METODOLOGIE DE STABILIRE A VALORII REALE CONC - Cupru

METODOLOGIE DE STABILIRE A VALORII REALE : CONCENTRAT DE CUPRU -rezumat
ing.Leniuc Vasile tf.: 0735/100626 leniucvasile@yahoo.com
I.= Structura unei materii rime : c!ncentrat "e cu ru = pa .2 II.= Umi"itatea c!ncetratu#ui "e cu ru = pa .7 III.=Met!"e "e ana#i$a c%imica = pa .! IV.= Termeni c!mercia#i ai unui c!ntract "e c!ncentrat "e cu ru = pa .10 &. Ti uri "e c!ntracte '. Ba$a returi#!r 3. Ta(e#e "e tratament i "e ra)inare *. Preu# "e artici are +. De"uceri meta#ur,ice 6. Peri!a"a c!tati!na#a -. C!n"itii "e #ata .. C!n"itii "e #i/rare 0. Sanctiuni V.= Sta1i#irea retu#ui c!ncentratu#ui "e cu ru = pa .16 VI.= Va#!area c!ncetratu#ui "e cu ru = pa .20 VII.= C!ntracte -valorificarea integrala a tuturor elementelor utile din concentratul de cupru = pa .21 VIII.= Ca#cu#u# /a#!rii unui c!ncentrat "e cu ru = pa .22 E(em #u nr.& : Ca#cu# /a#!ric Buc%im-Mace"!nia 2a r!a e 3imi#ar R!3ia P!ienii 4 = pa .22 E(em #u nr.' : O)erta "e c!ntract R!3ia P!ienii 5 #icitatie entru terti 2interme"ieri4 = pa .2" I6.=Uti#i$area c!ncentrate#!r "e cu ru = pa .35 6.= Stu"iu "e ca$: /a#!area c!ntractu#ui "e 7!int Venture entru 8Cu rum92tra".4 = pa .3# 6I.= CONCLU:II ;INALE = pa ."5 6II.= BIBLIOGRA;IE 23e#ecti/a4= pa ."6
$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
METODOLOGIE DE STABILIRE A VALORII REALE : CONCENTRAT DE CUPRU

in,.Leniuc Va3i#e tf.: 0735/100626 leniucvasile@ya oo.com
'ste o meto%olo ie ori inala(in rezumat( pentru calcularea corecta a valorii %e vanzare a unui concentrat %e cupru.)e prezinta succint(folosin% %oar %ate si analize certificate si %e pro&itate(factorii care %etermina structura valorica a unui concentrat %e cupru(tremenii comerciali contractuali(toate sustinute %e e*emple practice si %e stu%ii %e caz.+ceasta meto%olo ie face parte %intr,o %ocumentatie privin% procesarea minereurilor %e cupru -cu stu%ii %e piata(stu%ii tehnico, economice(stu%ii tehnolo ice(stu%ii %e caz pentru pro%use chimice finale../onsi%er ca este necesara o astfel %e a&or%are pra matica si %ocumentata tehnic si in termini comerciali( utila in special pentru comentatorii %e oportunitati economice( %ar si pentru %eci%entii %e la anumite niveluri.
I.= Structura unei materii rime : c!ncentrat "e cu ru

!pro"imativ ##$ din masa scoarei %&m'ntului este alc&tuit& din opt elemente: o"igen()7$*+ siliciu (2#$*+aluminiu (,$*+ i din fier ()$*+ urmat de calciu+ sodiu+magne-iu i potasiu. .estul de 1$ conine apro"imativ #0 de elemente de origine natural&. /epo-itele de cupru recupera0il sunt 1n cea mai mare parte (#0-#5$*+ su0 form& de minera#e 3u#)ur!a3e difu-ate+ precum calcopirita (2u3e42*+c alcocita (2u24*+0ornitul (2u53e4)* i enargita (2u3!s4)*. 5inereurile su0 forma de !(i$i+ 5$ -10$ din producia glo0al&+ sunt produse erodate din minerale de sulfuri+ 1n special malac it (2u263 7 2u (68* 2*+a-urit (22u263 7 2u (68* 2*+ cuprit (2u26* i c rysacolla (2u4i63 7 2826*. /epo-itele de cupru porfiric din lume se afl& 1n nord i sud+ 1n principal !merica+ !sia de 4ud-9st+ !ustralia+.usia i 9uropa de 4ud-9st. 2uprul este o re3ur3< n!n-re,enera1i#a. .esursele de cupru +care nu pot fi recuperate+ sunt 1n pre-ent de ap". 26$. :eologia economica 1mparte stocurilor de minerale ale %amantului in mai multe categorii: Re3ur3e "e 1a$<: 0a-a de resurse conine tot cuprul din scoara terestr&. 9a cuprinde re-erve i resurse+ precum i alte forme ale cuprului+ considerate potenial fe-a0ile pentru e"ploatare in viitor. Re3ur3e: 6 concentraie de material solid+ lic id sau ga-os care apare 1n mod natural pe scoara terestr& 1ntr-o form& i suma pe care e"tracia economic& este in pre-ent fe-a0ila sau potenial posi0ila..esurse cuprind re-ervele de cupru con inute 1n depo-ite nedescoperite care au potenial economic+ depo-ite de cupru cunoscute care au potenial si sunt 1n pre-ent economice. Re3er/e "e 1a$<: !cea parte a unei resurse identificate care 1ndeplinete criteriile actuale fi-ice i c imice specifice legate de minerit i de practicile de producie+ inclusiv a celor de calitate+ de cantitate+ grosime+ si profun-ime. ;a-a de calcul include unele resurse su0economice care au un potenial re-ona0il pentru a putea deveni din punct de vedere economic disponi0ile 1n ori-onturile de planificare cu te nologie dovedit&. Re$er/e: acea parte a re-ervei de 0a-a care ar putea fi e"trasa din punct de vedere economic sau prelucrata la un moment deci-ional. .e-ervele m&surate de cupru coninute 1n depo-ite+ care sunt cunoscute i profita0ile pentru a fi e"ploatete+ depind de preul cuprului+ condiiile te nologice i de alte cau-e e"istente 1n pre-ent. /ivi-iunile au fost propuse iniial de 5c<elvey 1#72. /eoarece minerale 1n resursele de 0a-a nu sunt considerate potential fe-a0ile pentru e"ploatare 1n viitor+ diagrama acoper& doar re-ervele+ re-ervele de 0a-a i resursele : 0he 11$c2elvey %ia ram33 of mineral reserves an% resources -$c2elvey 1#72.41!5
;irme#e cu actiuni #a 1ur3a 3 ecu#ea$a #a ma(im !tentia#u# "e /er3ati#itate intre re3ur3e 3i re$er/e= !cesta ar fi un rim )act!r im !rtant asupra activitatii unei societati miniere.
E(.:=7!cu# e 1ur3< a 3ur rin3 3tatu#. ;anii str'n>i de proiectul .o>ia 5ontan& pe 0ursele din 2anada (1nt'i ?ancouver+ apoi @oronto* se ridic& la peste ,00 de milioane de dolari+ 1n ultimii paispre-ece ani+ prin emisiunea continu& de acAiuni+ potrivit rapoartelor :a0riel .esources Btd+ compania mam& a afacerii. Coi am&nunte din aceast& afacere arat& c& operaAiunea list&rii la 0ursa din ?ancouver din 1##7 s-a f&cut 1n mare secret c iar >i faA& de ar0itrul pieAei -&c&mintelor - !genAia CaAional& pentru .esurse 5inerale (!C.5*+ instituAia statului care apro0& prospecAiunile+ e"plor&rile >i e"ploat&rile de resurse.=4225
!ceasta in detrimentul economiei de piata :

D2ompetitivitatea internaional& definit& 1n ceea ce privete capacitatea unei firme dintr-o ar& pentru proiectarea+ de-voltarea+ fa0ricarea i 1i comerciali-ea-a produsele 1n rivalitate cu firme i industrii din alte tari. 2ota de pia& se poate referi la partea unei &ri din producia mondial& total& sau transporturile+ aceasta poate 1nsemna e"porturilor nete (valoarea e"porturilor minus importurile* sau se poate descrie fraciunea de pe piaa intern&+ care este 1ndeplinit& de producia intern&.= 3ara replica : =nu ar fi tre0uit s& aEung& s& se fotografie-e cu -&c&mintele noastre pe 0ursa canadian& f&r& apro0area !C.5+ dar are o e"plicaAie ciudat&: F3apta s-a petrecut >i+ din fericire+ proiectul este foarte 0un. %ro0a0il+ din aceast& cau-& nimeni nu a mai c&utat nod 1n papur& =.
A# "!i#ea )act!r ma>!r e3te tran3 arenta "eci$i!na#a "e !#itica ec!n!mica ,enerat!are "e c!ru tie 0otusi coruptia presupune %oi factori./orupt nu este %oar cel care vin%e ce nu,i al sau.$ai vinovat este cel care cumpara(care creeaza me%iul coruptiei si foloseste ca meto%a puterea.
Gn c&utarea lor de active minerale de calitate mai ridicate+ companiile miniere operea-& 1n unele dintre cele mai dificile medii geopolitice i operaionale din lume. 2ei mai muli directori recunosc c& fenomenul corupiei pre-int& un risc semnificativ - unul care este deose0it de remarca0il pentru companiile miniere care operea-& 1n regiuni ale lumii 1n care corupia este predominanta. @otusi 1n 4H! cerina legislativa pentru industria e"tractiv& este de a de-v&lui toate pl&ile c&tre guvernele str&ine prin Begea /odd-3ranI (@itlul J?+4eciunea 150)*. @oate 1nregistr&rii 492 vor fi necesare pentru a face astfel de de-valuiri. Gn 2anadaK%u0lic& ce pl&tetiK prin care cerine pentru Euc&torii canadieni din industria e"tractiv& sunt 1n curs de ela0orare printr-un cadru de auto-reglementare.2u toate acestea+ corupia r&m'ne o provocare. !v'nd 1n vedere c't de multe dintre &ri cu minerale 0ogate se 1ncadrea-& 1n -one roii i portocalii ale @ransparency Lnternational companiile miniere ar putea avea dificultati considera0ile. 0ransparency international: 2011 corruption perceptions in%e*4!5
E3te marea r!/!care a inte,rarii ec!n!miei r!mane3ti in circuitu# ec!n!mic internati!na#.

3 $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
!st&-i+ 37 de &ri+ totali-'nd o populaie de peste #00 de milioane de oameni+ pun 1n aplicare 1n industriile e"tractive Tran3 arenc? Initiati/e 2EITI4+ care este tot mai mult recunoscuta ca un standard de transparen& la nivel mondial susinuta de :,+:20 i de instituii ca ;anca 5ondial&. %rincipalele p&ri interesate care susin iniiativa includ peste 60 dintre cele mai mari companii de petrol+ ga-e i minerit+ ,0 de investitori instituionali i -eci de organi-aii ale societ&ii civile. +cesta este primul pas care %uce la o mai &un6 uvernare 7n 6rile &o ate 7n resurse. 8n cele %in urm6( aceasta ar tre&ui s6 pro%uc6 un climat investiional mai sta&il( %e &eneficii pentru 7ntreprin%erile %in in%ustria e*tractiv6( investitorilor i populaiilor locale. Hltima strategie ICMM (Lnternational 2ouncil on 5ining and 5etal* a fost finali-ata i apro0ata 1n 2012.4trategia i %lanul de !ciune 2013-2015 sta0ilete direcia strategic& L255 pentru urm&torii trei ani. 9la0orarea i apro0area strategiei a fost f&cut& 1ntr-un conte"t de sc im0are semnificativ& la nivel glo0al+ naional i local.
DBa nivel glo0al+ vom vedea o cerere puternic& de minerale i metale continue pe termen lung+ dei condiiile economice insta0ile pot contesta foarte mult industria. .olul e"ploatarii legata de multe &ri mici i cu venituri medii continu& s& creasc&. 2u toate acestea 1ncrederea 1n minerit i industria metalelor r&m'ne sc&-ut& i e"ist& cereri pentru o mai mare transparen& legata de cresterea gradului de constienti-are sociala a consumatorilor. Lnteresant+ nu este in crestere dorina organi-aiilor societ&ii civile pentru a lucra cu industria.=
A# trei#ea )act!r "e 1a$a e3te CONTRACTUL entru r!"u3u# acti/itatii : c!ncentratu# "e cu ru.
Nestiita sau deturnarea de interese pot conduce la solicitari de tehnologii complicate,consum exagerat de
utilitati, manopera si pierderi finaciare irecuperabile,ducand la incetarea activitatii.Este stilul romanesc de a smntnivaloarea reala a concentratului de cupru axandu se doar pe continutul de cupru.Valoarea reala nu se regaseste in bilantul finaciar real conducand la dilurea exagerata a !cash flo" ului.#e poate a$uge la escamotarea a cca.%&' din valoarea reala a produsului,difereta recuperandu se de cunoscatoriin alte locatii.
5inele de cupru produc doua tipuri de minereu: minereu de cupru o"idic i minereu de cupru sulfuric. 2upru produs din minereu de cupru o"idic este transformat 1n produsul finit la mina printr-un proces cunoscut su0 numele leiere. 5inereul de cupru sulfuric+ pe de alt& parte+ este mai 1nt'i transformat 1ntrun produs intermediar cunoscut su0 numele de c!ncentrat "e cu ru+ care este la r'ndul s&u+ transformat 1n produsul finit printr-un proces de topire i un proces de rafinare. 6peratorul de la o mina de cupru poate alege fie s& efectue-e aceasta topire / rafinare aproape +de o0icei+ la mina+ (u- captiv* 2t%e @cu3t!m marAet@4= sau poate vinde concentrat de cupru unui smelter/refiner independent. Hn concentrat de cupru (de o0icei de provenienta din calcopirita : 2u3e42* are urmatoarea structurare :
+ltele inclu% si +u 2,"0 /9$0 si + 30,200 /9$0(%e e*.
%rodusul finit este+ 1n general+ menionat ca si @cat!" "e cu ru@ 200=00B cu ru ur4 i este tran-acionat ca atare pe trei 0urse de m&rfuri: Bondon 5etal 9"c ange (B59*+ CeM NorI 5ercantile 9"c ange (2659J/CN59J* i 4 ang ai 5etal 9"c ange (4859*.2ato-ii produsi din minereu de cupru o"idic sau minereu de cupru sulfuric sunt practic imposi0il de distins i sunt 1n 1ntregime su0stitui0ili din punct de vedere calitativ. 2ei mai muli producatori de cupru sunt r!"uc<t!ri @inte,rati@: concentrea-a i rafinea-a minereu de cupru sulfuric+ iar apoi vind produsul finit su0 forma de teava+ s'rm& sau alte aplicaii. 6 minoritate de produc&tori+ cu toate acestea+vind concentratul de cupru la topitoriile/ rafin&riile independente+ care+la r'ndul lor revand produsul finit 2@Piaa er3!na#i$ata@4. Hnele dintre concentratele produc&torilor integrati sunt+ de asemenea+ v'ndute pe piata li0era. 2ea mai mare parte a topitoriilor / rafin&riilor independente din lume sunt situate 1n locuri 1n care e"ist& o cerere semnificativ& de cupru+ dar 1n care mineritul de cupru a devenit imposi0il (re-ervele epui-ate sau neeconomice* : Oaponia+ 2 ina+2oreea de 4ud i 9uropa.!ceste topitorii / rafin&rii ac i-iiona+ de o0icei+concentrate de cupru 1n conformitate cu un mecanism de sta0ilire a preurilor care proteEea-a topitoriile / rafin&riile 1mpotriva volatilit&ii preului cuprului in lume (preul B59*: furni-orul de concentrat de cupru este pl&tit la preul cuprului B59 la 2-3 luni de la livrare (timpul necesar pentru topirea /rafina concentratului*+minus costurile de topire/rafinare: acestea din urm& sunt cunoscute 1n industrie ca tratament i rafinarea ta"e+ sau @TC C RC D3@. Hn procent mic de concentrat de cupru (5$ -10$* este furni-at 1n conformitate cu un mecanism de preuri cunoscut ca @tari)are c!muna@+ care e"pune topitorul / rafinorul la un anumit risc al preului cuprului.@2/.2 Ps varia-& 1n funcie de ec ili0rul dintre oferta de concentrat de cupru i capacitatea de topire/rafinare personali-ata disponi0ila : un surplus de concentrat de cupru i o strangulare la topire/ rafinare va determina 1n general ca @2 / .2 sa creasca i invers. Lstoric+ informaiile furni-ate de p&ri+ indic& faptul c& sc im0&rile 1n nivelul de @2 / .2 Ps urm&resc 1ndeaproape mic&rile de pre de cupru.
2ontractele dintre furni-orii de concentrat i terii pentru topitorii / rafinarii tind s& fie pe termen lung (in general+variind de la 2 la 12 ani*+dar unele condiii comerciale+inclusiv nivelul @2/.2 Ps+ sunt negociate anual. !ceste contracte pe termen lung+ 1n general+ se 1ncadrea-& 1n dou& largi categorii: aanumitele contracte @#e,ate "e )inane@ (repre-ent'nd apro"imativ 25-35$ din piata* contracte care asigura flu"ul de venituri garantat si permite 0&ncilor s& finane-e proiecte miniere i aa-numitele contracte @n!n-#e,ate "e )inane@ (apro"imativ 55-65$ din piata*. Gn conformitate cu tipul de contract+un mecanism de ar0itraE garantea-& c& clau-ele contractuale anuale+ varia0ile sunt de aEuns+ c iar i 1n ca-ul 1n care furni-orul de concentrat de cupru i topitor / rafinare nu pot aEunge la un acord prin negociere+ 1n conformitate cu tipul de contract din urm&+ iar eecul de a aEunge la un acord cu privire la termenii contractuali anual-varia0ili vor duce la un singur an @/acan<@ "e c!ntract+ perioad& 1n care topitoria / rafinare se poate adresa 1n alt& parte pentru cerinele sale de concentrat de cupru. @opitoriile / rafin&riile pot o0ine+ de asemenea+ concentrat de cupru la @)aa #!cu#ui@ (pe termen scurt*Q 10$ -20$ din piaa mondial& este repre-entata de astfel de v'n-&ri. Piata 3 !t ar fi sursa o0isnuita de concentrat de cupru pentru topitorii / rafinarii in timpul unei KvacaneKdintr-un contract pe termen lung. Civelul preurilor de pe piaa spot tind s& fie volatile. !ceti factori indica faptul c& e"ist& o pia& distinct& pentru v'n-area de cupru sta0ila la teri petru topitorii / rafin&riilor. !ceast& pia& include de o0icei v'n-&rile efectuate in conformitate cu contracte i v'n-&ri pe termen lung efectuate pe piaa spot. 2u toate acestea+ aceasta piaa este disciplinata de preul cuprului B59: cererea de concentrat de cupru +prin urmare pentru topirea / capacitatea de rafinare+ depinde 1n cele din urm& de cererea de cupru rafinat .
0op 20 mine pro%ucer countries( their refinery pro%uction( refinery consumption an% country ris:s accor%in to the ;orl% <an:3s ;orl% =overnance >n%icators 200# -)ources: ?)=)( <=@ %ata &ase( ;orl% <an: =roup 2010..
II.= Umi"itatea c!ncetratu#ui "e cu ru 2oncentratul este p&strat la apro"imativ nou& procente de umiditate pentru a preveni formarea de praf. Lntelegerea intre van-ator si cumparator este de , R 10 $.9ste un parametru de 0a-a in comertul privind concentratele de cupru tinand cont de livrarile navale sau vagona0ile pe distante lungi.!ceasta presupune ! #imita "e umi"itate tran3 !rta1i#a 2TMP4.
5&rfurile solide 1n vrac+ cum ar fi concentratele de metal +pot p&rea a fi 1ntr-o stare granulara relativ uscata atunci c'nd sunt 1nc&rcate+ cu toate acestea ele pot conine 1nc& suficient& umiditate pentru a deveni lic ide su0 stimul de compactare i vi0raiile care au loc 1n timpul unei c&l&torii. .e-ultat& sc im0area po-itiei marfii+ care poate fi suficient& pentru a r&sturna nava. %rin urmare+ este e"trem de important de a ti + 1nainte de 1nc&rcare +daca materialul este sigur pentru a se transporta cu vaporul i de a asigura ca marfa are un @5% e"act precum i coninutul de umiditate.@5% este determinat& prin prelevare de pro0e de marf& 1n mod corect i pentru a sta0ili unctu# "e umi"itate "e cur,ere 2;MP4. 5etoda este L46 127)2:2007 . 5etodele de determinare a umiditati+ utili-ate 1n pre-ent de c&tre fa0ricile de prelucrare minerale+ furni-ea-a informaii 1n timp util necesare pentru controlul automati-at. 2osturile asociate cu transportul i manipularea de concentrate 1nc& repre-int& o mare parte a pretului glo0al de tratament . !tunci c'nd se anali-ea-& flu"ul de numerar al unei e"ploat&ri miniere+ care este reglementat& at't de contractul cu topitoriile cu penalit&i de umiditate pentru cantitatea i calitatea de concentrate e"pediate+ este utila o metod& eficient& pentru determinarea coninutui de umiditate on-line . %entru un minereu de cupru(o"i-i si sulfuri* asociat cu moli0den :
/opper Arocessin )chematic shoBin C9/ $oisture $easurement Docations
III.=Met!"e "e ana#i$a c%imica

9ste e"trem de important ca cei care intocmesc si desfasoara contracte pentru concentrate de cupru sa cunoasca in amanunt metodele si procedurile de anali-a pentru minereu si produs. &.= entru minereu "e cu ru /epo-itele de cupru porfiric sunt cea mai important& surs& de cupru din lume+ dar si o surs& de 5o+ !u+ !g i 4n. Hnele @e#emente "e Ena#t< te%n!#!,ie@ 2FTE4+ cum ar fi .e+ Ba+ S+ @e si 4e pot aEunge interesante din punct de vedere economic. 4-au raportat elemente cunoscute ca fiind din grupa platinei (%d i %t* la mai multe depo-ite de cupru porfiric din %eninsula ;alcanica si din -ona %acificului. Gn .om'nia+ numeroase depo-ite de cupru porfiric apar 1n ;anat (2arpatii 5eridionali* i 1n 5unii !puseni legate de orogene-a alpina. Gn ;anat+ ele sunt clasificate ca tip 2u-5o (5oldova Coua+ 4asca+4opot+ ;o-ovici+@eregova-B apusnicel* fiind asociate cu Baramian granodiorite / mon-odiorite organele de calco-alcaline afinitate. /epo-itele de cupru porfiric din 5unii !puseni sunt g&-duite 1n principal de microdiorite su0vulcanice i ande-ite ale magmatismului calco-alcalin din 5iocen i pot fi 1mp&rite 1n trei tipuri: 2u-5o (!u* de tip (/eva+ .osia %oieni*+ 2u-!u tip (?alea 5orii+ ;olcana+ .ovina+ ?oia+ @alagiu+ Barga+ @r'mpoiele+ ?alea @isei+@arnita* i !u-2u porfir (2olnic+ 2iresata*. /atele privind FTE ale depo-itelor de tip porfiric din .om'nia sunt puine i au venit doar de la c'teva depo-ite: 5oldova Coua+ ?alea 5orii+ /eva+ ;ucium-@arnita i .ovina . ?alorile pu0licate pentru coninutul 8@9 1n roci vrac sunt 1n general mici+ dar valori mai mari au fost raportate concentrate de cupru (e".: +GG m Se la /eva+ +GG m Te la ;ucium-@arnita*. Cu e"ist& date cu privire la elementele din grupul platinei. %re-ena de minerale de 8@9+ 1n unele depo-ite de cupru porfiric din .om'nia (de e"emplu+ ,ermaniu minerale de la ;ucium-@arnita+ .osia %oieni i .ovina* ar putea fi un indicator de 1m0og&ire de astfel de elementele din intru-iuni ga-d&. !v'nd 1n vedere politica 2omunit&ii 9uropene pentru identificarea de noi resurse de 8@9+sunt necesare investigaii mai sistematice a acestor elemente 1n depo-itele de cupru porfiric de .om'nia . Hn nou proiect 1n curs de desf&urare 1i asum& aceast& sarcin&+ folosind metode moderne i analitice 1nseamn&.
4265
'.= entru c!ncentrat "e cu ru a.=umi"itate : L46 #5## : 1##12oncentrate sulfurice de cupru+-inc+plum0T/eterminarea umiditatii igroscopice in pro0ele pentru anali-aT5etoda gravimetrica L46 127)2:2007 2oncentrate sulfurice de cupru+-inc+plum0 - /eterminarea limitei de umiditate transporta0ila R5etoda floM-ta0le L46 127)3:2006 2oncentrate de cupru+plum0+-inc si nic el -%roceduri de pro0are pentru determinarea continutului de metal si de umiditate. 5etode noi (rapide si e"acte* :
e".1U!nali-orul de umiditate cu microunde online 5oist4can pare potrivit pentru m&surarea umiditatii 1n concentrate de cupru. %reci-ia estimat& a instrumentului dedus din testele de mai sus este de 0+)$ la o deviaia standard (aceasta include prelevarea de pro0e i eroarea de la0orator*. !d'ncime ma"im& de pat de 250mm.
1.= meta#e reti!a3e 4tandardele oficiale : L46 1037,:2005 2oncentrate sulfurice de cupru+-inc+plum0 R /eterminarea aurului si argintului - 3ire assay gravimetric and flame atomic a0sorption spectrometric met od
ASTM E&.G+ - &H Stan"ar" Te3t Met%!" )!r Determinati!n !) G!#" in C! er C!ncentrate3 1? ;ire A33a? Gra/imetr? !4@5 91,#, - 13 4tandard @est 5et od for /etermination of 4ilver in 2opper 2oncentrates 0y 3lame !tomic !0sorption 4pectrometry
5etode noi (rapide si e"acte* :

E(.&.=!u fost de-voltate i testate proceduri pentru determinarea de aur i argint 1n concentrate de cupru+ folosind ana#i$a "e acti/are cu neutr!ni pe 0a-a I0. .e-ultatele analitice au demonstrat o preci-ie 0un& i o acurateea satisf&c&toare 1n concordan& cu limita de detecie i domeniul de concentraie.
c.= cu ru: L46/@2 1,3 2oncentrate de cupru+plum0+-inc si nic el L46 1025,:1##) 2oncentrate de cupru sulfidic R /etrminarea continutului de cupru R5etoda titrimetrica L46 10)6#:2006 2oncentrate de cupru sulfidic R /etrminarea continutului de cupru R 5etoda electrogravimetrica 5etode noi (rapide si e"acte* :
9".1U 5etoda ICP-AES2(nductivel) *oupled +lasmas-Atomic Emission #pectrometr)4 a fost aplicata la anali-a unor concentrate decupru importate pentru determinarea a 10 elemente (%0+ Vn+ 2o+ Ci +2d +5g+ 2a+ 40+ ;i+ 8g*.!u fost efectuate e"perimente separate pentru a testa preci-ia metodei propuse+ iar preci-ia i fe-a0ilitatea metodei au fost testate 1n continuare prin verificarea cu pro0e etalon i de anali-& paralel& cu !!4. 4-au o0inut re-ultate consistente.5etoda propus& a fost+ de asemenea+ utili-ata ca una din metodele selectate 1n teste comparative interla0oratoare de anali-& a concentratelor+ 1ntre 32 la0oratoare analitice+ iar re-ultatele o0 inute prin aceast& metod& au fost 1n 0un& concordan& cu valorile mediane. 4-a dovedit c& aceast& metod& este e"act&+ precis&+ u oara i rapida pentru a fi utili-ata 1n anali-e de rutin&.
!nali-ele sunt o0ligatoriu de reali-at in la0oratoare omologate+certificate si acreditate (e":.9C!.*. /oar re-ultatele anali-elor de la aceste la0oratoare sunt luate in considerare la presc im0area 0uletinelor de anali-a pentru calitatea concentratului de cupru si pentru eventuale litigii..estul sunt pur informative.Bipsa dotarilor o0ligatorii conduce+in general+la acceptarea ;! ale cumparatorului (in plus litigiile sunt f.scumpe*.!stfel valoarea finala a produsului se decide unilateral./e o0icei este un venit sigur al trader-ului. IV.= Termeni c!mercia#i ai unui c!ntract "e c!ncentrat "e cu ru 415 &. Ti uri "e c!ntracte /eoarece nu e"ist& nici un acord oficial pentru acestea+ contractele de v'n-are pot fi diferite 1n multe privine. a.= Du a "urata c!ntractu#ui : 1.U c!ntracte e termen #un, re,u#ate (.egular Bong @erm 2ontracts* 2.U /In$are !ca$i!na#e (6ccasional 4ale* 3.U c!ntracte #a )aa #!cu#ui (4pot 2ontracts* Gn afar& de diferena de vala0ilitate+durata+ un contract periodic sta0ilete de asemenea 1ntr-un fel intenia am0elor p&ri de a continua relaia 1n timp+ dupa cum circumstanele o permit. *ontracte regulate pot fi diferite unele de altele 1n ceea ce privete durata lor. @ermenul 1n mod normal acceptat pentru contracte este: - contracte pe termen lung sunt pentru perioade de cinci ani sau mai mult - contracte pe termen mediu acopera perioade de la 2 la 5 ani - contracte pe termen scurt sunt pentru perioade de 1 an sau mai puin
# $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
2ontractele pe termen scurt sunt+ de o0icei+ un acord privind toi termenii pentru toate livr&rile+ 1nc& de la 1nceput. %entru contractele pe termen mediu i lung+ cu toate c& p&rile sunt de acord pe cele mai multe dintre condiiile de dinainte+ o parte dintre termenii comerciali sunt l&sati desc isi pentru negocieri periodice pe durata de vala0ilitate a contractului. %entru contracte pe termen lung : - legate "e )inanarea unui proiect specific de producie de concentrat - o0ligaia de a aEunge la un acord 1n cadrul negocierilor regulate de condiii comerciale. Gn ca-ul 1n care p&rile nu pot aEunge la un acord prin negocieri directe este folosit un proces de ar0itraE. - )ara )inanare+valail i pentru contractele pe termen mediu+ practica cea mai frecvent utili-ata este ca partile sa nu aEunga la un acord de a vinde / cumpara concentrate 1n curs de negociere la / de la teri. !cest ultim punct este cunoscut ca ,declar- o vacan-,. 1.= Du a m!"u# En care ace3tea 3e a #ic< c!n"iii#e "e #i/rare c!n/enite. 1.U negocierea de condiii comerciale pentru ! cantitate anua#< 1ntr-o singur& perioad& - condiiile convenite ar putea fi aplicate la 100$ din livrarile de un an+ - la 50$ a livr&rilor 1n urm&torii doi ani+ sau - la o treime din livr&rile 1n urm&torii trei ani. Hltimele dou& metode caut& s& medie-e variaiile 1n pia&+ pentru a evita fluctuaiile 0rute 1n condiii+ 1n sus sau 1n Eos. !cestea sunt cunoscute ca si c!ntracte @carami"a@. 2.U negocierea de condiii comerciale pentru ! cantitate anua#< 1n mai multe perioade. %roduc&torii i topitorii evita sta0ilirea termenilor pentru toate materialele lor 1ntr-o singur& perioad& de negociere. 6 a doua perioad& de negocieri este adesea sta0ilita+ 1n ca-ul 1n care termenii se aplic& contractelor care implic& perioade de dou&spre-ece luni+ dar care nu coincid cu anii calendaristici (de e"emplu+ din iulie p'n& 1n iunie*. !cestea sunt cunoscute drept c!ntracte @#a mi>#!cu# anu#ui@ '. Ba$a returi#!r ;a-a preului este cotatia oficiala sta0ilita 1ntr-un contract pentru a evalua valoarea fiecarui metal care tre0uie pl&tit. Cu ru coninut 1n concentrate+ mai puin deducerea metalurgica convenita+ tre0uie s& fie pl&tit de c&tre cump&r&tor la v'n-&tor la media cotaiilor -ilnice oficiale pentru cato-i de cupru+ astfel cum sunt sta0ilite prin una sau mai multe din 0ursele metalelor neferoase(B59 sau 2659J*. 2oncentratul de cupru tre0uie s& se supun& la dou& procese (topire i rafinare* pentru a deveni catod de cupru i prin urmare din moment ce se vinde pe 0a-a preului cato-ilor de cupru+ tre0uie s& se aplice reduceri care reflect& procesele care lipsesc. 2u alte cuvinte+ faptul c& un produs cu 25$ p'n& la )5$ cupru este v'ndut i nu un catod ##+##$ cupru+ determin& 0a-a preurilor. !celai lucru este vala0il si pentru meta#e rei!a3e coninute 1n concentrate+care+dup& aplicarea deducerilor metalurgice+ sunt pl&tit la o medie a cotaiilor lor oficiale. !ceste cotatii fac referire la metalul rafinat. Gn funcie de volumul de metale preioase coninut sunt aplicate ta"ele de rafinare pentru metale preioase. H. Ta(e#e "e tratament i "e ra)inare @a"ele pentru tratament i rafinare cupru (@2 / .2* sunt cel mai comun mod de a sta0ili reduceri care urmea-& s& fie aplicate+1n scopul de a reflecta procesele necesare de concentrare ale cuprului + pentru a deveni catod de cupru. Ta(a "e tratament 2TC4 reflect& procesul de topire i este 1n mod normal+ e"primata 1n dolari per ton& metric& uscat& a materialului concentrat.
Ta(a "e ra)inare2RC4 reflect& procesul de rafinare electrolitic& i este 1n mod normal e"primata 1n ceni americani pe Iilogram de cupru pl&tit. Gn unele ca-uri+ cu discount+ este sta0ilita ca o ta"& individual&+ com0inat& (tratament W rafinare*+ e"primate 1n ceni americani pe Iilogram de cupru pl&tit. 4uma de ta"e de tratament i ta"e de rafinare este determinata de surplusul sau deficitul de concentrate 1n pia& i nu de costul real pentru reali-area acestor procese. 2u alte cuvinte+ dac& 1ntr-un moment dat e"ist& o supraofert& de concentrate+ 1n comparaie cu o capacitate de topire glo0al&+ topitorii vor cere ta"e mai mari. Gn sc im0+ 1n ca-ul 1n care 1ntr-un moment dat e"ist& o lips& de concentrate 1n raport cu capacitatea de topire la nivel mondial+ minele vor cere ta"e @2/.2 mai mici. Gn am0ele ca-uri+ costul real de topire i rafinare r&m'ne nesc im0at. 2u alte cuvinte+ tarifele de tratament i de rafinare sunt negociate 1ntre cump&r&tor i v'n-&tor 1n funcie de condiiile de pia&. 6 alt& metod&+ utili-at& (pentru o parte a concetratului* En c!ntracte e termen #un, a3!ciate cu )inanarea unei noi operatii miniere+este de a e"prima reducerea com0inat& ca procent din preul cuprului aplica0il la fiecare livrare. !cest mecanism este cunoscut su0 numele de @a)iarea "e re@ i 1nlocuiete standardul @2 / 2. menionat mai sus. @a"a de rafinare pentru meta#e rei!a3e se aplic& atunci c'nd e"ist& un coninut relevant de metale preioase de pl&tit. %entru cantitati mai mici de pl&tit nu e"ista o ta"& de rafinare+ dar se ia 1n considerare o deducere metalurgic uor mai mare. *. Preu# "e artici are %reul de participare este o condiie contractual& care face ta"a de rafinare a cuprului sa varia-& 1n funcie de modul 1n care este mai mare sau mai mic preul aplica0il la un transport+ 1n raport cu un pre presta0ilit. %reul de participare po-itiv apare atunci c'nd preul cuprului este peste un nivel presta0ilit i v'n-&torulul sta0ileste un pre mai mare impreuna cu cump&r&torul+ prin creterea ta"ei de rafinare a cuprului la un procent de pre mai mare fa& de nivelul de 0a-&. %reul de participare negativ apare atunci c'nd preul cuprului este su0 un nivel presta0ilit i cump&r&torul aEut& v'n-&torul prin reducerea ta"ei de rafinare cuprului la un procent de pre mai mic dec't aceast& 0a-&. 6 clau-& tipica preulului de participare (po-itiv i negativ* este urm&toarea:
K/ac& preul aplica0il pentru cupru este mai mare dec't H42 #0 pe Eum&tate de Iilogram de cupru+ atunci ta"a de rafinare va fi maEorata cu 10$ din diferena dintre preul cuprului i H42 #0 pe Eum&tate de Iilogram. /ac& preul aplica0il pentru cupru este mai mic dec't #0 H42 per Iilogram de cupru+ atunci ta"a de rafinare a cuprului va fi redusa cu 10$ din diferena dintre H42 #0 per Iilogram de cupru i preul cuprului. K
%reul de participare nu se aplic& la acea parte de contracte pe termen lung angaEate de finanare+ a c&ror reducere com0inata este determinata de mecanismul de @3%arin, re@. +. De"uceri meta#ur,ice Ba prelucrarea produsului+cump&r&torii de concentrate de cupru tre0uie s& stie faptul ca procesele industriale genera-a pierderi i prin urmare recuper&rile de cupru i de metale preioase va fi mai mic& de 100$. /in acest motiv+ ele nu pot pl&ti 100$ din cupru i din metale preioase coninute 1n concentrate. 2a urmare+ cump&r&torul i v'n-&torul sunt de acord cu deducerile metalurgice pentru toate metalele care sunt considerate pl&ti0ile. /educile metalurgice sunt acele cantit&i de cupru i de metale preioase care nu sunt pl&tite.
Gn ca-ul cu ru#ui+ sistemele utili-ate 1n mod o0inuit sunt: - De"ucere Pr!cent: %&rile convin care procent de cupru coninut 1n concentrate va fi pl&tit. Gn funcie de caracteristicile fiec&rui concentrat (coninutul de siliciu+ alumin& i altele+care au un efect direct asupra recuperari posi0ile*+ limitele normale pentru cupru pl&tit sunt 1ntre #6$ i #6.75$. Gn general+ pentru concentrate cu un coninut mineral superior este aplicat un procent mai mare de cupru de pl&tit i invers. - De"ucerea En unit<i r!centua#e: %&rile convin un num&r de unit&i procentuale non-pl&titi0ile. !ceste unit&i procentuale nee"igi0ile se scad direct din $ de cupru coninut& 1n concentrate pentru a determina $ de cupru pl&tit. /e e"emplu+ un concentrat cu 30$ din cuprul coninut cu o deducere metalurgica de 1+0 unit&i procentuale+ 1nseamn& c& de la 30$ din total coninut de cupru+ 2# de unit&i procentuale vor fi datorate i 1 unitate de procent nu+aceasta fiind ec ivalent& cu #6.67$ din cupru total coninut. - De"ucerea r!centua#<= cu un minim En unit<i r!centua#e. 6 practic& frecventa utili-ata este aceea c& p&rile convin asupra procentului de cupru coninut& 1n concentrate+ care va fi pl&tit+ dar+ 1n acelai timp+ poate sta0ili o deducere minim& 1n unit&i procentuale. /e e"emplu+ #6+65$ din coninut cupru conduce la o deducere minim 1 unitate. 5ulte sisteme e"ist&+ de asemenea+ pentru meta#e rei!a3e+ care sunt 1n mod normal aplicate 1n funcie de coninutul de metale preioase din concentrate: - %entru concentrate cu coninut relativ sc&-ut de metale preioase+ deduciile unice sunt sta0ilite 1n mod normal 1n grame per ton& metric& de concentrat. /iferena de mai sus+fara deducerea metalurgica+ se pl&tete. /e e"emplu+ o deducere fi"& de 1 gram de aur pe tona metric& de concentrat uscat este sta0ilita+ iar coninutul de mai sus de 1 gram per ton& se pl&tete. - %entru concentrate cu coninut mai mare de metale preioase este normal s& se sta0ileasc& o deducere procent. !ceast& deducere poate fi sta0ilit&+ sau se poate sta0ili o scal&+ 1n care procentul pl&tit crete cu coninutul de metale preioase. 9ste necesar s& se su0linie-e+ inc& o dat&+ faptul c& reinerile metalurgice 3unt ne,!ciate 1ntre cump&r&tor i v'n-&tor i prin urmare ele sunt termeni comerciali care pot fi mai mari sau mai mici dec't pierderea real& a procesului. J. Peri!a"a c!tati!na#a %erioada cotationala indic& datele care tre0uie luate 1n considerare pentru a sta0ili preul aplica0il la fiecare livrare. /e e"emplu+ o Kprima lun& care urmea-& lunii e"pediere (5 W1*K +perioada cotationala la cupru indic& faptul c& preul final pentru cupru aplica0il la o anumita livrare va fi media dintre preul de 0a-& de cotaii -ilnice+ care sunt pu0licate 1n prima luna urm&toare celei de e"pediere. /in moment ce un cump&r&tor are nevoie pentru a egala preurile sale de cump&rare cu preurile sale de v'n-are+ el va tre0ui 1n cele din urm& s& le modifice prin operaiuni din 5etal 9"c ange. !stfel de operaii de sc im0 de metal+ 1n funcie de starea pieei 1n momentul operaiunii+ pot avea ca re-ultat un cost sau un 0eneficiu pentru cump&r&tor. %rin urmare+ perioada cotationala care este sta0ilit& pentru o operaiune de cump&rare i de v'n-are este important& pentru cump&r&tor i v'n-&tor+ 1n m&sura 1n care cump&r&torul este gata s& pl&teasc& mai mult pentru concentrate 1n ca-ul 1n care acesta are o perioad& cotationala care repre-int& un 0eneficiu i este gata s& pl&teasc& mai puin pentru concentrate 1n ca-ul 1n
care perioada de cotationala repre-int& un cost pentru el. /e asemenea+ v'n-&torul poate modifica perioada cotationala +pentru o anumita v'n-are +prin operaiuni 1n sc im0ul de metal+ gener'nd astfel un cost sau un 0eneficiu. -. C!n"itii "e #ata 9ste destul de evident c& termenele de plat& sunt un factor e"trem de relevant atunci c'nd se determin& valoarea real& final& a concentratului care urmea-& s& fie e"portat. Gn van-ari de concentrat de cupru+ sunt urm&toarele fa-e normale ale procesului de plat&: - P#ata r!/i$!rie: !cesta const& 1ntr-o prim& plat& provi-orie+ 1n mod normal ec ivalentul a #0-100$ din valoarea provi-orie a materialului i+ 1n funcie de tipul de contract+ este pl&tit& de c&tre cump&r&tor la v'n-&tor de la data transferului+ p'n& la un num&r de de -ile negociate (adic& )5 -ile+ 1n unele contracte* dupa sosirea materialelor la portul de desc&rcare. - A "!ua #at< r!/i$!rie: Cumai unele contracte includ o a doua plat& provi-orie+ care 1n mod normal+ const& 1n plata restul p'n& la 100$ din valoarea provi-orie a materialului+ inclusiv cele mai recente informaii cunoscute despre preurile metalelor de pl&tit+ greut&i i anali-a finala de transport. - P#ata )ina#<: !ceasta const& 1n soluionarea definitiv& a transportului i ar tre0ui s& ia 1n considerare informaiile definitive 1n ceea ce privete preurile pl&tite de metal+greut&i i anali-a finala de transport. .. C!n"itii "e #i/rare Lntr-un contract ar tre0ui s& defineasc& 1n mod clar ce parte din fiecare cost +care pot ap&rea ca re-ultat al transferului de produs de la produc&tor la cumparator+ar tre0ui s& fie o responsa0ilitate a fiec&rei p&ri contractuale. Gn mod normal+ definirea punctului e"act de livrare este factorul de cea mai mare importan& economic& pentru p&ri+ deoarece marf& este cel mai mare element de cost. 2u toate acestea+ num&rul de factori care se iau de fapt in considerare+ este destul de mare. %unctul de livrare definete locul p'n& la care v'n-&torul tre0uie s& organi-e-e i s& pl&teasc& pentru transportul de material i definete+ de asemenea+ momentul 1n care cump&r&torul este responsa0il pentru transportul suplimentar la staia finala. 2lau-a de asigurare tre0uie s& defineasc& 1n mod clar p'n& la ce punct cump&r&torul ar tre0ui s& pl&teasc& pentru asigurarea material& (acest lucru nu este neap&rat punctul de livrare*+ suma minim& pentru care ar tre0ui s& fie asigurat materialul i condiiile speciale care urmea-& s& fie acoperite prin contractul de asigurare . /e asemenea+ tre0uie definita partea responsa0il& pentru plata costurilor de desc&rcare pentru produsul 1n portul de desc&rcare. !ceste clau-e urme-e practicile prev&-ute de comerul internaional i sunt cuprinse 1n documentul Inc!term3+ care este sc im0at 1n mod regulat de c&tre Camera Internai!na#< "e C!mer. 2ondiiile de livrare+ cele mai frecvent utili-ate pentru v'n-area de concentrat de cupru sunt: - CI; ;O 2CI; ,ratuit !ut4 portul de desc&rcare: cump&r&torul tre0uie s& organi-e-e i s& pl&teasc& pentru transportul maritim i asigurarea materialului. 2ump&r&torul tre0uie s& organi-e-e i s& pl&teasc& pentru desc&rcarea materialului i pentru orice alte miEloace de transport suplimentare la u-ina de primire. - CI; unct ;O de livrare sau de paritate: utili-ate 1n mod normal 1n v'n-&rile c&tre comerciani+ care are necunoscut portul de desc&rcare 1n momentul acordului de v'n-are. ?'n-&torului i cump&r&torului le sunt comune clau-ele ca i 1n ca-ul de mai sus. Gn ca-ul 1n care costurile pentru transportul la portul
de desc&rcare difer& de c eltuielile de transport p'n& la punctul de livrare+ diferenta va fi la cump&r&tor cost-0eneficiu. !ceast& diferen& este denumit& @ aritate@ i ar tre0ui s& fie stipulata 1nainte de e"pediere. - ;OB ST !rt 2)!1 "e !$itate4 "e e( e"iere: v'n-&torul pl&tete c eltuielile de 1nc&rcare i cump&r&torul ar tre0uie s& organi-e-e i s& pl&teasc& pentru transport naval+ asigurarea+ desc&rcarea i orice alte miEloace de transport suplimentare necesare. Gn mod clar+ la negocierea ta"elor de tratament i de rafinare de c&tre p&ri ar tre0ui s& se ia 1n considerare condiiile convenite anterior 1n raport cu livrarea. Gn v'n-&rile de livrare 2L3+ rata de desc&rcare 1n portul de desc&rcare definete momentul contrastaliilor estimate ale navei 1n portul de desc&rcare. Gn ca-ul 1n care timpul utili-at efectiv pentru desc&rcarea de gestiune este mai mare dec't timpul estimat+ un KcontrastalK se produce+ compania de transport maritim va percepe aceste costuri suplimentare catre van-ator (costul -ilnic pentru angaEarea navei* i+ prin urmare+ cump&r&torul tre0uie s& desp&gu0easc& v'n-&torul. %e de alt& parte+ 1n ca-ul 1n care cump&r&torul descarc& nava 1nainte de momentul pre-is (Ke"pediere promptaK*+ v'n-&torul ia parte la economiile reali-ate cu compania de transport maritim (1n mod normal ec ivalentul a de 50$ din costul -ilnic de angaEare a navei* i v'n-&torul ar tre0ui s& transfere aceast& economie pentru cump&r&tor. Gn acest tip de (2L3* de v'n-&ri+ estimarea KcontrastaliilorK i Ke"pedierea rapid&K la portul de 1m0arcare +implic& numai cump&r&torul i compania de transport maritim+ prin urmare+ nu este parte a contractului 1nc eiat 1ntre v'n-&tor i cump&r&tor. Gn v'n-&rile de livrare 36;+ rata de desc&rcare 1n portul de desc&rcare definete momentul contrastaliilor estimate ale navei 1n portul de e"pediere. Gn ca-ul 1n care timpul utili-at efectiv pentru 1nc&rcarea navei este mai mult dec't s-a estimat+ un KcontrastaliuK se produce+ compania de transport maritim va percepe un cost suplimentar c&tre cump&r&tor (costul -ilnic pentru angaEarea navei* i+ prin urmare+ v'n-&torul tre0uie s& compense-e cump&r&torul. %e de alt& parte+ 1n ca-ul 1n care v'n-&torulul 1ncarc& nava 1nainte de momentul pre-is (Ke"pedierea promptaK*+ cump&r&torul ia parte la economiile reali-ate cu compania de transport maritim (1n mod normal ec ivalentul a de 50$ din costul -ilnic pentru angaEarea navei* i cump&r&torul ar tre0ui s& transfere aceast& economisire a v'n-&torului. Gn acest tip de (36;* de v'n-&ri+ de estimare a KcontrastaliilorK i Ke"pedierea rapid&K la portul de desc&rcare implic& numai cump&r&torul i compania de transport maritim+ prin urmare+ nu este parte a contractului 1nc eiat 1ntre v'n-&tor i cump&r&tor. !r tre0ui s& fie sta0ilite 1n preala0il daca ar tre0ui s& fie incluse sau s& nu fie incluse 1n estimarea final& a KcontrastaliilorK i Ke"pedierea prompta K. 0. Sanctiuni Gn unele ca-uri+ concentratele de cupru pot conine elemente care vor avea un efect negativ 1n funcionarea topitorului. !cest impact negativ poate fi legat de calitatea produselor o0tinute la topitorie+ pro0lemele de mediu cu tratamentul lor+ pierderi mai mari metalurgice+ costurile de operare+ etc 2ele mai multe companii de topire cumpara preferenial concentrate curate (relativ li0ere de impurit&i*+ cu e"cepia ca-ului 1n care acestea au o capacitate disponi0il& pentru a 1ndep&rta impurit&ile specifice i astfel ei pot cumpara mai multe concentrate comple"e. !cest lucru va avea asupra @2 / .2 avantaEe i sanciuni. 9lementele sancionate 1n mod normal sunt : ar3enic= antim!niu= 1i3mut= #um1= $inc= mercur= c#!r 3i )#u!r.2A3=S1=Bi=P1=:=F,=C#=;4 4anciunile sunt+ de asemenea+ condiii comerciale i au tendina de a crete atunci c'nd e"ist& surplus de concentrate i s& scad& atunci c'nd e"ist& un deficit de concentrate.
1) $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
V.= Sta1i#irea retu#ui c!ncentratu#ui "e cu ru 425 %reul va fi suma valorilor metalelor pl&titile minus suma deducerilor la topitorie+ formata din urm&toarele elemente de profit 0rut: @a"a de tratamet @2 si ta"a de rafiare @. @a"e de afinare pentru alte metale 5etale gratuite 2redite de produse %rime metalice &.= Meta#e #ati1i#e : Cu ru :cumparatorul va pl&ti pentru #6.65$ din coninutul final de cupru+ su0 re-erva unei deduceri de minim 1+0 unit&i la oficial B59 :rade ! 4ettlement 2opper+ medie pe perioada de cotatii.
E(. & :%entru un concentrat cu un coninut de cupru de 30$ din valoarea de cupru de pl&tit este de: 30$ " #6+65$ " 7+000 H4/ / t-2u U 2+030 H4/ / /5@ E(. ' : %entru un concentrat cu un coninut de cupru de 2)$ din valoarea de cupru de pl&tit este de 2)$ -1$-unitate U 23$ respectiv 23/2) " 100 U #5+,3$ plata: (2)$ -1$* " 7+000 H4/ / t -2u U 1+610 H4/ / /5@
Aur :cumparatorul va pl&ti pentru #7.50$ din coninutul final de aur+ su0 re-erva unei deduceri de minim 1+0 g pe /5@+ Bondon 5orning Xuotation medie pe perioada cotatioala.
E(.& : %entru un concentrat cu un coninut de aur de )0 g / /5@ valoare de aur de pl&tit este: )0 g / /5@ " 0+0321 " #7+50$ " ,00 H4/ / tro- U 1+002 H4/ / /5@ E(.' : %entru un concentrat cu un coninut de aur de 2+0 g / /5@ valoarea paya0legold este de 2 g / /5@ -1 g / /5@ U 1 g / /5@ adic& 1.0/2.0 "100 U plata 50.0$: (2+0 g / /5@ -1.0 g / /5@* " 0.0321 " ,00 H4/ / tro- U 25+7 H4/ / /5@
Ar,it :2umparatorul va pl&ti pentru #0+0$ din coninutul final de argint+ su0 re-erva unei deduceri minim de 30+0 g pe /5@+ la argint Bondon 4ilver 4pot / ceni 4H! medie pe perioada cotatioala.
E(.& : %entru un concentrat cu un coninut de argint de 200 g / /5@ valoarea argintului de pl&tit este de 200 g / /5@ -30 g / /5@ U 170 g / /5@ adic& 170/200 " 100 U ,5+0$ plata: (200 g / /5@ - 30 g / /5@* " 0+0321 " 12 H4/ / tro- U 65+5 H4/ / /5@
'.= De"uceri: Cu ru :@2+ .2 i preurile de participare sunt negociate anual 1ntre mineri i topitorii. /e o0icei se 1ncep negocierile 1n octom0rie i 1n mod normal se finali-ea-a p'n& la sf'ritul anului. @ermenii de referin& sunt sta0iliti 1n mod normal atunci c'nd principalele minele i topitoriile au fost de acord cu termenii anuale Ta(a "e treatment este de )5 H4/ pe /5@ de concentrat.
E(.&: 1 /5@ 2u concentra " )5 H4/ U )5 H4/ / /5@
Ta(a "e ra)inare va fi de )+5 H4/ per pound de cupru pl&tit.

E(.&: %entru un concentrat cu un coninut de cupru de 2)$ din valoarea de cupru pl&tit este de 2)$ -1$ unitate U 23$ 0.23$ " 22.0)6 " ).5 H42 / l0 U 22+, H4/ / /5@
Aur : .2 pentru aur pl&tit tre0uie s& fie 6+0 H4/ pe uncie de aur.
E(.&: %entru un concentrat cu un coninut de aur de )0 g / /5@ .efining 2 arge de aur este: )0 g / /5@ " #7+50$ " 0+0321 " 6+0 H4/ / tro- U 7+5 H4/ / /5@
Ar,it : .2 pentru aur pl&tit tre0uie s& fie 35+0 H4/ pe uncie de argint pl&tit.
E(.&: %entru un concentrat cu un coninut de argint de 200 g / /5@ valoarea argintului de pl&tit este de 200 g / /5@ -30 g / /5@ U 170 g / /5@: 170 g / /5@ " 0+0321 " 0+35 H4/ / tro- U 1+# H4/ / /5@
H.= Pre "e artici area 2PP4. Ln contracte pe termen lung a e"istat o clau-& 1n trecut+pre de participare+adic& cupru .2 va fi maEorat cu 0+10 H4/ per pound de cupru pl&tit pentru fiecare 1+00 H4/ pe Iilogram pentru care preul mediu de decontare B59 pentru clasa ! de cupru 1n timpul perioadei de cotatii dep&ete #0 H4/ pe cupru pl&tit per pound.
E(.&: la un pre mediu B59 de decontare la 1)0 H42 / l0.2opper %%: (1)0 H42 / l0 -#0 H42 / Ig* " 10$ U 5+0 H42 / Ig de cupru .2 inclus. %%: ).5 H42 / Ig W 5.0 H42 / Ig U #+5 H42 / l0 12
8n ultimii ani( minerii nu au acceptat structura prezenta pentru AA 7n ca%rul ne ocierilor anuale. *.= Pena#i$ari : :inc : pentru fiecare 1.0 unitate la care anali-a final& de -inc este mai mare de 3+00$+ v'n-&torul va pl&ti o ta"& de penali-are de 3+00 H4/ pe /5@ de concentrate+ fraciuni rata.
E(.&: o anali-a final& de -inc de 5+00$+ respectiv 2$-unit&i de peste 3+00$: 2 " 3+0 H4/ / /5@ U 6+0 H4/ / clau-e /5@ %enalt-arile sunt de o0icei aplicate pentru impurit&i daunatoare la topirea cuprului i la procesele de rafinare .
+.= Meta# ,ratuit 2;ree meta#4 ?aloarea gratuita pentru cupru + aur i argint 1ntr-un concentrat de cupru pentru o topitorie de cupru este funcie de rata de recuperare+preul cuprului B59 i preturile aur i argint B5;!. Ln acest e"emplu+ rata de recuperare pentru un topitor de cupru este de #,+0$ . ?aloarea aurului li0er i a argintului este 1n mod normal mai mare dec't valoarea metalului li0er pentru cupru.
E(.& : ?aloarea gratuit 2u U 2u content " (.ecuperare$+ - %lati0il 2u$* " B59 pret 2u: 30$ " (#,.0$ -#6.65$* " 7.000 H4/ / t-2u U '..*USDCDMT
J.= Cre"ite "e r!"u3 3ecu"ar 2B?- r!"uct4 %rincipalul produs secudar pentru o topitorie de cupru este acidul sulfuric (8246)* ?aloarea sulfului (regul& de 0a-&* U 1 /5@ de 2u concentrat Mit 30$ din sulf d& apro"imativ 1 ton& de acid sulfuric (8246)* 1n funcie de rata de recuperare. .ata de recuperare tipica este de #5$ 1ntr-un 2u smelter. E(.& : 1 /5@ 2u concentrat (30$ 4* " (#,/32* " #5$ U 0.,73 tone 8246) " 75 H4//t U J+=+ USD//5@4ulp uric
16
-.= Prima "e meta# 2Meta# remium34: ?aloarea primei de metal depinde de: -4ituaia de pe piata : 2erere/6ferta - %rodusul (de preferat calitate superioara* - 2antitatea de valoare ad&ugat& 1n serviciul cumparatorului la livrarea 2L3 ?aloarea primei de metal U 5etal tone " coninut 2u " rata de recuperare " premium /H4/
E(.& :1 5@ 2u metale " 30$ " #,+0$ "115 H4/ / t U 33+, H4/ / /5@
E(em #u : B!#i"en Sue"ia 2alcului valorii finale dupa prelucrare la smelter 2Puttin, c! er 3me#ter3Kre/enue3 t!,et%er4
17
Va#!area 1!ni)icatii#!r "e a3e3te ta(e#e "e t! ire 3i ra)inare : %rodus secudar W metal gratuit W premiu metal U 65.5W2,.)W33., U 127+7 usd @2 2u W .2W%% W .c !uW .c!g W %eali-ari V U ,3.2 usd 0onificatii R ta"e topitorie U 127.7 - ,3.2 U **.'G USD la un contract adevarat
si bine negociat
Cic#u# "e a)aceri entru meta#e :
VI.= Va#!area c!ncetratu#ui "e cu ru poate creste dupa recuperare metalelor din slimuri de la ano-i (@e+4e+%t+. *+un mare avantaE+ nou aparut+tinad cont de cri-a de metale rare si din grupa %:5
1, $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
Meta#3 (/a#!ri !rietati/e-recuperare la slimuri ano-i 2u* %rices (Y/Ig*

+vera e to 26 Euly 2013. /hilan /opper /ommission
Te 230
Au 2,+000
A, )70
Bi 21
M! )5
Cu 6.7
Se 150
2uprul este un produs comerciali-at pe plan internaional+ iar preul s&u este determinat 1n mod eficient de sc im0urile metalelor maEore : Bondon 5etal 9"c ange (B59*+ CeM NorI 2ommodity 9"c ange (2659J* i 4 ang ai 3utures 9"c ange (4839*. %reurile de pe aceste sc im0uri reflect& 1n general ec ili0ru mondial de cupru +al ofertei i a cererii+ dar din c'nd 1n c'nd+ ele sunt+ de asemenea+ influenate 1n mod semnificativ de flu"urile de investiii i ratele de sc im0 valutar./ar+uneori+pot intervenii speculatii masive la 0ursele de metale. !tri0utele fi-ice ale cuprului includ o conductivitate electric& superioar&+ re-isten& la coro-iune+ capacitatea structural&+ transfer de c&ldur& eficient i estetica. !lte materiale care concurea-& cu cuprul sunt : aluminiu+materiale plastice+ otel ino"ida0il si fi0ra optica. Gn ciuda preurilor mai mari recente+ 1nlocuirea cu materiale concurente a fost modesta+ deoarece este dificil de duplicat caracteristicile unice ale cuprului. 2onsumul de cupru este str'ns asociat cu producia industrial&+ i+ prin urmare+ tind s& urme-e ciclurile economice. Gn timp de e"pansiune+ cererea de cupru tinde s& creasc&+ astfel incat conduce la marirea preului. 2a urmare+ preurile de cupru sunt volatile i ciclice. C!ntracte#e e termen #un, : se fac pe 0a-a estimarilor B59=9 rice )!rca3t9 :
/ommo%ity Arices an% Arice Forecast in Cominal ?) 9ollars
)ource: ;orl% <an:( 9evelopment Arospects =roup. http://BBB.Borl%&an:.or /prospects/commo%ities
VII.= C!ntracte cu valorificarea integrala a tuturor elementelor utile din concentratul de cupru
1# $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
9".1 : Nu33ir ASA N!rLa? 5"u a 'G&+ 4235
Galuation , 9/F ?)H 63(!00(000 I Cussir stu%y-<ase% on proJecte% /u price ?)9 6600/ton -H3.0/l&. fourth year an% &eyon%. >@@ an% CAG calculation &ase% on 11 years operation( Bithout terminal value
2oncentratul produs la Cussir va fi+ pro0a0il+ transportat de la cinci - -ece ori pe an+ 1n funcie de distana fa& de client i dorinele clientului. @opitoriile de cupru pot fi g&site 1n multe &ri i regiuni din 1ntreaga lume. 2ele mai multe dintre acestea cu toate ca tratea-a si rafinea-a numai din propriile lor mine+ doresc un concentrat curat si 0ogat in minereuri rare si din grupa %:5. *umparatorul va fi ales in functie de capacitarea sa de a recupera toate elementele utile din concentrat.
9".2 : Nauti#u3 Minera#3 Inc.4175

Gn aprilie 2012 Cautilus 5inerals Lnc a semnat un acord cu @ongling Conferrous 5etals :roup 8oldings 2o.+ Btd 2 ina de v'n-are a produsului destinat s& fie e"tras din 4olMara + %apua CeM :uinea. !cordul prevede ac i-iionarea de c&tre @ongling de 1+1 milioane de tone pe an (W/-20$* din 4olMara pe o perioad& de trei ani pe o 0a-& taIe or pay+1ncepand cu prima livrare a produsului de la 4olMara 1+ cu o opiune de a conveni o prelungire a acordului. !cordul are 1n vedere c& materialul va fi importat 1n 2 ina de @ongling i apoi procesat prin facilit&ile sale 1n oraul @ongling in lungul r'ului Nangt-e. %reul de ac i-iie care tre0uie pl&tit de @ongling se va 0a-a pe calitatea concentratului de cupru produs. !cordul include un mecanism pentru o plat& anticipat& de #0$ din pret+ la 1nc&rcare pe nava+ e"port 1n %C:. %lata final& se 0a-ea-& pe recuperarea de cupru+ aur i argint raportate la concentratul de cupru cu deducii pentru logistic&+ acoperite i de costurile de prelucrare+ta"e de tratare topire i ta"e de rafinare (@2 / 2.*+alocaiile pentru recuper&ri de capital fi" de fa0rica i ta"a pe costurile de prelucrare. @2 / 2. se 0a-ea-& pe !sia 4tandarde Lnternational+ cu o prim& pl&tit& pentru reali-area de 20 $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
recuper&ri int& metalice. %reul pl&tit pentru toate metalele va fi sta0ilit de c&tre Bondon 5etal 9"c ange la cupru i Bondon ;ullion 5arIet !ssociation pentru argint i aur+ cu plata iniial& pentru toate metalele 0a-ata pe media lunii anterioare transportului i a platiifinale dupa patru luni. ?aloarea poate fi+ de asemenea+ reali-at& prin intermediul unui sistem de Em <rire a r!)itu#ui "e +GB 0a-at pe veniturile reali-ate 1n 2 ina+ inclusiv pentru irita auri)era. 5aterialul din proces poate fi pr&Eit 1n 2 ina pentru a r!"uce aci" 3u#)uric i aur iar ca#cinatu# 2!(i" "e )ier4 poate fi v'ndut la produc&torii de ciment(amestecat cu nisip* sau ca ,ranu#e )ine "e minereu "e )ier. 2u procesul de la @ongling- minim "e "eeuri -se aduc 0eneficii semnificative 1n conformitate cu angaEamentul Cautilus pentru a minimi-a impactul asupra mediului.
VIII.= Ca#cu#u# /a#!rii unui c!ncentrat "e cu ru E(em #u nr.& : Ca#cu# /a#!ric Buc%im-Mace"!nia 2a r!a e 3imi#ar R!3ia P!ienii4 4105
4a se ve%ea si K)tu%iul %e caz:<uchimL5 H-ina de flotaie a minereului de cupru din mina ;uc im aflata 1n apropierea oraului .adovis + 5acedonia+a 1nceput activitatea in1#7# cu o capacitate medie de cca *.GGG.GGG t!ne e an. H-ina concentrea-& minereu de cupru porfiric avand coninut mic de G&.-G='+B Cu= 3i G=*+ ,rCt aur 3i G=0+ ,rCt ar,int. 2alcopirita este mineralul valoros de 0a-& 1n minereu +cu c alcosine minore i importate magnetite. !urul apare ca aur nativ i teluride aurifere. 5inerale cum ar fi pirita+ ematita i moli0denita+apar ca minerale 1nsoitoare . !ceste minerale constituie minerali-area primara+ care este secundar alterata 1n p&rile de suprafa& ale depo-itului. 5alac itul+ a-uritul secundar+ cupritele i cupru nativ sunt cele mai comune minerale de cupru o"idat. Htili-ad un flu"ului te nologic de flotaie convenional+instalatia de flotatie produce un c!ncentrat "e cu ru cu &--''B Cu= &0-HG ,rC, aur i '&-H' ,rCt ar,int cu recuper&rile corespun-&toare ale metalelor pre-ente avand medie ,6-#0$ pentru cupru + 55-60+6$ aur i )5-50$ argint. )ursa : MMM.researc gate.net@ e choice &etBeen flotation ;uc im /669B .adovis este o cariera pentru producerea de concentrat de flotaie+ care conine cupru+ aur i argint.2apacitatea total& a u-inei se ridic& la ) milioane de tone de minereu pe an. 4unt produse pe an peste )0.000 de tone de concentrat de cupru cu coninut de aur i argint. 2onstrucia minei a fost 1nceput 1n 1#76 i ;uc im a devenit operaionala 1n 1#7#. 4olMay Lndustries a ac i-iionat ;uc im 1n 2005+ c'tig'nd licitaia internaional& organi-at& de c&tre guvernul macedonean. Gntr-o perioad& scurt& de timp+ utilaEele miniere au fost reparate i 1nlocuite iar un nou circuit de flotaie a fost instalat. !ctivitatea principal& la ;uc im const& 1n e"tragerea minereului de cupru i prelucrarea acesteia.5inereu conine 0+2-0+3$ cupru i 1ntre 0+2-0+3 g / t de aur.2oncentrat de cupru produs la ;uc im nu conine impurit&i d&un&toare i este c&utat de c&tre topitoriile europene+ datorit& calit&ii sale. %rodusul final este transportat i livrat la topitoriile de cupru din 4er0ia i ;ulgaria. ;uc im a reali-at un n!u r!iect S6-EM "e &+ mi#i!ane "!#ari pentru prelucrarea minereului de descopert& i o"idat stocat cu un coninut de cupru in medie de 0+2$ - 0+3$. Hn important furni-or european 9%25 a fost contractat pentru un proiect oferit Kla c eie.KH-ina de procesare a fost proiectata pentru a produce 2)00 tpa de catod de cupru + cu e"tindere la 2,00 tpa. H-ina de procesare cuprinde o operaiunede leie pentru tratarea minereurilor o"idice i sulfurice+1mpreun& si asociat cu sc im0atori de ioni+e"tracie cu solvent+ iar circuitele de electroli-& separa i recuperea-a cuprul di-olvat din minereuri. %roiectului de construcie a fost finali-at& 1n decem0rie 2011 i a aEuns la producia de cupru constant 1n august 2012+ dup& o 1ndelungat& punere 1n funciune+ legata 1n mare parte de pro0lemele mecanice. 5odificarile si completarile ulterioare la o serie de operaiuni in unitatea original& din interiorul centralei a dus la sc im0&ri 1n procedurile operaionale i de recuperare+ precum i la capacitatea u-inei+de o0icei peste #5$ .42"5 Minereu 2u 21 2ontinut !u !g Mmt C!ncetrat u dmt 2u 2ontinut !u !g .ecuperare 2u !u !g Hnitara ?aloare @otal produs
"e cu ru !r)iricNtO *.GGG.GGG *.GGG.GGG
Z$[ G.'+ 0.25
Zg/t[ G.*+ 0.)5
Zg/t[ G.0+ 0.#5

N!ta :
Zt[ 4545 5 4545 5
Z$[ 10 10
Zt[
*G.0GG
Z$[ '' &22 17 22 17
Zg/t[ HG &0 30 1# 30 1#
Zg/t[ H' '& 32 21 32 21
Z$[ #0 ,6
Z$[ 60 55
Z$[ 50 )5
ZY/dmt[
'=H+H.*'
ZY[
0J='-J=&++.G+
*G.0GG
1+56#.36
6)+201+157.,1
@2 170 / .2 0+17
'=*GH.*' 1+61#.36
0.=H'&=JG0.JG 66+2)6+612.36 &G&=&.+='*+.06#+110+2),.73
/alculul se face pentru %oua tipuri %e concentrate -caz uzual intr,o preparare %e neferoase. si pentru trei cate orii %e 0//@/ : 220/0(22 M 170/0(17 si 100/0(10 -ne ocia&ile. si aplica&ile la am&ele tipuri %e concentrate
@2 100 / .2 0+10
'=*-H.*' 1+6,#.36
C!tatii LME
@reatment 2 arge TC
.efining 2 arge RC
%rice %articipation (%%*
Pena#itati Zfara ;i si alide[
B!ni)icatii
B?- r!"uct cre"it3
2u
!u
!g
2u
2u
!u
!g
nu se mai foloseste u-ual
%0WVn \,+00$ ZY/1$[
!sW40 \0+50$ ZY/0.1$[
3ree metal
5etal premium s
J+.+ H4// /5@4ulp uric
ZY/t[ J0G G
ZY/o-[ &HGG
ZY/o-[ 'G
ZY/t[
ZY/l0 [ 0.22
Z$/o-[
Z$/o-[
Cu s-au luat in calcul
220]
6.00
0.35
] e"trem ]u-ual trader ]o0iectiv
2.50
2.50
Cu sunt date pt. 4Q@eQ5oQ3e
%latiile -ta"e metalurg Zdeduceri+care se scad[
170]
0.17
1$/t
1 g/t
30 g/t
100]
0.10
2alcul fara alte 0onificatii si penali-ari pentru doua calitati concentrat de cupru ( entru tra"er* :
Ca#itate 2u
4N 5 ''
Va#!are meta#e 3i ta(a meta#ur,icaZ@"5t[ !g

4 /t 5 32
Ta(e 3me#ter @2
4H/t5
Va#!are uitara Zdmt[

4H/t5
Va#!are t!ta#a Zpt)0.#00 t[

4H5
!u
4 /t 5 30
2u
4H/t5
!u
4H/t5
!g
4H/t 5 1.2#
@otal
4H/t5
@"5t
4H/t5
.2
4H/l5
@otal
4H/t5
1+))#.0 0
1+10).00
1+212.0 ,
752.33
2+662.3 7
1+,56.33
130.0#
220.00
,,.#5
)3#.0)
'=H+H.*'
#6+276+155.05
&-
1#
21
0.00
12).30
220.00
66.#7
)11.27
&=+J0.HJ
6)+201+157.,1
22
E(em #u nr.' : O)erta "e c!ntract R!3ia P!ienii 5 #icitatie entru terti 2interme"ieri4
4a se ve%ea si K)tu%iul %e caz:@osia AoieniiL5 Cerinte #icitatie : >n conformitate cu preve%erile le ale aplica&ile( )./. /?A@? $>C ).+. cu se%iul social 7n @omania( +&ru%( Aiata Aetru 9o&ra nr. 1( co% postal 515100( Ju%. +l&a( e,mail: cuprumin@yahoo.com( inre istrata la Oficiul @e istrului /omertului %e pe lan a 0ri&unalul +l&a su& nr. E01/6"/1###( /?> -@O. 11551757( avan% ca activitate principala e*tracPia altor minereuri metalifere neferoase( co% /+'C 072#( -K)ocietateaL. ofera la vanzare( prin meto%e com&inate( constan% in licitatie cu oferta in plic( prece%ata %e ne ociere pe &aza %e oferte preliminare si nean aJante( cu criterii %e eli i&ilitate( o cantitate maxima de ../.01& tone de concentrat de cupru( care va fi aJustata in functie %e pretul %e vanzare sta&ilit conform contractului %e vanzare( in urmatoarele con%itii: 1. !vansul solicitat este de *G.GGG.GGG Eur!+ plati0il intr-o singura transa+ in termenul sta0ility potrivit contractului de van-are+ dar nu mai tar-iu de data de 01.12.2013. 2. 2ontractul de van-are a concentratului de cupru se inc eie pe o perioada de - ani. 3.2antitatea ma"ima de concentrat de cupru livrata in contul avansului este de *+.HJG t!ne+aEusta0ila in functie de pretul de van-are sta0ilit conform contractului de van-are+ avand continuturile specificate in fisa te nica. 3. :raficul de livrare a concentratului de cupru in contul avansului este urmatorul: (a* anul 1 R perioada de gratie (nu se fac livrari*Q (0* anul 2 si anul 3 R livrari de ).000.000 9uro anualQ (c* incepand din anul ) si pana in anul 7 R livrari de ,.000.000 9uro anual. ). %retul de van-are al concentratului de cupru este determinat in functie de cotatia 0ursei de metale din Bondra pentru cuprul din concentratul de cupru+ dar nu mai putin decat pretul(cotatia* minim(a* pe tona de cupru din concentratul de cupru adEudecat(a* in cadrul pre-entei proceduri. 5. 2umparatorul va suporta costurile pentru preluarea concentratului de cupru din incinta 4ocietatii si pentru transportul acestuia+ precum si orice alte costuri asociate. 6. %retul de pornire al licitatiei este de J.0GG PCt pentru cuprul din concentratul de cupru(pentru cantitatea ma"ima de concentrat de cupru oferita*. 7. %retul adEudecat in cadrul licitatiei va repre-enta pret minim de cumparare pentru cuprul din concentratul de cupru+ care se va aplica pentru intrea,a cantitate "e c!ncentrat "e cu ru care va forma o0iectul contractului de van-are si pe toata perioada de derulare a contractului.
C!mentarii :
1.U )5360t concentrate de cupru se vor vinde cu )0.000.000.euro+adica la &&JH.H- PCt+la o cotatie B59 de 6#00 Y/t 2u. 2.U !ceasta cantitate repre-inta practic productia pentru un an+presupunand macinarea a 2.670.000 t de minereu porfiric de cupru cu un continut mediu de 0+35$ 2u si randament de preparare de ,0$+adica 7)25 t minereu/-i pentru a o0tine 126 t concentrate 2u/-i cu min.16+5$ 2u ( in 12 luni cu 30 -ile lucratoare ^* R corespun2ator productiei actuale 34.&&&.&&& t5an de minereu prelucrat6 3.U 4e face contract pentru 331,#0 t concentrat de cupru +de produs in 7 ani+ presupunand macinarea a 2.,00.000 t de minereu porfiric de cupru cu un continut mediu de 0+35$ 2u si randament de preparare de ,0$+adica 7760 t minereu/-i pentru a o0tine 132 t concentrate 2u/-i cu min.16+5$ 2u ( in 12 luni cu 30 -ile lucratoare ^* ).U :radul de valorificare a metalului-2u este de 75$+in valoarea produsului platit. 5.U %entru o0tinerea unei tone de concentrat de cupru cu min 16+5$ (din care se scade 1$2u-ta"a metalurgica+se scad cele doua ta"e de la smelter :@2 min.170 Y/@ si .2 min/0+170 adica 71.5 Y/t+total de sca-ut min.375+27 Y/t* se vor utili-a JG t minereu !r)iric cu min.0+35$2u+apa min 300 mc/t. 6.U Cu va interesea-a !u si !g din minereu (nu apar conditii la concentat* desi aportul lor in pr_t este de 2)$ iar contri0utia suplimentara metalului de 0a-a de 31$( la ta"e metalurgice se scade 1 g/t de !u si 30 g/t !g+direct la plati0ile.* ` 7.U Cu va interesea-a pirita din concentrate+dar nici din steril.2are sunt impuritatile din concentratul de 2u` ,.U Cu va interesea-a moli0denul din minereu+dar si din concentrate.2um se calculea-a impuritatile din concentratul de cupru` #.U Cu va interesea-a teluriu din minereu+dar si din concentrate.2um se calculea-a 0onificatiile pentru metale rare (in general metale si minereuri critice si strategice-directiva H9* ` 10.U /upa o serie de alte proceduri de corelare a cantitatii si calitatii produsului livrat+ procentul de 50$ de 2u vandut din 2u e"tras este optimist. /e o0icei se pierde la umiditatea concentratului+cca.1$+@2 aEunge u-ual la 220- 250Y/t iar .2 la 0+220 -0.250Y/l0 pentru 2upru metal. /e o0icei metodele de anali-a si dotarile la0oratoarelor nu sunt conforme+litigiile sunt foarte scumpe+ acceptandu-se re-ultatele trader-ului. 2ontractele sunt foarte restrictive+ar0itraEul se face dupa legislatia H<-comercial+penali-arile e"trem de punitive. Cereali-area calitatii poate conduce+dupa presc im0area documentelor finale+la valori care nu acopera platile in avans+urmate de alte penali-ari. 9"perienta anterioara (raport !ndersen-2000+imprumt acordat de @rafigura-2000+8: cu pret ma"imal impus la e"port+licente acordate in conditii de su0ventionare 3-)000 lei/1000 p.mf.+intaresc afirmatia : In ace3te c!n"itii retu# c!ncentratu#ui "e cu ru /a )i "e cca.+GB "in ce# #atit "e 3me#ter 2t! it!r4 !ceasta presupune si e"istenta unor studii de mediu si te nico-economice aflate dupa fa-a de fe-a0ilitate (cu solutii verificate si certificate*+care tre0uie sa fie pu0lice.
2)
5inereul de cupru de la .osia %oieni+e"ploatat incepand cu 1#7,+ se afl& 1n 2arpatii 6ccidentali+ la 70 Im distanta de municipiul /eva. !cest depo-it este unul dintre cele mai mari depo-ite de cupru din 9uropa i repre-int& cea mai mare re-erv& de cupru din .om'nia (a 6)+5$ din totalul re-ervelor*+ de un mi#iar" "e t!ne "e minereu cu un c!ninut me"iu "e cu ru "e G=H+B 2a r!(imati/ * mi#i!ane "e t!ne "e meta#4.5inereu se de-volt& 1n sus+ la 1.200 m adancime+ 1ntre nivelurile: 10)6 m i-151m. !cesta este un organism cu o form& eliptic& 1ntr-un plan ori-ontal i dimensiunea medie este de: 750/,50 m.2ontinuturile de cupru t sunt mai mari 1n centrul corpului de minereu+ 0+5-0+6$ si scad la 0+1-0+15$ la margine. Gn partea superioar& a depo-itului+ cuprul este in calcopirita 1ntr-o proporie de 30$ pana la )0$.2oncentraia de calcopirit& crete treptat 1n Eos i devine minereu de cupru predominante la .oia %oieni. 2ariera se de-volta ori-ontal 1.200 m 1n direcia C4 i 1.500 m 1n direcia 9S+ c't i pe vertical& 300 m 1n Eos. Bimita de conturul al depo-itului este minereu cu 0+2$ 2u. !ceast& activitate se desf&oar& 1n conformitate cu un model al c&rui scop este de a se e"ploata 1n carier& 1n Eos p'n& la nivelul de 760 m+ iar su0 acest nivel minier se va lucra in su0teran. Hrm&toarele cantit&i vor fi e"ploatat& p'n& la atingerea nivelului de 760m: - 6,.000 de mii de tone de minereu cu un coninut mediu de 0+35$ 2u i 2)0.000 de tone de metalQ - 1).700 de mii de tone de minereu sc&-ut cu un coninut mediu de 0+16$ 2u i 2).000 de tone de metal. 5inereul e"tras 1n pre-ent are un coninut mediu de G=*&B Cu. 5inereul este procesat prin flotaie i se o0tine un concentrat de calcopirita+ care este transformat 1n cupru catod prin te nologii pirometalurgice.H-ina de preparare nu a atins producie proiectat& de apro"imativ 0 mi#i!ane "e t!ne C an. Gn pre-ent+ capacitatea de producie nu dep&ete ' mi#i!ane de tone de minereu e"tras i preparat anual+ ca urmare a dificult&ilor financiare ale 5LC?94@ /eva. 2oncomitent cu minereul cu un coninut de 0+3-0+6$ 2u+ sterilul i minereul sla0 calitativ (loM ore=* cu 0+1-0+3$ 2u sunt+ de asemenea+ e"trase din cariera+ dar nu sunt supuse flotatiei. 8aldele de steril cu sterile si minereu sla0 calitativ acoper& o suprafa& de 150 a.5inereu sla0 calitativ este depo-itat 1n dou& alde (Ddump=*: - 8alda :eam&na+ destinata iniial pentru steril minier+ este utili-at 1n pre-ent pentru depo-itarea minereului sarac. !u fost depo-itate 20 de milioane de tone pe o suprafa& de 2, aQ - 8alda ?alea 4teregoiului+ 1n care vor fi depo-itate ) milioane de minereu sarac+acopera o suprafata de 27 a. .e-ervele de minereu de cupru sarac+ cu un coninut su0 limita de 0+3$ repre-int& 55$ din totalul re-ervelor de cupru e"istente la nivelul W 700m i 37$ din totalul re-ervelor decupru e"istente la limita inferioar&.!cestea nu se prelucrea-a prin flotare.Coile metode presupun lesierea in acid sulfuric+e"tractia cu solventi organici+electroli-a sulfatului de cupru si o0tinerea de cato-i de cupru ##+##$ (B59*.Z30 [
$e%ia /u( $o i coninutul +u -toate valorile 7n ppm. latrei niveluri -#25( 1000( i 11#5 m.( %e mina open,pit.Galorile minime i ma*ime %e coninut sunt in%icate 7n paranteze. Fm Fun%oaia micro%iorite( Aa Aoieni an%ezit( ++ avansate %e mo%ificare ar illic(2 potasic mo%ificare( ) mo%ificare phyllic( n num6rul %e analize
25
4ite-ul oficial www.cuprumin.ro : e*trem %e sla&(inexplicabil pentru o societate in privati2are 7

4.2. 2upru 5in 4.!.60iectul principal de activitate al 4.2. 2H%.H 5LC 4.!. !;.H/: e"ploatatrea si livrarea in forme specifica a resurselor/re-ervelor de minereu cuprifer din perimetrul minier .osia %oieni !ctivitati secundare: producerea si comerciali-area agregatelor de cariera operatiuni de perforare si derocare cu materiale e"plo-ive asistenta te nica in domeniul minier
9"ploatatrea si livrarea in forme specifice a resurselor/re-ervelor de minereu cuprifer din perimetrul minier .osia %oieni. -acamantul este situat pe teritoriul comunei Bupsa+ Eud.!l0aQ partea utila a -acamintului este constituita din minereu de cupru+ inglo0ind peste 1 miliard de tone minereu cu un continut mediu de 0+36$2u si 1+,$4Q e"ploatarea -acamintului a inceput in anul 1#7,+ iar productia de cupru in 1#,3Q capacitatea proiectata este de # milioane tone minereu e"tras si prelucrat/an cu e"tindere la 15 milioane tone/an.
3lu"ul te nologic la 2ariera .osia %oieni: forare gauri de sondaQ incarcare masa miniera derocataQ transport masa miniera cu auto0asculante de 55+ #1+ 110 tQ impingere masa sterila la aldaQ
/epunerea masei sterile in aldele alda 60arsia 5untari alda ?alea 2ui0arului 3lu"ul te nologic al H-inei de %reparare /ealul %iciorului: sfarimare primara cu concasor giratoric tip <</Q transport minereu cu 0anda transportoareQ macinare umeda in doua trepte cu mori semiautogene si cu 0ileQ flotatie diferentialQ ingrosare+ concentrareQ ingrosare steril in ingrosatoare cu actionare perifericaQ recuperare apa de la ingrosatoarele de sterilQ transport steril la ia-urile de decantare.
La-urile de decantare 26 $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
ia-ul ?alea 4esei -ia- pricipal ia-ul ?alea 4tefancei 1 -ia- de avarie ia-ul ?alea 4tefancei LL -ia- de avarie 3.f.f.sla0 ^^^ (confidentialitate directionata `*
2ariera .osia %oieni
H-ina de %reparare F/ealul %iciorului=
La- steril F?ale 4esei=
E/!#utia )inanciaraD2upru 5in= 4! !0rud (5il.Bei+ 2002-2010* 42#5
27
R!Qia P!ieni c!
er mine,from ;i:ipe%ia( the free encyclope%ia
5ina de cupru .oia %oieni este cea mai mare cariera de cupru din .om'nia+ #0 Im nord-vest de !l0a Lulia i ),) Im nord de capitala+ ;ucuresti. /in punct de vedere geografic mina este situata in 5untii !puseni+ la 7 Im ()+3 Im*+ la sud de r'ul !rie+ 1n comuna Bupa. !ccesul la teren se face printr-un drum industrial de sud-vest din ?alea 2ornii care trece /rumul Caional nr. 7) !l0a-Lulia - Vlatna - !0rud la intrarea 1n !0rud i printr-un drum industriale la nord din 5usca ?alea care trece /rumul Caional nr. 75 2'mpeni - @urda 1n satul 5usca+ comuna Bupa . /epo-itul .oia %oieni depo-it a fost de-voltat deceniile 6-, al secolului 20 1n -ona !0rud-5usca-;ucium (%atrulaterul !urifer*in 5unii 5etaliferi din 5untii !puseni . 5ina produce apro"imativ 11.000 de tone de cupru pe an i de depo-it mineral repre-int& 65$ din totalul re-ervelor de cupru din .om'nia. 2ariera este detinuta de 2uprumin+ o companie de stat. :eologie .oia %oieni repre-int& cea mai mare re-erv& de cupru din .om'nia i a doua din 9uropa+ cu re-erve estimate la &=+ mi#iar"e "e t!ne "e minereu + clasificate G=HJB cu ru. !ceasta este 1nc is& de roci eruptive su0-vulcanice din 5iocen (micro-diorit sau ande-ite 3undoaia* . 2orpul 3undoaia are forma de coloan& vertical& de 11,0 de metri (3,70 ft* 1n 1n&l ime (1030 m (33,0 ft* b -150 de metri (-)#2 ft** i 1n plan ori-ontal+ cu urm&toarele dimensiuni: 660 metri (2.170 ft* c 7)0 m (2)30 ft* / ,20 de metri (26#0 ft* c #56 m (3136 ft*. 2orpul eruptiv vine in contact (0recia tectonic&*+ cu ande-ite (%oieni+ 2urmatura+ 5elciu+ %iatra @ic ileu+ i Og ea0ului 8ills* i cu pietre cretacice de sedimente + depo-itul de cupru porfiric este alc&tuit 1n principal din transmisiunile fine+ cui0urile i vene mici (0+02 c 3 cm* de pirita+ calcopirita+ i magnetitQ. de aur inclus 1n calcopirita i pirita+ si metale secundar e: 0ornit+ covellite (cupru al0astru*+ c alcocite+ 0lenda +galena+ moli0denit+ germanite+ malac it+ a-urit i este de-voltat 1n roci microdioritice . %rocesare a minereului 5inereu e"tras din carier& este -dro0it 1ntr-un concasor giratoriu + transportate i depo-itate 1n depo-itul de minereu concasat situat& 1n incinta u-inei de procesare. H-ina de procesare are o capacitate proiectat& de 0 mi#i!ane t!ne e(tra3e i re#ucrate e an+ procesul se face pe * #inii te%n!#!,ice "e -.+GG "e t!ne e $i. 3a0rica a fost lansat 1ntre 1#,5 i 1#,7. 5inereul este ulterior prelucrat printr-un flu" de prelucrare clasic&+ cu o etap& de m&cinare cu douafa-e 1n dou& mori autogene i 1n dou& mori cu 0ile+ urmat de flotaie+ care se reali-ea-& 1n celulele pneumomecanice (17 metri p&trai (1,0 sd ft** 1n ca-ul 1n care se o0tine un concentrat primar+ care ulterior este flotated 1n celulele de 5+7 metri p&trai (61 sd ft* cand se o0tine un concentrat de cupru cu un coninut de &J=+ - 'GB cu ru. 2oncentratul este 1ngroatcu ageni de 1ngroare i se filtrea-& printr-un filtru de presiune (Baro"*.
R!3ia P!ieni Mine= A u3eni Di3trict= A#1a C!.= R!mania $in%ata.or

De !$it "e cu ru !r)iric: Cu= 2M!= Se= Au= A,4. .oci ga-d& intru-ive (amfi0ole diorit i mai t'r-iu secven& mai multe fa-e de dioritic (sf'ritul 5iocenului diorit* porfir unit&i intru-ive i unit&i de 0recie* arata modificare argillic+ alunitic i propyllitic+ precum i silicificarea. 5inerali-are (sulfuri diseminate* apare 1n modificarea potasic central& i stocIMorI cuar cu mucegai -ona central& cilindric&.?enele cu o organi-aie cluster..e-erve desc ise cariera: &'J GGG t!ne Cu si G=+ , Au C t minereu Minera# Li3t !cant ite !l0ite !lunite !n ydrite !rsenopyrite P;iotiteP ;ornite 2 alcopyrite P2 lorite :roupP /iaspore 2, /igenite 9nargite 9pidote :alena :old :ypsum 8alite 8ematite var: 4pecularite Lllite P< 3eldsparP Pvar: !dulariaP Bu-onite 5agnetite 5arcasite 5oly0denite 5uscovite var: 4ericite %oly0asite %roustite Xuart.utile P4mectite :roupP 4p alerite 4van0ergite 4ylvite @ennantite @etra edrite Sood ouseite Veolite :roup
/icIite
<aolinite
%yrite %yrop yllite
Vunyite
Cicu %ascanu 2011. Enar,ite CuHA3S* from .osia %oieni 5ine+ !puseni /istrict+ !l0a 2o.+ .omania
fa0reminerals.com. G!#" from .osia %oieni 5ine+ !puseni /istrict+ !l0a 2o.+ .omania
fa0reminerals.com. Ruart$ from .osia %oieni 5ine+ !puseni /istrict+ !l0a 2o.+ .omania
2#
REE "ia,ram 4 Ge!#!,? !) t%e R!3iaP!ieni !r %?r? Cu-Au "e !3it *H& Mt S G.++ B Cu= G.'+ ,Ct Au 43#5
30
/or%onul &anatitic ma matic i metalo enetic -<$$<. este %oar unul %intre ase &enzi( cu o semn6tur6 calco,alcalin %in su%,estul 'uropei( care are ca %ominant %epozitele %e /u./entura este caracterizat prin e*otice -<i,0e,)e,+u,+ ,A=',/%, >n,)n,G. urme I in care <i este cel mai proeminent .
31
C!n"itii c!ntractua#e :
C!tatii LME
@reatment 2 arge TC .efining 2 arge RC %rice %articipation (%%* Pena#itati Zfara ;i si alide[ B!ni)icatii B?- r!"uct cre"it3
2u
!u
!g
2u
2u
!u
!g
nu se mai foloseste u-ual
%0WVn \,+00$ ZY/1$[
!sW40 \0+50$ ZY/0.1$[
3ree metal
5etal premium s
J+.+ H4// /5@4ulp uric
ZY/t[ J0G G
ZY/o-[ 1300
ZY/o-[ 20
ZY/t[
ZY/l0 [ 0.22
Z$/o-[
Z$/o-[
Cu s-au luat in calcul
220]
6.00
0.35
] e"trem ]u-ual ]o0iectiv
2.50
2.50
Cu sunt date pt. S TTe T M! T ;e
P#atii#e -ta(e meta#ur,
170] 100]
0.17 0.10
1$/t
1 g/t
30 g/t
.e-erve : )31.000 mil.tone cu 0+55$ 2u si 0+25$ !u 43#5 si cca.1.000.000 mil tone su0 0+3$ 2u
Ca acitatea e(tra3a 3i re#ucrata 32 C!ntinut "e Cu in minereu C!ncentrat "e cu ru NtO
NtCanO %roiectata 9"tinsa !ctuala #.00.0000 15.000.000 2.000.000
Z$[ 0+35 0+35 0+)1
Zt[ 31.500 52.500 ,.200
rand.rec.75$ 23.625 3#.375 6.150
16.50$ 2u 1)3.1,2 23,.636 37.273
20$ 2u 11,.125 1#6.,75 30.750
2alcul )ara a#te 1!ni)icatii 3i ena#i$ari pentru doua calitati concentrat de cupru+la TC=&-G PCt si RC= G.&- PC#1 (pentru tra%er* :
Ca#itate 2u
4N5 &J.+
Cantitate c!ntract !g
4 /t5 ,0 4t5
331,#0 331,#0
Va#!are unitara Zdmt[
Va#!are t!ta#a 1 euro U 1.332# Y Zan[

4 mii H5
7,.25# 10#.332
!u
4 /t5 20
dmt
ani
7 7
Zimprumut contract[
4mii H5
53.316 53.316
4t5
)7.)13 )7.)13
4H/t5
&J+G.+0 'HG+.0*
4mii euro5
5,.71) ,2.025
4mii euro5
)0.000 )0.000
'G
30
100
2antitatea ma"ima de concentrate de )5.360 acopera imprumutului de )0.000.000 euro+adica la o valoare unitara de &&-+.*G u3"Ct!na c!ncentrate=dar :9 aEusta0ila in functie de pretul de van-are sta0ilit conform contractului de van-are+ avand continuturile specificate in fisa te nica=e. /e ce trimiteri si corectii ` Lmprumutul se face in euro+iar pretul produsului este in dolari (0ursa internationala de metale este in dolari americani*.4e mai introduce o varia0ila necontrola0ila : curs euro/dolar./e ce` Valoarea 2-c-mntului de cupru de la 8o9ia +oieni este estimat-, teoretic, la /. /: miliarde de euro, iar cantitatea la un miliard de tone de minereu( a declarat directorul /irecAiei .esurse 5inerale din cadrul 5inisterului 9conomiei+ 2omerAului >i 5ediului de !faceri (5925!*+ 4orin :&man+la conferinAa 3ocus 9nergetic. 9in aceast6 valoare tre&uie sc6zute cheltuielile %e e*tracPie Qi %e procesare. 'ste simplist s6 spui c6 profitul companiei este e al cu valoarea teoretic6 a z6c6mRntului. /heltuielile nu le poate anticipa nimeni 7n afar6 %e companie( iar profitul este imposi&il %e estimatS. UVn 'G&&= Cu ru Min a e(tra3 "!u< mi#i!ane "e t!ne "e minereu= "in care 3-au !1Winut J.HGG "e t!ne "e meta#= a"ic< G=HB9+ a menAionat :&man.
2ant.minereu Zdmt[ 2000000
2upru metal-articol metal100$ 6300 in minereu $ 0+3
.andament Z$[ ,0
2upru metal-real metal100$ 7,75 in minereu $ 0+3#
2alculul este eronat intentionat : 6300 t metal o0tinut (ca marfa+su0 forma de concentrat de cupru min.20$ 2u si ma".10$ umiditate* din 2000000 t minereu(uscat+dar el are la e"tractive )-5$ umiditate* +dar cu un randament de prelucrare de ,0$+inseamna 7,50 t metal 2u adica un original de 0+3#$. @a"ele minere se platesc la cantitatea de metal e"tras.!dica s-a scos din re-erva 7,50t 2u 100$ iar de vandut su0 forma de concentrate de 2u 20$ a re-ultat 6300 t 2u 100$./iferenta se regaseste in ia-ul de steril+in depo-itul de steril miner+in pierderile mecanice (inclusive praf*.
33
?aloarea productiei marfa este data de cantitatea de cupru livrat efectiv si de valoarea marfii efectiv incasata (dupa presc im0area actelor privind calitatea+cantitatea si condidiilor de livrare*.Ba aceasta se calculea-a ta"ele si impo-itele aferente statului. 2ontrolul incrucisat(de la producator la consummator*este imposi0il de efectuat datorita intermediarului+ firme e"treme de puternice (e".cele trei firme care au mai ramas in procesul de licitare a valorificarii productiei 2upru5in pe 7 ani+nu privati-are*:
-@rafigura a 1nregistrat 1n 2011 un venituri de 120 miliarde de dolari >i a reali-at un profit net de un miliard de dolari+ potrivit .euters. -:lencore a fu-ionat recent cu grupul minier Jstrata. ?eniturile com0inate ale celor dou& entit&Ai sunt de 21)+) miliarde de dolari+ un profit net de 1+15 miliarde de dolari >i 1#0.000 de angaEaAi la nivel mondial. -Nildirim 8olding este un produc&torul turc de crom >i este s& participe >i la privati-area com0inatului c imic 6ltc im .'mnicu-?'lcea.
In c!nc#u$ie : -acamantul are cel putin ).000.000 t cupru metal (minim un milliard de tone de minereu porfiric cu 0.) $ 2u*.%rin procedeul actual de flotare nu se pot recupera decat sulfurile primare de cupru (cca.3.000.000 t cupru metal+adica 15.000.000 t concentrate de cupru cu min. 20$ 2u+min.30 g/t !u+ min.,0 g/t !g*.6"i-ii+car0onatii si sulfurile secundare se prelucrea-a prin lesiere-e"tragere cu solventelectroli-a la cato-i de cupru (cca.1.000.000 t cupru metal*./ar -acamantul are aur+argint+ moli0den+ metale rare+sulf.fier+ etc.5arirea capacitatii de macinare-flotare de la 2.000.000 t/an+ in pre-ent+la 15.000.000 t/an preliminata si introducerea te nologiilor de lesiere (in situ+ eap * urmata de procedee 4J-S9 (care pot prelucra si concentrate de cupru re-ultate de la flotare* impun si o instalatie de rafinare (unde se pot prelucra si alte concentrate de cupru produse in tara* cu o0tinerea de : ano-i de cupru+cato-i de cupru+ligouri aur si argint+recuperare de metale rare+acid sulfuric+produsi de fier+ utili-area slamului in materiale de constructii si o insalatie de recuperare a metalelor su0 forma de saruri minerale.@oate acestesa conduc la o valoare a -acamantului de minim 30 miliarde de dolari si ma"im )5 miliarde de dolari.Cu poti decat sa fii sau stupid+sau cu un coeficient LX redus dar aflat in functii pu0lice deci-ionale +sau rau intentionat ca sa nu te poti raporta la pro0itatea profesionala.(argumentare in F4tudiul de ca.osia %oienii=si F4tudiu de ca- ;uc im-5acedonia=*.
>nterzicerea e*ploatarii si prepararii %oar pentru cupru fara recuperarea inte ral a piritei -procesata in aci% sulfuric pentru in rasaminte chimive(avan% in ve%ere si 9irectiva Citrati. rezultan% un steril silicios posi&il %e utilizat pentru material %e constructii.astfel se rezolva mul%iscutata pro&lema %e me%iu -apele aci%e provin %in pirita pro%ucatoare %e aci% sulfuric care mentin in solutie metalele rele,chiar %aca s,a facup o corectie alcalina %e ph -cu var.,in izzurile %e stocare sterile.$ai mult aceste metale se pot recuprea prin precipitari selective si tehnolo ii neconventionale -ozonare(microun%eT. in pro%use utile. 'ste a&sur% sa an%esti o astfel %e afacere : recuperarea %oar a cuprului %in cca.!0 %e tone %e minereu(pe care il transformi apoi in 7# %e tone %e steril cu un raport ):D %e 1:6 -macinare(flotare(in rosare(filtrare( pompare.. 'ste a&sur% sa %esaparti @osia Aoienii-minereu porforic /u,+u,$o cu ;(@h(@'' iar in a%ancime +u,/u. %e @osia $ontana -epitermat +u,+ ,0e cu )e,@u,Os. cu un continut f.&o at in fel%spati %e potasiu -in con%itiile lipsei %e A si 2 %in tara. care se pot transforma in materii prime pentru ceramice si sticlarie(%ar si pentru in rasaminte chimice si mai apoi in nutrienti in zoofortruri. )ocietate %e stat cotata la &ursa(asociere cu marii pro%ucatori %e cu metal si met.pretioase,cota parte %in valoare pro%uctiei o&tinute. >n rasaminte -%e ),A,2. cu microelemente -/u,Un,Fe,$n,)e. si /a,$ .+zotul este uzual si in e*ces./e vrem mai mult V 3) $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
+&ia acum putem vor&i %e locuri %e munca(%e specialisti autohtoni(%e activitati pe zeci %e ani.>n%ustrii pe orizontala cu specializari pe vertical(intr,un sistem inte rat. Cu %e comercianti avem nevoie -%upa ce am ce%at pietele %e %esfacere %oar asa putem sa %evenim competitive : calitate, cantitate,pret(cu pro%use %iverse pentru a nu sucom&a la Jocurile %e la &ursa metalelor. ci %e parteneri %e afcaceri(in sistem privat(cu statul participant ca proprietar al solului si su&solului cu %irectionarea clara pentru pensii(e%ucatie si sanatate -infrastructura %oar in sistem %e parteneriat stat,privat su& coor%onare ?' si a%ministrare firme non profitTnor%ici..+sfel se poate contitui fon%ul suveran %e stat -toate metalele pretioase prin &anca nationala(cupru practic este valuta forte in con%itiile recuperarii @'' si A=$.
R!mania E( !rt3 1? C!mm!"it? in US D!##ar3 - C!
er !re3 an" c!ncentrate3. 5 Xear#?
C!mm!"it? 2opper ores f concs. T!ta#
'GG+ Y31+5)0+2# 2 PH&=+*G='0 '
'GGJ Y)#+75#+22 3 P*0=-+0='' H
'GGY21+026+71 5 P'&=G'J=-& +
'GG. Y)2+073+53 2 P*'=G-H=+H '
'GG0 Y5+21)+5# 1 P+='&*=+0 &
'G&G
'G&&
Y)1+3,1+1) Y55+,,5+)27 5 P*&=H.&=&* P++=..+=*'+
S!urce: Hnited Cations 2ommodity @rade 4tatistics /ata0ase R!mania Im !rt3 1? C!mm!"it? in US D!##ar3 - C! er !re3 an" c!ncentrate3. 5 Xear#?
C!mm!"it? 2opper ores f concs. T!ta#

35
'GG+ Y#0+63 , P0G=JH .
'GGJ Y1+57 5 P&=++
'GGY,76+,1 5 P.-J=.& +
'GG. Y30+57 , PHG=+.
'GG0 Y63,+#0 1 PJH.=0G &
'G&G
'G&&
Y7+75 Y17+035 6 P-=-+ P&-=GH+ J
)ursa : >n%e* $un%i ?C
I6.=Uti#i$area c!ncentrate#!r "e cu ru
E(em #u Nr.&. ;ree !rt-McM!Ran C!
er-At#antic C!
er - Umic!re
At#antic C! er+ 1n conformitate cu /irectiva europeana #6/61/92 ( L%%2* si 200,/1/92+a fost un pionier 1n aplicarea celor mai 0une te nologii disponi0ile 1n sectorul metalurgic : Con 3errous 5etals Lndustries (C35* - Be3t a/ai#a1#e tec%n!#!,? (BAT*.2apacitatea de producie de 310.000 tone de ano-i din cupru i de rafinare de 2,5.000 de tone de cato-ide cupru + presupune topirea a peste un mi#i!n "e t!ne "e c!ncentrat "e cu ru.
@ecepia i amestecare a materiilor prime: %rimirea concentratului se face 1n portul din 8uelva i se transporta la depo-itele din turn&torie+ unde este amestecat pentru a o0ine o compo-iie care este adecvata pentru alimentarea procesului(anali-a se face automat prin te nica de anali-a L2% asistata de calculator ?scarea concentratului: Hmiditatea de 0+2$ este necesara pentru topirea concentratelor 1n cuptor rapid. @rei usc&toare sunt utili-ate pentru a reduce umiditatea la un astfel de nivel: un usc&tor rotativ cu ga-e naturale i dou& usc&toare cu a0ur. 0opirea : 2oncentratul topit 1n cuptorul 3las produce un produs intermediar cunoscut ca matte 1n care coninutul mediu de cupru este modificat& de la 30$ la 62$. 4ilicatul de fier granulat i ga-ele cu un coninut ridicat de 462 sunt+ de asemenea+ o0 inute de la 3urnace 3las . /onversia: 2onvertoarele sunt utili-ate pentru a separa cuprul din sulfura+ fier i alte metale coninute 1n mat&. %rocesul generea-&+ de asemenea+ energie pentru a topi materiale reciclate de la topitoria i rafin&riei i a deseurilor de cupru. %rocesul produce cupru 0rut+ cu un coninut mediu de cupru de ##+5$+ fier silicat granulat i 462 ga- care+ 1mpreun& cu ga-ele o0inute 1n procesul de topire+ este recuperat& pentru a produce acid sulfuric. #ilicat de fier granulat : 4ilicatul de fier granulat de am0ele cuptore rapide i de la convertoare este tratat 1ntr-un cuptor electric pentru a reduce cuprul 36 $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
coninut de 2$ i 6$+ respectiv+ la mai puin de 1$. 5atta astfel o0inuta este reintrodus& 1n procesul de producie+ 1n timp ce restul de silicat de fier granulat este comerciali-at. .afinarea termica a cuprului si turnarea: @rei cuptoare de rafinare elimina o"igenul i sulful coninut 1n cuprul 0rut. /up& rafinare+ cuprul este turnat 1n ano-i de apro"imativ 1 metru p&trat cu aEutorul a dou& roi de turnare. )p6larea azelor: :a-ele de 462de la cuptorul 3las i de la convertoare este transportat la seciunea de sp&lare 1n instala iile de acid pentru a elimina praful tras 1n timpul procesului de topire general. +roducia de acid sulfuric; !tlantic 2opper este cel mai mare produc&tor din 4pania (i al doilea din 9uropa* a acestei materii prime+ care este at't de importanta pentru industria de 1ngr&&minte i pentru alte ramuri ale industriei c imice. @oate ga-ele de 462 produse 1n timpul procesului de topire a concentratelor de cupru sunt tratate pentru a se transforma 1n acid sulfuric. !cidul sulfuric se o0ine 1n cele trei instalaii de acid. 4istemul utili-at este cel prin contact cu catali-atori de vanadiu i pentao"id de cesiu. 2ele trei centrale includ a0sor0ie du0la i te nologia de du0lu contact+ care permite o recuperare sulfului mai mare de ##+,$. !cidul sulfuric este stocat i apoi distri0uit fie prin conducte omologate sau prin camioane-cisterne.@erminalul include urm&toarele instalaii: 7 un re-ervor de stocare de 12.000 5@. 7 linie ferata terminus pentru descarcarea vagoanelor cisterna. 7 instalatie de 1nc&rcare / desc&rcare camioane. 7 c ei pentru 1nc&rcarea i desc&rcarea navelor. <abrica de ghips artificial; !cidul diluat+ provenit din instalaii de acid sulfuric+este utili-at pentru a produce ipsos sintetic. !cest produs este utili-at 1n construcii+ fa0rici de ciment+ pentru consolidarea i etanarea aldelor de steril+ etc. !tlantic 2opper a produs 30.000 de @C4 1n 200#. @afin6ria electrolitului : 2uprul coninut 1n anod se di-olv& 1n electrolitQ cupru pur este depus pe catod iar impurit&ile i metalele pre ioase cad la fundul celulelor electrolitice+ su0 form& de slam sau namol 23#ime34= care este uscat i comerciali-at. .esturile de la ano-i nedi-olvate sunt reciclate 1n convertoare. <abrica de nichel; Cic elul recuperat de electrolit se pre-inta su0 form& de sulfat de nic el+ care este+ de asemenea+ comerciali-at separat. Fa&rica %e tratare a efluentilor : @oti efluenii lic i-i de la procesele anterioare sunt purificate 1nainte de evacuare sau re-utili-area+ o0 inandu-se de !(i" "e $inc vanda0il.
37
E#ectr!#?tic S#ime3
!cesta este un produs al rafin&riei electrolitice o0inut prin recuperarea particulelor depo-itate pe fundul cuvelor de electroli-&. !ceste nomoluri 23#ime34 au un coninut ridicat de aur i argint i alte metale preioase i sunt transportate 1n 0utoaie pe un palet.2omp::old: (1.5 - )*$ - 4ilver:().5 - 11*$ . %rincipalii clienti sunt preioase ra)in<rii "e meta#e rei!a3e care recuperea-a coninutul de aur+ argint i paladiu pentru a o0ine lingouri.
Granu#ate" ir!n 3i#icate

4ilicatul de fier granulat este un produs cu marc& 29+ care se o0ine dup& mai multe procese din metalurgia cuprului. @ransformarea in materie prima re-ulta in producia de silicai+ 1n special )aia#it 2SiO'4;eO+ care este un silicat de fier sta0il c imic. 5arcaEul 29 1nseamn& c& produsul a trecut at't de un control al produciei 1n fa0ric&+ precum i testele ulterioare pe pro0e prelevate 1n conformitate cu un plan presta0ilit. 4e presupune+ de asemenea+ c& un folloM-up a fost reali-at&+ precum i o evaluare i o apro0are a controlului produciei 1n fa0ric& de c&tre 2ertificare !9C6.+ toate acestea fiind reglementate de Cormele HC9-9C-12620 (0eton*+ HC9-9C 1313# (mortar* i HC9-9C 132)2 (straturi*.
Umic!re Preci!u3 Meta#3 Re)inin, anode slimes

%rocesele sunt 0a-ate pe metalurgii comple"e plum0/cupru/nic el+folosind aceste metale de 0a-& 1n calitate de colectori de metale preioase i a altor metale+ aa-numitele Kimpurit&iK+ cum ar fi antim!niu= 1i3mut= 3taniu= 3e#eniu= te#ur i in"iu. %rincipalul avantaE este creterea productivit&ii+ com0inata cu o eficien& mai mare+ ceea ce duce la rate de recuperare a metalelor ma"imi-ate i generatoare de randamentele optime pentru metalele preioase. 5ata de cupru este returnata la topitorie.
3,
5etale preioase %rincipalele etape de prelucrare a metalelor preioase sunt topitoria+ lesierea i electroli-a cuprului i rafinarea metale preioase. 6peraiunile sunt proiectate 1n aa fel 1nc't materiile prime pot intra in sc em& te nologic& la momentul optim+ determinat de aspectul lor fi-ic+ amprenta lor analitica i valoarea acestora (metale preioase*. 2uptorul de topitorie (primul pas* utili-ea-& t! it!r I3a= te nologie scufundat ardere lance. !ceasta presupune a inEectarea aer 1m0og&it cu o"igen i com0usti0il 1ntr-o 0aie topit&. Hmicore este singura companie apta de a aplica aceast& te nologie pe o scar& mare+ cu astfel de o varietate de materiale.@opitoria separa cuprul de metalele preioase 1n forma de lingouri+ de la cea mai mare parte de alte metale+ concentrate 1ntr-o -gur& de plum0+ tratate 1n continuare la operatiuni la metalele de 0a-&. /up& iesirea de la instalaie de leiere i electroli-& pentru cupru+ metalele preioase sunt colectate 1ntr-un re-iduu care este rafinat 1n continuare la rafin&ria de metale preioase. .afinarea a metalelor preioase com0ina metodele clasice (cupellation* cu procese unice de-voltate in- ouse (rafin&rie de argint*+ pentru a permite 8o0oIen de a trata toate variantele posi0ile i rapoarte de metale preioase (aur i ar,int* i metale din grupa platinei ( #atin<= a#a"iu= r!"iu = iri"iu i ruteniu*. 5etale de 0a-& %rincipalele etape de prelucrare a metalelor de 0a-& sunt furnalul+ rafin&ria de plum0 i fa0rica de metale speciale. 3urnalul reduce -gura de plum0 o"idata+ 1mpreun& materii prime p&ri tere cu coninut ridicat de plum0 i le transform& 1n lingouri de plum0 impure+ speiss nic el+ cupru matte i -gur& saracita. Bingourile de plum0 impur+care colectea-a cele mai multe metale nepreioase+ sunt tratate suplimentar 1n rafin&rii de plum0. Gn afar& de plum0 pur+ procesul produce re-iduuri de metale speciale. !cestea sunt+ 1mpreun& cu principalele flu"uri secundare de la operatiunile pentru metale preioase+ rafinate 1n continuare 1n metale pure i s&ruri de metale 1n rafin&ria de metale speciale+pentru a produce in"iu "e Ena#t< ca#itate= 3e#eniu= te#ur i antim!niat. Hnii intermediari au solicitat flu"uri dedicate pentru a produce 3taniu i 1i3mut. /up& leiere nic elului din speiss nic el i transformarea sa 1n 3u#)at "e nic%e#+ re-iduurile metalelor preioase sunt tratate la rafin&rie de metale preioase. 5ata de cupru este returnat 1n topitor. Vgura de furnal saracita este pregatita pentru utili-are sa 1n industria 0etonului sau utili-ata ca su0stan& fortificarea digurilor.
3#
/aca cei care se ocupa cu valorificare concentratului de cupru printr-un contract+mai ales pe termen lung+nu au in minte f.clar aceste etape si procese te nologice +re-ultatele vor fi aleatorii.
?n stu%iu e*trem %e interesant care vizeaza vanzarea concentratului %e cupru %ar si utilizarea sa intr,un proces )W/'; printr,o etapa %e investitie(poate fi ca un corolar la meto%olo ia prezentata.>n plus( un mo%el pentru can% si cum poti investi.Goi face o tra%ucere completa( fara interventii :
)0
6.= Stu"iu "e ca$: /a#!area c!ntractu#ui "e 7!int Venture entru 8Cu rum9
0ra%ucere: *rund"ell, <. =., <inance for engineers ; evaluation and funding of capital pro$ectsX 200! )prin er,Gerla Don%on Dimite%
15.11.1 Lntroducere %roducia de cupru provenite din mai multe etape i din o varietate de c&i de prelucrare. 5inereul este e"tras+ sfaramat i macint i apoi im0ogatit prin flotaie. 3lotaia este un proces 1n care particulele de minereu care se lipesc de 0ule de s&pun sunt separate de rocile sterile prin spuma din partea superioar& a re-ervorului de flotaie. %rodusul de flota ie este numit concentrat. 2oncentratul este apoi prelucrat prin topire+ 1n care concentratul este topit i reacionea-& la o temperatur& ridicat& pentru a se separa 1n cupru metalic i deeuri. 2upru este prelucrat ulterior la rafinare pentru a produce un produs de calitate superioar&+ care este v'ndut pe 0ursele de metale internaionale. Cu rum a inventat un nou procedeu de o0inere a cuprului. %rocesul se 0a-ea-& pe o 0iote nologie proprietate a firmei. Lntra 1n proces cu un concentrat de cupru iar produsul din proces este un cupru de 1nalt& calitate.4tudiile de marIeting ale 2uprumului afirm& c& procesul lor va revoluiona industria. 2uprum are 1n vedere 1nc eierea unui acord de Eoint-venture cu o companie miniera pentru a construi o instalaie de demonstraie. 2uprum+ o companie cu resurse limitate+ ar dori s& tie valoarea acordului de Eoint venture+ astfel 1nc't s& poat& negocia un contract corect pentru sine. 9a ar dori+ de asemenea+ s& tie 1n ce condiii societatea ar tre0ui s& construiasc& instalatia pilot. 15.11.2 %iata de concentrate de cupru ?ariantele pentru tratamentul concentratului de cupru sunt pre-entate 1n figura 15.15. 2oncentratul este tratat de min& 1ntr-o operaiune integrat& sau este v'ndut la o topitorie. 9"ist&+ de asemenea+ comercian ii care operea-& 1n pia& concentratelor+le cumpara de la min& i le v'nd la topitoriile personali-ate. !cest lucru 1nseamn& c& materiile prime+ p'n& la operaiunile 2uprum+ sunt o marf& vanda0il&. ?'n-area de concentrate pentru o operaie de topire se 0a-ea-& pe un contract de tratament cu o ta"& de tratament i o ta"a de rafinare+ sau contracte @2 / .2. -0ratamente cu ta*6 au fost %iscutate 7n capitolul ".. 9le sunt de o0icei negociate pentru un an 1n avans 1ntre o min& i o topitorie sau 1ntre un comerciant i o topitorie. %rin urmare+ preul spot @2 / .2 este necorelat cu preul cuprului la faa locului. 2u toate acestea+ 1n ca-ul 1n care preul la va creste cupru+ preul @2 / .2 va crete+ 1n general+ apro"imativ un an mai t'r-iu. %articiparea comercianilor 1n aceast& pia& a crescut dramatic. !facerile comerciantilor sunt de apro"imativ 50$ din cantitatea total& de concentrat produs+ 1n timp ce acum dou&-eci de ani a fost de aproape 15$. !ceti comerciani au puterea financiar& i cunotine 1n managementul riscului. 9i acopera riscurile de pe piaa de concentrat+ cu po-i ii pe piaa spot de cupru+ luand de multe ori po-iii speculative pe piaa de concentrat. !cest lucru a dus la o mai mare fle"i0ilitate financiar& i de sta0ilire a preurilor+ precum i o mai mare volatilitate a preurilor @2 / .2. @a"a de tratament este o sum& fi"& 1n funcie de cantitatea de material tratat+ iar ta"a de rafinare se 0a-ea-& pe coninutul de metal. 2ontractul @2 / .2 permite o anumit& participare pentru topitorie 1n mi c&rile de preuri spot de cupru. 2u toate acestea+ acest lucru este o funcie foarte sla0a+ astfel 1nc't v'n-&torul de concentrat a0soar0e cea mai mare parte a )1 $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
riscului de variaie 1n preul spot cuprului. !cest lucru 1nseamn& c& venitul pentru topitorie+ i+ prin urmare profita0ilitatea topitoriei+ este aproape 1n 1ntregime determinat de preul @2 / .2.
<igure /%./% Optiuni %e tratament si pietele concentratelor %e cupru si %e cupru metal
<igure /%./> Areturile 0//@/ prices pentru concentrate %e cupru in ultimii 30 %e ani %reurile @2 / .2 in ultimii trei-eci i cinci ani sunt pre-entate 1n figura 15.16. 9ste clar c& volatilitatea pre urilor @2 / .2 a crescut 1n mod constant 1n aceasta perioada. 15.11.3 ?enituri /eoarece 2uprum este 1n concuren& direct& cu topitoriile i nu cu minele+ care produc concentratele+ evaluarea valoarica a ofertei 2uprum tre0uie s& se 0a-e-e pe o comparaie direct& cu economia de la topire. /ontractul 0/ / @/ este un contract %e ta*are( care a fost %iscutat 7n /apitolul ". /ei concentratul de cupru este o materie prim& pentru operaiunile lor+ venitul la topitor se 0a-ea-& pe cantitatea de material care urmea-& s& fie tratat& i pe preul @2 / .2+ ceea ce este tipic pentru un acord ta"are. 9conomia de la procesul de topire nu este dependent& de preul cuprului+ ci de preul @2 / 2.. 5inele+ prin acest contract cu topitorii+ i-au p&strat e"punerea la preul cuprului. !stfel+ preul @2 / .2 sta0ilete venituri pentru topitorii. 15.11.) 2apital i costurile de operare pentru 2uprum i @urnatorii %rocesul 2uprum se 0a-ea-& pe noua sa te nologie privata pentru di-olvarea concentratelor com0inate cu te nologiile cunoscute pentru purificarea soluiei+ numite e"tracie cu solvent+ iar recuperarea cuprului din solu ia se face prin electroli-&. Lnginerii de la 2uprum au colectat date pentru toate instalaiile de topire+ e"tracie cu solveni i operaiuni de electroli-&+au f&cut estim&ri privind c eltuielile de capital i de operare. !ceste costuri sunt pre-entate 1n figurile 15.17 i 15.1,. Bimitele de eroare cu privire la costurile de capital sunt considerate ca fiind g 30$. !ceste re-ultate indic& faptul c& procesul de 2uprum poate avea un avantaE 1n ceea ce privete costurile de capital. Gn ciuda costurilor de capital mai mari+ topitorii au 1n general costuri de e"ploatare sc&-ute+ 1n special la capacit& i mai mari. 2osturile de operare pentru o topitorie modern& sunt 1n Eur de 13 2 / l0. !cesta este un avantaE important 1ntr-o pia& de m&rfuri ciclic& 1n care preul varia-a intre ma"ime si minime pentru o perioad& de c'iva ani. 2osturile de funcionare mai ridicate ale procesului 2uprum apar din creterea necesarului de energie+ 1n primul r'nd+ datorita necesit&ii de a recupera cuprul din soluia de electroli-&. 2osturile electrice pentru electroli-& nu poat fi reduse 1n mod semnificativ din cau-a limit&rilor termodinamice.
)2
<igure /%./? /osturi %e capital pentru /uprum si pentru topitorie in functie %e marimea pro%uctiei
<igure /%./0 /osturi %e operare pentru /uprum si pentru topitorie in functie %e marimea pro%uctie 15.11.5 C%? din topirea cuprului i a procesul 2uprumu- lui /in moment ce au fost sta0ilite veniturile i costurile pentru cele dou& variante+ acum este posi0il de a compara /a#!area net< actua#i$at< pentru aceste operaiuni. 3lu"urile de numerar pentru fiecare an+ hi+ sunt determinate din profiturile dup& impo-itare+ determinat& prin urm&toarea formul&+care repre-int& declaraia de venit: h U (.-2* (1-@*-@/< (15.31* unde : . este venitul+ care este preul @2 / .2+ 1n H4! 2 / Ig+ 2 sunt costurile in H4! 2 / Ig+ @ este rata de impo-itare+ d este rata de depreciere i < este costul de capital din H4! 2 / l0pa. Gnlocuind 9cuaia 15.31 1n ecuaia pentru valoarea net& actual& d& urm&toarea e"presie:
(15.32* unde : I este rata de actuali-are.4-a folosit o rat& de actuali-are aEustat& la risc de 12$. ?aloarea net& actuali-at& pentru un proiect cu o durat& de via& economic& de dou&-eci de ani cu un pre @2 / .2 de 2# 2 / l0 este pre-entat& 1n figura 15.1#. 9fectele fiscale au fost negliEate+ deci @ U 0.
Fi ura 15.1# 'fectul marimii pro%uctiei pe valoarea actualizat6 net6 a procesului /uprum i a topiriei !ceste re-ultate indica faptul ca nici topitoria+ nici alternativa 2uprum nu 1ndeplinesc criteriile de deci-ie ca ?!C ar tre0ui s& fie mai mare dec't -ero+ c iar i 1n situaia optimist& cand impo-itele i pretul @2 / .2 sunt constante timp de dou&-eci de )3 $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
ani. %rocesele alternative sunt pre-entate 1n figura 15.20+ conturul C%? (plot* 1mpotriva costurilor de capital i de operare. !cest plot arat& c& costurile de capital mai mari de topitorii sunt compensate de costuri de operare mai mici+ care depasesc de cele mai multe avantaEe ale 2uprumu- lui.
Fi ura 15.20 plot al CAG ca funcie a costurilor %e e*ploatare i %e capital( ar6tRn% tra%e,off 7ntre aceste costuri pentru cele %ou6 opiuni 2osturile de capital sunt e"primate 1n termeni de producie anual&. %roducia de la o min& este de o0icei 1n intervalul de 100.000 de tone pe an (@%!*+ 1n timp ce topitorii au de o0icei capacit&i de 200.000 tpa. 2ostul total de ecapital pentru 100+000 @%! instalaie cu un cost de 100 H4 c / l0 pa se calculea-& dup& cum urmea-&:
2onclu-ia care se trage din anali-a C%? este c&+ dei topitoriile au un avantaE fa& de concurent 2uprum+ nu e"ist& stimulente economice pentru a investi 1n oricare operaie pentru a trata concentratele de cupru. Cici o opiune nu este via0ila din punct de vedere economic+ doar primirea de su0venii guvernamentale sau daca costurile de capital sunt reduse dramatic. %re urile pl&tite pentru ac i-iionarea de topitorii 1n ultimii -ece ani au variat de la 27$ la 5,$ din costurile de 1nlocuire. !ceasta implic&+ dupa cum indica anali-a C%?+ c& veniturile furni-ate de sectorul de topitorie ca un 1ntreg ofer& renta0ilitate pu ina sau deloc pentru capitalul investit. !nali-a C%? i compararea aspectelor economice ale procesului cu care topitoriile s-au pre-entate mai sus a condus ec ipa de proiectare de a sta0ili o int& pentru costul de capital de #0 4H! 2 / Ig pe an+ iar costurile de operare de 17 4H! 2 / l0. C%? pentru acest scenariu este de -0.) c / l0 pa+ care se traducein - ,,1.600 dolari pentru o instalaie de 100.000 tpa. %e 0a-a incertitudinile costurilor+ ei cred c& acest lucru poate fi reali-at+ iar directorii companiei vor apro0a aceast& investi ie. 15.11.6 ?aloarea te nologiei !v'nd 1n vedere imaginea sum0r& a economiei descrise 1n seciunea anterioar&+ ea va veni ca o surpri-& 1n ca-ul 1n tre0uie r&spuns la 1ntre0area Kce valoarea are te nologia`K ! fost -ero. /e fapt+ aceasta este opinia e"primat& de mul i directori din industrie. 2u toate acestea+ ele sunt greite+ deoarece+ c iar dac& preul @2 / .2 a fost redus+ este multa volatilitatea pe pia &+ iar pre ul viitor este departe de a fi o constant& cunoscut&. %reurile sc&-ute ale @2 / .2 au dus la mai puine investiii 1n capacitati de topire+ i o fortare pe capacitate poate duce cu uurin& la o cretere susinut& a preurilor. @e nologia repre-int& o opiune asupra preurilor @2 / .2. !pare o alt& surs& de incertitudine+ incertitudinea te nica al noului proces. Gn timp ce inginerii de la 2uprum au f&cut cele mai 0une estim&ri posi0ile ale costurilor de capital i de operare+ singura modalitate de a determina acestea este de a construi operaiunea. !cest tip de incertitu"ine te%nica e3te en"!,ena+ ceea ce 1nseamn& c& este intern& pentru investiii+ iar singurul mod 1n care aceast& incertitudine este re-olvat& este de a investi 1n e"ploatare. 2u alte cuvinte+ cu incertitudine endogena+ e"ist& un stimulent pentru a 1ncepe afaceri+ i Ka 1nv&a prin a faceK+ c iar dac& C%? este mai mic dec't -ero. !stfel de investiii sunt uneori Eustificate ca KstrategiceK. /ei incertitudinea te nic& este important&+ valoarea te nologiei va fi determinat& prin luarea 1n considerare incertitudinei preului. Incertitu"inea reu#u#ui e3te e(!,ena+ acesta este e"terna investiiei poate fi pusa 1n valoare prin ateptare privind )) $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
evolutia preulului. !ceast& opiune asupra preului ofer& un stimulent pentru am'narea deci-iei de investi ie. !nali-a op iune real& este folosita pentru a determina valoarea te nologiei ca o opiune pentru a am'na investiii i pentru a sta0ili pre ul la care tre0uie s& se fac& investiii 1n procesul de 2uprum. ?aloarea acestei opiuni este derivata din capacitatea proprietarilor de a atepta momentul potrivit pentru a investi. Gn ca-ul 1n care preul este incert+ atunci at't valoarea proiectului cat i opiunea de a investi 1n proiect sunt incerte. 2a urmare+ a0ordarea de opiune real& tre0uie s& calcule-e mai 1nt'i valoarea proiectului+ iar apoi sa fie calculata valoarea pentru optiunea de a investi. 6 procedur& similar& a fost urmat& 1n evaluarea unei opiuni folosind reteaua de 0inomul: 1n primul r'nd a fost determinat& valoarea activelor iar apoi a fost calculat& valoarea opiunii+ pe 0a-a retelei activelor. (L*5odelul opiuni reale 5odelul este conceput de 5c/onald i 4iegel (1#,6*. 3irma tre0uie s& decid& s& investeasc& 1ntr-un singur proiect la un cost+ <. ?aloarea < este cunoscuta+fi"ata i este ireversi0il&+investiia repre-int& un cost scufundat. ?aloarea proiectului+ ?+ este incerta+ dar analog la preturile actiunilor+ se presupune c& acesta urmea-& micarea 0roMnian& geometric&. ?aloarea proiectului este determinat& de pret+ %+ din m&rfurile produse de proiect. .evine la %+ date de i% / %+ sunt 1n mod normal distri0uite cu j medie i deviaia standard k. %reul spot este determinat competitiv+ i urmea-& mi carea 0roMnian& stoc astica data de: d% U j%dt W k %/V (15.33* unde d- este cretere la o micare 0roMnian&+ j este 1n deriv&+ preul spot+ iar k este a0aterea standard a preului la faa locului. Hn flu" de 0eneficii sau servicii revine la proprietarul de un produs dar nu revin proprietarului unui contract futures de livrare a m&rfii. %roprietarul m&rfii poate stoca marfa sau lic ida stocul de marfa+ de a transporta sau de a 0eneficia de pe urma lipsei locale de marfa. !cest flu" continuu de 0eneficiu este analog cu un randament din dividendele asupra stocurilor. /in punct de vedere al unui titular al unei opiuni pe un stoc+ stocul continuu duce la pierderi de valoare din cau-a plati dividendelor. .andamentul comoditate+ l+ este diferena 1n ateptata sc im0are j a preurilor materiilor prime+ iar m renta0ilitatea preconi-at&. .ata preconi-at& de renta0ilitate pe care investitorii ar prelimina-o este data de modelul de sta0ilire a preurilor activelor de capital. !stfel+ randamentul delectat este dat de formula urm&toare: l U m-j (15.3)* /upa 5c/onald i 4iegel+ valoarea proiectului este dat& de ecuaia diferenial& urm&toare: !cest lucru este similar cu ecuaia ;lacI-4c oles pentru un dividend de plata de stoc. 4oluia general& a acestei ecua ii difereniale pentru un proiect perpetuu este dat de formula urm&toare: ? U % / l-2 / r (15.35* @ermenul % / l este valoarea actuali-at& estimat& a flu"ului de venituri reduse la m rata aEustat& la risc. !cest lucru este ar&tat dup& cum urmea-&. ?aloarea ateptat& la momentul t de flu" de venituri % care urmea-& o micare 0roMnian& geometric&+ cu o rat& de a0atere de j este %ejt. ?aloarea actual& a acestor venituri la t este+ prin urmare+ %ejt e-mt. !stfel+ valoarea total& pre-ent& a acestui flu" pe durata de via& a proiectului este dat& de formula urm&toare: (15.36* Gn mod similar+ termenul 2 / . este valoarea pre-ent& a flu"ului de costuri constant+ actuali-ate la rata f&r& risc+ .. 4e actuali-ate la rata f&r& risc+ deoarece este cunoscuta cu certitudine. %rin urmare+ valoarea proiectului se calculea-& cu factori de discount+ care sunt adecvati pentru nivelul de risc al flu"urilor de numerar. 3lu"ul de numerar riscant este actuali-at la l U m-j+ 1n timp ce flu"ul de numerar constant este actuali-at la rata f&r& risc+ .. ?aloarea de optiunea de a investi este descrisa de ecuaia diferenial& urm&toare: (15.37* 5c/onald i 4iegel ar&tat c& dac& opiunea nu e"pir& niciodat&+este permanenta+atunci soluia ecuaiei diferen iale este data de formula urm&toare: (15.3,* %arametrii % ] si n1 sunt dati de urm&toarele ecuaii: (15.3#* (15.)0* Ln aceasta anali-a+ proiectul i opiunea cu privire la proiect au fost luate 1n considerare s& dure-e pentru totdeauna+ s& fie perpetuu+ iar costurile au fost considerate a fi constante. !ceste simplificari au fost f&cute astfel 1nc't sa se poata o0ine soluii analitice 1n ecuaiile diferen iale. )5 $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
.e-ultatul modelului este c& acesta este optim de a investi+s&- i e"ercite opiunea+ atunci c'nd % U % ]. !cesta este un re-ultat important+ deoarece sta0ilete un punct de deci-ie pentru aciune de management. (Li* .e-ultate 2alcularea valorii te nologia se 0a-ea-& pe un set de parametri pre-entati 1n ta0elul 15.11. ?aloarea flu"urilor de numerar2ca3% )#!L34 din proiect sunt date de ? (%*+ care are o valoare de 2)0 H4 c / l0 pa. C%? pentru oportunitate este dat de ma" (? (%* - <+ 0*+ i are o valoare de 150 H4 c / l0 pa. !cest lucru este semnificativ mai mare dec't flu"ul de numerar actuali-at (/23* din anali-&. 9fectul preului contractului @2 / .2 pe valoarea proiectului i opiunea de a investi este pre-entat& 1n figura 15.21. %e m&sur& ce crete preul @2 / .2+ creste valoarea proiectului i opiunea de a investi. Va#!area intrin3ec< a ! iunii este ?!C a proiectului calculat& folosind metoda de risc-neutru+ care este+ dat& de ecuaia 15.35. Va#!area ! iunii e3te "eri/ata "e #a a1i#itatea "e a EntIr$ia "eci$ii#e "e in/e3ti ii. @e nologia proprie a 2uprum permite companiei s& am'ne deci-ia+ f&r& teama de a pierde din competitivitate. Acea3ta En3eamn< c< /a#!area te%n!#!,iei e3te /a#!area ! iunii. %entru setul de parametri folositi+ acest lucru 1nseamn& c& te nologia este 1n valoare de 202 H4 2/l0 pa+sau pentru o instalaie de 100.000 tpa+ aceasta este 1n valoare de ))0 milioane Y. @able /%.// )etul %e parametrii pentru calcularea valorii tehnolo iei
<igure /%.4/ 'fectul pretului 0//@/ in valoarea proiectului si a optiunii %reul de e"ercitare optim este dat de % ].?aloarea % ] pentru parametrii utili-ai este pre-entat& 1n figura 15.21. ?aloarea % ] este de )5 H4 2 / Ig+ care este semnificativ mai mare dec't preul actual de 2# 4H! 2 / Ig i este mai mult dec't du0la fa & de preul la care ?C! este -ero. !0ordarea optiunilor reale recomand& ateptare p'n& c'nd preul @2 / .2 aEunge la o valoare de )5 4H! 2 / l0. 6 diferen& maEor& 1ntre anali-a /23 i anali-a real& a opiuni este 1n procedura de decontare. !nali-a /23 actuali-ea-a toate flu"urile de numerar la 12$.!nali-a reala a opiunilor a recunoscut c& costurile au fost cunoscute i constante+ i sunt+ prin urmare+ actuali-ate la rata f&r& risc. %reul este supus la deriva descrisa de micarea 0roMnian&. !cest lucru 1nseamn& c& preul veniturile vor crete 1n sus la rata de cretere a preurilor. ?aloarea actual& a veniturilor se o0ine prin actuali-area veniturilor la 1ntoarcerea 1n funcie de riscul cerut de investitori. !cesta a fost pre-entat 1n ecuaia 15.36 ca termenul %/ l care este valoarea pre-ent& ateptat& a tuturor veniturilor actuali-ate la m rata aEustat& la risc+ care este descrisa de modelul de tarifare de capital a activelor (2!%5*. .andamentul comoditate+ l+ este diferena dintre rata de cretere+ j+ care repre-int& creterea preului mediu cu timpul+ si in functie de rata risc+ m+ care este rata de recuperare a investitorilor. 4oluia este sensi0ila la valoarea randamentului comoditate.9fectul alegeri valorii randamentului comoditate i al pre ului )6 $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
optim al investiiei este pre-entat 1n figura 15.22. !ceste re-ultate indic& faptul c& pe m&sur& ce crete randamentul confort+ ?!C scade i optime de cretere a preurilor de e"erciiu.?aloarea randamentului delectare aleas+ 5$+ este aproape de media estimat& pe termen lung pentru cupru.
<igure /%.44 0he effect of the convenience yiel% on the CAG an% A 15.11.7 2omentarii finale !nali-a economica al noilor te nologii i de concurena a condus la o0iective specifice de capital i de costuri de operare. !nali-a reala a opiunilor a oferit un pre la care este optim s& se investeasc&+ i f. important+ aceasta a dus la o idee clar& a valorii te nologiei+ astfel 1nc't negociatorii 2uprum au o 1nelegere clar& a valorii lor. C%? se calculea-& folosind opiunile reale de a0ordare+ are similitudini cu a0ordarea de siguran& ec ivalenta+ conduc valori ale ?!C care au fost semnificativ mai mari dec't valoarea /23 pentru ?!C folosind o rat& de actuali-are de 12$. /iferenele dintre cele dou& calcule au fost c& opiunile reale a0ordea-a actuali-area flu"urilor de numerar riscante la randamentul confort i anumite costuri+ la rata f&r& risc. 15.12 4umar 6 opiune este dreptul de a ac i-iiona un activ un moment dat 1n viitor+ pentru un pre care este sta0ilit acum. %roprietarul opiunii nu are nicio o0ligaie de a face acest lucru. 5ulte dintre deci-iile de investi ii au aceeai structur&: o companie are dreptul s& investeasc& 1n proiect+ dar nu are nici o o0ligaie 1n acest sens. %rin analogie cu opiuni tran-acionate pe pie ele financiare+ aceast& opiune de a investi are valoare. !0ordarea de opiune real& recunoate c& opiunile pe care o companie le are+ cum ar fi opiunea de a am'na o investiie+ are valoare. !lte forme de fle"i0ilitate a gestiunii au de asemenea valoare. /e e"emplu+ managementul poate a0andona operaii+ se poate comuta 1ntre produse sau furni-ori+ se pot de-volta afaceri+ poate de-volta un proiect 1n etape i pot a0andona 1n orice moment pentru a limita pierderile. @oate aceste aciuni de gestionare ad&uga valoare+ datorit& fle"i0ilit&ii pe care le repre-int&. 6 opiune financiar& este scrisa pe un activ cu un pre specificat pentru e"ercitarea opiunii. !ctivul este numit activ suport+ sau pur si simplu stau la 0a-a+ iar preul specificat este numit pret de e"ercitare. %roprietarul unei op iuni poate e"ercita opiunea de ac i-iionare a activului la preul de e"ercitare. Gn ca-ul 1n care activul are valoare superioara optriunii+ proprietarul va face un profit. Gn ca-ul 1n care activul valorea-& mai puin dec't preul de e"ercitare+ proprietarul optiunii+ pentru a nu face o pierdere+ nu va e"ercita aceast& opiune. !ctivul suport pentru o opiune real& este valoarea pre-ent& a flu"ului de numerar+ care este generata de proiect ?. %reul de e"ercitare este dat de c eltuielile de capital necesare pentru a construi proiectul+ <. ?!C al proiectului este diferen a 1ntre aceste dou& : C%? U ? - <. 6piunile pot fi piuni de apel sau opiuni de v'n-are. 6piunile de apel sunt dreptul de a ac i-iiona un activ+ 1n timp ce opiunile de v'n-are au dreptul de a vinde un activ. %o-iia a proprietarului unei opiuni este pe termen lung sau scurt+ 1n funcie de faptul dac& proprietarul opiunii a ac i-iionat dreptul sau +sau a v'ndut dreptul pentru activ. Gn ca-ul 1n care proprietarul unei opiuni poate e"ercita opiunea mai devreme+ el are o opiune american&. /ac& opiunea nu poate fi e"ercitata p'n& la sf'ritul perioadei de opiune+ este o opiune european&. 9valuarea opiunilor se 0a-ea-& pe o ecuaie diferenial&+ care are unele similitudini cu transportul molecular prin curgere i difu-ie. 4oluia a opiunilor europene este cunoscuta su0 numele de ecuaia ;lacI-4c oles. 9"ist& o solu ie apro"imativa la ecuaia ;lacI-4c oles+ numita -&0rele 0inom. !ceasta este o te nic& pentru soluia numeric& a ecuaiei diferen iale. 9ste )7 $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
potrivita pentru calculul altor opiuni 1n plus fa& de opiunile europene. !t't -&0rele 0inom i soluia ;lacI-4c oles se 0a-ea-& pe valorificarea opiunii 1ntr-o lume de risc-neutru. !cest lucru este conceptual similar cu certitudine ec ivalent %iscutata 7n /apitolul 13. !0ordarea optiunilor reale prevede o metod& de evaluare a opiunii+ a activului suport i de punctul optim de e"ercitare a deci-iei. !0ordarea opiunii are implicaii pentru modul 1n care proiectele de capital sunt privite+ iar strategia este formulata. !0ordarea optiunilor reale este uneori confundata cu anali-a ar0orelui de deci-ie+ prezentata 7n capitolul 1". !m0ele a0ord&ri sunt valoroase+dar pentru c& aceast& confu-ie scade pur i simplu valoarea am0ele a0ord&ri+ aceasta nu este 1ncuraEat.
6I.= CONCLU:II ;INALE: Pretu# unui c!ncentrat "e cu ru e3te )!rmat "in : 1.U2upru R recuperat in cato-i si ano-i de cupru.Re re$inta cca.+GB "in /a#!are Y 2.U!ur si !rgint R recuperate in lingouri !u si !g 3.U 4ulf R recuperat in acid sulfuric(1t concentrate/1t8246)* si g ips(impreuna cu 2a+5g* ).U 3ier R in granule de silicat de fier si granule de o"id de fier 5.U 5etale rare : teluriu.seleniu+paladium+platina+rut enium+germaniu 6.U !lte metale : moli0den+staniu+0ismut 7.U ;onificatii Ln maEoritatea ca-urilor contea-a mai mult cum se negocia-a un contract de concentrate de cupru decat minereul (minerali-atie si cantitate* sau te nologia de preparare. /ar+doar cine stie ce are in minereu si cum poate valorifica integral fiecare component+ are ce cauta pe piata.?alorificarea lor se face prin relatie directa cu un alt mare producator integrat (pana la rafinare si recuperare* si intotdeuna in pierdere cu un trader (oricat de mare ar fi*. Ln astfel de relatie are de pierdut statul+proprietar al -acamantului si a companiei minere* prin va-area la e"port a unui produs su0evaluat in tara (dar vandut de trader la adevarata sa valoare*. @a"ele miniere (inclusiv multdiscutata redeventa* sunt un scop minor in matricea pretului real al produsului. !plicarea noilor te nologii 4J/9S pentru minereuri (in special o"idice si cu sulfuri secundare* si pentru concentrate de cupru+ impun e"istenta unei topiri/rafinari cu producere de acid sulfuric necesar procedeelor de lesiere dar si pentru producerea de ingrasaminte c imice cu microelemente si sulf (in conditiile aplicarii /irectivei 9H privind nitratii in agricultura+care va limita drastic utili-area ingrasamintelor a-otoase* precum si a unei instalatii de recuperare 8@5. 5ai ales in conditiile in care
), $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
avem instalatii de recuperare pentru aluminiu si magne-iu+ pentru cupru scrap si de dorit pentru mangan (pentru aliaEe in ind.auto*. 2ontractul pentru concentratul de cupru este pilonul central in 5anagementul 2alitatii @otale+ 0a-a tuturor procedurilor si scopul principal al !uditului intern si e"tern.%e 0a-a sa se constituie ;ugetele de ?enituri si 2 eltuieli si %rogramul de !c i-itii.@e nologia adoptata tre0uie sa produca ceea ce cere piata nu ce se poate intr-o anumita conEunctura.@e nicianul spune Fcum se face `=tacticianul spune Fcand se face `= iar strategul spune F pentru ce se face si de ce se face `=
6II.= BIBLIOGRA;IE : 1.U FPAX XOUR TA6ES9- ;AULTX CALCULATIONS OR IDEOLOGICAL PRE7UDICE !%%9C/LJ-2 : 26559.2L!B @9.54 63 ! 26C29C@.!@9 26C@.!2@ )antia o %e /hile $ay 200"( AOC0>F>/>+ ?C>G'@)>9+9 /+0OD>/+ 9' /Y>D'('C=>C''@>C= F+/?D0Z $>C>C= /'C0'@ 2.U C! 200! er 3me#ter re/enue 3tream U#) SZ"er3trZm %resident ;! 5arIet FCeM ;oliden= 2apital 5arIets /ay Covem&er
3.U TERMS AND CONDITIONS ;OR TFE SALE O; COPPER CONCENTRATES MMM.I0i.gov.tr/ ".= SPOT SALES CONTRACT )!r C! er C!ncentrate MMM.Iita.net/city/mode 5.U ;.[. Crun"Le##- ;inance )!r En,ineer3Q9valuation and 3unding of 2apital %roEects Ca3e Stu"?: Va#ue !) t%e 7!int Venture C!ntract )!r Cu rum o 200, 4pringer-?erlag Bondon Bimited 6.U C! er= 3ti## in t%e it3 2opyrig t o !nirud 4et i.eport.com 200)-2013.12 Eune 2013 7.U 'G&' America3 Sc%!!# !) Mine3 - Ba3ic3 !) Minin, an" Minera# Pr!ce33in, - Minin, an" M!ne? 4cott /un0ar Hniversity of ;ritis 2olum0ia\ LLL. Lc.c!m ,.U C!mm!"it? +rices an" +rice <orecast + siteresources.Morld0anI.org/LC@%.64%92@4/ Ean 15( 2013 #.U LME MarAet Out#!!A 'G&'C'G&H ttps://0roIers.intlfcstone.com/researc 10.U T%e c%!ice 1etLeen )#!tati!n= #eac%in, !r 1i!#eac%in, )r!m #!L ,ra"e c! er 1earin, "!me3tic !re3 ;oris <rstev et.al. :oce /elcev Hniversiry+ 3aculty of @ec nicalfCatural 4ciences+ 4@L%+ @ e .epu0lic of 5acedonia 11.U COPPER MAIL Co. &&& Ouly 2)+ 2013 !uru0is !: Lnvestor .elations 12.U Meta#3 MeeA MMM.tMitter.com/%latts5etals 13.U Ana#i$< c!m arati/< a re,imu#ui )i3ca# minier "in R!mInia .o0ert 3. 2onrad] %rofesor de 4tudii %olitice >i 9conomice %u0liceHniversitatea /uIe+/ur am+ 2arolina de Cord (Coiem0rie 200,* 1).U LAE BeeC A3ia: C%ine3e c! er im !rt3 Oul 3+ 2013 tra%in loo:.com/commo%ities
15.U Ruarter#? Meta#3 Re !rt !nalysis and forecasts for ;ase f %recious 5etals+ Lron 6re f 4teel. Suc"en ;inancia# Limite"$ar:etin /ommunication Eanuary 2013 16.U TracAin, t%e tren"3 'G&H MMM.deloitte.com/mining 17.U NAUTILUS MINERALS INC. 5!C!:959C@p4 /L42H44L6C !C/ !C!BN4L4 63 3LC!C2L!B 26C/L@L6C !C/ .94HB@4 63 6%9.!@L6C4 https://BBB.otci[.com/otci[/aJa*/ 5ar 15+ 2013 1,.U @ax transparenc) and transfer pricing Bondon 4c ool of 5ines pMc- Eune 2013 1#.U MORLD COPPER MAR[ET REVIEM-;ee: of 22,26 Euly 2013. MMM.coc ilco.cl/. 20.U C! er marAet ana#?3i3 an" in/e3tment c#imate +Nus eng Bi -;eiEing !ntaiIe Lnformation /evelopment 2o.+ Btd. 5ines !nd 5oney Bondon 2012 )# $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru
21.U On-#ine M!i3ture Determinati!n !) Ore C!ncentrate3 q.evieM of @raditional 5et ods and Lntroduction of a Covel 4olutionp2anadian 5ineral %rocessorsp /onference( OttaBa 23 Eanuary 2001 22.U .eAeta secret& a afacerii .o>ia 5ontan& de /aniel ;oEin /1#-12-2011Centru# R!man entru 7urna#i3m "e In/e3ti,atie 23.U Nu33ir ASA N!rLa? Lnvestor presentation !pril 1st 2013 2).U OPERATING E6PERIENCE ;ROM TFE BUCFIM COPPER PRO7ECT=Mace"!nia @odor !ngelov et.al. Lontec 9ngineering B@/ ;ulgaria 25.U En/ir!nmenta# an" c#imate r!tecti!n in C! er Pr!"ucti!n 1#t of 6cto0er 2011 !uru0is
26.U T%e re3ent 3tate !) An!L#e",e !n t%e %i,%-tec%n!#!,? e#ement3 in !r %?r? c! er "e !3it )r!m R!mania 5. 9. 2ioaca and 5. 5unteanu :eological Lnstitute of .omania+ ;uc arest+ .omania -:eop ysical .esearc !0stracts ?ol. 1)+ 9:H 2012-))02 27.= Determinati!n !) ,!#" an" 3i#/er in c! er c!ncentrate3= u3in, AG 1a3e" neutr!n acti/ati!n ana#?3i3 Oournal of .adioanalytical and Cuclear 2 emistry 4eptem0er 2003+ ?olume 257+ Lssue 3+ pp 5#7-601 2,.= ICP-AES ANALXSIS O; SOME IMPORTED COPPER CONCENTRATES 5! 8ong-yan 2An%ui Entr? E(it In3 ecti!n an" Ruarantine Bureau= Fe)ei 'HGGJ&= C%ina4 2#.= ECONOMIC OPPORTUNITIES ;OR TFE E6PLOITATION O; COPPER ORE IN TFE ROMANIAN CARPATFIANS L. ;ostan+ !l. L. 2u-a Hniversity+ 3aculty of 9conomics and ;usiness !dministration+ Lasi+ .omania. 59@!BH.:LO! 52 (2013* 2+ 2,2-2,) 30.= LARGE-SCALE E6PERIMENTS ;OR COPPER E6TRACTION BX BACTERIAL FEAP LEACFING O; TFE CFALCOPXRITE PREDOMINANT ORE O; ROSIA POIE 7e#ea M.= Ste#a-Ga1rie#a 7e#ea ;ulletin H!4?5 !nimal 4cience and ;iotec nologies+ 65(1-2*/200, 31.= R!3ia P!ieni c! er "e !3it= A u3eni M!untain3= R!mania: a"/ance" ar,i##ic !/er rint !) a !r %?r? 3?3tem ?iorica 5ilu r Oean-%ierre 5ilesi r Oacdues Bes on Beroy 5ineralium /eposita (200)* 3#: 173R1,, 32.U RELATIONSFIP BETMEEN GOLD AND COPPER METALLOGENESIS IN TFE METALI;ERI MTS. :896.:89 2. %6%942H1+ !C@6C9B! C9!2tH1 !C!B9B9 t@LLCuL3L29 !B9 HCL?9.4L@vuLL D!B. L. 2HV!= L!tL :eologie. @omul BLLL+ 2007 33.U A neL !ccurrence !) Te##urium-Bearin, Minera#3 in t%e Meta#i)eri M!untain3: Roia P!ieni P!r %?r? C! er De !3it Duisa 'lena >atanJE?niversity of<ucharest( Faculty of=eolo y an% =eophysics( 3).U MINERALOGX O; VIVIANITE ;ROM ROSIA POIENIT METALLOGENETIC SIGNI;ICANCE : eorg e 2. %6%942H + : eorg e LBLC2! + !ntonela C9!24H Hniversity of ;uc arest+ 3aculty of :eology and :eop ysics+ /epartment of 5ineralogy+ H+.=;i33ura# ermea1i#it? in t%e R!Qia P!ieni c! er "e !3it:In)#uence !n !re re artiti!n at t%e ! en it 3ca#e !nne-4ylvie !C/.w-5!N9. and Oudit 4!H449 @omanian Eournal of 'arth )ciences( vol. !6 -2012.( 36.U Te##urantim!n? in R!mania: )ir3t !ccurrence3 in Eur! e- :. 4imon+ /r. /. 8. 5. !lderton+ %rof. 9. 3. 4tumpfl+ /r. @. ;leser Aurchase on )prin er.com 37.U Pre#iminar? minera#!,ica# "ata !n e it%erma# !re /ein3 a33!ciate" Lit% R!3ia P!ieni !r %?r? c! A u3eni M!untain3= R!mania 9. B. Latan and : . 2. %opescu+:eop ysical .esearc !0stracts 9:H2012 er "e !3it=
50
3,.U T%e #inA 1etLeen 1i3mut% te##uri"e3 an" ,!#": "e !3it3 in t%e Banatitic Ma,matic an" Meta##!,enetic Be#t 2ristiana B. 2io0anu+Catural 8istory 5useum+ Hniversity of 6slo+ CorMay -Cigel O. 2ooI+Catural 8istory 5useum+ Hniversity of 6slo+ CorMay-<amen ;ogdanov+4ofia Hniversity ;ulgaria 3#.U R!3iaP!ieni !r %?r? Cu-Au an" R!3iaM!ntana e it%erma# Au-A, "e !3it3= A u3eni M!untain3= R!mania: Timin, !) ma,mati3m an" re#ate" minera#i3ati!n2. 2ouzmanov1(et.al1'0Y U\rich( >nstitute of >sotope =eochemistry an% $ineral @esources )0.U T%e 'GG. Ore De !3it3 ;ie#" Tri !r,ani$e" 1? t%e UBC SEG-GAC Stu"ent C%a ter )1.U Au-A, -Te-Se minera#3 in t%e minera#3 in t%e E#at3ite E#at3ite !r %?r? !r %?r?-c! er "e !3it= c! "e !3it= Bu#,aria <amen ;ogdanov et.al 4ofia Hniversiy /ep.t of 5ineralogy+ %etrology and 9c.:eology )2.U CASE STUDX: ASSAREL MEDET6utput 49!% /ecem0er 2012 )3.U Re3u#t3 !) ! erati!n3 t%ree m!nt% 'G&'C'G&H an" 3trate,? !) Auru1iu3 AG /?3! !nalyst 2onference 3e0.2013 )).U PRACTICAL ASPECTS O; ECONOMICALLX PROVEN COPPER CATFODE PRODUCTION BX ION E6CFANGE TECFNOLOGIES ?aleri @seIov et.al.+ Lontec Btd.+ ;ulgaria )5.U 2reating value t roug discovery SSS..949.?6L.5LC9.!B4.265 OHC9 2013 ),.U inten3i)icarea c!ntri1uWiei mineritu#ui #a "e$/!#tarea "ura1i#< "in R!mInia:un ca"ru #e,a# ] !#itic un raport adresat 3undaAiei 4oros 200, er
51
Cota 1 : CURRICULUM 1* Cumele >i prenumele 2* Bocul >i data na>terii 3* /omiciliul(loc.+str.+telefon* VITAE
LENIUC VASILE com.Laco0eni+Eud.4uceava /1).12.1#55 municipiul ?atra /ornei+str.%odu ?erde Cr.5!+ @el.: 0230/371705 Q 5o0il : 0735/100626 e-mail : leniucvasile@ya oo.com Q leniucvasile@gmail.com
)* 4tarea civil& 5* %rofesia 6* 4tudii
c&s&torit+3 copii inginer c imist - Lnstitutul %olite nic ;ucure>ti+3acultatea de 2 imie Lndustrial& - /octorand L% ;ucure>ti-2atedra de Lnginerie 2 imic&+ prof.3loarea 6ctavian+anul 1##0 (fenomene de transfer de masa in film su0tire+lic id-ga-+ cu interferometrie laser* - L.%.Lasi : prof. 2alu Cicolae R2atedra de 2 imie !norganica (conf+;erdan Loan si 4andu Loan* Q prof 4iminiceanu Cicolae-te nologii anorganice R propuneri doctorat+saruri de mangan
7* Bocuri de munc& 1#,1-1#,2 : ing.stagiar F4tr&duinAa=4uceava 1#,2-1#,5 : 9.5.?atra /ornei-4taAia de %reparare Laco0eni (de la stagiar la >ef secAie* 1#,5-1#,, : 9.5.?atra /ornei ->ef %latform& Lndustrial& Laco0eni 1#,,-1##3 R >ef FH-in& de saruri=Laco0eni 1##)-1##6 R asociat firm& privat& ;ra>ov 1##6(iulie* - 2000(ian.* - te nolog >i consilier pre>edinte R42=/6.C! !%95LC=?atra /ornei 2000-2002 R>ef 0irou FLmp.9"p.-@e nologii= 45=;ucovina=?atra /ornei / .95LC ;aia 5are 2002-2005+martie R>ef serviciu F@e nologii-%roiecte Coi R Lmport9"port==-42=5LC;H26?LC!=4! ?atra /ornei /irector 2omercial+ din martie 2005 R sept.200, ,* 3uncAia actual& : /isponi0ili-are 6: 116 din 01.10.200#+ fara o0ligatii+cu activitati in nume propriu. #* Bim0i straine R 2alculator 9ngle-a R nivel mediu -" ani liceu]2 ani facultate]pre .. 3rance-a R nivel mediu -! ani liceu. SindoMs+54 6ffice : 9"cel+Sorld+%oMer %oint+ !ccces+Lnternet+:rafica+etce : nivel avansati 10* 2ursuri/4peciali-ari cele mai recente : Cota 2: %ropuneri : contract cola0orator e"tern contract asistenta te nica prin Lntreprindere Lndividuala sau 4.B contract asociere in participatiune pentru productie 52
$eto%olo ie %e sta&ilire a valorii reale pentru concentrate %e cupru
.estructurarea si %rivati-area in ind.miniera - %raga 200) /rept comercial international : !49/4inaia - 2005 2urs manager ac i-itii pu0lice : :%4/ 5amaia R 2006 2ertificare-!udit L46 #001-.aynolds+22L 4uceva - 2006 .estructurarea si %rivati-area in ind.miniera - Bondra 2006

METODOLOGIE DE STABILIRE A VALORII REALE CONC - Cupru

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

METODOLOGIE DE STABILIRE A VALORII REALE CONC - Cupru

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

METODOLOGIE DE STABILIRE A VALORII REALE : CONCENTRAT DE CUPRU -rezumat

ing.Leniuc Vasile tf.: 0735/100626 leniucvasile@yahoo.com

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

METODOLOGIE DE STABILIRE A VALORII REALE : CONCENTRAT DE CUPRU

I.= Structura unei materii rime : c!ncentrat "e cu ru

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

!ceasta in detrimentul economiei de piata :

E3te marea r!/!care a inte,rarii ec!n!miei r!mane3ti in circuitu# ec!n!mic internati!na#.

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

+ltele inclu% si +u 2,"0 /9$0 si + 30,200 /9$0(%e e*.

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

/opper Arocessin )chematic shoBin C9/ $oisture $easurement Docations

III.=Met!"e "e ana#i$a c%imica

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

5etode noi (rapide si e"acte* :

E(.&: 1 /5@ 2u concentra " )5 H4/ U )5 H4/ / /5@

Ta(a "e ra)inare va fi de )+5 H4/ per pound de cupru pl&tit.

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

Cic#u# "e a)aceri entru meta#e :

Meta#3 (/a#!ri !rietati/e-recuperare la slimuri ano-i 2u* %rices (Y/Ig*

)ource: ;orl% <an:( 9evelopment Arospects =roup. http://BBB.Borl%&an:.or /prospects/commo%ities

9".1 : Nu33ir ASA N!rLa? 5"u a 'G&+ 4235

9".2 : Nauti#u3 Minera#3 Inc.4175

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

"e cu ru !r)iricNtO *.GGG.GGG *.GGG.GGG

Z$[ G.'+ 0.25

Zg/t[ G.*+ 0.)5

Zg/t[ G.0+ 0.#5

Zt[ 4545 5 4545 5

Z$[ '' &22 17 22 17

Zg/t[ H' '& 32 21 32 21

0.=H'&=JG0.JG 66+2)6+612.36 &G&=&.+='*+.06#+110+2),.73

%rice %articipation (%%*

Pena#itati Zfara ;i si alide[

B?- r!"uct cre"it3

nu se mai foloseste u-ual

%0WVn \,+00$ ZY/1$[

!sW40 \0+50$ ZY/0.1$[

J+.+ H4// /5@4ulp uric

Cu s-au luat in calcul

] e"trem ]u-ual trader ]o0iectiv

Cu sunt date pt. 4Q@eQ5oQ3e

%latiile -ta"e metalurg Zdeduceri+care se scad[

Va#!are meta#e 3i ta(a meta#ur,icaZ@"5t[ !g

Va#!are uitara Zdmt[

Va#!are t!ta#a Zpt)0.#00 t[

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

4ite-ul oficial www.cuprumin.ro : e*trem %e sla&(inexplicabil pentru o societate in privati2are 7

La-urile de decantare 26 $eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

2ariera .osia %oieni

H-ina de %reparare F/ealul %iciorului=

La- steril F?ale 4esei=

E/!#utia )inanciaraD2upru 5in= 4! !0rud (5il.Bei+ 2002-2010* 42#5

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

er mine,from ;i:ipe%ia( the free encyclope%ia

R!3ia P!ieni Mine= A u3eni Di3trict= A#1a C!.= R!mania $in%ata.or

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

%yrite %yrop yllite

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

$eto%olo ia %e sta&ilire a valorii reale pentru concentratul %e cupru

"e cu ru !r)iricNtO .GGG.GGG .GGG.GGG

Y)1+3,1+1) Y55+,,5+)27 5 P&=H.&=& P++=..+=*'+