Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Secesiune si Constitutionalism

Secesiune si Constitutionalism

Ratings: (0)|Views: 36|Likes:
Published by Andrei Curăraru
articol despre secesiune și constituție, rolul constituționalismului în pretențiile secesioniste și jurisdicția constituțională în domeniu.
articol despre secesiune și constituție, rolul constituționalismului în pretențiile secesioniste și jurisdicția constituțională în domeniu.

More info:

Published by: Andrei Curăraru on Nov 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/14/2013

pdf

text

original

 
Secesiunea și constituționalismul
 
Autor: Andrei Curăraru, drd.
 
Coordonator Științific. Serghei Țurcan,
dr., conf. univ.
 
The secession is regarded as a taboo subject in the field of constitutional law. Although many federal states have given the secession clause to the newly annexed territories during the state- building process, it rarely was conserved in the Constitution. The article analyses the trends and relationship between constitutionalism and secession Cuvinte- 
cheie: Secesiune, Constituție, Constituționalism, Federație, Federalism, Autonomie,
Remediere Key-words: Secession, Constitution, Constitutionalism, Federation, Federalism, Autonomy, Remediation 
 
Marii teoreticieni ai dreptului Plato, Rousseau, Mill, Locke, Hobbes, Hegel nu analizeaz
ă în detaliu problema secesiunii. Primele mențiuni ale acesteia datează cu secolele XVI
- XVII, Althusius conceptualizând secesiunea în lucrarea sa Politica (1643). Pentru el sistemul de stat
constă din relațiile și obligațiile sociale, iar suveranitatea rezultă din relația simbiotică dintre ordinile sociale independente, care deleghează autoritatea unei entități juridice superioare. Teoria altusiană era un prototip al teoriei federaliste moderne, bazate pe acord. În viziunea lui Althusius,
acordul nu presu
 punea unanimitate. Mai mult decât atît, deși Hobbes suveranitatea voințelor individuale odată transmisă altei entități nu poate fi rechemată, Althusius spune că fiecare entitate socială poate secesiona legal de la entitatea căreia i
-a transmis suveranitatea.
1
 
În contextul Războiului de Secesiune al SUA, secesiunea a căpătat o dimensiune teritorială, lasând teoria modernă a acesteia. Această nouă dimensiune a pus în discuție relația dintre federalism și drepturile statelor, natura juridică a constituțiilor federale și chiar noțiunea de
suveranitate. Ca rezultat, secesiunea a devenit un subiect tabu, incompatibil cu
constituționalismul. Moștenirea Războiului de Secesiune din SUA a influențat profund evoluția cercetărilor referitoare la secesiune. Federații
le, în marea lor majoritate, nu au inclus clauze de secesiune în
constituțiile lor din varii motive. Unul dintre pericolele clauzei de secesiune este utilizarea sa abuzivă de către statele
-
membre și unitățile lor teritorial
-administrative.
Pe de altă pa
rte, în perioada de constituire a statului, clauza de secesiune poate constitui un argument forte pentru anexarea unor state independente. Clauza de secesiune poate fi un element-
cheie în acest sens, deoarece constituie baza acceptării limitării suveranității statelor 
-
 
1
 
membre și poate contribui la anexarea lor. Astfel, Constituția Republicii Sovietice Chineze din 1931 conținea o clauză de secesiune, datorită faptului că puterea centrală la acel moment nu
controla întreg teritoriul statului.
2
 Astfel, Constitu
ția consfințea dreptul de autodeterminare a  popoarelor până la constituirea propriilor state și acestea ”pot deveni parte a Republicii Sovietice Chineze sau pot să formeze propriul stat”. După ce puterea centrală și
-
a întărit
controlul asupra teritoriul
ui țării și a anexat teritorii vecine ca Tibetul, clauza de secesiune a dispărut din constituție. În continuarea acestei poziții, articolul 4 al Constituției din 1975 prevede că ”Republica Populară Chineză este un stat multinațional unitar”. Teritoriile ca
re dispun de
autonomie sunt parte inalienabilă a Republicii.
3
 
Recunoașterea acestui drept, în opinia lui V.
Lenin, nu contribuia la crearea statelor mici, ci din contra la extinderea statelor mari, fapt benefic
 pentru mase și dezvoltarea economiei.
4
 Consti
tuția Birmaniei din 1974, la fel, conținea clauza de secesiune, însă aceasta era declarativă și aplicarea ei era foarte puțin probabilă.
5
 Analogic,
Constituția Etiopiei din 1994
6
 
garantează clauza de secesiune în scopul întăririi coeziunii unităților admin
istrativ -
teritoriale, pentru ca acestea să nu urmeze exemplul Eritreii. În același timp, statele
-
membre ale unei federații pot utiliza dreptul la secesiune în scopuri
 proprii, diferite de cele ce
țin de suveranitate. De exemplu, în Statele Unite ale Americii, în 1860, existau susținători ai unei ”separări temporare” a Sudului față de Nord. Astfel, A.H. Handy,
membru al unei comisii secesioniste din Mississippi cerea separarea statului Maryland, ar 
gumentând poziția sa prin faptul că mișcarea nu dorea răsturnarea guvernării existente, ci  perpetuarea acesteia. ei ar fi urmărit obiectivul de asigurare a propriilor drepturi și de a impune amendamente Constituției SUA pentru garantarea acestora.
7
 Democ
rația și transparența procesului decizional pot fi afectate în cazul în care unitățile teritorial
-
administrative dezvoltate ar amenința cu secesiunea și ar cere beneficii non
-negociabile, în
detrimentul interesului național. În astfel de cazuri, cooperarea dintre unitățile teritorial
-
administrative este înlocuită prin autonomizarea excesivă a acestora. Argumentele împotriva reglementării constituționale a dreptului la secesiune mai scapă un element important. Interdicția constituțională a secesiunii nu exclude faptul că subunitățile dezvoltate ale statului vor deține o influență superioară asupra guvernului central, prin utilizarea strategică a amenințării cu secesiunea, datorită faptului că secesiunea se poate produce de facto și
ilicit. În plus, imposib
ilitatea legală a secesiunii poate duce la scenarii violente între guvernul
2
 
3
 "Constitution of the People's Republic of China - People's Daily Online." 2003. 5 Nov. 2013 <http://english.people.com.cn/constitution/constitution.html> 
4
 
5
 Moscotti, Albert D. "Burma's Constitution and Elections of 1974: A Source Book, 1977. 184pp."
6
 "Constitution of Ethiopia, 1994 - EU Election Observation Mission." 2010. 5 Nov. 2013 <http://www.eueom.eu/files/dmfile/ethiopian-constitution-1994_en.pdf >
7
 
central și regiunile separatiste. Pe de altă parte, o clauză de secesiune cu reguli procedurale rigide  poate contribui la cooperare și compromis. Daniel Weinstock afirmă secesiunea trebuie implice o analiză a costurilor versus beneficiile separării de entitatea statală, astfel, condițiile  juridice de realizare a secesiunii fiind un ”obstacol” necesar de luat în calcul.
8
 
Un alt argument, mai substanțial, împotriva secesiunii ar fi faptul că aceasta nu asigură soluții stabile pentru conflictele interetnice existente, înrăutățind situația sub
-
minorităților. Majoritatea mișcărilor secesioniste au la bază voința grupurilor subnaționale de a se despărți de stat. Totodată, unitățile
teritorial -
administrative nu sunt aproape niciodată omogene din punctul de vedere etnic. În Kosovo există enclave sîrbe, în Quebec
-
enclave anglofone și minorități aborigene ș.a. În eventualitatea secesiunii, sub
-
minoritățile rămân captive, nu acceptă
l
egitimitatea noii entități și riscă să fie discriminați în baza apartenenței de grup. De exemplu, Preambulul Constituției Croației din 1990 stabilește că: ”Pornind… de la dreptul inalienabil, indivizibil, netransferabil și inexpandabil al națiunii croate la autodeterminare și suveranitate statală, Republica Croată este creată… drept statul național al poporului croat și al membrilor altor națiuni și minorități care sunt cetățenii săi.”
9
 
Astfel, Croația este statul unui subiect de drept colectiv deținător al statalității și al unor indivizi care nu fac parte din acesta. Pe de altă parte, acceptarea necondiționată a argumentului că secesiunea este negativă pentru sub
-
minorități este eronată. Secesiunea dă posibilitate minorităților o ”separare absolută”, însă
 
nu este singura opțiune. Unele regimuri juridice pot
supune unor tratamente mai negative sub-
minoritățile decît secesiunea. Minoritățile naționale concentrate, numeroase și puternice, de regulă, beneficiază de un nivel înalt de autonomie culturală și politică, care lasă statului stabilirea principiilor generale, fără a
-i da acces la luarea
deciziilor importante pentru dezvoltarea minorităților. Regiunile Quebec și Flandra sunt două exemple edificatoare de astfel de unități administrativ
- teritoriale, unde
se aplică limite stricte ale teritorialismului lingvistic. Acestea reprezintă eficient drepturile și libertățile majorității regionale, de multe ori, în defavoarea subminorităților. În state cu federalism descentralizat (Belgia și Canada) sau în statele unitare cu descentralizare puternică (Catalonia, Tyrolul de Sud), regiunile reproduc la nivel local statele din care fac parte, reglementarea juridică a drepturilor subminorităților de multe ori fiind în defavoarea acestora. Egalitatea în drepturi lingvistice, deși consfințită la nivel federal, de multe ori are o practică defectuoasă la nivel regional.
 
Mai mult decît atît, subminoritățile nu beneficiază de protecție la nivel național, dar nici internațional, deoarece, după cum a stabilit practica de aplicare
 
a art. 27 al Pactul Internațional cu  privire la Drepturile Civile și Politice
10
, potrivit căruia sunt protejate minoritățile etnice în cadru statal, nu și în cel regional. Însă, în eventualitatea secesiunii, subminoritățile devin minorități și se bucură de
 
un nivel sporit de protecție. Aceasta le poate da un nivel sporit de recunoaștere și  protecție a drepturilor.
8
 Weinstock, Daniel. "Constitutionalizing the right to secede."
Journal of Political Philosophy 
 9.2 (2001): 182-203.
9
 "The Constitution of the Republic of Croatia - Hrvatski sabor." 2007. 5 Nov. 2013 <http://www.sabor.hr/Default.aspx?art=2405> 
10
 
"Pactul internaţional cu privire la drepturile civile si politice." 2011. 12 Nov. 2013

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->