Gelu Ruscanu, personajul principal al dramei Jocul ielelor,scrisa de Camil Petrescu, intruchipeaza intelectualul insetat de absolut, lucid si analitic,

asa cum sunt toti eroii camilpetrescieni. Acesta este directorul ziarului de stanga Dreptatea sociala, simpatizant al ideilor socialiste si fiu de magistrat.El era insetat de o dreptate absoluta, de o echitate perfecta, pledand pt cauza ploretaliatului, care era supus tuturor nedreptatilor sociale si politice, exercite de un capitalism imperfect.Exista un portet fizic al acestui personaj realiazt direct de catre autor in didascalii, acesta fiind un mijloc artistic cu totul aparte int-o piesa de teatru.Gelu era un barbat ca de 27-28 de ani , de o frumusete mai curand feminina cu un soi de melancolie in privire.Priveste totdeauna drept in ochi pe cel cu care vorbeste si asta ii da o autoritate neobisnuita.Destul de elegant imbracat, desi fara preocupari anume.Infatisarea fizica sugereaza indirect cateva trasaturi morale:nobletea tatalui sau,inclinatia spre meditatie,onestitate si franchetea cu care privea in ochi pe interlocutor,ceea ce ii dadea o autoritate de lider de opinie asupra celorlalti.Ca toti eroii camilpetrescieni, intelectuali lucizi insetati de absolt, inflexibil si inadaptati superior,orgoliosi, G.R. este un invins.Traind in lumea ideilor pure,el este incapabil sa ramana nepasator la imperfectiunile vietii,fiind dominat de acea mandrie nemasurata,cu totul iesita din comun.Fiind nascut din framantari,scepticism si tensiune intelectuala, el este asemenea tatalui sau, dominat de aceasi nebunie a absolutului.Mostenind de la el un suflet tulburat de imperfectiunile vietii reale, G. Se inalta in lumea ideilor pure, traind adevarate drame de constiinta, intucat nalucirile lui nu se pot aplica in viata reala.Ruscanu constientizeaza utopia drepti absolute pe care o doreste viabila si incearca o aplicare a acestia prin presupunerea pe care o face asupra lui Sinesti, de a demisiona din functia de ministru al Justitiei.In conceptia lui G., faptul ca Sinesti ar putea fi suspectat de crima ar constitui un motiv suficient de a nu mai putea ocupa cel mai inalt fotoliu in Ministrul Justitiei.Intransigent si inflexibil, G. nu se lasa induplecat de nici una dintre rugamintile de a nu publica scrisoarea prin care matusa sa ii dezvaluise ca tatal sau s-a sinucis pt o delapidare iar Sinesti fusese cel care il ajutase si pastrase secretul timp de 20 de ani.Maria Sinesti il implora in numele iubirii lor sa nu faca publica scrisoarea deoarce Sinesti ar putea sa-i ia copiii, acuzand-o ca a fost o mama desfranata.Insusi ministrul Sinesti promite sa il elibereze pe Boruga,un militar socialist aflat la inchisoare, in schimbul renuntarii la campania de presa impotriva sa.Cu toate aceste presiuni,G. sustine idealul absolut de dreptate.Ruscanu este un adevarat luptator pt a pune in practica dreptatea absoluta, mai ales in randul proletariatului, deoarece aceasta categorie umana este cea mai nedreptatita.Eroul este hipersensibil, amplificand senzatia unui gest,a unei priviri, a unui cuvant, pana la proportiile unei catastrofe, Ruscanu fiind insetat de absolut si in iubire, conceptia sa fiind ca iubirea nu poate admite greseala,...,iubirea este un tot sa nu este nimic.Inadaptat superior,intelectualul intransigent,G.R. nu manifesta incrancenare in lupta cu politicianismul, sustinand cu hotarare punerea in

practica a propriilor conceptii ideale despre existenta.El traieste drama inflexibilitatii constiintei, imaginandu-si o convorbire sincera cu sine insusi, in care rememoreaza toate erorile savarsite in viata, constientizand ca a fost inconsecvent in respectarea principiilor absolute.Faptul ca a ignorat credinta religioasa, ca a fost indiferent fata de parinti, faptul ca tradase increderea lui Sinesti si il dezamorase prin relatia amoroasa cu sotia lui, il fac sa se simta vinovat in raport cu propria existenta.Cea mai aspra judecata asupra modului de a fi si de a gandi al lui Ruscanu, a formulat-o Penciulescu, secretarul de redactie al ziarului, care a explicat prin simbolul ideilor consecintele pe care le are barbatul la vederea ielelor pure.Ruscanu se simte cuprins de hora ielelor, se simte victima acelui joc, victima acelui negot cu idei.Ruscanu a fost invins de propriul ideal pentru ca dreptatea absoluta este o utopie.El a esuat atat in plan social, cat si familial, erotic, moral si intelectual. In finalul pesei, Praida afirma cu tristete ca drama lui G.R. a fost generata de un orgoliu excesiv, care i-a determiant si i-a condus destinul.Criticul Marian Popa considera insa ca G.R. nu este un invins, ar fi fost invins daca ar fi continuat sa traiasca, iar moartea sa este moartea cauzei sale.In aceasta piesa,drama de idei, se poate afirma ca la fel ca in roman, stilul camilpetrescian este anticalofil, particularizandu-se prin formule estetice moderne, prin sondarea personajelor pana in zonele cele mai adanci ale subconstientului si prin desavarsitul echilibru al compozitiei.Mijloacele artistice de exprimare ale trairilor launtrice si de reflectare asupra existentei individului este monolgoul interior , limbajul se caracterizeaza prin claritate, figurile de stil rezumandu-se la unele comparatii si epitete, dar fara ortografie, fara stil si chiar si fara caligrafie(C.P.)