corpul rine, mantra 'o!a $ care se interesea#a de corpul eteric, ha1ii'o!a $ care se in'ri+Vte de corpul astral si raja 'o!a $ care se ocupa de corpul mental, n trecui, toata lumea trebuia sa inceapa cu primul corp, dar acum oamenii sunt la nivele di%erite de evolutie) unii au atins cel de al doilea corp intr$o existenta trecuta, altii al treilea, st asa mai departe. Dar, din punctul de vedere al visului, este indispensabil sa incepem cu primul corp, pentru a putea cunoaste toate tipurile, intre'ul evantai. Deci, in al patrulea corp, constiinta voastra trebuie sa ia %orma %ocului, adica sa se indrepte spre re'iunile superioare.

&i+loacele de veri%icare sunt numeroase. De exemplu, daca mintea voastra este supusa atractiei sexuale, atunci ea este asemenea apei. &iscarea apei este descendenta, iar centrul sexual este situat in partea in%erioara a corpului n al patrulea corp, oc!ii trebuie diri+ati in sus si nu in +os. Pentru a %i posibila tre#irea constiintei, ca trebuie sa provina de la un centru situat deasupra oc!ilor, si nu exista decat unul sin'ur ajna cha1ra. Cei doi oc!i al vostri trebuie sa priveasca in sus, spre al treilea oc!i. Existenta celui de al treilea oc!i este amintita in multe %eluri, n India se stie daca o %emeie este maritata prin %optul ca ea poarta un semn colorat in locul celui de al treilea oc!i. O %emeie tanara, vir'ina, priveste obli'atoriu spre centrul sexual, dar imediat ce s$a casatorit ea trebuie sa inceapa sa priveasca IW sus. "$a produs o trans%ormare sexuala) va deveni mama. Din acest moment ea se va indrepta spre domeniul non$sexual, spre acela ce transcendc sexualitatea. Pentru a$i reaminti sa priveasca in sus, i se marc!ea#a locul celui de al treilea oc!i cu o pata de culoare) un tita1. Punctele tiia1 marc!ea#a si %runtea altor persoane di%erite) sann'asin$n, adeptii anumitor culte, iar culorile %olosite sunt numeroase. "au se %oloseste chandan 4pasta din lemn de santal5. Cand privirea voastra conver'e spre al treilea oc!i, se aprinde un %oc intens) simtiti o sen#atie de caldura in locul in care se situea#a cha1ra. Al treilea oc!i se desc!ide si trebuie sa$i pastram prospetimea. De aceea se si %oloseste pasta din lemn santal, care nu numai ca da o sen#atie de prospetime, dar al carei par%um speci%ic este in le'atura cu al treilea oc!i si transcenderea acestuia. Prospetimea par%umului, locul unde este plasat acest cfiandan, va atra' spre ceea ce este superior, activea#a al treilea oc!i. Daca inc!ideti oc!ii si va pun de'etul pe al treilea oc!i, nu atin' in realitate acest oc!i, dar acest %apt nu va impiedica sa il puteti percepe. O presiune a de'etului este su%icienta, o usoara presiune. De aceea par%umul, sen#atia delicata si prospetimea sunt su%iciente pentru a diri+a atentia voastra de la oc!ii %i#ici la al treilea oc!i.
51

:-%m cha1ra. care ne 'a:etie ta spaliul aWn tatre Lprancenc mai caic cunoscula si sub ou melc de 7I 4reilea oc!i. Deci pentru a iesi din cel de al patrulea corp nu exista decat o sin'ura te!nica, o sin'ura metoda, care consta in a privi in sus, "hirs$hasan 4statul in cap5, postura inversa, a %ost practicata in acest scop. "t%lnd in cap, oc!ii vostri, cu toate ca privesc In +os, sunt $ in acelasi timp $ indreptati in sus. Curentul descendent de ener'ie se trans%orma in curent ascendent Acest %apt explica de ce anumite persoane care meditea#a adopta, in mod spontan, posturi inversate. Ele %olosesc po#itia shirshasan deoarece curentul lor ener'ic si$a modi%icat directia. &entalul lor este atili de conditionat de curentul de ener'ie descendent, incat ta ca#ulsc!imbarii de directie ele se simt +enate. "i nu isi re'asesc linistea decat daca stau In cap, deoarece, in aceasta po#itie, miscarea ener'iei este din nou descendenta, cu toate ca tn realitate nu este c!iar asa. De %apt, In raport cu centrii vostri, cu cha1ras, ener'ia circula de +os tn sus. Deci shirshasan este practicata in scopul de a va %ace sa treceti de la al patrulea la al cincilea corp. Problema principala ce trebuie mereu reamintita este privirea tn sus. "i aceasta se poate reali#a prin tratate 4contemplarea unui obiect Ox5, prin concentrarea asupra soarelui sau altor obiecte. Cu toate ca este mai bine sa se reali#e#e in mod interior, pur si simplu inc!i#and oc!ii. Aminiiii$va insa ca trebuie sa %i strabatut cele patru corpuri precedente, in ca# contrar %iind posibila aparitia di%eritelor de#ordini mentale, dearece distru'eti intre'ul ec!ilibru al sistemului vostru. Atentia celor patru corpuri in%erioare se indreapta in +os, in timp ce oc!iul vostru interior priveste in sus. n aceste conditii exista o mare probabilitate ca sin'urul re#ultat TD %ie sc!i#o%renia. Dupa parerea mea, sc!i#o%renia este re#ultatul unor asemenea exercitii. De aceea psi!olo'ia obisnuita nu poate cerceta pro%un#imile acestei boli &entalul sc!i#o%ren %unctionea#a simultan in sensuri opuse) %iind in exterior, vrea sa priveasca in interior, %iind in interior, vrea sa priveasca in sus. ntre'ul vostru sistem trebuie sa %ie in armonie. Daca nu va

cunoasteti corpul %i#ic interior, constiinta voastra trebuie sa se indrepte de sus in +os. Asa este normal( modalitatea este convenabila. O minte a carei atentie se indreapta spre exterior nu trebuie niciodata sa incerce sa se indrepte in sus, alt%el apare pericolul sc!i#o%renici, al divi#arii. Civili#atiile noastre, reli'iile noastre se a%la la ori'inea personalitatii divi#ate a omului. Ele au ne'li+at problema armoniei totale Anumiti invatatori transmit metode de ridicare spre spirit unor adepti care nu locuiesc nici macar propriul lor corp %i#ic. &etoda isi %ace e%ectul si, in acest ca#, ei raman partial in a%ara corpului si se ridica partial spre re'iunile superioare. De unde si o divi#are. Personalitatea se divi#ea#a) ei se identi%ica cand cu o parte a personalitatii, cand cu cealalta. Ca in povestea cu Dr. ,e?8ll si &r. 78de. Exista o %oarte mare probabilitate ca o asemenea persoana sa aiba sapte personalitati di%erite. Ast%el, divi#area este totala. Persoana are in interior sapte tipuri de ener'ie di%erite. O parte din ca este trasa In +os, atasand u$se de primul corp( o alta parte se atasea#a de al doilea corp, o alta de al treilea. O parte este trasa in sus, alta in alta parte. O asemenea persoana nu are absolut nici un centru. 3urd+ic%% avea obiceiul sa spuna ca, in acest ca#, omul ar < comparabil cu o casa %ara stapan, in care %iecare din servitori isi revendica acest iiilu. "tapanul %iind absent, cine sa$i contra#ica2 Cand cineva bate la usa0atunci servitorul a%lat cel mai aproape de aceasta se trans%orma in stapan. "i aceasta nu este niciodata acelasi. "c!i#o%renul este lipsii de centru. "i noi suntem $ cu totii $ in aceasta situatie1 Nu am %acui nimic altceva decat sa ne con%ormam normelor societatii. Di%erenta este doar una de nivel. "tapanul este absent sau adormit si %iecare parte din noi insine revendica titlul de proprietar. Cand sunteti invadati de dorinta sexuala, atunci sexul devine stapan. Ui$ tati totul) %atalitatea mortii, %amilia, reli'ia. Apoi, dupa trecerea actului sexual, se instalea#a %rustrarea. Ratiunea preia sta%eta si a%irma) /Eu sunt stapana/. "i atunci ea este cea care tine %ranele casei, re%u#and orice loc sexului. *iecare %ra'ment din voi pretinde casa doar pentru el insusi, n ca# de %urie, ea devine stapana, si nu mai conte#a nici ratiunea nici constienta. *uria nu suporta nici un
52

amestec. Din cau#a ei orice intele'ere devine imposibila. Daca o persoana care va iubeste i#bucneste intr$o cri#a de %urie, iubirea sa dispare imediat Ramaneti perplecsi, nestiind exact daca va iubeste sau nu. n realitate, iubirea ci nu era decat unul din servitori, la %el ca si ura. "tapanul lipseste. Din cau#a acestei absente este imposibil sa mai avem incredere in ceva. Nimeni nu este stapan in locul lui, si oricare servitor poate sa preia oricand comanda. Nici o %iinta nu mai este intrea'a( toata lumea este lipsita de unitate. Ceea ce vreau sa spun prin toate acestea este ca practicarea te!nicilor de constiinta superioara, inainte de cunoasterea primelor patru corpuri, este cu totul contraindicata, in ca# contrar existand pericolul aparitiei unei divi#iuni iremediabile. Ca# in care va trebui sa asteptati existenta urmatoare. &ai bine practicati te!nici care incep cu inceputul. Daca in vietile anterioare ati trecut prin primele trei corpuri, veti trece prin ele %oarte repede si %ara sa intampinati di%icultati. "unteti %amiliari#ati cu teritoriul, cu metoda. Corpurile va sunt accesibile intr$un timp %oarte scurt .e recunoasteti, si de+a le$ati si traversat1 Apoi puteti sa le trnnsccndeti. De aceea insist) intotdeauna trebuie inceput cu primul corp. Nimeni nu %ace exceptie de la re'uli N*aptul de a intra in al cincilea corp este un eveniment %oarte semni%icativ. Primele patru corpuri sunt caracteristice omului n al cincilea corp, transcendeti omenirea, n primul corp nu sunteti nimic mai mult decat un animal. Ceea ce caracteri#ea#a omul se natie odata cu al doilea corp, iar de#voltarea a ceea ce este uman se inc!eie in al patrulea. Nici o civili#atie nu a trecui dincolo. Dincolo este iranscendcrca a ceea ce este umani. C!ristos nu mai este o %iinta umana( udd!a, &a!avira, >ris!na au transcens ceea ce este uman. Ei sunt, toti, supraoameni. Privirea in sus corespunde unul salt tn a%ara celui de al patrulea corp. Cand imi privesc primul corp din a%ara, nu suni decai un animal care arc posibilitatea sa %ie om. Ceea ce ma di%erentia#a de animal este %aptul ca eu pot deveni om, pe cand el nu poate, n situatia actuala, animalul si cu mine suntem sub$oameni, %iinte a%late pe o treapta in%erioara umanitatii. Numai ca eu am posibilitatea de a iranscende ace$ asta conditie. De#voltarea %iintei umane are Ioc incepand cu al

doilea corp. C!iar si cei care traiesc in al patrulea corp al lor par, in oc!ii nostri, supraoameni. Un Einstein, un 0oltairc de exemplu. n realitate ei nu sunt supraoameni. Ei repre#inta per%ecta de#voltare a ceea ce este uman, in limp ce noi suntem su acest nivelul. Ne sunt superiori, dar nu sunt supraoameni. Doar un udd!a, un C!ristos sau un Xarat!ustra sunt supraoameni. Prin privirea in sus, prin ridicarea constiintei lor dincolo de cel de al patrulea corp, ei au depasit limitele mintii, au transcens corpul mental. Exista parabole care trebuie bine intelese. &a!omed, privind In sus, a spus ca a primii ceva de acolo, i$a %ost revelat ceva. Acestei notiuni de sus noi ti dam o interpreiare 'eo'ra%ica, trans%ormand cerul in lacas al #eilor. Pentru noi, sus insemna cerul, jos insemna re'iunile subterane, n realitate, aceasta interpretare ne %ace sa trecem pe lan'a simbol. Cand &a!omed priveste in sus, privirea lui nu este indreptata spre cer, d spre ajna cha1ra. Deci spunand ca i$a venit ceva de sus, sen#atia lui este corecta) noi suntem cei care ii interpretam In mod 'resit termenii. n intrea'a icono'ra%ie, Xarat!ustra este repre#entat privind in sus( oc!ii sai nu privesc niciodata in +os. El privea in sus in momentul in care i$a aparut pentru prima data Divinu. Era sub %orma %ocului. Ast%el, persii au %ost adoratori ai %ocului. "en#atia de %oc care arde provine din ajna cha1ra. Cand priviti in sus, locul acestei cha1ra vi se pare ar#ator, ca si cum ar %i un %oc. Acest %oc, 'aia sa se aprinda, este cel care reali#ea#a trans%ormarea. *iinta in%erioara se consuma, dispare, si se naste %iinta/ superioara, lata cum trebuie inteleasa expresia) a trece prin %oc. :N K

Dupa al cincilea corp a+un'eti in re'iuni si mai di%erite, intr$o dimensiune si mai di%erita. De la primul la al patrulea corp miscarea se reali#ea#a din exterior spre ulterior( de la al patrulea la al cincilea se reali#ea#a de +os in sus, si incepand cu al cincilea se %ace de Ia e'o la non$e'o.
53

Dimensiunea se modi%ica. Nu se mai pune problema de in a%ara, de inauntru, de sus sau de +os, ci de eu sau non$eu. Alt%el spus, este problema de a sti daca exista sau nu un centru. Pana la al cincilea corp omul nu are centru( el este impartit tn %ra'mente. Centrul, unitatea, nu apare decat odata cu al cincilea corp. Dar acest centru este e'o$ul, care devine un obstacol in de#voltare. *iecare pas %acut se trans%orma intr$un obstacol in calea pro'resului. Trebuie sa uitati puntile de le'atura, trebuie sa uitati podurile iraedial ce le traversati( ele repre#entau pentru voi un a+utor, dar $ daca va atasati de ele $ se trans%orma in obstacole. Pana in al cincilea corp centrul trebuie creat. 3urd+ie%% spune ca al cincilea centru repre#inta cristali#area. "ervitorii au disparut( conducerea a %ost luata de stapan. "tapanul este cel autentic El este trea#( a revenit acasa, n pre#enta stapanului, servitorii se inclina, %ac liniste. Deci cristali#area are loc in momentul in care patrundeti in al cincilea corp. Toiusi, pentru a pro'resa In continuare, acesta cristali#are trebuie $ la randul ei $ sa dispara. Ea trebuie sa dispara in vid, In cosmic. Nu isi poate pierde e'o$u5 decat cel care are unul, ast%el incat a vorbi despre o stare %ara e'o inainte de al cincilea corp este un lucru complet lipsii de sens. Ncavand e'o, cum l$ati putea pierde2 Poate vreti sa spuneti ca aveti mai multe e'o$uri, ca %iecare servitor isi are e'o$ul sau. "unteti multi$e'oist, aveti personalitat i di%erite, %ra'mente psi!ice diverse, insa nu sunteti un e'o uni%icat. Nu va puteti pierde e'o$ul daca sunteti lipsit de el. Un om bo'at poate renunta la bunurile sale, nu insa si un om sarac. Acesta din urma nu are nimic Ia care ar putea sa renunte, nu are nimic de pierdut. Exista insa oameni saraci care vorbesc despre renuntare. Oamenilor bo'ati Ie este %rica de renuntare, deoarece au bunuri de pierdut, oamenii saraci insa sunt intotdeauna 'ata pentru ca. "unt pre'atiti, dar nu au nimic la care ar putea renunta. Al cincilea corp este cel mai bo'at. Este punctul culminant al tuturor posibilitatilor) culmea individualitatii, a dra'ostei, a compasiunii, a tot ceea ce este pretios. "pinii au disparut( acum este randul %lorilor. Nu trebuie sa ramana decat par%umul. Al saselea corp este taramul par%umului, al par%umului

cosmic Nu mai exista nici %loare, nici centru. Exista o circum%erinta %ara centru. Putem spune ca totul este centru sau ca nimic nu este centru. Ceea ce ramane este un sentiment di%u#. Toate sci#iunile, toate divi#arile au disparut, a disparut pana si separarea intre eu si non$cu, intre mine si celalalt. Individualitatea poate deci sa dispara in doua %eluri) %ie ca#and in sc!i#o%renie $ ca# In care se imparte in mai multe subpersonalitati, %ie reunindu$se cu cosmicul $ ca# in care se pierde in ceea ce este ultim, in vastitate, in ra!ma. *loarea a disparut, insa par%umul ramane. *loarea mai este $ inca $ un %actor de perturbare, dar cand ramane doar par%umul, este per%ect. Ncmaiavand punct de ori'ine, el nu mai poate inceta. Este nemuritor. Tot ceea ce are o sursa este condamnat sa moar%l( dar pentru ca %loarea a disparut, sursa a secat la randul ei. Par%umul este %ara cau#a( in consecinta ci este nemuritor si nelimitat. O %loare arc limite, par%umul este liber de ele. El nu intalneste nici un obstacol si se extinde mereu si mereu, trecand in transcendent. Deci, incepand cu al cincilea corp, nu se mai pune problema de sus, de +os, de lateral, de inauntru sau de ina%ara. Este problema de a sti daca exista sau nu e'o. Iar e'o$ul este cel mai 'reu de pierdut. Pana aici c'o$ul nu repre#enta o problema, pentru ca era vorba de un pro'res in de#voltarea lui. Nimeni nu doreste sa %ie sc!i#o%ren, toata lumea pre%era sa aiba o personalitate cristali#ata, n consecinta, orice sadha1a' orice cautator poate a+un'e la al cincilea corp. *aptul ca nu exista metoda pentru a trece dincolo de al cincilea corp provine din aceea ca toate metodele sunt le'ate de e'o. Utili#area unei metode aduce imediat dupa sine intarirea c'o$ului. De aceea cei care se preocupa de transcenderca acestui corp vorbesc de non$metoda, de non$ le!nlca. Nu mai exista un cum. ncepand cu acest nivel, nici o metoda nu mai este aplicabila, in masura in care tocmai cel care o va aplica trebuie sa dispara. Daca %aceti apel la o metoda, cel care o utili#ea#a va %i intarit E'o$ul sau continua sa se cristali#e#e( el devine un nucleu de cristali#are. Este motivul pentru care cei care raman in al
54

cincilea corp vorbesc de un numar in%init de su%lete, de spirite in numar nelimitat. Ei cred ca %iecare spirit este un atom. Atomii nu se pot intalni) ei nu au nici usa nici %ereastra, ei sunt impermeabili la tot ceea ce vine din a%ara. E'o$ul nu are %erestre. Puteti %olosi cuvantul lui .eibni#) monade. Cei care nu parasesc cel de al cincilea corp sunt monade, atomi %ara %erestre. "unteti sin'uri, sin'uri pentru totdeauna. E'o$ul cristali#at trebuie sa dispara. Dar cum trebuie procedai, %iindca nu exista nici o metoda2 Cum sa trecem dincolo, deoarece nu exista nici o cale2 Cum sa %acem pentru a scapa2 Nu exista nici o poarta. Calu'arii #en vorbesc despre poarta %ara poarta. Nu exista poarta. Cu toaie acestea, ea trebuie trecuta. Ce este de %acut in acest ca#2 n primul rand) nu va identi%icati deloc cu e'o$ul cristali#at. A %i constient pur si simplu de %ortareata cului. Nimic altceva. Explo#ia se produce si... iata$va dincolo. Exista in acest sens o parabola #en) un ou de 'asca este introdus intr$o sticla. Oul se spar'e si 'asca incepe sa creasca. Dar 'atul sticlei %iind stramt, 'asca nu poate iesi. Ea creste atat de mult incat sticla devine prea mica pentru ea. Avem urmatoarea alternativa) %ie distru'em sticla pentru a pastra 'asca, %ie lasam sticla intacta si 'asea moare. Ce sa %acem2 Pentru ca atat sticla cai si 'asea trebuie pastrate. Este exact problema care se pune cu al cincilea corp. Deoarece nu exista nici o cale de iesire iar 'asca creste tot mai mare deoarece cristali#area s$a produs, ce sa %acem2 Cautatorul se inc!ide intr$o camera, inc!ide usa si incepe sa$si bata capul cu problema. Ce c de %acut2 "e pare ca nu exista decat doua solutii) sau sa spar'a sticla si sa salve#e 'asca, sau sa lase 'asca sa moara si sa pastre#e sticla. Discipolul se 'andeste %ara incetare, i vine o idee, dar trebuie so inlature imediat, lipsind posibilitatile de reali#are. &aestrul il trimite sa isi continue re%lectiile. Cautatorul 'andeste si 'andeste nopti intre'i, dar solutia nu i se revelea#a, n cele din urma, 'andirea se opreste( discipolul se napusteste a%ara stri'and) /Evri?al 3asca a iesit din sticla./ &aestrul nu il va intreba niciodata cum a procedai, deoarece intrea'a poveste nu este decat o tesatura de

absurditati. Deci iesirea din al cincilea corp constituie un 1oan #en. Este vorba de %aptul de a constienti#a cristali#area, dupa care 'asca iese din sticla. 0ine si momentul in care nu mai sunteti in e'o, in care nu mai exista eu.

55

Cristali#area a avut loc, apoi a disparut. Pentru al cincilea corp acesta cristali#are 4centrul, e'o$ul5 era vitala. Ea era indispensabila tn calitaie de pasa+, In calitate de pod, %ara de care ar %i %ost imposibil sa treceti. Dar vine si clipa In care ea nu mai e necesara. Anumite persoane atin' al cinetica corp %ara sa %i trecut prin al patrulea. Este ca#ul persoanelor %oarte bo'ate, care s$ au cristali#at intr$o directie. Ast%el, un presedinte al republicii, un 7itlcr, un &ussolini, s$au cristali#at intr$o directie, insa In corpul al cincilea, n ca#ul in care cele patru corpuri in%erioare nu sunt in armonie, cristali#area este distructiva. &a!avira si udd!a au cunoscut $ la randul lor $ stadiul cristali#arii, dar nu in acelasi %el. *iecare din noi aspira la de#voltarea c'o$ului sau din cau#a dorintei intime care exista in noi, de a atin'e al cincilea corp. Numai ca, daca ale'em o scurtatura, mai devreme sau mai tar#iu ne vom rataci. Aceasta scurtatura consta in abundenta bunurilor materiale, putere, politica. E'o$ul se poate reali#a printr$o %alsa cristali#are, care nu este in acord cu personalitatea voastra totala. Este ca un corn care se %ormea#a si se cristali#ea#a. Are loc o cristali#are 'resita, o crestere anormala, o boala. N 3asea %iind iesita din sticla, sunteti proiectati spre al saselea corp. ntre al cincilea si al saselea corp se intinde taramul misterului. Pana la al cincilea, metodele stiinti%ice repre#inta un a+utor 4de exemplu 8o'a5. Apoi ele isi pierd orice valoare. Pentru al cincilea corp un mare a+utor il repre#inta #en$ul. Acesta constituie o metoda pentru a trece de la al cincilea corp la al saselea. Xen$ul s$a de#voltat in ,aponia, dar i#voarele sale sunt indiene( ele provin din 8o'a. Co'a a a+uns Ia #en. *aptul ca #en$ul atra'e atat de mult Occidentul, provine din %aptul ca e'o$ul occidentalilor este $ dintr$un anumit punct de vedere $ cristali#at. Occidentul 'uvernea#a lumea( nu ii lipseste nimic E'o$ul este insa cristali#at prin metode improprii. El nu s$a de#voltat datorita transcenderii primelor
56

patru corpuri. Este motivul pentru care #en$ul are un ecou in aceste tari, dar care nu va da nici un rod, din cau#a acestei cristali#ari incorecte. 3urd+ie%% este mult mai e%icient pentru occidentali, intru ca invataturile sale se aplica primelor cinci corpuri. Dincolo de aceste cor$ puri, ele nu mai au nici o putere. Te!nicile sale permit reali#area unei cristali#ari corecte. Neavand radacini in Occident, #en$ul nu repre#inta pentru acesta decat o idee asimilata mecanic n Orient, de#voltarea lui a avut loc primi $un proces %oarte lun', care a inceput cu hatha 'o!a, si care a atins punctul sau culminant odata cu udd!a. A %ost nevoie de mii de ani de smerenie, de pasivitate si de receptivitate( de mii de ani in care spiritul %eminin a %ost predominant. Orientul a %ost intotdeauna %eminin, iar Occidentul masculin) a'resiv, po#itiv. Daca #cn:u1 a putut %i util in Orient, aceasta se datorea#a %aptului ca existasera alte metode, alte te!nici, care avusesera o actiune asupra celor patru corpuri in%erioare. Ele au %ormal radacinile din care #en$ ul si$a extras ceva pentru a in%lori. n ,aponia #ilelor noastre #en$ul si$a pierdut aproape intrea'a %orta. Aceasta se explica prin %aptul ca in pre#ent ,aponia este o tara in intre'ime occidentala, n trecut +apone#ii erau %oarte smeriti, dar acum smerenia lor nu mai este decat o masca. Ea nu mai vine din pro%un#imile %iintei lor. Deci #en$ul a %ost de#radacinat din ,aponia, pentru a deveni popular in Occident, nsa aceasta popularitate nu se datorea#a decat %alsei cristali#ari a e'o$ului Occidental. Xen$ul repre#inta un mare a+utor in vederea trecerii de la al cincilea corp Ia al saselea. El nu este insa util nici inainte, nici dupa. Este absolut neputincios in privinta celorlalte corpuri, si c!iar periculos. Este ca si cum am preda un curs de nivel universitar in scolile primare) este inutil si uneori periculos. Daca recur'eti la metode #en inainte de a atin'e al cincilea corp, veti %ace poate experienta lui sarori,"atori nu este insa samadhi:; este un pJcudo$sY-LadGi%. Este o sclipire de samadhi, nimic altceva, n ceea ce priveste cel de al patrulea corp 4corpul mental5, satori va in#estrea#a cu simt artistic cu simt estetic El crea#a in voi un simt al %rumosului,

o sen#atie de buna$starc, el nu a+uta insa la cristali#area e'o$ului. El nu va va a+uta sa intrati in al cincilea corp. Xen$ul nu este e%icient decat dupa cristali#are. 3asca iese din sticla %ara sa stie cum. Numai in acest punct se poale practica #en$ul, ca urmare a numeroase alte metode. Un pictor poate picta cu oc!ii inc!isi, o poate %ace ca si cum pictura ar %i pentru el un +oc. Un actor se : Pentru o descriere mai exacla s di%erentei tnite salon ti &mad!i, ve#i capitolul ce iralea#%t acesi subiect tn /&editatia Dinamica/ de Os!o.

poate pre%ace ca +oaca. De alt%el +ocul actorului nu este per%ect Uecat daca da impresia ca nu +oaca. Dar pentru a a+un'e aici, sunt necesari ani de munca si de practica. &arca lui usurinta nu se casti'a tnir$o sin'ura #i. ,ocul teatral isi are metodele lui speci%ice. Noi mer'em, dar nu stim cum reali#am aceasta actiune simpla. Daca va intreaba cineva cum mer'eti, li raspundeti) /&er'( atata tot. Nu exista nici un cum." Totusi, acest cum exista atunci cand un copil invata sa mear'a. El trebuie sa invete. Daca ii veti spune ca nu exista nici o metoda, %aptul ii va parea absurd. Nu va intele'e. Este ceea ce %ace >ris!namurti( se adresea#a unor adulti care au o minte de copil si le spune) /"titi sa mer'eti. &er'eti, asta e tot1/ Oamenii 66 asculta... sunt sedusi. Cat de usor este sa mer'i %ara metoda1 "i %iecare stie sa o %aca. >ris!namurti la randul lui $ atra'e Occidentul, tocmai din acelasi motiv. Daca va ocupati cu hatha 'o!a, mantra 'o!a, hha1ti 'o!a, raja 'o!a sau tantra 'o!a, drumul vi se va parea atat de lun', atat de 'reu... 0a vor trebui sute de ani de munca, vieti intre'i de munca. Nu puteti astepta atat de
57

mult timp( va trebuie o scurtatura, o solutie imediata. Iata$I pe >ris!namurti, care spune) /&er'eti, asta e tot. &er'eti spre Dumne#eu. Nu exista metoda./ Numai ca aceasta calc, a non$ metodei, este cel mai di%icil de parcurs. Deoarece a actiona ca si cum nu actione#i, a vorbi ca si cum nu vorbesti, a mer'e %ara e%ort, ca si cum nu ai mer'e, toate acestea necesita de %apt multi ani de e%ort &unca si e%ortul sunt indispensabile, dar pana la un anumit punct. Ele sunt inutile pentru trecerea de la al cincilea corp la al saselea. Ele nu va duc niciunde $ 'asca nu va iesi din sticla. Cu aceeasi problema se con%runta 8o'!inii indieni .e csie 'reu sa treaca de la al cincilea corp, in masura in care sunt sub+u'ati de %armecul, de !ipno#a exercitata de metode. Ei nu au lucrat niciodata alt%el decat prin intermediul metodelor. Ei au la dispo#itie un sistem bine preci#at, care i$a adus cu bine pana la al cincilea corp. Era de domeniul e%ortului, si acest lucru 66 puteau %ace. Oricare ar %i %ost nivelul de concentrare cerut, nu era$o problema. Oricat de intens ar %i trebuit sa %ie e%ortul, nu era o problema. Dar, in al cincilea corp, au %ost nevoiti sa treaca de la domeniul metodei la acela al non$metodei. "i sunt descumpaniti "e asea#a, se opresc Numarul cautatorilor care se opresc la acest nivel este destul de mare. Este motivul pentru care au#im vorbindu$se de cinci corpuri in loc de sapte. Al cincilea corp nu este cel %inal, ci un nou inceput n acest punct trebuie trecut de la individual la non$individua. Xen$ ul sau alte metode similare $ care implica non$e%ortul $, pol repre#enta un a+utor. <azen insemna a %i ase#at %ara nimic altceva, %ara a %ace nimic Cei care sunt %oarte activi nu pot concepe asa ceva. *aptul de a ramane ase#at, ra a %ace nimic, este pentru ei de neconceput O persoana ca 3and!i nu poate intele'e. Ea va spune) /O sa torc niste lana. Trebuie sa %ac ceva, este %elul meu de a ma ru'a, de a medita./ Pentru 3and!i, non$ actiunea insemna a nu actiona, a nu %ace nimic o realitate, non$acti$unea isi are taramul ei propriu, beatitudinea ei proprie, re'ulile ei proprii. Ele raman insa de neinteles atata timp cat nu am trecut de corpul al cincilea.

Pentru a trece de la corpul al saselea la al saptelea, nu se mai pune nici macar problema non$metodei. &etodele se pierd in al cincilea corp, iar non$metoda in al saselea. Ceea ce se intampla este %aptul ca intr$o #i va dati seama ca sunteti in interiorul celui de al saptelea corp. C!iar si notiunea de cosmos a disparut( nu ramane decat vacuitatea. Trecerea de ia corpul al saselea la al saptelea se %ace %ara sa va dati seama si nu are nici o cau#a. Tocmai absenta cau#ei este ceea care crea#a intreruperea continuitatii, n pre#enta unei cau#e, continuitatea ramane sl %iinta nu poate sa se stin'a 4nici c!iar In al saptelea corp5. Al saptelea corp este per%ecta ne$%iinta) nirvana, vacuitate, non$existenta. $ Trebuie sa existe o intrerupere a continuitatii pentru a trece de la existenta la non$existenta. Aceasta repre#inta un salt, %ara nici o cau#a. Daca ar exista o cau#a, atunci ar exista o continuitate, si totul ar %i ca in al saselea corp. Deci trecerea de Ia al saselea corp la al saptelea nu poate %i nici macar %ormulata. Esie o discontinuitate, un 'ol. nainte exista un lucru, iar acum un altul, si nu exista intre ele nici o relatie. Un lucru s$a stins, un altul s$a nascut E ca si cum un invitat a iesit pe o usa si un altul a intrai pe alia) nu exista nici o le'alura Intre iesirea unuia si intrarea celuilalt Cele doua lucruri nu sunt le'ate. Al saptelea corp este ultimul, deoarece iesiti din lumea cau#alitatii. Ati urcat pana la surea ori'inara, ceea care era inaintea creatiei si care va ramane dupa neanti#are. Deci, pentru a trece de la corpul al saselea la al saptelea nu se mai pune nici macar problema non$meiodci. Nimic nu mai este de nici un a+utor, orice poate Insa deveni un obstacol. "altul din cosmic in neant are loc datorita unei intamplari. Este un eveniment %ara cau#a, care vine %ara sa$6 %i cerut si care nu presupune nici o pre'atire. "e intampla instantaneu. Nu trebuie tinut minte decat un sin'ur lucru) sa nu ne atasam de al saselea corp. Atasamentul impiedica trecerea spre al saptelea. Nu exista
58

obstacole de ordin ne'ativ. 0a puteai atasa de ra!ma, de cosmos( va puteti spune) /Am a+unsi/ Cei care actionea#a ast%el isi re%u#a intrarea in al saptelea corp. Cei care isi spun) /"tiu/, raman in al saselea corp. Ast%el s$ a intamplat cu cei care au scris 0edele. Numai %iinte ca udd!a pol iesi din al saselea corp( cele care spun) /Nu stiu/. Ele re%u#a sa raspunda la intrebarile ultime( ele spun) /Nimeni nu stie, nimeni n$a stiut vreodata./ udd!a nu putea %i inteles. Cei care 1$au ascultat vorbind spuneau) /Nu se poate, invatatorii nostri stiau. Ei au spus ca ra!ma este./ Desi'ur, dar udd!a vorbea despre al saptelea corp. Nici un invatator nu poate a%irma ca el cunoaste al saptelea corp, deoarece imediat pierde contactul cu el. Pentru primele sase corpuri se pot %olosi simboluri, dar nu putem avea un simbol pentru al saptelea) ci nu este decat vacuitate. n C!ina exista un templu care este absolut 'o. Nu contine absolut nimic) nici ima'ini, nici picturi( nimic Este complet 'ol) peretii sai sunt 'oi. Preotul insusi locuieste in a%ara IU. EI spune) /Un preot nu poate %i decat in a%ara unui templu, niciodata in interior./ Daca il intrebati unde este divinitatea din templul lut, va va raspunde) /ncercatt sa o vedeti/, si nu este nimic decat 'olul, nu este nimeni. 0a va raspunde) /0edeti1 Aici1 Acum1: "i tot ceea ce vedeti in +urul vostru este un templu 'ol... Daca sunteti in cautarea obiectelor, nu puteti trece din al saselea in al saptelea corp. De aceea, pentru pre'atirea trecerii, s$a %olosit ne'ativul. Este necesar un spirit ne'ativ, o minte %ara nici o aspiratie 4care nu cauta nici macar mo1sha, eliberarea, nirvana, adevarul5, o minte care nu asteapta venirea nimanui 4nici macar a lui Dumne#eu, a lui ra!ma5. Este necesar un spirit care este %ara dorinta, %ara aspiratie, lara na#uinta. Un spirit in stare de a %i. Atunci are loc trecerea... si cosmosul insusi a disparut. Ast%el, cateodata puteti a+un'e pana in al saptelea corp. ncepeti sa lucrati asupra corpului %i#ic pentru a a+un'e in eteric Apoi din eteric veti mer'e In astral, mental, spiritual. E%ortul este necesar pentru primele patru corpuri, apoi este su%icient sa %iti constienti. *aptul de a actiona isi pierde orice interes) importanta devine constienta. Pentru a trece Insa din corpul al saselea in al saptelea, insasi constienta isi pierde importanta. Nu mai exista decat a %i, surea de a %i. Aici se 'aseste potentialitatea semintei noastre, posibilitatea

noastra.

B. A DE0ENI "I A *I

,reti sa ne vor iti despre tensiunile care stra at cele sapte corpuri si despre starea de relaxare* "ursa prima a oricarei tensiuni este continuta in devenire. intotdeauna vrem sa %im intr$un %el sau altul( nimeni nu se multumeste sa %ie ceea ce este. Ceea ce suntem nu este acceptai, este re%u#at, si ne construim un ideal pe care dorim sa$6 atin'em. Ca urmare, tensiunea de ba#a se exercita intotdeauna intre ceea ce sunteti si ceea ce vreti sa deveniti.
59

0oi doriti sa deveniti ceva anume. Tensiunea insemna ca nu sunteti satis%acuti cu ceea ce sunteti si aspirati sa %iti ceea ce nu sunteti. Tensiunea se crea#a intre aceste doua stari. Nu contea#a ceea ce vreti sa deveniti. Indi%erent daca vreti sa deveniti bo'ati, celebri, puternici, sau daca vreti libertatea, divinitatea, nemurirea sau daca aspirati la mantuire, la mo1sha; tensiunea este oricum creata. Toate dorintele voastre menite sa se indeplineasca In viitor, in contrast cu ceea ce sunteti, repre#inta un %actor de tensiune. Cu cat idealul vostru este mai 'reu de atins, cu atat tensiunea este mai mare. Ca urmare, materialistul nu este de obicei atat de incordat ca persoana ce tinde spre spirit, in masura in care aceasta din urma aspira la imposibil, la lucruri indepartate. Distanta este atat de mare incat numai o tensiune enorma o poate acoperi. Tensiunea insemna distanta care separa ceea ce sunteti de ceea ce vreti sa %iti. Daca distanta este mart2, tensiunea va %i puternica( daca este minima, tensiunea va %i slaba. Iar daca nu exista nici o distanta, Insemna ca sunteti satis%acuti cu ceea ce sunteti, ca nu aveti nici o dorinta de sc!imbare. In acest ca#, mintea voastra traieste clipa de %ata, in pre#ent, iar tensiunea nu arc cu ce sa se intretina) va simtiti bine cu voi insiva. "unteti in Tao. Pentru mine, absenta distantei dovedeste ca aveti un spirit reli'ios, ca traiti in con%ormitate cu d!arma.: Distanta despre care este vorba poate %i de mai multe %eluri. Daca dorinta voastra este %i#ica, tensiunea va %i %i#ica. Daca doriti sa aveti un corp ta acesta, o %orma speci%ica 4daca vreti sa %in di%erit de ceea ce sunteti pe plan %iGic5, tensiunea se naste in corpul vostru %i#ic Imediat te doriti $ de exemplu $ sa deveniti mai %rumosi, apare o tensiune in corpul vostru. &ai Intai in primul vostru corp, in corpul %i#iolo'ic. Dar daca dorinta este de durata, daca ea persista, va intra In pro%un#imi si se va extinde si in celelalte straturi ale %iintei voastre. Daca va a%lati in cautarea puterilor psi!ice, tensiunea va apare in plan psi!ic, apoi se va raspandi. Aceasta raspandire se %ace in acelasi %el ca si cum ati arunca o piatra in apa. Ea cade intr$un punct determinat, dar vibratiile create datorita caderii se raspandesc %oarte departe. Tensiunea, se poate naste in oricare din corpurile voastre, c!iar daca sursa ci primara ramane intotdeauna aceeasi, si anume distanta care separa o

stare e%ectiva de o stare la care aspiram. Daca doriti o trans%ormare a mintii $ trebuie sa deveniti mai abil, mai inteli'ent $ exista o stare de tensiune. Tensiunea nu este absenta decat in ca#ul In care ne acceptam pe noi insine in intre'ime. Acceptarea totala este miracolul, sin'urul miracol. A intalni o persoana care se accepta in intre'ime repre#inta sin'urul lucru surprin#ator. *aptul de a exista este liber de tensiuni. Tensiunile au intotdeauna drept cau#a posibilitati ipotetice, non$ cxistentiale. Pre#entul este liber de tensiuni( tensiunile apar doar odata cu preocuparile le'ate de viitor. Ele sunt rodul ima'inatiei. 0a puteti ima'ina ca sunteti di%erit %ata de ceea ce sunteti. "i tocmai acest potential ima'inar este cel care crea#a tensiunea. Cu cat o persoana este mai ima'inativa, cu atat mai mult ea crea#a posibilitatea tensiunii. in acest ca#, ima'inatia este distructiva. Totusi, ima'inatia poate %i si constructiva, creativa. Daca va concentrati intrea'a voastra capacitate de ima'inatie in pre#ent, in clipa de %ata, In loc sa o indreptati spre viitor, veti putea percepe existenta voastra ca poetica. Iar ima'inatia voastra nu crea#a $ in acest ca# $ o aspiratie( o %olositi numai pentru a trai. Iar aceasta traire in pre#ent se situea#a dincolo de orice tensiune, animalele si nici arborii nu sunt tensionate, deoarece le lipseste ima'inatia. Existenta lor se situea#a sub limita tensiunii. Aceasta nu repre#inta pentru ei decat o potentialitate. Ele sunt in curs de evolutie. 0a veni momentul in care tensiunea va i#bucni in ele, moment in care vor incepe sa proiecte#e dorinte in viitor. Acest lucru se va intampla cu si'uranta. Ima'inatia va deveni activa. Cand ima'inatia devine activa, ea se intoarce mai intai catre viitor. "e reali#ea#a crearea unor ima'ini si $ cum realitatea corespun#atoare nu exista $ veti crea din ce in ce mai multe. Ori, in ceea ce priveste pre#entul, este de obicei imposibil sa se conceapa o ima'inatie care sa %ie in relatie cu el. Cum ati putea sa %iti ima'inativ in pre#ent2 "e pare ca nu exista : .e'ea naiurii, le'ea spirituala, universala.

nici o nevoie in acest sens. Trebuie sa intele'eti acest lucru. Daca veti putea exista in prezent ta modul constient, nu veti mai trai %n ima'inatia voastra. in acest ca#, ima'inatia este libera sa cree#e c!iar in interiorul pre#entului. Pentru aceasta este necesara o corecta concentrare. Daca ima'inatia voastra se concentrea#a asupra realului, ea este creatoare. Iar creatia voastra se poate imbraca orice %orma. Daca sunteti poet, va %i aparitia poe#iei. Poe#ia nu va %i in acest ca# o aspiratie proiec$ tata in viitor ci o expresie a pre#entului. Daca sunteti pictor, aparitia se va traduce prin pictura. Aceasta nu va %i un produs al ima'inatiei voastre, ci va exprima ceea ce simtiti si traiti. Cand nu traiti in ima'inatie, clipa pre#enta vi se o%era. Puteti, %ie s$o exprimati, %ie sa va cu%undati in tacere. Tacerea voastra nu va %i $ cu toate acestea $ o tacere lipsita de viata( ea va %i o expresie a momentului pre#ent. &omentul este trait atat de pro%und incat nu mai poate %i exprimat decat prin tacere. C!iar st poe#ia, c!iar si pictura vor %i neadecvate. Nu mai este posibila nici o exprimare, ramane numai tacerea, aceasta tacere nu este ne'ativa, ca este po#itiva, ea este o in%lorire. *loarea tacerii s$a desc!is in voi, iar tacerea voastra exprima totalitatea trairilor voastre. &ai este si un al doilea lucru care trebuie inteles. Exprimarea pre#entului prin ima'inatie nu este nici ima'inarea viitorului, nici o reactie contra trecutului. "i nici expresia vreunei experiente determinate. Ea se re%era la %aptul de a experimenta) experienta asa cum o traiti, experienta asa cum se petrece in voi. Nu este o experienta traita, ci procesul viu al unei experiente 'ata sa se des%asoare. in acest ca#, experienta si %aptul de a experimenta nu sunt doua lucruri separate, ci unul si acelasi lucru. Piciorul nu mai este acolo. *ap$ iul de a experimenta devine pictura, tocmai %aptul de a experimenta este cel care se exprima. 0oi nu sunteti creator, ci creativitate) o ener'ie vie. 0oi nu sunteti poet, ci poe#ie. Experienta nu este destinata nici viitorului nici trecutului( ea nu provine nici din viitor nici din trecut. Clipa se con%unda cu eternitatea, si totul vine din ea. Este o in%lorire. Aceasta in%lorire se mani%esta pe sapte planuri di%erite, la %el ca si tensiunea. Ea va atin'e %lecare corp. De exemplu) daca ca are loc pe plan %i#ic, va veti insenina intr$un sens cu totul

60

nou. *rumusetea voastra nu va proveni din %orma ci din ne$ %orma, ea nu va %i de domeniul vi#ibilului ci al invi#ibilului. Daca simtiti clipa de ne$tensiunc in corpul vostru, veti trai o destindere care va era necunoscuta, o destindere po#itiva. Noi am cunoscut pana acum stari de destindere, dar care erau ne'ative( ne'ative in sensul ca, nesu%erind de nici o boala, va spuneti ca sunteti sanatosi Acest %el de sanatate nu este decat ne'area bolii si nu are nici un sens po#itiv, ea insemna pur si simplu absenta bolii. Dupa parerea medicinii, a nu %i bolnav insemna a %i sanatos. insa sanatatea pre#inta $ de asemenea $ si o dimensiune po#itiva( ea nu este doar absenta bolii ci si pre#enta sanatatii Corpul vostru nu este destins decat in ca#ul in care traiti din clipa in clipa. Daca mancati, si aceste clipe se con%unda cu eternitatea, nu mai exista nici trecut nici viitor. Nu mai exista nimic in a%ara de actul de a manca. Nu sunteti pe calc de a %ace ceva, ati devenit c!iar actiunea. Nu exista nici o tensiune, Corpul vostru traieste total. "au daca experimen$ tati comuniunea sexuala, iar actul sexual nu mai este doar un mi+loc de a va elibera de tensiuni sexuale, ci mai de'raba o expresie po#itiva a iubirii 4daca momentul este totalitate, inte'ritate, si il traiti din plin5, atunci veti resimti o destindere po#itiva in corpul vostru. Daca aler'ati, si %aptul de a aler'a %ormea#a totalitatea existentei voastre( daca sunteti sen#atiile care va invadea#a, nu separat dcclc ci una cu ele( daca aler'ati %ara ideea de viitor si de scop, ast%el incat actul de a %u'i este un act in sine, atunci veti resimti o destindere po#itiva. Corpul vostru este relaxat. Pe plan %i#iolo'ic, experimentati un moment de ne$tensiune. Acelasi principiu se aplica si celorlalte sase corpuri. *aptul de a intele'e ce este de %apt ne$tensiunea in primul corp nu este di%icil, in masura in care stim ca pentru corp sunt posibile doua stari) boala 4boala po#itiva5 si o destindere de%inita in mod ne'ativ 4o absenta a bolii5. Aici se plasea#a experienta noastra, prin %aptul ca putem concepe o a treia posibilitate( starea de destindere po#itiva 4sanatatea5. A intele'e Insa ce este absenta tensiunii in al doilea corp $ cel eteric $ este de+a mai 'reu, deoarece aici totul va este necunoscut. Cu toate acestea, exista puncte pe care Ie
61

puteti intele'e. 0isele se re%era in principal la cel de al doilea corp. in consecinta, atunci cand ne re%erim in 'eneral Ia vise, acestea sunt vise ale corpului eteric Dar, in ca#ul in care corpul vostru %i#ic a %ost intr$o stare de tensiune, acest lucru va provoca multe vise. De exemplu, daca nu aveti ce sa mancati sau daca postiti, starea voastra provoaca un tip speci%ic de vis. Acestea sunt vise %i#iolo'ice si care nu au nici o le'atura cu corpul eteric Corpul eteric isi crea#a propriile sale tensiuni. 0oi nu cunoasteti acest corp decat prin intermediul viselor. Daca este supus unor tensiuni, visele voastre vor deveni cosmaruri. "tarea voastra de tensiune va a%ecta c!iar si visele voastre( va va urma. Tensiunea corpului eteric provine in primul rand din dorintele voastre Ati experimentat $ cu totii $ vise ale iubirii. Nevoia sexuala este %i#iolo'ica, ea nu este iubire. Iubirea este cu totul straina pentru corpul %i#ic( ea provine din$corpul eteric Numai ca, daca nevoia voastra de iubire ramane nesatis%acuta, corpul vostru %i#ic va su%eri la randul sau. Nu numai corpul %i#ic arc dorinte, si corpul eteric arc, la randul lui. El arc propriile sale sen#atii de %oame, el are nevoie $ Ia randul lui $de !rana. Iar aceasta !rana este iubirea. Toata lumea visea#a despre iubire, insa nimeni nu iubeste. Toata lumea isi %ace vise despre iubire, ima'inand u$si cum ar trebui sa %ie, care ar %i partenerul ideal, si din aceasta re#ulta apoi %rustrarea. *ie visam, proiectandu$nc in viitor, %ie $ ca in ca#ul %rustrarii $ revenim asupra trecutului. insa nu iubim niciodata. Exista si alte tensiuni speci%ice corpului eteric Insa cele produse de absenta iubirii sunt cel mai simplu de inteles. Daca a+un'eti sa iubiti ir. clipa prezenta, cor=/u= acrie se acsiin8c-n ca# contrar, adica atunci cand aveti pretentii, sperante, conditii pentru a iubi, va proiectati in viitor si deveniti incapabili sa iubiti in clipa pre#enta. Pre#entul este dincolo de dorintele noastre) el este asa cum este. "perantele sunt posibile pentru ceea ce este de domeniul viitorului) iubirea tre uie sa %ie ast%el Iubirea insasi exista prin contradictie( ea exista intotdeauna in %unctie de ceea ce ar trebui sa %ie. Nu puteti iubi in pre#ent decat daca iubirea voastra este libera de orice asteptare, de orice pretentie, daca este neconditionata.

De asemenea, daca iubiti o persoana determinata si nu o alta, nu iubiti In pre#ent Daca iubirea voastra provine dintr$o relatie, in loc sa tic o stare de spirit, nu puteti iubi in pre#ent, deoarece si iubirea voastra se supune unei conditii, c!iar daca acesta este %oarte subtila. Daca spun ca nu te pot iubi decat pe tine, voi Inceta sa iubesc imediat ce nu vei mai & aproape de mine. Timp de doua#eci si trei de ore voi < intr$ o stare de ne$iubirc, si nu voi iubi decat in timpul orei pe care o voi petrece cu tine. "i acest lucru este imposibil. Nu putem %i in stare de iubire intr$o anumita clipa, apoi sa Incetam sa iubim in clipa urmatoare. Daca sunt sanatos, sunt tot timpul. Nu pot %i sanatos numai o ora, iar restul timpului sa %iu bolnav. "anatatea nu este o relatie( ca este o stare existentiala. Iubirea nu este o relatie existenta intre doua persoane, ea este o stare de spirit care va este proprie. Daca iubiti, iubiti totul. Nu numai %iintele, ci st lucrurile. Iubirea se exprima si in privinta obiectelor. Iubiti c!iar si atunci cand sunteti sin'ur, cand nimeni nu se 'aseste in apropierea voastra. Este ca si respiratia. Daca %ac un +uramant sa nu respir numai daca sunt cu tine, voi muri. Respiratia este independenta de orice relatie( ca nu este atasata nici unei relatii, oricare ar %i aceasta. Or, pentru corpul cleric, iubirea este comparabila cu respiratia. De %apt, ca este respiratia lui. Deci) iubim sau nu iubim. *elul de iubire inventat de oameni este %oarte periculos. Nici c!iar bolile nu au creat atatea absurditati ca aceasta pretinsa iubire. intrea'a omenire este bolnava din cau#a acestei %alse notiuni a iubirii. Daca puteti iubi orice, corpul vostru al doilea va avea o sen#atie de destindere, de destindere po#itiva. Nu veti mai avea cosmaruri. 0isele voastre vor %i pentru voi poe#ie pura. in al doilea corp se intampla ceva, iar par%umul va impre'na $ de asemenea $ si celelalte corpuri. Oriunde veti %i, veti raspandi acest par%um. "i, bineinteles, el va produce un raspuns pe masura sa, un ecou speci%ic Adevarata iubire este straina c'o$ului. Preocuparea eterna a e'o$ului este puterea, ast%el incat c!iar si iubirea voastra va %i impre'nata de violenta $ pentru ca ca nu este reala, pentru ca ea apartine e'o$ului. Pentru noi iubirea este intotdeauna violenta, ca este un %el de ra#boi. Tata si %iu,
62

mama si %iica, sot si sotie nu se iubesc unii cu altii, ci isi sunt dusmani. Ei sunt aproape intotdeauna in con%lict, iar atunci cand nu sunt in con%lict, spunem ca este iubire. De%initia este de ordin ne'ativ, un spatiu care separa doua ra#boaie, o perioada de pace. Dar, in realitate, nu exista pace intre doua dispute. Ceea ce numim pace nu este decat pre'atirea unei viitoare dispute. intre doi soti nu exista pace, nici iubire. Absenta disputei, pe care o numim iubire, nu este nici ca decat pre'atirea unei dispute viitoare. in perioada dintre doua boli credem ca suntem sanatosi, iar in acel interval dintre doua dispute credem ca iubim. Dar aceasta nu este iubire, nu este decat absenta a disputei. Cum este imposibil sa va certati doua#eeisipatru de ore din doua#ecisipatru, vine si clipa in care incepeti sa va iubiti dusmanul. Iubirea nu exista in calitate de relatie( ea este o stare de spirit. Daca veti cunoaste iubirea ca pe o stare de spirit, corpul vostru al doilea 4corpul eteric5 se destinde. E relaxat. Exista si tensiuni de ori'ine di%erita care a%ectea#a al doilea corp, dar ma voi limita sa vorbesc doar despre cele care se pol intele'e cel mai usor. Cum va ima'inati ca iubirea este cunoscuta, am vorbit despre ea. : N

Al treilea corp, corpul astral, isi are propriile sale tensiuni. Acestea nu se re%era doar la existenta voastra actuala ci la existentele precedente. Tensiunea din acest corp provine din acumularea a tot ceea ce ati %ost si tot ceea ce ati dorit sa %iti Totalitatea dorintelor voastre, care s$au repetat de$a lun'ul a mii de existente, este 'a#duita in corpul vostru astral. Iar voi nu ati incetat niciodata sa doriti1 Toate dorintele voastre sunt acolo, oricare ar %i %ost obiectul lor. Corpul astral contine aspiratiie voastre, ansamblul dorintelor voastre. De asemenea, el este corpul cel mai tensionat al intre'ii voastre %iinte. Cand incepeti sa meditati, deveniti constienti de aceste tensiuni, deoarece meditatia incepe cu al treilea corp. Cei care sunt in aceasta situatie vin sa ma consulte, spunandu$mi) /De cand am inceput sa medite#,

ma simt mai incordat ca niciodata./ in realitate, tensiunile nu au crescut, numai ca ati devenit constienti de ele. Ati constienti#at un lucru care pana acum va ramasese ascuns. Este vortia de tensiuni astrale. Repre#entand esenta existentelor atat de multiple, ele nu pot %i de%inite printr$un cuvant speci%ic Nu pot spune despre ele nimic care sa %ie inteli'ibil. Nu putem decat sa le traim, sa le simtim. Dorinta este tensiunea ca atare. Dorim intotdeauna un lucru sau altul Exista c!iar oameni care doresc starea de ne$ dorinta. Este cel mai absurd lucru1 in al treilea corp, cel asinii, puteti c!iar dori sa 4iti %ara dorinta. in realitate %aptul de a dori "a iii lipsit de dorinte se numara printre dorintele cele mai puternice, capabile sa cree#e o prapastie %oarte mare intre ceea ce sunteti si ceea ce doriti sa %iti. Ca urmare, acceptati$va dorintele ata cum sunt si constienti#ati %aptul ca ati avut nenumarate dorinte timp de nenumarate vieti. Toate aceste dorinte s$au acumulat. Deci, in ceea ce priveste corpul astral, acceptati$va in intre'ime dorintele. Nu incercati sa le combateti, nu inventati o dorinta care sa se opuna dorintelor voastre. Acceptati$le pe toate. Constienti#ati %aptul ca sunteti plini de dorinte si nu va in'ri+orati in le'atura cu acest %apt Ast%el, veti cunoaste imediat starea de ne$tensiune in corpul astral. Daca a+un'eti sa acceptati multimea in%inita de dorinte din voi %ara a crea o dorinta care sa li se impotriveasca:: daca puteti trai in mi+locul acestei multimi de dorinte 4care pre#inta acumularea intre'ului vostru trecut5 si le puteti accepta asa cum sunt( daca aceasta acceptare este totala( va veni si momentul in care $ deodata $ intrea'a aceasta multime va dispare. Ea nu mai este, deoarece ca nu se poate mentine decat pe un %ond de dorinta, o dorinta constanta, a ceea ce nu este. Obiectul dorintei nu pre#inta nici o importanta( el este in a%ara discutiei. C!iar daca sin'ura voastra dorinta este ne$ dorinta, ecranul este pre#ent, toata multimea de dorinte este pre#ent. Dimpotriva, daca va acceptati dorinta, momentul de ne$dorinta isi %ace aparitia. Daca o acceptati asa cum este, nu mai este nimic de dorit( starea de dorinta a disparut Cand acceptati totul sub %orma in care se pre#inta, inclusiv
63

dorintele voastre, acestea dispar %ara ca voi sa %aceti ceva. Corpul astral se relaxea#a( el a+un'e la o destindere po#itiva. Atunci va puteti ocupa de al patrulea corp. :N :

Al patrulea corp este corpul mental. .a %el cum corpul astral are dorinte, corpul mental arc 'anduri) o multime de 'anduri contradictorii, %iecare din ele a%irmandu$sc ca %iind totalitatea, %iecare dinele dominandu$va ca si cum ar %i, el sin'ur, totalitatea. Ca urmare, tensiunile celui de ai patrulea corp repre#inta o consecinta a 'andurilor. A %i %ara cel mai mic 'and 4nu in stare de somnolenta sau inconstienta, ci cu o constiinta libera de 'andire5, repre#inta starea de sanatate si destindere a celui de al patrulea corp. Cum sa %acem Insa pentru a %i constienti si %ara 'andire2 in %iecare clipa se %ormearA 'anduri. in %iecare clipa un %ra'ment din trecutul vostru intra in con%lict cu un %ra'ment al vietii voastre pre#ente, inainte erati comunist, iar acum ati %ost convertit la catolicism) cre#ul vostru s$a sc!imbat, /nsa trecutul nu este sters In intre'ime. Cu toate ca sunteti catolic, nu puteti renunta la ideolo'ia comunista( aceasta are radacini in voi. Cu toate ca va veti sc!imba ideile( ideile re%u#ate raman in voi in stare latenta. Nu va puteti /de#vata/ de ele. Ele isi au radacinile in pro%un#imile %iintei voastre) in constientul vostru. Ele nu se vor mani%esta, pentru ca le$ati aruncat. Insa ele sunt acolo, asteptand o oca#ie. "i aceasta va apare. Intr$o sin'ura #i, vi seva intampla sa redeveniti comunist, apoi veti %i din nou catolic. Aceasta alternanta se va produce %ara incetare, iar re#ultatul ei va %i con%u#ia. Ast%el, pentru corpul mental tensiunea insemna con%u#ie) 'anduri contradictorii, experiente contradictorii, sperante contradictorii care incetosea#a mintea. "i daca o minte con%u#a incearca sa$si depaseasca propria con%u#ie, ea nu va %i decat si mai con%u#a. De %apt, este imposibil sa se obtina o stare de limpe#ire atunci cand ne ba#am pe con%u#ie. 0oi traiti in con%u#ie. Cautarea spirituala va ampli%ica aceasta stare. intrea'a incurcatura a trecutului continua sa existe, iar acum $ in plus $ mai sunt si alte probclme) intalniti un 'ura E, apoi C, apoi altul X( %iecare din ei sporeste con%u#ia

voastra. 0a %i ca intr$o casa de nebuni. Ast%el se petrec lucrurile in al patrulea corp, in corpul mental. in acest corp, tensiunea a devenit con%u#ie. Cum sa %acem pentru a obtine claritatea mentala2 Acest lucru nu este posibil decat daca incetati sa re%u#ati un 'and in %avoarea altuia, daca nu respin'eti nimic 4comunismul in %avoarea reli'iei, pe Dumne#eu in %avoarea unei %ilo#o%ii sau a ateismului5. Daca va acceptati toate 'an$ durile, nu mai trebuie %acuta nici o ale'ere si tensiunile dispar. Daca ale'eti in continuare, nu veti %ace altceva decat sa adau'ati noi tensiuni peste cete vec!i. Constiinta voastra trebuie sa %ie %ara ale'ere. *iti constient de procesul 'andirii in ansamblul lui, de con%u#ie in totalitatea ei. in acest ca# veti intele'e ca intre'ul mental este con%u#ie. Nu este nimic de ales( intre'ul sistem trebuie re%u#at in bloc. Din momentul in care stiti ca menlalul nu este decat con%u#ie, il puteti parasi in orice clipa $ %ara nici un re'ret. %n consecinta, %iti constienti de mental In totalitatea sa. Nu spuneti) H"unt ateu/, nici /"unt teist/. Nu spuneti) H"unt crestin/, nici /"unt !indus/. Nu mai ale'eti *iti constienti ca uneori sunteti ateu, alteori teist( ca uneori sunteti comunist, alteori crestin( ca uneori sunteti un s%anl, alteori un pacatos. Uneori va atra'e o ideolo'ie, alteori o alta. Dar acestea nu sunt de %apt decat idei %ixe. *iti constienti de toate aceste lucruri. &omentul speci%ic de $ constienti#are deplina a mentalului $ ca atare $ este ec!ivalent cuone$idenli%ieare. Nu mai sunteti identi%icati cu mentalul vostru. Pentru prima dala va cunoasteti pe voi insiva in calitate de constiinta si nu in calitate de mental. Iar mentalul in sine devine pentru voi un obiect. Asa cum sunteti constienti de oamenii care va incon+oara, de mobilele din camera voastra, tot ast%el luati constienta de mentalul vostru, de procesul mental. 0oi sunteti aceasta constiinta, neidenli%icata cu mentalul. Problema care se pune in al patrulea corp este aceea ca a avut loc o identi%icare cu mentalul$ %n ca#ul in care corpul vostru este bolnav si cineva va spune) /"unteti bolnav/, nu va suparati, nici nu va simtiti +i'niti. Dar daca
64

mintea voastra este bolnava si cineva va spune) /&intea va este bolnava( se pare ca deveniti nebun/, va suparati, va simtiti +i'niti. De ce2 Daca o persoana va spune) /Corpul vostru nu parc prea sanatos/, vi se pare ca ea va compatimeste. Dar daca o persoana vorbeste de maladie mentala, spunand ca din punct de vedere mental pareti deran+at, nevro#at, va suparati. Aceasia provine din %aptul ca va identi%icati mai mult cu mentalul decat cu corpul vostru. Este posibil sa va simtiti independeni de corpul vostru. Puteti spune) /Aceasia este mana mea/, dar nu puteti spune) /Acesta este mentalul meu/, pentru ca $ in sinea vostra $ va spuneti) /&entalul meu sunt eu/. Daca va spun ca va voi opera de apendicita, rna lasati sa o %ac, dar daca spun ca va voi opera creierul, imi veti raspunde) /A, nu1 E prea de tot. Unde e libertatea mea2/ "unteti identi%icati mult mai pro%und cu mentalul vostru( voi si el %ormati acelasi intre'. Nu cunoasteti re'iunile care il depasesc si $in consecinta $va identi%icati cu el. Cunoasteti %aptul ca exisla altceva, care este superior corpului) mentalul. Ca urmare, sunteti capabili sa nu va identi%icati cu corpul. Dar nu cunoasteti nimic care sa %ie dincolo de me n ta l u l . Numai devenind constienti de 'andurile voastre va dati seama ca mentalul nu este decat i un proces, o acumulare) este un mecanism, o ma'a#ie, este ccS care inre'istrea#a experientele vostre trecute, obisnuintele voastre trecute, cunostintele voastre trecute. 0oi nu sunteti mentalul, va puteti lipsi de e. il puteti trans%orma, n puteti inlatura in intre'ime. Dcasemenea, este posibil sa %ie operai creierul, care este suportul sau. Iar acest lucru desc!ide noi ori#onturi. 0a veni si #iua in care c!iar si mentalul vostru va putea %i transplantat. .a %el ca si inima, memoria va putea %i $ mai devreme sau mai tar#iu $ transplantata. Ast%el, o persoana pe cale de a muri, nu va muri de tot. &emoria ei va %i salvata si transplantata intr$un copil. Acesta va dobandi deci totalitatea 'andurilor, intrea'a memorie a donatorului. 0a vorbi de experiente pe care nu Ie$ a %acut, dar va putea spune) /"tiu/. Tot ceea ce stia persoana care a murit, va sti si copilul, deoarece el va %i mostenit intre'ul mental al persoanei

moarte. Aceasta posibilitate pare a %i periculoasa, si este probabil ca nu o vom accepta, in masura in care ne vom pierde ast%el intrea'a noastra identitate. &entalul, suntem noi1 Dar, dupa parerea mea, ea repre#inta ceva promitator. Pe ba#a ei se poate naste o noua omenire. Noi putem %i constienti de mental, deoarece noi suntem o entitate distincta de el( mentalul nu este /eu/. El %ace parte din corpul meu la %el ca si rinic!ii. Asa cum, daca mi se %ace o operatie de rinic!i nu se va sc!imba nimic, voi ramane aceeasi persoana, tot ast%el, daca mi se %ace o operatie Uc creier, nu se va sc!imba nimic pentru mine. 0oi continua sa %iu vec!iul eu de dinainte, doar cu un mental nou in plus. &enlalul este $ la randul sau $ un mecanism. Dar cum noi ne identi%icam cu el, producem o tensiune. Ast%el, in al patrulea corp, constienta Insemna sanatate si inconstienta boala, constienta insemna relaxare iar inconstienta tensiune. Din cau#a 'andurilor voastre, din cau#a identi%icarii voastre cu ele, voi traiti in ele, si creati ast%el o bariera care va separa de %iinta voastra existentiala. C!iar aici, lan'a voi, se 'aseste o %loare, pe care nu o veti cunoaste din cau#a 'andurilor voastre. Ea va muri, iar 'andurile voastre vor %i tot acolo. 3andirea crea#a o pelicula intre voi si experienta) transparenta, desi'ur, dar nu suficient de transparenta( ea nu este decat ilu#orie. De exemplu, ascultati celespuse de mine. Dar poate nu ascultati cu adevarat. Daca re%lectati la cele spuse de mine, atunci nu mai este vorba de ascultare. *ie imi devansati cuvintele, %ie sunteti in urma, oricum nu sunteti impreuna cu mine &intea voastra %ie revine asupra trecutului, %ie $ plecand de Ia trecut $ incepe sa proiecte#e ceva in viitor( in orice ca#, 'andurile voastre nu coincid cu discursul ir eu. Poate sunteti c!iar capabili sa repets$.ti $ cuvant cu cuvant $ ceea ce am spus. Este o inre'istrare. &entalul poate repeta cuvintele pe care eu le$am spus, poale sa le reproduca. "i atunci exclamati) /Daca nu v$as %i ascultai, cum as putea reproduce cuvintele pe care le$ati rostit2/ Un ma'neto%on poate %ace acelasi lucru, si $ cu toate acestea $
65

el nu ma intele'e. &entalul vostru poate %unctiona eMact ca o masina, indi%erent daca sunteti sau nu sunteti pre#enti, acest lucru conte#a mai putin. Puteti %i pierduti In propriile voastre 'anduri si $ - acelasi timp $ puteti continua sa ma ascultati. &intea, al patrulea corpK corpul mental, s$a trans%ormat in bariera. intre voi si ceea ce este se ridica o bariera. Deci, daca atin'eti ceva, voi experimentati direct. .a %el daca priviti ceva. Daca iau mana voastra si o pun in mana mea, aceasta este un %apt existential. Dar este posibil ca voi sa nu %iti pre#enti si $ in acest ca# $ nu va veti da seama. A avut loc un contact, o experienta, dar voi erati pierduti in 'andurile voastre. Prin urmare, in al patrulea corp este necesara constienti#area procesului 'andirii in totalitatea lui. A nu ale'e, a nu decide, a nu +udeca( ci a %i $ pur si simplu $ constient. Odata cu constiinta apare si nc$identi%i$carea. larne$ identi%icarca cu mecanismul mental insemna destindere. N K N

Al cincilea corp esic corpul spiritual. In ceea ce:1 priveste, tensiunea provine din i'noranta de sine. %n timp ce sunteti, stiti %oarte bine %aptul ca nu va cunoasteti. Traiti, %acand una sau alta, indeplinind un lucru sau altul, dar sen#atia de i'noranta de sine nu va va pararsi. Ea ramane 4intuita In voi, va %i intotdeauna cu voi, oricat de mult ati incerca s$o uitati sau s$o alun'ati. Nu puteti scapa de i'noranta, stiti ca nu stiti I'noranta este boala celui de al cincilea plan. Cei care au reali#at, la Delp!i, inscriptiile de pe templu) /Cu$noaste$te pe tine insuti:, se ocupau de al cincilea corp, lucrau asupra Iul "ocratc nu inceta nici o clipa sa repete) /Cunoaste$ie pe tine insuti/. El avea acelasi obiectiv, pentru al cincilea corp sin'ura cunoastere este atma !'ana 4cunoasterea de sine5. &a!avira spune( /Daca te cunosti pe tine insuti, cunosti tot./ E incorect. Dar antite#a este exacta) necunoscandu$te pe tine, nu poti cunoaste absolut deloc Deci, dintr$o nevoie de ec!ilibru, &a!avira a spus) /Daca te cunosti pe tine insuti, cunosti tot/. C!iar daca vot cunoaste tot, tara sa ma cunosc pe mine insumi, ce nevoie as putea avea de cunostintele mele2 Cum as putea cunoaste ceea ce este %undamental, ceea ce este ultim, daca nu ma cunosc nici macar pe mine

insumi2 Acest lucru nu este posibil. In consecinta, in al cincilea corp, tensiunea exista intte cunoastere "i i'noranta. Dar amintiu$va acest lucru) am spus /cunoastere si i'noranta/, si nu /cunostinte si i'noranta/. Cunostintele le puteti lua din scripturi, dar cunoasterea nu va este data de nimic. *oarte multi oame: ni actionea#a 'resit ba#andu$se pe aceasta eroare, pe aceasta contu#ie intre cunostinte si cunoastere. Cunoasterea este proprietatea voastra. Nu va pot da cunoasterea mea( nu va pot da decat cunostintele mele. "cripturile transmit cunostintele si nu cunoasterea. Ele va invata ca sunteti de ori'ine divina, ca sunteti atman: "inele( dar aceasta nu este cunoastere. Daca sunt atasat de aceasta stiinta, ea devine un %actor de mare tensiune. I'noranta in'aduie pseudo$stiinta, stiinta dobandita, stiinta luata cu imprumut. "unteti i'noranti, dar credeti ca sunteti in posesia cunoasterii. Acest lucru ctea#a o mare tensiune. Este mai bine sa se recunoasca) /sunt i'norant:. "i in acest ca# exista o tensiune, insa aceasta este mai mica. Daca nu sunteti sedusi de cunostintele dobandite, atunci sunteti liber sa cautati prin voi Insiva si sa a+un'eti la cunoastere. Din %aptul ca sunteti, cel putin un lucru este si'ur) oricine ati %i, existati. Nu se poate ne'a. Poate li cunoasteti pe altii, poate nu cunoasteti decat ilu#ii, poate ca lucrurile pe care le cunoasteti sunt %alse, nu contea#a) %apt este ca sunteti capabil sa cunoasteti. Pe aceasta ba#a sunt acceptate doua lucruri) experienta voastra si constiinta voastra. .ipseste insa un al treilea element. Personalitatea esentiala a omului Je poate concepe datorita unui numar de tre dimensiuni care sunt) existenta, constiinta, beatitudine) sat 5 chit f anand. "tim ca suntem Insasi existenta( stim ca suntem o entitate co'nitiva $ insasi constiinta. .ipseste insa beatitudinea. Daca incepeti sa cautati in voi insiva, veti a+un'e la a treia dimensiune. Ea este acolo. eatitudinea, exta#ul existential, este pre#ent. Odata ce il cunoasteti, cunoasterea de sine va %i completa( cunoasteti existenta voastra, constiinta voastra, beatitudinea
66

voastra. Es%e imposibil s(i va cunoasteti atata timp cat nu ati intalnit inca beatitudinea. De %apl, orice %iinta care este ne%ericita va dori intotdeauna sa %u'a de ea insami. intrea'a noastra existenta este o %u'a de noi insine. Ceilalti sunt importanti pentru noi in masura in care ne usurea#a aceasta %u'a. Acesta este motivul pentru caresuntem 're'ari. Nici macar cei care isi intorc %ala spre reli'ie nu sunt sin'uri( ei il erea#a pe Dumne#eu pentru a le tine de urat. Ei repeta aceeasi 'reseala. Deci, ia al cincilea nivel, trebuie sa intele'em cine suntem, in interiorul nostru. Nu este o cautare, este %aptul de /a %i in cautare/. NN :

Colaborarea voastra nu este necesara decat pentru primele cinci corpuri. Dincolo de ele totul devine usor si spontan. Al saselea corp este corpul cosmic Tensiunea care exista ta acest nivel) este intre voi, intre sentimentul individualitatii, al limitarii, si cosmosul %ara limite. C!iar si in al cincilea plan ramaneti incordat in corpul vostru spiritual. "unteti $ inca$o persoana. Aceasta /persoana/ repre$#inia tensiunea pe planul al saselea. Ast%el incat, pentru a va destinde in cosmos, pentru a va acorda cu el, trebuie sa incetati sa tiu un individ. Iisus a spus) /Cel care se pierde, se 'aseste./ Aceasta a%irmatie se re%era la cel de al saselea corp. Ea nu poate %i inteleasa decat daca aii atins acest corp, deoarece a%irmatia in sine este lipsita de lo'ica. Totusi, incepand cu acest corp, sin'ura lo'ica ce poate exista, sin'urele posibilitati rationale care exista, se 'asesc in aceasta expresie) a se pierde pe sine. Pana acum ne$ara pus in valoare, ne$am cristali#at. Pana la al cincilea corp cristali#area, eul, individualitatea, ne pot urma, si oricine vrea sa ramana o entitate separata ramane acolo. Exista numeroase sisteme spirituale care nu trec dincolo de corpul al cincilea. in special cele care pretind ca sinele isi are propria individualitate, si ca individualitatea se va mentine c!iar si in starea de eliberare, alt%el spus ca veti ramane un individ incarnat intr$un e'o. In ast%el de sisteme, conceptul de

Dumne#eu nu exista, deoarece este inutil. Conceptul de Dumne#eu isi %ace aparitia odata cu al saselea corp. /Dumne#eu/ este individualitatea cosmica sau $ mal exact $ ne$indivi$dualitatea cosmica. Nu /eu/ sunt cel care exista( ci tocmai totalitatea din mine este care %ace posibila existenta mea. Eu nu sunt decat un punct, o veri'a In lantul in%init al existentei. Daca "oarele nu va rasari maine dimineata, voi inceta sa exist, %lacara se va stin'e. Daca exist, datore# acest %apt "oarelui. Ea este atat de departe de mine, si totusi o le'atura ne uneste. Daca Pamantul moare, la %el ca atatea alte planete care au %acut$o, viata mea devine imposibila, deoarece ea este una cu viata Pamantului. Orice lucru este o veri'a din lantul existentei. Noi nu suntem insule, suntem oceanul. "entimentul individualitatii este $ In al saselea corp $ sin'ura tensiune care se opune sentimentului oceanic 4sentimentul de a %i %ara limite, sentimentul in%initului5, sentimentului ca eu nu sunt, dar noi suntem. Iar acest /noi/ include lotul( nu numai %iintele or'anice, ei tot ceea ce exista. El insemna insasi existenta. %n consecinta, tensiunea din al saselea corp C&C cau#ata de sentimentul /oului/. Cum sa %acem pentru a scapa de acest /eu/, de acest /e'o/2 .a nivelul la care sunteti, nu puteti intele'e, dar cand veti %i atins al cincilea corp lotul se va simpli%ica. Este ca in ca#ul unui copil atasat %oarte mult de o +ucarie si care nu poate concepe sa se lipseasca de ea. Dar va %ace acest lucru odata ce va %i crescut 0a renunta la ea pentru totdeauna. Pana la al cincilea corp c'o$ul este important, dar dincolo de acesta el devine ca o +ucarie cu care copilul sa +ucat. 0a veti separa, %ara nici o problema. Nu exista di%icultati decat in ca#ul in care ati atins cel de al cincilea corp datorita unui proces 'radat, si nu prin iluminare subita. In acest ca#, stin'erea completa a /eului/ in al saselea corp devine problematica, in consecinta, dincolo de al cincilea corp, toate procesele cu caracter instantaneu repre#inta un a+utor. Pana la acest nivel, procesele 'radate par mai putin di%icile, de acum inainte
67

Insa, ele vor deveni un obstacol. Deci in al saselea corp tensiunea se exercita intre individualitate si constiinta oceanica. Picatura trebuie sa dispara in ocean. Nu este c!iar o disparitie decat din punctul de vedere al picaturii. Este mai de'raba %aptul ca, disparand picatura, casti'am oceanul Picatura nu este de %apt. pierduta( ea s$a unit cu oceanul. ,H, H AI saptelea corp este corpul nirvanic. Tensiunea care exista in acesta se exercita intre existenta si non$existenta. in corpul precedent, cel care invesli'a a disparui ca atare, dar nu a disparut si existenta. EI este, nu tn caiilalc de individ, ci de %iinta cosmica. *iinta ramane. Exista %ilo#o%i si sisteme care se opresc tn acest stadiu, adica la Dumne#eu sau mo1sha 4eliberarea5. A atin'e al saptelea corp inseamna a pierde existenta in %avoarea non$ existentei. Nu insemna a se pierde pe sine, insemna a pierde orice limitare. Existentialul devine non$existential. in acest punct a+un'eti Ia sursa ori'inara a intre'ii existente, care este $ de asemenea $ punctul ei de intoarcere. Existenta iese din el, non$existenta se intoarce la el. Existenta insati este doar o %a#a. Trebuie sa$i reinte'ram non$existenta. .a %el cum #iua alternea#a cu noaptea, tot ast%el existenta alternea#a cu non$existenta. Pentru a a+un'e la per%ecta cunoastere nu trebuie sa existe dorinta de a scapa de non$exisicnta. Pentru a cunoaste cercul in totalitatea sa, trebuie acceptata ne$%iintarea. Nici c!iar cosmicul nu repre#inta totalitatea, datorita %aptului ca nu include non$existenta. in consecinta, Dumne#eu insusi nu este totalitatea. El nu este decat o parte a lui ra!man, el nu este ra!man in sine. ra!man insemna lumina si intunericul luate impreuna, viata si moartea luate impreuna, existenta si non$existenta luate impreuna. Dumne#eu nu este moartea( El nu este decat viata. Dumne#eu nu este non$ existenta( El nu este decat existenta. Dumne#eu nu este decat lumina, el nu este decat o parte din %iinta totala, dar nu totalitatea.

A cunoaste totalitatea insemna a %i nimic Numai neantul poate cunoaste totalitatea. Totalitatea este $ de asemenea $ neantul, iar neantul este sin'ura totalitate $ aceea a celui de al saptelea corp.

Iata de ce %el suni tensiunile celor sapte corpuri. Daca intele'eti ce insemna tensiunea %i#iolo'ica, relaxarea si destinderea %i#iolo'ica, este %oarte usor sa va continuati cercetarea prin celelalte sase corpuri. "iarca de destindere pe care o cunoasteti in primul corp devine o trambulina pentru a a+un'e la al doilea corp. "i daca obtineti un re#ultat in acesta din urma( daca experimentati o sen#atie de dest$ indere eterica, %aceti un pas in directia celui de al treilea corp. Imediat ce simtiti o sen#atie de relaxare intr$un corp determinat, poarta ce duce spre corpul urmator se desc!ide automat. Dar daca aveti un esec cu primul corp, este %oarte di%icil, c!iar imposibil, sa desc!ideti portile urmatoare. In consecinta, incepeti cu corpul %i#ic si nu va 'anditi absolut deloc la celelalte. Traiti$l din plin. Deodata veti avea impresia ca s$a desc!is o noua poarta. In acel moment veti putea mer'e maL departe. Dar nu va 'anditi niciodata la celelalte corpuri( acest lucru va va distra'e atentia si va crea tensiuni. Deci, uitati tot ceea ce am spus1

@. CUNO"TINTE.E $ O I.UXIE (ha!2an, care este invatatura dumneavoastra, care este doctrina dumneavoastra* Eu nu am o doclrina. A invata o doclrina csie un %apt care pre#inta un interes %oarte mic. Eu nu sunt un %ilo#o%( am un spirit anti$%ilo$#olic *ilo#o%ia nu nc$a dus nicaieri si ca nu poate duce undeva. &intea care 'andeste, care pune intrebari, nu poate cunoaste. Doctrinele exista intr$un numar %oarte mare. Orice doctrina este insa o %ictiune, provenita din ima'inatia omului. Ea nu este o descoperire ci o inventie. &intea omului este capabila sa cree#e sisteme si docirine in numar in%init, insa nici o teorie nu va %ace sa cunoasteti adevarul. O minte umpluta pana la re%u# cu cunostintele este o minte predestinata i'norantei. Revelatia arc loc in momentul in care invatatura incete#a. Exista doua posibilitati) %ie sa se re%lecte#e asupra unui lucru, %ie sa se mear'a in pro%un#imea lui, existential. Cu cat o persoana re%lectea#a mai mult, cu atal ea se indepartea#a de ceea ce este aici$si$acum. A re%lecta asupra unui lucru insemna a pierde contactul cu e. Ca urmare, invatatura mea consta intr$o experienta antt$ doctri$nara, anti$%ilo#o%ica, anti$speculativa. Eu va invat $ pur si simplu $ cura sa %iti. Cum sa %iti in pre#ent aici$si$acum. A %i receptiv, a %i vulnerabili in pre#ent, uniti cu pre#entul. Este ceea ce numesc eu meditatie. Cunostintele au intotdeauna drept punct %inal %ictiunea, proiectia. Ele nu sunt un ve!eiui de reali#area adevarului. Insa, odata ce ati cunoscut adevarul, cunostintele devin un ve!icul pentru a comunica, pentru a impartasi experienta voastra cu cei care nu au cunoasterea. in acest ca#, limba+ul, doctrinele, teoriile devin un mi+loc. Dar, c!iar ast%el, exista o

68

neadecvare, o %alsi%icare. Ceea ce cunoastem intr$un mod existential nu se poate exprima in intre'ime. Aceasta cunoastere poate %i doar su'erata. Daca va vorbesc despre ceea ce am cunoscut. Ia voi a+un'e cuvantul, sensul insa se pierde. Ceea ce a+un'e la voi este un cuvant lipsii de viata, intr$o anumita masura, cuvintele mele sunt lipsite de sens, deoarece semni%icatia lor era cuprinsa in insasi experienta Iraita. Ast%el, cunostintele sunt un mi+loc de comunicare, nu un mi+loc pentru a atin'e reali#area. &intea care cunoaste este un obstacol, deoarece acela care stie nu este smerit. Daca sunteti plini pana Ia re%u# cu cunostinte, in voi nu mai este Ioc pentru a primi necunoscutul. &intea trebuie sa devina vacanta, 'oala $ o matrice, receptivitate per%ecta. Cunostintele apartin trecutului. Ele se re%era Ia ceea ce ati cunoscut. Cunostintele repre#inta ceea ce ati memorat, acumulat, ceea ce posedati Acumularea este un obstacol( ea se interpune intre voi si ceea ce este nou, intre voi si necunoscut. Nu puteti sa aveti o receptivitate pentru necunoscut decat daca sunteti smerit. Trebuie sa ve'!eati sa nu pierdeti niciodata din vedere propria vostra i'noranta) exista inca lucruri ce pot %i descoperite. O minte care se ba#ea#a pe amintiri, pe in%ormatii, pe scripturi, pe teorii, pe doctrine, pe do'me, este e'ocentrica si lipsita de smerenie, invatatura nu va da smerenie. Numai vastitatea necunoscutului va %ace smeriti. &emoria trebuie deci sa se stin'a. Aceasta nu insemna ca trebuie sa ramaneti %ara memorie, ci %aptul ca in clipa cunoasterii $ in clipa experientei $ memoria nu trebuie sa intervina, in acea clipa, mintea trebuie sa "e receptiva, vulnerabila. Aceasta clipa de absenta, de vid este meditatia #dh'ana%. : Experienta in sine nu va deveni oare o doctrina* Experienta nu este comunicabila decat in mod ne'ativ. Nu pot sa spun ce este ea, ci ceea ce nu este. .imba+ul este
69

un ve!icul pentru a exprima ceea ce nu este. Cand spun ca limba+ul nu o poate exprima, inca o exprim. Cand spun ca nu putem %ace din ea o doctrina, aceasta este doctrina mea. insa aceste declaratii sunt de ordin ne'ativ. Nu a%irm nimic, dar ne' ceva. Pot sa spun nu, dar nu pot sa spun da. Da$ul nu poate decat sa %ie reali#at. Daca invatatura este atinsa de credinte, aceasta va repre#enta un obstacol in reali#area vidului, a meditatiei. Trebuie sa intele'em in primul rand inutilitatea trecutului, a ceea ce se cunoaste, a invataturii mentale. in ceea ce priveste necunoscutul, adevarul, o asemenea invatatura este inutila. Aveti posibilitatea %ie de a va identi%ica cu ceea ce ati cunoscut, %ie de a adopta po#itia de martor. in primul ca#, voi si memoria voastra nu repre#inta doua entitati distincte. in al doilea ca#, %ie va a%latila o oarecare distanta de amintirile voastre, %ie sunteti separat de ele, nei$dcnli%icai cu ele, %iind constienti de voi insiva ca %iind o entitate distincta de amintirile voastre. Aceasta constienta este o cale care va duce spre necunoscut. Cu cat adoptati mai mult po#itia de martor %ata de invatatura voastra 4cu cat va identi%icati mai putin cu entitatea care stie5, cu atat sansele ca e'o$ul sa %ie stapanit de aceasta invatatura sunt mai mici. Daca voi nu sunteti amintirile voastre, acestea nu mai sunt decat ca o 'ramada de cenusa. Ele provin din experienta, devin apoi parte inte'ranta a mintii voastre, dar ele nu repre#inta constiinta voastra. Cel care isi aminteste, este distinct de lucrurile pe care si le aminteste. Daca %aceti aceasta distinctie cu claritate, va apropiati din ce in ce mai mult de vacuitate. *iind ncidenti%icati, sunteti receptivi( puteti ramane ast%el incat nici o amintire sa nu se interpuna intre voi si necunoscut. 0acuitatea poate %i atinsa, dar nu poate %i creata. Daca o creati, o %aceti cu vec!iul vostru mental, cu invatatura voastra. Este motivul pentru care nu exista metoda care sa permita atin'erea sa. Orice metoda provindc dintr$o acumulare de cunostinte, ast%el incat daca incercati sa recur'eti la o metoda, ca va %i obli'atoriu o continuare a vec!iului vostru mental. Dar necunoscutul nu vine asupra voastra ca o continuitate, ci ca o vacuitate care rupe aceasta continuitate. Ceea ce %ace ca ea sa depaseasca cunoscutul, sa depaseasca invatatura voastra.

Nu exista deci nici o metoda ca atare, nici o metodolo'ic( nu este decat intele'erea ca /cu sunt separat de ceea ce am acumulat/. Daca intele'eti acest lucru, nu mai este necesar sa cultivati vacuitatea. A sosit1 "unteti vacuitatea1 Neantul nu poale %i creat. Un neant creai nu este neant. El este creatia voastra, si aceasta nu este in nici un ca# neantul, vacuitatea, deoarece are limite. Cura voi sunteti cei care le$ati creat, el nu poate %i mai mult decat voi( el nu poate %i superior mintii din care a provenit. 0oi nu puteti crea neamul) ci este care va penetrea#a. Nu il puteti decat primi. Iar pentru a va pre'ati sa$l primiti, nu exista decat calea ne'ativa. A va pre'ati Insemna aici procesul de nc$idcnli%icare cu cunostintele voastre, insemna a Intele'e inutilitatea, absurdiatea intre'ii voastre Invataturi. Tocmai constiinta procesului 'andirii cstccca care va Indreapta spre vacuitate, unde ceca$cc$cste va copleseste, unde ceea$ce$este este pre#ent pentru otdeauna. ariera dintre voi si ca a disparut. "unteti uniti cu clipa, cu eternitatea, cu in%initul imediat ce traducem aceasta clipa In cuvinte, ea devine la randul ei parte inte'ranta a memoriei "i o pierdem. Nu este niciodata posibil sa spunem) /"tiu/. Necunoscutul ramane necunoscut. Oricat de mare ar %i numarul de ori in care l$ati experimentat, necunoscutul ramane intotdeauna sa %ie necunoscut *armecul lui, %rumusetea lui, raman nesc!imbate. Procesul cunoasterii este %ara s%arsit. Nu va veni deci niciodata un moment in care nc$am putea spune) /&i$am atins obiectivul/. Daca o persoana spune acest lucru, ca recade imediat in sc!ema memoriei, a invataturii. Ea moare. Imediat ce a%irmam ca stim, murim. 0iata se opreste. &iscarea vietii are loc intotdeauna de la necunoscut spre necunoscut. Ea vine din transcendent si se indreapta spre transcendent. Deci, dupa parerea mea, o %iinta reli'ioasa nu pretinde ca stie. Cei care pretind ca stiu sunt teolo'i, %ilo#o%i, dar nu oameni reli'iosi. "piritul reli'ios se inclina in %ata misterului ultim, in %ata necunoscutului ultim, a ultimului exta# al i'norantei, a ultimei beatitudini a i'norantei. &omentul de meditatie, de vacuitate, nu poate %i creat,
70

nici proiectat. 0oi nu va puteti linisti mentalul. Daca a %ost linistit prin interventia voastra, inseamna ca l$ati intoxicat sau !ipnoti#at, dar nu poate %i vorba de vacuitate. 0acuitatea se revarsa spre voi. Nu o putem nici crea, nu o putem nici comunica. In consecinta, eu nu va invat nici o metoda. In sensul ca exista metode, te!nici, doctrine, dar cu nu sunt un invatator. N: N

"unt de acord cu ceea ce spuneti. +um pot transforma acest acord tn experienfa* Nu exista cum. Daca ar %i existat un cum, ar %i existat si metode. Nu exista decat tre#irea. Daca ascultati ceea ce spun si cuvintele mele tre$ #esc ceva in voi, experienta se va produce( veti simti ca se intampla ceva. Eu nu incerc sa va convin'. Convin'erea intelectuala nu are nici o valoare. Ceea ce %ac este sa va transmit %apte. De ce ati %ost de acord cu ceea ce am spus2 Exista doua posibilitati) %ie ar'umentatia mea a reusit sa va con'in'a, %ie adevarul a ceea ce am spus v$a aparut ca atare. Daca ar'umentele au stat Ia ba#a convin'erii, va veti intreba cum, in timp ce daca ati experimentat ceea ce am spus, daca v$ati dat seama ca adevarul celor spuse de mine este valabil pentru ca#ul dvs., aceasta cunoastere nu este a mea. Nu v$am transmis nici o invatatura. Ci este experienta insasi care se produce in clipa in care eu vorbesc In ca#ul unei convin'eri intelectuale, mintea intreaba) cum2 Care este modalitatea2 Ea doreste sa stie. Dar eu nu propovaduiesc nici o doctrina. Nu va vorbesc decat despre experienta mea. Atunci cand spun ca memoria este o acumulare, ca este materie moarta, un re#iduu at trecutului, intele' ca ca este un %ra'ment al trecutului care adera la voi, dar ca voi sunteti distincti de ea. Daca simtiti esenta cuvintelor mele si distin'eti $ ca la lumina unui %ul'er $ distanta care va separa de memoria voastra 4care separa constiinta vosira si memoria voastra5, nu va puneti problema lui cum. "$a intamplat ceva, si acest ceva va poate penetra clipa de clipa $

nu datorita unei metode, ci datorita constientei voastre, a reamintirii voastre constante. Atunci reali#ati distinctia intre constiinta sl continutul ei. Daca sunteti atenti Ia acest %apt, clipa de clipa 4in timp ce mer'eti, vorbiti, mancati, dormiti5, se intampla ceva. Daca reali#ati in permanenta raptul ca mentalul nu este decat un proces pro'ramat in vederea acumularii amintirilor $ si nu o parte a %iintei voastre $ nimic altceva decat aceasta atentie, nimic altceva decat aceasta ne$metoda, va a+uta acel ceva sa se ridice in vot Nimeni nu stie cand, cum si unde se va petrece aceasta. Dar daca atentia voastra se prelun'este, ea devine din ce in ce mai pro%unda pe #i ce trece. Este un proces automat Ea trece de la intelect la inima, de la inteli'enta la spiritul intuitiv, de la constient Ia inconstient. "i vine si #iua in care sunteti per%ect tre#iti. "$a intamplat un lucru pe care nu l$ati cultivat, dar care este sub$produsul reamintirii. Aceasta nu s$ a intamplat pentru ca ati urmat o anumita doctrina ci pentru ca ati %ost tre#iti de un %apt interior, de o vi#iune interioara. Ceva a penetrat pro%und in voi. Cand clipa soseste, ea csic uimitoare, nccunoascuta. Este ca o explo#ie. "i $ in aceea clipa $ sunteti absolut 'ol. 0oi nu mai sunteti( ati incetat sa %iti. Nu mai exista nici intelect, nici ratiune, nici memorie. Nu exista decat constiinta( constiinta vacuitatii, constiinta neantului. in aceasta vacuitate este cuprinsa cunoasterea, care are un sens bine determinat. Entitatea care cunoaste si obiectul cunoasterii au disparut. Nu mai ramane decat %aptul de a cunoaste, care este existential. Ceea ce exista in vacuitate, ceea ce este in vacuitate, este indescriptibil. Nu putem vorbi decat despre intrarea In vacuitate, despre proces. Dar procesul nu este trans%ormabil in metoda( nu il putem practica. Nu este nimic de practicat Ori va amintiti, ori uitati. N N N

Odata cu constienti#area, modul vostru deviata, intrea'a voastra viata se sc!imba. Dar acestea sunt sc!imbari care se %ac spontan( ele nu trebuie practicate. Cand practicam un lucru, acesta isi pierde tot ceea ce avea mai semni%icativ. in consecinta, sc!imbarile trebuie sa vina spontan. Nu se pune problema de a practica, indi%erent ce. "e pune problema de a intele'e ca nu puteti dori sa atin'eti neantul. Aceasta imposibilitate nu este doar verbala, ea este existentiala. Nu puteti dori neantul, in masura tn care insasi dorinta provine din vec!iul vostru mental, din cunostinte. "in'urul lucru pe care l$ati putea %ace este sa luati cunostinta de ceea ce sunteti. "i in acest ca# are loc o separare, o divi#iune. O parte din voi insiva nu se mai identi%ica cu restul. : Din acest moment, sunteti doi) "inele si cui /Eul: este memoria, mentalul, /"inele/ este constiinta, atman. : N : Ascultati ceea ce spun si $ tn acelasi timp $ ascultati propriul vostru interior. Acest proces trebuie sa aiba loc in permanenta. Ceea ce spun se inte'rea#a propriului vostru /eu/, in ceea ce ati acumulai, in ceea ce stiti. Aceste cunostinte vor dori sa stie mai mult) ele sunt cele care pun intrebarea /cura/, ele sunt cele care cer metoda. "i daca v$as da o metoda, ea va va imbo'ati cunostintele. /Eul/ vostru va %i intarit( va deveni mai in%ormat. In realitatea, eu nu pun accentul pe /eu/( eu nu ma adrese# /eului/ vostru. Daca el intervine, comuniunea va deveni imposibila. 0a %i doar o simpla discutie, nu un dialo'. Dialo'ul nu exista decat in ca#ul in care /eul/ lipseste. Daca voi insiva sunteti pre#enti, %ara /eul/ vostru, intrebarea /cum/ nu se pune. Ceea ce spun vi se va parea ca un adevar sau o minciuna, ca un %apt sau o doctrina universala. Ceea ce ma preocupa este crearea unei situatii, %ie prin intermediul cuvintelor, %ie prin tacere, %ie incercand sa cree# in voi !aosul. Intentia mea este de a crea o situatie in care /"inele/ vostru sa se ridiceHla supra%ata, in care sa iasa din /eu/. "copul meu este sa cree# situatii tn numar cat mai marc.

;ecomandati adoptarea unui mod specific de viata in vederea pre!atirii*

71

Iata un alt tip de situatie. 0a spun lucruri absurde. 0a vorbesc de indeplinirea unui lucru si $ cu toate acestea $ ne' existenta oricarei metode. E absurd1 Cum pot eu sa va vorbesc despre un lucru si sa a%irm $ in acelasi timp $ ca lucrul respectiv nu poate %i exprimat2 insa numai o absurditate este ceea care poate crea situatia. Daca a+un' sa va convin', nu voi crea o situatie( convin'erea respectiva va %i inte'rata /eului/, cunostintelor voastre. Iar /eul/ vostru va insista sa intrebe) cum2 Care este metoda2 0oi ne'a ca exista vreuna, dar voi continua sa vorbesc despre trans%ormare. Atunci situatia pare atat de irationala, incat mentalul vostru este nemultumit. Doar in acel moment re'iunile care il depasesc pot iesi la supra%ata. Eu cree# %ara incetare situatii. Pentru intelectuali tocmai absurdul este cel care trebuie %olosit ca situatie. Constiinta nu apare decat intr$o situatie in care continuitatea este intrerupta. Absurditatea, caracterul irational al situatiei, sunt cele care trebuie sa cree#e vidul, sunt cele care sunt in masura sa #druncine si sa nelinisteasca individul ast%el incat acesta sa devina constient. imi amintesc de o intamplare din viata lui udd!a. %ntr$o dimineata, pe cand intra intr$un sat, cineva ii spuse) /Cred in *iinta "uprema. "puneti$mi, va ro', unde este Dumne#eu2/ udd!a replica imediat) /Dumne#eu ou exista. Nu a existat niciodata si nu va exista niciodata. incetati deci sa spuneti prostii1/ Omul a %ost socat, dar situatia %usese ast%el creata. Dupa amia#a, un alt om se apropie de udd!a si ti spuse) /"unt ateu. Nu cred iii Dumne#eu. Credeti ca exista2 Ce aveti despus in le'atura cu acesta problema2< udd!a raspunse) /Numai Dumne#eu exista. Nimic nu exista In a%ara de el./ Iar omul se lulbura. &ai %arau, in timpul serii, un al treilea om veni sa$l caute pe udd!a pentru a$i spune) /"unt a'nostic. "unt in situatia nici de a crede nici de a nu crede in Dumne#eu. "puncti$mi, exista sau nu un Dumne#eu2/ udd!a pastra tacerea. Iar omul %u complet #apacit. Dar exista un alt calu'ar, numit Anand, care nu il parasea niciodata pe udd!a absolut deloc si care era cel mai
72

tulburat din cei patru. Dimineata udd!a spusese) /Nu exista Dumne#eu/( dupa amia#a spusese) /Numai Dumne#eu exista/( iar scara pastrase tacerea. Odata cu venirea noptii, Anand i se adresa lui udd!a spunand) /inainte de a mer'e la culcare, va voi ru'a sa raspundeti Ia intrebarea mea. &i$am pierdui intrea'a liniste su%leteasca. Nu mai stiu unde sunt. Ce inseama raspunsurile absurde si contradictorii pe care le$ati dat2/ udd!a ii raspunse) /Niciunul din cele trei nu$ti era destinat. Atunci de ce le$ai ascultat2 *iecare din raspunsuri se adresa uneia din persoanele care m$au intrebat. Daca aceste raspunsuri au sadit in tine indoiala, e per%ect. insemna ca este raspunsul care iti trebuia./ Poi %i create asi%el situatii. Un calu'ar #en crea#a situatii In %elul sau. Poaie va va imbranci a%ara din camera sau va va lovi peste %ata. Pare absurd. Puneti o intrebare precisa si el va raspunde altceva. Cineva intreaba) /Care este Calea2/ Iar calu'arul #en va raspunde ca el nu se ocupa de Cale. 0a spune de exemplu) /Priviti raul/ sau, /Priviti acest copac1 Ce mare e1/ Aceste sunt raspunsuri absurde. &intea cauta continuitaica. Absurditatile ii provoaca teama. ii csic %rica de ceea ce csic irational, de ceea ce este necunoscut. Insa adevarul nu este un subprodus al procesului intelectual. El nu se poate intele'e nici prin deductie nici prin inductie. El nu este lo'ic( el nu este o conclu#ie. Eu nu va transmit nimic Eu nu %ac decat sa cree# situatii. Acestea %iind create, ceea ce nu este transmisibil poate %i transmis. Nu ma intrebati cum. *iti. Daca puteti, %iti constienti( daca nu, %iti constienti de %aptul ca nu sunteti constienti. *iti atenti la ceea ce este. "i daca nu puteti %i, %iti atenti ta neatentia voastra. "i Pptul se va produce. El se produce. .rin "crearea unei situatii a surde" aveti intentia sa semanati, intr$un fel sau uliul, confuzia* +are va fi rezultatul* Omul traieste de+a in con%u#ie. Din cau#a con%u#iei, el s$a identi%icat cu ceea ce ii produce con%u#ia. Ea nu il mai deran+ea#a. I$a devenit obisnuita. Noi suntem de+a in interiorul con%u#iei1 Nu putem trai linistiti daca nu cunoastem adevarul. Con%u#ia este starea noastra normala de spirit. in consecinta, cand eu arunc in voi con%u#ia, de %apt deranjez confuzia voastra. Iar con%u#ia voastra este anulata. Cunoasteti, pentru prima data, linistea. Cand ma re%er la

crearea unei situati absurde, aceasta nu o %ac pentru a a+un'e la un re#ultat, oricare ar 3 acesta( aceasta nu este decat o modalitate de a transmite un mesa+ care este de %apt netransmisibil. &a intrebati) /Care va %i re#ultatul2/ Putem vorbi despre acest lucru, cu conditia sa nu luati drept adevar ceea ce spun. Trebuie sa dam cuvintelor un sens simbolic, poetic, mitic Dupa parerea mea, toate scrierile reli'ioase sunt mituri, si toate a%irmatiile %acute de o persoana care vorbeste in cunostinta de cau#a sunt, intr$un anumit sens, inexacte. Ele sunt tablite indicatoare, nu adevarul. Tablitele trebuie sa %ie uitate pentru ca adevarul sa poata %i revelat. Exista trei cuvinte care indica limita dincolo de care domneste doar tacerea. Ele sunt) sat ) chit ) anand: existenta, constiinta, beatitudine. Experienta este una sin'ura, dar cand o trans%ormam inir$un concepi o impartim in trei %a#e. In existenta totala #sat%, in totalitate, sunteti. Nu sunteti nici acesta nici acela( nu va identi%icati cu nimic Este o stare de a %i, pur si simplu. Al doilea concept este acela de constiinta #chit%. Nu este vorba aici de mintea constienta. Aceasta ne%iind decat un %ra'ment al unui inconstient mai vast. De obicei, cand suntem constienti, exista un obiect al constiintei. Constiinta este obiectiva, ca se raportea#a la ceva. C!il inseamna constiinta pura, constiinta libera. Nu mai exista obiect. Constiinta nu se ba#ea#a pe nimic( ea este in%inita, pura. Ultimul concepi este anand, beatitudinea. Nu %ericirea, nici bucuria ci beatitudinea. *ericirea presupune starea de tristete 4amintirea acestei stari, contrastul5. "i in starea de bucurie exista o anumita tensiune, a ceva de care trebuie sa ne eliberam, a ceva ce trebuie sa dispara. eatitudinea insemna o %ericire independenta, este o bucurie care nu este incon+urata de un abis, o bucurie libera de orice tensiune. eatitudinea este punctul median) la o extremitate 'asim bucuria, la cealalta tristetea. Este punctul median, punctul de transcendenta. Ea inc!ide in interiorul ei atat abisul durerii cat si culmea bucuriei. ucuria are o culme, dar nu are abis, tn timp ce durerea are pro%un#imi, pro%un#imi insondabile, dar nu are culme. eatitudinea le presupune pe
73

amandoua, si Ic transcende pe ambele. Per%ecta transcendenta a celor doua nu se poate %ace decat in punctul din mi+loc Cei trei termeni) sat ) chit ) anand, trasea#a limita) tot ceea ce putem spune si minimul pe care il putem experimenta. Este ultimul lucru exprimabil si punctul limita din care %acem saltul %n inexprimabil. Iar acesta nu este un s%arsit, ci un inceput. "atchitanand nu este realitatea ci expresia realitatii. Daca pastrati acest lucru tn memorie nu se intampla nimic rau. Numai ca mintea uita, ast%el incat cuvantul devine realitate. "e crea#a doctrine si teorii in +urul lui. Iar saltul nu se %ace. Este ceea ce s$ a intamplat in India. Exista o Intrea'a traditie tesuta in +urul conceptului de satchitanand. Dar realitatea nu este in el, realitatea il depaseste. Tot ceea ce poate %i spus este continui in aceste trei cuvinte, care trebuie considerate ca meta%ore, intrea'a literatura reli'ioasa trebuie inteleasa in parabole, in simboluri Ea este o punere in cuvinte a ceea ce este $ in realitate $ inexprimabil. "a %iu sincer, nu$mi place sa %olosesc termenul satc!itanand. Imediat ce mintea stie ce se va intampla, incepe sa puna intrebari si sa aiba dorinte. Ea doreste satc!itanand. Atunci isi %ac aparitia instructorii, care raspund dorintei cu mani ras, cu te!nici, cu metode. Orice dorinta poate li satis%acuta, iar cele care sunt absurde vor %i satis%acute prin absurditati. Acesta este modul in care se crea#a teolo'i%lc si maestrii 'uru. *iti intotdeauna vi'ilenti si nu trans%ormati supremul, reali#area ultima in obiect al dorintei. Nu %aceti din el o dorinta sau un obiectiv de atins, o destinatie a calatoriei. "upremul este aici, in aceasta clipa1 El este de+a %oarte aproape, este vecinul nostru cel mai apropiat, dar noi %acem e%orturi pentru a dori ceea ce este departe. El este alaturi de noi, iar noi ne punem la drum, intr$un lun' pelerina+. El ne urmea#a asemenea unei umbre, dar noi nu il vedem, pentru ca privirea noastra scrutea#a departarile ori#ontului. 0iata trebuie sa se scur'a in %iinta. .ao Tse a spus) /Cautati, si veti pierde. Nu cautati, si 'asiti./

6<. *ERE"TRE "PRE DI0IN

)n filozofia indiana, natura adevarului ultim este descrisa ca fiind adevar #sat'am%, frumusele #sondaram% si unatate #shivam%. "unt acestea insusirile lui Dumnezeu* Nu, acestea nu sunt insusirile lui Dumne#eu, termenii descriu cura il experimentam noi pe Dumne#eu. Ei nu apartin Divinului ca atare, ci sunt re#ultatul perceptiei noastre. Divinul in sine nu se poate cunoaste El este %ormat din toate insusirile luate deodata sau din niciuna. Dar, data %iind structura 'andirii umane, Divinul ii este perceptibil prin trei %erestre) vi#iunea poate %i de %rumusete, de adevar sau de bunatate.
74

Aceste trei notiuni apartin 'andirii umane. Ele repre#inta Urnitele noastre. Noi construim o limita( Divinul insa este nelimitat. .ucrurile se intampla in %elul urmator) noi putem privi cerul printr$o %ereastra. *ereastra pare sa incadre#e cerul, insa cerul nu are %rontiere. El este in%init. *ereastra este cea care ii da o limita. Ast%el, %rumusetea, adevarul st bunatatea sunt %erestrele care ne permit sa aruncam o privire spre re'iunile divine. Personalitatea umana se imparte in trei straturi. in ca#ul in care predomina intelectul, Divinul ia %orma adevarului &odul de abordare intelectuala utili#ea#a %ereastra adevarului, cadrul adevarului. Daca spiritul este a%ectiv 4daca realitatea este perceputa prin intermediul inimii in locul intelectului5, Divinul ia %orma %rumusetii. Aspectul poetic va apartine voua. insa acesta nu este decat un cadru. Intelectul inventea#a cadrul adevarului, emotia pe acela al %rumusetii. Iar in ca#ul in care personali$ tatea nu este determinata nici de emotie nici de intelect, ci de actiune, cadrul devine bunatatea. Aici, in India, sunt deci %olositi acesti trei termeni. !a?ti 8o'a este calea devotiunii si se adresea#a personalitatii a%ective( Dumne#eu estepercepui in calitate de %rumusete. ,nana 8o'a este calea cunoasterii( Dumne#eu este perceput in calitate de adevar. Iar 1arma 8o'a este calea actiunii( Dumne#eu csic perceput In calitate de bunatate. insusi cuvantul Dumne#eu provine, in limba en'le#a, din /bun/ 4'ood si 3od5. Acest cuvant a avui o inWucnta considerabila, deoarece cea mai mare parte a omenirii are o personalitate in primul rand activa, nu una intelectuala, sau a%ectiva. Ceea ce nu inseamna ca intelectul sau a%ectivitate ii lipsesc in intre'ime, ci doar ca nu sunt %actori esentiali, putini oameni au o personalitate cu adevarat intelectuala sau a%ectiva. Cei mai multi sunt $ in primul rand $ activi. Prin intermediul aViunii. Dumne#eu devine ceea ce este bun. Dar exista, neaparat, si polul opus. Daca Dumne#eu este va#ut ca bun, diavolul va %i va#ut ca rau. "piritul acliv il va percepe pe diavol ca rau, spiritul emotional ca urat iar spiritul intelectual ca si creatura a minciunii, a ilu#iei si a imposturii. Adevarul, bunatatea si %rumusetea sunt trei notiuni umane ce delimitea#a Divinul, care este in realitate nelimitat. Acestea nu sunt insusiri ale Divinului ca atare. Daca spiritul uman a+un'e

sa perceapa Divinul printr$o a patra dimensiune, aceasta devine $ la randul ci $ o insusire divina. Nu vreau sa spun ca Divinul nu este bunalaic, ci doar ca noi suntem cei care ale'em si percepem aceasta insusire. Daca omul nu ar %i avut experienta trairilor din lume, Divinul nu ar %i %ost nici bun, nici %rumos, nici adevarat. Natura divina ar %i %ost exact aceeasi, insa aceste insusiri, care provin din perceptia noastra, nu ar %i existat. Insa putem, la %el de bine, sa percepem Divinul prin intermediul altor insusiri. Nu stim daca animalele percep Divinul si cum percep ele lucrurile din +ur. Ceea ce csic si'ur insa este ca daca ele ar percepe Divinul, acest lucru nu s$ar produce in lermcni umani, ci intr$un mod cu totul di%erit insusirile percepute nu ar mai %i aceleasi. Cei la care predomina intelectul nu il pot percepe pe Dumne#eu ca %rumos. Conceptul in sine este cu totul strain 'andiriiilor, in timp ce ud poet nu ar putea concepe adevarul alt%el decat inimos. Din punctul lui de vedere adevarul nu poate avea un sens di%erit. Adevarul este %rumusete( tot restul apartine domeniului intelectului. Pentru un poet sau un pictor, pentru o persoana care concepe lumea in termeni care vorbesc inimii, adevarul nu poate %i un lucru brut si lipsit de %rumusete, ele nu poate %i o cate'orie intelectuala. Ca urmare, spiritul intelectual nu poate intele'e spiritul a%ectiv, si invers. De unde %recventele neintele'erii si numeroasele de%initii. Nu poate exista doar o sin'ura de%initie pcmru intrea'a omenire. Adevarul trebuie sa va atin'a in termenii pe care ii intele'eti. De%inin$du$I pe Dumne#eu, voi %aceti parte inte'ranta din de%initia voastra. De%initia va apartine, deoarece Dumne#eu ca atare este de nede%init. Ast%el, cei care il vad pe Dumne#eu prin aceste irei %erestre despre care am amintit, se impun $ oarecum $ pe ei insisi, impun de%initiile lor lui Dumne#eu. : K K

Pentru cei care au iranscens cele trei divi#iuni in personalitatea lor, exista si posibilitatea de a vedea Divinul sub un al patrulea aspect, in India nu exista lermcn pentru a$
75

6 de%ini. "e numeste $ pur si simplu $tur'a 4al patrulea5. Este un lip de constienta care nu csic nici intelectuala, nici a%ectiva, nici activa, ci constiinta pura. Cerul nu mai este privit prinlr$o %ercasta. 0$ati intors acasa, si de acolo vedeti cerul nelimitat. Nu mai exista concepi, nici cadru. Numai acest lip de constiinta poate intele'e limitarile celorlalte trei. Ea intele'e neintele'erea care domneste intre ele, la %el ca si similitudinile care exista intre %rumusete, adevar si bunatate. Numai acesta intele'e si este tolerant, in timp ce celelalte trei nu %ac altceva decat sa se certe. Toate reli'iile provin din una din cele trei lipuri de constiinta. "i ele nu au incetat niciodata sa se certe. Numai udd!a nu a luat pane la acest con%lict. El se ba#a pe al patrulea tip de constiinta, deoarece spunea) /E absurd. Dimensiunile voastre nu se ba#ea#a pe insusirile divine, ci pe %erestrele voastre. Cerul in sine nu se sc!imba niciodata, oricare ar %i %ereastra prin care l$ati privi,/ insusirile nu sunt divine. &oi le percepem ata. Daca am distru'e %erestrele prin care privim, ne$am 'asi in %ata unui Divin %ara insusiri, un Divin nir'una. Am %i reali#at transcenderea insusirilor, si $ in acest ca# $ %enomenul de proiectie nu mai intervine. De la acest nivel este di%icil sa se mai poata spune ceva. Cand vorbim despre Divin, acest lucru se poate %ace din cau#a pre#entei %erestrelor. Ceea ce spunem in ca#ul respectiv se re%era de %apt la %erestre si nu la cer. Dincolo de %erestre cerul este atat de vasl, atat de nelimitat... Este de nede%init Nici un cuvant nu il mai poaic descrie) toate teoriile sunt inadecvate. in consecinta, oricine cunoaste a1 patrulea lip de constiinta pastrea#a tacerea. Iar daca vorbeste, o %ace in termeni absur#i, ilo'ici, irationali. "e contra#ice pe cR insusi. Prin contradictie incerca sa arate ceva. Nu sa spuna, ci sa arate ceva. =itt'cnstein a %acut aceasta distinctie. El a spus ca exista adevaruri exprimabile st altele $ care nu pot %i decat indicate. Un lucru se poale de%ini in masura In care el exista printre altele. Putem, in acest ca#, sa$t punem In le'atura cu acestea, sa ti comparam cu ele. De exemplu, putem spune intotdeauna ca o masa nu este un scaun. Ea se poate de%ini In raport cu un alt lucru. Ea are limite, dincolo de care incepe un alt lucru. In realitate, ceea ce a %ost de%inii, sunt limitele. O de%initie este

ec!ivalenta cu limitele, dincolo de ele %iind inceputul unui alt lucru. Dar nu putem spune absolut nimic despre Divin. El este totalitatea si, ta consecinta, este liber de %rontiere. Dincolo de el nu mai este inceputul unui alt lucru. Nu mai este /altceva/. Divinul este %ara %rontiere, deci de nede%init. Al patrulea tip de constienta nu poate decat sa arate, nu poate decat sa indice. De unde si misterul care il incon+oara. "i este cel mai autentic, deoarece nu este denaturat de perceptia umana. Toti marii s%inti s$au multumit sa indice( ei nu au spus absolut nimic. Ca acestia sunt Iisus, udd!a, &a!avira sau >ris!na, nu are importanta. Ei nu au spus nimic( ei erau ca un de'et care arata spre .una. Dar permaneniul pericol este ca voi va incapatanati sa nu vedeti decat de'etul. De'etul nu pre#inta nici un interes. Daca vreti sa vedeti .una, trebuie sa$l uitati in intre'ime. Acelasi pericol exista si In ceea ce priveste Divinul. 0a#and indicatia, voi o con%undati cu adevarul. "i intrea'a intentie c %alsi%icata. De'etul nu este .una, sunt doua lucruri cu toiul distincte. De'etul poale arata spre .una, dar trebuie sa evitam sa ne oprim asupra Iui. Daca !indusii nu pol uita 3ita, iar crestinii iblia, ei trec pe lan'a tinta. Nimic nu mai are sens, lotul devine inutil si oarecum nereli'i$os, anli$ reli'ios. Cand ne a%lam in cautarea Divinului, trebuie sa %im atenti la propriul nostru mental. Daca modul vosiru de abordare se reali#ea#a prin intermediul mentalului, veti vedea Divinul ca printr$o prisma. Daca va indreptati spre Divin in absenta mentalului, %ara voi insiva, %ara nimic din ceea ce este uman( daca mer'eti spre El in calitate de vacuitate, vid, neant 4rara idei preconcepute, %ara sa doriti sa vedeti lucrurile Intr$ un anumit%el5, veti intalni un Divin %ara insusiri. Toate insusirile pe care i Ie atribuim provin din %erestrele noastre umane) noi suntem cei care ii !o$taram insusirile. ,reti sa spuneti ca nu este neaparata nevoie sa vedem cerul printr$o fereastra* Da. Totusi, este mai bine sa priviti cerul printr$o %ereastra decat sa nu ii priviti deloc +um sa facem #fiind intr$o camera% pentru a vedea cerul
76

nelimitat* Puteti trece dincolo de %ereastra, insa nu trebuie sa ramaneti in %ota %erestrei. in ca# contrar, ca va ramane intre voi si cer. Trebuie ca ea sa %ie in urma voastra. Trebuie trecut de ea, trebuie depasita. +and ne aflam in fata cerului nelimitat, cuvintele lipsesc. Ele revin imediat ce ne intoarcem in camera. Da, acest lucru se intampla, dar nu veti mai %i la %el ca inainte. Ati cunoscut ceea ce este %ara structuri, ceea ce este in%init. C!iar si in pre#enta %erestrei, stiti ca pentru cer nu cxisia un cadru. Nu va mai puteti insela. C!iar daca %ereastra este inc!isa si in camera se %ace intuneric, stiti ca nes%arsitul cer este acolo si nu mat puteti %i ca inainte. Imediat ce ati cunoscut in%initul, sunteti in%initul. Noi devenim ceea ce am cunoscut, ceea ce am perceput. Imediat ce ati cunoscut ceea ce este %ara limite, %ara %rontiere, deveniti voi insiva $ intr$un anumit sens $ %ara limite. Cand cunoasteti un lucru, sunteti acel lucru, in ca#ul in care veti cunoaste dra'ostea, sunteti dra'ostea( In ca#ul in care veti cunoaste ru'aciunea, sunteti in stare de ru'aciune( in ca#ul in care veti cunoasic Divinul, sunteti Divinul. Cunoastere insemna implinire( a cunoaste este a %i. +ele trei ferestre se unesc intre ele* Nu. *iecare %ereastra ramane asa cum eslc. Nu %ereastra este ceea ce s$a sc!imbai, ci vo. Persoana a%ectiva iese si intra prin %ereastra %rumusetii, dar de acum inainte nu va mai ne'a existenta celorlalte %erestre( ea nu va mai %i contra lor. Ea va intele'e. Ea va sti ca cxisia si alte %erestre care se desc!id spre acelasi cer. Imediat ce ati %ost sub cer, sliti ca si celelalte %erestre apartin aceluiasi spatiu. Puteti sau nu %olosi alte %ereslre. 0oi sunteti cei care decideti. Nu este ceva indispensabil $o sin'ura %ereastra este su%icienta. Cei care suni ca Rama?ris!na vor mer'e poate la alte %erestre, pentru a %i si'uri ca peste tot cerul este acelasi. Dar nu este cu adevarat necesar. A cunoaste cerul este su%icient. Cei care %si pun intrebari, cei care sunt curiosi, vor trece prin alte %erestre. Unii o %ac, altii nu. Un lucru este si'ur)

cei care au cunoscut cerul desc!is nu mai nea'a existenta diverselor %erestre si a diverselor modalitati de abordare. Ei vor con%irma %aptul ca toate %erestrele duc spre aceeasi tinta. Asemenea persoane au un spirit reli'ios, nu sectar. "piritul sectar ramane In %ata %erestrei( spiritul reli'ios a depasit$o. *erestrele sunt In numar in%init. Cele despre care am vorbit sunt tipurile principale, dar nu sin'urele. Exista numeroase alte combinatii. Exista cate o fereastra pentru fiecare txnstiinfa, pentru fiecare fiinta umana* Da. intr$un anumit sens, %iecare a+un'e la Dumne#eu printr$o %ereastra speci%ica. *iecare %ereastra este %undamental di%erita de toate celelalte. *erestrele, sectele, sunt nenumarate. *lecare %iinta umana este propria ei secta. Nici un crestin nu este identic cu oricare altul, exista o di%erenta la %el de mare intre unii si altii ca intre crestinism si !induism. Odata ce va a%lati in %ata cerului, stiti ca di%erentele nu provin din voi, ele sunt speci%ice locului in care ati stat. Ele sunt In casa in care ati trait, in ceea din care ati privit si perceput lucrurile, dar nu in %iinta voastra ca atare. Cand a+un'eti in %ata cerului, intele'eti ca ati %acut intotdeauna parte din el. Cerul va#ul din interiorul casei este identic cu cel va#ut din exterior. Odata ce am parasit$o, stim ca barierele nu erau reale. Nici c!iar un #id nu repre#inta o limita pentru cer( el nu a impartit absolut deloc cerul. Xidul crea#a impresia divi#arii cerului( ca aceasta casa este a mea, si cealalta a voastra, ca exista un cer tn casa mea, si unul in casa vostra. Dar imediat ce cunoasteti cerul in sine, impartirile $ di%erentele $ dispar. Individul ca atare a disparut. 0alul nu mai este, ramane doar oceanul. 0a reintoarceti in casa voastra, dar $de acum $ %ara sa mai cxisie o di%erenta intre cer si voi. "epare ca nu au existat decat foarte putini crestini care sa fi ajuns su cerul li er, de unde sa fi revenit cu astfel de conceptii. "unt cativa) s%antul *rancisc Ec?!art, o!me...
77

Ei nu au vor it despre acelasi cer, nu* Nu aveau cum sa o %aca. Cerul era acelasi, insa descrierile lor suni obli'atoriu di%erite. Ceea ce esic identic e obiectul descrierilor lor. Peniru cei care nu cunosc obiectivul descris, descrierea repre#inta totul. In acest ca#, di%erentele sunt enorme. Ceea ce este descris nu esic decat o selectie, o ale'ere. Nu se poate descrie tot. "i ceea ce este redat prin scris este lipsii de viata. "%antul *rancisc nu poate %ace aceeasi descriere ca si &a!omed, deoarece descrierea nu provine din cer, ci din structura, din individualitate. Ea provine din minte) din memorie, din educatie, din experienta( ea depinde de cuvinte, de Uraba+, de secta, de modul de viata. Toate acestea o modelea#a. Din motive ce tin de intele'ere, o descriere nu este niciodata strict individuala, ea tine cont de comunitate( alt%el ar %i un esec total Daca imi descriu experienta intr$un limba+ care imi este propriu doar mie insumi, nimeni nu va intele'e despre ce vorbesc. Cand am cunoscut cerul, eram absolut sin'ur. .imba+ul, cuvintele, erau absente, insa ceea ce spun este destinat celor care nu cunosc cerul. Trebuie deci sa vorbesc limba lor, trebuie sa recur' la un limba+ pe care il %oloseam inainte de experienta mea. "%antul *rancisc %oloseste un limba+ crestin. Dupa parerea mea, reli'iile nu se deosebesc intre ele decat prin limba+. Crestinismul este un limba+ speci%ic inventat de Iisus C!ristos. 7induismul esie un alt limba+, iar budd!ismul un altul. Numai ca, atunci cand nu cunoastem decat limba+ul, cand nu am %acut experienta, di%erentele intre o reli'ie ti alte suni $ obli'atoriu $ uriase. Iisus vorbea de /imparatia tui Dumne#eu/, deoarece %olosea termeni inteli'ibili pentru auditoriul sau. Cuvantul HimparatieH era inteles de unii si nu era inteles de altii. Apoi a urmat crucea, evenimentul cruci%icarii. Cei care il intele'eau pe Iisus stiau ce intele'ea el prin /imparatia lut Dumne#eu/( ceilalti au cre#ut ca se re%era la imparatia de pe pamant. Iisus nu ar %i putut sa %oloseasca acelasi vocabular ca udd!a. Aceasta din urma n$a vorbit niciodata de /imparatia lui Dumne#eu/ din mai multe motive. Iisus provenea dintr$o %amilie saraca, ast%el incat limba+ul sau era acela al unui om

din clasa lui sociala. Pentru un om sarac, cuvantul imparatieH este %oarte semni%icativ. Pentru udd!a insa, care era print, nu era ca#ul. udd!a a devenii cersetor iar Iisus a devenii re'e. Nu puica %i alt%el. Tocmai polul opus devine semni%icativ. Polul necunoscut traduce necunoscutul. Pentru udd!a a cersi era un lucru absolut necunoscut( ci lua deci %orma necunoscutului, %orma cersetorului. Dup%l parerea sa, hi11hu 4cersetorul5 deveni cuvantul cel mat incarcai de sens. (hi11hu este un cuvant iesit tlin u# In India, unde exista un numar incalculabil de cersetori. in locul sau, se %oloseste cuvantul s-ami 4maestru5. Cel care devine un sann8asin, care renunta la lume, devine un s-ami, un maestru. Insa cand udd!a s$a retras din lume, el a devenit un b!i??!u, un cersetor. Pentru udd!a, acest cuvant avea un sens pe care Iisus nu putea sa i$I dea. H Iisus %olosea termeni pe care ii imprumutase din cultura iudaica. Ope$ $ idi%icari pe ici pe colo, dar nu putea sa sc!imbe limba+ul tn tate, ca# in care nimeni nu l$ar %i inteles. Deci, dintr$un anumit punct de vedere, el nu era crestin, %n timpul s%antului *rancisc, cultura crestina isi de#voltase propriul ei limba+. in virtutea acestui %apt, putem spune ca s%antul *rancisc era mai crestin decat insusi C!ristos. C!ristos a ramas iudeu( intrea'a sa existenta a avut loc in con%ormitate cu modul de a trai iudaic. Nu ar ii putut sa %ie alt%el. Daca sunteti crestini prin nastere, crestinismul risca sa nu %ie prea su'estiv pentru voi. Poate nu sunteti deloc sensibil la el, Cu cat cunoasteti mai bine limba+ul sau, cu atat acesta va devine mai indi%erent. Nu mai perceperi misterul. Pentru un crestin, starea de spirit !indusa pre#inta o atractie, o semni%icatie mai mare. *iindu$i necunoscuta, ea exprima in primul rand necunoscutul. Dupa parerea mea, este mai bine sa nu se ramana la reli'ia de ori'ine. Atitudinile si credintele care provin din educatie, trebuie sa %ie re%u#ate, in ca# contrar aventura nu va incepe niciodata. De asemenea, nu trebuie nici sa ramanem in locul de nastere, ci "a mer'em in re'iuni necunoscute si sa experimentam bucuria vietii care re#ulta de aici. "e intampla sa nu putem intele'e tocmai lucrul care
78

credem ca il cunoastem cel mai bine. Ast%el, un crestin crede ca a inteles crestinismul, iar aceasta convin'ere devine o bariera. Un budd!ist crede ca intele'e budd!ismul, deoarece cunoaste aceasta reli'ie, si insasi impresia lui de a o intele'e se trans%orma intr$o limita. Numai necunoscutul poate deveni ma'netic, ocult, esoteric. Circumstantele nasterii trebuie depasite. Daca ne$am nascut crestini sau !indusi, acest %apt se datorea#a circumstantelor. Nu trebuie sa ramanem le'ati de conditiile de nastere. in ceea ce priveste reli'ia, trebuie sa renastem. &er'eti spre #onele necunoscute, acolo unde va asteapta exta#ul, unde incepe explorarea. int&in anumit sens, reli'iile sunt complementare. Ele trebuie sa se spri+ine intre ele, sa se accepte intre ele. Crestinii, !indusii, evreii, trebuie sa cunoasca exta#ul convertirii. El este cel care pune ba#ele trans%ormarii. *iecare occidental care vine in Orient invata ceva. "tarea de spirit orientala este atat de di%erita de a sa, incat el nu o poate incadra In clasi%icarile care ii sunt %amiliare. Ea este atat de opusa lucrurilor care ii sunt obisnuite, incat pentru a o intele'e trebuie sa se sc!imbe. Ca#ul invers este la %el de adevarat, tre uie sa De adevarat. Orientalul trebuie sa %ie alat de receptiv incat necunoscutul, neobisnuitul sa provoace in el sc!imbarea. in India ar %i imposibil sa se cree#e o reli'ie ca si crestinismul. Noi nu am putea elabora o teolo'ie, %onda biserica. 0aticanul. Noi am construit temple, dar nu avem o biserica. "piritul oriental este in esenta sa, ilo'ic, ast%el incat el este $ dintr$un anumit punct de vedere$ !aotic. El este obli'atoriu individual, si nu are calitati de or'ani#are. Un preot catolic este ceva %oarte speci%ic El a %ost educat in scopul de a se inte'ra inir$o or'ani#atie. El este o veri'a intr$o ierar!ie. "i aceasta %unctionea#a. iserica %ondata, ierar!ia, au un caracter lo'ic, si in acest %el crestinismul s$a putut raspandi in lume. 7indusii nu au incercat niciodata sa converteasca pe nimeni. C!iar daca cineva s$a convertit de la sine, !induismul este %oarte rece in privinta lui, 7induismul nu este o reli'ie

care sa aiba simtul convertirii si al or'ani#arii. Ea i'nora clerul in sensul catolic al acestui termen, Calu'arul !indus este un individ care exista( el nu apartine unei ierar!ii, nici unei biserici %ormate. El este %ara radacini. Din punct de vedere pamantesc, modul lui de abordare pare $ cu si'uranta $ un esec, dar din punct de vedere individual, al pro%un#imilor intime, acesta este $dimpotriva $ o reusita asi'urata. 0ivc?ananda era %oarte atasat crestinismului. El a creat ordinul lui Rama?ris!na, care se inspira din cultul catolic. Aceasta modalitate este %oarte straina Orientului( ea este tipie Occidentala. 0ive?ananda nu avea deloc un spirit Oriental. "i lot asa cum spun despre 0ive?ananda ca era Occidental, tot ast%el spun despre maestrul Ec?!art si s%antul *rancisc ca sunt $in esenta lor $ Orientali. Iisus insusi era Oriental( crestinismul, dimpotriva, este Occidental. Iisus avea un spirit %undamental Oriental( el era conira bisericii, contra or'ani#arii. .a acest nivel este con%lictul. "piritul Occidental %unctionea#a in termeni ai lo'icii, ai ratiunii, ai sistemului, a dove#ilor. El nu poate mer'e In pro%un#ime, el ramane la supra%ata( el are tendinta de expansiune dar nu de identitate. ;eli!iile or!anizate suni deci, peniru noi, an val Ele tre uie sa dispara pentru ca noi sa putem vede a cerut Da. Ele acopera %ereastra. "unt obstacole. "piritul Occidental va tre ui sa creasca, ta fel ca si aceia orientat* "piritul Occidental poate cunoaste reusita in stiinte, dar nu in constiinta reli'ioasa. De %iecare data cand se naste un spirit reli'ios, c!iar si in Occident, el este Oriental. .a Ec?!art, la o!rae, insusi %elul 'andirii este Oriental. De %iecare data cand se naste un spirit stiinti%ic in Orient, el este obli'atoriu Occidental. Orientul s+ Occidentul nu suni deci spatii 'eo'ra%ice. Occident inseamna aristotelian si Orient ne$aristotelian( Occidentul insemna ec!ilibru iar Orientul ne$ ec!ilibru( Occidentul insemna rational si Orientul irational. Tertullian %i'urea#a printre spiritele cele mai Orientale
79

din Occident. El a spus) /Cred in Dumne#eu pentru ca e imposibil sa cre#i. Cred in Dumne#eu pentru ca c absurd./ lata insasi ba#a spiritului Oriental) pentru ca e absurd. Nimeni nu spune acest lucru in Occident. "e spune ca nu trebuie cre#ut un lucru decat daca este rational. in ca# contrar, este numai o credinta, o superstitie. &aestrul Ec?!art avea, la randul Iui, o 'andire Orientala. El a spus) /Daca voi credeti in posibil, aceasta nu este o credinta. Daca voi credeti in dovada, acesta nu este un %apt reli'ios. Posibilul si dovada apartin stiintei. Ceea ce depaseste 'andirea nu vine asupra voastra decat daca voi credeti in absurd./ O asemenea conceptie nu este Occidentala, ci Orientala. Con%ucius avea, el insusi, un mod de 'andire Occidentala. Occidentalii il pot intele'e, Insa nu$l pot intele'e pe .ao$Tse. .ao$TUe a spus) /Ne%iresc este cel care se limitea#a doar la ratiune. A %i rational, re#onabil, nu este su%icicnl. Irationalul trebuie sa aiba locul sau. Ceea ce este, simultan, rational si irational, este cumpatat./ O 'andire per%ect rationala nu este ec!ilibrata. Ratiunea are, la randul ei, coltul ei intunecat de irationalitatc. Copilul se nasie intr$o matrice obscura. *lorile se nasc In intuneric, cu radacinile in'ropate in pamant. Obscuritatea nu trebuie sa %ie re%u#ata( ea constituie ba#ele. Ea repre#inta ceea ce este mai semni%icativ, mai bo'at In viata. 3andirea Occidentala trebuie sa contribuie la munca terestra prin stiinta, nu prin reli'ie. 3andirea Orientala, la randul ci, nu Isi poate duce contributia decat in domeniul reli'iei. "tiinta si reli'ia se completea#a. Daca putem sa intele'em simultan di%erentele lor si complementaritatea lor, va re#ulta o cultura mondiala valabila. Daca avem nevoie de concursul stiintei, ne adresam Occidentului. Dimpotriva, daca Occidentul crea#a o reli'ie aceasta nu poate %i decat o teolo'ie, in Occident, se 'asesc dove#i pentru a se convin'e de existenta lui Dumne#eu. A se convin'e de existenta Iui Dumne#eu este un lucru de neconceput in Orient Nu putem dovedi existenta lui Dumne#eu. Dorinta in sine este lipsita de sens. /Tot ceea ce este demonstrabil, nu este Dumne#eu, ci o conclu#ie stiinti%ica. Pcnlru Orient, Divinul nu poate F demonstrau

Candva veti plictisi de demonstratii, taceti saltul in experienta, in Divin. 3andirea Orientala nu poate %i alt%el decat pscudo$ stiinti%ica, la %el cum 'andirea Occidentala nu poate %i decat pscudo$reli'ioasa. in Occident, voi nu )iii creat decat o vasta teolo'ic, nu si o traditie reli'ioasa. in acelasi %el, de %iecare data cand %acem e%orturi stiinti%ice in Orient, noi nu creem decat te!nicieni, si nu oameni de stiinta, oameni care au o cunoastere stiinti%ica, in nici un ca# inovatori, creatori. In consecinta, venind in Orient, uitati 'andirea voastra occidentala, alt%el nu veti intele'e nimic, si veti lua aceasta neintele'ere drept intele'ere. "tarea de spirit de aici este diametral opusa celei ce va este proprie. "i numai polii opusi sunt complementari, ca principiul masculin si cel %eminin. 3andirea orientala este %eminina, ceea a Occidentului este masculina. Aceasta din urma este masculina. .o'ica este neaparat a'resiva, violenta. 3andirea reli'ioasa este receptiva, la %el ca o %emeie. Ea nu poate decat sa$1 primeasca pe Dumne#eu, nu sa$I invente#e sau sa$6 desco$ pere. Trebuie sa %ie la %el ca o %emeie) total receptiva, desc!isa, in stare de asteptare. Este ceea ce intele'em prin meditatie) a %i desc!is si in stare de asteptare. ;ama1rislina a spus ca modalitatea de a ordare ha1ti arji cea mi una pentru epoca noastra. Este adevarat* Nu. Rama?ris!na a spus ca b!a?ti 8o'a era modul de abordare cel mai potrivit, pentru ca asa era pentru el. Era %ereastra %undamentala datorita careia ci a a+uns sub cerul liber. Nu se pune problema unui mod de abordare care sa %ie sau nu potrivit unei epoci determinate. Este de neconceput sa 'andim in acesti termeni. "ecolele par a %i contemporane. Noi parem sa %im la %el, dar poate ca na este asa. Poate ca cu traiesc cu doua#eci de secole in urma. Nimic nu apartine doar trecutului. Pentru unii, trecutul este pre#entul. Nimic nu apartine numai viitorului. Pentru unii, viitorul este pre#entul. "i nimic nu apartine doar pre#entului. Pentru o anumita persoana pre#entul este trecutul, pentru o alta pre#entul este cel care va veni. in consecinta, nu se poale a%irma nimic cate'oric In le'atura cu epocile ca atare.
80

Rama?ris!na avea un spirit devotional. Ei l$a atins pe Dumne#eu prin ru'aciune si prin iubire $ prin devotiune. Ast%el s$a reali#at el, si a cre#ut ca aceasta calc era adecvat pentru toata lumea. El nu putea sa Intelea'a cat de di%icila ar putea sa %ie pentru altii. Oricat de multa Compasiune am avea, il vedem intotdeauna pe celalalt prin %iltrul propriilor noastre experiente. Ast%el, pentru Rama?ris!na, calea parea sa %ie ha1ti 8o'a) 8o'a devotiunii. Daca vrem sa 'andim in termeni de epoca, putem spune ca epoca noastra este cea mai intelectuala, cea mai stiinti%ica, cea mai te!nolo'ica $ cea mai putin devotionala, cea mai putin a%ectiva. Ceea ce Rama?ris!na crede ca i se potriveste lui, era $ %ara indoiala $ potrivit pentru cei care 'ravitau in +urul sau, Insa el insusi nu a atras niciodata multa lume. Prin 'andirea sa, el se situea#a in cate'oria ne$te!nolo'ica, ne$stiin$ti%ica. Era un om simplu, %ara educatie, necunoscand nimic din lume in sens lar', ast%el incat invatatura sa trebuie inteleasa In %unctie de limba+ul satului sau. El nu isi putea im'ina viitorul. *acea parte, inainte de orice, din lumea satului, acolo unde intelectul nu conta, si unde emotia era totul. El nu este un om al timpurilor noastre. Ceea ce spunea era %oarte potrivit pentru lumea in care traia, dar nu este aplicabil lumii in care traim noi. Cele trei tipuri de spirit) intelectual, activ si a%ectiv au existat intotdeauna. 0a exista intotdeauna un ec!ilibru Intre ele, la %el cum exista Intotdeauna un ec!ilibru intre masculin si %eminin. Acesta nu este niciodata rupt pentru multa vreme. "i daca este, el nu va intar#ia sa se re%aca. in Occident acest ec!ilibru este rupt. Intelectul predomina. Cand Rama?ris!na spune) /Devotiunea este calea epocii noastre/, cuvintele sale pot avea un ecou in voi tocmai din aceasta cau#a. Dar 0ive?ananda a sustinut %aptul contrar. Cum ec!ilibrul a %ost pierdut si in Orient, 0ivc?a$ nanda 1 %ost $ In primul rand $ un taie%tx?ual. Doar pentru a %ace perec!e cu extrema care predomina. Este vorba, intr$un anumit %el, de o complementaritate Rama?ris!na apartinea tipului de spirit a%tetiv, iar principalul sau discipol tipului de spirit intelectual. Nu putea %i alt%el. *emininul si masculinul %ormea#a un cuplu. Rama?ris!na este abiolui %eminin) nea're$srK$, receptiv.

Problema sexului nu se 'aseste doar in domeniul biolo'ic, ci Lpeste tot in orice domeniu, cand exista o polaritate, exista si sex si atractia contrariilor. S 0ivc?ananda nu a %ost atras niciodata de intelectuali, nu ar %i avut cum nu era opusul lor polar. en'alul avea mari intelectuali. 0ive?a$nanda i$a vi#itai, si s$a intors acasa cu mainile 'oale. Rama?ris!na era onid cel mai putin intelectual 4Lcare il putea intalni. Elcra tot ceea ce 0ive?ananda nu era, lot ceea ce el caula sa %ie. i 0ive?ananda era exact opusul lui Rama?ris!na. in consecinta, ceea ce a invatat el in numele lui Rama?ris!na nu este in con%ormitate cu 'andirea acestuia. Ca urmare, cei care a+un' la invatatura luiRama$?ris!na prin 0ive?ananda, nu o pot intele'e deloc. Cei care inte.le' in$ terpietarea pe care a dat$o 0ive?ananda sunt incapabili sa$ 6 intelea'a tocmai pe Rama?ris!na. Interpretarea este reali#ata prin polul opus. Cei care spun) /*ara 0ive?ananda nu am %i puiut sa$6 cunoastem pe Rama?ris!na/, au oarecum dreptate. Aceasta nu ar %i putut %i niciodata accesibil lumii %ara 0ive?ananda. Numai ca, tot ceea ce a+un+em sa cunoastem din Rama?ris!na prin intermediul lui 0ive$?ananda este %undamental %als, o interpretare 'resita, in masura in care spiritele lor se opun unul altuia. Rama?ris!na nu discuta nicio$daia, 0ivc?ananda %ace acest lucru. Primul esta incult, al doilea era un om educat. Ceea ce 0ivc?ananda a spus despre Rama?ris!na nu este decat re%lectarea propriei sale %iinte. Nimic nu este autentic $ si nici tu poate %i. Todeauna lucrurile s$au intamplat asa, tot asa se vor petrece si in continuare. udd!a atra'e oameni care se a%la la polul opus. &a!avi$Iisus ii atra' pe cei care, din punct de vedere spiritual, apartin celuilalt sex. Iar acesti poli opusi crea#a or'ani#atia, ordinul. Ei incep sa interprete#e in mod rational. Discipolii insisi %alsi%ica 'andirea maestrului lol Ast%el se intampla, si nu putem sc!imba nimic.

66. INTRE AREA CORECTA Nu puneti intrebari teoretice. Teoriile re#olva putine lucruri, ele seamana mai multa con%u#ie Daca nu ar exista teorii, ar %i mai putine probleme. De %apt, intrebarile provin din %aptul ca exista teorii Nu puneti nici Intrebari %ilo#o%ice. Acestea nu sunt intrebari decat in aparenta. De aceea ele nu au putut primi niciodata raspuns. O intrebare care este intr$adevar o intrebare, primeste un raspuns. in ca# contrar, ea nu este decat o con%u#ie lin'vistica, si nu poate primi niciu$nul. *ilo#o%ia6 s$a incapatanat sa puna intrebari de mai multe secole, insa c!iar si

81

in #ilele noastre $ intrebarea ramane aceeasi. C!iar daca dam un raspuns unei intrebari %ilo#o%ice, acesta nu este niciodata un raspuns, deoarece problema in sine este %alsa. Ea nu este destinata sa primeasca un raspuns, %iind ast%el conceputa incat, In realitate, nici un raspuns nu este posibil Nu puneti, in nici un ca#,6ntrebari meta%i#ice. De exemplu, daca intrebati cine a creat lumea, nimeni nu va poate raspunde. intrebarea vostra este absurda. Nu datorita %aptului ca intrebarile meta%i#ice nu sunt intrebari reale, insa nu le putem da un raspuns. .e putem re#olva, dar nu le putem raspunde. Puneti intrebari personale, intime, existentiale. Trebuie sa intele'eti ce vreti intr$adevar sa stiti. Este acesta un lucru care are un sens pentru voi2 Daca vi se raspunde, se va desc!ide oare o noua dimensiune in voi2 Existenta voastra va %i oare imbo'atita2 *iinta voastra va %i trans%ormata intr$ un %el sau altul2 Doar alt%el de intrebari sunt reli'ioase. Reli'ia se ocupa de probleme, nu de intrebari. O intrebare poate proveni din simplul %apt al curio#itatii, in timp ce o problema este intima si personala. Ea va priveste pe voi) voi sunteti problema. Pe cand intrebarea si voi $ sunt doua lucruri distincte. Deci inainte de a intreba, indi%erent ce, patrundet+ pio%und in interiorul vostru pentru ca intreba$ rea sa %ie intima si personalU pentru ca ea sa se re%ere la un punct care nu este clar pentru voi, in cate sunteti implicati voi insiva. Numai in acest ca# veti primi un a+utor. :: N

masina. insa, in ca#ul In care nu va identi%icati cu existenta voastra materiala, aici cu corpul vostru, nici cu mintea voastra 4daca va percepeti ca distinct si di%erit de corp si de minte, ca %iind superior lor si transcendent5, atunci constiinta voastra e)te transcendenta si este libera de predestinare. Ea este spontana, libera. Constiinta daruieste libertatea, materia aduce cu sine sclavia. Deci, predestinarea exista sau nu, aceasta depinde di( voi. Daca spuneti) HEu nu sunt decat corpul meu/, viata voastra este In intre'ime determinata. Cei care spun ca omul nu este decat un corp nu pot sa pretinda ca predeterminarea nu exista. De obicei, cei care nu cred in existenta constiintei, nu cred nici in predeterminare, in timp ce aceia care au un spirit reli'ios si cred in constiinta, de obicei cred in predeterminare. in consecinta, cuvintele mele pot parea %oarte contradictorii, dar in realitate nu sunt deloc asa. Cei care sunt constienti cunosc libertatea, deoarece numai %iintele spirituale pot spune ca nimic nu este determinat Dar acest lucru nu II puteti intele'e decat in ca#ul in care nu exista nici un %el de identi%icare cu corpul. Daca va 'anditi ca duceti doar o existenta materiala, nu exista nici o libertate posibila. in materie, libertatea este imposibila, materia insemnand ceea ce nu poate %i liber. Ea este pri#oniera lantului cau#al. Cel care a+un'e la constiinta, la iluminare, paraseste in intre'ime tinutul cau#alitatii. in ca#ul lui, toiul este imprevi#ibil. Nu puteti a%irma nimic despre el. El traieste o viata noua in %iecare clipa( existenta sa devine atomica. Existenta voastra este un %el de lant din care %iecare veri'a este determinata de trecut. 0iitorul vostru nu csie propriu$#is viilor, ci un subprodus al trecutului. Trecutul este cel care determina, modelea#a, %ormulea#a si conditionea#a viitorul vostru. Din acest moliv, el este previ#ibil. "?inner spune ca existenta esic la %el de previ#ibila ca orice altceva. "in'ura di%icultate provenind din %aptul ca noi nu am conce$pui inca mi+loacele care sa ne permita sa cunoastem intre'ul trecut. Pentru ca#ul persoanelor asupra carora "?inner si$a reali#at experientele, are dreptate) existenta lor este, in cele din urma, previ#ibila. Aceste experiente s$au %acut cu anumite persoane, iar "?inner si$a dat scama ca erau toate %iinte mecanice, ca nu exista in ele nimic care sa %ie asimilabil libertatii.

Destinul nostru este determinat dinainte* Destinul nostru este $ simultan $ determinat dinainte si nu. Cele doua raspunsuri sunt corecte, si asa se intampla pentru toate intrebarile ce se re%era la viata. Dintr$un anumit purtet de vedere, totul este determinat dinainte. Este ca#ul a tot ceea ce osie %i#ic, material, a tot ceea ce este mental. Exista Insa o parte a %iintei voastre unde nimic nu este determinabil sau previ#ibil. Esic constiinta. Daca va identi%icati cu corpul vostru si cu existenta voastra materiala, alunei viata voastra este determinata, in aceeasi masura, de le'ea cau#ei si e%ectului. "unteti ca o
82

Dar studiul sau este limitat. Nici un udd!a nu a imral in laboratoarele sale pentru a se supune experientelor sale. Daca exista, c!iar si numai o sin'ura %iinta care sa %ie libera, care sa nu %ie nici mecanica, nici previ#ibila, toata teoria lui "?inner se prabuseste. Daca in toata istoria speciei umane, 'asim o sin'ura %iinta libera si imprevi#ibila, omul este potential liber si imprevi#ibil. .ibertatea exista sau nu, in %unctie de modul in care puneti accentul) asupra constiintei sau asupra corpului. Daca sunteti in intre'ime orientat catre exterior, intrea'a voastra viata este determinata. "au aveti o viata interioara2 Nu raspundeti imediat. Nu spuneti) /"unt "inele/. Daca simtiti ca nu se misca nimic in interiorul vostru, admiteti acest lucru. Corectitudinea voastra va %i primul pas pe care II %aceti in sensul libertatii interioare care 'enerea#a constiinta. Daca intrati in pro%un#imile voastre, veti remarca %aptul ca tot ceea ce sunteti provine in intre'ime din lumea exterioara) corpul vostru si 'andurile provin din ea, c!iar si eul vostru provine din mediu. De aceea va pasa atat de mult de parerea celorlalti, de aceea sunteti in intre'ime sub dominatia lor. Opinia lor asupra voastra se poate modi%ica in %iecare clipa. Eul vostru, corpul vostru, 'andurile voastre, provin de la ci. "i lucrurile pre#entandu$se ast%el, ce este interior2 "unieti %ormat din numeroase straturi de acumulari provenite din lumea exterioara. Daca va identi%icati cu aceasta personalitate mostenita de Ia altii, totul va este determinat. *iti constienti de toate lucrurile din voi care provin din exterior, avand 'ri+a sa nu va mai identi%icati cu ele. "i va veni o #i %n care toate acestea vor disparea. 0eti li Inir$un spatiu 'ol. "i acest spatiu 'ol este ceea ce separa exteriorul de interior, este poarta. Ne este atat de %rica de neant, atat de %rica de a %i 'oi, incat ne a'atam de acumularile noastre provenite din lumea exterioara. Trebuie sa avem cura+ul sa nu ne mai identi%icam cu ele si sa ramanem In spatiul 'ol. in ca# contrar, veti continua sa va indreptati spre exterior, sa va ocupati de un lucru sau altul si sa %iti satis%acuti. Clipa in care domneste absenta, neantul, este o clipa de meditatie. Daca aveti cura+ul sa ramaneti in ea, intrea'a voastra %iinta se va
83

intoarce apoi in mod automat catre interior. Cand nu mai exista nimic ce sa va le'e de lumea exterioara, va intoarceti spre voi insiva. "i atunci, pentru prima data, va dati seama ca exista in voi ceva care transcertde iot ceea ce credeti ca sunteti. Nu mai sunteti devenire, ci %iinta. Iar %iinta este libera( nu este nimic care sa poata determina. Ea este libertate absoluta, mai presus de atin'erea cau#alitatii. Actiunile voastre pre#ente au o le'atura cu cele din trecut. O actiune A crea#a o situatie care %ace posibila o actiune , actiune care permite reali#area actiunii C "uma actiunilor voastre pre#ente este le'ata de trecut, si acest lant se intinde pana la inceputul %ara s%arsit si se va perpetua pana la s%arsitul nelimitat. Iar viata voastra nu este determinata numai de propriile voastre actiuni, ci si de acelea ale tatalui vostru si ale mamei voastre( ele au continuitate. Actiunile societatii, ale istoriei $ tot ceea ce s$a intamplat pana in pre#ent $ sunt le'ate, intr$un %el sau altul, de actiunile voastre pre#ente. intrea'a istorie in%loreste in voi. Tot ceea ce a %ost posibil sa se intample vreodata se a%la in le'atura cu aViunile voastre, ast%el incat ele sunt $ in mod evident $ determinate. Ele repre#inta o %ractiune atat de in%ima in istoric... Iar istoria este o %orta esentiala atat de vie, din care actiunile voastre individuale sunt o parte %oarte ne'li+abila, &arx a spus) /Nu constiinta este ceea care determina starea unei societati, ci societatea si starea ei sunt cele care determina constiinta. Nu marii oameni sunt cei care cladesc marile oranduiri sociale, ci tocmai acestea din urma sunt cele care crea#a mari oameni./ intr$un anumit sens, el are dreptate, deoarece voi nu sunteti autorii actiunilor voastre. Istoria este cea care Ie$a determinat. 0oi nu sunteti decat un executant. intre'ul proces al evolutiei s$a inscris in celulele voastre biolo'ice. "i aceste celule se vor transmite altcuiva. Credeti ca sunteti tatal, insa in realitate nu sunteti decat o scena pe care a +ucat procesul de evolutie si v$a constrans sa +ucati. Nu aveti nici un control asupra actului procreatiei, de unde si puterea sa $ intre'ul proces de evolutie actionea#a prin intermediul sau. Iata deci un exemplu al %elului in care actiunile se produc in relatie cu actiunile din trecut. Totusi, odata cu iluminarea se produce un %enomen nou, mai exact oprirea acestei le'aturi. De acum inainte actele nu vor mai %i le'ate de

altceva decat de constiinta. Ele provin din constiinta in loc sa %ie determinate de trecut De aceea, la o %iinta iluminata nimic nu mai este previ#ibil "?inncr spunea ca dat %iind %aptul ca se cunosc actele trecute, comportamentul oamenilor este previ#ibil. Dupa parerea sa, proverbul) /Putem aduce un cal aproape de apa, dar nu il putem obli'a sa bea./, este %als. Putem crea conditiile necesare, si calul va bea. "i la %el cum putem %orta un cal sa bea, tot ast%el voi insiva puteti %i constransi sa actionati, in masura in care actiunile voastre depind de anumite situatii, de anumite .. cisrcumslante. Un udd!a, dimpotriva, nu poate %i constrans sa bea. Cu cat insistam mai mult, eu atat consimte mai putin. Nici c!iar o caldura torida, nici c!iar si ra#ele ar#atoare a mii de sori, nu vor sc!imba nimic Ori'inea actiunii lui udd!a nu mai este aceeasi( ea nu are le'atura cu nici o actiune, ci cu constiinta. Tocmai de aceea pun accentul pe constiinta. Cand actionati in mod constient, actiunile voastre nu mai sunt prelun'irea altor actiuni. "unteti liberi. "unteti voi cei care incepeti sa actionati, si nimeni nu mai poate prevedea cum veti actiona. Obiceiurile sunt mecanice, ele se repeta de la sine. "i cu cat repetitia este mai marc, cu atat mai mare este e%icienta $ e%icienta in sensul in care constienta devine inutila. O dactilo'ra%a e%icienta nu mai arc nevoie sa depuna e%ort, actiunea de a dactilo'ra%a se reali#ea#a in mod inconstient. C!iar si in ca#ul in care 'andul ei este in alta parte: batutul la masina nu este intrerupt. &unca este intreprinsa de corp, 'andirea nu mai are nici un rol. Un lucru este e%icient cand certitudinea sa este atat de mare incat eroarea devine imposibila. Odata cu libertatea eroarea nu este exclusa niciodata. O masina nu %ace 'reseli. 3reseala apare odata cu constiinta. Exista deci o relatie cau#ala intre actiunile voastre pre#ente si actiunile voastre trecute. Unele le determina pe celelalte. Copilaria voastra determina adolescenta voastra, iar adolescenta voastra determina batranetea voastra.
84

Nasterea voastra va determina moartea. Toiul CJte determinat. udd!a obisnuia sa spuna) HReali#ati cau#a si e%ectul se va produce./ Este lumea cau#alitatii, in care orice lucru este determinat. Daca actionati pe deplin constient, ima'inea se sc!imba complet Totul se %ace dintr$un moment in altul Constiinta este mobila si nu statica. 7a este insasi viata, deci ea se modi%ica. Ea este vie( ea se lar'este st se innoieste mereu( ca este intotdeauna noua, proaspata, tanara. Cu o asemenea constiinta, actiunile voastre vor li spontane. Acest lucru Imi aduce aminte de o intamplare #ett. Un maestru #en ii puse intr$o #i o intrebare speci%ica discipolului sau. Acesta raspunse exact cum trebuia. A doua #i, maestrul Ii puse aceeasi intrebare. Discipolul ii spuse) /Dar v$am raspuns de+a ieri1/ &aestrul insista) /iti cer sa imi raspun#i din nou1/ Discipolul repeta raspunsul din #iua precedenta. .a acesta, maestrul stri'a) /Raspunsul tau nu este bun1/ Discipolul, surprins, spune) /insa ieri ati aprobat. Am dedus deci ca era corect 0$ati sc!imbat parerea acum2/ &aestrul ii explica) /Ceea ce repetam nu vine de la noi. Raspunsul tau provine din memoria ta, nu din constiinta ta. Daca intele'erea ta ar %i %ost reala, raspunsul tau trebuia sa %ie di%erii de cel de ieri, deoarece $inlrc limp $ o multime de lucruri s$au sc!imbat Eu nu mai sunt acelasi om care ti$am pus intrebarea de ieri( asta#i situatia este cu totul di%erita. Tu insuti esti di%erit, si totusi raspunsul a ramas identic. Daca ti$am pus aceeasi intrebare, a %ost pentru a vedea daca vei repeta acelasi raspuns. Nu putem repeta nimic./ Cu cat sunteti mai viu, cu atat va repetati mai putin. Numai %iintele moarte pot %i coerente. 0iata este incoerenta( viata este libertate. Iar libertatea nu este coerenta. Coerenta in raport cu ce2 Coerenta nu exista decat in raport cu trecutul. O %iinta iluminata nu este coerenta decat in constiinta ci, niciodata In le'atura cu trecutul ei. Ea traieste in intre'ime actiunea pre#enta. Ea nu lasa nimic in urma, ea nu lasa nimic deoparte, %n clipa urmatoare actul este inc!eiat, iar constiinta ea este din nou proaspata. Constiinta este acolo imediat ce se pre#inta o situatie si %iecare actiune este indeplinita intr$o libertate completa, ca si cum toate situatiile ar %i traite pentru prima data.

De aceea am raspuns la Intrebarea voastra prin da si nu simultan. Este da sau este nu in %unctie de %aptul de a %i numai acumulare, existenta corporala, sau de a %i constiinta. Reli'ia aduce libertatea, deoarece ca 'enerea#a constiinta. Cu cat stiinta va dobandi mai multe cunostinte despre materie, cu atat lumea se va a%la mai mult in stare de sclavie. &ateria este supusa in intre'ime le'ii cau#alitatii. Odata ce stiti ca date %iind conditiile /acestea/, re#ulta e%ectul /acela/, totul este determinabil inainte de s%arsitul acestui secol, evolutia omenirii va %i determinata in mai multe %eluri. Cea mai mare calamitate posibila nu este amenintarea nucleara. *orta nucleara nu poate decat sa distru'a. Adevarata calamitate va veni din partea stiintelor psi!olo'ice. Ele vor a+un'e sa stie cum sa plase#e %iinta umana in intre'ime sub controlul lor. Ne%iind constienti, este posibil sa putem %i %acuti sa adoptam un comportament in intre'ime predeterminat Asa cum suntem, pentru noi lotul este determinat. Unul din noi este !indus, altul ma!omedan. De aici provine predeterminarea si nu libertatea. Este deci#ia parintilor nostri, a societatii. Unul din noi este doctor, celalalt in'iner. Pro%esia noastra ne determina comportamentul nostru. Ne a%lam de+a sub un permanent control, cu toate ca metodele raman inca primitive. Te!nici mai elaborate vor avea puterea sa determine comportamentul nostru intr$un asemenea 'rad, incat nimeni nu va mai %i in masura sa spuna ca su%letul exista. Daca %iecare din atitudinile voastre este ast%el determinata, care va %i pentru voi semni%icatia su%letului2 Atitudinile voastre pot %i determinate datorita modi%icarilor c!imice din or'anism. Daca vi se da alcool, comportamentul vostru se modi%ica. "tarea c!imica a corpului vostru %iind modi%icata, se intampla la %el si cu comportamentul vostru. Au existat perioade in care te!nica tantrica ultima consta in a absorbi bauturi alcoolice %ara sa re#ulte o pierdere a constientei Con%orm lantrismului numai aceia care vor ramane constienti in impre+urari in care, in 'eneral, se cade in inconstienta, pot cunoaste iluminarea. Daca modi%icarile c!imice din or'anism alterea#a constiinta, atunci ce este constiinta2 Daca o in+ectie va poate %ace inconstienti, insemna ca substanta c!imica csic mai
85

puternica decat constiinta voastra. Con%orm tantrismului, este posibil ca puterea dro'urilor sa %ie depasita si sa ramanem constienti. "timulul a %ost introdus, dar atitudinea care trebuie sa re#ulte nu mai vine. Dorinta sexuala este un %enomen c!imic. Esie provocata de o anume cantitate a unui !ormon speci%ic. Ast%el, va identi%icati cu dorinta. Poate o veti re'reta odata ce corpul isi va li re'asit ec!ilibrul c!imic normal. Insa re'retele voastre sunt lipsite de sens. Cand %enomenul se va produce din nou, veti actiona Ia %el ca inainte. Tocmai de aceea tantrismul a inclus practici sexuale. Daca dorinta voastra este inexistenta intr$o situatie pur sexuala, insemna ca sunteti liberi. Problema modi%icarilor c!imice ale or'anismului este de mult depasita. Aveti un corp, dar nu sunteti acel corp. *uria este, de asemenea, un %enomen c!imic ioc!imistii vor avea In curand posibilitatea de a va %ace impasibili in %ata %uriei si a dorintei sexuala. Cu toate acestea, nu veti %i un udd!a. udd!a nu era la adapost de %urie. Ea putea exista in el, dar %ara sa$i simta e%ectul. Daca va controlati modi%icarile c!imice ale or'anismului, nu mai puteti li %uriosi. Conditia c!imica 'eneratoare a sentimentului de %urie nc3ind pre#enta, e%ectul %uriei nu poate cxisia. "au daca !ormonii sexuali au %ost eliminati din corpul vostru, nu mai exista excitatie sexuala. Dar, In realitate, contea#a prea putin daca sunteti sau nu excitati din punci de vedere sexual, ca sunteti sau nu %uriosi. Ceea ce contea#a este sa a+un'eti sa %iti constienti inir$o situatie care nu apare decat in inconstienta. Daca va 'asiti intr$o asemenea situatie, meditati asupra ci. Ea este o oca#ie ce nu trebuie scapata. Daca sunteti 'elos, meditati asupra 'elo#iei voastre. Este momentul cel mai potrivit. &ecanismul c!imic al corpului lucrea#a. El doreste sa deveniti inconstienti( el vrea sa va comportati ca si cum ati %i nebuni. *iti constienti. .asati 'elo#ia sa %ie, nu o reprimati. *iti constienti de ca, %iti martori. in ca# de %urie, %iti martorul propriei %urii( in ca# de excitatie sexuala, %iti martor al acestei excitatii. .asati sase des%asoare tot ceea ce se intampla in voi si meditati Ia situatie in ansamblul ei. Cu cat constiinta voastra este mai pro%unda, cu atat sansele existentei unui comportaH raent determinai sunt

mai mici. 0a eliberati Mo1sha, libertatea, nu inseamna nimic altceva. Aceasta implica o constiinta libera, pe care nimic nu o mai poate determina, NL :

+e este iu irea divina* +um experimenteaza o >iinfa iluminata iu irea* &ai intai sa examinam intrebarea in sine. Cu si'uranta ca ati asteptat inainte de a o pune. Ideea de a o %ace nu v$a venit in clipa de %ata, ci cu putin timp inainte. Ea astepta sa 3e pusa, ea va obli'a sa o %aceti. Ceea ce a determinai aceasta intrebare este memoria, nu constiinta. Daca ati %i %ost constient in aceasta clipa, daca ati %i trait in clipa pre#enta, ati %i pus o alia intrebare. Daca ati %i ascultat ceea ce spuneam, aceasta intrebare nu avea cum sa va vina in minte. Daca ea era pre#enta in 'andirea voastra, nu ati inteles nimic din ceea ce am spus. Cand o intrebare ocupa mintea, acest lucru crea#a o tensiune, lensiune care va impiedica sa %iti aici. Iar constiinta voastra nu mai poate aViona liber. Daca intele'eti acest %ucru, puiem incepe sa examinam problema dvs. Ea este valabila in esenta ei, dar 'andirea care a conccpul$o nu este sanatoasa. Atentia trebuie sa %ie pre#enta clipa de clipa, nu numai in actiuni ci si in intrebari si in orice 'est. Daca ridic de'etul si aceasta nu este decai un obicei, atunci insemna ca nu imi stapanesc corpul. Dar daca 'estul meu este expresia spontana a unui lucru pre#ent $ in aceea clipa $ in consiiinta mea, esie cu toiul altceva. 3esturile unui predicator crestin sunt toate predeterminate. .e$a invatat. Am vi#itat intr$o #i o scoala de teolo'ic. Dupa cinci ani se obtine titlul de doctor in teolo'ie, ceea ce este absurd. A %i doctor in teolo'ie este cea mai mare prostie. .a scoala respectiva studentii erau invatati absolut tot ce era necesar) cum sa stea pe un scaun, cum sa inceapa slu+ba, cum sa cante imnul, cum sa$i priveasca pe credinciosi, unde sa se opreasca, unde sa %aca o pau#a. Erau invatati ca sa %aca absolut toi, in cele mai mici amanunte. O asemenea pre'atire tara rost trebuie sa incete#e. Este o calamitate.
86

Ast%el, traiti in pre#ent. Nu !otarati dinainte sa %aceti aceasta sau cealalta. incercati sa intele'eti ca aceasia intrebare asupra iubirii era pre#enta in minlca voastra, ca ea batea la poarta mintii voasire %ara ince$lare. N$ati inteles absolut deloc ceea ce spuneam, din cau#a ei. "i in momentul in care incep sa raspund, mintea voastra inventea#a o alta intrebare. "i, din nou, sunteti absent. Ceea ce spun nu se re%era doar la un ca# particular( acest lucru se re%era la %iecare din voi. Pentru a reveni la raspuns, sa spunem ca toata iubirea este divina, ast%el incat %aptul de a vorbi de iubire divina este %ara sens. 3andirea esie insa abila. Ea isi spune) /"tiu ce este iubirea. Nu stiu insa ce este iubirea divina.' in realitate, noi nu stim ce este iubirea. Iubirea este unul din subiectele cele mai putin cunoscute. "e vorbeste mult despre ea, dar nu o traim. Este un siretlic at mentalului sa vorbeasca despre ceea ce nu Iraieste. .iteratura, poe#ia, mu#ica, dansul, totul are in centru iubirea. Daca iubirea ar %i existat cu adevarat, nu s$ar %i vorbit atat de mult despre ea. A vorbi prea mult despre un lucru este semnul inexistentei sale. A vorbi despre lucruri care nu sunt repre#inta o substituire. Prin cuvant, prin limba+, prin simboluri, prin arta, noi cream ilu#ia existentei lor. Cei care nu stiu ce este iubirea pot scrie poeme mai %rumoase pe aceasta tema decat altii care au trait experienta dra'ostei, deoarece la ei 'olul este mult mai mare. "i trebuie sa$6 umple. Trebuie sa 'aseasca un inlocuitor al iubirii Este mai bine sa intele'em mai intai ce este iubirea, pentru ca daca va puneti intrebarea re%eritoare la iubirea divina, prin aceasta se subintele'e ca stiti ce este iubirea. "i nu este deloc asa. Ceea ce intele'em prin iubire nu este iubire. Trebuie mai intai inteles %alsul inainte de a ne putea intoarce spre reaS, spre adevarat. Ceea ce intele'em prin iubire nu este $ de %apt $ decat un capriciu. Ast%el, va indra'ostiti de cineva. Daca persoana respectiva devine in intre'ime proprietatea voastra, iubirea nu va intar#ia sa moara( iar in ca#ul in care se intalnesc obstacole, daca nu puteti sa puneti mana pe %iinta iubita, iubirea se va intensi%ica. Cu cat sunt mai multe bariere, cu atat mai mult se intensi%ica sentimentul iubirii. Daca %iinta iubita este inaccesibila, sentimentul tinde la in%init( insa in ca#ul in care

puteti casti'a %iinta iubita %ara probleme, iubirea dispare cu usurinta. Daca tindeti spre ceva inaccesibil, veti avea o mare dorinta de a poseda respectivul lucru. Cu cat barierele sunt mai numeroase, cu atat e'o$ul vostru crede ca este neaparata nevoie sa aVione#c. E'o$ul este pus in situatia respectiva. Cu cat sunteti mai respins, cu atat deveniti mai tensionai si va pierdeti capu. Aceasta tensiune este ceea ce voi numiti iubire. Este deci evident de ce iubirea voastra se stin'e imediat dupa luna de miere. De %apt aceasta stin'ere datea#a de mai mult timp. "entimentul pe care il tratati nu era iubire. Era o admiratie e'otica. o tensiune e'otica) o lupta, un con%lict 0ec!ile societati umane erau %oarte abile. Ele au conceput metode pentru a pastra dra'ostea. Daca un barbat nu isi vede sotia un timp su%icient de lun', acest lucru crea#a o atractie, o stare de tensiune. Ast%el un barbat poate ramane cu o aceeasi %emeie intrea'a sa existenta. In #ilele noastre insa, in Occident, casatoria nu mat este durabila. "i nu pentru ca spiritul Occidental este atras in primul rand de sex, ci pentru ca atractia nu mai are timp sa se de#volte, sa creasca. *aptul de a avea relatii sexuale a devenit atat de usor, incat acesta repre#inta s%arsitul casatoriei. "i odata cu acest tip de libertate, apare $ de asemenea $ s%arsitul iubirii. inir$o societate care cunoaste libertatea sexuala, ramane numai atractia sexuala. Plictiseala este polul opus al pasiunii. Daca iubiti o persoana pe care nu o puteti cuceri, pasiunea se Intensi%ica, insa$odata cu cucerirea $ apare plictiseala, oboseala. Perec!ile de poli opusi sunt in numar mare) pasiuneGplictiseala, iubireGura, atractieGrepulsie. Pasiunea coexista cu plictiseala, iubirea si atractia cu ura si repulsia. Atractia nu este asimilabila iubirii, deoarece dupa atractie vine neaparat repulsia. Acest proces sta In %irea lucrurilor. Daca doriti sa evitati aparitia sentimentului polar, trebuie sa ridicati obstacole ast%el incat atractia sa nu mai poata lua s%arsit( trebuie sa creati tensiuni in %iecare #i. in acest ca#, atractia este durabila. Asa se explica ratiunea de a %i a vec!iului sistem care consta in a ridica noi obstacole in
87

%ata iubirii. in curand insa acest lucru nu va mai %i posibil. Iar casatoria va %i des%iintata, la %el ca si iubirea. Ambele vor %i exilate, lntr$un colt indepartat. Nu va mai ramane decai atractia sexuala. Actul sexual insa trebuie sa se ba#e#e pe ceva, alt%el devine mecanic Nict#sc!e a declarat ca Dumne#eu este mort. Ceea ce va muri de %apt in acest secol va %i atractia sexuala. Nu vreau sa spun ca oamenii vor %i asexuati, insa atractia excesiva pentru sex va disparea. Actul sexual va deveni un act banal ca oricare altul 4a urina, a manca, sau ce stiu eu care5. isi va pierde importanta. Importanta sa nu provenea decat din obstacolele create in +urul lui. In ca#ul vostru iubirea nu este iubire, ci o atractie sexuala care se prelun'este. Asa stand lucrurile, atunci ce este iubirea2 Iubirea nu este le'ata de sex, in absolut nici un %el. Problema sexuala intervine sau nu, dar cele doua nu au nimic in comun. Dupa parerea mea, iubirea este un subprodus al spiritului meditativ. Ea nu este le'ata de sex ci de dh'ana, de meditatie. Cu cat pat$rundeti mai mult in tacere, cu atat mai mult va veti simti mai in armonie cu voi insiva, cu atat mai mult veti avea o sen#atie de reali#are si de pre#enta a unei noi expresii a %iintei voastre. incepeti sa iubiti1 Nu o anumita persoana $ acest lucru se poate intampla, dare cu totul altceva $, incepeti sa iubiti. "i aceasta iubire devine pentru voi un mod de viata. Ea nu se trans%orma niciodata in repulsie, deoarece este mai presus de atractie. Trebuie sa Taceti in muYl clar aceasta distinctie. Cand va indra'ostiti, adevaratul sentiment este, in 'eneral, cum sa a+un'eti sa %iti iubiti de persoana respectiva. 0oi nu transmiteti acestei persoane iubirea voastra, ci mai de'raba asteptarea ca iubirea sa vina asupra voastra prin intermediul ei. Este motivul pentru care iubirea devine posesiva. Posedati pe cineva, ast%el incat sa puteti primi ceva de Ia el. Iubirea la care ma re%er nu este nici posesiva, nici nu cultiva speranta. Ea marc!ea#a comportamentul vostru. Ati devenit atat de tacut, atat de a%ectuos, incat tacerea voastra 1i impre'nea#a pe ceilalti. Cand sunteti %uriosi, %uria voastra ii atin'e pe altii. Cand urati, ura voastra atin'e pe ceilaltii Cand iubiti, simtiti ca iubirea vostra patrunde in altii, dar voi nu sunteti constanti intr$ un anumit moment iubiti, in clipa urmatoare urati. Ura nu este

opusa iubirii, ea este o parte inte'ranta a ei, continuarea ei. Daca ati iubit pe cineva, vine si clipa in care il urati. Poate ca nu aveti cura+ul sa admiteti acest lucru, dar aceasta e realitatea. Cand sunt impreuna, indra'ostitii sunt mereu in con%lict. Poate ca, %iind separati, ei isi canta unul altuia cantece de dra'oste, dar cand suni impreuna se cearta. Ei nu pot trai nici sin'uri st nici impreuna. Cand sunt separati, se crea#a o atractie si %iecare simte pentru celalalt iubire. Dar imediat ce se re'asesc, atractia dispare si ura revine. Iubirea la care ma re%er apare cand ati atins un asemenea 'rad de tacere incat nu mai exista nici %urie, nici atractie, nici repulsie. in realitate nu mai exista nici iubire, nici ura. Nu sunteti absolut deloc in cautarea celuilalt. Celalalt s$a eclipsat( sunteti sin'uri cu voi insiva. "i in acest sentiment de solitudine, iubirea se naste in voi, la %el ca un par%um. A$i cere cuiva sa va iubeasca este intotdeauna ceva urat. A depinde de altul, a$i ceie sa va dea aceasta sau cealalta, nu poate crea decat sclavia, su%erinta si con%lictul. *iecare trebuie %ie multumit cu el insusi. Ceea ce intele' prin meditatie este o stare in care ne multumim cu noi insine. "unteti ca un cerc, sin'ur. &andata este reali#ata. 0oi incercati sa reali#ati mandala datorita altora) barbatul prin %emeie, %emeia prin barbat. "e intampla ca liniile sa se intersecte#e, dar cu putin inainte de intersectie ele reincep sa se desparta. Iubirea nu se naste in voi decat daca deveniti un cerc per%ect) intre', multumi ndu$se cu sine. Atunci iubiti tot ceea ce vine spre voi. Aceasta nu este deloc o actiune( nu este un lucru pe care il %aceti. insasi %iinta voastra, insasi constiinta voastra, sunt iubire. Iubirea se revarsa in voi. Daca cineva a atins acest stadiu si II intrebati) /&a iubesti2H, va %i 'reu sa dea un raspuns. El nu poate raspunde) /Te iubesc/, deoarece pentru el nu este vorba de o actiune, el nu %ace nimic. Dar nu poate nici sa spuna) /Nu va iubesc/, pentru $ ca de %apt $ va iubeste. El este iubire, cu adevarat Aceasta iubire nu vine decat odata cu libertatea despre care am vorbit. .ibertatea este sentimentul vostru, iar iubirea sentimentul pe care altii il au prin voi. Cand se
88

naste meditatia, apare un sentiment de absoluta libertate. .ibertatea voastra este un sentiment intim( ea nu poate %i resimtita de altii. Uneori comportamentul vostru va %i derutant pentru el, deoarece ei nu vor putea sa intelea'a ce v$a venit. 0eti repre#enta pentru ei. Intr$un anumit %el, o problema, o +ena. Cum sunteti imprevi#ibil, ei nu pot sti nimic despre voi. Ce veti %ace in clipa urmatoare2 Nimeni nu poate sti. Tot antura+ul vostru simte o anumita stan+eneala. Ei nu se simt in lar'ul lor in pre#enta voastra, in masura in care sunteti capabil sa %aceti in orice clipa orice. Nu sunteti lipsiti de viata. Ei nu pot intele'e libertatea vostra, %iindca nu au cunoscut nimic asemanator. &ai exact, nici nu au cautat asa ceva. Ei sunt atat de limitati incat c!iar si %aptul de a concepe libertatea Ie este imposibil. Ei traiesc in custi, inca nu au va#ul cerul liber, deci daca le vorbiti despre imensitatea cerului, nu puteti reali#a o comunicare cu ei. Ceea ce pot simti este iubirea voastra, in masura in care aspira la ca. C!iar si din in tu ne ri cu l custilor, din lanturile lor, ci au cautat iubirea. "i daca sunt atat de limitati 4in raport cu oamenii si cu lucrurile5, este tocmai din cau#a %aptului ca ei cauta iubirea. Deci, iubirea unei persoane libere este simtita de ceilalti. C!iar daca aceasta este sub %orma de compasiune, si nu de iubire, %iind ast%el 'olita de orice emotivitate. Este vorba de o iubire di%u#a, %ara intensitate, respectiv %ara caldura. Nu este o iubire %renetica. Ea este pre#enta, pur si simplu. *rene#ia vine, apoi pleaca( ea nu este constanta, ast%el incat daca iubirea lui udd!a ar %i %ost %renetica, ar %i %ost urmata de ura. in consecinta, %rene#ia nu isi arc locul. Oscilatiile nu isi au locul. Iubirea exista, pur si simplu. Iar voi o resimtiti in calitate de 1aruna, compasiune. .ibertatea nu este vi#ibila din exterior. Iata unul din %enomenele cele mai di%icil de inteles in istoria omenirii. .ibertatea unei %iinte iluminate provoaca +ena, iar iubirea ei este compasiune. Este motivulpentru care oamenii nu se pun niciodata de acord intre ei atunci cand vorbesc de o asemenea %iinta. Exista oameni care nu au simtii decat +ena %ata de C!ristos.

Ei erau bine ancorati in tot ceea ce aveau si nu aveu nevoie de compasiune( ei cred ca au iubire, sanatate, demnitate, tot. Apare C!ristos( vamesii sunt impotriva lui, deoarece crea#a In ei un sentiment de +ena, in timp ce altii supt impreuna cu el, deoarece ii pot percepe compasiunea. Ei au nevoie de iubire. Nimeni nu i$a iubii pana atunci, in a%ara de el. Ei nu au un sentiment de +ena in pre#enta lui, in masura in care nu au nimic de ce sa teama, nu au nimic de pierdut. in timp ce C!ristos murea, toata lumea simtea compasiunea lui, deoarece atunci nu mai putea (/+ vorba de +ena. C!iar si vamesii se simteau in lar'ul lor in ceea ce$6 privea, si II adorau. intrea'a sa viata el a %os un rebel, un rebel In slu+ba libertatii$ C!ristos nu este rebel pentru ca ar %i simtit ca ceva nu este in re'ula in societate. O asemenea revolutie este doar politica. Daca societatea se sc!imba, revolutionarul politic devine con%orm ei. Acest %apt s$a putut observa in 6@6A. Revolutionarii au s%arsit prin a deveni 'ruparile cele mai antirevolutionare posibile, imediat dupa ce au venit Ia putere, oameni ca "talin sau &ao s$au eri+at in conducatori absolut anii$revolutionari, spiritul lor ne%iind cu adevarat revolutionar. Ei nu se ridicau decat impotriva unei situatii speci%ice. Aceasta situatie %iind rasturnata, ei au devenit ta %el cu cei pe care i$au combatut. Un C!ristos, el, este un rebel etern. Nici o situatie nu va stin'e spiritul sau revolutionar, deoarece acesta nu se indreapta impotriva nimanui. El este rebel pentru ca poseda o constiinta libera. De %iecare data cand intalneste o bariera, el se revolta. Revolta sa provine din interior. Deci, daca 4sus ar reveni asta#i, crestinii nu s$ar simti prea in lar'ul lor. Ei s$ au unit din nou intr$o reli'ie stabila( s$au ase#at. Daca Iisus ar reveni in pre#ent, ar distru'e totul. 0aticanul, iserica nu sunt 'asesc in acord cu ci( ele nu pot exista decat in absenta lui. Orice invatator reali#at este rebel, dar nu putem spune acelasi lucru despre traditia care se ridica apoi pe ba#a invataturii sale. Traditia nu se ocupa niciodata de revolta sa, nici de libertatea sa. Ea se ocupa de compasiunea si de iubirea sa. Numai ca, daca este conceputa alt%el, ea ramane ine%icienta. Iubirea nu poate exista %ara libertate si %ara rebeliune.
89

Nu puteti iubi Ia %el de mult ca si udd!a decat in ca#ul In care sunteti la %el de liberi ca el. Un calu'ar budd!ist nu %ace decat sa incerce sa aiba compasiune. Dar compasiunea Iui este ine%icienta, deoarece libertatea nu exista, ori'inea compasiuni este libertatea. &a!avira este plin de compasiune, nu insa si un calu'ar +ainisi. "in'urul lucru pe care$I %ace acesta din urma este de a actiona intr$o maniera non$violenta si plina de compasiune( el nu este in realitate plin de compasiune. El este abil c!iar si in compasiune si in modul in care o reali#ea#a. .ibertatea ne%iind pre#enta, nu exista compasiune. Cand libertatea exista in constiinta unui om, doar el sin'ur o poate simti( in timp ce iubirea este perceputa dina%ara. Aceasta iubire, aceasta compasiune nu este nici iubire, nici ura. Ea este dincolo de orice dualism( ea nu arc nici atractie nici repulsie. Ca urmare, daca o persoana este libera si plina de iubire, voi sunteti cei care decideti daca primiti sau nu din iubirea ei. Nu imi revine mie %aptul de a masura iubirea pe care v$o pol da( va dau in %unctie de capacitatea voastra de a primi. De obicei, darul iubirii depinde de cel care da) el da sau nu da. Dar in iubirea la care ma re%er cu, lucrurile nu se petrec asa. Cel care iubeste este desc!is in intre'ime si isi daruieste iubirea in %iecare clipa. C!iar daca nu este nimeni lan'a el, in el se revarsa iubirea. E ca o %loare in desert. Poate nu stie nimeni ca a in%lorii si ca isi rasspandcZ par%umul, insa acest lucru nu sc!imba nimic Ea nu o %ace pentru cineva anume( ea il raspandeste, pur si simplu. in%lorirea este pre#enta, ded si par%umu. Daca trece sau nu cineva pe acolo, nu intra in discutia ilustra. Daca trece o persoana care este sensibila, aceasta se poate impre'na. Daca, dimpotriva, ca este %ara viata $ insensibila $, nici macar nu va remarca pre#enta %lorii. Cand iubirea exista, o primiti sau nu, acest lucru depinde de voi. Numai In absenta iubirii, celalalt v$o poate darui sau o poate pastra pentru el. Odata cu iubirea, odata cu compasiunea, impartirea in divin si nc$divin dispare. Iubirea este divina. Dumne#eu este iubire.

69. EC7I.I RU. INTRE RATIONA. "I IRATIONA.

+arui fapt atri uiti revolta tineretului occidental* De ce un numar atat de mare de tineri occidentali xe intereseaza de reli!ia fi filozofia orientata* &intea este %oarte contradictorie( ca %unctionea#a pe ba#a le'ii polilor opusi. Dar modul nostru de 'andire lo'ic ale'e intotdeauna o parte si o re%u#a pe cealalta. .o'ica %oloseste o modalitate ne$contradictorie, in timp ce mintea %ace exact invers. Aceasta din urma %unctionea#a in cadrul polaritatii, In timp ce cealalta %unctionea#a in mod liniar. De exemplu, mintea poate ale'e intre starea de %urie si tacere. Daca puteti sa %iti %uriosi, acest lucru nu insemna ca, la la celalalt capat, nu exista si posibilitatea ne$%uriei. Daca va pierdeti calmul, nu insemna ca nu puteti %i tacuti. &intea continua sa %unctione#e in ambele sensuri. Daca puteti iubi, puteti %i $ de asemenea $ si plini de ura. Una nu o exclude pe cealalta. insa, daca iubiti, voi credeti ca nu puteti ura. Ast%el, ura se acumulea#a in voi, si odata ce ati atins momentul de var% al iubirii, se produce sc!imbarea$ Deveniti stapaniti de ura. "i nu numai mintea rationala %unctionea#a in acest %el ci si societatea. Occidentul a atins culmea 'andirii rationale. De acum partea irationala a mintii urmea#a sa$si ia revansa. Irationalul si$ a va#ut re%u#ate incercarile de exprimare, si in ultimii cinci#eci de ani si$a luat revansa in multe %eluri di%erite) in arta, poe#ie,
90

teatru, literatura, %ilo#o%ie. Iar acum, %enomenul a in%luentat c!iar si modul de viata. in consecinta, revolta tineretului re%lecta in realitate revolta partii irationale a mintii contra excesului de ratiune. Orientul poate veni in a+utorul occidentalilor, in masura in care el a trait in cealalta parte a mintit) ceea irationala. "i aici culmea a %ost aiinsD) aceea a irationalului. in #ilele noastre, tineretul oriental esle interesat mai mult de comunism decat de reli'ie( mai mult de 'andirea rationala decat de existenta irationala. Dupa parerca mea, va avea Ioc o rasturnare completa. Orientul se va trans%orma dupa ima'inea Occi$ dentului si Occidentul dupa ima'inea Orientului. Imediat ce 'andirea a a+uns la o culme, ea se indreapta in sensul opus. %n istoric lucrurile se intampla intotdeauna asa. De acum inainte, meditatia va avea un nou sens pentru occidentali. Poe#ia va 'asi o noua ba#a, tar stiinta va %t in declin. Tineretul occidental devine anti$te!nolo'ic, antistiinti%ic. Aceasta este un proces natural, o reec!ilibrare automata a extremelor. Pana in pre#ent, noi nu am %ost capabili sa de#voltam o personalitate care sa intelea'a cei doi poli, personalitate care sa nu %ie nici orientala nici occidentala. Noi ne$am multumit intotdeauna sa nu acceptam decat o parte a mintii, lasand cealalta parte muritoare de %oame. Aceasta %iind situatia, revolutia este inevitabila. Tot ceea ce nc$am straduit sa de#voltam, va %i #'uduit din temelii, iar mintea va trece in cealalta extrema. Este %enomenul care a avut loc de$a lun'ul intre'ii istorii( aceasta i$a %ost dialectica. Pentru occidentali, meditatia va deveni mai importanta decat 'andirea, deoarece meditatia seamana cu ne$ 'andirea. Xen$ul, budd!ismul, 8o'a, vor %i in centrul atentiei. Ele presupun o stare de spirit irationala in %ata vietii. Ele nu pun accentul pe concepte, pe teorii, pe teolo'ii, ci pe dorinta de a experimenta pro%und existenta in locul 'andirii. Dupa parerea mea, cu cat te!nolo'ia acaparea#a mai mult 'andirea, cu atat mai mult risca sa apara mani%estarea opusa. Revolta tineretului din Occident este %oarte semni%icativa. Ea corespunde unui punct istoric de sc!imbare, o sc!imbare de constiinta. Occidentul nu mai
91

poate continua in aceasta directie. El a atins punctul limita al cri#ei. Trebuie sa o ia in alta directie. intrea'a societate occidentala traieste in abundenta. Acest lucru s$a mai intamplat si Inainte la unele persoane i#olate, insa niciodata la nivel de societate in ansamblul ei. Cand o societate cunoaste abundenta, %aptul de a poseda bunuri isi pierde orice sens. Acest lucru nu are un sens decat intr$o societate saraca. Cu toate ca, lnlr$o societate saraca, cei care sunt cu adevarat bo'ati, se plictisesc. Cu cai oamenii sunt mai sensibili, cu atat plictiseala apare mai repede. Un udd!a se plictiseste... si paraseste tot. "tarea de spirit a tineretului este aceea a plictiselii in mi+locul abundentei desarte. Tinerii parasesc societatea, si vor continua sa o %aca, cel putin pana in momentul in care aceasta va deveni saraca. In acest ca#, nu o vor mai putea parasi. Abandonul, renuntarea nu exista decat intr$o societate a abundentei. Daca acest %enomen este dus la limita maxima, societatea intra in declin. Te!nolo'ia nu mai pro'resea#a, si daca aceasta situatie se prelun'este. Occidentul va cunoaste aceeasi saracire ca Orientul actual. in Orient, se mer'e spre cealalta extrema. Orientalii vor crea o societate asemanatoare cu aceea a Occidentului modern. Orientul isi intoarce %ata spre Occident st Occidentul spre Orient, insa boala lor este similari oala, dupa parerea mea, este de#ec!ilibrul, acceptarea unui lucru si re%u#ul altuia. Noi nu am permis niciodata spiritului sa se de#volte in mod complet, multumindu$ne sa ale'em o parte contra alteia, o parte in detrimentul alteia. Asta e nenorocirea. In consecinta, nu sunt nici pentru atitudinea orientala, nici pentru atitudinea occidentala. &a ridic contra ambelor, in masura in care ele sunt partiale. Nu trebuie aleasa nici una, nici alta( ambele repre#inta un esec Orientul a esuat datorita %aptului ca a ales reli'ia( Occidentul a esuat datorita %aptului ca a ales stiinta. Pana nu se accepta ambele atitudini, nu exista o modalitate de a iesi din cercul vicios. Putem oscila de la o extrema la alia. Daca vorbiti despre budd!ism in ,aponia, tinerii nu se arata prea interesati. Ceea ce ii Interesea#a este te!nolo'ia, in timp ce interesul vostru este orientat spre budd!ismul #en. in India, noua 'eneratie nu se mai ocupa de lumea reli'iei, ci de economic, de politica, de te!nolo'ie, de proiectare, de stiinta $ de orice, in a%ara de

reli'ie. Tineretul occidental este atras de reli'ie, in timp ce tineretul oriental este atras de stiinta. E ca si cum am trece 'reutatea de pe un umar pe celalalt. "e mentine aceeasi ilu#ie. Ceea ce m%l interesea#a pe mine personal este spiritul in totalitatea sa, spiritul care nu este nici oriental nici occidental, ci $ pur si simplu $uman, 'lobal. A trai doar cu o parte din propriul spirit este un lucru usor, insa %aptul de a trai Impreuna cu cele doua parti insemna a duce o viata %oarte: incoerenta $ aparent incoerenta Ia nivel super%icial in straturile pro%unde exista insa o coerenta, o armonic spirituala. Omul ramane sarac din punct de vedere spiritual atata timp cat nu are Ioc o inte'rare a polului opus. Odata reali#ata inte'rarea, el devine bo'at. Daca nu sunteti decat un artist, si nu aveti 'andire stiinti%ica, arta voastra nu este prea pro%unda $ acest lucru e si'ur. o'atia nu se reali#ea#a: decat atunci cand are loc inte'rarea polului opus. Daca intr$o camera nu sunt reuniti decat barbati, exista o lipsa. insa in clipa in care intra %emeile, arc loc o imbo'atire spirituala. Polii opusi suni pre#enti, si unul si celalalt. "i aceasta adau'a ceva la ansamblu. &intea nu trebuie sa se %ixe#e la ceva anume. Un matematician se imbo'ateste daca patrunde in lumea artei. Daca spiritul sau este destul de suplu pentru a parasi pentru o clipa preocuparile sale principale $ revenind apoi la ele $, spiritul matematic iese de acolo imbo'atit. Dato rita polului opus, se produce o crestere. 0eti privi lucrurile in mod di%erit. Perspectiva voastra totala devine mai vasta. Trebuie sa existe posibilitatea combinarii spiritului reli'ios cu educatia stiinti%ica, a spiritului stiinti%ic si a disciplinei reli'ioase. Dupa parerea mea, nu este deloc imposibil. Dimpotriva. &i se pare ca spiritul dobandeste vitalitate daca poatt1 trece ast%el de Ia una la alia. Pentru mine, meditatia insemna atitudinea de a reali#a o miscare pro%unda in toate sensurile, ea insemna eliberarea de orice %ixitate. De exemplu, daca devin excesiv de lo'ic, nu mai pot intele'e poe#ia. .o'ica devine un val. Daca ascult pe cineva
92

recitand poeme, valul este pre#ent. Poe#ia mi se va parea ceva absurd. "i nu pentru ca ca ar %i intr$adevar ast%el, ci pentru ca sunt invaluit de lo'ica. Din punctul de vedere al lo'icii, poe#ia este absurda. Invers, daca ma %ixe# in poe#ie, incep sa consider lo'ica un lucru secundar, ca un lucru %ara valoare pro$ %unda. &a inc!id %ata de ea. Re%u#ul unei parti a spiritului de catre cealalta parte repre#inta un %enomen vi#ibil in intrea'a istoric. *iecare epoca, %iecare tara, %iecare parte a lumii, %iecare cultura a ales intotdeauna numai o parte, si a creat $ in +urul acestui %ra'ment $ o personalitate. Aceasta personalitate este saraca, cu %oarte mari lacune. Nici Orientul nici Occidentul nu au doban dit bo'atia spirituala, %iindca nu aveau cum. o'atia provine din accepta rea polilor contrari, a dialecticii interioare. Dupa parerea mea, nici mode lul oriental, nici cel occidental nu sunt demne de urmat. Ceea ce trebuie "ntradevar ales este o sc!imbare calitativa a spiritului. Aceasta calitate, dupa parerea mea, insemna a %i in armonic cu sine, %ara ca notiunea de ale'ere sa intervina. Arborele cresic. Putem sa$i taiem toate ramurile cu exceptia uneia, ast%el incat sa %acem ca el sa creasca tntr$un sin'ur sens. 0a %i un arbore %ara nici o podoaba, urat, care inir$o #i va avea obli'atoriu probleme, deoarece o ramura nu poate creste la in%init, si va veni si #iua cand ea va a+un'e intr$un punct mort. Pentru a se reali#a o crestere completa a arborelui, trebuie ca el sa poata creste in toate directiile. Numai in aceste conditii va putea %i bo'at si puternic "piritul uman trebuie sa se de#volte la %el ca un arbore, adica in toate directiile. Idcea ca nu putem creste in directii opuse trebuie abandonata, in realitate, noi nu putem cresic decat daca o %acem in directii opuse. Pana in pre#ent am optat pentru speciali#are, pentru cresterea intr$o sin'ura directie. Cel mai In'ro#itor %apt care se produce in aceste conditii este acela ca suntem incompleti. Devenim o ramura

sl nu un arbore. "i c!iar aceasta ramura unica este, obli'atoriu, %oarte saraca. "piritului nostru i$au %ost taiate nu numai ramurile, ci si radacinile. Noi nu toleram decat o sin'ura radacina si o sin'ura ramura, ast%el incat peste tot In lume s$a de#voltat un model uman sc!eletic( in Orient, in Occident, peste tot. Iar orientalii sunt atrasi de Occident, occidentalii de Orient, atractia %iind reali#ata spre ceea ce lipseste. Din cau#a lipsurilor %i#ice, Orientul a inceput sa se simta atras de Occident( si din cau#a lipsurilor spirituale, Occidentul a inceput sa se simta atras de Orient$ Dar c!iar daca modi%icam po#itiile, starile de spirit, boala ramane. "olutia nu consta intr$o modi%icare a po#itiei, ci intr$o sc!imbare totala a punctelor de vedere asupra vietii. :. :

sen#atie de incoerenta si de contradictie. Daca nu puteti trai un sentiment de %urie autentica, nu puteti nici iubi. Dar nu aceasta a %ost starea de spirit care a dominat pana acum. Am cre#ut intotdeauna despre cineva ca iubeste mai mult in masura in care ii este imposibil sa %ie cuprins de %urie, : N

Noi nu am acceptat niciodata %iinta umana in intre'ime. Aici este exilata viata sexuala, dincolo apare ncacceptarea lumii, iar in alta parte lipseste a%ectivitatea. Noi nu am avut niciodata %orta de a accepta tot ceea ce este omenesc, %ara a condamna nimic, si sa permitem naturii umane sa creasca in toate directiile. Atunci cand cresterea se reali#ea#a in. sensuri opuse, creste si bo'atia, creste si abundenta interioara. Trebuie sa sc!imbam complet aceasta perspectiva, sa mer'em din trecut spre viitor $si nu din Orient spre Occident, dintr$o parte In alta. Problema se arata di%icil de solutionat tocmai datorita %aptului ca noi suntem atat de %ra'mentati. Nu pot sa ma obisnuiesc cu %uria mea, nici cu pulsiunea sexuala, nici cu corpul meu, nici cu totalitatea mea. Trebuie sa re%u# un lucru sau altul, sa il inlatur. /Acest/ lucru este rau, /acesta/ este condamnabil, /acesta/ este pacat. Trebuie sa coniinui sa lai ramurile, %n curand voi inceta sa mai %iu un arbore, sa mai %io in viata. "i toi limpul nii$c teama ca ramurile taiate cresc din nou. Orice imi provoaca %rica. "e instalea#a boala, tristetea, un %el de moarte. Noi ducem o existenta ce se a%ia mai aproape de moarte decat de viata. Ceea ce trebuie %acut este sa acceptam potentialul uman in totalitatea sa, sa ducem ceea ce este in noi pana la completa de#voltare %ara a avea o
93

Daca presupunem ca ar orele creste aproape de un zid, ramurile sale nu pol sa creasca din cauza zidului. <idul poale fi societatea, constran!eri$le. +um s$ar putea dezvolta ar orele in asemenea conditii* Xidurile sunt numeroase, insa ele au %ost create de arbore, de nimeni altcineva. Arborii au incura+at existenta #idurilor. Numai datorita contributiei lor, exista #iduri. Din momentul in care arborele a luat deci#ia sa nu mai incura+e#e existenta #idurilor, acestea se darama, #'uduite. Xidurile care ne incon+oara sunt opera noastra. Ele au %ost create datorita starii noastre de spirit. De exemplu, invatati copilul sa nu se in%urie, spunandu$i ca daca o %ace atunci nu va mai ii iubit. Prin aceasta, voi creati #iduri in +urul lui care il %ac sa$si reprime %uria, nebanuind ca daca ii suprimati iritarile distru'eti $ in acelasi timp $ capacitatea sa de a iubi. *uria si iubirea nu sunt doua lucruri incompatibile, ci doua ramuri ale unui sin'ur trunc!i. Daca taiati una din clc, se usuca si cealalta, deoarece in amandoua cur'e aceeasi seva. Daca doriti cu adevarat sa va educati copilul In sensul unei vieti mai bune, invatati$6 sa experimente#e %uria reala, autentica. Nu ii spuneti) /Nu te in%uria1/, ci) /Nu te simti vinovat din cau#a %uriei/. Decat sa ii cereti sa nu se mai in%urie, invatati$6 sa traiasca stari de %urie indreptatite. .a momentul oportun, va trebui sa poata %i cu adevarat %urios, si sa nu Oe in alic momente. .a %el se procedea#a si cu iubirea, %n momentul potrivit, copilul va trebui sa poata iubi cu adevarat, si nu in alte momente. Nu se pune problema de a ale'e Intre %urie si iubire, ci intre ceea ce e real si ceea ce e %als, intre ceea ce este si ceea ce nu este autentic. *uria trebuie sa poata %i exprimata. Un copil cu adevarat %urios repre#inta ceva %rumos $ este o tasnire neasteptata de ener'ic sl de viata. Daca ucideti %uria, ucideti viata. Iar copilului li va lipsi %orta. 0a %i lipsit de viata de$a

lun'ul intre'ii sale de existente, traversand$o ca un cadavru ambulant Noi cream neincetat concepte care se trans%orma in obstacole. Acestea nu ne sunt impuse, ele sunt creatia noastra. Imediat ce devenim constienti de acest %apt, ele dispar. Ele exista numai din cau#a noastra. : N

"a presupunem insa ca ar orele #individul% este complet handicapat. )n acest caz nu se poate schim a. "i mi pentru ca nu doreste, d pentru ca nu poate. 7andicapatii nu repre#inta o problema. Daca intrea'a societate este vie, vom sti sa avem 'ri+a de ei. .e putem anali#a boala, le putem veni in a+utor. Trebuie sa$i a+utam( ei nu se pot descurca absolut deloc sin'uri. De %apt, insasi societatea este cea care contribuie la lipsa lor de %orta. De exemplu, %iul unei prostituate devine !andicapat din cau#a moralei noastre. El se simte %oarte vinovat pentru un lucru de care nu este deloc raspun#ator. Nu este vina sa ca mama lui era o prostituata. Ce poate %ace el2 Dar societatea adopta un comportament speci%ic in privinta lut Atata timp cat ideile noastre despre sexualitate raman nesc!imbate, el va continua sa se simta vinovat pentru %aptul de a < %iul unei prostituate. Casatoria %iind pentru noi ceva sacru, consideram obli'atoriu prostitutia un pacat. "a nu uitam insa %aptul ca daca prostitutia exista, aceasta existenta isi arc cau#a in casatorie. Ea este o parte inte'ranta a intre'ului sistem al casatoriei. Dat %iind %elul de a %i speci%ic al %iintei umane, relatiile perma$ncmc sunt ne$%iresti. Nu continuam sa traim la in%init cu aceeasi persoana decat in masura In care le'ea pretinde acest lucru. Aceasta le'e nu trebuie sa existe. Daca iubesc o persoana asta#i, nu trebuie sa %iu constrans sa o iubesc si maine. Nu este o cerinta %ireasca. Nu exista nici o necesitate reala pentru ca iubirea mea sa se prelun'easca. Poate ca se va prelun'i, dar poate ca nu. "i cu cat mai mult sunt %ortai sa o mentin cu atat exista mat putin sanse de a o %ace. Acesta este momentul in care prostitutia intra pe o usa
94

desc!isa. Atata timp cat societatea nu va tolera libertatea in relatii, prostitutia va continua obli'atoriu sa/ existe. In ca#ul in care va pastrati relatia, sunteti asi'urat( e'o$ul vostru se simte asi'urat. Pentru a va satis%ace e'o$ul 4sunteti un sot %idel sau o sotie decenta5, sunteti nevoiti sa condamnati prostitutia. 7ui prostituatei trebuie deci condamnat si acest lucru 'enerea#a o tulburare. 0oi creati in el o trauma. Dar acestea suni ca#uri de exceptie. Daca o persoana este bolnava din punct de vedere psi!olo'ic sau psi!ic trebuie s$o a+utam, sa avem 'ri+a de ea. .a %el se intampla si cu societatea in ansamblul ci. Noua#eci si noua la suta din ca#uri sunt creatia noastra( doar unu la sula repre#inta exceptia. "i acest unu la suta nu repre#inta deloc o problema. Daca cele noua#eci si noua de procente s$ar sc!imba, atunci c!iar si acel unic pro$ cent ramas ar resimti e%ortul. Ramane imposibil de determinat in ce masura starea noastra %i#ica este determinata de 'andirea noastra. Cu cat cunostintele noastre sunt mat vaste, cu atat ne indoim mai mult. O multime de boli %i#ice sunt cau#ate $ probabil $ de 'andire. Daca nu avem o 'andire libera, nu puicra %i si'uri ca boala provine din corp. Exista numeroase boli care sunt speci%ic umane. Nu Ie intalnim la animale. Animalele sunt per%ect sanatoase. &at putin bolnave, mai putin urate. Nu exista nici un motiv ca omul sa nu aiba un plus de vitalitate, sa nu %ie mai %rumos, mai sanatos. De#voltarea 'andirii ce este speci%ica ultimilor #ece mii de ani, aceasta lun'a ucenicie a mintii, ar putea %i motivul %undamental. Dar cand voi sunteti pane inte'ranta a acestei sc!eme, nu puteti nici macar sa v$o ima'inati. Un mare numar de boti %i#ice isi au punctul de plecare inc $o 'andire de%ormata. "i noi de%ormam 'andirea tuturor1 Pentru un copil primii sapte ani sunt cei mai importanti. Daca ii de%ormati 'andirea pe parcursul acestor ani, aceasta va %i mai di%icil de modi%icat mai tar#iu. Dar acest lucru nu ne impiedica sa continuam, si aceasta cu buna stiinta. Cu cat psi!olo'ia patrunde mai pro%und spre radacinile mintii, cu atat mai mult parintii par a %i criminali $ %ara stirea lor $, cu atat mai mult educatorii si invatatorii par a %i criminali. Ei au su%erit educatia 'eneratiilor precedente si nu %ac altceva decat sa transmita boala.

in #ilele noastre insa, ni se o%era o noua cale. Pentru prima data, mai ales in Occident, omul nu$si mai %ace probleme re%eritoare la nevoile sale #ilnice. Devine deci posibil sa se interese#e de noi cai in domeniul spiritului, %n trecut, satis%acerea nevoilor %i#ice cantarea 4bane 'reu. si aceste nevoi ramanand in mare parte nesatis%acute, domeniul spiritual nu era abordabil. De acum insa, acest lucru nu mat repre#inta o imposibilitate. Traim in mi+locul unei revolutii pro%unde, o revolutie cu toiul noua pentru omenire. O revolutie pe planul constiintei devi$ ne reali#abila. Avand mai multe mi+loace la dispo#itie pentru a invata si intele'e, sc!imbarea se poate opera. 0a %i necesar mult timp, dar posibilitatea exista. Daca indra#nim, daca avem cura+, sc!imbarea se poate reali#a. intrea'a omenire este implicata. Re re'resam spre trecut, %ie ne indreptam spre un nou viitor. Nu se pune problema unui al treilea ra#boi mondial, nici a comunismului sau a capitalismului. Aceste probleme sunt depasite. O alta cri#a este %oarte aproape. *ie ne vom decide sa ne Indreptam spre o noua constiinta si vom lucra pentru a o obtine, 3c vom recadea In trecut, vom re'resa spre vec!ile sc!eme. Re'resul este o posibilitate. in momente de cri#a, re'resiunea este tendinta %ireasca a mintii. Imediat ce aveti de in%runtat o situatie pe care nu o puteti in%runta, apare re'resiunea. De exemplu, daca ia %oc casa in care ne 'asim, incepeti sa va comportati ca niste copii, tocmai cand ar %i nevoie de mai multa maturitate, de intelepciune. Ar trebui sa aveti un comportament mai constient, dar in realitate re'resati, si $ ca niste copii $ %u'iti In toate partile, ast%el incat pericolul devine pentru voi mai mare. Daca ne straduim sa crecm o noua %iinta umana, exista perspectiva re'retabila ca, 'asindu$nc in %ata unei situatii absolut noi, sa raspundem la ea prin re'resiune. Exista c!iar si pro%eti care propovaduiesc re'resiunea. Ei vor sa vada renascand trecutul) /in trecut a existat o varsta de aur. intoarceti$va la ca./ Dupa parerea mea, o asemenea atitudine este sinuci'asa. Trebuie sa mer'em catre viitor, oricat de riscant si di%icil ar putea %i el. 0iata trebuie sa mear'a inainte Trebuie sa 'asim un nou mod de existenta. Eu am incredere intr$o asemenea posibilitate. Iar Occidentul trebuie sa %ie terenul pe care sa se
95

produca aceasta sc!imbare, deoarece Orientul nu este altceva decat un Occident mat tanar cu trei sute de ani. Problemele !ranei si a supravietuirii apasa 'reu asupra Orientului, in timp ce Occidentul nu arc aceasta 'ri+a. Cand ma intalnesc cu tineri occidentali, suni itoidcauna constient de aceasta alternativa, pro'res sau re'res. "i, dimr$ un anumit punct de ve$ dcrc, ci au re'resai, s$au comportat ca niste copii, ca niste %iinte preistorice. Nu trebuie procedat asa. Revolta lor este +usta, insa trebuie sa actione#e ca o rasa umana noua, nu ca oamenii pesterilor. Trebuie sa li se dea posibilitatea ridicarii pe o noua treapta a constiintei Ce %ac ei insa2 "e dro'!ea#a$ &intea omului primitiv a %ost intotdeauna sedusa de dro'uri, sub+u'ata de ele. Daca aceia care abandonea#a societatea occidentala incep sa actione#e ca niste oameni preistorici, rebeliunea lor nu este decat o reactie si un re'res. Ei trebuie sa se comporte ca o omenire noua, sa inainte#e spre o noua constiinta, care sa %ie totala, 'lobala, si care sa accepte intre'ul potential incoerent ce exista intr$o %iinta umana. Ceea ce deosebeste %iinta umana de animal este ca acesta din urma are posibilitati limitate, in timp ce prima arc posibilitati in%inite. insa acestea nu sunt decat posibilitati. Omul arc posibilitatea sa creasca, dar cresterea nu se %ace de la sine. Este necesara crearea de centre peste tot in lume unde cresterea sa poata %i stimulata. &intea trebuie sa primeasca o educatie lo'ica, rationala, dar si irationala, prin intermediul meditatiei non$rationale. Trebuie educata ratiunea, dar si a%ectivitatea. Nu trebuie educata ratiunea in detrimentul a%ectivitatii. indoiala trebuie sa existe, la %el ca si credinta. Este usor sa %ii Udei in absenta indoielii, si este usor sa %ii plin de indoiala daca nu ai credinta. Dar aceste sc!eme sunt depasite. Trebuie creata o indoiala sanatoasa, o indoiala durabila, un spirit care sa %ie sceptic, dar $ in acelasi timp $ credincios. Iar %iinta intima trebuie sa poata trece de Ia scepticism la incredere, de la indoiala la credinta si invers. in cadrul cercetarii obiective trebuie cultivata indoiala, scepticismul, prudenta. Insa exista si o alta dimensiune invecinata, in care credinta este cea care inspira si nu indoiala.

Cele doua sunt indispensabile. Problema consta tocmai in crearea polilor opusi care sa %unctione#e simultan. Acesta este lucrul care ma interesea#a. 0oi crea neincetat indoiala si voi crea credinta. Eu nu vad nici un aspect incoerent le'at de acest proces deoarece, pentru mine, contea#a in primul rand miscarea, miscarea de la un pol la celalalt. Cu cat ne %ixam mai mult asupra unui pol, cu atat problema devine mai complicata. De exemplu, in Occident ati cultivat activitatea. Dar nu dormiti bine. Cand va culcati, si mintea trebuie sa treaca de la activitate la inactivitate, ea trece printr$un impas. 0a suciti si va rasuciti in patul vostru( mintea continua sa %ie activa. Daca vreti sa dormiti, luati un somni%er. Numai ca, un somn %ortat nu va odi!neste prea mult( el nu este decat super%icial. in pro%un#imile voastre domneste a'itatia. "omnul se trans%orma intr$un cosmar. in Orient intalnim situatia opusa. "e doarme bine, dar exista o lipsa de activitate. C!iar si dimineata, mintea orientalului este somnolenta, in letar'ie. Timp de secole, orientalii au dormit bine, dar nu au reali#ai nimic, In timp ce occidentalii au reali#at o multime de lucruri, dar au creai a'itatia, discon%ortu. "i, din cau#a acestui discon%ort, tot ceea ce ati %acut este inimi. A+un'eti sa nu va mai 'asiti somnul1 Ast%el, eu insist sa va invatati miniea sa %ie activa, sa %ie inactiva si $cel mai important $ sa se poala reali#a o miscare de la una la cealalta. Exista posibilitatea de a educa mentalul in acest sens. Plecand de la orice activitate, pol sa trec in inactivitate, Intr$o clipa. Pot sa va vorbesc acum orc intre'i si sa trec apoi brusc intr$o 4acere interioara pro%unda si com$ pleta. Pana cand nu creati in voi aceasta posibilitate, nu puteti creste. in viitor va trebui sa existe o pro%unda armonie inire polaritatile interioare. Daca nu se crea#a aceasta miscare Intre polii opusi, cautarea umana va %i inc!eiata. Nu veti mai putea mer'e inainte. Occidentul este epui#at, %a %el ca si Orientul. Este posibila o inversare a conceptiilor lor, insa, peste doua secole, aceeasi problema se va pune din nou. Daca va multumiti cu o asemenea sc!imbare, veti continua sa va miscati in cerc NN
96

+um sa facem insa pentru a distin! scopurile corecte spre care sa aspiram in viata in cazul in care tre uie sa acceptam totul asa cum este* insasi urmarirea unui scop %ace parte din procesul rational Daca viitorul exista, el isi datorea#a existenta ratiunii. Ast%el, animalele nu au nici viilor, nici scop. Ele traiesc, dar %ara scop. Adevarata problema este aceea a scopului. Noua 'eneratie se intreaba daca trebuie sau nu sa aiba scopuri. Imediat ce exista un scop, Inioarceti spatele vietii. 0oi modelati viata in %unctie de scopurile voastre. Pre#entul isi pierde semni%icatia. il modelati in %unctie de viitor, il a+ustati viitorului in pre#enta ratiunii, mintea cultiva scopuri( in pre#enta irationalului ea se intoarce spre viata. Problema care se pune nu este deci de a sti cum ircbuie procedat pentru a cultiva scopuri corecte, ci de a sti sa procedati pemru ca ratiunea sa nu %ie sin'urul %enomen al mintii. Ratiunea nu trebuie sa renunte la scopuri, ele trebuie sa existe. Insa ea nu trebuie sa se +oace de$a dictatorii( ea nu trebuie sa %ie sin'ura ramura pe caic de a creste. Ratiunea este indispensabila, insa exista o portiune libera din mintea umana care poate %i %ara scop, care poate %i Ia %el ca ta animale, la copii, care nu poate exista decat in aiciH"i$acum. Aceasta portiune libera a mintii, partea irationala, se a%la in stransa le'atura cu existenta re'iunilor pro%unde ale vietii, iubirii, artei. Ea nu arc nevoie sa se indrepte spre viitor, ast%el incat poate patrunde pro%und in aici$si$acum. Ratiunea trebuie sa se de#volte, dar trebuie sa o %aca st irationalul, si acest lucru trebuie sa aiba loc simultan. Anumiti oameni de stiinta au un %el de a %i %oarte reli'ios. Acesta poate re#ulta %ie dintr$o pro%unda armonie, 3c din inc!iderea unei %ante si desc!iderea altora, %ara nici o armonie$ Pot %i un om de stiinta si, in anumite momente, sa renunt total la lumea stiintei pentru a mer'e sa ma ro' intr$o biserica, %n acest ca#, omul de stiinta nu se roa'a. Nu exista o armonie reala, ci o divi#are la un nivel pro%und. Dialo'ul intim intre omul de stiinta si cel credincios este inexistent, %n realitate, omul de stiinta nu este deloc pre#ent in biserica. in momentul in care omul se intoarce in laboratorul sau, credinciosul a disparut. Intre omul de stiinta si credincios

exista o divi#are pro%unda( cele doua personalitati nu se intalnesc. intr$o asemenea %iinta 'asim nu armonia ci di!otomia. Ea va spune o serie de lucruri, apoi se va simti vinovata ca le$a spus. Ea va %ace declaratii in calitate de om de stiinta, care vor %i in contradiVic cu personalitatea sa de credincios. Ast%el, o mare parte a oamenilor de stiinta au dus o existenta de %iinte sc!i#o%renice. Ele sunt pe +umatate intr$un %el, pe +umatate in altul. Prin armonie intele' capacitatea de a trece de la un pol la altul %ara a se inc!ide niciodata in unul sau in altul in acest ca#, omul de stiinta mer'e sa se roa'e iar omul reli'ios poate intra in laborator. Nu exista divi#are si nici prapastie. In ca# contrar, se %ormea#a doua personalitati. De obicei, noi suntem multipli, noi avem personalitati multiple. Ne identi%icam cu una din ele, apoi sc!imbam directia si devenim un altul. Iar acest comportament nu crea#a armonia( ea crea#a tensiuni pro%unde in %iinta. Nu ne putem simti bine in ca#ul existentei identitatilor multiple. Constiinta ne$divi$ #ala, capabila sa treaca de la un pol la altul, nu se poate reali#a decat daca nu re%u#am existenta polilor opusi. in munca stiinti%ica trebuie sa %ie pre#enta atat indoiala cat si credinta. indoiala si credinta sunt doua elemente care lucrea#a, la nivele di%erite, in acelasi scop. Ast%el, omul de stiinta se poate ru'a in laboratorul sau, nu exista nimic rau in acest lucru. indoiala nu trebuie exclusa din munca lui, ca nu este decat un instrument( Ia %el si credinta. indoiala si credinta nu pre#inta nici o di!otomic. Cand trecem cu usurinta de la una la cealalta, %ara di%icultati, nici macar nu percepem miscarea. Exista o miscare, insa ea nu este simtita. &iscarea nu este simtita decat in pre#enta unui obstacol. in ca#ul unei pro%unde armonii, este ca si cum nici nu ar exista o miscare. NN N

istoria lumii luandu$se ca punct de plecare nu impartirea 'eo'ra%ica ci aceea psi!olo'ica. in aceasta istorie Orientul ar avea o multime de aspecte occidentale iar Occidentul o multime de aspecte orientale. Deci nu trebuie sa intele'eti %aptul ca unul din cele doua curente lipseste in lumea occidentala. 0reau sa spun ca directia principala a Occidentului a %ost de#vol tarea rationala, c!iar si in reli'ie. Este motivul pentru care biserica a a+uns in cele din urma sa exercite o mare in%luenta. bus era o %ire irationala, in timp ce s%antul Paul avea o minte %oarte stiinti%ica, %oarte rationala. Crestinismul este le'at de s%antul Paul. nu de Iisus. Cu un rebel ca Iisus, crearea unei or'ani#atii mari ar %i %ost imposibila. Era imposibil. Iisus era un spirit oriental, nu Insa si s%antul Paul. 8 Exista un con%lict intre stiinta si iserica. Ambele %iind rationaliste, au incercai $ %iecare $ rationali#area %enomenului reli'ios. iserica nu puica iesi decat invinsa, deoarece %enomenul reli'ios este, in esenta lui, irational. Ratiunea nu poate decat sa dea 'res in ca#ul %enomenului reli'ios. Ast%el, biserica trebuia sa %ie invinsa, iar stiinta sa %ie victoriasa. in Orient nu a existat niciodata un con%lict Intre stiinta si reli'ie, deoarece accasia din urma nu a avut niciodata pretentii in domeniul ratiunii. *enomenul reli'ios si %enomenul stiinti%ic sunt considerate ca apartinand unor cate'orii distincte, ast%el incat nu poate %i vorba de un con%lict :H K N

"a mai mentione# un lucru) atunci cand ma re%er la /Orient/ si /Occident/ sa nu credeti ca in Occident nu exista nicioadta oameni cu o 'andire orientala, si invers. Eu ma re%er Ia orientarea principala. Ar trebui ca intr$o #i sa se scrie
97

+um a devenii reli!ia rafionalixta* Accsi lucru nu re#ulta din reli'ie, ci din sistemati#area ci. Un udd!a sau un Iisus nu urmaresc nici un ideal. 0iata lor esic spontana( ci cresc in %elul lor propriu. Ei cresc la %el ca arborii salbatici, dar mai apoi acestia se trans%orma in ideal pentru discipoli. Discipolii inventea#a sc!eme, pre%erinte, adevaruri, interdictii

Exista doua %eluri de oameni reli'iosi) unii au o personalitate pro%und reli'ioasa si traiesc in mod spontan( ceilalti $ discipolii $ crea#a un credo, do'me, o disciplina con%orma unui ideal. Ast%el, exista un ideal budd!ist, con%orm caruia este necesar sa %iti la %el ca udd!a, iar acest lucru crea#a re%u#ul. Trebuie distruse multe lucruri in voi, alt%el nu va veti apropia de idea. Trebuie sa deveniti o copie. Dupa parerea mea, acest proces este criminal. O personalitate reli'ioasa repre#inta ceva %rumos, in timp ce un credo nu este decat un produs al ratiunii. Este o intalnire intre ratiune si un %enomen nc$rationa. K : :

(uddha nu avea un spirit rational* udd!a era un spirit %oarte rational, insa existau In el si puncte %oarte irationale. El se simtea la %el de bine si in irational. Ima'inea pe care o avem despre udd!a nu corespunde in realitate lui udd!a ci traditiilor care s$au de#voltat mai tar#iu. udd!a nu este asimilabil absolut deloc cu aceste traditii. insa trebuie sa privim si prin prisma budd!islilor pentru a$l intele'e pe udd!a. Exista o traditie de doua mii de ani, care il pre#inta pe udd!a ca pe o %iinta %oarte rationala, tn realitate ne%iind deloc asa. in 'eneral, o %iinta care vrea sa experimente#e pro%un#imile existentei nu poate %+ ast%el. De multe ori trebuie sa %ii irational. "i udd!a este1 Numai ca, pentru a intele'e acest %apt, trebuie sa lasam departe intrea$ 'a traditie si sa ne re%erim direct la udd!a. Este %oarte di%icil, dar nu imposibil. Daca ma adrese# unei persoane rationale, ea indepartea#a in mod inconstient tot ceea ce nu i se pare rational. Dar daca ma adrese# unui poet, aceleasi %ra#e, aceleasi cuvinte, iau $ pentru el $ un sens di%erit. Un spirit rational nu poate percepe poe#ia cuvintelor. El nu poate vedea decat lo'ica, ar'umentele. Un poet priveste cuvintele
98

dintr$un alt punct de vedere( pentru el cuvintele au o anumita culoare, poe#ia %iind cu totul straina ar'umentelor. Ca urmare, ima'inea lui udd!a se modi%ica in %unctia de persoana. udd!a a trait in India intr$o perioada in care intrea'a tara traversa o cri#a, ridicandu$sc impotriva 0edelor, a Upanis!adelor, a misticismului in 'eneral. &iscarea respectiva era destul de ampla, in special in inar, unde traia udd!a. udd!a avea o %ire c!arismatica, !ipnotica. "i sub+u'a pe oameni. Dar interpretarea invataturilor sale nu putea %i decat rationala. Daca udd!a ar %i trait intr$o a!a epoca istorica, intr$o parte a lumii care nu s$ar %i ridicat impotriva misticismului, oamenii ar %i va#ut in el un mare mistic, si nu un intelectual. Personalitatea care i$o atribuim apartine isto$ riei unei epoci determinate. Dupa parerea mea, udd!a nu era rational $ in esenta sa. Conceptul de nirvana este in intre'ime mistic udd!a era mai mistic decat Upanis!adelc, deoarece Upanis!adele $ oricat de mistice ar %i In aparenta $ sunt in %elul lor rationale. in ele se pune problema unei trans$mi'rari a su%letului, in timp ce udd!a voarbea despre o transmi'ra$re %ara su%let. Ceea ce este si mai mistic. Upanis!adelc se re%era la eliberare, dar la o eliberare in care voi veti continua sa %iti. *ara voi intrea'a teorie c lipsita de sens. Daca /cu: sunt exclus din aceasta stare ultima de existenta, toate e%orturile melc devin inutile, ilo'ice. udd!a spunea ca e%ortul trebuie sa existe... si ca voi nu veti %i acolo. Nu va mai ramane decat neantul. Conceptul sau este mult mai mistic :N N

+and va referifi la re!resie, este vor a de o re!resie )n raport cu o ima!ine creata de societate, care sa fie accepta ila din punct de vedere social* Nu cstc vorba de o ima'ine. Este altceva$ Cand spun ca oamenii se comporta ca niste copii, prin aceasta intele' %aptul ca ci nu cresc. Ei re'resea#a, se intorc inapoi. Eu nu cultiv o ima'ine cu care ei trebuie sa se asemene. Eu am un concept de crestere, nu impun o ima'ine de urmat Nu cer oamenilor sa se a+uste#e la o ima'ine speci%ica, absolut deloc Eu spun doar ca ci

re'resea#a spre trecui, in ioc sa creasca spre viitor. Eu nu dispun de o ima'ine care sa prescrie modul lor de crestere. Arborele trebuie sa creasca, nu sa re'rese#e. "e pune problema cresterii sau re'resici, dar nu a ima'inii In al doilea rand, cand spun ca oamenii re'resea#a, aceasta insemna ca ei reactionea#a contra unei societati rationale. Reactia lor este dusa in cealalta extrema( ea cade in aceeasi 'reseala. Ratiunea trebuie asimilata, nu ne'li+ata. Daca o ne'li+ati, comiteti aceeasi eroare ca in ca#ul in care ne'li+ati partea irationala. Epoca victoriana a creat o %iinta umana care nu era decat o %atada, o masca, O %iinta care nu traia In propriul ei interior. Ea nu era decat o sc!ema de comportament, de maniere. Ea era mai mult %atada decat %iinta. Un asemenea lucru era posibil deoarece criteriul universal era ratiunea. Ceea ce era irational, anar!ic, !aotic, era indepartat, reprimat in #ilele noastre, elementul anar!ic isi ia revansa. in acest sens exista doua posibilitati) cea distructiva si cea creatoare. Daca el este distructiv, va %i un %actor de re'res. "i, in acest ca#, Isi va lua revansa in acelasi %el, adica prin re%u#. El va re%u#a elementul rationai 0eti %i ca niste copii) lipsiti de maturitate. 0eti re'resa. Daca, dimpotriva, elementul anar!ie este creator, el nu va mai comite aceeasi eroare. El va asimila atat partea rationala cat si pe cea irationala. Iar %iinta va putea creste in totalitate. Nu pot creste nici cei care re%u#a irationalul, nici cei care re%u#a rationalul. Nu putem creste alt%el decat In totalitate. 0orbesc de crestere, dar %ara sa cultiv o sc!ema de crestere, LN :

"una unui mare numar de pro leme cu care se confrunta spiritul occidental nu se !aseste oare in nofiuniie de pacat si culpa ilitate crestine* Da, cu si'uranta. Conceptul de pacat sta la ba#a unei constiinte cu lotul speci%ice. Acest concepi este inexistent in mcntalitalea orientala, in Orient, el este inlocuit prin acela de i'noranta. Pentru constiinta orientala, radacina oricarui rau este i'noranta, nu
99

pacatul. Daca raul exista, el exista tocmai din cau#a i'norantei. Problema care apare este deci aceea a disciplinei si nu aceea a culpabilitatii. Trebuie sa deveniti mai coastienti, mai putin i'noranti. in Orient, trans%ormarea vine odata cu cunoasterea, iar instrumentul acestei traas%ormari este meditatia. %n crestinism, pacatul a devenit un concept de ba#a. "i nu numai pacatul vostru, ci pacatul ori'inar al intre'ii omenirii Conceptul de pacat este o bariera. Aceasta siluatie crea#a culpabilitatea, tensiunile. Acest %apt explica de ce crestinismul nu poate de#volta te!nici de meditatia El nu a %acut altceva decat sa de#volte ru'aciunea. Ce putem %ace pentru a combate pacatul2 "a %im morali si sa ne ru'am1 in reli'iile orientale nu exista nimic care sa semene cu cele #ece porunci. Nu exista un concept moral suprem. Deci, problemele Occidentului nu sunt aceleasi ca acelea ale Orientului. .a occidentalii care vin in India, problema ma+ora este aceea a culpabilitatii Ei au un sentiment %oarte pro%und al culpabilitatii C!iar si cei care se revolta contra sistemului. Culpabilitatea este o problema psi!olo'ica care priveste mai mult mintea decat %iinta. Culpabilitatea lor trebuie mai intai sa dispara. De aceea Occidentul a %ost nevoit sa de#volte psi!oanali#a si spovedania. in trecui ele nu existau, pentru ca erau inutile. in Occident, spovedania este necesara( ea va permite sa va eliberati de pro%undul vostru sentiment de culpabilitate. "au puteti %ace apel la psi!anali#a, in scopul de a inlatura sentimentul de culpabilitate. Cu toate ca el nu va dispare niciodata in intre'ime atata timp cat conceptul de pacat ramane. 0eti reincepe sa va simtiti vinovati, in consecinta, psi!oanali#a si spovedania nu repre#inta decat un remediu cu o e%icienta temporara( trebuie sa mer'eti sa va spovediti mereu. Contra unui lucru acceptat nu exista decat remedii temporare. Radacina raului $ conceptul pacatului $ este un %apt acceptat. in Orient, problema nu este psi!olo'ica( ca se re%era la %iintau Problema nu se re%era la restabilirea sanatatii mentale, ci la cresterea spirituala. Este vorba de a crVte spiritual, de a avea o mai buna constiinta a realitatii Nu este vorba de o sc!imbare de comportament ci de o sc!imbare de constiinta. Ca# in care, comportamentul se sc!imba automat. Crestinismul se ocupa mai ales de comportament Numai ca, acesta este un %enomen peri%eric. Problema reala nu este ceea ce %aceti, ci ceea ce sunteti. Daca va straduiti sa sc!imbati

ceea ce %aceti, in realitate nu se sc!imba nimic. Ramaneti acelasi. In exterior puteti %i un s%ant, in limp ce %iinta din interior a ramas absolut acelasi

100

Problema occidentalilor care vin in India provine din scmimemul de culpabilitate pe care 7 au %ata de comportamentul lor. Trebuie sa lupi ast%el tncat sa$i %ac sa perceapa problema mai pro%und, mai mult catre domeniul %iintei decat acela al su%letului. udd!ismul si +ainismul au creat $ la randul lor $ sentimentul culpabilitatii. Un lip de culpabilitate di%erit, ti care se mani%esta In mod di%erit. Ast%el, +ainistii au un pro%und sentiment de in%erioritate. Ei nu cunosc culpabilitatea in sensul crestin, din cau#a absentei notiunii de pacat, insa ei au un viu senlimcnt al %aptului de a %i in%eriori altora atata timp cat nu au depasit o serie de lucruri. "i acest sentiment actionea#a in acelasi %el ca si culpabilitatea. Nici +ainismul nu a creat te!nici de meditatie. Ei nu au inventat decat %ormule de tipul /%aceti aceasta/, /%aceti cealalta/, /nu %aceti aceastaH. Orice concept este axat pe comportament. Un calu'ar +ainist este exemplar din punctul de vedere al comportamentului, dar absolut deloc in ceea ce priveste %iinta intima. El se comporta ca o marioneta. De aceea +ainismul nu mai este decat o reli'ie lipsita de viata. udd!ismul arc mai multa viata, in masura in care $ in cadrul Iul [ accentul este pus pe altceva. Partea etica a budd!ismului nu este decat o consecinta a meditatiei. Daca este necesara o sc!imbare a comportamentului, este doar pentru ca repre#inta un a+utor pentru meditatie. "c!imbarea de comportament nu este importanta in sine. in crestinism si +ainism, dimpotriva. Daca %aceti ceea ce este bine, sunteti bun. Ceea ce nu este ca#ul in budd!ism. %n budd!ism trebuie sa va trans%ormati in mod interior. A %ace ceea ce este bine repre#inta un a+utor, o contributie la sc!imbare, insa problema principala este meditatia. Dec I. din aceste trei reli'ii, numai budd!ismul a de#voltat meditatia pro%unda. Orice alta practica nu este decat un a+utor accesoriu. 0a puteti c!iar lipsi de ea. Daca a+un'eti sa meditati %ara nici un a+utor, puteti sa va multumiti doar cu ea. In ceea ce priveste !induismul, problema este si mai pro%unda. Este motivul pentru care aceasta reli'ie a putut sa ia atatea dimensiuni di%erite, cum ar %i $ de exemplu $
101

tantrismul. C!iar st ceea ce voi numiti pacat poate %i, pentru lantrism, o metoda. Dintr$un anumit punct de vedere, !induismul este o reli'ie %oarte sanatoasa, dar$desi'ur $ !ao$ tica. Ceea ce este sanatos este neaparat !aotic( nu il putem sistemati#a.

CENTRE DE DI"TRI UTIE A.E .UCRARI.OR .UI O"7O Carti in toate limbile, casete audio, v+deocasetc si %oto'ra%ii ale lui Os!o pot %i procurate de Ia urmatoarele centre) A"IA India N"AD7ANA *OUNDATION 6A >ore'aon Par? PoonaI66<<l Tel) <<@6 969 PP<@PD *ax) <<@6 969 PII6B6 Telex) <6IJ AIAI .O0IN ,upan NO"7O EER NEO$"ANNCA" CO&&UNE &imura uildin', P$96$DI >i?una, >o!o?u$?u, Co?o!ama, 999 Tel) <<B6 4<5IJ IDI 6@B6 *ax) <<B6 4<5IJ IDI JJPJ NcoNct) B6G666 "in'upore N&P7 OO>"TORE EuCourt,9$I$P7ill"t. J6GP@ "tamtordRoad Tel) <<PJ DDB <@B@ *ax) <<PJ <99 6<< 9DJ

AU"TRA6A"IA Australia N O"7O &EDITATION AND &C"TERC "C7OO. PO ox 6<@A,A EUen "treet *remantlc P6P< =A Tel) <<P6 4<5@ DDP9PP9 *ax) <<P 4<5@ DDJ DJD6, NeoNct)P6G@6

102