1. CONECINI @ S. RASANU @ |. TOMESCU @ A. A. IONESCU Catrtea DIN STATI ELECTRICE S| POSTURI DE TRANSFORMAREmentarea cu energie electricd a tuturor categoriilor de consumatori, un accent deosebit s-a pus pe eraminarea cauzelor care pol provoca defecte. Sint de- scrise cele mai caracteristice incidenie si avarit care pol aparea tn timput funcfiondrii instalafitlor electrice, precum si mdsurile ce trebuie luate de per- sonalul de exploatare pentru inldturarea acestora. In ullimete capitole stint tratate aménuntit problemele legate de organi Cuprins zarea exploatirii, intrefinerii si a interventiilor operative, sarcinile persona- lului de exploatare, principiile de executare a manevrelor, nofiuni de pro- lectia muncié, prevenirea $i stingerea incendiilor. In incheiere, exprimdm multumirile noastre dr. ing. Ion N. Chiuté Paria 3 de la Institutul Politehnic Bucuresti, pentru prefioasele sugestii facute cu BR aE sts’ foe Ta Sy RSL ait Se OTE ht prilejul controlului stiintific al lucrdrii. ‘Principatele elemente ale unui sistem energetic ©... ee ee 7? . 1A. Statiite si posturile de transformare, elemente componente ate sistemului ener- Autorii geile Rise Sui ge cia a carne .2. Clas'ficarea statiilor eleetrice in functie de roiul lor in sistemul energetic. - 13 . Clasificcrea posturitor de transformare si a punetelor de alimentare . . - 14 BOS see ss a a Saha ep de cate owe HEH Wee SS 16 1. Scheme de eonexiuni folosite la stafile eletrice Be hee a cate) te 2.4.4. Caiterii generale tehnice si economice pentru alegerea schemelor de conexiut Ga Al pos Dots hw oe Res ae AeA G: 3 2.1.2. Principalele scheme electrice de concxiuni folosite sss eT ‘ 2121. Scheme eu hare colectoare simple... oe ee 21.2.2. Sectionarea barclor colectoare. . . « 48 2.1.2.3. Scheme en Dard colectoare sl 0 bard de ocolire (transfer) 20 2.1.2.4. Scheme cu dublu sistem de bare colectoare si un intreruptor Deleiventt, Se oeieltier ees cies ee | Ae 2.1.25. Scheme cu hare colectoare duble gi bard de ocolire (transfer) 28 2.1.2.8. Sectionarea longitudinal a barclor coleetoare duble . . . 26 2.1.2.7. Scheme eu bare duble si coud intreruptoare pe circuit. 27 2.4.2.8. Scheme cu bare colectoare duble si un numar fractionar de intreruptoare pe circuit... - s+ : SpE) a8 : 2.4.2.9. Scheme cu sistem triplu de bare colectonare . - . 6. - 30 P 21.2:10. Scheme in punte (fri bare colectoare) 2... 30 A 2.2.11. Scheme poligonale . . « Nae eMaaG es. nae 211219. Scheme pentru statit de racord adime |. | 34 2. Sela constructive pentrt instalafile de inaltd tensiune ain stole flectrice 35 2.2.1. Condipi generale... ss oh ee Si 2.2.4.1, Siguranta In functionare a instalatiilor <5. 2. 2. 35. 2.2:1.2. Securitatea personaluini de exploatare .. 5.1... 38 . 2.2.1.9. Economicitatea solutiel . + + - pong wie oer | , 2.2.2. Dispozijii constructive pentru stafii exterioare . - 6. ee 88 2.2.2.1. Aspeete generale. . +. - - 38 2.2'2.2. Digpozifit constructive pentru stati cu un sistem “simple de bare colectoare . - ss. 39 2.2.2.5. Dispozifii constructive pentru stati cu douk sisteme de Dare colectarey clit hay Gi etla Pie Siiat ays oth 48 |. Dispozitii constructive pentru statii interioare cu mediu izolant acr 49 2.2:4, Dispozitii constructive eapsulate in alte medi decit aemm 522.8. Scheme de coneriun! i sotufit constrnetine penirw Posture de traneformare of si punctele de alimentare . . . Clasificarea bateriilor de condensatoare . 5... 2. . 255 gee Bostarl a Bee rae aeriene 1. IAM CL. | Be 5.1.4. Scheme electrice de conexiumi «6. 6. 6 ee ee ee BBE 2.52. Posturi de transtormare Im constractic metaliee 1 Ll an 3.51.5. Automatizarca bateriilor de condensatoare | | 1... | 257 205.2. Posturi de teansformare tn tnetiperi supraterane sau subterane 65 3.8.1.6. Tipuri de eondensatoare utilizate tn statit « . . + 258 te 4 2.5.2. Exploatare. Principalele defectiumi gi emedieren lor ne as S, Eehipamente si instalafii electrice ale stafiilor s1 posturilor do transtormare 76 A eaienes alain oe cudematens 0) Use, ae 3.4, Transjormaloare si autotransformatoare de putere . . 6 3.6.2.2. Prineipalele defectinni si remedierea,lor . - . .. - . , 284 on Tipuri constructive... . . ae eases 3.5.3. Intrefinere, ees si masuratori a ee Ape soe alts ne 3.1.2. Exploatare. Principalele defectiuni si. remed: esate 3.5.3.1, Conditii de exeeutare a luerfrilor - 2... ss SOre caer: eed A ee ieee Hage MME le ey ote taeamy eal ts yaceg transformatoarelor) 6 6... ee ae ee RatO7 Fehipamente pentru tratarea neutrului in refelele electrice «+ + + + 268 5.1.2.2, Preluarea in exploatare a transformatoarelor (autotrans. 3.6.1. Considerajii generale - pee shane sail aoe forme foureton) lagers) Uy ata kee ag tna Ca 3.62. Tratarea neutrulul tn retelele de transport. 2. ee BB 34.2.9. Exploatarea transfornatoarelor (autoiranstormatoareior) | 9.63, Tratarea neutrulni in refelele de distributie Boe Henin ae 1.2.4. Principalele defectiuni gi remedicri in exploatare . . 3.0.4, Transformatoare pentru crearea neutrului artifieial ©) | 1. 284 3.1.3. Intretinere, tnceredti si misurdtori ‘ 3.6.4.1, Transformatoare pentru racordarea bobinei de stingere 281 8.2, Transformatoare de nvisurd. . . 3.0.4.2, Translormatoare pentru racordarea rezistenfel de Iitare 283 3.2.1, Transtormatoare de curent. Tipuri constructive |.) ss. obne DONE) ae ek enn a oy re ateey 3.2.2, Transformatoare de tensiune. eae eee Be de ges TLCAISLOHG easier ot ni aaa fecenp et ai ake 9.2.5, Exploatare. Prineipalele defectiuni si remedierea lor 2... Exploatare. Principalele defeciiunt si remedierea lor. 6s. 294 3.2.3.1. Exploatarea transformatoarelor de mitsurd . |.) ) 3.8.74. Exploatares 0 wt os ee = BOE 5.2.5.2, Principalele defectiuni $1 remodiered lor. ee 3.6.7.2. Principalele defecjiuni si remedierea lor «6 yy es.) 293 3.2.4. Intrefinere, incercAri si masuratori in exploatare | | ||) | 3.6.8. Intretinere, incercdri si mésurdtori in exploatare . 2... - 295 3.3. Aparate electrice de comuialie’. . . . . |. 5 7. Aparate de protectic contra supratensiunilor . s+... +++ +. +.) 300 3.3.1. Cousiderajii generale. . 0% 2 1 ble Z ei 3.7.1, Considerajii generale. ewe Seka Ny yom 3.3.2. Separatoare 20... 1 Le BOR: Maga Ser 3.7.2. Principii de functionare. Tipuri constructive... - - 304 39.2.1. Separatoare de interior, 3-35. kV0. 2. 3.7.2.1. Mijtoace de protechic mpetriva loviturilor dircete “de 3.3.2.2, Separatoare de exterior, 10 — 20 kV. : trisnet 2. ae 304 9.3.2.8, Separatoare de exterior 35 400.kV.. |. + 7 3.7.2.2. Mijloace de protectic Impotriva undelor de supratensiune 305 3.3.3. Intreruptoare de inaltd tensiune . . . Pas 8.7.3. Exploatare. Principalele defectiuni si remedieren lor 2... . . 320 3. oe Intreruptoare cu mediu de stingere lichid . 3.7.4. Intrefinere, incercdri si mésurdtori in explontare .... 6... 329 3.3.3.2. Intreruptoare cu mediu de stingere gazos |. 1... GR. Blemente conductoare de curent so ee ee ee ORB 9.8,.3, Intreruptoare eu vid 8.1. Considerafii generale ss 1. ee ey ie yl SO 4.3.3.4, Intreruptoure cu mediu de stingere gazogencrator | 8.2. Clasficarea clementelor conductoare de curent..... 1. . + 386 elon Ta ana Gurlgfiamnaneliedis tie Sg. e.g WS Baye icolgetiare 20 tea tg 8) sacs (aint Olid ele 9 (O88 33-4 Tntreruptoare automate de joasi tensiane «+ 6 ss | BRA, Conduetoare izdlate 6 ee ee ee BBL 3.5, paratelor de comutatie .. | Bee Isclcioare 337 3.3.5.1. Exploatarea si intretincrea separatoarclor si dispozitivelor Be ee he eee hall diieer, apniaeevaey, edd ol ae lor de actionare. Defecte si remedieri. Inceredri gi masuri- fe Considoraydl genera) Oo di ices te teat a Ban Soa Oe NN a i muti tl i ateniale Tolget WU He) sonstrasilts Seder t 30 3.5.2, Exploatarea si intretinerea tntreruptoarelo: %% 3.9.2.1. Materiale pentru izolatoare . 6. 6 ee ee a 492.2 spun constructive de trolatoare 5 se tt pt HO Incereéri si masuritori in exploatare . . 244 3.9.2.3, Peluarca izolatoarelor . . « « eee oe 3.3.5.3. Exploatarea si intretinerea tntreraptoarclor’ automate de 3.9.3, Exploatare. Prinejpalele defecllunt sl remiedierea lor... . 869 joash tonsiune. Defecte si remedieri. Inceresiri gi maisuritori Ss. Tetvchinize, tncercasU el aapmuetter! 1a e=plontere Banal wane in explostare’ 892 0 etic Bh a G10. Insiclafit de legare ta pamint ©. ee ee OL BA. Motoare electriee si compensatoare’sinerono + ve 1+ vss ess y BBL LHL Comics ONT ae Ae no oi att i ee 3.5. Baterii de condensatoure .... . « ee on 3.10.2, Curentul electric ‘si efectele tui asupra. erganistaulul omunese. S161. Gomsiderati generale... . ey eer Be emt A Necesitatea instalatiei de legare la pamint .. 1... - + 362 3.5.11. Notiuni introductive 5 avlem agen aoe o 3.10.5. Blementele componente ale instalatiilor de legare la pimint s 363 3.5.1.2. Garacteristicile bateriilor de condensatoare . sl. 258 9.10.4. Distitujia potentialelor, tensiuni de atingerc si tensiuni de pas 368 9.10.5. Verifictiri in instalajiile de legare Ja pamint 6... 879B11. Bobine de reactanta Pethrian inter egos, Ml A. : ii auxili rallies NADG Bld. Consideratii generale |) lt ‘ ie Scheme de Instalafii auxiliare de curent alternatiy ee ee Salona esate sera leztaia itor slog ee bare atter- He 3.11.3. Exploatare. Prineipalele defecfiuni si reftedieren lor cers Fab cis cats ertcenrit tis Seed ce Me eter se OA aA : ad a beth: eee oak ya dee SE a S.1L84, Exploatarea bobinelor de reactanja.. . . . Te ern nee Bee NERA eis aia 3.11.3.2. Principalele defectiuni si remedierea lor 3.11.4. Intretinere, inceredri si maguratori in exploatare » oe Exploatarea instalatiilor auxiliare de curent contima 2. 505 3.12. Aparele de protectie contra supracurentitor ...... 0... $.2. pee its oe ae instalatiilor auxiliare de curent continuw a Se aS eae ee ae Sa ee SE eles ae cee ferns odes se ich ven Mane: nea oR 3.12.2.4, Sigucante fuzibile de medic tonsiune ) . . eS od Coreliere Nl) enteral ys ave Pr Dae ee eee erupt faced 5.3.2, Exploatarca si intretinerea. instalatiiler de aer comprimat . . . 524 5.3.3. Defectinni mai des Intilnite in funcfionarea instalatillor de acr comprimat i modul lor de'remediere 5 2 ee ee Ber irslolafit' te venitldie 2 f. Fe 5.4.1. Considerafii generale 2. 3,12.2.2. Siguranfe fuzibile de joasi tensiune |. 5.12.3, Exploatare. Principalele detectiumi si remedierca lor 3.12.4, Intretinere, incerciiri 51 mdsuratori in exploatare . Girenite si aparnte pentru comanda, semnalizare, miisurare, protec{ie gi auto- matare oe Per eerie Rue aa 52. Modul de realizae eee a a 4.1, Cireutt i it 5.3. Exploataren gi intretinerea instalatiilor de ventilasie ae cufle pentrit coman a i of f tent ‘pentru comonda $1 semattzarea posifiek parateor de comulalie ee ine aie be hd eh de ae) sve essen ACD 5.5.1. Consideratit generale. 6 0. ee 4.4.1. Cireulte pentru comanda si seminalizarca povitiei {ntreruptoarelor 405 5.5.2. Sean Ge one a ineendiilor cu apa 4.1.2. Cireuite pentru comanda sl semnalizarea poriticl separatoarelor 409 Aisa. Explaataren ¢1 futretioicrea stsiqlabulor de ellmentarel eusepl. » - ADs cGlibitielde Boca) Jiao du One. Se a. as a ela Oe. 2408 4.3. Cirenile pentru mdsurare» » se at Meee Corpaldrla: te ull 5 eat os aes Th cae ese d a peltel oy 4A. Circuite pentfu sincronizare 6 2 ee AL 5.6.1. Generalitati. - E Eile et tne eae 4.5. Cireuile pentru semnilizare . . « Ca Ga a aE Geleepeeees @—printr-un separator ; b — prin dowa separatoare ; ¢ — prin cupla Jon= a gitudinala. ‘ ® ses are realizeaz& totusi un grad de clasticitate modest, caracterizat fn accea ch orice, defect pe una din sectiile de bare conduce la declan- rea intregii statii, funcfionarea secfiei neavariate find reluat® dup& plavea sectiei defecte prin deschiderea cuplei. _Prezenfa intreruptorului de cupla longitudinal ofera elasticitate ita. In regimul de functionare.de cupli inchisi, varianta (1) in 2.1.2 c. apare evident avantajul ci in cazul unui defect pe una sectii cealalt& seefie de bare fsi continua neintrerupti functionarca declansarea intreruptorului cuplei. Jn regimul de funcfionare cu cupla normal deschisa, pentru limita~- curenfilor de scurteireuit, varianta (2), statia este in general alimen- fi de la dou’ surse diferite, fie acestea transformatoarele T, si Ty, If actionarea fnireruptorului cuplei este supravegheatk de automati- a AAR (anclansarea automata a rezervei) ; astiel, cu ocazia defec- ii unui transformator, intreruptorul sau deconecteaz’ si dup o pauzi de timp in care secfia de bare aferenti rimine nealimen- fa, anclanseaza intreruptorul cuplei longitudinale si sectia tntrerupté realimentata de la transformatorul rimas, care preia toata sarcina ici. Anterior, cupla era fn rezervi cald& avind separatoarele inchise. neori, din motive de limitare a plafonului curentilor de scurtcireuit ari, cupla include si un reactor (varianta 3, fig. 2.1.2 c) 21 . SECTIONAREA BARELOR COLECTOARE, Sectionarea Jongitudinalé a barei colectoare in doud sectii de bare colectoare (SBC 1, 2) se face eu unul, cu doua separatoare sau cu o cupla longitudinal functie de gradul de clasticitate dorit, fig. 2.1.2 a, d, c. Revizia sectiilor de bare se face pe rind prin deconectarea prealabil& a circuitelor aferente sectiei respective si a separatorului Se, ; doar revizia separatorului So, implicd scoaterea’din funcfionare a intregii 18 19Ih sfirsit, in cazuri rare cind se doreste o elasticitate si o siguranta sporité a circuituini de cupla, se inseriazé dou& intreruptoare (varianta 4, fig. 2.1.2 c). Aceasta schema electric4 de conexiuni, eu bara sectionata longitudinal, a c&p&tat o larg rasptndire mai ales la 6-20 kV. Bara, executata de obieei din bard sau teava de aluminiu, contribuie si mai mult la redu- cerea%cheltuiclilor de intretinere ale stajiei electrice. 2.1.2.3, SCHEME CU 0 BARA COLECTOARE $I 0 BARA DE OCOLIRE (TRANSFER) . Introducerea barei de ocolire si a circuitului de eupli de ocolire se face pentru a inlitura dezavantajul schemelor de comutafie cu bare colectoare simple, de a intrerupe alimentarea consumatorilor pe perioada lueririlér de intretinere. In fig. 2.1.3 se prezinta schema de conexiune a unei astfel de stati. Se ofera posibilitatea scoaterii in revizie-reparatie a oric&rui fntrerup- tor din instalatic f4r& sacrifiearea continuitatii in alimentare, prin in- serierea cuplei de ocolire. Asifel pentru linia Ly de exemplu, se creeazi 0 a dona calc de alimentare ,ocolita%, desenataé punctat in fig. 2.1.3, prin inchiderea cuplei si separatorului de ocolire aferent liniei, Socr, Fig, 21.3, Schema principiald .a_unei statil cu un sistem de bare colectoare si bard de’ ocolire (wansfer). Intreruptoral I, urmeazi sa fic scos in revizie-reparatie, locul. lui fiind Iuat acum de’ Io. Testarea pasageri’ cu Ico a barei de ocolire, impusi de ordinea manevrelor, in cazul in care Ig este deja in functiune pare 0 manevra complicatt inutil. Ea este ins& necesara pentru incerearea cu tensiune a barei de ocolire. Bara de ocolire se mai numeste si bari de transfer. 20 Ocolirea tuturor circuitelor nu este necesara. In fig. 2.1.3 s-a ar&tat transformatoarele cu trei inffisurari nu au fost racordate la bara de olire, ele putind s& asigure alimentarea consumatorilor si deci pu- id fi retrase din exploatare. q ; (2.1.2.4. SCHEMEYCU DUBLU SISTEM DE BARE COLECTOARE $1 UN INTRERUPTOR PE cmcurr Este schema care a cpitat o larga raspindire in instalafiile de comu- fie electroenergetic’ de unde se alimenteazi consumatori mai impor- pfi. In comparatie cu schema cu sistem simp!u de bare, schema cu du- m sistem de bare colectoare ofera un grad de elasticitate sporita prin sibilitatea racordarii circuitelor aferente la oricare din cele doud no- iti electrice (bare colcctoare). jecare circuit se racordeazii la sistemul dublu de bare colectoare intermediul intreruptorului sia dowd separatoare de bare, fig. 2.1.4. Exist douk variante ale schemei cu bare ‘duble, functie de ampla- ea pe teren. In prima varianta (fig. 2.1.4), statia realizatti ocupi mult teven, iar prin extindere statia igi mareste repede dimensiunea Fig. 214 Schema unei statii cu dublu sistem de bare si plecdri intr-o singura directie. BC. tn varianta din fig. 2.1.5, terenul este bine ocupat, cn ifia s& existe plec&ri in ambele directii. Statia este compacta. hema oferh dou4 posibilila{i de functionare tn regim normal : |) Toate circuitele se racordeaz’ la un singur sistem de bare (siste- de bare de.lucru) al doilea sistem fiind liber, in rezerva calda, men-2) Instalafia functionenzii,. de regulti, cu consumatorii si sursele re- partizate pe cele doua sisteme de bare colectoare cu cupla transversal inchis& sau deschisi. ; lurile cuplei-transversale pot fi tate sub o form conden- . a Geel eu} sversale pot fi prezentate s a yarei colectoare si se poate conta pe ca‘ pentru manevre. 2 permite trecerea cirenitelor de pe un sistem de bare colectoare pe altul fara intreruperea cireuitului respectiv ; as ere z P P vizie poate fi fcuti cu ajutorul renitului de cupla transversal prin oui intreruperi in functionare, re- ; tiv de scurt dural, In care caz 5C, la tn cauzd se racordeaz’ sinigurt un sistem de bare. Fie schema simpli din fig. 2.1.6. presupune o& sa defectat intre- ptorul 7; al liniei Za, prin el trece LG ina liniei dar el nu mai poate lei transversale, liza operaia de intrerupere a } freuitului. Pentru repararea si folocuirea sa en tntreruptorul cuplei pe joada reparafiei, se procedeazit astfel : ‘Se degajcaza complet un sistem de bare colectoare, de exemplu S,, ecind toate cirenitele pe celilall sistem de bare S,, et excepfia cireui- ili tn cauzi..Cupla transversal raminind inchis& remult& ci s-a inse- fit cu civcuitul eu Intreruptor defect, manevra find feut% cu menfi- yea continuitifii in elimentare. Toate functiunile intreruptornlui lect au fost preluate de intreruptorul de cupli. Se poate deschide cir- itul sau se poate functiona asa pind ce dispecerul aprobi scoaterea In yparatic a intreraptorului defect. Pentru scoaterea in reparatie, se deschide eupla si se separk Intrerup- Manevra de schimbare a barei colectoare cn. mentinerea funclionrit ul defect prin desfacerea legiturilor ¢ si refacerea legitucilor a, b. continue implick trei etape, si anume:, / ae ncslonares nommalt @istavel 1) inehiderea cuplei si deci punerea in paralel a celor dona sisteme | ‘de bare cu controlul prealabil al sincronismului s t 2) comutarea separatoarelor de bar’ ; 3) revenirea la funetionarea eu cupla deschisa. Pentru a evita ma- nevracea separatoarelor sub curent numai pe timpul scurt al etapel doua, se deconceteaza protectia euplei transversale. Experien{a exploatarii statiilor eu scheme de conexiuni mai dezvol- tate a relevat oportunitatea introdueerii unor blocaje pentra a evita Guinevrarea gresith 4 separatontclor, : Presupunind ci se doreste scoaterea in revizie a intreruptorului Ly n>) Conlroluil integritafi® barelor colectoare se face de regula la termina- featut de i ; rea teh Ones oa pe aceasta hard duce la deconectarea in- Be Fulul db linto, xacord ats cooxsm olde sietomtul de! bares) S88 eau fost expres reglate sa functioneze fara refinere de timp), indicind revizia trebuie reluata si remediate eventualcle defectiuni, In cazul £0, 80s Fig. 2.1.5. Schema unei statii cu dubhi sistem de bare si plecdri in ambele directii. _. serveste pentru controlul integrititii sistemelor de bare colec- toare dupa revizia acestoras _ — se poate substitui oricdriti Intreruptor din instalafie care este de- fect sau urmeaz’ a fi seos in revizie. a) Trecerea unui circuit de pe 0 bard pe alta se face conform exempli- fictirii de mai jos pentru cazu! linici L, racordate la bara colectoare BC,, din fig. 21.4. : 2.1.2.5. SCHEME CU BARE COLECTOARE DUBLE 5 BARA DE OCOLIRE (TRANSFER) ii 23creeazi o a doua cale de alimentare in paralel a circuitului respectiv prin cupla de ocolire, fig. 2.1 Intreruptorul cuplei este echipat cu aceeasi protectie ea si Intrerup- torul liniei pe care la ocolit. Schema de comutafie, asa cum este prezenta' 2.1.7, cuambele tipuri de cuple, se referA in general la stati intinse, cu multe cireuite. Pentru stafii cu mai putine circuite exista scheme mai simple si mai ieftine care pot tndeplini — perind —cu un singut intreruptor, rolurile -ambelor cuple, transversal si de ocolire a) Cupla combinald poate realiza atit configuratia de cupli transver- sal& (Sp, Sq Sasi Uinchise, S; deschis), ap pip ethene mec stueen, eee ocolire (S, deschis). dublu sistem de bare si bard de Dezavantajul const& In imposibilitatea tole cee ee Se simultane a celor dou’ cuple, 21.8 @ b) Cupla combinalé simplificatt economiseste un separator [aia de cupla combinata (fig. 2.1.8 d), cumulind ins dezavantajul de a nu ocoli decit circuitele racordate la unul din sistemele de bare (SBC, in cazul figurii). Ocolirea gia circuitelor racordate la SBC, implica tre- cerea lor preatabil& pe SBC, folosind la cupla mat intii configurafie trans” -yersali si apoi cea de ocolire. f $3. Sit, aE 500, ata ‘2 SBC, ee ae 4 2 alee ey Ss 4 a a a b Le Fig. 2.1.8. Cuple : Sehema cu sepa- a — caps combinafi: — cupld combinata sim- re de ocolire. piitieata ©) Schema cu separatoare de oeolire retine doar cupla transyersala, ocdlirea ayind loe cu ajutorul acesteia si al unui separator de ocolire. Este suprimata bara de ocolire propriu-zisa, Jocul acesteia luindu-! chiar 6 bara colectéare (SBC, in cazul fig. 2.1.9). O asemenea schema e deosebit de cconomict. Schema prezinté insi dezavantajul e& poate folosi cupla doar pentru o singur operatic ; peimpul inlocu i ig. 2.1.10. Sectionarea longitudinal a barelor colectoare : a — Senema ea bare duble cu dowd sectii longitudinale ; 0 — schema Io eu tre: secfii longitudinale ; ¢— schema cu bal duble cu, ambele bare secjionate. oe 24 25intreruptor cupla se a imprenni temul 2 de bare, cart ealizarea fizica implica fusi solutii constructive p ip e , st ¢ blocheazi imprenn cu sist d i a i — 1) cireuite sint trecute tn preala- devine bari de ocolire. Celelalte (n — 1) circuite sin t rala- bil pe sistemul de bare SBC, unde un singur defect seoate din functiune toata statia. mai complicate, esitind spatiu relatiy mare sau inerucisiri de conductoare care spo- Probabilitatea de apavijie a avariilor, cu urmari grave in special ntru cazul celulelor de cupli. Antrucit cuplele combinate tadeplinese mai multe functiuni, in tim- il exploatarii pot apare situatii in care cupla ramine blocat& intr-o iiimita pozifie si deci devine indisponibilé. pentru cea de a doua 2.1.2.6. SECPIONAREA LONGITUDINALA A RARELOR COLECTOARE DUBLE Se recurge la sectionarea longitudinal a ambelor sau numai unuia dintre cele doua sisteme de bare din aceleasi motive ca in cazu schemelor cti un sistem de bare colectoare. ; De obicei se sectioneaz’ numai un sistem (denumit bara de lucru) in doua sau trei sectii longitudinale, celalalt sistem (denumit bara de re- zerva) riminind nesectionat. Cu ocazia avarierii une preluat’ de bara de rezerv fig: 2.1.10 a, b. oe 21.2.7. SCHEME CU BARE DUBLE $I DOUA INTRERUPTOARE PE CIRCUIT ealizeaz&'o siguran{’ mai,mare in functionare. Cu cele dowd tntre- re fiecare circuit tsi continua func}ionarca’ neintrerupti cu oca- reviziei unui intreruptor. Daci totusi apare un defect chiar intr-unul Antreruptoare, dupa izolarea acestuia prin separatoarele aferente, euitul respectiv isi reia funcfionarea prin celilalt tatreruptor, fig. 2.1.12, ma face economic de un circuit de cupli, in fond oricare din celulele date prin doud intreruptoare putind realiza performantele cuplei. funcfionarea normali, ambele ede bare sint sub’ tensiune si 4 te = intreruptoarele sint conectate. ‘ Se observ ci, in caz de ‘scurteir- 80, {pe una din bare, funcfionarea nut intrerupté — declanseaza toate eruptoarele racordate la bara res- #, toate circuitele raminind tn inuare in functiune. BL, cazul unui defect pe un circuit Tangeazi ambele intreruptoare afe- ectii, longitudinale, funefionarea este prin intermediul circuitelor de cuplé, ite manevrele de comutare se ti numai cu intreruptoare, sepa- le servind numai pentru scoateri’ ie, fapt care contribuie la cresterea sigurantei Deoarece schema dubleaza practic echipamentul si prin natura sa Omplicata este supust erorilor de manevra, prezinta si un important Contrar celui scontat (de crestere a sigurantei). Din aceste motive, Ma nu s-a extins prea mult la noi in fark. Afirsit, cele dows intreruptoare aferente unui singur circuit pot si Tuncfia de secfionare a barelor, ca in fig, 2.1.13. Se observi Fig, 2.142. Schema cu bare duble i dou’ intreruptoare pe circuit, ed in functionare. Fig. 2.1.11. Cuple longo-transversale. Uneori se sectioneaza ambele bare colectoare prin cite doua separa- toare fnseriate sau prin celule cu fntreruptor, fig. 2.1.10 ' ii, in se 0 nomii de investi! In anumite situatii, in scopul reali unor eco : prin reducerea numirului de celule de cupla, se folosese cuple combinate longo-transversale, fig. 2.1.11 a, 6c d, & 27 26de asemenea ci nu la toate circuitele revin dou’ intreruptoare, in felul acesta se reduce selectiv investifia f4r& 2 diminua siguranja in funcfio- nare a circuitelor considerate importante (buniar’ de transforiator). S-au incercat variante intermediare Intre schemele cu 1 si eu 2 in- treruptoare pe cireuit, cu seopul de a reduce investijia. or de manevra. De asemenea, necesita o dispozitie constructivé mai icil de realizat. Aceasta explica de ce schema eu 4/3 intreruptoare a folosit mai rar decit schema cu 3/2 intreruptoare pe cireuit. Schema transformator-bard este tot o schem4 cu bare colectoare ble, situat& intre schema cu un intreruptor si dou% intreruptoare pe ee { ber ( _ i wo ten, ae 7 % fo | 4 BCz ree ee Fig. 2.4.13. Schema cu bare duble sectionate si dou’ intreryy Fi ; toare pe circuit, i Pig. 21.14 Schema cu bare duble si Fig. 2.1.15. 3/2 intreruptoare pe circuit. Dae thee bare duble si 4/3 Intre- ruptoare pe circuit, 2.1.2.8. SCHEME CU BARE COLECTOARE DUBLE SI UN NUMAR FRACTIONAR DE INTRERUPTOARE PE CIRCUIT Schema cu 3/2 tntreruploare pe circuil, cunoseuti si sub denumirea de schema cu 12/, intreraptoare pe circuit, eumuleazé practic principa~ lele avantaje ale schemei cu dowd intreruptoare pe circuit. Totusi, spre deosebire de schema precedent, daci se face revizia intreruptorului 7 de exemplu (transformatorul T; alimentat de la BC, prin intreruptoarele 2 si 3), la un scurteireuit pe cireuitul de pe aceeasi ramur& al liniei L, declanseazi ambele tntreruptoare 2 si 3, iar transformatorul T, este intverupt (pentrn scurt timp ins&), fig. 2.1.14 De asemenea, cu ocazia unui defect pe un cirenit, deconecteaz’ doud intreruptoare pentru a-l izola (uzuri sporitd). Cu alte cuvinte, sehema cu 1’/, intreruptoare pe circuit reproduce la scara unei investitii mai reduse principalele avantaje si dezavantaje ale schemei cu 2 intreruptoare pe circuit. Schema cu 4/3 intreruptoare pe cireuil din fig. 2.1.15 realizeaxd o} investifie mai apropiatd de cazul schemei cu un Intreruptor pe cireuil pe de o parte, dar pe de alta parte prezinta un rise si mai mare al ero~ Fig, 21.16, Schema de comu- tatie tip transformator-bara. mit din punctul de vedere al investitiilor, la care ins fiecare transfor rare acces doar la 9 singura bara colectoare prin separatorul de aferent, fig. 2.1.16. In funclionare normal’, ambele intreruptoare inchise, ambele bare fiind sub tensiune. In timp ce numarul liniilor -yariabil, se poate observa ci numidrul transformatoarelor racordate et la bara prin separator este fix si egal cu doi. chema este interesanta pentru cazul a dowd citeuite,de transfor- or si un numér redus de Jinii electrice de inalta tensiune. 28 292.1.2.0, SCHEMA CU SISTEM TRIPLU DE BARE COLECTOARE Sint scheme mai complexe cu bare colectoare triple, la care fiecare celul se racordeaz& prin trei separatoare de bare (fig. 2.1.17). Evident un al treilea sistem de bare reprezint& un nod elec! 80, in special ew ri¢ suplimentar, cu toate avantajele ce decurg de aici, zia reviziei cind sta- tia funcfioneaza ca si cum ar fi echi- pati eu sistem dublu de bare. In ace- Be, 20, 9 Bates, f a ° dine Cuple wrensverselé Fig, 2.1.17, Schema de comutafie cu sistem triplu de bare. lasi timp inst, al treilea sistem de bare poate fi sediul unor defeete su- plimentare, necesitii un spatiu fizic mai mare pentru realizarea eimpului de bare si evident manevrele sint mai complicate din cauza numarului de separatoare de bare, sensibil majorat. ‘Tinind seama de dezavantajele enumerate, schema nu s-2 bucurat de o rispindire prea mare. 2.1.2.10. SCHEME IN PUNTE (FARA BARE COLECTOARE) Se folosese acolo unde exist o configurati cunoscuta a statici, pen- tru care nu se prevad, in general, extinderi viitoare. Schema a cApatal o larga extindere in cazul statiilor clectrice de tnalta si foarte inalta ten- fig. 2.1.18. me in cazul particular a dou’ blocuri transformator-linie (4 circuite), Schemcle in punte — denumite si scheme H — realizeazi 0 investifie sensibil mai redusa fata de schema obignuitt pe circuit ; in acest sens, schema mai este cunoscuta si sub numele de + schema cu 3/4 intreruptoare pe circuit. Ele deriva din schemele bloc, fat& de care an previzuti in plus le- gatura transversald (puntea). La producerea unui defect pe una din linii, deconecteazit intrerupto- rul ramurii respective (fig. 21.18 a) sau ac (fig. 2.1.18 6), Din acest motiy, spre transformator in eazul statiilor cu linii lungi cu probab’ de defectare, sau al liniilor electtice mai scurte de medic tensiune reali- zate cu o siguranfa/mecanicd mai mica, sau al centralelor hidroclectrice indepirtate. Deconectarea unci linii angajeazi functionarea in supra- sarcind a celeilalte, cu ambele 30 wun intreruptor ) ta si cel al puntii este indicat folosirea schemelor eu punte itate sporita transformatoare in funcfiune. 3 tea spre linie (H superior), (b) mn prin trei (a). (2.1.2.11. SCHEME POLIGONALE ietoare propriu-zise —- 0 buna parte din avanl Je fapt, barele colectoare sint dispuse in inel si gi 2, (fig. 2.1.19). m cle in inel permit revizia intreruptoarelor [i a fi ichemele cu punte spre linie sint indicate pentru stafiile de transfor- unde exist manevre dese pe partea transformatoarelor, sau acolo probabilitatea defectelor pe linie este redusi. Schomele H superior mi se mai numese cele eu punte spre linii, se mai recomanda in cazul Fig. 21.18. Schema de conexiuni in punte (tip H): @ ~ en puntea spre transformator (H inferior) ; » — cu pun= eare se face un tranzil de energie important tntre cele doua lini. Se Feste ca acest tranzit de energie si aib% loc printr-un singur intrerup- moseute si sub numele de scheme in inel, realizeazi — fArA bare tajele schemelor cu i intreruptoare pe cireuit, desi sint realizate fizic doar cu un intre- pe cirenit. Sint denumite si scheme fn p&trat, hexagon, decagon ‘dupa cum numirul intreruptoarelor este 4, 6, 10 ete. . secfionate cu aju- | intreruptoarelor dupi numiarul de circuite ; la plecdrile din inel : doar separatoare. Fiecare intreruptor deser- doua cjrcuite, de exemplu intreruptorul 7 deserveste cireuitele si la schemele cu bare duble si doua intreruptoare pe cireuit, si ra fatreruperea ali- 31menttirii ; protecfia prin relec a unui circuit deconecteazd ambele intre- ruptoare adiacente cu ocazia aparitici unui defect. In plus, aici ruperea inelului duce la modificarea sensibila a cireulatiel de curenti, supra- Inefreind unele laturi. Fie un scurtcircuit pe linia Ly, izolat prin declansarea intreruptoare- lor 1 si 2. Se deschide imediat separatorul de linie, dupa care prin in- chiderea intreruptoarelor se reface inelul. (Sc impun mai multe manevre, deci este nevoie de personal bine instruit), Daca intre timp intreruptorul 6 al transformatorului 7; era in revizie, cu oeazia unui scurteircuit pe linia Z,, transformatorul 1’, sufer& o scurt{ intrerupere in alimentare. Presupu- nem mai departe e in locul liniei L, ar fi fost-racordat transformatorul 7, si cA acest transformator ar fi fost sediul unui defect in timpul revizici intreruptorului 6.’Rezul- Fig, 21.19. Schema de co- tatul ar fi fost ea stafia raminea nexiuni a unci atii hexa- ; - cuales mentare, presupunind transformatoarele 1’, gi T, ca surse de injectie de energie. Se des- prinde deci regula dea dispune circuilele de alimentare pe diagonali. Tn functionare normal& inelul este inchis. Schemele bipotigonale remulta prin dezvoltarea schemelor poligonale. Dowd poligoane sint legate intre ele printr-o singur& punte, de obiect cind numaral laturilor este mai mie, fig. 2.1.20 a3 pentra un numar mai mare de laturi sint create dow’ punfi, fig, 2.1.20 5. Se observa c& schemele bipoligonale rezolva una din principalele diti- culti}i ale schemelor poligonale clasice, si anume difieultagile de extin- dere. s Scheme ou poligoane jumelate vezult& din aplicarea a doud sau mai multe poligoane formind o bucké multipli, mai usor extensibila. Se da de exemplu in fig. 2.1.21 schema unei stafii cu poligoane jumelate. DatoritA avantajelor remareabile, schemele poligonale au capatat 0 extindere apreciabila la tensiuni inalte gi foarte inalte, unde costul intreruptoarelor este ridicat si se cere o siguranta si elasticilate in func- fionare deosebita. : Arh ali- 32 Fig. 2.1.20. Schema bipoligonala : a — ou 0 singura punte (P,) ; b —~ cu dows punit (, $1 PY. .21, Schema: eu poli- goane junelate.24.212. SCHEME PENTRU STAJII DE RACORD ADINC 2. SOLUJIL CONSTRUCTIVE PENTRU INSTALATULE DE He fines INALTA TENSIUNE DIN STAFULE ELECTRICE © solutie economica pentru alimentarea consumatorilor impoctanti industriali sau urbani este statia de racord adine (SRA). Se alimenteaz: din barele stafiilor de 110—220 kV de conexiuni sau transformare ale sistemului energetic si sint dimensionate in ideea rezervarii 100%, atit a racordurilor, cit si a unitatilor trafo ‘Transformatoarele de for}a amplasate aproximatiy in centrul de greu- tate electric al consumatorului (de unde si denumirea de ,racord adinc’) ig se leaga tip bloc cu racordui a i ere din sistem, fara bare colectoare pee pe partea de tnalt® tensiune si é fark alle legituri intre c&ile de alimentare, fig. 2.1.22. In eazul iesirii din functiune a unuia dintre racorduri, sectia de bare respectivi de medie tensiune cu consumatorii sai se cupleazi automat prin AAR pe sectia cu racordul in fune- tiune, dimensionat sa preia si aceast sareind suplimentara SRA de obicei se realizea: 1. CONDITIL GENERALE y O schema electric de conexiuni transpusi fizie in teren conduce -numita dispozifie consiructivd. Solutiile constructive care se adopta iiru instalafiile electrice de inalta tensiune trebuic si satisfacd 0 serie conditii cu caracter general privind : siguranta in funetionare a instalatiilor ; securitatea personalului de exploatar economicitatea solutici. 1.1, SIGURANTA IN FUNCTIONARE A INSTALATLOR Modul in care se dispun aparatele si legiturile conductoare afectea gradul de siguranfa in functionare al instalatiilor in regim nor- il de functionare sau in condifiile aparifiei unor perturbatii. Masurile Se iau ined din faza de proiectare a instalufiilor in vederea obtinerii i siguranle in functionare satisfacitoare se refer’ ta: }) Asigurarea nivelutui de izolare necesar intre diferitele elemente ari pers exploatare : ae , y ae Bia personal: de nee ensiune sau tnlre acestea si pimint, realizabil prin dispunerca T precaie dec duectare — ae jiali a acestor elemente astfel incit intensitatea cimpului electric in is a MeConEC rata SRLS situatie de funetionare per ramina inferioara ii criti a Vegeta funetionurit SAY sel t i permisa sa rémina inferioara valorii critice © are loc stripungerea mediului izolant folosit. Altfel spus, trebuie ate distantcle minime izolante. Aceste distante, verificate pe cale mentala, sint normate si valorile lor pentru parti fixe sub tensiune indicate spre exemplificare in tabelul 2.2.1. efectueazi de la stalia princi- paki din sistemul energetic, printr-un fir pilot sau prin canale de inalt& freevent prin firul pilot se transmit semnale preventive refcritoare Ja functionarea transformatoa- Tabelul Distantele de izolare Ja diferite tensiuni Fig, 21.22, Schema unei stati de racord relor coboritoare (semnale gaze, Penstuner ary ante, fee Seis Ganesh adine (SRA). supratemperaturi), ale protec- BBS ef ce ere A ites liei intreruptoarelor ete. a exteor || interior | exterior =| -interior in caz de avarie in transfotmator sau in partea de inalté tensiune 390 DO. hee oe a SRA, se transmit impulsuri de declansare eatre statia principald din 220 130 200 420 sistem tot prin fir pilot. Se poate renunfa la firul pilot, mai_ales cind 330 (poo) 2 a09 480 SRA este Ja mare distant’, 100-200 km, prin agravarea voitA a delec: 7000 is tului din SRA, de catre un separator de seurteircuitare Sco, montat in 2.000 1800, locul celui de linie, din schema bloc-linie-transformator eoborttar. 3.400 : 3 100 } 34In cazul conductoarelor flexibile, distanfele mai sus tabelate se su- plimenteazi cu distantele de deplasare a conductoarelor in urma actio- narii sarcinilor care solicit conductorul. +b) Reducerea riscurilor de avarie datorité arcurilor electrice, care in general sint mobile, deplasindu-se sub acfiunes cimpurilor clectromag- netice si termice intense, dezvoltate la scurtcireuile polifazate yi care pot deci scoate din functiune partial sau total stajia electrica. in vederea limitatii efectelor in cazul aparifici unui defect prin are, se recurge la anumite artificii constructive, cum ar fi prevederea unor pereti despartitori rezistenti mecanic intre : eelule akiturate ; barele colectoare si restul echipamentelor ; diferite pAri din interiorul celulelor, functie de m&rimea curen- jilor de scurtcireuit ; — seefiile de bare colectoare. Aceste masuri constructive se iau de obicei la instalatii de tip inter‘o: La instalatiile in aer liber, din eauza intervalelor mari intre partile sub tensiune si intr-o oarecare misuré datorita actiunii in general favorabile a curentilor de aer, este suficient s& se fact un amplasament corespun- zator al aparatajului pentru a se limita efectele unui defect prin aparitia areulni electric. j Fig. 22.1. Dispozitii ale separatoarclor Ja care esto favorizati deschiderea accidentald a cuti- lelor principale, respectiv inchiderea cutitelor de’ punere la pamint. ©) Reducerea riscurilor de avarie din cauza solicittrilor aecidentale me- canice se referi in special la urmatoarele trei aspecte : —— dispunerea separatoarelor astfel inet si nu fic posibila deschi- deréa accidentala a cufitélor principale sub’ acfiunea greut{ii proprii, sau a forfelor electrodinamice, respectiv inchiderea cutitelor de legare se d% un detaliu privind amplasarea separatoarelor de bard in cazul in care acestea sinl dispuse paralel cu barele colectoare. Se observa fazele de iesire de la bare ale cireuitului respectiv sint Gispuse echidistant la distanta 2d, d find lungimea unui cadru de se~ parator, iar cu D s-a notat distanta intre doud circuite aliturate. justifica prevederea sia unui sistem de bare de ocolire, notat SBOg. tod normal separatorul aferent acestui sistem de bare SBOg rimine s. Prezenja legiturilor rigide pentru harele colectoare elimina rele suport din beton precomprimat} care altminteri se sueced ‘oximativ Ja 3—4p(p — pasul celulei) la 110 kV, la 2p pentru 220 kV }1—2p la 400 kV. 40 41s8C LEA Sac Fig. 226. Varianta de dispozitie constructiva de exterior pentru un sistem simplu de bare colectoare cu Intreruptor debrosabil. a desenat punctat legitura de iesire spre transformator susfinut& portalul dinspre transformator. Spre deosebire de varianta construc- A precedenti, aici celula de transformator trebuie privita ca flind lasaté in planul wrmitor, paralel eu celula de Jinie. Alternarea celu- jor de linie cu cea de transformator cu iesiri in directii opuse conduce patii neutilizate in prelungirea fiectrei celule, ceea ce reprezinta n dezavantaj al solufici. - Bobina de zivorire BZ si condensatorul de cuplaj plasal in amonte izeazi blocarea respectiv prelevarea curentilor slabi modulati in nalta {reeventa pentru legatura telefonic’ a statiet direct prin conduc- forul de forta de inalta tensiune, care serveste ca suport fizic si pentru cest scop, nemaifiind necesara o retea telefonicd special. Bobina le zavorire impiedicd patrunderea in statie a curenjilor de inalt& weeventi care sint captali prin condensator si alimenteazi instalatia tronica de‘ telefonie (alimentata de la o baterie de acumulatoare au un grup convertizor local). In raport cu necesititile de circuite lelefonice ale slatiei si finind cont si de densitatea retelei telefoniee n zon’, sint folosite toate fazele sau numai o parte din, cle. Pentru fa legat bobina BZ in schema din figura de mai sus. Bobina B, este fina fier, in vederea evit%rii situaliilor de regim fetorezonant ; rezulta ) constructic usoara, simpli suspendat& | Dispozifia construclivd pentru slafie cu sistem de bare colectoare cu Aireruptor debrosabil. Varianta cu intreruptor debrosabil este mai po- fivita pentru o statie cu un singur sistem de bare colectoare. Nu este cesara prezenta scparatorului de bara, astfel incil dispozitia construc A necesita un spatiu minim, iar costul este relatiy redus, Intrerup- prul, prevazut cu-contacte de separator debrosabil, poate fi brosat jn intermediul unui dispozitiv electrohidraulic. Ca urmare a acestui em, are loco deschidere vizibilé a cireuitului de bara, fig. 2.2.6. 2.2.2.3. DISPOZITU CONSTRUCTIVE BE BARE COLECTOARE ENTHU STATH CU DOUA SISTEME, | Varianfa ex. portal central PC. in fig. 2.2.7 se prezinti o variant @ realizare cu portal central, PC. Solutia este clari si a fost. preferata primete decenii dupa al doilea rizboi mondial. Ofer& spatii relativ gi de acces In instalajie, dar are ca dezavantaj planul superior de gituri si portalul central PC masiv. “Bara de ocolire poate si lipseasc’ pentru toata stagia sau numai ntru o parte din cirenite. 43fa erdasversolé Ce B; a7 Loyd 56, fi cu dowA sisteme de bare. colectoare : 8 ol e a fa g 5 8g 3 5 z a 8 i = | One = Brgy SIE oer Abi Ss f Masura SBC, on Transtanma- Tn cazul celulelor de cireuite cu iesiri in direcfii opuse, acesiea se neced alternat ; nu pot fi puse si fizic fata in fata intrucit nu se pot asa in acclasi spatiu separatoarele de bare. Pe de alta parte, reali-~ rea celulei de cupla transversala CT’, aga cum se sugereaza in schema umplere, foloseste Sy: din pozitia sa normala de sub SBC,, iar Sy azi pozifia unui separator de linie S,. Exist& deci, motivul firesc a dispune celula de CT la marginea statiei. _ © varianta a acestei solutii, la care insd barele colectoare SBC Int sprijinite chiar pe izolatorii separatoarelor de bare dispuse in idem, in linie cu racordurile la SBC (fig. 2.2.8) este frecvent folosita. Se vede cA separatoarcle de bara sint dispuse unul in spatele celuilalt dem), ceea ce simplifica mult sistemul lor de actionare comun, rpendicular pe direcfia sistemelor de bare colectoare SBC,s. Con- juctoarele barclor colectoare se sprijind pe unul din izolatoarele fiecirui eparator de bar’ S, gi se termina la capete printr-o mich structura portal san piloni de iatindere, in vederea reducerii momentelor dez- foltate in izolatoarele suport ale separatoarelor. Conexiunile in continuare alc fiderilor sint suspendate deasupra, pendicular pe SBC, iar portalii lor de asin sint dispusi paralel u SBC. Prin suspendarea la nivel superior « id de la separatoarele de bare, rezultA spa ite pentrn manipu- Javea echipamentelor electrice in si din pozifiile lor. Pasul celulei la 10 kV resulta de 8 mm. ale ae care a cunoscut cea mai mare reuptake la “ti KV, o dati uinerea la punct a separatorului cu deschidere lateral a cutitelor, ee. 2.9. Solufia este extrem de clara si elimind al treilea plan superior de furi existent Ia solufia eu portal central, care si el lipseste aici. e adeviivat c& pasul celulei este ceva mai mare, p = 9 m. -Pentru erea s dat la o alt& aranjare a separatoarelor de bara, | care ideca ,in-linie* nu mai este respectat& decit pentru 2 din cele Separatoare de bara. Este vorba de aga-numita dispozifie cu o faz% de separator decalata denumit si semitandem). Rezulta un cistig de o lungime de separator un pas de celula, fig. 2.2.10 (4d + D fata de 5d + D). Se vede clar c& nu se pot nici aici plasa fizic dou& circuite fata in a decit daca se dispune de o bar& la form% de U, cealall& ocupind iia de bard colectoare interioar&, Este interesanta dispunerea sepa- 45izolatoa- tolectoare * pe barelor u racordurile la sistemele de bare colectoare. @—vederea in plan pentru o celui de TEA; 0 —detallu privind vederea’ In plan a dispuneril separatoarclor de bere, la 110 kV. Fig. 22.10. Detalii privind dispunerea in| semitandem a separatoarelor de ben eit bare a — vedere laterald ; 6 ~ vedere tn plan. “rele separatoarelor de bare dispuse in tanden one, Fig. 2.2.8. Dispozitie constructiva cu portal central, PC, cu fixarea ATratoarelor mai ales in varianta cu o faza decalata, rezultind o reparti- zare ,intretesuti, asa cum se indici in detaliul prezentat in fig, 2.2.11. Dispozifia cu celule fafa in faf% este de preferat atunci cind numarul circuitelor care deriva din barele colectoare in direcfii opuse este apro- | ximativ echilibrat. 8002, 860; _, 5AC2 Fig, 2.2.11, Detaliu privind dispunerea intrefesut’ a sepa- ratorului de bara cu fazi decalati pentru varianta cu celule fata in fata: a vedere lateralé ; } — vedere tn plan. Dispunerea tn diagonald a separatoarelor de bari. Introducerea sepa- ratoarelor pantograf a ficut posibili economia excesiva de spatiu folo- sind o dispozitie in diagonala. Contactele fixe ale separatorului sint suspendate de barele colectoaré la un nivel determinat cu acuratete, iar pantograful conecteazi bara colectoare eu fiderul respectiv in modul cel mai simplu cu putinf&, fig. 2.2.12. Separatoarele pantograf indicd foarte clar care din circuite este conectat. Uneori se tensioneaz& cu resoarte deschiderile largi ale con- ductoz elor de care sint atagate contactele fixe, In seopul reducerii variafiei stigefii conductorului si inchiderfi sigure a pantografului. Pasul celulei atinge un minimum, care pentru nivelul 110 kV este 7,5 m. 48 e si poat& suspenda barele si separatoarele de bari. #212. Dispunerea in diagonalé a separatoarelor de bare (panto: erat). Aractcristica dispozifiei din fig. 2.2.13 este forma in T a structurii @ susfinere, de la bratele in cruce de care se sustin harele. Separatoarele de bara sint montate de fiecare parte pe inima T-ului, interior existind si-o cale de vizitare. Tmporlant este faptul ci separatoarele sint montate deasupra reruptorului, astfel c& spatiul necesar este redus la minimum. Se I folosi ambele tipuri de separatoare cu deschidere lateral sau panto- faf (in ultimul caz T-ui mai primeste o grind’ orizontal’ de sustinere pantografului). Evident, nu poate fi vorba decit de celule dispuse ermat — transformator/linie, de exemplu. B23. DISPOZITII CONSTRUCTIVE PENTRU STATII by INTERIOARE CU MEDIU IZOLANT AER Dispozitiile constructive realizate in interiorul unor el&diri, hale cte., & le adapostesc, se clasificd in doua categorii. nstalafiile de tip deschis permit un control viznal, dar nu asigur’ ectia decit numai impotriva atingerilor accidentale ale elemen- irtea electricianului din statii clectrice si posturi de transtormare — ed, $9 x 49 orase etc.) si necesita o constructie mtarita (meta2.2.19. Dispozitie de tip tnalt in T (110 KV) . ag — vedere laterala ; b — vedere fn plat fl lor aflate sub tensiune. Funetie de modul de separare a clementelor partinind unui circuit se disting : 4) structura celular cind separafia intre circuite se face prin pereti arfitori plini (lig. 2.2.14); | 2000 Eels BE, 2aF Pa 285 285. i Fig. 2.2.14. Celula de tip deschis pentru static cu-dublu sistem de bare colectoare prefabricats, cu intreruptor debrosabil. structura de tip hal’, in cazurile in care separarea se realizeazh | plase de proteclie sau bariere, fiunea pentru una sau alta dintre yariantele de mai sus se face “baza calculelor tehnico-economice. Instalajitle de tip inchis sint formate din clemente celulare prefa- site, inchise complet, la eare este exclus pericolul electrocutarilor, infiltratiile de praf poluant sint reduse fafa de varianta deschist, 2.15. Se deosebese celule capsulate (din tabla subtire) si celule 51¢ numai pind la 35 kV, blindate (tabla groasa, piese turnate). Se folosese numai pin la c ii i aj rapid, pcieeceastie pentru aceste stati penne ae fl cable, sit i ified cladirea sts ‘pt necesita spatii mai reduse si se simpli ae stalatiile de tip inchis sint mai avantajoase, reducind riscurile electrocutatii si al socului termic pentru perso- nalul de exploatare tocmai Cu toate acestea, stafiile astfel Jativ mare, care influenteaz’ negativ lai ales cind este vorba de zoncle centr Distantele de izolatie dintre faze Ia presiunea atmosferica normala leteazi mirimea dispozifiilor. constructive. Volumul atectat poate fi S numai folosind un mediu de izolare cu rigiditate dielectrica su- Tioark aerului. In acest fel instalatiile de comutatic de interior de p déschis au fost inlocuite prin instalafii total capsulate in alt mediu Olant decit aerul. realizate necesitA un volum costul general al instalatiei ale ale oraselor. vata 2 Mediul izolant. tn urma experimentelor s-a ales gazul hexaflorura + datorita imbracimintei ate psulf (SF,) drept mediu izolant. Are exceleate Proprictafi diclectrice lice. Defectul este limitat de piste adecvata pentru stingerea arcului electrie Tn consecin{’, este Obicel Ia elemental ta eare Josit atit ca mediu izolant in general, eft si ca mediu de stingore produs, Prez’ ne . treruptor. SF, este de aproximatiy cinei ori mai grea decit aerul «| pot fi montate si ee a Un stare pura, este inert si nu este toxied. Nu se ionizeaz’ daca este gy exterior sau_in medii po 4 Piedicata descarcarea corona, tn consecin}a toate contactele sint N daca sint Inate masurile ne Hunjite si sint previzute ecrane. cesare de elansare. SA si (Jubulatura care capsuleazt instalatia este compartimentata etans 2 Soleyia preaing ventalcn Pigtiot, in camere separate, pentru a preveni efvetul slain rigidi- Hee ae a train Frieectrice In toatl instalatia cind au loc seapari de gar Inte inbailtesei de faediadke elec: it punet triei prin Inlocuirea de apa- = rate. In plus, lipsa unui con- re ‘trol vizual face si nu fie se zate la timp anumite carente ‘ Seer re tea degenera in Fig, 2.2.15. Celuli de tip inchis care ar pu f 10V cu intreruptor debrosabil si conduc- ineldente ede nionomeneian are neizolate : 5 e phe chia saree cee ucaricnnieaT = eemaeathee I austiling stl mere Se ae in general mai ridieat. Cu ent} 3-—sompartiment penta, create octe an g tical Soe Congewares | Tt PS Ot cate acestea, evolutia dispo- zitiilor constructive de interior i i indi srinfa pentru la medie tensiune si parametri modera{i indic& so poteana instalagiile de tip Inchis, realizate In serie mare de Re conductoarele si partile izolante sint corect Proiectate si exe- Saag iebule mentionat dela inceput ch este vorba de o tehnologic ebitt - rigiditatea dielcctrica a SF, este de aproximativ dout-trei peperioard celei din cazul acrului. Izolarea este Imbu nathtite dack este presiunea gazului. Din motive economice se limiteaza pre- ea la circa 2—3' bar, 3 ealizarea constructind. S-au proicctat in-asa fel elementele compo- € init sa acopere intreaga gama de schemede comutatie si s% sc treee chiar la Lipizare. dovedit mai avantajos s& se plaseze compartimentels harelor yc. (2 -nivelul inferior. Deasupra barelor colectoate, care for- mare ente® wide baza a dispozitiet constructive, se gasesc celelalte Pamente. Instalatia se monteazd tronson eu tronen la un cost ifieat tehnic si economic tocmai-datorit% yealizaris complete a acestor anc in uzinele de echipamente electrice, Liniile “te plecare in y Pot fi echipate diferit, altfel spus transformatoarele de misur& Hi omise, se poate prevedea bara de ocolire ete. Healizarea unei celule tip de fider de 110 kV este ilustrata in fig. 2.2.16, (Sul celulei de 110 kV este de 2,40 m. Celula din figura are 3,59 m ite si 4,73 m in adineime. Agadar este vorba de 0 reducere de E SU TE 2.2.4. DISPOZIFIL CONSTRUCTIVE CAPSULATE IN AL’ . MEDIT DECIT AERUL 4 si zone in- Instalafiile de comutatie de slay. realieate Ta zone ing i in mod freevent de tip interior fie pe Mananizg ee testa ‘inconjuritoare, fie pentru a prevent contaminare 53oximatiy 1/12 din volum fal% de dispozitia similara in ar. Tosta- iile astfel capsulate pot fi dispuse la interior sau la exterior, direct er, ‘cu luarea umor precautii. | In figura 2.2.17 se preziut& o celula de transformator cu o bard ctoare si una de ocolire (de transfer) la care doar bara de ocolire € dispusi la nivelul inferior, iar intreruptorul este montat in pozitie fizontala. 2.3. SCHEME DE CONEXIUNI SI SOLUTU CONSTRUCTIVE PENTRU POSTURILE DE TRANSFORMARE SU PUNCTELE DE ALIMENTARE 2.3.1. POSTURI DE TRANSFORMARE AERIENE (PTA) i fi dublu sistem de Celula unui fider de 110 kV, : tare total capsulaté in hexaflorurd de sult: eS 4 — eareasa intreruptoruiul ; & — intreruptorul ¢ — separatoare Ge ransformator de Jegare Ia pamint pr parted, intreruptorsals insformat 2 pans mul J —sepa= fenshina.s ¢ = SeDarater oe 2eeeIS are are colectoare : Se enervor dlaor st transtormator emo FOF dicpouitivel ae neyonare nldraulsc. _ Aceste posturi de transformare se realizeazi pe unui saw doi'sttlpi beton sau de lemn $i se utilizeaza pentrn distributia energiei clec- pice in mediul rural, racordindu-se la capatul unei derivafii dintr-o ie trifazatai de 6,10, 15 sau 20 kV. inia de alimentare a postului intra la transformator prin sepatator, at pe acelasi stilp sau po un stilp al’ derivafiei in amonte fati postul de transformare gi prin siguranfe fuzibile montate pe un dru de sigurante fn imediata apropiere a transformatorului. ‘Transformatorul se monteaz’ fie pe o platform ca in fig. 2.3.1 — de transformare montat pe un stilp cu transformatorul pe plat- a mui, sau ca in fig, 2.3.2 — post de transformare montat pe doi stilpi a¥e Deton, fic in sistemul agifat ca in fig. 2.3.3 — post de translormare “un stilp cu transformatorul agital. 3 ‘Puterea transformatorului ce se instaleaz in PTA poate fi de KVA la 250 kVA. O data cu reducerea greutafii si volumului trans tilizarea tolelor laminate la rece si prin realizarea trans- Hmatoarelor capsulate eputerea transformatoarelor ce se vor instala posturile de transformare aeriene va ereste. Separatoarele tripolare care se monteaza in nltimul timp la postu- e transformare aeriene sint de tipul STEP — cu eutite de punere Mimint, aceasta permifind executarea lucrarilor 1a postul de transfor- fri ase mai monta seurteireuitoare pe partea de inalté tensiune. 4 tendinfA recent izvortt& din necesitatea cresterii fiabilitatii rmator apartinind unei stajii total capsulate In iectoare gi una de transfer (de ocolire) ae legare 1a. pI f $ — seperator de legare 1a, pémint j cablu de ieglre: Fig, 2.2.17. Celuld de. transfor ee SF, avind o bar’ col u 4 ware eoteetonre : 2—separatoarele de pare ; i Laren: 8 -- Sntreruptor i, é 4 sy SPRORNOTSS Sdperator Ge legate la pam nala a cabluiul ; 8 55, 54Tansformatoarclor trifazate din gama puterilor mici este si renun- ea la montarea sigurantelor pe partea de inalt tensiune la postu- oth * pe ile de transformare aeriene, Renuntarea la aceste sigurante se face eb wy 4 numai dac3 protectia maximala instalata in celula liniei respec- a ff a 1850 1660 : t (wot) 4 IM, fl (tapes o~ es 8g (Faza) 1) =~ fe Q| fl (faza) S; i Se fi is (Faza) Ry mace gy S N | S| 8 g a ‘| ; R i 18 Say 5} S| i S| |] eh! Fig. 2.3.2. Post de transformare aerian montat pe doi stilpi de beton! @ din static éste sensibila ordate la aceasta lini utia de distributic care se instaleaz& la partea inferioard a stilpilor iturilor de transformare acriene se executa din tabla de otel. Sint Agute doua usi, una in fafa pentru acces la contoare si sigurante, na in spate pentru acces la borne. utiile de distribufie sint echipate eu sigurante cu miner sau sigu- ou mare putere de rupere, transformatoare de curent, contoare ila defecte tn transformatoarele din PTA tip Fig. 2 + de transformare aerian montat pe un 5 te formatorul instalat pe platforms. 57 56intceruptorul pentru eircuitul de . In cazul in care punctul de aprindere a iluminatului wblic se iustaleazi in cutia de distribulie a postului de transformar a se echipeazi fie cu ecas cu contacte electrice, fie cu DCAL Luxo- jat, fie cu instalatie de aprindere in cascadi comandata prin fir pilot le Ia un post de transformare central, fie cu instalatie de aprindere (ul) Hs Varianta reten (ears bs LEA 20kV {Faza) Ty (raza) 8, > 4a nulut retell ee £, carese leag@ taprvca de legare lepamint de elploatare th gistanta d? 20m Ry S42 “VRirncke aarindore Vaminad pub echjpad fr yaa | chia variantale: I ; be cee: ceolesks Rakha Wilizari korninat Oey REAL TRAE casnice public S-Aarinders in cascaati omtandal grin Hi gilt tela un PLY. contd , 4-Aprindere focala [2 2T. Fig. 2.34. Schema monofilara a unui PTA, “Din schema monofilaré a unui post de transformare aerian, pre- ntata in fig. 2.3.4, rezultd cd echipamentul este protejat impotriva pratensiunilor atmosferice prin montarea pe fiecare fazi a unui jodrcdtor cu coarne sau a unui descarcdtor cu rezisten{A variabila pl do transformare are 0 prizi de pimint proprie, a c&rei rezi 3, Post de transtormare serian montat pe un stilp de beton cu trans- formatorul agdtat, 58.de dispersie este de maximum 4 Q. Punctul neutru al infasurarii de joasa tensiune a transformatorului nu este racordat la priza de pamint @ postului de transformare ci la nulul retclei de joasa tensiune, care este legat la priza de pamint de exploatare la distanta de cel putin 20 m de postul de transformare gi a cdrei rezistenti de dispersie nu tre- buie si depa 4 valoarea de 4 Q. FORMARE IN CONSTRUCTIE, 3.2. POSTURI DE. TRANS METALICA. (PTM) Sint realizate pentru alimentarea cu enei electric a retelelor de joasi tensinne din ccntrele urbane sau din ineinta intreprinderilor industriale, a santierelor sau @ consumatorilor cu earacter tempor In functie de destinatia si puterea transformatorului s-au asimilat mai multe yariante de posturi de transformare tn construetie metali de Ja PTM-1 la PIM-7. Toate variantelé sint tn executie de face fie pe fundatie de beton (PTM-1, P'TM-4), fie pe sinede montate pe traverse de lemu, posturi de transformare tip santier wr. ie direct pe un teren solid, posturi de transformare semi- au pe fundatii consolidate, posturi de transformare tip urban (P'TM-7). ” PIM se racordeaza in cablu sau aerian pe partea de inalti tensiune si numai in cablu pe partea ‘de joasi tensiune. Schemele electrice ale 4 tensiune a posturilor cores- pund racorda » (PTM-1, PTM-4 si PTM-7) sau alimentarii in virf (PTM-5 si PTM-6). Echipamentul postului se monteaz metalice din tabli de ote! ambutisa partimente. Transformatorul de forfi se monteaza fie in interiorul cabinei,me- talice (PTM-1 si PTM-4), fie in exterior (PTM-5 si PTM-6). In cazul instalirii transformatorului in interior, yentilatia optima este asign- rat prin cireulatia aerului permis de jaluzele practicate in usa infe- rioard si'in peretele lateral al compartimentului transformatorului, preeum $i prin deschiziturile cornisei acoperisului postulni, asa cum se vede in fig. 2.3.5, unde este prezentaté vederea generala a unvi PTM-1. Spre deosebire de PTM-1 care este destinat alimentirii cu energie electric a retelei de joast Lensiune din centrele urbane sau din incinta exterior, instalarea PTM se le ferata in una sau mai multe eabine eventual impartita in com- 60 inireprindcriior industriale si este realizat dintr-o cabina metalica impZrtité in dou compartimente principale, compartimentul circui- @lor de inalt tensinne si compartimentul transformatorului de forti i Vederea_gene- oral a unui PTM-1. J al tabloului de distribufie de joas’ tensiune, PTM-4 (fig. 2.3.6), eu asi destinatic, este realizat din douii sau trei cabine metalice tn iMctic de tipul refelet de alimentare cu inaltd tensiune, respectiv « Chiru alimentare in virf sau pentru montare in refea buelata. c HI O 1 St . ' | ee Fig. 2.3.7. Dispunerea aparatajului intr-un PTM-4, Cabinele se mbleaza intre ele prin suruburi, doua din ele avind 0 « r cea de a treia, daci se monteaza, acoperis separat. Instructia permite o ventilatie natural’ prin orificiile prevazute la 2 transformatoralui si la cornisa acoperisului. Distributia aparatajului electric in cele trei cabine ale unui PTM-4 indicat’ in fig. 2.3.7. 6162 ie j mexa a Transformatorel dngradire Dulap de jousé (Rattln eeterion ce fords Helaled ” densiordé | a : one ae ee Ole F 400. 8 2) bie a0 600 W250 \5100| eee (2000, 660 1300) 630. 200\3000|1800| 600 [1280 {5100 1000\ 2000600 = 7a00 \sa80|ga00 |za00 1900 | 600 250 |5220 |2800 3800 |a600| aL S00. Fig, 2.3.8, Vedere generalé a unui PTM-5 ‘Transformatorul este montat. im una din cabinele metalice, apara- Jajul ce protectic al primarului transformatorului si tablou) de joast tensiune sint montate intr-o alta cabina, iar instalatiile pentru racor- Marea postului in reteaua de inalta tensiune buclata (daci este eazul) Se instaleazi.in cea de a treia cabin’ metalic’. | Alimentirile de inalta tensiune sint previzute fie cu separatoare normale, fie cu separatoare de putere putind rupe curenti de sarcin’ si telecomenzi. - Protectia transformatorului pe partea de tnalt& tensiune: se reali- avi de reguli prin sigurante fuzibile. Tablout de joasi tensiune poate automat ’ pentru protectin ssteraceopnlil cu contactor. pentru iprinderea iluminatului public si contoare pentru masurarea energiei. Pentru alimentarea cu energie electric& a santierelor mari se utili pentrn aparatajul de fnalt% tensiune, dulapul pentrn distributia de pasa tensiune si o Imprejmuire de protectic metalic’, care nu permite lecesul la transformator si la barele exterioare ale postului. Partea siperioara a imprejmuirii se acoperi cu plase de protectic. | Dispunerea elementelor tntr-un PTM-5 este indicata in fig. 2.3.8. Yrotectia transformatorulii pe parter de tnalt% tensiune se realizear’ in funetie de puterea transformatorului fie prin sigurante fuzibile, > printr-o protectie maximal& care comanda declansarca unui in- reruptor. | Pentru consumatorii temporari sau pentru santierele mici se ‘tolo- sfe PTM-6 prezentat in fig. 2.3.9. | Echipamentul postului se monteaza intr-o cabin& metalic’ din @ otc] ambutisata sprijiniti pe o sanie de ofel profilat U-12) Ca sie Imparit’ in trei compartimente si annme: compartimentul, de Be tensinne, cempartimentul transformatorului de fort si comparti- ce-in cablu. Protectia trans- realizeazi cu sigurante transformatorului, iar pe 63partea de joasd tensiune — cu siguranfe tip MPR sau sigurante cu miner tip SM. ; 4 ‘ip ‘In general in asemenea tip de post se instaleazi transformatoare de 100 sau 160 kVA. Tabloul de joasi tensiune este consiruit pentru ig SCUYPL 2066) 40 TTe 100-150 kVA ‘ : 2066) O44 L gat 3504 } OT OS. 9300/5 g 7 Awe 200A] 200A} GOAT BDA 4 tI \ eder a Fig. 2.3.10. Schema monofi- Bs ‘gaat PTMLS. uaa Jara a unui PTM-6. echiparea a patru plecari protejate ; doua eu sigurante a a sy siguranfe ew miner i celelalte dous cu sigurante LS 60 A. In fig. 2.3. este prezentata schema electric monofilara a unui PTM-6. ee Postul de transformare PTM-7 prozentat in fig. 2.3.11, asi 2.3.11, D se monteazi In dona sau trei cabine, dupa cum este alimentat pe partea de inaltd tensiune din retea buclaté sau din refea arborescenta. Be terea transformatorului este de 160—400 kVA la tensiunile de 6, 10, 15 sau 20/0,4 kV. 64 Asa cum sint realizate aceste posturi de transformare, prezinta arele avantaj ci pot fi montate fur a mai fi necesare operatiunile le demoutare-remontare, ci numai. dezlegarca intrarilor in cablu pe artea de, inaltA si joasd tensiune, 2700 (2000 | Fig. 2.3.11, Vedere general a unui PTM-7: @— cu alimentare in viel; 6 — cu alimentare buciata. [2.5.3. POSTURE DE. TRANSFORMARE. IN INCAPERI SUPRATERANE, SAU SUBTERANE _ Sint utilizate pentru alimentarea cu energie electrica a refelelor joasa tensiune din mediul urban sau pentru alimentarea consuma- rilor industriali sau agroindustriali. In primul eaz postul de transfor are se defineste ca post de transformare pentru retea iar in cel de al silea — ca post de transformare pentru abonal. : Din punct de vedere constructiv posturile de transtormare pentru a se pot realiza in cl&diri independente, in constructie subteran& la parterul blocurilor de locuinfe. * 65 — Cartea electricianutui din stafii electrice si posturi de transformare — ea. 93Oe 2 ane. TABLOU;E | ee | § § . 3 3 GtuburiPveeHD In fig. 2.3.12 este prezentata solutia constructiva si schema elec- $ i tric monofilara a unui post de transformare pentru refea in elidire 4 : independents. Acest tip de post de transformare intilnit in retelele age n mediul urban este echipat cu un transformator avind puterea isk Hominali intre 250 kVA si 630 KVA si putind fi racordat la reteaua q LQ de 20 kV fie in virf, fie In sistem intra sire. Pe partea de joasa 2a tensiune se pot racorda la tablou 12 pleciri, Celulele de medic tensiune, : ransformatorul.si tabloul de joasd tensiune sint instalate in aceeasi capere realizindu-se Ingradirile si delimitarile impuse de méasurile de protectia muneii si indicate ta figura. Din punct de vedere al earac- teristicilor constructive, clidirea este previzul4 cu fundatii continue n beton simplu si soclu din beton armat, peretii sint executati din anouri mari prefabricate din beton armat si este asigurata o vyenti- latie naturala prin jaluzelele de la partea inferioard si superioara a anourilor din zona transformatorului. _ Tot in refelele urbane echipamentele cu care se echipeaz’ un post de transformare de retea pot fi montate la parterul blocurilor de lo- uinte. In aceste cazuri postul de trausformare oeup& douk ca- re dintr-un apartament de patry camere, asa cum rezult& din 25:13) Tipit B10 Pondoceal’ beter ee Tp - SECTIUNE B-B +249 rofabricat F ranoy mare gs a ey puteri cuprinse intre 250 kVA si 630 kVA si un tablou feneral cu 12 pleckr | Intrarea cablurilor de medie tensiune se realizeaza prin dowd tuburi ¢ 150 mm diametru, iar plecdrile de joas& tensiunc se realizeaz& prin 8 (uburi cu acelasi diametru incluse in fundatie. In zonele urbane aglomerate in care nu se realizeaz’ apartamente ) parterul blocurilor de-locuinte sau acolo unde cladirile independente @ posturilor de transformare nu s-ar putea ineadra in arhitectura Onei, se realizeaz% posturi de transformare in constructii subterane h in fig. 2.3.14. La acoste constructii, se iau m&suri speciale din Wnct de vedere al rezistentei (radieri, pereti, plansce de beton Mat), al} izolafiei hidrofuge si al aerisirii — ventilatie fortata. © asemenea se realizeaza acces separat pentru [personal printr-o SECTIUNE A-A 673] F A Ta 3 ea —— ay 20 (04a ont Serr 3 mT + 5 - el ien SI ¢ ‘ (2) 4 : Hasse G pee © 5701109310 | 330 | 230 | O80 ager CEE PLAN 4 ____# inert sau vale ee — fi t+) ea Ji. eirania (i ae ears ee : Bf oat otan zl =a iE RR 8 zt *) st = pears” o, . | stop hott fret |e Z : we AS } bam sab inalta a : sso goin ast la parterul blocurilor de Fig, 2.3.13, Post de transformare pentru retea locuinte 68 UEOERE Ih PLAN SCHEUA ELECTRICA MoNOFIL ARE (eae dite alga Perinat wong TABLOU} 8 rercechey SECTWEA 4-3 SECTIOVE 2-2 Post de transformare pentru retea in constructie subteran’. 69\ \ devon parcoreaié 4 Pat pretrrs (em “Teal tin sp diae 2 Descare.| “mpreprrvire placa strane Foarta din —| as pe dtifpr ae beton ‘ ITO 3 ~ Aemantavile ‘ a Tr ACOLT A . et ‘ Fig. 2.3.15. Post de transformare pentru abonat ca doua transformatoare montate in exterior: a — vedere ; b — sectiune ; ¢ — schema electric monotilard.trapa miei si acces pentru transformtaton si aparataj printr-o trapa mare. Din punctul de vedere al schemei electrice monofilare si-acest tip de post de transformare se echipeaz4 cu un transformator de 250 kVA, : 00g cu doua celule de linie de medie tensiune, care permite racordarea anal e postului in virf sav in sistem intrare-iesire, si cu un tablou de jgasd ‘ as tensiune previzut cu 12 plecari. Pn RS g Posturile de transformare pentru abonat, spre deoscbire de cele 7 eo ea 3 pentru refea, au unul, doua sau mai multe transformatoare cu puteri is 8) | = LE nominale mergind pina 1a 1600 kVA, aceste (vansformatoare putind & SH} -— S33 fi instalate fie in boxe special amenajate, fie in exterior. Posturile de a ' t ARS transformare pentru abonat’nu au tablou de distributie de joasa ten- IS ae Se 4 siune, transformatoarele debitind direct in tabloul general al abona- alc Ss tului. In cazul in care transformatogrele se instaleaz’ in exterior, 1 OH woe acestea se ingridese eu o’ imprejmuire din plasi de sirma suprainaltata eee 3 cu sirma ghimpatd, asa cum se arata in fig. 2.3.15. Deoarece postul w8 ee A ESS S de transformare alimenteazi in exclusivilate wn abonat mésura ener RS —__ \ z giei clectrice se monteaza pe harele de medie tensiune, transformatoa- Se — oct K ie s COLE _ bi late pe bara colectoare, iar tensiunile fiind in schema mono- rele de curent find t asigurate de la o celula de masura asa cum se indic’ filard din fig. 2.3.15. In reele exist si alte tipuri de post de-transformare in construcfii subterane sau supraterane, unele din acestea fiind realizate intr-o 2.3.16 este prezentat un post de nguré incdpere, in care sint mon- Coomaner Maa varianta simplificata. Astfel in fig. transformare in cabind de zid cu o tate transformatorul de forfai, separatorul de intzare si cadrul eu sigu- ranfe. De la transformator, citcuitele de joasi tensiune ajung la un tablou de distributie montat in peretele clidirii si inchis cu usa meta- i. Sigurantele fuzibile de pe plecirile de joasa tensiune sint acce- | I lic sibile personalului abonatului. Punctele de alimentare din retelele urbane, numite si puncte de alizate in eabine de zid si pot fi 3000. Fig. 2.3.16. Post de transformare in ca conexiuni de medie tensiune, sint r combinate san nu cu un post de transforma in fig. 2.3.17 este prezentata vederea in plan, sectiunea transyersali si schema clectric& monofilara’a unui punct de conexiuni de medie transformare, tensiune combinat cu un post de 72Strat de protectie a hidroizolatiel Hidroizotatie \Parctoseata befor cra Bm Strat de pigtris or oe b is [a eRe eet ge a s0H2 20 (AY 03 D4 8 3 ‘20 lice £2. "SSI a — vedere gi seetiune ; 0 — sehoma cloctrich monotilars.,Capitolul 3 ECHIPAMENTE SI ENSTALATID ELECTRICE ALE STATULOR SI POSTURILOR DE TRANSFORMARE 3.1. TRANSFORMATOARE DE PUTERE St AUTOTRANSFORMATOAR) ‘Transformatoarele si autotransformatoarele de putere sint aparate, fark piese in migeare, im care are loc modificarea unor parametri clec- trici ai energiei primite. Transformatoarele gi autotransformatoarcle montate in statii clectriee, in posturi de transformare sau in puncte de alimentare transforma un curent alternativ de o anumita tensiune in curent alternativ de o alla tensiunc, fird a-i modifica frecventa. Ele reprezinta echipamentele de cea mai mare valoare din statiile elec trice sau din posturile de transformare, motiy care impune cunoas- terea, de calre personalul de exploatare si intrefinere, a principiului de functionare, a tipurilor constructive, a regimului de functionare impus de fabricant, a principalelor lucriri de intretinere, incercari si misuritori profilactice, a eventualelor defectiuni ce pot apare in functionare si modul de actionare pentru remedierea lor. 3.1.1. TIPURI CONSTRUCTIVE iN Condifiile tehnice si de constructie ale transformatoarelor de pu- teré si ale autotransformatoarelor sint stabilite prin STAS 1703-80. Conform prevederilor acestui STAS, producitorul trebuie sa indice {ipul transformatorului si s4 atribuie transformatorului valori nominale. ‘Tipul transformatorului se simbolizeaz4 prin dou’ grupuri de litere mari despartite printr-o linioard: prima grup%, formata din trei sau patru litere indic& tipul transformatorului, iar cea de-a doua grupi, 76 -formata din dout.litere, indicé modul de racire. Semnilicatia literelor ‘din primul grup este urmatoarea “prima litera T — transformator A autotransformator — adoua litera: T — trifazat M — monofazat = — ulei a treia litera: U a patra lite S — cu reglaj sub sarcini transformator (autotransformator) de reglaj {aria patra liter’ ~ transformator (autotransformator) fark sreglaj sau cu reglaj tn absenta tensiunii, Semnificatia literelor din cea de-a doua grup& este urmatoarea : = prima liter’ — circulatia uleiului: N — naturala F = fortata — a doua litera — racirea uleiului: L — liberi | (naturala) eu aer S — prin suflare cu aer { A ~ cu apa Exemplu: ATUS-FS repr uw reglaj sub sarcina, avind aflaj de acr. in continuare sint indicate marimile nominale atribuite de fabricant ransformatorului sau autotransformatorului respectiv. Puterea nominal se obtine ea produs intre tensiunea nominal’, surentul nominal si factorul de faz indicat in tabelul 3.1.1. Puterea nominali astfel caleu- ata corespunde unui regim de fwic- ionare continua. Puterile nominale ale transfor- atoarelor irifazate trebuie sk se neadreze in seria de valori indicate n tabelul 3.1.2. Valorile din paran- eze se evi Puterile inti autotransformator trifazat im ulei irea cu cireulatie fortaté a nleiului si Tabelul 3.1.1 Factorul de fazi Numiirul de faze | Factorol de faz 1 t 3 va nominale ale transformatoarclor monpfazate destinate onstruirii unui grup trifazat sint egale eu o treime din valorile din elul 3.1.2. Puterile nominale ale transformatoarelor monofazate int destinate unei astfel de utilizdri sint matoarele trifazate. care ou eleasi ca si pentru transfor- 7Prevederilé standardului respectiv cuprind si date referitgare Ja regimurile de suprasarcing ale transformatoarelor si autotransforma- toarelor, functionarea la o tensiune supericara tensiunii nominale infagurarilor (STAS 17031/1-80), condifii de functionare (STAS reeventa nominala ; ensiunilé nominale -ale infasurarilor ; sg . Grupa de conexiuni; vurenfii_nominali 1703/2-80), inealzire (STAS 1703/2-80), nivelul de izolatie (STAS Tensiunea de scurtcircuit la curentul nominal (valoare miisuirati) ; . Modul de ravire ; Pabelud 3.1.2 n. Masa iotali (informativ) ; Puterile nominale ale transformatoarelor trifazate a o. Masa uleiului electroizolant. [kVA] (dupa STAS 1703/1-80) p. Clasa de temperatura a izolatiei (pentru transformatoare uscate) 5 _ g. Ine&lzirea (dae aceasta difera de valoarca normala) ; 5: 63:8 ue fe fede r. Schema de conexiuni (in cazul in care grupa de conex aS baecd ink Gadieded Pere Serve ie z (12.5) (125) (2 250) (12,500) (125 000) on My ee complete referitoare 1a conexiunile interioare). Daca alan ae oan Tae oo in interiorul transformatorului concxiunile pot fi schimbate, trebuic (0) (200) (2.000) (20.000) (200 600) Sti se indice care sint cele care s-au executat la livrare; 5 250 2.500 25 000 250 000 by s, Nivelul de izolatie ; (315) to) Ci ce ce ooo) t. Masa de transport (pentru transformatoarele a ciror masi totalé (50) (500) (5.000) 450 006) 500 000) epaseste 5 t); 63. 630 6 300 63 000 €30 000 s2 ei vabila rn ansforma @ p Y 4 1% oO Eg oes, ee ahem . Masa decuvabild (pentru transformatoarele a eXror mas& total’ este 5 t) 1703/3-80), prize si conexiuni (STAS 1703/4-80), stabilitate la seurt- cirouit (STAS 1703-5-80), verificarea calit&tii si incercarii (STAS 1703/6 si 1703/7-80). Transformatoarcle si autotransformatoarele, la livrare, sint inso- {ite de certificate de calitate, de instructiuni pentru transport, montaj, instalare, tntretinere si exploatare, de buletinul de fneereare in fabrica (eventual Vizat de grupa de recepfie) si de carta tehnica a transforma- torului sau a autotransformatorului respectiv. Fiecare transformator trebuie sa fie prevazut cu o placa indica- toare rezistent& la intemperii, fixat& intr-un loe vizibil, care s contina urmitoarele informatii : a. Marea de fabric’ sau dennmirea intreprinderii producatoare } b. Tipul transformatorului (de exemplu, transformator, auto- transformator) ; c. Numarul standardului si, dacd este cazul, num&rul normei tehnice de ramura ; d, Numirul de fabrieatie ; ec. Anul de fabricatie ; ~ £ Numarul de faze ; g. Puterea nominala. Pentru transformatoarele cu mai mult de doua RN trebuie si se dea puterea nominal’ a fiecdreia ; Ww. Detalii referitoare la prize: — indicarea infasurarii care este dotata cu prize; — un tabel dind pentru fiecare prizd tensiunea de priz& si puterea prizi a flecarei infasurai — valoarea impedantei de scurtei priza median’, cu indicarea infasura impedanti ; ik ci entualelé informatii asupra functionarii transformatorului la 6 tonsiune es 105% din tensiunea de priz’ sau, pentru priza principald, 105% din tensiunea nominala. Marcarea meat sa fie lizibila si durabila. Principalele elemento constructive ale transformatoarclor $i auto- fransformatoarelor sint: cireuitul magnetic (miezul), infagurarile, cuva si capacul, conseryatorul, comutatorul pentru reglajul tensiunii, izolatoarele de trecere, instalatiiie de racirc, relecle de gaze si alte eeesorii. Circuitul magnetic al transformatorului sau al autotransformatorului ste confectionat din tole de tabla silicioasa laminata la rece, cu gro- i de ordinul 0,28—0,3 mm, si este constituit din doua, trei sau mai julte coloane yerticale, reunite prin doud juguri orizontale. cuit pe prizele extreme si pe la care este raportati aceasta 78 : 79Portinnea din circuitul magnetic pe care se imbract infasurarea se numeste miez. Miezurile se unese intre ele prin jugul superior si jugul inferior. i Tolele se izoleaza intre ele cu carlit, hirtic subtire de 0,02—0,03 mm, sau se acopera cu un strat de lac, dup& care se string cu buloane asezate im bucse izolate. Aceast& constructie se foloseste pentru a micsora curentii turbio- nari indusi in fier de ciitre fluxul magnetic alternativ. fn prezent constructorii de transformatoare au obtinut pierderi specifice sub 0,4 W/kg, folosind tole din tablé silicioasi laminati la rece. Toate piesele metalice ale miezului magnetic si ale schelei trebuie legate la pamint, cu exceptia buloanelor de stringere izolate care tra- verseazi tolele coloanelor si jugurilor. La transformatoarele de mare putere pachetele de tole sint sepa- rate prin foi de carton electrotehnic. In acest caz, pachetele de tole trebuie sa fie legate toate la pimint. De obicei, pe capacul cuyei sint scoase intr-o cutie de borne legiturile intre pachetele de tole si legt turile la pamint, pentru a se putea supraveghea nivelul de izolatie intre pachete si fat de masa. Infasurdrile (bobinajele) transformatoarelor si autotransformatoa~ relor sint constituite din conductoare de cupru sau aluminiu rotunde sau dreptunghiulare, izolate intre ele si fat% de coloanele miezului pe care sint fixate. Infasurarile sint de tip continuy, spiralate, in galeti sau stratificate si sint executate pe cilindri din pertinax, transfor- merboard sau hirtie izolanta, cu unul sau mai multe conductoare in paralel sau din bare masive de aluminiu roluite si sudate intre ele ew © instalatie de argon-are. ; : Fle sint astfel cxecutate si fixate incit si reziste Ia eforturile clectro- dinamice si termice de scurtcireuit si la undele de ‘soe de tensiune. Infiisurarilé aceleiasi faze se fixeazi pe acceasi coloan’ si sint ase- zate de regula pornind dinspre miez spre exterior, in urmitoarea or dine: infasurarca de joasi tensiune, infasurarea’ de medie tensiune, daci exist, infasurarea de inalté tensiune, infdsurarea de reglaj grosier si de reglaj fin. Spirele infasurarilor, eufundate in uleiul de transformator, care are o mare rigiditate dielectric’, sint bine izolate una fata ‘de alta si fata de masa. In afara de aceasta, ulciul de transformator, ayind o con- ductibilitate termica ridicata, conduce caldura de la Infasuriri la euva. Cuvele pentrn transformatoare si autotransformatoare se executa din tabla de ofel, in constructie sudata, consolidate eu nervuri, centuri de rigidizare si grinzi verticale. Cnya este calculata si reziste la 0 supra- 80 presiune intorioara de 0,5 atm la fundul cuvei, Cuvele pol fideconstructie lasici (cuva + capac) sau cuvi clopot (clopot + platform’). Pentru iransformatoarele de putere mie% -euvele se fac de obicei de forma “dreptunghinlaré, iar pentru transformatoarele de putere mare, de jorma oval sau cu un perete frontal drept. si celilalt oval. Pentru ridicarea cuvei si a transformatorului montat, se realizeaz’ pe cuva, aproape de rama superioara, dispovitivele (cirligele) de ma- evra Tespectiv de ridicare. De asemenea, se realizeazi di spoziti Pentru ridicare cu vinciuri meeanice si urechi de tragere in patru sensuri Ja transformatoarele de la 2500 kVA in sus, inclusiv. Pentru a miri Suprafata de racire, cuva se construieste cu suprafata ondulata, cu adiatoare de racire sau cu baterii de racire. i | Pe peretii laterali ai cuvei sint prevazute racordurile cu flanse (eu clapeta) pentru bateriile si radiatoarele de racire sau, la transfor- n atoarele de putere mai mica, cuvele sint prevazute cu tevi de racire (radiatoarc), de exemplu de tip lird, sudate direct pe cuv: La toate transformatoarele se monteaza robinete de golire a cuvei, Cum este cel din fig. 3.1.1. La transformatoarele cu puteri peste 1000kVA inelusiv se monteaza pe fundul cuvei um ul (dopul) de cur&tire, care se mon- eazi pe fundul cuvei intr-o pozitic ieceSibila, are rolul dea permite elimi- area reziduurilor care se depun la de- fradarea uleiului si la spalarea interi- mi a cuvei. Asemenea busoane de liratire se monteaz& uncori si la eon- fervatoarcle de ulei, la hateriile de racire, [relecle de gaze etc. | Pentru deplasare, la partea inferi- ay 4 a cuvei este realizat un dispozitiv ® transport format din sanii sau roti miru transformatoare pind la 100kVA lusiv, din roli rabatabile in dowd ectii perpendiculare peniru transforma- re de la 250 kVA inclusiy, cu roti tabile cu rebord pentru cale ferata Tu transformatoare de la 2500 kVA Fig. 3.1.1 Robinet de golire a cuvel. e mare carucioarele de transport sint realizate din roti eu rebord, id ecartamentul normal, de 1 435 mm. Rofile asigurA posibilitatea Plastrii in doua dircclii perpendiculare, prin schimbarea pozitici lor, pa ce cuva a fost ridicata pe cricuri. Gartca electricianului din stajit eleetrice si posturi de transformare — cd, 53 Blransformatoarelor se are in vedere si se realizeze si re a transformatoarelor pe sine pentru cazul unui La montarea’ dispozitivele de eventual seism L La toate transformatoarela, este realizataé 0 borna de legare Ia pa- mint. Pentru luarea probelor de ulei, pe cuva tranSformatorului’ se mon- teazi unul sau mai multe busoane. Pentru transformatoarele de la 100 kVA in sus inclusiv, se monteaza 1 buson pentru luat probe de ulei, iar la trafo peste 2,5 MVA se monteaz’ 2—3 busoane. Acestea sint ‘de tipwl cu garniluri de etansare sau en Dil& de ofel. Transformatoarele de putere mare prevazute cu 2 sau 3 busoane permit luarea probelor de la nivelul superior si mediu, dcoarece acestea sint asigurate cu tevi interioare, iar amplasarea lor Ja partea inferioara este realizat% pentru prelevarea usoari si in conditii de signranta a pro- belor de ulei, cu transformatorul sub tensiune. “La toate transformatoarele se montcazi pe cuva plicuta indica- toare si plicuta cu schema conexiunilor. Pe cuva si capacul transformatoarelor sint montate izolatoarele de trecere i 0 serie de accesorii necesare functionarii si exploatt Conservatorul de ulei este un rezeryor cilindric, fixal la partea superioara a cuvei, care are rolul de a prelua variatiile nivelului de ulei. La transformatoarcle cu reglaj {ra sareind, conservatorul are o singurit camera, iar la cele cu reglaj sub sarcina are dowd, una servind drept conservator al comutatorului de ploturi. Camerele comunica, prin intermediul tnor racorduri preyazute eu robinete de separare, cu cuva comutatorului de reglaj si respectiv eu -cuya transformatoralui. ntre ele, camerele comunica prin doud orificii executate in pere- ‘tele separator, unul la parlea inferioara prevazut cu filtru de ulei, pentru cireulatia uleinlui intre cele doua camere si altul la partea su- presiunii aerului intre cele doua ca- jecare con- perioara, servind la echilibrare: mere. Fiecare cameri este previzut’ cu robinet de gol servator este previzut cu dispozitiv de umplere. Pentru tensiunile de 220 si 400 kV, conservatorul este prevazut cu o membrana elasticd din cauciuc. Acezsli constructie are avan~ tajul protejarii corespunzittoare a uleiului impotriva oxiddrii si umidi- t&Atli, respectiv uleiul nu poate absorbi oxigonul sau, umiditatea din atmosfera, putind astfel s-si pastreze calitalile initiale un timp mai indelungat. : 82 > _ Nivelul uleiutui din conservator se verificd fie la o sticli de nivel, gare functioneaza pe principiul vaselor comunicante, fie la un indicator nagnetic al nivelului de ulei. La conservatoarele cu membran& elastic’ din cauciue conservatorul este previzut eu dowd indicatoare magne- lice de ulei, unul pentru supravegherea nivelului de ulei si celalalt Pentru supravegherea integritatii membranei elastice din cauciue. __ Pentru supravegherea nivelului de ulei din transformator in functie temperatura mediului exterior, la sticla de nivel sau la indicatorul Magnetic al nivelului de ulei se trag trei lini de control corespunzind jemperaturii mediului exterior de: —35°C, 115°C si -+35°C. Dispozitivul de semnalizare al: indicatorului magnetic al nivelului ulei este fie un sector de cere care, tn functie de cantitatea de ulei din conservator, are culoared rosu sivalb, fie um sector de cere cu ac indicator inscripfionat : gol; 1/4; 1/2; 3/4 si plin, , ‘Semnificatiile scmnalizarilor de la vizorul indicatorului magnetic nivelului de ulei, in functie de temperatura medie a uleiului, stnt Gele din tabelul 3.1.3. ’ Tabelul 3.1.3 Semnificatia semnalizirilor de la visorul indicatorului magnetic al nivelului de wlei in functie de temperatura medie a uleiului ec ‘Temperatura medio a uleiului Scmnificatia semnalizirlor ee eeesSsSSSF = 40° complet rosu 10°C 1/4 alb si 5/4 rosu +30°C 1/2 alb si 172 rosu +70°C | 3 alb st 1/4 rosa LE Eee naté prin interpolare. Indicatorul magnetic pentru nivelul uleiului mai este prevazut eu doug ‘contacte, care sint actionate astfel: daca nivelul uleiului conservator seade sub nivelul minim admisibil, atunci indicatorul )hivel inchide un contact prin care semnalizeaz& in camera de co- Manda atingerea nivelului de ulei minim. Dac& nivelul uleiului din Inservator creste peste nivelul maxim admisibil, atunci indicatorul nivel inchide un contact prin care semnalizeazi in camera de co- ind’ atingerca nivelului de ulei maxim. 83in principiu, indicatorul magnetic pentru nivelul uleiului, prezentat in fig. 3.1.2, consta dintr-o carcasi metalica, fixati etang la ulei, pe flansa’ sudata pe unul din capetele conservatorului cu ajutorul une’ garnituri de etansare. In carcasa, spre partea din fata, inchise printr-un geam de sticli, sint fixate pe un ax rotatiy saibe indicatoare si un magnet premanent. Opus acestui magnet permanent, dar separat prin peretele carcasei, este fixat pe un ax rotativ un contramagnet, rotit de un plutitor metalic care urma- reste variatia nivelului de ulei din conservator. nent din carcasd este antrenat de liniile de forta magnetice care tree prin peretele carcasei. Deci este antrenata si saiba indicatoare. In fata acestei saibe se gaseste vizorul din sticl4 cu maroajele pentru nive- Jul de ulei maxim, respectiv minim, Aceast& exécutie are avantajul {geliston _2 Gmagnet, permanent _inx et dispozitivul indicator exterior 1 2 Gadmgsnet permanent exe; este complet separat de uleiul din Sarl ae taiesea ead cutie omseryaton/4l deel, Ia oveveutuall vara spargere a Vizorului de ‘sticl’, nu avem pierderi de ulei. Dispozitivul de filirare a aerului (filtrul de aer) este un aparat care se monteazd pe racordul de legatura al conservatorulul si are rolul de a absorbi umiditatea din aerul atmosferic care patrunde in conservator Ja sciderea nivelului de ulei respectiv de a proteja uleiul, chiar in cazul ruperii membranci clastice din cauciuc la conservatoarele prevazute cu aceasLa membrana. Filtrul de aer se monteaza obligatoriu la transfor- matoarele de la 400 KVA in sus, inclusiv dar se poate monta si la trans formatoarele de la 100 kVA in sus, inclusiv. “Ca material higroscopic se foloseste silicagelul sau ionosilul indi~ ilicagel tratat cu clorura de cobalt si care tsi SchimbA culoarea tn functie de cantitatea de apa absorbita. In stare anhidrd (lipsit de ap&) ionosilul are culoarea albastra deschis, iar pe misura co absoarbe umiditatea culoarea treee in rosu, apoi im roz, iar la saturatic cu apa devine incolor. In aceasta situatie materialul higroscopic trebuie tnlocuit sau regenerat, De preferin{a inlocuirea saw regenerarea se face cind culoarea ionosilului a doyenit slab roz. Rege- eator, care este obfinut din 84 In felul acesta, magnetul perma- Se pune ulei de transformator pina la semnul indicator ; jul la fixarea cilindrului, prevazut cu racord de legati- sonservatorului. erarea se face prin Inedilzire la 150—200°C pina ce culoarea lui devine bastru deschis. Gu ocazia régenerarii nu este permis si se depaseasci emperatura de 300°C. Jonosilul nu trebuie s& vind in contact cu uleiul, erea transformatorului. Un filtru de aer are urmi- ri componente : — cilindrul din sticl& in are se pune materialul hi- roscopic ; paharul de sticla in care — eapacul inferior preva- ue cu orificii prin care intra erul atmosteric ; — capacul ‘superi T, dare Hla racordul pentru filtru al Aerul atmosferic patrunde Bfiltru in partea lui inferi- jaré trecind prin paharal de ilei (vezi directia sgetilor in ig. 3.1.3)'si apoi, dupa reti- ea umezelii de cAtre male- lul higroscopic, ajunge prin ordul de legiturd deasupra livelului de ulei sau respecity leasupra membranei conserva- Relecle de protectie se insla- @ in mod obligatorin Ia fansformatoarele cu puteri ke Fig, 3.1.3. Filtru de aer : @ste 400 kVA inclusiv si sc 1 —cilindru ain sticlé ; 2 — paharul din sticla ee ee 4 capae inferior 4 o rie Mstruiese atit pentru protec- meord de iegaturs’ cu angi: Ce take de transformatorului propriu- {xaea ‘chndrumt: 7—'shta din atamis 8 garniturd de ‘etangara, 85zis (relee de gaze tip Buchholz), cit si pentru protecfia comutatoare- lor de reglaj sub sarcind (relee de gaze cu clapet’) la transformatoa- rele previzute cu acest. reglaj. Releul de gaze tip Buchholz este un aparat monobloc de gabarit redug care se monteaz& in serie in circuitul de ulei dintre couservator si cuva. El actioneazi : ; —'la seliderea nivelului de ulei din cuva ; — aparitia de aer sau gaze in cuva ca urmare a unor arderi lente de izolatie sau a unor eventuale neelanseilAfi a cuvei sau a instalatiilor de racire ; : ‘ — aparitia unui curent de ulei venind dinspre cuva ca urmare a unei unde de soc. Protectia releului poate fiz — semnalizare preventiva ; -. scoaterea de sub tensiune a transformatorului. Fa actioneaz& in timpul formarii defectului, inainte ca acesta sa produc& avarii grave, spre deosebire de celelalte sisteme de protectie (diferenfiala, maximal, sigurante fuzibile etc.), care acfioneaza dupa aparitia defectului. > Este compus (fig niu, eu nervuri de int Mix, actionate din afaré cu-ajutorul unui magnet permanent care se deplaseazt Ho dal& cu fMotorul. | Releul de gaze‘tip clapet este un aparat de protectic care trebuie | montal in mod obligatoriu la fiecare comutator de reglaj sub sarcind al transformatorului, El protejeaza comutatorul de reglaj sub sarcina 4) dintr-o carcasi turnéta din aliaj de alumi- Pe ambele parti laterale sint cite unul saw dou’ vizoare fafa in faj& gradate pentru observarca comoda a ulciului, Sub vizoare, pe carcask si pe capac sink sageti care indicd drumul gazelor (montajul releului) dinspre cuva spre conservatorul de ulei. La partea superioara, pe capacul releului, se gases¢ ventilul cu ro- binet si dopul filetat pentru evacuarea gazelor $i pentru insuflarca ac- rului pentru controlul functionarii flotorului superior. De asemenca, la anumite relee, cum este si vel din fignra, se gaseste dispozitivul de control si blocare (taster) protejat printr-un c&pacel insurubat. C&pa- celele ventilului si ale tasterului stint legate de capacul releului cu Vin tisoare metalice pentru a nu se pierde. Tot pe capac este cutia de borne. In interiorul releului se gisese dou’ flotoare, fiecare cu efte un in- treruptor basculant cu mercur in vase, de sticli umplute cu gaz inert. Flotorul superior, echipat cu un intreruptor basculant pentru semnali« zare, este actionat la sedderea nivelului de ulei si la degajeri lente de aer sau gaze. Flotorul inferior, echipat cu un intreruptor basculant pentru declansare, este actionat la aparitia unci unde de presiune (de- plasare brusci a ulciului dinspre cuva spre conservator sau d violent& a gazelor ca urmare a unei arderi violente sau explo: La’ transformatoare peste 16 MVA se folosese si relec de gaze tip Buchholz la care intreruptoarele sint cu contact metalic in vas de sticlit Le 3.14, Releul de gaze tip Buchholz : a — careasa ; 2? — capac; 3 — vii p4 mee i ‘ sdacantinqsaton'e 1 + “apae™piclontic ser SH = sche ceed dl ott te Ja comutator. Este construit intr-o carcasa turnat& de aluminiu, ca in fig. 3.1.5, in interior avind GlapetA hasculanta cu dow’ pozitii, .in functiune* si,,decuplat, wh sis- m de blocaje care mentine clapeta in una din cele dowd pozitii, tre- irea de la 0 pozitie Ia cealalté putindu-se face numai sub acfiunea unui ypuls exterior, si un intreruptor basculant cu. mercur, fixat printt-o 86 87pirghie solidara de clapeta si avind un contact normal tnehis si ur contact normal desehis, Pe peretele lateral, dispuse fa& In fata, se gisesc dowd vizoare pentru observarea pozitiei clapetei. La partea superioara a releului, protejate de un capac basculant,. se gasesc doua butoane de proba cu placufe indicatoare ,in functiune* a 2 1 329 bai fgdurr $15 Pied jie ail VEDERE DW A ey hg ie or 3 Functronare deconeckat |__ Sehema efnctricd Conectat~ Decanectat Fig. 3.1.5. Releu de protectic comutator (relet tip clapeté) — RS 1000: 41 —careasa ; 2 — vizor ; 9 — guruburl do prindere ; 4 — cutie ce nore ; 5 — capae cutie porne | 8 —- borne } 7 —racord eireulte ; 3 — sageata indicatoare ; § — Capac basculant ; 10 —'batoane de proba ; 11 — surub punere la masa ; 12 — garnitura. gi .decuplat“ servind la verificarea functionirii releului (butonul in functiune*) gi respectiv la readucerea clapetei in pozitia normal’ (bue tonul ,decuplat*), Linga vizoare, prin turnare pe ficeare capac, este realizattt ciLe o sigeata indicatoare vospita in rogu, care arata directia spre conserva- torul de ulei al transformatorului Releele de protectie de gaze sint racordate prin intermediul robi- netelor sau a clupetelor pentru transformatearele cu puteri mai mari de 1000 kVA inclusiv. Ventilul de suprapresiune (fig. 3.1.6), care se instaleazd numai la transformatoarele gi autotransformatoarele de putere mare si cu ten- siune superioara de 400 kV, are ‘scopul de a asigura trecerea uleiului din cuva transformatorului spre conservator la varialia volumului de ulei, in cazul In care se uita inchist sau se defeeteaz& clapetele care sint montate pe racordul intre cuya si conservator. Ventilul este deschis de suprapresiunea care apare la eresterea temperaturii uleiulul, daci cla- petele sint in pozitia inchis. 88 ONE Spre conservator 25. 3 fsus| a y zn g @ df \ Note 120 10\ 10 fe a i NW ; Z ' \ | aia Se recgmandé numat fa manta} vertical Fig, 3.16. Ventil de suprapresiune : J,= flange superioure ; 2 — flange inferioare ; 3 — con: 4 — ve : $aiba special 6 — sabi; 7“ sucub cae edisdric 8 gamiee Bet soca hexagonal ; 10 — piulit& M 10; 1 — piulita M 5, 89Supapa de evacuare gaze se instaleaz’ de asemenea la trans forma- toarele si autotransformatoarele de putere mare $i tensiune ridicata sila care conservatorul este prevazut cu membrana din caueine. M Portal Acumulare gaze g ponte Evacuare gaze 6 ce gaze 4 cuva ; 2 — capac sume ~ capac inferior ; 4 — plutitor : 3 — ax; 6— isl tu grosicr ; 7— filtru.tin ; "8 — garnitura etansare ; 9 — garniturd supapa ; 1 —ventil cu piston; 11 —'piesi_ de lemn; i2— resort; 13 —nivela do ulei } 4 — fared ; 15 — bugon curlitire ; 16 — sita protectie ; 1 —‘ulel de transformator } “8 — flange racord. Dispozitivul, aritat in fig. 3.1.7, se instaleazt pe conducta! intre comutatorul de ploturi si conservator si are rolul de 2 acumula si a evacua in atmosfera gazele rezultate in urma functionarii ruptorulai comutatorului de ploturi. 90 formatoareior se monteaz la partea superioar’ a cuvei (pe capac) si in functie de valoarea tensiunii sint de tipul obisauit de trecere, de tip a Be p eco 50 | 4 [ot | 12 Fig. 9.1.8. Izolatoare de trecere : ye t/2000 | 100 | 25 [618 | 20 szolator TH W kV ; b — izolator TE-33 kV We 10/3/50 | Tea a2 0 porfelan zolator ; 2 — bornd; 1 — tub iz0- e060 | 120] 30 [ora] 0 gamnitura | 5 — capac ; 6 — plus 5 F Ps 8 —piuilja ; 9—clama : 0 —gare : : dt papue ; 42 — prezon; 13 > gar- itura | if — Inet magnetic; 19 — pana; 1 — Surub ; 17 — waraitura ; 18 — capacel ? 1 eelator inferior ; 29 — ‘fanion ; Pf — surub ; cclator superior ; 22 — suport eclator. it pe flansa izolatorului. La izolatoarele cu ulei propriu trebuie ificat nivelul uleiului sau presiunca uleiului in functie de constructia latoarelor respective. Th fig. 3.1.8 sint prezentate izolatoarele de trecere tip T.E. 10 kV 4) si T.E. 35 kV (fig. b) si detaliile lor constructive. De asemenea, lig. 3.1.9 este prezentat izolatorul de trecere 110 kV, 400 A cu deta- constructive. 91Fig. 3.1.9. Izolator 110 kV, 400 A: TOE eeaTne Lasse hs cant ne olan 26 oeazon 0 bom 2, Pan Pee RE Be gSaPi tater ezeror Notarea bornelor se face folosind : — litere mari pentru infasurarea cu tensiunea cea mai mare; — litere mari eu indicele m pentru infsurarea de tensiune medic ; — litere mici pentru inffigurarea .eu tensinnea cea mai mica. | Pentru inceputurile infasurarilor se folosesc literele A, B, C—a, b,c Pentru sfirsiturile infisurarilor se folosese’literele X, Y, Z—a, y. = entru neutrul,*care este scos pe capac, se folosese literele N, respectiv n. Asezarea bornelor pe capac se face astfel ca suecesiunea literelor si ie de la stinga spre dreapta privind dinspre partea de inalté tensiune. In fig. 3.1.10 este exemplificat& marearea bornelor la un transfor- tor cu 3 infasurBri, cu neutrul scos pe capac la infisurarea de inalta medic tensiune. Termometrele si dispozitivele de masurat temperatura servesc pentrw firirea si supravegherea regimului termic al transformatorului. La transformatoarele cu putere mai mare de 63 kVA inclusiv se jonteazd un termometru tehnic cu mercur, capacul cuvei avind un ag pentru termometru. La transformatoarele cu putere inai maresde 1000 kVA inelusiv, Apacul cuvei este previizut cu locas pentru montarea a dou’ termo- kx stre tehnice cu mercur. Termometrele cu mercur se monteazd im ritoare, asa cum se arata in fig. 3.1.11. La transformatoarele cu putere mai mare de 4 MVA inclusiv, se aleazi, pe linga termometrele tehnice cu mercur, si wn termometru i 93.4 bung 72am _ Nesagan 2+ ~- Hexdgon 27 Fig, 3.1.12. Termometru manometric cu cadran $1 contacte elactrice : cadran —20°C + + 120C 79 — ac indle Hemmiizare s 4 — cabl toaatura cle: soa: @— capac: 7 Dulon fesia) ; 8 — tub capilor | FEN iaon wrhomettu; 1 plullid olandess.; it — cop Se sixate ; If suport fixare | 19 — surub 3 14 — bolamay Fig. $1.11. ‘Termometru tehnie cu mercur si cu aparatoare. _ Termometrul cu cadran este folosit in urm&toarele scopuri: — s& masoaré temperatura uleiului ; — si semnalizeze depasirea unei limite de temperatura fixate ; — si comande introducerea sau scoaterea din cireuitul de récire al transformatorului a bateriilor de récire ; —' si comande scoaterea transformatorului dif sarcin& Ia depsirea lemperaturii maxime a miczului sau a uleiului | Termometrul manometric eu cadvan este construit dintr-o earcas rnaté de aluminin in care se aff’ mecanismul de actionare al acului dicator, cadranul eirewlar cu gradatii de la —20° la 0° si la +-120°C, jeu! indicator si contactele electrice ew pozitie normal deschiséi, butoa- nele de reglaj si racardul dintre dispozitivul de actionare a acului in- dicator si tubul capilar. Tubul capilar are o lungime fixt (cea 7 m) paratul fiind etalonat pentru aceasta lungime. La capatul celalalt al hulni capilar se afi corpul de sesizare (rezervorul cu mereur sub, esiune) si racordul de prindere in locasul termometrului de pe trans- yemat or. unei coloane en mercur introdus& tn rezervorul sub presiune pre- git cu tubul capilar. La capXtul opus rezervorului, tubul capilar ste indoit dub form% de arc. In functie de temperatura, coloana de cur dilatindu-se, face si se destind’% arcul, miscarea transmifin- se acului indicator. Acesta va inchide pe rind, in functie de re- * ij, cele 1, 2 san 3 contacte normal deschise, dind comanda respectivi La transformatoarele si autotransformatoarele de putere mare 5 ru tensiuni ridicate, 400 kV si 220 kV, se mai folosese termome- le cu rezistenté pentru m&surarca temperaturii miezului si a uleiului. Elementul de masurat este format dintr-o rezistenti de platind ontaté in jugul superior (pentru misurarea temperaturii miezului) | in interiorul unei teci metalice cilindrice (pentru masurarea tem- praturii wleiuhii — fig. 3.1.13). ‘Temperatura este indicat’ in camera de comanda, prin intermediul Mi comutator, de catre un singur aparat indicator, La acelasi aparat indicator se ‘poate citi 5i temperatura infasuri- t prin folosirea termocopiei fig. 3.1.14, Termocopia este 6 termore- mf care face posibil& misurdrea, indirect’ a temperaturii infi- L: 95.surtrilor, misu mari a infisuririi, j Semnalizatorul terinic de pericol (fig. 3.1.15) serveste pentru pro- tectia transformatoarelor si autotransformatoarelor tmpotriva supra- incdlzirii uleiului. ea directé neputindusse face din cauza tensiunii i iuoates 4 numai la Lransformatoarele le putere mare si Lensiune de 400 kV. Aparatul ‘ansformatorului astfel incit sonda termicd aximi a uleiului, : i aulolransformatoarele ¢ monteaza pe eapacul preia temperatura \ Hexagon 22 £0. Fe 0" eee / 1h 1 —} @ x CARACTERISTICS ~bomentul de lucry al lhe FES 8... GDC maxim La tind = Valearea (22°C 1 REG 222 hse create 100 #26 | a 8 mle efst | 220 . Etichete " caracterishet M202 Schemé de legitisn) ‘ Cyn" i SCHEMA ELECTRICA 9 3 \ 4 | S go Fig. 5.1.14. Termoreristentd, parte componenti a termocopiei. oa omeniul de reglaj este cuprins intre 50°C si 125°C. La’ asigurarea peraturii pentru care a fost reglat, 6 lamel& bimetalic’ m forma : © foarte sublire deblocheazt clichetul intreruptarului, pretensio- ao teu renibtente: (eaten “tiesurayea’tempe= Cu ajutorul unui resort, Astfel se inchide cireuitul de semnalizare, Fig. 3.1.13. Termometru ct ‘istent: el is ss raturii uleiului. ramine inehis pind se actioneaz’ butonul. ae artes elcctriclanului din stalii clectrice ji posturi ce trensgormare — ed, 53 OTutorul maguetulai din spatin! fluidului, contramagne- Separat in spajiul indicatorului si microintreruptorulut epaus dupa intrerupe- (Sens de ase | 1 bereelatle 220 pl. | Be [i : e- Bosumgrdl : sermnalizntoru hs ieee Domeniul dereglare fH a 69+ 120°C al L | 7b protectie enceces See et, wertinax LI 7 g fae Fig. 3.1.16. Indicatorut de civeulatic pentru apa gi ulei : t . 1 — carcas&é ; # — ples intermedi: 3 — paleti; 4 — ax; Fig, 3.1.15, Semnatizatorul de pericol. 6 = tnagnot & — "coniamapnere pagel fdictearut | #— microintreruptor ; — eure borne. -Indicatorul de circulafic pentru apd si ulei (fig. 3.1.46) const’ dintr-o si sub forma de tambur in cure este montal’ o palela fixata pe ca (recerii fluidului se realizeazi priatr-un resort, reglabil din partea spate a aparatului prin intermediul anui surub. ' icrointreruptorul are contacte ,normal deschis” si .normal tne astfel incit orice indicatie a aparatului poate fi transinisi in can de comanda. un ax. ee zi 4 curentului flnidula Paleta se deplaseaz’ datorita curen uid de 90° elibereazA intreaga sectiune de trecere. Deplasaren paletei est i dup’ o rotati 99 98Prin intermediul acestor indicatoare Dateriile de racire (fig. 3.1.17), care asigur formatoare (autotransformatoare) prin c! suflajul de aer. de exemplu ului din trans- ewlatia forfata a uleiului si Indicatoarele de cireulafie a wleiului permit supravegherea si din camera de comand’ a funcliondrii cireulatiei de ulei din bateriile de Vicire. Busonul de aerisire sau ventilul de aerisire (fig. 3.1.18) este utilizat la irea cuvei, conservatorului ete. si este format dintr-un corp fix sndat pe peretele subansamblului, un mobil care, prin desurubare iala, permite inlaturarea etanseitatii si evacuarea acrului prin ‘iul transversal §i bila de etang ea tyansformatorului se face cu scopul de a permite climi- area acrului care se acumuleazi in zoncle inchise din unele suban- ainble ale Uransformatorului in eursul operatici de umplere cu ule int curva, oalele si stulu au cuvi, i arelorde LT. si JP. de pe eapae ,olatoarele de 1.7, si J.1., comutatoarele de reglaj snb sar- oarele de racire, conservatorul eu membrana $i cutiile de Membrana de coucivc Fig, 3.1.18, Busonul (ventilul de aerisire) : 1 — corp wentil y 2 — saiba ; 3 — buson ; 4 — pia ; 5 — pia. f é 629 Aerisirvea transformatoarelor se face in doud sisteme Fig. 3.1.17, Bateria de ricire i 1— camera ce distributie ; 2— ventilator axial; 2 = grup, electropompa 2 pason aerisire ; 3 — record manometry s 6 — urechi 2 ponitia TP" Sireent Hascare porklaongontlt 6 — pote 2 — sal = manual, cu ajutorul busoanelor de aserisire aratate tn fig. 3.1.18, acterizat% prin faptul e& se face pind in momentul cind in tocul nlui Incepe s& curga ulci; eleul de feviy 11 — 101 100automat; cu ajutorul unor evi racordate la racerdul releutui de gaze. Aceasti acrisire se curacterizeaz’i prin faptul ¢& permite aerului care are tendinla de a se aeumula in unele zone si fie condus prin jevi, chiar in timpul umplerii cu ulei sau, in timpul functionarii, la ra- cordul releului de gaze $i de aici si ajunga in conservator sau la su- papa de evacuare (fig. 3.1.7). el] | a Fig, 3.1.19:.Robinet cu clapeté (la-’ Tig. 3.1.20. Diverse tipuride radiatoare 1 pot de inchidere} + @— radiator dropt ; b ~ radiator eu lire; © 1 — corp elapeta : 7 — ax ; 3 — miner de radiaior up A 3 i i)eveabea | eotauean se eee os am: ciionare 4 — suru Ge, bloware; 8 — fc, \00y8 |Z ner ae edasoniagre, 8 uUse a? - ae aerisire ; 6 — Duson de golire. Robinelul cu clapeld are rolul dea inchice sau deschide cireuitul de ulei intre cuvi si conservator sau intre ewva si bateriile de racire. Asa cum rezull din fig, 3.1.19, robinetul cu clapeta se compune din ‘corpul robinetului cu orificiul prin care eiveulé ulciul, clapeta de inchidere a orificiului, axul de manevra care roteste clapeta si mani vela de aetionare cu surubul special en ajutorul cAruia se blocheaza manivela intr-o anumili pox Robinctele cu clapet& se folosese de asemenca pentru separarea radiatoarelor faf& de cuva, Ele se monteazd pe ficcare stut sudat pe peretele cuvei si permit demontarea radiatoarelor a fi evacuat uleiul din cuv . fn fig. 3.1.20 sint reprezentate citeve tipuri de radiatoare. Circuiiele auxiliare de pe transformator (autotransformator) sint cir cuitele seeundare de protectie, semmalizare si maAsurare, cu care este expediat transformatorul dia fabrick, si ciccuitele de comanda a insta- 102 aliei de racire. Aceste circuite sint legate la unul sau mai multe eo- frete, sint realizate din conductoare de cupru flexibil, izolate inP.V.C.. introduse in tuburi metalice si auo rezistentA buna la actiunea uleivlui, “intemperiilor si la loviri mecanice. — Aeeste circuite sint: cireuitul releclor de protectie de gaze Buchholz $i clapeta ; — circuitul nivel (minim si maxim) ulei in conservator ; — cireuitul indicator contro! membrana elasticA conservator ; — circuitul termometrului cu rezisten{4 pentru ulei — circuitul termometrului en rezistent% pentru miez ; — ‘circuitul termometrului cu cadran si contacte pentra semnalizare temperatura maxima’ ulei ; circuiful semnalizatorului termic de pericol ; cuitele indicatoarelor de circulatie ulei; ircuitele transformatoarelor de curent inelusiv cele din borne pentru misurare, protectie diferentiala, termocopie) ; — circuitele de comanda a instalatiei de racire. In functie de putere, tensiunea nominal si dotarea transformato- wlui (autotransformatorului) cu instalatiile si echipamentele respective, incle cireuite pot si lipseased. La franstdrmatogtele de 2 MVA cu circulatie naturali a j VS), a a ventilatoarelar poate fi manual H atonal, in functie de temperatura uleiulai. ‘Pemper stirs la care 5—63 fe automat tn fuaetinae “treptele instalatiei de récire eventual semnalizate de termometrele cu. eadran. sint fhaioete 1 5 Say 10 IR% i (fle $) hee 4 § OL£167 69 © ina de uctionare a contactorulu utoane de _actionare Gistonts : yt — lampi de sem- fee al dempersturil-uleiulus ‘Schema automat in trei trepte permite punerea in funcliune a Feptelor numai incepind cu prima si mu invers, fig. 3.1.22. i: + 108Oprirea functionarii ventilatoarelor se face deodaté pentru Coate treptele. La transformatoarele gi autotransformatoarele de 200, 250, 400 MV A cu tensiunca superioara de 400 si 220 kV si la transformatoarele de —63 MVA cu Lensiunea superioara 110 kV¥cu cireulafic fortata WRT RTD S| fy 6 Henle a : rel & eee re . . es - 102 pees 203 he Tie aoagege? Fig. 3.1.22, Schema de comanda automati a instalatiei de ra- cire : ITIP, — contactele termometruiial eu eadran : IC/—2C;— contacte au- xillare de protectic ale contactorului ; IRT;—3RT, — relee de protectie cu. bimetal ; 1C—2C — bodine de ‘actionare ‘ale _comutatoarelor ; P\O—P,O; — buteanc duble de actignare la distant ; K, — comutator Lit, lampt de semnalzare } INf—3H1— bopinela releelor interme diare ; 1R7)—KI, — contactelo releelor intarmeatare. a wleiului si-suflaj de acr, pornivea instalatiilor de ricire se poate face fic manual, fie automat, in una sau mai multe trepte. —~ supapa de stguran{a se monteazi de obicei intr-un tub de expan- dare si are rolul de a permite evacuarea gazelor si uleiului fa cazul unei eventuale suprapresiuni in interiorul transformatorului (seurt- cireuite wiolente, explozii ete.). De obicei, supapa de siguran{i se monteazk pe capacul superior al cuyei, asa cum rezullA din fig. 3.1.23. Comutatoarele de reglaj (ploturi) sint dispozit glojul tensiunii atit pentru transformatoare, eit formatoare fie In condifiile seoaterii unilafii de sub tensiune, 6 unitatea care asigurd re- pentru attlotrans_ cu in sarcina. 104 _ Comanda comutatorului poate fi local, telecomandat& sau automa- zat, in funetie de unul sau mai multi parametri ai energici electrice lin una din retelele clectrice la care este racordat transformatorul sau uutotransformatorul: 2 — radiator; fia eu gonctacteara? go esttes eer Ue BU 15 —gowtor Jet 3 16 —fanion elator Jit. 1 T° tobinet de gollre | fa bord de puncte la ‘Sener sb Binet radiator ; 27 — titra de acr ; Dinet izolay conseevator | Pentro transformatoarele si autotransformatoarele pind la 1 600 kVA jelusiv, domeniul de reglaj este de pind la 15% din tensinnea nomic la a infdsurarii la care se prevede feglajul si Lensiunea.pe treapta de laj este de 5%, din tensiunea nominala a infagurarii Ia care se aplicd lajul. ; Pentru transformatoare si autotransformatoare mai mari de 1600 ‘A, domeniul de reglaj este de -L16%, din tensiunea nominala a tne iii la care so prevede reglajul, iar tensinnea pe treapta este de 3% din tensiunea nominali in cazul reglajului sub sareink si de 59 cazul reglajului [ark sareing. 105.La transformatoarele cu reglaj executal ih absenta tensiunii, comu- tatorul cel mai folosit este de tip rotativ (fig. 3.1.24). Actionarea lui se face — cu ajutoru! unui dispozitiv montat pe capac — fie de pe capac, fie de la sol cui 6 manivelé (dacd transformatorul a fost echipat in acest sens). Pentru identiticarca pozitiei pe care se gisesle comutatornl la un moment dat, pe capacul dispozitivului de actionare sint marcale poziliile, in sensul orac. Numero- taren treptelor de reglaj se face dela 11x ni, cilra 1 corespunzind celui mai mare numdr de spire al Infgurdrii La transformatoarele cu reglaj sub sar- cind sint folosile comutatoare de la dife- rite firme, avind in consecinti unele dife- rente intre ele, ins& neesentiale (exemplu : tip Jansen (R-D.G.) sau Kolaroy (R.P.B.)). La transformatoarele si autotransformatoa- rele de 220 —400 kV nt folosite comu- Reinhausen iatoare lip Elin (Franja) sau (RLE.G.). Toate -aceste comutatoare ins& sint de tip Ingropat, eu reglaj pe nal si cu contactele de rupere intr-o cuva separa- la, fie inclusi in cuva trausformatorului, fie montata pe izolatorul de nul. Pentru modifiearea raportului de trans- formare al transformatorului sub sareina, lrecerea de la o priz& a infasurarii la alta se efectueazt fri intreruperea curentului in reteaua ‘alimentaté, ceca ce se obfine, prin legarea simultana intre ele a doua prize de reglare pe timpul cit se efeetueaz’ operatia Fig. 3.1.24. Comutator de reglaj tip rotativ — contact sis (bornay ¢ 2 — placa stator 57 —eonsael mo- de comutar Pinos stator | 2 contac! me" de comuitare: resort ; 6 — bara de legat 7 — surub ; § — stiftal supor- tulu porwul comucay torulul. Dispozitivul de actionare « comutatoru- permite actionarea ma- Ibi, montat pe eu nuali sau electric&, localé sau Ia distant ut cu indicator al pozitiei co- si control, montate pe un panou, a acestuia. Dispozitivul este prev mutatorului si eu aparate de masura in camera de comand’. Disp glarii automate a tensiunii ta barele de pleeare pe jransformatorul sau la capatul unei linii de consumator, prin folosirea care debiteazh 106 ozitivul se preteaza si la introducerea re= p Tegulatorului de tensiune tip RATY-3,.en ajutoril e&rui deaza in permanen{& tensiunea barei la ; fine in limitele dorite, coniutind in prize al transformatorulun, contro- $i 0 men- comutatorul de care este conee mod adecyat, 3.1.2. IXPLOATARE, PRINCIPALELE DEFECTIUNT st RE MEDIEREA LOR , $1 RE 1 REGUL GENERALE DE EXPLOATAR: 1 S ¢ PDE LOATARE A TRAN SPORMAT (AUTOTRANSFORMATOARELOR) sea Pers: nek Personalul de exploatare va respecta, in lipsa unor indicatii spe- in functio- in slatii iale ale fabricii constructoare, urmatoarele reguli general narea_transformatoarelor gi posturi de transformar raat eneHongrea de lunga dural a transformatoralui (autotransfor- 2 tu), Inekreat la puterea nominal, este asigurata pe toate mr ele plus, iar pe cele minus pint la prizn de —5%, la celelalte penn prinus curentul putind avea valoarea egala eu al prize de by. uterea sedizind corespunziitor ‘miesorarii tensiunii.! ee La fransformatoarele fabricate Incepind din 1981, pentru toate Prizele condijiile de functionare sint a eB principals. : autransformatoarelor montate aceleasi cal si pentru priza b) La_transformatoar ireulatie Bt i Be camatoarele eu elrextahie naturali a uleiului si sufl Bominali, in cazul absenfei suflajutui fabricate pind in 1981 Pentru. transformatoarele fabricat narea {rd suflaj de acr se stabileste in orului. f 2 s ar ¢ lunga duraté la 60%, din puterea de aer pentru transformatoareie incepind din 1981, functio- cartea tehinie’ a transforma- ©) In cazul transtormatoarelor cu facire cu suflaj de aer san cu apa (FS I sau FA) se admi _— Mt fale a ite functionarea ansformatorului in cazul opririi pompelor sau a ventilatoarelor pe o duraté de maximum 10 minute ! a Ja pling sareind san o ork la i s mers in gok @) La transformatoarele fabricate pind in-1981 functionind. biog Seneratorul se admite functionarea de lungt durati la puterea no inal, la g tensiune ce nu depaseste pe cea nominali eu ma t OL ste pi Ni cu mai mult civeulatie forfatt a uleiului siTransformatoarele fabricate Incepind din 1981 cu puteri peste 40 MYA, destinate a fi legate direct la bornele generatorului, rezista timp ‘de 5 s unei tensiuni egdle cu de 1,4 ori lensiunea nominal la bornele transformatérului s cele cu puteri pind la 40 MVA inclusiv resist’ la aplicarea timp de 4 min a unei Lensiuni egale ew de 1,3 tensinnea nominal& la bornele’ transformatorului. c) Temperaturile de functionare admise la transformatoarele, cu ulei sint: ulei maximum 100°C; infagurari maximum 105°C ; daca temperatura derului de racire depaseste 10°C cu pink la 5°C, tempera- Lurile maxime admise pentru ulei si infasurdri se reduc eu 5°C, iar dac depasirea este cuprinsd intre 5°G si 10°C, temperaturile admise pentru ulei si inf¥surari se reduc la 10°C. Pentru iransformatoarele racite eu apa, aceste prevederi se com- pleteazi cu cele ale fabricii constructoare sau STAS 1703/2-80 t) Nivelul uleiului in transformator, in functie de temperatura mediului exterior, se supravegheazi la sticla de nivel sau alt dispozitiv, pe care se indica nivelurile corespunzatoare unor temperaturi ale me- diului exterior de: —35°C g) Abateri limita admise de la unele caracteristici electrice : ~~ yaport de transformare in gol: :0,5% din ‘raportul de trans- formare garantal sau --10% din tensiuhea de scurteircait in-procente, misurate la curentul nominal : — tensiuni de scurteircuit : {10% la transformatoare cu doua intagur%ri si £15% la transformatoare cu trei infigurari, numai pent una din tnfasucari si 10% pentru eelelalte. La transformatoarele cw 3 infasurari fabricate incepind din 1981, abaterile limita admise pentru doua din infasurari se stabilesc in documente tehnice normative (nor ime tehnice de ramur, circulare tehnice ete.). h) Gonexiunile transformatoarelor si autotransformatoarelor slat cele din STAS 1703/4-805 i) Conditiile de functionare in paralel a transformatoarelor stat urmatearele + — {ransformatoarele sa aib& aceleasi tensiuni nominale primare gi secundare ; _— $& aib’ aceleasi tensiuni de seurteircuit, eu abateri in limitele de la pet. g3 — si aiba aceeasi goup’ de cone mise si funclioneze in paralel ; ; _ s& aiba raportul intre puterea celui mai mare si a celui mai mic transformator, cu valoarea maxima 2 In instalatiile existente, in cazul transformatoarelor fabricate inainte sle 1972, raportul puterilor poate avea valoarea maxima 3. uni sau grupe de conexiuni ad- 108 j) La tansformatoarcle cu trei infaisurdri, functionarea este garan- tatA atunci cind condiliile de functionare in paralel sint Indeplinite pentru fiecare din percehile de infasurari in paralel si dacd au puse in ~ “paralel toate inf¥isurarile saw au cite o infasurare in gol (tensiunile nominale ale celor trei infagurari find identice). k) Transformatoarele din grupele de conexiuni 11 pot funcfiona fn paralel cu transformatoarele care apartin grupei de conexinai 5, daca sint satisfacute celelalte condifii de functionare in paralel si dack ‘legarea bornelor celor dou’ transformatoare este realizalt dup& una “‘dintre variantele din tabelul 3.1.4. : \ Tabelul 9.1.4 Legarea bornclor transformatoarclor din grupe de conexiuni diferite in vederea functionarii in paralel | Fenstunea Vorianta | Goupa de conexiunt | malta | foasa 7 ] 1 | Dy 5; Yas; Y25 ABC | abe t Dy il; Yd11; Y2i1 ABC | eba " i Dy 5; Yds 5 Y25* ABG | abe Dy 113 Yai4; Y2a CBA’ bac ul Dy 5; Ya5s ¥n5 ABC | -abe Dy 14; Ya11; Y214 BAG ach 1) Capacitatea de suprainedircare a transformatoarelor in regim ermal de funclionare, in cazul in care fabrica constructoare nu face Ite precizari, se di in tabelul 3.1.5. Labelul 9.1.5 Capacitatea de supraincareare a transformatoarelor in regim normal de functionare Sareina anter ‘Temperatura Iniftala, a ulelulul tn funetic ate medal de racire PC] Durata admisibita fa suprasarcinit det FS; KA | 20% | 30% | 40% | 50% ore | “ore | min | min 55 49 3 | 15] oo | 30 | 15 68 60 a | 30 | 15 8 15 65 1 | 08 | 45 8 4 . 109In‘eaz de avarii, cu riseu! scurlarii duratei de viafi a transforma- torului, se admite suprainedrearea transformatoarelor in urmatoarea proportie (cu exceptia transformatoarelor cu cireulafie forfaté a uleiu- Ini) :30% pe timp de 2 ore, 60% timp de 30 min, 75%, timp de 15 min, (100% pe timp de 7 140%, timp de amin 7,5 min, 3. 2. PRELUAREA IN EXPLOATARE A TRANSFORMATOARELOR (AUTOTRANSFORMATOARELOR; nsformatoarelor (autotransfor- malul de exploxtare are urmtoarele sareini prinei- @ La prelucrarea in exploatare a tr matoarelor) per: pale ~ Verifiearéa conditiilor generale, conform § 3.1.2.1; — Asigurarea condifiilor normale pentru controlul releului de gaze : Asigurarea condifiilor normale de ventilatie a incdperilor trans- formatoarelor, pentru a permite. functionarca la sareina nominali a acestora in orice anotimp al anului, Diferenta dintre temperaturile de iesire si de intrare ale acrului nu trebuie st depaseased 15°C. Sistemul de ventilatie mecanied trebuie sa fie prevazut eu semnalizarea iesirii din functiune la punctul de supraveghere ; — Se verifici dact sistemul de ventilatic a transformatorului este separal de celelalte sisteme de ventilafie. Transformatoarele eu circu- lalie forfat® trebuie si fie prevazute eu semnalizarea opririi cireulatie fluidului de racire (aer sau api) : — Asiguraren mijloacelor pentru urmirirea temperaturii uleiului in toate punctele indicate -in prospeetul transformatorului ; — Transformatoarele cu puterea peste 10 MVA trebtic sa fie pre- vizute cu semnalizarea depisirii temperaturii maxime admisibile ; — Verificarea existenfei dispozitivelor pentru supravegherea uleiu- lui in conservator gi in izolatoarele de trecere si a cxisten{ei marcajclor necesare pentru efectuarea acestui control : Dotarea transformatoarelor cu relee de protectie de gaze (Buch- holtz) gi de tip clapeta. Conducioarele electrice de legitura cu releul de gaze si cu termometrele trebuie si aiba izolatie rezistenta Ja ulei ; Se verifick daci prin construc{ie sau prin montaj s-a asigurat inclinafia in sus a capacului, in direcfia releului de gaze, cu 11.5%. Se verifict dack este asigurat® Inclinarea in sus cu 2—19%, a conductei de ulei la cuva transformatorului spre ‘conservator — Verificarea existenfei si a starii filtrului cu silicagel silicagelului ; — Verificarea existenjei si a starii in stins incendii ; a subslan- alatiilor fixe si mobile de 110 Verificarea usilor inc&perilor transformatoarelor, care trebuie Si, Tie rezistente la foc si si se deschida in afara ; — Verificarea marcajelor si instalatiilor specitice, si anume : ay marcavea fazelor pe cuvele monofazate, in culorile standardi- gate ; b) pe.usile inckperilor transformatoarelor si pe transformatoare se inscriu mumirul transformatoarelor si destinatia acestora. Pe usile posturilor de transformare se tree denumirea si numirul postului respectiv 3 Verificarea existentei aparaturii electrice pentru supravegherea {unclionarii transformatoarelor, a existentei in numir suficient a sca- “Ielor dcestora, linind scama de suprasareinile si supratensiunile admi- sibile, precum si a marcajului valorilor corespunzatoare conditiilor no- nale : —Nerificarea rigidizirii antiseismice a transformatorului 3 — Nerificarea regliriicorespunzatoare a indicatorului termic de pericol, daca Lransformatorul este previzul cu asemenea indicator ; — Verificarea montajului corect sia bunei functionari a hateriilor de ricire, dacé transformatocul are baterii de rkcire. (Se verifici sensul de rotatie al grupurilor motor-pomp& si motor-ventilator. La transfor- “matoarele cu sistem automat de pornire a grupului de r&cire se va verifica si functionarea corect§ a automatizirii) 5 — Verificarea demontarii garniturilor oarbe la releele de gaze, a “conductei spre filtrele de acr, deschiderii tuturor robinetelor de ulei, pozitiei corecte a robinetului de pe teava ce leaga camerele eonserva- “torului de cuva ete. ; = Verificarea Luturor probelor si incerearilor prevazute la montajul, punevea In funclinne 51 darea in exploatare a transformatoarelor prin normativele in yigoare PE 003 si PE 116 ale M.E.E. @ fnainte de darca tn explodare a transformatorului (autotrans- formatorului) se verified : aoe ~~ buna fixare a rojilor, pentru a impiediea deplasarea transio amatorului si realizarea rigidizirii antiseismice 5 — dac& cuya transformatorului nu are seurgeri de ulei si daca este Jegat’ la priza de pimint : — daca comutatorul de prize fanctioneaz’ corect pe toate pozifiile, "se fixeazi comutatorul de prize pe plotul stabilit de organele de con- “ducere a exploatarii ; — daca releul de gaze este eu ulei: — dae& izolatoarele cu ulei sint pline cu ulei; — dac& uleiul in conservator are nivelul corespunzator tempera- “turii mediului exterior, robinetul pentru releul de gaze find deschis ; lit— daci membrana elastic’ din conservator en rolul de a separ: uleiul de mediul ambiant este in buna stare ; — daca robinetul de pe conducta de ulei (la conservatoarele de ule’) este deschis 5 — dac& gura de expandare a gazelor are membrana in buna stare ; — dack toate aparatelé sint in stare de functionare ; — dac& transformatorul are proteetia de cuva (Chevalier), se ye- zolatia fal de sine; — se verificd davai sint indepartate toate instalatiile de seurteir cuitare si legare la pamint ; — se verifici daca.protectiile sint reglate la valorile stabilite prin planul de proteetic. @ Puncrea sub tensiune a transformatoarelor (antotransformatoa- relor) montate bloc cu generatoarele, dup& montaj sau dupa iesirea dintr-o reparatie capital ew ocazia efreia s-au schimbat infasur rile, se face prin ridicarea treplat& a Lensiunii, pe plotul corespun- zAtor (ensiunii celei mai ridieate, dup care se vor face trei conectari si deconectari ale transformatorului, la tensiunea nominal. Punerea sub (ensiune a tuturor transformatoarelor de 10 MVA si mai mari se va face, pe eit posibil, in acelasi mod ca mai sus,- iar in cazul in care nu se poate, se va face direct la tensimea nominala a transformatorului, indiferent de locul unde este instalat. Transformatoarele cu puteri mai mici decit 19 MVA se pun sub (en- siune prin conectarea direct& la tensiunea nominalit, ‘Transformatoarele cu reglaj sub sarcing a Lensiunil se vor verifica cu ovazia probelor pe (oate ploturile, controlindu-se uniformitatea variatiei raportului de transformare si trecerea [rd intrerupere de pe un plot pe altul.(la aeeste probe infasurarea alimentata fiind cea pe care nu este dispus reglajul de tensiune, iar celelalte infasurari vor fi in gol). La comutarea ploturilor se vor respeeta limitele impuse pe barele de tensiune date de dispecer. De asemenea, transformatoarele eu co- mutator de reglaj manevrabil fara tensiune se vor conecta inainte de punerea in functiune pe fiecare plot in parte. rific u iesit La prima punere sub tensiune a unui transformator now din reparafie capital’, se vor Iva masuri speciale dé tndepartare a personalului din zona de amplasare a transformatorului si de: localizare a efectelor provocate de o eventuali explozie a cnvei acestuia, @ La punerea in sarciné a transformatorulni (autottansforma- torului) trebuie si se urmdreascd urmitoarele : — dac& transformatorul se incared corespunzator ; ~ dac& incilzirea uleiului este in limite normale: , » — daci se string gaze sau aer la releul de gaze, in cazul tn care cesta exista. BiLD.e . EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR (AUTOTRANSFORMATOARELOR) Exploatarea transformatoarelor si a putere se face in: : — instalafii eu personal — instalalii fara personal, Deconcciarea transformatoarelor echipate eu intreruptoare auto- ate pe ambele parli se face, de regul&, mai intii pe partea sareinii i dupa aceea pe partea alimentarii. autotranstormatoarelor de permanent tn turd sau la domiciliu ; In cazul cind intrernptorul esie numai pe una din parti Gonecta intii acesta. La conectare operatiile se fac tn ordine inversi. Transformatoarele de rezerya trebuie si se pun’ in funcliune in Mod special ecl putin o dat& pe lund, daci in acea Inna nu au fost puse sub tensiune. se va de- Comutarea ploturilor se face in raport cu sistemul de comutare cu sir automat ; se va evita comutarea aulomati pe ploturile extreme. Condifiile de lucrw ale comutatorului de ploturi trebnie si fie spe- Hicale detaliat in instructiunile interne, luindu-se in considerare pres- ptiile fubrieii construetoare. Ivebuie insistal asupra pozitiei corecte a schimbatoruhui de plo- Ti, pentru 2 se evila functionarea in pozitia intre ploturi. ‘Dupa functionarea protectiei de gaze, transformatorul se va pune funcfitne numai dupa ce, pe lings celelalte verifieari, s-a facut si fontrolul vizual exterior al comutatorului de ploturi, Daca tempera- Aira uleiului in transformator este sub — 10° interzisi coma- farca comulatorului de plotur G, este lor de La_comutatorul de ploturi se va urmari efectuarea lnera IMlrefinere conform instructiunilor in vigoare. Tat un transformator cdruia. i s-a filtrat sau inlocuit uleiul este cesar ca, dupa punere mn funcfiune, si se controleze din dow’ in doua re releul de gaze, pentru a se seoate aerul care se strings. Se vor ce verificdri pentru a se constata daed in relew cxisla acr gi nu gaze. pntrolul inceteazt eind se eonstati cd in 21 ore nu a aphrut acr, B — Cartea clectricianului din statii electrice si posturi de transformare — cd. 93 113La transformatoarele de peste 10 MVA si de la 110 kV (inclusiv) in sus se recomanda ca transformatorul conectat pe partea de inalti tonsiune, dupA probele de dave in exploatare, si fie Isat in fun jionare sub tensiune in gol timp de 2 ore, cu controlul asupra gaze- lor f in releul Buchholz, asupra funetionarii corecte a sistemului de ire, valorii temperaturii, elangeilAfii cuvei, trecerilor. izolate, zgo- motului ete. Infasurtrile transformatoarclor cu izolatie degresiva trebuie sa funelioneze cu neutrul legat direct Ja pamint sau cu neutrul protejat printr-un desearcitor cu rezisten{a variabilA corespunzator, conform regimului de function: stabilit. de treapta de conducere operativa. Sareina maxima de lungi durati a unui transformator, lao tem- peratura ambianta de peste 435°C, este determinat’ de temperatura maxima a uleiului. Pentru fiecare transformator, pe baza datelor fabricii constructoare sia celor precizate ‘la § 3.1.2.1, trebuie stabilita saceina maxim admi- sibil& in raport cu Lemperatura maxima din straturile superioare de ulei, prin marcare pe aparatele de masurat si inregistrare in evidentele operative. in lipsa instructiunilor fabrieii constructoare, ventilatia forfata va fi pus& ‘in functiune la atingerea unei temperaluri de 55°C a uleiului in straturile superioare, precum si la depasirea curentului nominal, indiferent de temperatura uleiului. Instalatia de ricire la transforinatoarele cu racire Torjat& cu apa va fi tinut& in functiune, indiferent de marimea sareinii en care este inckreat transformatorul. La punerea in functiune a sistemulul de réeire cu apa a uleiului transformatoarelor, se porneste intii pompa de ulei si apoi circuilul de api. La scoaterea din functiune a sistemulu! de mai sus se opreste intil circuitul de api si apoi cel de ulci. Pompa de ap& se pune in functiune cind temperatura uleiulai de+ pageste + 10°C. Jarna, la scoaterea de sub tensiune a transformatoarelor care au ras cirea uleiului cu apa, o data cu seiderea temperaturii sub 10°C,-apa irebuie evacuata din conductele principale. In cazul functionarii cu supraineireare se va face o supraveghere continua a indicatiilor aparatelor de m&surat. Ia perinadele de timp stabilite, se vor controla transforraatoarelé de catre personalul de exploatare, verificindu-se urméatoarele : curentul primar, si curentul secundar : — tensinnea primaré si tensiunea secundara ; 14 — temperatura uleiului (buna funetionare a termocapivi ransformatorul este prevazut cu termocopie) ; semnalizirile releelor de protectie, inelusiv ale releului de gaze +” -- etanseitalea cuvei ; . lomperatura mediului ambiant la’transformatparele din mnedperi ; nivelul si culoarea wleinini din tra: r si le : 2 ansformator si izolatoarel eS arele — slarea izolatoarelor (murdavie, fisuri, conturntri) ; — integrilatea membrahei tubului de expandare a gazelor ; — starea aparatulai pentru deshidratat aerul si j i si starea substant Blin aparat (ionosil saw silicagel) ; ee | = starea des Jtoavelor de supratensiuni ; starea membranei la conservator (indical : nei ta Serve atorul de coutrol al s Membranci clastive) ; i — nivelul de api din cuva de colectare a uleiului pentre transfor Matoxrele instalate in exterior ; _ = 7gomotul transfo'matorulii (dack nu are zgomot anormal) ; — legitura la priza de pimint : — starea de fur cfionare normali a sistemului — starea barclor gi a cablurilor de ‘legiturs ; ticire ; de — starea elementelor constructici (Lundatic, usi, geamuri, dluminare, pi tettc slarea parti de constructie la posturile de transformare priene) : — lemperatura mediului ta tr nsformatoarele montate in inckperi ; — starea tuturor legaturilor electrice aferente transformatoruhii ¢ starea tituror accesoriilor sia aparatelor indieatoare starea dispozitivelor de blocare antiseismics ; starea celulelor si a echipamentului din ceiule : starea tngradirilor si a inseriptionarilor. eriti e uleiului se vor efectua in confor e ind e . se Vo cba nformilate eu cele a e cate Personalul de exploatare urmareste executarea in termen a tuluror Fobelur si verificarilor in exploatare, executarea la termen a lucratilor intretinere In transformatoare si la celulele si instalatiile aferente BE prmapoarelon, inclusiv realizavea reparatiilor in conformitate cu Tn cazul in care functionarea in paralel a transtormaloarelor are loc yespectarea tuturor condifiilor de punere in paralel, dar pe baza jor instructiuni tehnice interne speciale, care stabilese conditiile de 11Sincarcare pentru fiecare transtormator In parte, personalul de exploa- tare este abligal sii respecte cu strickete aceste instructiuni speciale de functionare in. paralel Tn exploatarea transformatoarelor electrice de la 5 MYA in sus functionind in paralel, se va aplica programul ‘de funefionare stabilit pentrit condifiile mersului economic, eu condifia existen{ei gia bunel functionaci a instalaliei de anclangare automata a rezervei, Personalul de exploatare inregistreazi in evidentele operative de exploatare datcle de functionare a transformatoarelor si instalatiilor anexe, In cursul exploatarii se executi urmatoarele luerSri de intrefinere curenta: — inlocuiri de sigurante la transformatoarele protejate prin sigu- ranfe (inlocuirea se face cu transformatoarele decanectate de ta retea gi cur instalatiile legate la pamint) ; — miasuratori de sarcind gi Leusiune in conformitate cu reglemen- starile in vigoare ; — dack sub (ransformatoarele, montate in exterior, exist un pat de piatra, afinarea si greblarea periodich a acestuia pentru a permite scurgerea si depistarea scurgerii uleiului a ingrddirilor ; punerea la punet 2 dis. Daci temperatura uleiului creste. personalul de exploatare este obli- i si cerceteze mai inti cauzele er remediere. In acest scop se vor cerceta : teri temperaturii, Iwind misurile — incSrearea transformatorului si temperatura corespunzitdare elei incdrcari ; — indicafiile termometrelor si buna functionare a acestora ; — funetionarea instalatiilor de récire, starea bateriilor de récire, Hhejionarea corectd si starea eleetroventilatoarelor, in cazul semnalizarilor relenlui de gaze (Buchholtz) se va avea in edere faptul c& aceasta semnalizare poate fi datorat& ur WZe > Atoarclor — bule de aer in ulei, palrunse in Limpul fillrérii sau prin neetan- iti la transformatorul cu civculatie forjata a uleiului; i — lips de wlei, datorité schimbarii condifiilor de temperatura a Mediului exterior sau seurgerilor de ulei ; ~— defectiuni mici in transformator, care produc arc electric de — verificarea fundatiilor — debitarea transformatorului pe seurtcireuit, producind astfel pozitivelor de inchidere gi ineuiere ; aze prin incAlzire brused ; — completarea cu cerneali a aparatelor Inregistratoare ; ~ Gemontiri si montiri de aparate de masurat apartinind insts- ~ defectiuni in eircnitul electric al semnalizarilor veleului de gaze 3 — defectiuni in circuitul magnetic ; | = seurtcirenit in interiorul trausformatorului, in cazul in care releul de gaze semnalizeaza si apoi imediat declan- feazA se Vor presupune urmitoarele : — defecte in interiorul transformatorului, cu degajare intenst de faze. in special cind este insofil’ si de seXderea Lensiunii ; _— scurgere importanta de ulei : — cantitate mare de aer rimasi tn ulei sub form% de ule Ia fil- area uleiului; latiei Wransformatorulni 5 — inlocnirea silieagelului. . Personalul de exploatare are s' tenie in statii si posturi de trausformare, de a inlatura orice obstacol care ar Impiedica accesul pentru verifiearea instalatiilor, de 2 menfine inscripfiile si mareajele si de a mentine In stare de funcfionare mij- loaccle {de stins incendii. cina de a menfine starea de curit- 3.1.2.4. PRINCIPALELE DEFECTIUNE SL REMEDIERT IN EXPLOATARE — defectarea cireuitelor electrice ale releului de gaze. in cazul in care se produce declansarea comandata de releul de gaze ira semualizare prealabil’, se pot face urmiLoarele presupuneri: defectarea circuitelor secundare ale releului de gaze ; defect la semnalizare si aparifia unui defect in transtormator, ilar eu cele descrise anterior. Orice tunctionare anormald constatata (scurgeri de ulei, incdlzire mate peste limitele admisc, zgomot anormal ete.) trebuie anunfata imediat treptei operative cu autoritate de decizie, notindu-se toLodata cele constatate in registrul operativ. f 116 17Ta cazul semaalizirit releulai de gaze (Buchholtz) cereetarea infla~ mabilitGtil gazelur se face prin prelevarea de gize in truse de prele~ vare a probelor de gaze la transformatoare, sipunérea lor la anali chimieX intr-un laborator de specialitate, sau in lipsa acestei posibili- AALi se prejevti gaz intr-un balon ce sticli transparent’ si se aprinde intr-in Loe lipsit de curenti de acr. Pentru determinarea cauzel cure a provocat actionarea releului se vor aprecia : “a de~ — cantitatea de gaze, aceasta indicind amploarea gi gravila fectului ; — culoarea gazelor ; gazul incolor care mu arde este datorit aerului degajat din ule — inflamabilitaica gazulw terior iil transformator Pentru transtormatoarele sub 1000 kVA din instalatiile fara per- sonal permanent, inontarea si punerea in funetiune a releelor de gaze, se last la aprecierca conducerii tehnice a intreprinderii, funetie de conditiile locale. : gazul care arde indicd um defect in- La deconectarea automa a (ransformatorului se va preocedalastfel = — se verified toate relecle, stabilind ce protectie a Iucrat si in ce condifii (limp de Inera) ; ; ‘ — se cerecteaza eventualele cauze externe care ar fi putut produce declansarea (scurteirenite in retea, supraincdrearea transformatorului, ecurenti de cireula lie, defecte in instalatii de protectie ete.) ; a daca transformatorul nu are semne vizibile de — se cercetea avariere. ‘ Jn cazul in care declansarea se dator formatorul se poate pune sub tensiune. ste unei cauze externe, trans- Tn cazul in care nv s-a putut constata cauza declansarii, en apro- barca conducitorului igrarhic superior, Uransformaterul poate fi pus “in functiune dac& sint indeplinite simultan urma&toarele conditii: - gazele nu sint. inflamabile ; transformatorul si comutatorul nu prezint& semne vizibile de \ avariere ; — declansarea a fost comandata numai de una din protegtiile contra detectelor interne. i Pentrn diferite defecte care apar in exploatare, precum si in caz de incendiu, se va proceda conform celor indicate In tabelul 3.1.6. 118 Tabetul 3.1.8 Defectiunile caracteristice in functionarea transformatoarelor si modul de actionare recomandat personalului de exploatare Detecfiunea constatatd Modul de aclionare al_personalutui de exploatare Incdizire anormala gi cresterea | temperaturii in condifii noe- male de racire Se va seoate de sub tensiune fransformatoral in urmatoarcle situatii (dac& instalatia de rcire si instalatia de tiisurare a temperaturit sint in buna stare}; — temperatura ‘uleinlui este cu 10°C, mai mare decit temperatura admis — temperatura creste rapid, eu toate ed sar veina transformatorulni nu variazit : — in afard de cresterea_temperaturii apar si alte fenomene periculoase, zgomot, sem- nalizarea’ releului de gaze, oscilatii ale aculii ampermetratui ete. Seurgeri de wei Se va scoate de sub tensiime transformatorul numai daca uleiui a seazut sub limita admis fimprosearea cu ulei (jet de dei} din conservator sau cxplo- ‘na Cistragime! tubului de espan- dare a gazclor Se scoate de sub tensinme lransformatorul Schimbarea zgomotului in (ransformator Suprainedrearea transforma- torului peste sarcina admist Se va seoate de sub tensiune transformatoru) in urmatoarele cazuri — in interioral envei se aude 7gomol sub forma de giigiit, desearedri sau pocnituri — inafard de cresterea zgomotului se observa i crosterea Lemperaturit uleiului — oscilatit la acu) empermetrului sau alte fenlomere care indick pericolul defectirit — Panerea In functiune a transtormatorutut de reserva = Deconectarea unel piir}i din consumatori; in ordinea stabilitA prin instruetiunea tehnick intern Deficienje Is instalajia de ricire, — Se repari instalajia daca acest lucru este, Posibil, cu Wransformatorul in funetiune — Se pune in funefiune transformatornl de, rezerv sau se deconceteard consumatorii — Se senate de sub tensinne transformatorul dack nu pot {i respectate condifiile admise prin mxisurile de m: 1197 | Tensiunea prea mare sau prea mnicd ‘abetul 3.1.6 (continuare) — Se va raporta la treapta operativa eu airi- bulii de decizie, la comanda eiireia se vor executa operatiile de reglare a tensiunit in eazul reglafulni automat se Va anunta si unitalea PRAM care cx ploateazt ini alii de automatizare 8 | Semmalizarea releului de gaze (Buchholz) 9 | Deconeciares automata (priu protectic) & transformateralui repune sub tensiune transformatoral de renvrvé si se déconecteazi transforma torul care a semnalizat prin relenl de gaze ded exist transformator de rezervei = Dacd mi oxist& transformator de rezerva se ya ceconecta transformatorul care a seunglizat mumnai in unul din urmidtoarele canuri: — se observa, in timpul semnolizirii releului cresterea anormalé a temperaturii, schim- bares zgomotubut ia tansformator sa oscilalii anorthale ale sarcinii pe transfor mator: lransformalorul se scoate de sub tensiune obligatoriu, in cazurite Im eare pentru con trolul gazelor sub tensiune mu pot fi respee~ tate N.P.M. — daca la analizé gazele nu sint inflamabile siise stubilogte ca semnalizarea nn se dato reste unei cauze legate de calitatea uleiului, se determin& prin analiza de laborator punetnl de inflamabilitate al uleiuini, si dacd acest punct scade cu mai mult de 53°C, se scoule de sub tensiune transformatoral pentru revizie Transformatorul nu se repume sub tensiune deeit dupa ce se stabileste ed defectiumea nu egte in interiorul transformatoralui 10 | Tepirea de sigurante fuzibile pe partea de inalta tensiune Se scoate de sub (ensiune (ransformatoral — Se cereeteazd cauza topirii sigurantelor si'se inldlur — Se inlocuiese fuzibilele la sigurantele arse cu fuzibilele calibrate corespunzditor — Se pune transformatoral sub tens numiai daca se constaté cA defectul nu este interior 120 j Tubelul 4.1.6 (eontinuare) el t 2 AL | Aparitia de Gsuri ta izolateare, | — Se scoate de sub teasiume transformatorml desediredri eleetrice sau contur- dlacd Se observa fisuri sau strapungert ta nati Ja fzolatoare : ivolatoare, precum si in cazul in care se observa emisiile de radiafii 1uminoase ta un, singur izolator (efluvii) — In celelalte cazuri se comunicd la dispecor 2 4 cireuitului de-api | — Se inecarcit remedierea detectulul © | Pentre Micirca uetuias ~ Seadmite funetionarea maximum 10 minute | | Ja pling sarcind sau o ord in got — So scoate de sw tensiune transformatorul pentru remedieri Ia depisirea_conditiilor “de mat sus (18 [Defectarea pompet de cireulajie | — Se pane in funeliune pompa de reserva a uleiwlui Se pune in funeliune trafo de rezerva dae imu exist pompa de rezerv In caval cind nu exist pomps saw trans. formator de rezervai se seoate de sub ten- siume Lransformatorat Incendiu = Se aduce transformatérul in starea se paral vizibil — Se cheams pompierit Se deconectcazt late instalaliile afectate de invendiu Se actioneazdi conform instructiumilor P.S.T. La transformatoarele previizute ew instalafic automata de stins incendiu, se procedeazd conform I.7.T. existente Ja static 3.13, INTREPINERE, INCERCARI $f MASURATORI In cacral activitalii de exploatare heraril> care intrelinere, in eare se stabilesc trebuie si readuca si s4 mentina ipstalatiile in starea teh- lie prescrisd, pe ling; Merdrile din activilatea de exploatare si Intre- mere curenta, care au fost indicate in § 3.1.2, un ral deosebit i au lucra- le din aclivilatoa de revizii si reparatii (programate sau accidentale). Aceste lucrari sint Revicia tehnicd (RT) a transformatoarelor (autotransformaloarelor). nde ausamblal de operatii executate periodic pentru verificarea, WvAitirea, eliminarea unor defectiuni, misuritorl profilactice,” inlo- . 121cuirea unor elemente, piese uzate sau subansambluri, avind gi scopul de a constata starea‘tehnica a instalatillor inainte de executarea repara|ici planificate. ee PivRevizia tehnick se exceut& Ja Jocul de amplasare a transformato- vului (ulotvansformatoruim), de eatre echipe spectalizate, | Confinutul orientativ al Iuerdtilor de reviattehnice @ transforma r rans! ar rmatorw toarelor (autolransformatoarelor) este urn ieee curifirea capacului, a cuvei si accesoriilor dransformatoralui 5 — curatirea izolatoarelor ; aie HX — ungerea cu unsoare siliconie’ sau minerala a izolatoarelor dack transformatoarele (autolransformatoarele) sint montate in zone poluate)s — curatirea si stringerea contaetelor Ja toate hornele 5 : — completarea nivelului uleiului In conservator si izolatoare si revizia indicatoarelor de ulei tele Pevue a — controluk si remedicrea etanseitii{ii imbinarilor, funefionarii si ctanseitafii robinetelor, busoanclor gi a clapetelor ; a — demontarea, remontarea Lermometrelor en contacte pentr rificarea metrologic’ ; gtk Soe ‘ ai — controlul, verificarea si remedierea instalatiilor auxiliare de cire, inclusiv a pompelor de circulatie a uleiului sia ventilatoarelor pentru suflajul aerului ; (alee ! Bes ; verificarea funcliontivii instalafiei fixe de stins mcendiu (dacé dite miloaes BST? @) sia celorlalte mijloace PST i ue verificarea bunei functionari a dispozitivului de acfionare a co- mutatorului de ploturi ; — revizia izolatoarelor de trecere ; f : — revisia proteefiilor'de gaze, de cuva si de temperatura, preeum filtrului de aer cu silicagel saw ionosil, schimbarea sau reconditionar ma terialului higroscopic : os ria = revizia D.R.V, montate pentru protectia izolatoarelor, infasu- Hivilor transformatorului (autolransformatorului) sau a neutrului; — yevizia separatorului monopolar al D-R.V. de pe nulul transi matoruluis é ie] revizia fundatiei transformatorului (autotransformatorulul) curifirea si evacuarea apéi din bazinele colecoare de ulei; revizia panoulai propriu al transformatorului (cofretului) recollarea probelor de ulei ; — rectificdri si corecturi de vopsire 3 7 — inceveiri si misurStori profilatice, si coume: Ineerearea, k- surarea revistentei de izolafie a infayurdrior Jy 51 & coefietentulnd de absorblie Rgg(Rys ; mZsurarea tangentei unghiului de pierderi dielec~ ven exist 122 tice (Ig 8) al izolatiei complexe a infasurarilor ; ma apacitdtilor ie urarea tg § sia relor de trecere cu ulei pentru U, > 220 kV; rarea rezistentei ohmice a infasurarilor ; verificarea comutatorului glaj al tensiunii in sarcina: yerifiearea traductoarelor de tempera- urd (termometre, termorezistenfe, termocuple, semnalizator de pe- Fieol), de nivel ulei, de presiune ulei, presiune apS, releu de gaze, a wircnitelor (cablajelor) acestora ; verificares instalatiilor auxiliare (ba- erii de racire cu sau fark automatizarea intrfrii in fanctiune) ; verifi- area dulapurilor cu elementele de comanda, control, protectie a insta- fitilor auxiliare de racire ete., precum sia civeuitelor (cablajelor) afe= Fonte, verificarea transformatoarelor de masura a curentului inelnse pe Hornele izolatoarelor in transtormatoare ; yerificarca protectiei de wv (dack exist’). {ul Incr&rilor de revizii Cehnice Ia transformatoare si autotrans- nu frebuie si depaseasch 5% din yaloarea de inlocuire a ‘ondului fix reSpectiv. Periodicitatea lucririlor de reyizii tehnice care se executa la trans matoarele si autotransformatoarele montate in statiile electrice de fansformare este de un an, inelusiv pentru transformatoarele de ser- Micti interne. In mod exceptional pentru transformatoarele de servicii pril din slatiile de transformare, periodicitatea lucrarilor de revizii ie de importanta sta- hniee poate fi modificat® pind la 3 ani in fun fici de transformare. Pentru transformatoarele si autotrausformatoarele in ulei eu cir- Itie naturala saw forjata, eu dowd sau trei tnfaguriiri de M.T./JT. MLT/MU/J.1., periodicitatea Inerivilor de revizii tchnice “este 3 ani Prima tehnic’ a transformatoarelor si autotransformatoa- pe se exeenla,“indiferent de ciclul de functionare normat, la un an Ia puncrea In Tunetiune. Reparglia curenté (RC) @ tansformatoaretor (aulotransformatoarelor). _ Cuprinde ausamblul de operatii prin care se urmiresle aducerea Eparametrii profectati a tuturor parfilor componente, remediindu-se latate in-timpul exploatirii, pentru asigurarea fa condifii de siguran{% pind la urmatoarea-reparatic ca- vie nfinutal 0 areloi ientativ al lueririlor de reparatii curente a transforma- si autolransformatoarelor este urmitorul : = Jucravile prevazule la revizi FA | = controll prezentei depun altarea probelo> de uleis ( — filtrarea ulciulai in cazul decuvarii; vizin comutatorului de reglaj sub sarcind ; i in conservator si re- 123— imlocuirea pieselor defecte fara demontarea ansamblurilor 1 pective ; é — demontarea partiala sau total a ansamblurilor sau subansam- Dlurilor si remedierea sau inlocuirea Jor cu allele noi sau reparate ; vopsirea ; incercirile si mAsurAtorile profilactice indicate la Incrarile de revizie tehnici si in plus: m&surarea rezisten{ei de izolatiea jugului, bulonnelor, bolturilor, consolelor (schelei), verificarea slirii conta! lor, a presiunii pe contacte si a rezistentei ohmice,a contactelor e mutatorului de reglaj, verifiearea grupei de conexiuni si a polaritat misurarea raportalui de transformare, miésurarea pierderilor sia cu- rentulu? de mers in gol la tensiunea scazuta si la tensiumea nominala masurarea tensiunfi de scurteirenit si a pierderilor Ja sarcin’i nomin. sau redusi, incercarca izolatici cu tensiune marita indusa trifazata de 50 Tz, verificarea continuita{ii si m&suratea rezistehtei legaturilor in- terioare (de punere la masa prin rezistente) la cuva, ale jugului si ine- Jelor de presare ale circuitului magnetic, incerearea etangeitajii la seur- geri de ulei, incercarea etanseitatii la vacnum inainte de umplere sau completare cu ulei, verificarea inclindrii conductelor de legatura intre transformator si conservator sia capacului, transformatorului, veri carea pantei conductelor de acrisire a oalelor izolatoarelor, verificzrea pantei conductelor de aerisire a oalelor izolatoarelor sia camerei rupe torului de la comutatorul de reglaj in sareini. © parte din aceste Incerchri si m&suritori se fac numai in eazul in care s-au ficult interventii la infagurari, la miezul magnetic, s-au mo- dificat. conexiunile, s-au demontal conduete ete. Pentru transformatoare si autotransformatoare sint prevamte in normativ nuimai lueriri de repara{ii curente de gradul TE Valoarea acestor lucrari nu trebuie si depisea din valoarea de inloc a transformatorului (autolransformatorului). respectiv., Periodicilatea lucririlor de reparafii curente este de 6—10 a toate transformatoarele si autotransformatoarele din statii si posturi de transformare'eu exceptia celor in ulei cu cirewlafie natural’, 6 dona infiigurari de MT/JT la care periodicitatea este de 8-12 ani Reparafia capitalé (RK) a transformaioarelor si aulotransformatoa- relor. Reprezinti. complexul de lucrari prin care se asigura readu- cerea caracteristicilor tehnico-ecdnomice la parametrii proiectafi. In cadrul reparatiilor capitale se efectueazd inlocuirea totala sau partial a unor clemente structurale deteriorate ca urmare a uzurii fizice si se executi moderniziri menite si linbunatlease’ starea tehuied a. insta lafiei sau si ridice calitatea parametrilor tehnico-functionali, pi la la 124 Continutul orientatiy al lucrarilor de reparatii capitale a transfor- ‘matoarelor (autotransformatoarelor) este urmatorul : = lweririle prevazute la reparatiile curente ; — lucrari de reparalii efectuate in scopul readucerii transformato- ditionarea sau inlocuirea partialé sau totala a pieselor uzate, respectiv ‘a unuia sau mai multor subansambluri componente ; imbunatatiri si moderni | — incerc&ri si m&suratori profilactice previizule la reparatia eu. ‘venta si in plus verificarea rigiditAtii dielecirice cu tensiune sinusoidal warita, la 50 Hz sau 150 Hz (aplicat& sau indusa), dupa inlocuirea to- fala sau partiald a infasurarilor sau a izolatici principale si verificarea corespondentei fazelor in cazul in care au fost demontate sau tnlocuite arele sau transformatorul. Periodicitatea lucrarilor de reparatii capitale a transformatoarelor autotransformatoarelor de putere este de L5—20 ani, iar costul lnera- rilor trebuie sa se incadreze in 50% din valoarea de inlocuire. zivi 3.2. TRANSFORMATOARE TE In cadrul Sistemului Energetic Nafional, ordinul de marime al valo- lor curentilor si tensiunilor este foarte variat, de la zeci de volti la sute de kilovol{i pentru tensiuni si de la amperi Ja zeci de kiloamperi: pentru curenti. Pentru aceasta gama extinsi a tensiunilor si curentilor, adaptarea é ii, curentului, freeventei, puterii, precum ba i economic. Din acest motiy aceste aparate 8 A in cireuitele electrice in mod indiveet, si anume prin intermediul Hransformatoarelor de tensiune si curent, denumite transformatoare asura. Transformatoarele de masura sint aparate electromagnetice statice, care transforma parametrii energiei clectrice, (ensiunea respectiv urentul, reducind valoarea acestora de un numiar de ori. 1, TRANSFORMATOARE DE CUR TIPURL CONSTRUCTIVE rT. ‘Transformatoarele de masura de curent (in cele ce urmeaza vor fimara. In acest sens infasdrarea primard se conecteaza in serie cu eircuitul primar si se compune dintr-un numar mic de spire (uneori este redus la una singura). Infasurarea seendar’ se compune dintr-uh numar mai mare de spire, de sectiune corespunzitoare curentilor care o strabat. Prineipalele caracteristici tehnice ale transformatoarelor de curent urmatoarele : i — Curentul primar nominal 1,, este curentul primar pentru care este determinat regimul nominal de functionare. Poate avea una din valorile : 5 3103 (12.5) 315 5 20 (25) ; 30:40 : 50: (60) ; 75 A precum si multiplii zecimali ai acestor valori. — Curentul secundar nominal L.,, reprezintt curentul secundar pentru care este determinal regimul nominal dé functionare si poate avea una din valorile, 1 sau 5 A. Tensiunea mazimd de lucru Uy reprezinta valoarea efectivi cea mai anare a tensiunii intre faze la care transformatorul de curent poate funeliona in regim de lunga durata in conditii.normale de exploatare. — Raporlul de transformare nominal K,, este raportul dintre eurentul primar nominal si curentul seeundar nominal sint Raportul de transformare nominal este inscris de fabriea construc- toare pe plicuth indicatoare a transformatorului sub forma de fractie: fa nuntarator curentul primar nominal si la numitor eurentul secundar nominal, a - Eroarea de curent (ervare de raport) ¢, este eroarea pe care trans- ormatorul de curent o introduce Ja masurarea curentulni gi care se datoreste faptului ci raportul de transformare real nu este egalcu raportul de transformare nominal. Este exprimata prin relatia: Ky he ej 4100 {%l vol , in ca Ke, este raportil de tansformare nominal ; Eo curentul secundar corespunzitor la ‘I, ; curentul primar, . Eroarea de unghi 3, este unghiul de defazaj dintre vectorul ewren- (ului primar yi vectorul curentului secundar. Eroarea de unghi se consider’ povitiva alunei cind. vectorul curentului secimdar este defazat inainte Este exprimat fa} de vectorul curentului prim de regulé in minute, 126 < Clasa de precizie reprecint® notarea convenfionalé a limitelor rrilor pe care transformatorul de curent trebuic si le respecte in con- di Hille date. Sarcina secundaré Z, este impedanta cireuitului secundar ew indi- rea factorului de putere. = Sareina secundaré nominald Z,, esie sarcina secundari pentrn ve sint garantate condiliile de precizie si functionare ale transformatd- ului de curent, Z; si Zz, se exprim’ in ohmi. — Puterea secundaré nominald S>, este puterea absorbita de sareina cundara nominala in regim nominal de functionare si este dati de presia t Zyglh Sop a Tadetul 3.2.2 Puterile nominale ale secundarelor transformatoarelor de curent Domienint tensi nominee [eW] | Deaapia | class ; Ree |S etn eT ee aa a CHAE 02 | 10:15: 20 | 15; (20); 30 Masurare 05 10; 15; (20): | 15; 80: (a); (50); 60 1 280; | 305 (43); (60); 60 60 Protectic BP, 10P 80; (49) (50); 60, sulurafie I,,y veprezinti valoarea la eos 9 — 0,8 este 5% sau 10% a Curent eat oniaies saliralie Lie, este curentul secundar porespunzitor eurentului primar nominal de saturalie. Se defineste coeficientul de saturatic nraportul 3". Acosta, se Be cretinate ale coeficientului de saturatie n sint indicnte in tabe- Ii), 3.2.2. 127Tabelut 4.2.2 Valorile coeficientului de santuratie n Ja transformatoarele de curent Domeniul {ensiuailor nominale [kV] Labelul 3.9.4 Erorile transformatoaretor de curent : — pentru secundérele de miasuri; b — pentru secundarele de protect Destinajia tntigundii “ ‘Seundare ae 1 Be ! canis Tori tolerate ‘Masurare | n= 10 saun< 5 n= 10 saun< 5 | Clasa de primar, tn, Timitele sarcinii secundare = - Inecirie clin eurentul [Za ins tat de cea nominal Protecti« Ln 310 seu n> n> 30; 7 S155 n> 10 nominal Zig We €03 9 ~ 8 — Slabilitalea termicd defineste capacitatea transformatorului de | 420; 110 ne curent de a suporta acfiunea Cermick a curentilor de scurteireuit in 20 deeursul unui interval de timp. Se exprima prin eurentnl fimild termic T,, 20. reprezentind curentul maxim garantat pentru care este asigurata. sta- 4105 100 bilitatea termied de 1 seeunda, infagurarile secundare find seurteireuitate. 2a - Se exprima in kA am — Slabilitatea dinamicd defineste capacitatea transformatorului de aah roe : 5 Ls ee Ar 2 253.400 curent de a rezista la acliumea mecanica a curentilor de scurteireuit 1p t care tree prin Infasuricile sale. Se exprima prin curentul limits dinamic I, 120; 100 [+00 ™ care este valoarea de virf a primei alternante a cureatului primar de 20 aa} scurteirenil pentru care se asigura stabilitatea dinamicd, infisuririle ap {120 secundare find seurteireuilate. Se exprim& in kA. Valorile standar-, 120; 50. 13 | z 50. .100 dizate ale curenjilor limita termie si dinamie sint indicate in tabe- : Jul 3.2.3, : ’ A Tabelut 5.2.3 2 : Casa de atiearettda wartat Defagajn! penta admisibile ale curentilor limitd termici, si dinamici precizie pentru eurentul ae eee ae la transformatoarele de curent sominal [%} SSS re [minute Guven li timité : Domeniul teasiunitor = oP | at £60 nontinale Termi Dinamic wevy | Ie [kA} Te [kA] an ek keane ae 2.50, in tabelul 3.2.4 sint indicate erorile admisibile ale transformatoarclor de curent. Erorile de curent si unghi crese cu eit eurentul primar este mai mie Paport cu curentul primar nominal; astfel, a wn curent primar de 20% din curentul primar nominal erorile de cureat sint mai mari it in cazul in care curentul primar ar fi egal sau mai mare dectt 6 din curentul primar nominal. Lao depiyire a curentului primar inal de peste 20%, erorile crese rapid datorité saturafiei circuitului agnetic al transformatorului. 129 Cartea cleetrieiadulut din stayii eleetrice gi posturi de transtormare — ed. 53Fransformatorul de curent poate avea doux regimuri de functionare, si anume: regimul normal.de functionare si regimnl de supracurent, cind functioneaza la suprasarcina san eind in refea exist um regim de avarie + Precizia transformatorului de eurent in functionarea normala este determinaté de clasa de precizie, iar in regim de supracnrent este deter- minala de coeficientul de saturafie (n) san de caracteristica de supracuren Clasa de precizie pentru un transformator de curent este indicat’ prin acea cifrt care corespunde erorilor maxime tolerate in conditiile stabilite. Conform STAS 4324, clasa de precizie a transformatorului de curent este indicata in concordant’ cu eroarea de curent maxims tolerat e, — tabelul 3.24. Indicatorul clasei de preeizie reprezint& chiar croarea de curent admis& in conditiile nominale de functionare. Caraeteristica, de supracurent repreziniai relajia dintre curentul secundar si curentul primar in regim de funetionare de supracurent. Aceasta caracteristica, nelinear& din cauza proprietatilor de nelinearitate ale cireuitului magnetic, este reprezentata grafic In fig. 3.2.1. th abscisi este reprezentat curental primar ca multiply al curentului primar nominal, jar in ordonat& — curentul secundar ca multipin al curentului se- cundar nominal. Caracteristica ideali de supracurent a transformatorulni de curent este situati pe dreapta ¢,= 0 (curba 2) pind la un multiplu, mic (3....5) din valoarea curentului primar nominal si apoi pe linia J, = const. In acest fel aparatele de misurat din secundarul transforma- Fig, 3.21. Caracteristica de torului de curent sint protejate impotriya supracurent a transformato- efectelor diunitoare ale supracurentilor ruluj de curent: % — caracteristica ideaia peatru din retea. Sears Reoletnre soe carne: La secundarele pentru protectic ale feristica real pentru mAsurare; transformatoarelor de curent, caracte- a" caracteristioa resid ponte ica de supracurent ar trebui sitnatt protectio. qi ar pe linia ¢, = 0 pind la valorile cele mai mari ale curentului pr pentru ca aparatele de protectie si aclioneze sigue si la curengii cei mai mari de seurteireuit. In realitate, caracteristicile de supracurent sint niste curbe care difera de cele ideale, v. fig. 3.2.1. 130 Coclicientul de saturatie, conform definiliet date anterio init de raportuln = Se Tu Tn fig. 3.2.1, coeficientul de saturs earactoristicile de supracurent eu linia ‘Transformatoarele de eurent se cl a) dup& principiul constructiv — cu civeuit magnetic inchis ; — cu cireuit magnetic deschis — cu circuit magnetic in aer. Ee » ups tensiunea de izolatie : 5 (3) 56510; (15) $20: (25) +30 ; (35) : (60) 110 +220; v3 e) dUBK curentul bomin aOR 9310 ; (12,5); 15; 20; (25) ; 30; leestor valori: f 4) dupa curentul secundar nominal: 1 si 5 ©) dupi clasa de precizie ta : B15 0,2505;133;5; este de- © reprezinta intersectia dintre 10% luata pe abscisa sified dupi urmatoavele erilerii : 103.50; 75 A si multiplii zecimali ai cele cu secundarul pentru masura : f) dup& clasa dé precizie la sie et i as wore eu secundarul pentru protectie s 8) dupa _puterea nominala: + (45) 3 (50) : 60; 00 VA; h) dupa locul de montaj i) dupa felul izolatiei de b na, in ulei 5 J) dup& modul de montare: transl ) cay : : ansformatoare de curent ti ; transformatoare de curent tip trecere : oot -k) dupa constructia infasurarii primare ; infasurarea monospirala si transformatoar ultispira }) dupa posibilitatea de comutare re : F — cw infasurarea primar: inJinstalatii interioare si exterioare ; in portelan, in r transformatoare de curent e de curent cu infisurarea a infSsuraeit primare sau inti sau secundara necomutabila ; + cu fnfasurarea primara, sau secundard comutabili : ~ in dowd sau mai multe t ; reple m) dupa numarul infasuricilor 1 a a ‘arilor distincte : cu o i § i mulle infisurari aes HIn cea ce priv pot fi: ecu respira tie libera, cind uleiul din cuva tri asa izolant& este in contact te cu doua sau e transformatoarele cu izolatie de bazi in ulei t ansformatorului sau direct cu aerul atmosteric ; 131— etanse, cind uleiul din cuva transformatorului sau careasa izo- lanta eee in contact direct cu aernl atmosferic, etanseitatea fi ind yealizati cu un burdul sau o membrana din cauciuce care preia variatiile de volum ale uleiulai din interior 5 i n) dup& tensiunea nominalé de funetionare joasi tensinne — medie tensiune alti tensiune. ae ana transformatoarelor de curent este aratata in fig, 3.2.2 ‘Fransiormatoare de curent de joast ten: ane. Aceste transfor ee sint de tipul:: CIS, CIT, CIRS, CIRT, CIT, CTu, GITo, CIBo~0,5 kV, ale ciror simboluri sint prezentate in fig. 3.2.2. Transformatoarele se compun din urmitoarele parti principale : cireuitul magnetic, infasnrarea secundar’, infligurarea primard la wnele tipuri (CIS, CIRS, CIBo), carcasa clectroizolanta. Tyolalia acestor transformatoare este realizati din material plastic la tipurile CIS, CIT, CITu, CITo, CITi, C1Bo san din ragina electroizo- — lant& turnata, la tipurile CIRS, CIRT. Transformatoare de curent de medie tensinne: Aceste transformatoare i sind electroizolanta turnata sau in ulei. ‘Transformatoarele cu izolalia in rigind electroizolanta sint de tipul : CIRS, CIRTo, CIRTos , CIRTi ~ 10; 20; 35 kV si CIRT—10; 20 kV, ale ciror simboluri sint prezentate in fig. 3.2.2. Literele mici au urma- toarea semnificatie : © — monospiral cu bari de trecere r fixare : os — monospiral cu bara de trecere rotunda si picior suport median ; i — monospiral cu bari de trecere dreptunghiulara. ‘Transformatoarele se compun din cite dowd infaisurari secundare, fiecare pe cite un miez magnetic, si din infisurarea primara. Aceste transformatoare au izolatia dintre infisurari precum si cea dinire Infa- surri si piesele legate la mast din rising turnata. Constructiv unele transformatoare de curent de joasi si medic ten- siune au infSsurarea primari monospirali. La aceste tranformatoare conductorul infisnrarii primare trece 0 singur& data prin cireuitul mag- netic. Infasurarea primard poate fio tija care sii fie 0 parte constructiva a transfoymatorului de eurent, o bard a instalatiei electrice sau parlea conductoare de eurent a unui izolator de trecei Aceste transformatoare sint construetiv simple, cu dimensiuni de gabarit si greutate mici, avfnd © bund stabilitate termici si dinamica. Alte transformatoare de curent de joasi si medie tensiune au infi- surarea primarA multispirali. Aceste transformatoare au o precizie in masurare mai mare, iar puterile lor secundare au o valoare insemnath Din categoria acestor transformatoare, in fig. 3.2.3 este reprezentat fransformatorul CIRS — 20 KV. Transformatorul de curent de inaltt tensiune, tip CESU — M0 kV. Este un transformator eu izolatie in wlei. Izolatia de inalli tensiune formala din hirtie electroizolanta, esta useat& si impregnata sub vid, apoi cufundaté — impreuna cu izolafia de joasi tensiune — in ulei electroizolant. Infasurarea primara este comutabilé in raportul 1 +2 pentru gama standardizata a curentilor de 50...600 A, iar pentru en rentul primar de 1250 A infasurarea este necomutabila. Lund’ si flansh mediand de “fa | 2 suzare cu a} Variaré i bodina) erinar | ts 5 | Tp suport i | varianta | 7 [be recor Pentru curent raged [iy [Pentre car nee iP 7 $< Oe trecere Ce 7ec1ator \N areal, Varianté Varianta ig suporé ~ S ne 8 a 8 e 8 3 < $ e N 8 Tealatie Te faere. lh Fig, 3.2.2, Sehema formarii simbolurilor transformatoarelor de curent Lilerele mici au urmftoarea semnitica! j di for . u — montaj direct pe cablu de fort ene 0 — montaj tip saibi In eizeuitul primar eu bare vigide plate ¢ i — montaj direct in cireuitul primar cu bare dreptunghiular 133 132In fig. 3.2.4 este reprezentath o secti de curent, eu infasurarea multispirali matorului tip GESU. Transformatorul se compune dintr-un izolator de portelan 1, care constituie si cuva transformatorului. I, ea primard 2 impreuna cu miezurile magnetice si infisuririle secundare 4 au forma cifrei opt. une printr-un transformator cuva de portelan, eazul transfor- Dispovitiv de 2 cu eclise a in- primare la transtormatdare de cu- K rent (conexiune serie) Sectiune 3.2.6. Dispozitiv de trans- comutare cu eclise (co- formator de cu- nexiune paralel). “rent “tip _CESU- 10 kV, ormatorul este umplut, cu ulei electroizolant 2. Pe eapacul metalic bornele primare P, si P, scoase in exteriorul transformatoruhii prin izolatoarele de trecere 7, indieatorul nivelului uleiului. fn interiorul corpului se giseste un dispozitiv de comutatie 6 al infasurdrii primare. fare permite conectarea in serie sau in paralel a seetinnilor infasurdrii Primare. Dispozitivul de comutare este realizat prin placufe (eclise) verona TaTalol@lelél gl fle CIRS-10 [266 [186 [220] 160) 13 1204] 5 [255 CIR6- 20 |286|716 |Zanl174 | 13 [2e0| 5 |356|220|926 re fac legatura intre bornele primare ca in 6. Bornele secundare se aflé amplasate intr-o cutie 5 dispusé pe peretele lateral 8 al ciruciorului. fn fig. 3.2.7 este reprezentat’ o vedere a transfor- atornlui tip CESU-110 kV. ‘ ‘ \ Transtormatoarele de enrent pentry componenti homopolarit. nt tramsiormatoare cu izalatie in rigini electroizolante. Se compun dintr-un miex magnetic pe care se afl Asurarea secundarii,, Aceste, transformatoare sint de tipul CERI, CIRHo, in care indicii i gio simbo- CIRS-35_[ 30% [P94 \296 195 | 16 [268] 5 [abs [2205 ° *¢ =S0 mm la 2x400 A tnt 1S la 2xGORA 3, Transformatoarele de curent tip CIRS 10; 20; 55 KV. | 3 135izear’ : varianta constructiva demontabili, cespectiv varianta construc tiva nedemontabila. Astiel, transformatorul CIRHi are miezul magnetic taiat, iar cele doud jumatati se asambleaz’ prin suruburi. Dalorita acestui rimare ; 2 —cutla de po 2 —bugon de umplere ; 4—vizor nivel de ulel 5 : 6 — soci metalic. Japt transformatorul se poate introduce pe eablurile trifazate dupa rea- lizarea cutici terminale . ite Deen nes a ‘Transtormatoarele de curent de inalti tensiune tip CESU k, h, i 220400 KV: CESUM k, h, 1-400 kV. Transformatoarele se compun din wrmatoarele parti principale; infasurarea primara ; miezurile mag- 136 netice cu infasurarile secuindare ; izolatorul de inalt& Lensiune din parte- lan electrotehnic ; capul transformatorului, care cuprinde sistemul de comutare al infasurarii primare si camera elasticd; euva sau soclul. [eer Legae Legak serie paFelet panied fehliatante Borndion | | o aa TWIstiaRE THPRSORITE $ECUNOAR: PRIMARA 1 2 e 4 “pa sa coneckexe. 4 Tale ins [Ean JO evil Ta [Circurtoil Can [erearto | Tan [Oreo Pan tA2 hia lala ales aa ea AOL ta chee te LAG a "Es Raf ted | ed Frz00-| Pied si Asati peer asa tase 1000 ee, US Teal 1 pease Bese tie rma oP Ree ae ae ee | 42 EAE pei Seal Pe yeti a a me TT ear] a, (ae Tp rasa] 3004 08 Peter ey ii eee | ood ete tel pes tea 7 esd Tea Fig. 3.2.8, Schema electricA de comutare la transformatorul tip CESU -220 kV, Tzolatia infasurarilor este din hirtie electroizolanté, uscata, impregnats ub vid, apoi cufundaté in ulei electroizolant. Transformatorul asigur’, tanseitatea fal de aerul atmosferic. Variatiile volumului de ulei dato- ita temperaturii sint prelate de camera clastich din cauciue. Aceste ariatii sint observate prin vizorul dispus pe eapacul transformatorului, 4 137Infasurarea primari este comutabila in raportul 1:2 si 1:2:4. ba aceste transfermatoare infasurarea primar& este impartita in patru ramuri care se pot eanecta in paralel, serie, serie-paralel. Concomitent sa tanita inesurare i PRIN: t p 3 i ren] 1200. ba [7900 fesed:tc-r aT) o-ta ‘600 Lb-id fo s00 Warns Weeks pa Weta Fed ta-Ke a Het-te Fig, 3.2.9. Schema electric de comutare la transformatorul tip CESU -400 keV. cu legiturile la infdsurarea primara, pentru obfinerea unui anumit raport de transformare se execula legaluri si la infasurarea secundara. tn fig. 3.2.8, 3.2.9 simt reprezentate schemele clectrice de comutare si transformatoarele CESU k - 220 kV respectiv CESU k -400 kV. ‘Transtormatoarcle CESU - k, h, i - 220 — 400 kV si CESUM k, h, i- 400 kV se construiese fiecare in cite 16 vaciante. ‘Transformatoarele 138 Fig, 3.2.10. Transforma- tornt de curent tip CESUR-220 kV, varian— tele 1 si 2: 1 — vuor nivel de wiei ; 2 — born primara ; 9 — eutle borne secundare; lema legare la pamint; $= bugon scurgere ule. individual. ou k, CESUM k se construiese suplimentar in pattu variante. Vac _Tlantele constructive ale acestor tipuri de transformatoare k, ho i, sint determinate in principal de curentii primari notate cu seeundari ir Leon eel 1 “era 248 | soo, PSS 7 tpvesos| 22) | FRE - Rominali. M simbolizeaza varia: le nta constructiva cu unele probe execulate In fig. 3.2.10, 3.241, 3.2 i r “crest boo yh cea Caer eo reprezentate transformatoarele 139vetiene de sus We 7216 palin >iB0n a up 9004) 2a 22 sol adic ; 6 Bie > ® Bites : Talal oie Fy # | [é a aan Bool rae eater sea 20305 mealess|+s8|¥70) [sor | ifs, esl] bos ised Tea gag v0d raced oer! oa Fig. 3.241, Transformatorul de curent tip CESU bh, 1-220 kV, variantele 3. .:16: 1—dornd primarit ; 2— bugon scurgece ulel 5, # — cutie borne secun= dare; f — cutie tecminala ; $— vizor_nivele ulet ; § — cieme legare la pamint. 140 . tlalateldlely Terkel [ 770] las [0130550 940 Lser|ssalzr|eas| ‘aes repless|ese\o0| 0) | (ethers Ios Cy Soon vo HIE a 2berne De 10 ge dae Else kis esos BERS PRRs PSs 4 3 iapard ae trans [te i. Ha fcesug 421203 (1203 A 3890 (fir parkeade cag demantabila) Fig. 3.2.12, Transformatoral de curent tip CESU k, h, 1-400 KV variantele 1...16: 1— vizor nivel de ulei; 2—borné primara ; 3 — ciltle borne se- cundare ; #— bujon seurgere wlei ; 5 — culie lecminala ; 6 — clema Tegare Ja pamint, In tabelul 3.2.5 sint prezentate earacteristicile tehnice principale ale fransformatoarelor de curent pentru sistemul energetic, fabricate in RS. - Sehemele de conexiuni ale transformatoarelor de eurent. Pentru conectarea aparatelor de masurat si protectie, infasurarile secundare ale transformatoarelor de eurent se pot lega intre ele in diferite moduri. 1412 c 3 or Maoreo. OOrXe OF-SuId ‘7 g>lg> Hs‘0 OOEXE OFSuLD, e>f01> eo OOEXS or-SuIO. s sit GLX > OT-SUID. or Maors'o uxt orsuro acis> uso] ¢ | suxe orsuro Bit] se | 'xee] “2 Xoor e>lor> eto SLXG OFSUID (aons/s‘o. Og xe orsaIo g>/e> ws‘0 OS kG OFSUID ¢>l01> Weo osxe | at | oF orsud ors/g> (aone/so 08 OLSUID. g>ig> Vso og orsary e>lor> veo og OT-SUID scig> (aor)e/s‘0 ot Orso g>ig> so 0% OF-Su10 g>lor> Heo 0% O1-Sa19 ©0 lost == 0-019 iL o09°** 08g} 1 oz ‘oer £ oor 80 lovg : eos £0 oor * 008] $0 loos oor : 008 @ | tose so 00g e | 1xe% oct ooog | | 9 ~ fine] | eon 00g t | =n S419 ae: 004 OWLID : 000 6 O-nuID pe e0-LMI9 St cori le e0-LM1D sr co-Lu9 - Diet cO-LUID £ CO-LHID Ce $-Su1) a: oe 1 cto © go | so f0-L10 ¢ exe | "1x09 o> sr “0 Str. OP ati elees ott) ; S'os119 “> a eo S0-L19 aos oF s0 s0-Id ar $ st SOLID or> g r So-L19 fee or | so '0-s19 [oat Oba na 6 Sat, 9 ¢ ¥ s [2 + ae |e " ges [Sele ms a ASU UE opPaLQey jUEMa ap sOperPOPPUTLOSUPAy By aped|sUTIC aoruYyD, BpOYSTIOPLIED 142 see mPa,e>for> aexe ee-sH1D e>for> ocx ore /e> 08 OL>fe> OE or>loL> of 0% < 0% 0% 000¢ o1 | oclos ados'o F000 F oct T or og!0g 07/90 0001 06-0119 Or |- og/at aor/e'o loos" ** oz! 06-OLM1D oo0¢ Or | ogfoe aouso 000% MD | Oss or | ogfor aous'o 000 0g-S0.L419 qertamau og | ompesg | "7x oor aoue'o lous ogz] pz} oz | oz-sonwi9 1009" ** OOF} 0G-OLHID | oogz} 006 T OLLI 009) O@SOLUID 08 0-S0LMTD oor “0c-SOLMID ue xz 0¢-SUID ove xz | 0¢-SuLd | \ 0s xs 0@-StID, | 008 xz OG-SHI9 008% & 0@-St19) 008 * z 0¢-SULD 00¢ 3 0@-SUTD ag/o9 OOlAS og-Sa19 e>ie> | ogvor OOLXs O¢-SUID og/st oe-su1d. 9/09 0¢-SUID. De/Oe SHI og/0e ¥e | 0% SUID og/et T] 0g |ttrxete og/eT - oflog | og/er 08/08 os/or SH19 o9/er 19, or/er 0¢-SHID slog 0e-SUID “LXOOE oe/et © OSD “Or OLutD or-LLtD O1-OL UID . 1-80.19 tet | 9¢ $ O1sorur "7 x 008 o orn et | or | orenn 008 < ose OF-°LUID Osist | 000" * "005; OS0LHID, | o8/0g P us x23] OFSuTo. Cut Xe og/et | (Tdaor/¢ 00Exe Ol-SUID, 09/08 veo osx, OL-SHID gist | (aoress‘o 00E xe OL-SUID erlog uso 00x, ayer wero 008 xe, (avenuruos) &e"¢ BIPQDL og/09 sit OUTXs 145 144 [0 — Cartea clectricianului din statii electrice gi posturi de transformare — cd. 58is AOL (d0as = 09 19 Magoo ee | 0zz |g Maree, 1 ore-uAsay . A 08aT 2 erittyea /00¢/ 0001 oee-uaAsa) = 9 PyueLE. Reet |e ose-rasa9 t one-1 + |G ejuetes _|ino9/o0e + ORFS) r y eyweReN owewasa OOF F & BineLEA ¢ |foosloo9 1 oce-uAsaD | 08at 1 }fooe/o00 4| Sone L & myeptes !ons/oor t ore-NAsaD r 00r Y 7 eyaehea ¢ [/oos/oo9 + oze-AASaD or ant/aor/ so 4 Ld OT/e' 096 1 lor | | doi/aorieo eSfoe | Wa0r/e"O oe Xz, t or = /oe | dor/aor/e'o ¢ raor/e0 read or dor/aor/eo. oer xe, oo | _ ¢ -8ar | a “ASS sxeu pl or B car | att | orr-asaa Tx0Gl | e aor/s'0 | finest oF dor/aors‘o exe ag/ogion |__Wdore'o tent eit | oge | ‘rxetz | "ZX ORT oc/oeiog lam ¢ eet | OF olr-asay o9/0¢! Oe aoe'o he e | o8l0e or/s'0 vecior> | 08/08 dog es xe’ we | Bon corso ae naa ‘ se-sa) ara | ott-nsao : a aouieo | ¢ zw | ce | se-sonuro cA 5 och ee-80.LM1D, ee T 0001 e8-OL MID Soc. ee s 00st 008 T gL es fad i li oon xs Se-SULO. ousxe Se-SH10 o0Exe Ovex 06x S8-SHIO 00 x¢ ce-SHI9 00% eG og-SuLd, OoExe ce-Sary ocig> dor/s‘o O01 Xe GE-SHLD_ oL>ig> wee 001 xz e8-Sut9 | oL>/or> Veo OOT XS e _ sit SLT | ore /a> agieo | * 2 tah as @ | xs | "x o0r o> ig> veo | : « ea ak or>lor>, uso LXz | 94) sis'0 OS Ke a | E 8 é 9 ¢ > e. T 146149 sy 68 ¥9 los © | oeslooe | sr | OOF | TT eiuesea oor sansa Kora ode! OF vyuepEA Maovrs'o oor I aGWASAD @ wipes o08/009/, ‘oF /008 T “uawasaa 2 g byuertes oor t uawasa) over 2 eyuepea ¢ Jooc! OF J000 1 ~uaWASAD 9 byuupIaA oor 1 “ASAD, oo! ¢ wyueras Z © ooo! ‘OOF 1008 1 “waa p vyuMA OOF t UWASAD | @ puny, oor oor & {008/009 1] AST ost! 1 |/00¢/000 t zr ‘ous! “yNOSao |}! 009/008 1 -awasao ¢ |/pos/ oy vyURMeA, + ose-1nsao (o0z) $1 Byuouiws ¢ | ooroos ogs-1849 ; FE wees E ose INSAD er eyuerres S | oos/oo9 osetaAsHo Sr wuores z ozeInsao Tp vyuons ¢ | ooz/aoe senso | . : or wimerya r zeus oe! | & wyueptea “oss/oe)a> (oxenunuos) e4"¢ IPAM,Tabelul 3.2.5 (cont > 80] > 50 330 /(00)) 30 /30/ 30 600/300 1 200/800 1 000/ 200 1/300 5 /230 i 600/ 400 420 400 ta 14 ala 19 CESUADK 400 SUMDI- SUCDk- 400 SU(M)i 400 cE CE varianta 13 CESUQDE- 400 * varlanta 12 400 veriant varianta 15 Varianta 16 CESU(\DK- varianta 17 CE varianta 18 CESU(DK- 400 varianta 20 400 CESUQDI- CESUQDI- 40 400 vari Deoarece multe aparate de masurat si protectie sint sensibile la va- oarea amplitudinii cureniulni si la sensul, respectiv la defazajul vecto- pilor acestor mérimi, este necesar sa se dea o atenjie deosebita modulni se execulti conexiunile lat transformatorul de curent. Din aceasta pornele transformatoarelor de curent sint mareate dup anumite guli stabilite prin norme de fiecare fark La transformatoarele de curent de fabri infasuririi primare sint mareate cu litere P, si P., iar bornele infisurarii secundare cu litere s, sis). In instalatii se gasese transformatoare de cu- ent, marcate cu notatii mai vechi: Ly si L, sau L si K pentru bornele infasurarilor primare respectiv J, sil, sau [ sik pentra bornele infasu- Farilor secundare. Indicele J este folosit pentru a indica, in mod con- en{ional, inceputul infasurdrilor, iar indicele 2 sfirgitul intagurdrilor. Tn cazul transformatoarelor cu mai multe infasurari, inaintea literelor (iu. 1) sis (Ly B) se inseriu cifrele 1, ..4 functie de numarul infasurarilor. In schemele electrice transformatorul de curent se reprezint& sim- Plificat ca in fig. 3.2.13, in care P,, Py veprezintA infigurarile primare, far Is, Is,...4s,, 4s, reprezinti infasurérile secundare: In general se respeel& urmitoarea regula de legare tn schemele elec: rice a transformatoarelor de cureut (fig. 3.2.14): aparatul sau releul se leaga la bornele infaigurarii secundare astfel incit sensu! de curgere curentului prin bobina aparatului sau releului sA fie acelasi ea in cazul ind acesta ar fi legat direct la civeuitul primar — cind curentul cireula lie romAnease’ bornele t * @ i. 3.2.13, Reprezentarea unui transformator Fig, 3.2.14. Marcarea_ boraelor de curent in schemele electrice : lransformatoarelor de curent — schema detaltaté ; b — schema, simpliticata ; in schemele electrice : ¢ — simbolizare generald, © — legare directa ; > — tegare pein transformator’ de curent mn infésuratea primara de la borna P, la borna P., tn tafasurarea secun- dard cnrentul circula de la borna sy la borna $,, adica in circuitul exterior Jegat la infisurarea secundar’, curentul cireula de la borna s; la borna s,- Schemele de legare ale transformatoarelor de curent sist reprezen- Kate in fig. 3.2.15. 151squaind ep sofseoyeUTIO;sUEN @ ToT warefa] — 0: qusino ap JojaTeowewroJsuer e %y3.2.2. TRANSFORMATOARE DE TIPURI CONSTRUCTIVE TENSIUNE. ‘Transformatoarele de m&sura de tensiune (in cele ce urmeazk vor fi numite prescurtat transformatoare de tensinne) au rolul de a sehimba intr-un raport dat. valoarea tensiunii aplicate infasurarii primate. dn- fAsurarea primar& a transformatoarelor de tensiune se conecteazi In paralel ou circuitul a Cire tensiune se transform’ Din punet de vedere al schemei de conectare si din punct de vedere constructiv, transformatorul de tensiune este analog cu transformatorul de forta in regim de mers in gol, deosebirea constind in valoarea puterii. Tn secundarul transformatorului de tensiune se conecteaz’i o sareind de impedanta mare. avind in consecin{a wn curent secundar foarte teclus. ‘Transformatorul de tensiune esté un transtormator de misura la care tensitinea sccundara, in condilii normale de functionare, este practic proportional’ cu tensiuea primara si delazata in raport eu aceasta, cu un unghi apropiat de zero. Parametrii caracteristici sint urn — Tensiunea primard nominalé U caré figureazi pe plicula indicatoare a transformtorului, la cares! determinate conditiile de funefionare. Valorile standardizate conform STAS 4328 sint urmitoarele, in kV: 0,380; 0.45 0,95 3355; 65 10:15; 20; 25; 35; 60/3; 110//3s 220//8 s 100)./3. ‘Fransformatoarele de tensiune se construiesc cu doud feluri de in- figuriri secundare : inffisurarea secundar’ (principals) de m&sura este infésurarca care alimenteaza cireuitele de tensiune ale aparatelor de m&surat si proteetie + @ infasurarea secundar& (auxiliard) de protectie este Infagurarea care alimenteaza circuitele de protectic si semnalizare in cazul punerii Ja pAmint a unei faze, -. Tensiunea seeundard nominalii Uz, este valoarea tensiunii secun- dare inserisé’ pe plécuta indicatoare a Ltransformatorului la care sint determinate condiliile de functionare. Valorile standardizate conform STAS 4525 sint urmatoarele, in Vz 100 sau 100/4/3 pentrn infasurarea secundara principala si 100/3 sau 100 pentru infisurarea seeundara auxiliar’. — Tanrsiunea mavimd de tucru Uy loare efieace) intre faze Ja care transformatornl de ben fiona in regim de hingé durat’ in conditii normale deyexph = Raportul de transformare este raportal dintreStensiumea, primark si tensiunea secundara. Storii : , este valoarea tensiunii primare sié tensiunea cea mai-mare (va- une poate fune- tare. 154 -— Raportul de Wransformare nominal K, este raportul dintre tensiu- ca nominali primara si tensiunea nominali secundaria. Ux Pe plicuta indicatoare a transformatorului raportul de transformare minal se scrie sub forma de fractie: la numarater tensiunea nomi- 1 primard, iar la numitor — tensiunea nominala secundara. — Raportul ,ta transformare efectiv (veal) K, este raportul’ dinire jeusiunca primara miasurata si tensiuned secundara corespunzatoare. Us esle eroarea pe care Lransformatorul o i ‘ area unei (ensiutni si care provine din aceea c& raportul de transformure efectiv nu este egal cu raportul de transformare nominal. Eroarea de tensiune se exprima in progente si este dats de formula : Kyi =U 100 [%] i roarea de wnghi 3, este unghiul de defazaj dintre fazorul ten- junii primare si lazorul tensiunii secundare, sensul acestuia fiind ales fel incil acest unghi sa fie nul pentru un transformator ideal ; eroarea unghi este considerata pozitivi cind fazorul tensiunii secundare este fi qvans [ala de fazorul tenstunii primare. Eyoarea de wnghi se exprimi el mai des in minate, ‘Yrausformatoarele de tensine, conform STAS 4323, satisfac limitele e erori, conform tabelului 3.2.6. Tabelal 3.2.6 Erorile transformatoarelor de tensiune : rele de misura; b — pentru secundarele de protectie Defazai Clasa de a ‘Tensiunea primar Brori de precizic 4 info din Uy, in % Emtnute) 90... 120a Gees Teo | Mine aint, tmincie) aP 5...100 | 120 6p 2.160 6 | 240 — Clasa de precizie reprezinta notarea conventional a limitelor erorilor pe care transformatoarele de tensiune trebuie si le respecte In condifiile date si se exprima in cifre, sau cifre urmate de litera P in cazul secundarelor de protectie ale transformatoarelor. — Factorul de putere secundar cos 9 este cosinusul unghiului dintre curentul si tensiunea secundari la bornele sarcinii conectate in seeun- darw! transformatorului. — Factorul de pulere nominal cos 9, este factorul de putere al sarcinii secundare pentru care sint indeplinite conditiile clasei de precizie. — Sarcina secundaré Vy este admitanta cirenitului secundar, € primata in siemens, eu indicarea factorului de putere (eapacitiy saw in- ductiv). — Sarcina secundard nominald Y,, este sarcina seeumdara a infalsu- rhrii secundare de misurk pentru care sint garantate conditiile de pre- cizie si funclionare. Puterea secundara nominald S,, este puterea aparent’, exprimath fn VA, absorbité de sarcina secundara nominala in regim nominal de funclionare ; ea reprezint& raportul dintre patratul tensiunii nominale secundare si impedanta secundari nominala. mar este puteres aparent’, exprimath s 9 = 0,8 (inductiv) tensiunea p mara avind valoarea tensiunii maxime de Incru, incaizirea diferitelor parti ale transformatorului nedepasind limitele admisibile, iar eroarea de tensiune fiind maxim 10%. La transformatoarele eu mai multe infa secundare de masurare, pentru pulerea maxima se ia in consideratie suma puterilor seeundare Pentru infasurarea secundaré de proteelie nu se stabileste 9 putere maxim’, astfel incit ta calculul puterii seeundare maxime nu se it in — Puterea secundari ma. in VA, absorbili de sarcina avind co ime consideratie pulerea acestei infigurari. Valorile nominale standardizate conform STAS ale puterii infasuririi de msurare, la un factor de putere cos @ = 0,8 Gnductiv) sint urmitoarele, in VA: (5); (10) ; 153 25; (30) s 50 ; (60) 3 75 : (90) 5 100 3 (120) ; 150; 180) ; 200 ; (210) ; (300) ; (400) ; (480) + 500 ; 1 000. 156 Puterea secundari nominal a unui transformator trifazat este pu- terea secundar’ nominal’ pe fazii. Puterea secundaré nominala a trans- formatoarelor de tensiune tn fu nc} de clasa de precizie si tensiunea nominala-a refelei, conform STAS 4323, este indicat& in tabelul 3.2.7. Tabelul 3, 2.7 Puterile nominale ale secundarelor transformatearclor de tensiune a — pentru secundarele de masura; b — pentru secindarele de protectie Tpomentul tensionik nominale [RVD 088...0,5 | 3.6 | 40. Clasa de precizie | 60. .400 Puterea [VA] | (8), 10, (15) | (25), 25, (30) | 50, (60), (90) 100, (120) 100, (120), 200 0,1 0,2 (), 10 0,5 (15), 25, (30) | 23, (30), 50, | 30, Gv), (00) i (60) | 100 (120) (240), (300) 1 (30), 50, (160) | 50, (60), 100, | 100, (120), 200, (240), (300) (120) | 489), 200 (400), 500 3 (60), (90), 100 | (90), 100 | 200, (240), 500, 1.600 200 ; (240) (400), (400) b Domeninl tensiunil nominate [KV] ale ae 05.8 [60.400 Puterea [VA] 3 P sa 6 P 30...60 j 60...120 Valorile din paranteza nu se mai folosese la constructia de noi transfor- matoare, Infasurarite auxiliare de protectie ale trar monolazate ca sformatoarelor de tensiune urmeazii a se lega In Iriunghi deschis si ale’ transforma- toarelor trifazate deja legate constructiv in triunghi deschis conform aceluiasi STAS, se dimensioneaza la 0 putere corespunzitoare valorilor prezentate in acelasi Label.in.mod normal, cind nu, se specific’ alte valori, puterca maxim’ este > — de 8 ori puterea indicat& Ia clasa 0,5 ; — ded ori puterea indicata la clasa 1: — de 2 ori puterea indicata la clasa 3. Peele? 104 +92\- L 0 | el os aig. 3.2.16. Variatia erorit de “4: raport a transformatoarelor oe T 7 de tensiune functie de sarcina. “04 poe es Dae "QO 2 W060 80 0. 20 WO Futeren in ciruitul secundar Gn” % Fate de valoarea vaminala’) td des ae CTT Fig. 3.2.17. Varialia erorii de cunghi a transformatoarelor de tensiune funcyie de sarcing ao. © 0 60 8 10 120 140 Futeren in circurtut secunaan (in % Fate de valoarea naminalit) sila transformatoarele de ten- na secundarelor — Ch gi la transformatoarele de curent, crorile de tensitine si de unghi variazd’ cu sar 3.2.16, 3.2.17. ‘ lransformatoarele de tensiune se clasified dupa urmitoarele criterii : 2) Dupa. principiul constructiv’: = inductive cu circuit magnetic inchi — inductive cu circuit magnetic desehis 5 — capacitive 158 b) dupa tensiunea primara nominala 0,380 ; 0.4 0,5} 0,66: (3): (5) 5.6510; (15) ; 20 ; (25) ; (60/ /3) 235 ; 110/.f7; 220/./3 ;400/,/TkV ; c) dupi tensiunea de izolafie : 0,5: (3); 6; 10; (5) 3 20 (25) 5 @O)5 (60) ; 35; 110; 220; 400 kV d) dupa tensiunca secundaré nominalé ; 100 sau 100/./5 V pentru infasurarea principald si 100/3 sau 100 V pentra inf&surarea ausiliara ; e) dup& clasa de precizie pentru masurare: 0,1; 0,2; 0,93 13 3 f) dupa clasa de precizie pentru protectie : 3P ; 6P g) dup& locul de montare: in instalafii inlevioare sau exterioare ; h) aa felul izolatiei de baz: in portelan, In raging, in ulei ; i) dup& numirul bornclor de inalti tensiune izolate : & borna izolata si legata In o faz (Lransformator mono- — ewo singura polar) ; — ou douk !borne izolate si legate polar) ; — cu trei borne izolate si legate la cele trei faze (transformator tri- polar) ; j) dup numarul fazelor, adied dup mum ~ tensiune din tansfurmator: monofazate, bil ‘azate ; _k) dupa caracterul izolatiei si al legarii la pamint ; — cu izolatie plind, adic& inceputul si sfirsitul Infasurarii primare zolate corespunz&tor tensiunii de izolatic : — eu igolatie degresiva, adicd un capit al infSsurarii primare este legat (constructiv) la masa (de obicei sfirsitul infasurarii). Transformatoarele de tensiune cu izolatie degresiva pol avea borna care se leagt la mask (sfirsitul Infasuririi primare) izolatt pentru o tensiune de incereare dé 2, ..4 kV, sau neizolatt si legat direct Ja masi ; 1) dup tensiunea nominala de functionare ; — joasi tensiune: — medie tensiune ; — inalta tensiune. Din categoria transformatoarelar de tensiune care au. sfirsi surarii primare izclat la Censiunea de 2 kV si scos in afara transformato- _ rulw, in cutia de borne a infisuririlor secundare, face parte transforma- torul tip TEMU — 110 kV; m) dupa posibilitatea de comutare a infasurarii primare si secundare g “necomutabila si comutabila in doua sau mai multe trepte. Simbolizarea transformatoarelor de tensiune este aratata in fig. 3.2.18) la cout faze (transformator bi- irul Infisuririlor de inalt® ul infa- 159.i joasd tensiume. Aceste tra ‘Transformatoare de tensiune de joasi tonsi ste tral toare sint de tipul TIB si se compun din urmétoarele parti principale + iniezul magnetic, Infagurarea primard, infdsurarea secumdars, carat Ge bachelita, In fig, 3.2.19 este repcexentat transformatorul TIB 0.5 kV. zoratia | wer ES iis at 18, Schoma for yourele de tensiune. 249, ‘Transformatorul de tensiune tip TIB-0,6 kV. une. Aceste transforma- sformatoare de tensiune de medic ten ‘ ma tare pot fi cu izolafie in rasind sau in ulei, Transformatoarele so at Jalic in rasind sint de tipul TIRMo, TIRBo — 55 103 205 35 AV. mbolizarea acestor transformatoare este prezentata in ies 2 a In tabelul 3.2.8 sint prezentate caracteristicile lor. La varentele up TIRMo — U,GU., grupul de cifre Us, Uz si litera G au urmatoaree cemmnificatie : Uy este tensiunea primard nominal constrnit pentru gabaritul corespanzitor nivelului de izolatie Us. 160 Transformatoarcle se compun din urmatoarele parti principale : ‘miezul magnetic, infasurarea primara, infasurarile secundare, soclul “eu cutia de borne, carcasa din rasina turnata. i La transformatoarele tip TIRMo izolatia infagurarii primare este degresiva, sfirsitul infasurarii fiind legat direct la carcasa metalica, in Schimb la transformatoarele tip TIRBo_ izolafia infasurarii primare te plina, ambele borne ale inf4surarii fiind izolate corespunzStor ten- iunii nominale a transformatorului. In fig. 3.2.20 stint reprezentate transformatoarele tip TIRMo respectiv TIRBo. Transformatoarele cu izolatia in ulei sint de tipul TEMU — 20, 25, 35 kV, TEBU — 20, 25 kV. Caracteristicile lor principale sint pre- zentate in tabelul 3.2.8. La ambele tipuri de transformatoare izolafia este in ulei electroizo- ant. In fig. 3.2.21 sint reprezentate transformatoarele tip TEMU res- pectiv TEBU. ‘ Transformatorul de inalti tensiune tip TEMU — 110 kV. Este un transformator cu izolafic in ulei. Garacteristicile principale ale transfor- atorului siat prezentate in tabelul 3.2.8. nsformatoarele se compun din urmitoarele pari — miezul magneti pr cu infaguririle primar& si secundara fis Jul i, izolatorul din portelan electrotehnic 2 care formeaz’ cuva tansformatorului, capacul metalic 3 in care este fixati borna infasurarii primare 7, filtrul cu silicagel 4 si nivela de ulei 5. Bornele int&surarii cundare sint aduse.la cutia de borne 6. Umplerea cu ulei a transforma- torului ere loc pe la bugonul S. In fig. 3.2.22 este wezentat transformatorul TEMU — 110 ky. Trolatia infasurarii primare este degresiva, sfirsitul infisurarii find legat direct la soclul metalic la transformatoarele mai vechi, sau printr-un olator de trecere de 2 kV, la transformatoarele din fabricatia eurenta. Izolatia transformatorului este cufundata in ulei. __ Transformateare de tensiuue capacitive tip TECU — 110, 220, 400 kV. ‘Transformatoarele de tensiune capacitive se folosesc la inalta gi foarte tensitine in locul transformatoarelor inductive. Transformatoarele de tensiune capacitive au o serie de avantaje & de transformatoarele de tensiune inductive: — permit cuplare la linia electric de inalt& tensiune a unei insta- comunicafii de inalta freeventa ; — prezinta o rezistenta buna la undele de soc, datorita repartifiei Mniforme a tensiunii in lungul divizorului capacitiy de tensiune. Practic Accasti repartitie find uniforma, izolatia divizorului capacitiv de ten- siune poate fi usor realizali ; 161 — Cartea electricianului din stati electrice si posturi de transtormare — ed. 53atioaioud ap 1 fr aowassuos ~ Fs yupurgd er osoune os auoq op eBn — Tr 1 aio YutIog — § fern soywarasuos — } Hud ey oe 3 feaepunoes vuz0q ap enn —, “AM Se ‘NATL ‘NEL dy cunpstoy op opsieopemiosueN, Tere “gq q D Sapa Te] zibal| colelopa poo en aA rey = (Fae masiotat ISEeycaeTOn ora HE avelney zea EA WIL gel stan Tat oT ay 3 mpeaning| 3 Sa] Q Bs i = Se) e/8)8 g 8] slsls} @ SE tii] 88 Sie me] 3 St SSIES] LE if S[Ssisi8} Se RCRISIS) « Bie SERS) 21 as SISISIo 2* as Shlelsig| =O re sss 5 Sf a Shleisie) 2a == SETS ]aqs| ae ae Seles} E | s 6 = 38/8 1E 3 ES Eeieis) gs iS {Sele 3 e steels a ssl 2 E , SISIS 2.i de tensiune i 1 transformatorului de — prin defectarea unui clement al tra fon Fea un condensator sau transformatorul inductiv,) ‘ : . : defectul nu se extinde la Intreg transformatoral ; Fig, 3.2.22, Transformatorul tip TEMU-110 kV. de la o anumit% tensiune in sus preful transformatorului de ten- — dela ensiv i apacitiv este mai mic. camera ‘ae ee Dezavantajele. transformatoarelor de tense capacitive fat de i i ‘tive : sint a y y arele de tensitne induc h i sensi eos TReaita capacitii la variatii ale freeventei, ale cimpurilor magn rezent . t ev Pe reMatoetes la variatia temperaturii ; 164 — Precizia misurarii este mult influ eare apar in eazul avariilor. in instalatiile eleetrice ; puterea seeundara a acestor transformatoare este mai mic | 2 transformatoarclor inductive. enfata de regimurile iranzitorii 4 decit. Fig. 3.2.23. Schema electrici de Principiu a unui transformator de tensiune eapacitiv, Transformatoarele de tensiune capacitive se compun dintr-un divizor le tensiune capacitiv €, si Cy si dintr-un eireait induttiv de medie ten- Tune conectat intre priza median a divizorulu capacitiy si pamint [11]. Tn functic de valoarea {ensiunitnominale, divizorul de tensivine capacitiv au mai multe condensatoare suprapuse. contine unul s cat’ a unui transformator de \ Schema sinplifi ste dati in fig. 3.2.23, Circuitul induetiv de misuré se compune dintr- Ho bobini eu fier 1, care mareste inductanta trang of T obtinind o rezonanta de enrent. Schema de principin a transformatorulni tip TECU este reprezentata fig, 3.2.24. Circuitul magnetic este introdus intr-0 cuvd metalica in- his& ermetic in care se alli ulei electroizolant, Peo cuva metalic sint montate rigid una, douad Ondensatoare, care formeazi divizorul capacitiv. Prima unitate consti- lie unitatea de baza $i este montata solidar de capacul cuvei, Acest corespunde tensiunii de 110 kV. L a _transformatoarele de este unitatea de baza se suprapune o unitate superioara, iar la Tansformatoarele de 400 kV se Suprapun dou& unit&ti. Unititile de Ondensatoare sint formate din mai multe condensatoare legate in serie, ecare unitate, ipchisi ermetic, fiind umpluta ou ulei special, fig. 3.2.25, " Stiva de condensatoa a unitatii de baz este prevaznta cu o pri In punctul A, care prin intermediut unei treceri izolate, jominali de 20 kV montate pe capacul cuvei, nlni induetiv al transformatorului TECU la tensiune capacitiv ‘un transformator formatorului cobori- sau trei unititi de cu tensiunea permite conectarea cireni- divizorul capacitiv, 165i 4 fig. 3.2.25. Cireuitul inductiv se compune din urmitoarele elemente, fig. ‘ansform iV a. ints incipale i are doua, infasu pr 1 atorul inductiv T, care ; n neuale de ga eae 1, 2, — 2_.5i 0 infasurare auxiliaraé de protect: suri ee on — Ha § canal n ua a,, precum si infisuriri suplimentare ‘de calibrare 1 hs $ 1 Infasuctes eahévere Pig, 3224 Schema electrics de principiu a ‘wansformatorului de tensiune tip ‘TEC “4 4. aivior capacity : 2 — cigcuit inuet 5 2 ir uitul de conectare a’ telefoniel prin pas tes - ‘ 4— subansamblu tub cclatoc de el roofie.. ‘ intrefier i » care « bobingi en miez de tier (drosel) cu tntrefir reglabil Ly, eare eens Ja incadrarea transformatorului in fabricd in bas i joast tensiune 1, si L, aoe un circuit antiferorezonant din dtosele de joss tensiune I. st Lu pacensatoral G si rezistenfa nelineara din siita ; Acestereull amor tizear’ Intr-un temp foarte scuct oscilafiile pro ae eat t i ica recum §1 Si ra z a din refeaua electric’, precam 5 unile tranci- cl tae apare Ai asrale {oatobmapgedled oh pact, oril 2 seurteircuite ; ee aa subausamblu, tub eclator de protectie montat pe capseul euvel pirtii inductive, format din eclatorul de protessie F, avind rotul de a Protein cireuitul inductiv contra supratensiunilor produs 166 de ferorezonanta, hobina de inductie Ly de joasi tensiune si eclatorul de pro- feclie de joasi tensiune Fy, ultimele oud cu rol de protectie a eirenitului de inalta freeven{i in cazul in care ransformatorul capacitiy este: utilizat si drept condensator de euplaj pentru telefonia prin Inalt{ freevenfi IP prin “separatornl S$. Constructiv ectatorul | de protectie F, si bobina de inductie / 2 se afli amplasate Intr-un tub din sticlotextolit, In tabelul 3.2.8 sint prezentate ca- acteristicile tehnice principale ale _ transforznatoarelor de tensiune pentru | Sistemul onorgetic, fabricate in B.S.R. Schemele de conexinni ale tran- formatoarelor de tensiune. Pentru | conectarea aparatelor de miasuri si Protectic, inlasurdrile secundare ale fransformatoarelor de tensiime se leaga in anuniite moduri Ca sila transtormatoarele de curent, la transformatoarele de tensiune aratele care se conecteazi in secun- rele lor sint sensibile la valoarea amplitudinii sila sensul tensiunii, astfel trebuie si se acorde o atentie deose- i modului de executie a conexiunilor ‘ansformatoarelor. Din aceasta cauzd bornele transfor Matoarclor de tensiune sint mareate dupa anumite reguli stabilite prin lorme de fiecate tara. In fara noastri este reguli sit 'stabilite conform PAS 4223. La transformatoarele de tensiune Ponotazate, bornele infasurarii pri- Mare sint marcate eu literele mari, 4 pentru inceputul infasurteii g) B. NV au X pentru sfirsitul infasurarii, Bor- le infasurarilor secundare sint mar- [Verianla | TLOU~ 110 TECU 220 TECH 400 | Fig. 3.2.25. Transformatorul de tensiune tip TECU : 1 — borna de inalti tensiune ; 2 — ecrin ; 3 — izolator de. portelan + 4 — dorna pentru telefonia’ prin inalta fracvenja; 5 —vizor nivel lel; 6 — cutid de borne ; 7 — cutia tere miinala; 8 — Duson golire ule 9 > ,sutuburt de tare ;°10'— yuson de umplere cu ulel ; 11’ — cuva ine. talica 22 — aispozitiv de ridicare, 167Tabelul 3.2 Caracteristicile tehnice principale ale trai sformatoarelor de tensiune hnice ns acter’ Tabelul 3.2.8 (continnarie) 7 Sean OS $ 7 i ae TEMU-20 20. | 24 50 Oe I Ja GaP] anfigurare | Caan, 0.5/6P 90)60 midsurs aaa 90 He TEMU-25 25 | 30 60 ‘Tipul Tae | leans TEMU-33 35 | 42 30 nee Sea ee ee TEBU-20 Oe poy 100/— 90/— iM 0,51; 3W—1 3 i U. iz TIB-0,5 TEBU-25 30°} 30 60 ‘EIR Mo-3 3-110 100 0,5/3P. 300/120 185 ‘TIRMo-10 TEMU: TIRMo-15 , 110 230 *pIRMo-20 100/420 60 100/60 3 s at TECU-220 220 0,5/1 460 ‘TIRMo-25 80. . Be TIRMo-35, rT | so0i6e TECU-400 400 680 ‘TIRMo-10G20 9.5/3P +} Te ee Trae 100/200 | ag TIRMo-10G20 coats ay v es oi = Sis ena oes —100 - 1800 ‘cate cu litere mici a pentru inceputul infasurarilor si b, n sau x EM ent eoTib0 pentru sfirsitul infasurarilor (completate ew cifrele 1 si 2 inaintea lite- TIRMo-10620__| Eaarerinl Tn telor in cazul cind transformatorul de tensiune are doud infiigurari “PIRMo-15G20 ra | Osa Ot hi principale de misura). La transformatoarcle de tensiune trifazate, 1 [te [ASL iar [— | jornele inceputurilor Infasurarii primare au literele mari A, B,C si se [= 7800 | TIRMo-15G20__ 700/200 OSAP 60/100 sree literele X, Y, Z pentru sfirsitul infaisurarii primare. Bornele infagurdarilor TIRMo-15G20 ae Raa ecundare sint marcate cu literele mici a, b, ¢ pentru inceputul lor si TIRMo-24G35 petO Nee Ls 3l = G5 #, y, 2 pentru sfirsitul lor. Bornele punctelor neutre se noteaz& cu litera —_——_——— OSI 100; 50/— are N pentru inftisurarea primar si cu litera mica n pentru tnfasu TIRMo-24G35 | = area secundara. Bornele infSsuririi secundare auxiliare de protectie se noteazd cud, dy sau ay, % "TIRBo-3 30/— 28 . naka ic i 7 |_—_—— Bornele infasurarii primare ale transformatoarelor’ de tensiune gibt 0.5/— (a Deanne ipolare se noteazé cu literele mari A, B, iar cele secundare — cu li- TIRBO-AS 100/— ee erele mici a, b, TIRBo-20 100 60 AU Ja infisurarea primara, cit sila infasurarea secundar’ succe- ‘TIRBo-25 80, TIRE! 168 junea alfabeticd a literelor coincide cu suceesinnea in timp a fazelor. 169In general, se respect& urm&toarea regula de legare in schemele elec- trice-a transformatoarelor de tensiune (fig. 3.2.26); aparatul san releul se leagi la bornele tnfasurarii secundare astfel ineit sensul de seurgere a curentului caré trece prin bobina aparatului sau releului sa fie aceiasi, ca in cazul cind acesta ar fi legat direct la circuitul primar | en ee el ® Lon S @ oa ee i ie | = SRS ita pomate i. meh SS b b a Fig. 3.2.26, Marearea hornelor Fig. 3.2.27. Reprezentarea unui transfor- fransformatoarelor de tensiune mator de tensitne in schemele elecirice : in schemele electrice. @ — transformator tnduetty ; @ — schema detaliaté ; 0 — schema simpliti- caida; ¢ — simbolizare + Q@ —trunstormator capacitiv ; @ — schema cetatiata ; b — senema sirpliticata In schemele electrice transformatoarele de tensiune se reprezinta ca in fig. 3.2.27. ‘Vransformatoarele de tensiune cu tensiunca nominala pind la 35. kV inclusiv se racordeaz la bare prin intermediul sigurantelor fuzibile si al separatoarelor, iar cele cu tensiunea nominala mai mare de 110 kV inclusiv se racordeazi la bare doar prin intermediiil separatoarelor. Sigu- rantele fuzibile, montate in cireuitul primar, protejeazd reteaua contra defectelor in transformator sau pe portinnea dintre transformator s siguranfele fuzibile. Protectia transformatoarelot de tensiune contra suprasarcinilor si scurteireuitelor din circuitnl secundar éste realizaté prin montarea de sigurante fuzibile de joasi tensiune in circuitul secundar. Aceste 170 sigurante sealeg inasa fet i se topeasch epasirea puterii maxime ca sk se topeascd la d ’sirea put admisibile a infasurarii_secundare respective, i Schemele de legar tate in fig. 3.2.28, © ale transformatoarelor de tensiune sint repren Vig. 3.2.28. Schomele de legare in instalatii, ale ‘ansformat le tel 8: e de lega i ii E z een He tr atoarelor de tensiune ; transformagoare in Vij" a icgare nf aeiet | © — TeRare a dowd 3.2.3. EXPLOATARE, PRINCIP. E ALELE DEFECTIUN. $I REMEDIEREA LOR eaduer eas! 1. EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE MASURA Siguranta in funcfionarea tr re le mist , eo : a Fonarea transformatoarelor de misurX depinde direct de modul in care se exeeuta exploatarea lor. Pentt igurarea c x lor. tru asig : cate nru asigui Sigure si economice a transformatoarelor de masura, este linecesara o exploatare rationald care s4 {ind seama de indicatiile fabricii constructoare. @ in cazul cind lipsesc indicatiile fabricii constructoare, Ia exploa- tarea transformatoarelor de misura se va tine seama de urmitoarele indicatii : ~ conditiile normale de mediu pentru funcjionarea transformatoare- jor de masura sint: temperatura mediului inconjurator va fi cuprins& intre —30°C si +40°C, iar umiditatea relativa va fi de 80% pentru interior si 90% pentru exterior ; — temperatura maxima a uleiului din transformatoarele cu Iola in ulei va fi-de — la transformatoarele de m&sura cu izolatie in ulei care nu sint prevazute cu conservator de ulei, nivelul uleiului va fi mentionat in dreptul diviziunii reate pe indicatorul de nivel al uleiului, iar in lipsa sia acestui mareaj nivelul de ulei va fi menfinut 10-15-18 mm sub dopul de umplere ; — toate partile metalice ale transformatoarelor de m&sura vor fi protejate contra coroziunii prin acoperire cu vopsele, -bronz 5 — pentru protejarca personalului si a aparatajului din secundarul transformatoarelor de miasura contra patrunde: inaltei tensiuni in urdrile secundare ale transformatoarelor de musuri. transformatoarele de misurd ie secundar, toate inf uri la pimint ; excepteaz: de: joasa tensiune, unde aceasta legiturad nu este necesa vor avea o les — transformatoarele de misura vor fi previzute cu surub de legare la pimint a pieselor metalice, inclusiv miezul transformatoarelor, care in functionarea uormala nu sint sub tensiune. Exploatarea transformatoarelor de masuri incepe ined din faza de preluare in exploatare de la montarea lor in instalatii. La preluarea tn exploatare a transformatoarelor de masuri de eAtre personalul de exploatare se vor face urmatoarele verificari : — se verifica respectarea tuturor prevederilor proiectelor de exe- cutie privind montarea, legiturile cu refeaua, asigurarea conditiilor de inlocuire a echipamentelor far scoatere din funcfiune a restului instalatiei, a detaliilor constructive specificate in proiect ; -— se verifica existenta conditiilor de acces nepericuloasé la transfor- matoarele de misuri, pentru executarea urmitoarelor operafii de ex- ploatare : controlul nivelului uleiului, vizualizarea tuturor partilor exte- rioare ale transformatoarelor de masura ‘ 472 iF ~ Se verificd daci transformatoarele de masuri sint bine fixate pe suportul lor pentru a rezista cfectelor dezvoltate de fortele electrodina- mice de scurteireuit, precum si dac& pozitia lor este cca prescrisa ; cot, Veritied dacd pozitia circuitelor secundare si aparatelor de mAsura si protectii aferente este cea prescrist, la distante corespunzatoare de cireuitul primar ; f __ - Se verified existenta legaturilor la pimtnt, de protectii si de lucru, tar suprafafa de contact-pentra punerea la pamint si fie curata, nerugi- anita si neacoperita cu vopsea. Aceast% suprafati de contact se acopera cu un strat subtire de vaselina rieutra ; — se verific’ cu atentic sectiunea conductorului, materialal utilizat Ja confecfionarea lui, continuitatea legaturilor ; ~ se verilick incadrarea transformatoarelor de misura in zona de acfionare a mijloacelor de protectic impotriva supratensiunilor atmoste- Tice ; ~ se verified existen{a mijloacelor de stingere a incendiilor stabilite de normele P.S.I. pentru categoria respectiva de instalafii ; _~ Se verified existenfa tuturor inscriptionarilor eclulei tn care se afli transformatoarele de -misura, daci sint respectate prevederile Prescripfiilor in vigoare si nu se ereeaza contuzii; — se verificd aspectul exterior al izolatoarelor si starea lor de curie fenie, astfel Ineit si nu prezinte sparturi sau er&paturi in portelan sau in masa de rising, lovituri vizibile in soclu sau in masa-de raisin’ ; se verific& daci sint montate toate ingradirile prevazute in pro- fect si dac& acestea sint suficiente ; ~ se verificd starea parfilor metalice, a vopselei de pe suprafata lor ; ~ |a transformatoarele de misurd tip etans, existenja sigilului fabricii constructoare ; — se ve ’& daca spatiul din jurul transformatoarelor de masuri veste degajat de materiale, scule si daca curatenia este corespunzitoare ; — se verific& existenta tuturor buletinelor de incercari si masuratori ale fabricii constructoare si ale unit fii de montaj, conform normativelor MEE, PE 003 si PE 116; -— la toate transformatoarele de masura s> verified corectitudinea legarii infasurarii primare si secundare in schema electrica ; — se urméareste ca infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent sé nu fie deschise. Daca o infasurare au este uti va fi scurtcircuitata si legata la pamint ; zat, aceasta 173— yerificarea legaturii la pimint a unei borne a fecarei Infigurkri secundare pentru protectia contra pitrunderii tensiunii inalte primare in cireuitnl secundar + se verifick nivelul uleiului, la transformatoarele cu izolatie In ulei, prin vizorul destinat acestui scop: nivelul uleinlui-trebuie si fie in dreptul liniei rosii prevazute pe capacul indicatorului de nivel. De ase- menea, se verifick si nu existe pierderi de ulei, vizorul spart, sau piesele de racord ale vizorului lipsi. Scurgerile slabe de tilei se remediaza prin stringerea corespunzitoare a surnburilor care asigura etangeitatea ; — Ja transformatoarele de mZsur& de tensiune capacitive se verified ctanseitatea cuvei sia unitajilor de condensatoare. cli astfel ca toate imbinarile. de la capacul cuvei, busonul de golire a uleiului, arma- turi, indicatorul nivelului de ulei cu vizor, si nu prezinte seurgeri. Pentru ca eroarea de tensiune si unghi si se incadreze in valorile slandardizate, este necesar ca la transformatoarele capacitive compuse din mai multe unitati de condensatoare (la tensiunile de 220, 400 kV) montarea sa se faci conform indicatiilor fabricii constructoare. Astfel, se va urmari ca numarul de fabricatic ce se alla pe eticheta cutici de borne si corespund’ cu numirul de fabricatie indicat pe etichctele aflate pe armitura metalich a unitafii de condensatoare superioare. fn cazul cind transformatorul de tensiune capacitiv nu este folosit si drept condensator de cupla) pentru trausmiterea informafiilor prin jnalta freeventii, se va urmiri ca borna de jnalt freevent& de pe capacul cuvei metalice a transformatorului s& fie pus& la pamint. © Exploatarea transformatoarelor de masura consti in suprave- gherea si verificarea in timpul functionarii de catre personalul de ex- ploatare a urmatoarelor : : -— aspectul exterior al acestora in ceea ce priveste integritatea cuvei, a elanseildfii acesteia. Nu se yor admite pierdcri de ulei la transforma- toarele cu izolatie in ulei; — nivelul de ulei, care nu trebuie s& se giseasca sub nivelul indicat de semnul fHeut pe vizorul sticlei de nivel. Uleiul trebuic menjinut in permanenti la nivelul indicat, Daca din diferite motive sau in perioade de iarna, cind uleil se contract, nivelul a scazut, transformatorul de miasura se retrage din exploatare si se fac completiri cu ulei; — aspectul exterior, in ceea ce priveste starea izolatoarelor si a izolatiei de rasina, care trebuie s& fie integr&, s& nu prezinte sparturi, fisuri, urme de conturnare ; — starea curateniei izolatoarelor din porfelan, a izolatiei din rasin’ ; — starea contactelor legaturilor dintre transformatoarele de masura si instalatia unde sint racordate, prin aprecicrea culorii acestora ; — starea legiturii Ja pamint a partilor metalice a transformatoarelor de masuri, care in mod normal nu sint sub tensiune ; ‘ 174 — buna functionare a transformatoarelor de masu nivelului si a caracterului zgomotului produs in timpul funcfionarii. In cazul cind se constata zgomote anormale specifice desciredrilar sau de alia natura, ‘transformatorul de m&sura va fi retras din exploatace si supus reviziei si ineercarjlor in vederea depistirii defectelor ; — verificarea culorii silicagelului din toarelo de masura la care sint prevazute. prin aprecierea filtrul de aer, la transforma- Personalul de exploatare va urméri ca montarea sau demontarea aparatelor, releelor sa nu duc la depasirca puterii nominale a secunda- relor, corespunzitoare clasei de precizie, respectiv pentru ca infasurarile secundarelor transformatoarelor de curent si nu rimin& deschise. Se mentioneazd ci infasurarea secundara deschisi la un transfor- mator de curent determina zgomote sesizabile (anormale) numai cind el este parcurs de un curent apropiat de curentul nominal primar. 3.2 2. PRINCIPALELE DEFECTION $1 REMEDIEREA LOR Orice funcfionare.anormala a transformatoarelor de masura se va anunta la treapta operativi cu autoritate de decizie, notindu-se cele constalate in registrul operativ : cderca nivelului uleiului. Personalul de exploatare va cercefa cauza’ scderii nivelulni, presupunind existenta unor_ neetanseithti ale cuvei, fisurarea izolatoarelor, contractarea uleinlui din cauza tempe- raturii sefizute ; — cresterea nivelului uleimlui, datorata, de regula, unei temperaturi atmosferice crescute 5 x — rgomot in transtormator. S¢é va avea in vedere c& acesta poate fi sub forma de biziit, desearcari, pocnituri, bolboroseli si se va presupune un defect interior ; — decolorarea filtrului cu silicagel. Aceasta indied 0 pitrundere puternica de umezeala. Silicagelul ajuns la o culoare maroniu inchis indic& o saturatie cu umiditate 3 — topirea sigurantelor fuzibile pe primarul transformatorului de tensiune..In acest caz se pot face urmatoarele presupuneri: un defect in transformator sau un defect in exteriorul transformatorului nesesizat de siguranfcle infagurarii secundare ; = desciireitri partiale pe suprafata izolatoarelor. Se va analiza dack "gona respectiva nu este poluata cu noxe degajate de un consumator din apropiere, acestea depunindu-se pe suprafata izolatoarelor. De asemenea, personalul de exploatare va verifica nivelul de tensiune din retea ; 175: — disparitia tensiunii secundare la transformatoarele de tensiune capacitive. Personalul de exploatare va avea in vedere ca aceasta se datoreste unui defect interior, si anume scurtcircuitarea infasurarii primare a transformatorului inductiv de medie tensiune. Pentru diferite defecte care pot apare in exploatare, precum si In car, de incendiu, se va proceda conform celor indicate in tabelul 3.2.9. / Tabelul 3.2.9 Modul de actionare al personalului de exploatare Ja defectiuni constatate in functionarea transformatoarelor de masura > Modul de actionare al personalunui Defectiunea constatata de exploatare 1 | Conturnari sau strapungeri ale izola- | — Retragerea din exploatare ett res- toarelor sau a carcasei de ragind pectarea RGM, consemnare in do- 4 cumente si anuntarea organelor de coordenare a exploatarii 2 | Zgomot interior caracteristic defectelor | — Idem 3| Strapungerea eclatoarelor 1a trans- | — Idem formatoarele tip ‘TECU, 4.| Disparitia tensiunii sau a eurentuhui | — Retrageren din exploatare ew res secundar pectarea RGM, consemnare in re- | gistru) de defectiuni ; comunicarea, Be linie operativa si ierarhic’ 5 | Scurgeri masive de ulet = Idem 6| Murasiriren izolatoarelor sau careasei | — Consemnarea in documente si anun- tarea organelor de conducere a cx- ploatarii in yederea retragerii din exploatare $i remedierii de risina 7 | Spargerea burdufului la transforma- | — Retragerea din exploatare cu re toarele tip etang i prezenja scurgerilor Pectarea RGM — consemnare in de ulei documente si anuntarea organclor de conducere a exploatiinii 8 | Incilziri ale imbinarilor cireuitelor pri- | — Idem pet. 4,sau 6 dupa caz mare prin eare se realizeazd legarea i transformatoarelor_in_instalatic 9 | Scdderea rigiditatii dielectrice a uleinlui, | ~ Idem pet. 6 a rezistentei de izolatie sau cresterea peste limite a tangentei unghiului de pierderi 10 | Incenait Conform ITI de PSI emisi pentro instalatia respectivt 11 | Nivel scdzut de ulei = Idem pet. 6 176 2.4, INTRETINERE, INCERCARI $I MASURATORI IN EXPLOATARE In continuare sint prezentate Iucrarile de intretinere, incerc&ri si mésuritori la transformatoarele de masura. @ Revizia tehnica (RT) a transtormatoarelor de masura cuprinde ansamblul operatiilor executate periodic pentru verificarea, curktirea, eliminarea unor defectiuni, precum si masuritori profilactice, inlocuirea unor clemente, piese uzate sau subansambluri, avind scopul de a constata starea tehnic& a instalafiilor inainte de executarea reparatiei planificate. Revizia tehnica se executa la locul de amplasare al transformatorului de ma&sur& de catre echipe specializate. Continutul orientativ al lucrarilor de revizii tehnice a transforma- toarelor de masur& este urmitorul : — curitirea cuvei, capacului si a tuturor partilor metalice ale trans- formatoarelor ; curatirca - izolatoarelor : —_ungerea cu unsoare siliconica a izolatoarelor daca transformatoa- rele sint montate in zone poluate ; curatirea si stringerea contactelor la toate Kornele de inalt& si _joasa tensiune ; e complctarca nivelului uleinlui in izolatoare si conservator si Yevizia indicatoarelor de ulei’; i — controlul si remedierea elanseitX{ii tmbinkrilor, a busoanelor ; — revizia sistemului de etansare ‘al uleiului, a filtrului de aer cu agel ; _ -— revizia fundatiei transformatorului ; — recoltare probe de ulei; — reetificiri si corecturi de vopsitorie ; — inceredri si masuratori profilactice, si anume: misurarea rezis~ tentei de izolatic a infasurarilor, masurarea tangentei unghiului de pier- deri diclectrice (tg 8) a izolatiei principale. Costul lucrarilor de revizii tehnice ce se executa la transformatoarele le m&suri nu irebuie si depaseasch 5% din valoarea de inlocuire a fondului fix. Periodicitatea lucririlor de revizii tehnice ce se executi Ja transfor- matoarele de misuri este de 1 an. @ Reparafie curenté (RC) a transformatoarelor de m&sura cuprinde ansamblul de operalii prin care se urmreste aducerea la parametrii roiectafi_a tuturor partilor componente, remediindu-se toate defectiu- nile constatate in Limpul exploatirii, pentru asigurarea functionarii in conditii de sigurantd pind la urmatoarea reparatie capitala, ‘Silic V7 12 — Cartea clectricianului din stafii electrice $1 posturl de transformare — ed. 33Continutul orientativ al lucririlor de reparatii curente a transforma- - toarelar de m&sur& este urmatorul : — luerfvile prevazute la reyizia tehni — controlul prezentei depunerilor in cuya si recoltarea probelor de ulei; -~ fnlocuirea sau filtrarea uleiului in cazul decuvarii ; inloeuirea, pieselor defecte fri demontarea ansamblurilor res- peetive ; ~ demontarea partiald sau totali a ansamblurilor sau subaosam- blurilor si remedierea sau inlocuirea lor cu altele noi sau reparate ; — vopsirea ; » — incerearile si mAsuritorile profilactice indicate la Iuerarile de revizie tehnicd si in plus: incercafea izolatiei infasurarilor secundare cu tensiune alternatiya marita, incercarea izolatici Infasurdrilor primare cu tensiune allernalivd mari, misurarea rezistenfei ohmice a infasu- varilor, verificarea polaritafii tnfSsurarilor, verificarea raportulni de transformare, determinarea erorilor de unghi si de raport, ridicarea ca- acteristicii de mers in gol, ridicarea caracteristicii volt-ampermetice. 0 parte din aceste incercAri si mAsurdtori sc fac numai in cazul in care s-an ficut interventii la infagurari, la miezul magnetic, sau la conexiuni. La transformatoarele de masura sint, prevazute in normativ lucrari de reparatii curente de gradul H. Valoarea acestor lucrari nu trebuie sd depaseasca 20% din valoarea de inlocuire a transformatorului de masura respectiv. Periodicitatea lucririlor de reparatii curents este de 9 ani. © Reparatia capitald (RK) a transformatoarelor de mAsura repre- zinta complexul de lucriri prin care se asigura readucerea caracteri cilor tehnico-ecénomice la parametrii proiectai. In eadrul reparatiei capitale se cfectueazd inlocuirea total sau partiala a unor elemente structurale deteriorate ca urmare a uzurii fizice, preeum si exeeutarea de modernizri menite si imbunatafeased starea tehnicA a instalatiei sau sf ridice calitatea parametrilor tehnico-funcfionali. Continutul orientativ al lucracilor de reparatii eapitale ale transfor- matoarelor de masura este urmatorul — luerarile prevazute la reparatiile curente ; — lucrri de reparatii afectate in seopul readucerii transformatorului cit mai aproape de caracteristicile inifiale, cu demontarea partiala sau total a transformatorului, reconditionarea sau fnloeuirea parfiala sau total a pieselor uzate, respectiv a unuia sau mai multor subansambluri componente ; 178 — imbunatatiri i moderniziri ; — incereari si masuratori profilactice prevazute la reparatia curenta. Valoarea lueririlor de reparatii capitale la transformatoarele de ma- suri nu va depasi 50%, din valoarea de inlocuire. Periodicitatea acestor lucrari este de 15—20 ani. 3.3, APARATE ELECTRICE DE COMUTATIE 3.3.1, CONSIDERATIL GENERALE -Principalele aparate de comutatic utilizate in stafii electrice si posturi _ de transformare sint separatoarele si intreruptoarele. Elementele cele Berna solicitate ale acestor aparate sint contactele electrice. __ In cazul separatoarelor acestea trebuie s& suporte curen{ii de lungs Gurat%, curentii nominali in conditii nominale de funcfionare ale cirews. _ tclor si de asemenea, sii suporte curenfii de scurtcireuit pind Ja eliminarea acestora, In cazul intreruptoarelor, in afara curentilor de lung’ dural sana lor nominali, contractele trebuie s& permit’ si ruperea curentilor de /scurtcireuit, in caz de defect. Din cele de mai sus rezult% ¢4 in funefionarea separatoarelor si intre~ tuptoarelor, contactele electrice joaca un rol de prim ordin, prineipiul 1 modul de fanctionare a acestora find direct legat de cel al functionirii aparalelor respective. ; Contactul electric este un element constructiv care permite efectuarea _unei legaturi clectrice sigure intre diverse parti conductoare de electri- cilate [4]. Prin natura lor, contactele reprezint& unele din componentele cele mai solicitate, si in acelasi timp sensibile, ale echipamentelor elec- “trice. Contactele clectrice trebuie si indeplineasci. urmatoarele conditii; — si fie stabile termic la trecerea curentilor normali de functionare; — sa fie stabile termic si electrodinamic la trecerea curentilor de _ scurteirouit ; — S& realizeze’ o legatura sigurk ;“si reaiste la uzura mecanicd ; — sii nu se sudeze sau s& se topeasci la trecerea curenfilor de scurt- circuit ; % : — s& fie rezistente la actiunea factorilor externi 3.3.2. SEPARATOARE, - . Separatoarele sint aparate de comutatie care ia pozifia deschis asigur& o intrerupere vizibila a circuitelor electrice din care fac parce: Separatoarele sint constituite din urmitoarele elemente principals a) Sistemul de, contacte, care poate fi aleatuit dintr-un contact fix si unul mobil, sau doud contacte mobile, constituind calea de curent a separatorului. pb) SisLemul izolator, care este format din izolatoarele “suport. ale contactelor precum si din tija sau tijele izolante care transmit miscatea. de la dispozitivul de actionare la contacte. : i * 6) Dispozitivul de actionare, care asigura inchiderea sau deschiderea separatoarelor. Acestea pot fi cu actionare manuali, pneumatica sau. clectried. aetols ane a) Constructia metalied de asamblare 5i susfinere, care realizeaz’ asamblarea si sustinerea din punct de vedere mecanic a clementelor de mai sus. Principalele caracteristici tehnice ale separatoarelor sint Be ! — fensiunea nominald [kV] reprezinta tensiunéa de functionare in regim nominal ; ; : i — curentul nominal [A] este curentul de functionare in regim nominal ; a — valoarea efectivd a curentului limitd termic [kA] reprezinta valoarea maxim a curentului de defect ce poate trece prin separator timp de o secunda, fra ca sé se depaseasca limita de tnealzire admisibila 5 en — valoarca’ de virf a curentului limila dinamic [kA max], reprezinta valoarea de virf a primei alternante a curentului de seurtcireuit pe care separatorul il suport& din punct de vedere dinamic. ; Simbolul separatoarelor este format din trei parti. Prima parte este formata din litere, a doua din cifre, iar a treia din cifre si litere. Literele din prima parte au urmittoarea semnificatic : — prima litera: S — separator ; ‘ — a doua liter’: M sau T — monofazat sau trifazat ; 180 jin linie et noastra. — 2 treia literk: Tsau E — de interior sau de exterior ; urm&toarele litere pot indica: P — cu cutit de punere la pamint; F — sigurante fuzibile incluse, T — cu izolator de trecere ; C — pentru celule; B — bascu- dant ; R -~ rotativ, ete. Cifvele din a doua parte a simbolului indic& tensiunea nominal’ in kV gi curentul nominal in A. Literele sau cifrele cuprinse fn a treia parte a simbolului au urma- toarea semnificatie : s — montaj pe stinga a dispozitivului de actionare ; d — montaj pe dreapta a dispozitivului de aetionare ; | — montaj in linie ; Iz. m. — cu izolatie mritZ ; LI — eu liber tnchidere ; LD — cu liber’ deschidere. De asemenea, in a treia parte a simbolului este inclusé si denumirea dispozitivului de actionare. Separatoarele pot fi clasificate dup& mai multe criterii : a) dup& numarul de poli: separatoare mono-, bi-, sau tripolare ; b) dup% felul instalatiei : separatoare de interior sau de exterior : c) dup& modul de instalare : separatoare montate in paralel, montaie d) dup& modul de deplasare a contactelor ; separatoare cutit, rota- tive, basculante, de translafie, pantograf etc. ; e) dupa pozitia de instalare: separatoare pentru’ montare in plan Vertical, orizontal, sau atit in plan vertical cit si in plan orizontal ; £) dupa prezenta sau absenta dispozitivelor de legare la pimint a polilor : separatoare fara dispozitive de legare la pamint, ci un dispo- zitiv de legare la pamint sau’ doua dispozitive de legare la pamint ; g) dup’ nivelul de izolatic: cu izolatie normala saw intirit In cele ce urmeaza vor fi prezentate pe scurt citeva din principalele fipuri de separatoare folosite in instalafiile electroenergetice din tara 3.3.2.1. SEPARATOARE DE INTERIOR, 3—35 kV In aceasta categorie intra separatoarele mono si tripolare de interior de 3—35 kV. Aceste separatoare se monteaza in cclulele statiilor si posturilor de transformare de medie tensiune interioare. Construetia séparatoarelor de interior de 3—35 kV. In fig, 3.3.1 este prezentat un separator tripolar de interior de 10—35 kV si 200—800 A, in fig. 3.3.2 — un separator tripolar de 3—20 kV; 2.000—3 150 A, iar in fig. 3.3.3 — 0 fazii a unui separator tripolar de interior de 3—20 kV; 5 000—6 300 A. 18LDiversele cote din figurile de mai sus variazi In functie de tensiunea si curentul nominal al separatorului respectiv. La separatoarele monopolare si tripolare de 1250 A se utilizeazti un singnr cutit pe faz, la separatoarele de 2 000—3 150 A se utilizeaza 7 & , S 4 = g 3 Ts! o8]18 x Se BRS: 218 eJL= : Kelel 8) Slee ee] = 7 = Pscersrsl ss & ot So RS Se Seise| Se Tur TIVOLI asa SE (2z/89/Bo/se| Ss |seraratorool AT a | OT OTe] | ofa ry kat aL es Sle, ars srioiv Farr | 260 | 200 | 936 [602 | 275 | 235 anol oa | | 30 | = S| St at 2 lrvaakn "eset ib 1030 | 768 | 360 [295 [70 | 10 20 “) Sr 8] 8] 8] 8] & erased "| 8 | 480] 450 [1504] 1230 | 494 | 354 | ara 60 0 st 8181 8 8) 8] & Fig. 3.3.1, Separator tripolar de interior 10. e| §).8/_s1 Sf 8] 3) 200...800 A, =| gf 8) s) sla) 8 cite 2 cutite pe fiecare fazd, iar la separatoarele de 4.000 — 6 300 A se cliehelshsieics utilizeazd cite 4 cutite pe ficcare faz. SS) ORS S Ls. In fig, 3.3.4 este prezentat un separator de interior cu sigurante ~ 3] 8s [Sx|/8<18.<|8<1 Se fuzibile incluse de 10—20 kV. Acesica se construiese pentru curenti &SISS|S8[s8|s9] 88] 88 + nominali ai fuzibilului cuprinsi fntre 25 si 63 A. SE] EST ESTES] eS] 28) eS Z S15 [6 18 15 15 15 182protectie -se montbazt numer ‘Paravan fa gabarit rectus Tpul 150. separdtoruiu: [AT Be me cm Lee | a 7ypyi Bimensiane Lara TY "abe fe J Es st ‘aah oav 749] 1136 240 [320| 965, 214 | 424] 387] 190] 90 |125| 43 Je74| 4s |560| 293 sepotatorusi TRS [O]O[E]F¢ lalal ta Tele la a [27 FOS rast rasan) os [ov [rr] 7 t5a|a0 ras] a [ni wslseo|on sree rou [egg {8922875785 ote fro oe a0 | — reo] — eepeilis_| 882] 307 [co | 56040 08 e660 [5 | 392| 220) 70 | + hart | alszo at caclena Peas alae 5 stie zon | araibeset | 700) 520 | 306) 030] 085 [239 ato] 288 [30 | — [v0 [ 300] — [a8 asa0%2, [P00] 520] 150 796 [aba] aa6| 735 aia 284] a0 [sone s00 [20 [50 | 4 ST 19-16) 10 0008 739 ¢29¢| 369 1032) 2801147 |397|160| 155 |129] 78 [304] 4rales2| 29: S779 JE) 1081 Talal aeons ale aaa een ** Cola minima HE) . T ‘ 571454) 2A | aa sleso0| 24 aslroa2| soleasfer7| a [2ad|rea srafeoe| ssn oxe2a ST /n-115) 2060 6300 4 Fig. 3.34. Separator tripolar de interior cu siguranje fuzibile incluse 0...20 KV, e1{ o6q] x24 424] 1232] 390] 224 497 10) 23 |t0)rTe seq ssfsas| eg Fig. 3.3.3. Separator tripolar de interior 3:..20 kV si 5000. (0 faza), 1853.3.5 este kV si 400—630 A. Principalele earacteristici tehnice ale separatoarelor 3—35 kV sint indicate in tabelul 3.3.1. de interior de Tig ale sepuraterutel [ae [BD Srik 10-00 [760] 50 STIR 10-830 | 700 | 580 STIRP 10-460 [780 [560 STRP 10-630 | 720] 660 STIR 20-400 | 960 | 760 STIR “20-639 | 960 760 STIRP 20-400" | 980 | 7a0 | 285| uso | 700 [esd 1370 | OT BIO STINE 20-630 [ 960 [760] 265 | 480] 709 [890° | 970 665) aa Fig. 3.3.5. Separator tripolar interior rolativ 10... 20 kV, 400...630 A, Actionarea separatoarelor de interior de 3 separaloarelor de interior de 3— 35 kV se {ionare manuala tip tip AP, Disposilive de acfionare lip AMI. 8) Dispozitive de actionare AMI—1 tip Aceste dispozitive (fig. 3.3.6) se Lolosese de regul& la separatoare monopolare de 6—35 kV, cu eurenti nominali de 200—800 A. Dimensiu- nile stangii in functie de tensiunea nominal& a separatorului actional sint indicate in tabelul 3.3.2. —35 kV. Pentru actionarea Pot folosi dispozitive de ac- AMI sau dispozitive de actionare en aer comprimat stamga. 186 prezentat un separator de interior rotativ de 10—20 tensiune fabricate in R.S.R. Curentut Tinite, ripe Ui an termite separatorulut Labelul 3.3.1 Caracteristicele tehnice principple ale separatoarelor de interior de medie Fi Gnrental Himitie dinam uv) TAl Oka] (kAmas.1 a 1250 30, 75 SML 3 2.000 50 28 STL 3150 50 ee ) sre 4000 80 2 : 5.000 120 300 6.300 "120 300, 10 200 10 25 2.000 60 10: 3.150 ay | 500 00. . 4.000 80 ead 5.000 120 aa e 120 300 “35 10 “400 10 cn a a 800 2m a 1360 40 100 STF “10 sau 20 c: 28 és Ti 6,3 = = 10 mie ee 168 = = 315 = i 40 hos : $3 64 ro % STIR 10 sau 20 400 = STIR 630 ib) Dispozitive de actionare cu mancte. Aceste dis Borit © se folosese pentru separatoare tripolare de 2001 250A, da pot fi folosite in unele cazuri gi pentru separatoare eu curenfi mai mari Tn acest caz, se utilizeazi ci z a 2, $e utilizeazii cite doua dispoziti action: ; ; ispozitive de ate fa tiveeagi celul&: i ctionare, montate Tabelut 3.3.2 Dimensiuni de gabarit ale stingii functie de tensiunea nominala a separatorului Dimensiuni [mm Un (&¥) | ee ae [neaa ere ay 1000 450 1,2 1500 600 15 2000 750 2.0 3.3.6. Dispozitiv de actionare tip aie ey es AMI-I cu stanza, 3.000 | Na Fig. 3.3.7. Dispozitiv de actionare tip AMI-9 cu maneta. 188 Dispozitivele de actionare cu maneti se construiese in diverse va- riante (AMI-2; AMIS; AMI-9; AML-10; AMI-I3, ete.). in fig. 3.3.7 este prezentat un dispozitiv AMI- ©) Dispozitive de actionare cu roti dintate AMI—I1. ‘Aceste dispozitive (fig. 3.3.8) sint utilizate, de regulé, pentru actio- _narea separatoarelor cu curenti nominali de 2 000—6 300 A. Wo pele, G00: GQ Fig. 3.3.8. Dispozitiv de actionare tip AMI-11 cu roti dintate. Dispozitivele de actionare de Ia punctele b) gi c) pot fi dotate de la caz la caz cu dispozitiv de blocure electromagnetic’ tip DBE, si cu comu- tatoare de semnalizare tip CSA cu 2-+ 12 contacte. Disporitive de actionare lip AP. Pentru separatoarele de 3—35 kV de interior, dispozitively de actionare pneumatice tip AP (lig. 3.3.9) se construicse in dow’ variante : 189~— AP-2, pentru acfionarea cutitelor principale sau do punere Ia -pamint ale separatoarelor de medie tensiune mono sau tripolare de inte- rior cu curenti nominali 200 + 800 A. — AP-8, pentru actionarea acelorasi separatoare ea mai sus, dar eu curenti nominali de 1250 = 6300 A, Tabdelul 3.3 Caracteristicele tehnice principale ale separatoaretor de exterior de medic tensiune fabricate in R.S.R. Curent de | Gurent de sta Tip Un Tn stabilitate termict| bilitate dinamica separator : iv TAT TeAnax, i ea a i | oe 15 . 10 | o | 20 10 5 T 2 10 10 10 ° 10 2 7 Dp a oes 20 10 2 | tt | [E 16 10 <" ; of tt 5 7 | Be 400 ee oven ie [| 2 630 15 = Le 400 20 Tipu EDT Lp Wasa 20 pica a 0 4 a oto Ue AP=2| 2e0 | WO| Td aso ae AP=3| 335 | 190 | of 0] 7 _ Aetionarea separatoarelor de exterior de 10-20 k ‘narea separatoarelor de exterior se ulilizeaz’ dispozitive de actionare . Pentru acfio- Fig. 3.3.9. Dispozitiv de actionare tip AP. annal& cu maneta tip AME-1. : ‘ Aceste dispozitive de actionare se monteaz& vertical pe stitpul de eton sau lemn pe care se afl instalat separatorul. 2. SEPARATOARE DE EXTERIOR, 10-20 1 Construetia separatoarelor de exterior de 10—20 kV. Aceste separa- toare.se construiese ca : a) Separatoare tripolare tip cufit pentru montaj in plan vertical (STEn 10—20 kV) sau orizontal (STEno 10—20 kV). Unele variante pot fi prevazute si cu fuzibile pe acelasi cadru (STEFn 10-20 kV)» b) Separatoare tripolare tip basculamt (STEb 10—20 kY). Aceste ‘separatoare se monteazd de regula pe liniile si la posturile de transfor- mare aeriene de. medie tensiune. i Principalele caracteristici tehnice ale separatoarclor de exterior de 10—20 kV sint. indicate in tabelul 3.3.3. 3.3.2.3. SEPARATOARF DE EXTERIOR, #5460 kV In aceasta categorie intra separatoarele de 35—220 kV, cu deschi~ lerea eutitelor in plan orizontal si separatoarele de 100 kY, cu desehi- “derea cutitelor in plan vertical. Construetia separatoarelor de exterior de 35—%00 kV. Separatoarele 220 k¥ isi deschid contactele in plan orizontal. 190 4 19kConstructia fazelor separatoarelor de 35, 66, 110 gi 132 kV este ase- pot monta cn fazele uuinitoare. Separatoarele din aceasta categorie se in Tinie (fig. 3.3.10 a) sau aliturat (fig. 3'3.10 b). Separatoarele de 400 kV isi deschid contactele in plan vertical (fig. 3.3.11), | Qa Fig. 3.3.10, Montarea separatoarelor de exterior de 35...132 kV: @ —cu fazele in tinie ; b — cu fazele aldturate. Fig. 3.3.11, Separator monopolar de exterior cu cutit de punere la pie mint tip SMEP 400 kV: 2 yecabtt de _actionare; 2 — yzola- tor de transmiterea migedrii de la diss Pozitivul tip ASE 1a capul de actionare ~ 15 3 — tolator de susiinere a eapulut de actlonare 1; 4'— cutite Capul de, actionare 7 este sprijinit pe trei izolatoare. Tzolatorul 2 transmite miscarea de la dispozitivul de actionare tip ASE la capul /, printr-o miseare de rotafie th jurul axei proprii. Celelalte doui izolatoare, notate eu 3 in figura, sint agezate paralel, paul lings altul si susjin capul 4. Printr-un sistem cinematic allat tn interioral capului J, migcaréa de rotatie a izolatoralui 2 se tansforma intr-o migeare in plan vertical a cutitelor 2 : Principalele caracteristici tehnice ale separatoarelor de 85+400 kV sint prezentate in tabelul 3.3.4, Actionarea separatoarelor de exterior de 35—400 kV. Separatoarele de 35—400 kV pot fi actionate conform indicatillor din tabelal 3.0.5 Schema electried a dispozitivului de actionare eu servomotor tip ASE este indicata in fig. 3.3.12. 192 Tabetul 3.3.4 Caracteristicile tehnice principale ale separatoarelor de inalfi tensiune fabricate in R.S.R | : Curent de Curentul de sta Dispozitive de actionare ale separatoaretor Tee Us ty stabilitate tormies | hilitate einamien separalorolui (A wl Ric (mei i SMED 56 ia 75 ee 110 STEP step alias SME 220 1.500 316 80_ = | SMEP i 400 { 1600 40 100 Labelut 3.0.5 Disporitiv de achionare ‘vip separator Cufite de legare Ia piimint saa cos x = = SME ; SEP; Cutite principale x E x x STE ; STEP = ——|——_ Bc teh uy «|| Gupltecae legeie' x a pamint SME: SMEP | Cutite principale Bn ice poy Gutite de legare Ia - i pamint x = snes SME: SMEP utile principale = chews oh eY Cufite de legare 1a : pamint = 2 = ' . 193 18 — Cartea clectricianului din stajli electrive s1 postuct ae transtormare — ed. 52a oa aie + 3.3.3. INFRERUPTOARE DE INALTA TENSIUNE Bali, 5 pee toot ) s8§ rch -f ire Lf Seas 56. Intreruptoarele sint aparate electrice de comutafie destinate st £8 (Lee? Lge conecteze, sd suporte si si Intrerups curentii de sarcind si de defect care apar in relea. Functiunea cea mai importanta a intreruptoarelor este: tntreruperea automata a cirenitelor electrice in momentul aparitiei curentilor de cult. Intreruperea eurentilor de defect se realizeazti de regul folosind momentul trecerii naturale a acestui curent prin zero, Este | deosebit de important ca stingerea arenlui electric si se faca pe cit posibil Ia prima trecere a curentului de defect prin zero, deoarece energia dega- Jata de arc este teoretic mula in acest moment. Acest lueru este posibil _humai prin obfinerca unei rigiditati eit mai mari a spatiului dintre con- _taetele intreruptorului in momentul desehiderii acestuia, Principalele caracteristici tehnice ale intreruptoarelor sint — Fensiunea nominata [kV]. Este tensinnea de funetionare tn regim nominal, Ba poate lua una din valorile: (3): 6; 10; (15); 20; (23); (80) + 35) 5 (60) ; 110; 120; 400 KV. Valorile din parantezs se vor evita, Unaidin teasiunile + 12: 28 138; 48:60; 100s 220 Voc. 425100; (25% 220: 380; 500 Vc.o, } aaa ees ‘ a ai ih célg Bg + $ att comandé = Scheme sistemmulyi de , aa Peo, RD CLF ORs | C305 Lovee £ Tego - ele nefiind marimi standardizate, = Curentul nominal [A], Este curentul de functionare in serviciu _ fontinuu. El poate lua una din valorile : 400 ; 630; 800; 1.250; 1 600; 2000; 2500; 3150; 4000; 5000; 6300 A | — Freeventa nominald [Hz]. Este frecventa de lueru in. serviciu 5 | continuu. La noi in tara frecventa standardizala este de 50 Hz. ees |. = Nivelul de izolafie nominal. Reprezint& valoarea tensiunii de Sa finere la impuls normalizat pozitiv si negativ si de tinere 1 minut la Ra | frecventa industrial’, pe care trebuie s-o suporte izolatia unui: intre- ag /fuptor destinat a fi utilizat intr-o retea expusd la supratensiuni de S88 _ origine atmosterica &u 8 — Capacitatea nominala de rupere a eurentilor de scurtcireuil, Repre- s Re zinta curentul cel mai mare pe ‘care intreruptorul este eapabil stil cee 2S ) datrerupa in cazul unui scurtcireuit. Capacitatea nominald de rupere Bee ee ef eo) Bs ) Ja seuctcireuil se exprim& prin dowd valori ale curentului de Tupere ee oor be Ee S52 | mAsurate in momentul separarii contacteloy intreruptorului : See Tifa ra seater ees Eg | 4) valoarea eficace a componente! periodice [kA], care poate avea eas Z 18s -una_ din valorile: 6,3; 8; 10; 12,5; 16; 20; 35; 40; 50; 63; 80; 100; So ——X 0.8. >the) 28 b) valoarea procentuala a componentei aperiodice, care se. deter- 9+ Siguranta O81; CR 2... Contacte reles inchiders mina conform STAS 3684, $7 Servomotor GRD 43 CRDz.. Contacte refeu aeschiaere > Capucitaiew nominalé de inchidere la scurteireuit, Reprezinta Rd = Re/eu igchidere 6502. Contact auton deschidere de 2.5 ori valoarea efieace a componente: periodice 4 capacitatii sale RO Relev aeschidere £Bl 2 Contact auton inchidere - buton inchidere CHIH 2. CI-B302-1:,,02-8 sCantacte USA fon descoicere FINKE 2 :K 2-2 = Contacte seminalizare fzire Gubite punere la gamine care O86 -Olspozibiv siecane ‘eleckramagnebica ORB + Contact relev secare de rupere nominale la sourteirenit. — Secvenfa nominala de manenrd. Reprezinth posibilitatile de ac- Flune ale intreraptorului in caz de defect. Pentru intreruptoarele de 195 Fig. 3.3.12. Schema electrica a dispozitivului tip ASE.constructie romanese’ sint adoptate de reguld urmitoarele doud sec- vente nominale : D —.3 min — ID — 3 min — ID, la intreruptoarele ce nu vor functiona in regim de RAR. D — 03s — ID — 3 min — ID, la int tiona in regim de RAR. fn ambcle secvente, D reprezinta operatia de deschidere, iar ID — operatia de inchidere urmata imediat de operatia de deschidere. — Durata admisibild nominalaé a curentului de scurtcircuit. Repre- nt& timpul in care intreruptorul fiind inchis, poate suporta {rk de- terioriri un curent egal cu capacitatea sa nominal de rupere Ja scurt- cireuit. — Durala nominald de inchidere. Reprezint& intervalul de timp dintre momentul in care indrimea care Increaz’ asupra dispozitivului de actionare a intreruptorului atinge valoarea de lucru si momentul in care contactele intreruptorului se inchid, stabilind eireuitele la toti poli. — Durata nominali de deschidere. Este intervalul de timp dintre momentul in care m&rimea care lucreaz’ asupra dispozitivului de ac- tionare a intreruptorului atinge yaloarea de Incru $i momentul in care contactele intreruptorului se separa, intrerupind circuitele la toti polii. Durata nominalé de intrerupere. Reprezinia intervalul de timp dintremomentul in care marimea care Increaz’ asuprasdispozitivului de actionare a intreruptorului atinge valoarea de lucru si sfirsitul ci culatiei de eurent la lofi poli Simbolurile intveruptoarelor de fabricatie romaneasc& sint formate din trei parti Lilerele din prima parte a simbohuilui au urmatoarea semnificatie : — prima litera: I — intreruptor; — a doua litera: O—ortojector ; S—de sarein’ ; UP—cu ulei putin, a-treia litera: M — yarianta modernizata; R — cu resort; medin poluant; PN — actionat pneumatic ete. Cifrele si literele din a doua parte a simbolului indica ten: nominala in kV si curentul nominal in A. Partea a treia poate indica : tipul mecanismului de actionare al in- treruptorului, pozilia de montaj a mecanismului de.actionare fata de intreruptor, destinatia intreruptorului, caracteristicile unor clemente ale mecanismului de actionare, specificarea linici de fuga marita a izola- toarelor intreruptorului ete. Intreruptoarele pot fi clasificale dupa mai multe eriterii a) dup& numirul de poli: intreruptoare mono-, bi- sau tripolare. b) dupa felul instalatici: intreruptoare de interior sau de exterior. ¢) dupa nivelul de izolatie: intreruptoare cu izolatie normal si cu izolatie intirita, eruptoarele ce vor func- nea 196 ica sau cu ac- d) dup’ modul de acfionare : cu actionare monof: fionare trifaziea. e) dupa mediul de stingere a arcului electric, intreruptoarele pot fi: — Intreruptoare cu mediu de stingere lichid (ulei, apA ete.) ; — Intreruptoare cu mediu de stingere gazos (hexafluorura de sulf, aer comprimal ete.) ; — intreruptoare cu vid; — intreruptoare cu mediu de stingere gazogenerator ; — intreruptéare cu suflaj magnetic. . INTRERUPTOANE CU MEDIU DE STINGERE LIC Marea majorilate a intreruptearelor eu mediu de stingere lichid © constituie intreruptoarele cu ulei. Aceste intreruptoare se realizeaz’ tn dow’ variante : ; — intreruptoare eu ulei mult ; — intreruptoare cu ulei putin Inveruploare cu ulei mull. Pot fi construite la rindul lor in variante fara, sau eu camer’ de stingere. La intreruptoarele cu ulei mult £2r% camer& de stingere, uleiul este utilizat atit ca mediu de stingere, eit sica mediu izolant, arcul electric format la deschiderea contactelor fiind un are liber ce se dezvoltt _inmasa de ulei, Ele sint folosite destul de rar, in instalatii de 6+-20 kV. La intreruptoarele cu ulei mult eu camera de stingere, stingerea arcului electric are loc in camerele de stingere prin autosuflaj. Auto- suflajul se realizeaza de regula prin deplasarea arcului electric spre mediul ‘de stingere (ulei), ca urmare'a actiunii forfelor electrodinamice produse de curentul intrerupt sau, datorit& presiunii formate de are. Datorité yolumului mare de ulei necesar, datorit pericolului pro- nuntat\de incendiu, ca si datorita exploatirii mai dificile, fabricarea si utilizarea intreruptoarelor cu ulei mult s-a redus considerabil in ul- timele decenii. Intreruptoare cu ulei pulin. Utilizeaz’ uleiul numai ca mediu de stingere, izolatia partilor sub tensiune realizindu-se prin folosirea unor izolatoare de portelan, risini sintetice sau alte materiale. Stingerea areului electric are loc in camera de stingere care poate fi: — cu suflaj transversal ; — cu suflaj longitudinal ; — cu suflaj combinat, transversal si longitudinal. In contimare vom prezenta citeva din cele mai folosite tipuri de intreruptoare cu ulei putin din tara noastra. Intreruptoare 10-110 —400 kV, 1600 A, Sint-destinate a functions stalafiile exterioare de 110, 220 si 400 kV. in 197Principalele cavacleristici tehnice ale intreruptoarelor 10 110400 kV Sint date in tabelul 3.3.6. Tabelul 3.3.6 Caracteristicile tehnice principale ale intreruptoarelor tip 10 110.....400 kV. Tipul intreryptoruint 10-110 ky | 10—220/ KV | 10 100 kev Numir de poli 3 3) ‘Tensiunea nominala [kV] 110 220 400 Nivel de izolatie 10 Tz [kV] 230 | 460) 680 snominal i 12/50 US [kVinwel 550 | _1050 i550 Gurent_ nominal [A] 1600 1600 1.600 Capacitatea nominala de rupere a cure: filor tiniilor in gol [A] 35 130 oo Capacitatea nominal de rupere a curen- {lor cabluritor in go} [A] 140 250 400 rapacitatea de rupere a ettrentilor bateriilor de coudeusaloure (A) ~ 400 Nee = Capacitaten nomiiald de rupere a curentilor micl inductivi [4] : 15 Bots 2445 Capacitatea nominal de rupere a curchlilor de scurtcireuit la horne [kA] 31,5 S45 - Capacitatea de deconectare a dolectului Kilomictric (Sie 04 da Capacitatea de inehidere pe seurteireuit UsAnes| |B) RS BO A 80 80. _ | 1 ]D-3. min-1D- ‘ Sceventa nominal 3 -mins1D = a de manevra ————e | eae ni|poasia mina) u 0 Darata admisibild a curentului de G scurtcireuit [s] 3,64 A,64 3,64 “Durata _nominali de tnehidere [ms] 195 120 115. Durata_nominald de daschidere [ms] 38 a6 41 Durata nominalé de tnbrerupere fans) D8 56 61 198 Consiructia intreruptoarelor Fig. 3.3.14. Coloana izolanta yuptorului [0 110 kV 1 — eareasa de porfelan de Inala presiune + 3 — #— revervor de ulel : tecile ; 6 — eapseul Interior de ulel 5 8 = asta - prin ad%ugarea pe fiecare faz acest fapt, in fig dy - dispozi toarele 10+220 si 10-400 kV. fazi >a. In cazuni speciale, cind _ folosite 3 dispozitive MOP= TT. 7 To-Ho Ky f0-220 kV FOOD kV Fig. 3.3.13, Reprezentarea schematic’ a intreruptourelor 10 110... .400 kV. 2 — tub izolant pas superior + inet se pi 7 — vidorul s-at. obtinut intreruptoarele 10- 3.3.13 s-a reprezentat schematic cite o fazi a fiecdrui tip de intreruptor din seria 10 110-100 kV. Actionarea acestor intreruptoare se face in mod obisnuit cu un oleopneumatic tip MOP-1, pentru intreruptoarele 10-110 kV _ si in mod obligatoriu cu cite trei dispozitive MOP-1 IO 110+400 kV — 1600 A. intre- ruptoarele din seria IO 110—400 kV sint construite pe principiul ele- mentelor modulare, astfel e& luind ca baz Intreruptorul 10-110 kV, a intre- a unor elemente modul asemindtoare, 220 si 10-400 kV. Pentru a ilustra pentru. intreruip- In primul caz actionarea este trifazic’, in al doilea, ea este mono- este nevoie de o aclionare monofazicd Ja intreruptoarele de 110 kV, pentru actionarea intreruptorului vor fi 199In cele ce urmeard, pentru simplificarea expunerii va fi prezentat numai intreruptorul [0-110 kV, pentru celelalte tipuri neexistind deosebiri esentiale in prezentare si functionare. Coloana izolanta (fig. 3.3.14) este modulul care sustine cele douk camere de stingere in V, si care asigura izolatia acestora fata de pimint. in compunerea ei intra carcasa dé portelan 1, tuburile izolante de fnalt& presiune 2, eapacul superior 3, rezervorul de ulei 4, inelele de protectie 5, capacul interior 6 si vizorul de ulei 7 Pentru sustinerea a dowd camere de stingere tn V, tntreruptoarele 10-220 kV dispun de dona astfel de cdloane suprapuse, iar intrerupto- arele 10-400 kY — de trei coloane suprapuse. Coloanele izolante sint etanse, fiind umplute cu ulei tn fabrica con structoare. Ele se fixeazi pe sasiul §, realizat din profile de otel sudate, Ansamblul camere de stingere in V mecanism de’ aclionare (fig. 3.3.15) este cel deal doilea modul al intreruptorului. Fl este compus din caréasa metalick (carterul) i, mecanismul hi- draulic de aefionare 2, eontactul mobil 3, mecanismul de transmitere a miseirii 4, dispozitivul de ghidaj 5. in carter se aflé 0 anumith cantitate de ulei. Nivelul acestuia poate fi urméarit la indicatornl de nivel 6. Pe carter sint fixate dowd camere de stingere asezate in V. In compunerea acestora in(ri un izolator de portelan 7, care confine un tub izolant de rezistenta S, camera de stingere 9, contactul fix superior 10, contactul mobil 3, carterul inferior 17 si carterul superior 12. Nivelul uleiului in carterul superior poate fi urmarit la indicatorul de nivel 13. fn carterul superior, deasupra camerei de stingere 9, se alld dis- pozitivul antieavitational 14, care are rolul de a usura stingerea.arcului electric format la declangarea intreruptorului, printr-o injectie supli- mentar& de ulei in camera de stingere. Funcjionarea intreruptoarelor 10 110-400 kV. inchiderea sau des- chiderea intreruptoarelor din seria 10 110400 kV, se bazcaza pe eli- berarea energiei oleopneumatice inmagazinate ‘in aeumulatorul meca- nismului de actionare MOP-1, pe cele doua fete ale unui piston cu dublu efect (mecanismul hidraulic de actionare 2 din fig. 3.2.15). Energia este transmisé prin intermediul tuburilor de inalta presiune 2 (fig. 3.3.14), Inchiderea. Ca urmare a faptului cf energia oleopneumatica actioneaz asupra pistonului cu dublu efect, tijele contactului mobil 3 ale celor doud camere de stingere se deplaseaza in sus, palrunzind in contaciele fixe supericare 10, stabilind contactul. In acelasi timp, dispozitivele anticavitationale /£ se umplu cu ulei. Pozitia inchisi a contactuluj, este mentinutd cu ajutorul dispozitivului de zAvorite 15. 200 Deschiderea. Energia oleopneumaticd actioneazi pe cea- Jalta fata a pistonului cu dublu cfect care intra in compunerea meca- nismului hidraulic de actionare 2 (fig. 3. tija contac- Fig. 9.3.15. Ansamblul camere de stingere in V — mecanism de actionare + 1— carcasa metaticd (carter) ; 2 — mecanismut nidraulie de actionare ; 3 — contact mo- bil; 4—mecanismul de transmitere a miscarll ; 5—dispozitivim de ghidaj; 6 — india eator de nivel; 7 — izolatort] de portelan al camerelor de stingere : 8 — tub azolant de rozistenti mare ¢ 9 — camera de stingere ; 10 — contact fx superior + i1— carteru) inferior ; 12 — earterul superior : 29 — indicatorul de nivel in carterul superior ; 1 — aise pozitiy anticavitational ; 15 — dispozitiv de givorire ; 16 — spatii de ucru. tului mobil 3 se va deplasa brusc in jos, deschizind ¢ontactul, Arcul electric format se dezvolta in uleiul din camera de stingere, determi- nind vaporizarea acestuia. Prin vaporizare, uleiul produce ‘suflajul arcului, care este stins, Tija contactului mobil deplasindu-se in jos, ‘dispozitivul anticavitational 14 va trimite uleiul proaspt in camera de stingere, grabindu-se prin aceasta stingerea areului electric. ~ 201Datorila faplului e% la un seurteireuit gazele rezultate la stingerea areului au o mave presiune, aeestea inchid 0 supap& care obtureaza legilura hidraulieX dintre spatiul £6 delimitat de izolatorul de por- telan 7 si exteriorul tubului izolant de rezistenté 8, care contine ca- mera de stingere 9. Prin aceasta se realizeaz’ protejarea izolatorului de portelan 7, pentru a nu fi spart de presiunea foarte mare a ga- zelor care se formeaza in camera de stingere. Fiecare camera de stingere este construiti pentru o tensiune de serviciu de 85 KV. Rezulta ¢4 pentru tensiunea de 110 kV, cele doud camere in W inseriate ale uni tntreruptor 10-110 sint suficiente, La tensiunea de 220 sau 400 kV, pe fiecare din camerele de slingere este montat cite un condensator de suntare. Kl are rolul de a imbr n&tti repartitia tensiunii de restabilire pe camerele de stingere in- seriate. Aceste condensatoare sint de construclie elansii, ineluztnd eapacitati elementare inseriate, construite din folie de aluminiu si hirtic,in ulei. Un burduf de cauciue. preia dilatirile uleiului. Dispozitivul de actionare MOP-1. Asa cum s-a mentionat tn para- grafele precedente, functionarea dispozitivului MOP-1 se bazeazi pe eliberarea encrgici acumulate sub forma de gaz comprimat (azot), care este transmisA prin intermediul unui flnid de Jucru (ulei) la iatreruptorul 10 110400 kY, in fig. 3.3.16 este prezentat% dispunerea elementelor hidraulice care intra tn compunerea dispozitivului MOP-1. In fig. 3.3.17 este prezentata electriex a mecanismului MOP-L. ‘Tinind seama de instruetiunile de exploatare ale fabricii construe- toare, in continuare se prezinta fune{ionarea dispozitivului, MOP-1. inchiderea. Prin apasarea butonului de inchidere BJ, se ali- menteaz& electromagnetul de inchidere I. Aceast? comand’ este men- finuté pind la inchiderea intreruptorului, prin intermediul dispoziti- vului de semnalizare DS, care-si schimb pozifia numai cind: intrerup- torul se inchide. i Electromagnetul de inchidere I actioneazi asupra valvei' de in- chidere VJ, care, prin intermediul butonului J, incepe si obtureze ovificiul 2 si deschide bila 3. Uleiul de inalta presiunc din conducta 4 schema de principiu~ hidraulicd si trece, pe de o parte, ih conducta 6, pentru a elimina o eventuala co- manda de deschidere si pe de alt& parte, traverseazi clapetele 7 si 5. Uleiul sub presiune actioneaz’ asupra pistonului 9, care deplase: de pe seaunul ei bila 12, obtureaz& orificiul 10 si in acclasi timp, 202 _ Uleiul sub presinne trece apoi din conducta 13; ocoleste bila 12, pune prin intermedinl conduetei 8, asazA pe scaunele lor clapetele 33 si 3 Sub presiune conducta 1# spre clapeta 34 si aclioneaz’ asupra pistonu- lcumufatar Sug Miyela! ufeivlos arerervar ntrerupbop Fobinet oe galire i Diszozitiy ce sermaahzore : Altra \ Dispazitiv ce menbinere & ecesiuri Bloc de - Microlntrerug- oistrigut) toare yentriy: = Oseinete si.gon Oriticiel de ovat. sree cerulel din pome Bray motazariya poripe? ~ Blacar ceschiaere Nn Monivelé ve siguronts Fig. 3.3.16. Elementele componente ale dispozitivului MOP-1, Ini 78, care se asazi pe scaunul siu 16 si deschide clapeta 19, taind comunicatia inaltei presiuni cu camera 15. Uleiul de inalt& presiune care soseste prin conducta 20 ocoleste lapeta 19 si alimenteazd mecanismul cu, piston cu dublu efect DP si dispozitivul de semnalizare DS prin intermediul conductelor 21 si 22. Cu putin timp inainte de terminarea inchiderii, contactul CS ac- Fionat de dispozitivul DS intrerupe circuit! electromagnetului Z, fapt r. 203care determin’ ridicarea butonului 7 in sus. Bila 3 revine in pozitia initialé, dar datoritA clapetelor 7 si 5, pistonul 9 nu revine inapoi. fntoarcerea uleiului din dispozitivul DS se face spre rezervorul R prin clapeta 17 bis. Tnehiderea simp1l& Se presupune cd nu s-a dat 0 comanda de deschidere prealabila. In momentul cind pistonul 25 al valvei de orizare VII isi termin& cursa, el loveste pistonul 28 obturind ul 42 spre rezeryorul R si deschizind bila’ 29 (timpul cursei_ pis- tonului 25 este mai mare decit al mecanismului DP). Uleiul de inalté presiune ajunge astiel din conducta 4 in conducta 36 si actioneast pe pistonul 37, care prin intermediul pistonului 26 desehide clapeta 35 si asazA clapeta 34 pe scaunul sau. tn urma acestor operatii uleiu! eu presiune ridicata din conducta § se destinde in rezervorul R prin orificiul 33; apt eare determina ridi- caren pistonului 9 si deschiderea orificului 1. Prin acest orificiu, uleiul din conducta 14 se destinde, ajungind la presiunea rezervorului R. Pistonul 18 se ridick, iat clapeta 19 revine la pozifia initiala. Prin clapeta 17 se destinde in'rezervorul R, uleiul din conductéle 72, 22 si 2 in momentul cind uleiul din spatiul 26 ajunge la o presiune sufi cient de slab, pistonul 25 este impins cu rapiditate in jos datorita presiunii ridicate care sosesle prin conducta 13, iar teava 30 este pusa Ja presiunea rezervorului prin orificiul 42. Pistoanele 31 si 36 se ridica, jar clapeta 33 revine la pozitia initial si intreg ansamblul revine la " starea initiala, Inchidetea pe scurtcirenit. Presupunem situatia in are comanda de deschidere de la protectie a-suryenit cind circuitul electromagnetului de inchidere I este intrerupt. Pistonul 36 se ali- ‘menteazd in aceasta situatie de la valva de deschidere VD, deschi- zind clapeta 33 si asezind clapeta 34 pe seaunul sdu. Uleiul din con- ducta § se destinde la presiunea rezervorului R, revenirea la starea de repaus a valvei ‘de inchidere VJ ficindu-se ea mai sus Gomanda de deschidere se va execula in momentul cind presiunea in conducta 40 este suficient de slab’ pentru ca clapela 5 bis sa re oS cunarroryare lB eee len. se vin in pozitia de repaus, permitind executarea deschide Deschiderea, Prin inchiderea bulonului BD se alimentex cu tensiune electromagnetul de desehidere D, care actioneaza asupra yalvei de deschidere VD. Funetionarea valvei este identic’ eu cea descrisi anterior. Cu putin inainte-de terminarea deschiderii, conlactul CS este actionat de dispozitivul de semnalizare DS D, Yalva pilot / de semnaliz Si intrerupe cirevitul elec revine in pozifia de repaus. omagnetylui de deschidere Fig, 3.317, Schema de principiu a dispozitivului MOP-1. Ciclul inchidere- : deschidere, 205Alimentarea mecanismului cu piston DP se face in felul urmator datorita presiunii ridicate care vine din acumulator prin conductele 21 dis si 22 bis, uleiul sub fnalta presiune este dirijat automat spre pistonul mecanismulni hidraulic de-acfionare DP. Uleiul care vine din mecanismul DP se intoarce aproape in tota- in meeanismul RE prin diafragma 38. Cind pistonul din me- canismul DP Isi termin’ cursa, rezervorul RE restituie uleiul in rezer- yorul R, prin intermediul ‘diairagmelor 38, 39 al conductei 22 si bilei 17. al Deschiderea simpla. In cazul in care nu este data ‘comand’ de réinchidere, terminarea cursci de deschidere este asi- gurald de existenfa clapetelor 7 bis, 34 bis gi a valvei VI'D de des- chidere,, Deschiderea urmat& de reinchiderea rapida. In cazul cind deschiderea este urmata deo comanda de reinchidere, aveasla elimina comanda de deschidere datorita actiunii pistonului 36 bis asupra clapetelor 33 bis si 34 bis, Comanda de reinchidere se ya executa numai cind presiunea din conducta 40 bis a seazut su- ficient de mult astfel incit clapeta 5 s& revind la pozilia initiala, fapt care va permite executarea unui cicli obisnuit de tnchidere. Protectia contra sariturilor. Este realizata cn aju- lorul releului de antipompaj RAP, care este alimentat, simullan cu eleclromagnetul de deschidere D. Prin contactul normal inchis ‘50 al releului RAP. comanda de inchidere este climinaté in timpul. ma- nevrei de deschidere (in schema prezentata, contactul 50 este deschis, deoarece intreruptorul este inchis). Releul RAP se alimenteazi prin contactul normal deschis 51 (vezi observatia precedent’) atit timp cit butonul de inchidere BI este inchis, nepermifind 0 noua inchidere, Blocajul Blocajul dispozitivnlui MOP-1 poate avea loc fie li inchiderea, fie la deschiderea intreruptorului. Blocajul la inechidere. Blocajul la inchidere are loc in urma seaderii presiunii azotulvi din acumulatorul A. Presostatul PR isi Inchide contactul pr punind sub tensiune releul de blocaj la inchidere: RIBi, care nu permite efectuarea comenzii de inchidere, datorita con- tactului 52 al releului RIBi. Pentru semnalizare, releul RIBi are o serie de contacte cu semnalizare instantanee, iar altele cu actiune lem- porizata. f Inchiderea intreruptorului poate fi blocat& si prin inchiderea micro- intreruptorului CBi in situatia in care volumul de ulei din acumulator uu este suficient pentru a asigura o manevra corecta. 206 nici © Tabelul 3.3.0 Caracteristicile tehnice principale ale intreruptoarelor tip TUP 110. kV ruP-tostaso | TerP-110/1950 ipol totreruptovutut DPE Sa MAE | 5 7 Numéir de poli 2 isiunea nominal [kV] 110! 110 KV 23 220 | Nivel de tvolatic Webes PEM ae iH S nominal Be 12/50 US [kV noe] 550 sda BO “Curent nominal [A 1.250 Expacitater nominal de rapere a cureatilor liniilor in gol [A] Capacitatea nominalt de rupere @gbluriler in gol {A} ¢ Gapacitotea de rupere x eurenttlc Pecondensatoare [Aj curenfilor Capecitates nominaki de rupere 2 aici inductivi [A] 2-15 Gapecttaten nominsli de rupere a enrentilor de “scuricireuil 1a borne [A] 16 16 “Gapscitatea de deconectare a defectutni kkilomet: nu ca Gapacitatea de inchidere pe seurteiréuit [Asc] 40 40. TScoventa nominala |_1] D-3min-ID-3min- (1) ell Fs de manevra: | da U1] 0,3 $-1b-3 min-1D_ da admisibi)d a curentuhii de seurteireuit (s] do inchidere [ms] 190 190 de desehidere [ms} $5 de _intrerupere [ms 80: 50 207Blocajul la deschidere. in eazul in care volumul de ulei din acumnlator nu este suficient pentru a asigura 0 manevra corecia, microintreruptorul CBd se inchide, alimentind releul de blocaj Ja des- chidere RIBd, prin care contactele sale blocheazd deschiderea’ intre- ruptorului si totodata transmite semnalizarea ,.intreriiptor blocat'. In fig. 18 este prezentat& schema electric’ de comanda cu un MOP-1, pentru varianta trifazat& [0-110 kV. In fig, 3.3.19 este prezentati schema electrica de comanda ou trei MOP-1, pentru varianta monofazata la TO 110—400 kV, In ambele scheme, intreruptorul este in pozitic deschis presiune normala. Intreruptoare IUP-110 kV. Este destinat 2 functiona in stati ex- terioare la tensiunea de 110 kV. Actionarea sa se poate face eu dispo- zitiv de actionare pneumatic sau dispozitiv de actionare cu resorturi tip MR-4. Modul de simbolizare al acestor tntreruptoare este: I — intre- ruptor, U — ulei, P — putin, prima grupa de cifre reprezinta ten- siunea nominal& in kV, jar a doua grup de cifre reprezinta ‘curentul nominal, in A.” Principalele ‘teristici tehnice ale Intreruptorului TUP-110 sint prezentate in tabelul 3.3.7. Constructia intreruptorului TUP-110 kV. O faz’ a intreruptorului 1UP-110 KV este constituila din ansamblul izolator superior, care confine eamera de stingere, ansamblul carter eu izolatorul inferior si dispozitivul de actionare. ¥ Ansamblul izolator superior si camera de stingere. Este reprezentat in fig. 3.3.20. - Stingerea arcului electric dintre contactele Inlreruptorului se face prin autosuflaj, cu ajutorul unei camere de stingere rigide eu suflaj transversal-axial. Camera de slingere este confeetionata din sticlo- textolit. si ndrul izolant de perlinay din interiorul izolatorului este montat in vederea protejirii acestuia impotriva suprapresiunilor ce iau nastere in momentul ruperii arcului electric in camera de stingere. Ansambiul cartcérizolator inferior. in situatia in care intreruptoral IUP-110 kV este actionat cu dispoziliv cu resorturj MR+4,, ans rter-izolator inferior este aledtuit din partile com. ponente reprezentate in fig. 3.3.21. 208 1B 1 | eet is » its aa ga | 8 as aS See | Sasyes 8] ES ERY ol Segre m] a8 S89 S] S458 ig, 3.3.18. Comanda trifazici a intreruptorului 10-110 kV cu un dispozitiv MOP-1 = Cartea clectricianului din sta{ii electrive s1.posturi de transformace — ed, 53a et &] x2! gt 2 ¢ 8. &] 82] Ses st |, 8a]. $80) "Lee S88) Sasf Bese ee Se) GSS] 6 bes] B8a] BSS Be RES Eggs] SS] Sse ‘ S§ Ses) SER] SS 5 : a i aE 5 i \ IT 3 { et t Ree \ ' NSA TS i al EL t ' Vee oh Po H sre ey dyes y dee (eee dye’ de wm], meh ys io Tt i Sy SEq Re | i t ‘ z i te a gl] BS ees 3 §°8 "Se Be & ge _Farvante (UP WORY jc 12604 caer comarimat ~ $ ig. 3.3.20. Ansamblul izolator superior $i ca- 21. Ansamblul Mera de stingere Ja intreruptorul UP 110 kv: izolator inferior / => Suport contact superior ; 2 — carter superior ; Ja_intreruptorul TUP gapcueeha G2 rentonreote: & Sua yd S"Aorad Ht0 EV acHonat on die: uVeluiui de lel cin camera de stingers; 6 A ee bapit de cchilibrare a uieiulul : 8 — tub eb protects pozitiv MR-4 A desetcior contactulut superior © 7 degete Sosteek 1 — carter ; 2 — manivela ; | fie superior ; 2 — snel de proteetic superar: 9 3 = contact mobil 4“ ax sol etl 6 x H mera de stingors ; 40 —cilindre wolunt dn periinase pivot: 3 tb do ghidaj s aa £ By = Suoansamblu deget de ‘contact alisant anierios ¢ f~ biela ; 7 = dvolstor ces oe eels Se = ‘wolsior ceramic: 33 °— port contact jnferios ; famie 2 8 flange: Se |S SR d gee] $8 = port contact : 13° tap Be protwotic. Meee binet de" golire 110 — vist Sn8 | SeshSses] BS] 8s = suru exagonal pentru stringerea cartorului do coniact mobil. gos ESSE ERS Bee at es @l pe Heolator 5 17 — busen 2 18 = capae io au $8 gl SSeS Ess ESk] Sy Pentru cgaparea gazelor ; 20 — carter’ de nivel } ESS 8] SSSSIES| 5 a "= tub de esapare a gazelor ; 22 — hornd de racord : 2 geile} 4 24 — garniturd, i Magick att torului e é Fig, 3.3.19, Comanda trifazicd a intrerup TO 110—400 kV cu trei dispozitive MOP-1 240 211:In cazul cind intreruptorul este acfionat pneumatic, ansamblul carter-izolator inferior este asemanator. , Dispozitivul de actionare pneumatic. In fig. 3.3.22 este prezentat& schema electricd a dispozitivului de actionare pneu- matic, cu blocaj electric contra pompajului. ey 2 > a] 20 Fig. 3.3.22, Schema electrica a dispozitivului tip DPE bd — buton de deschidere ; bi = buton de inchidere ; cbs — contacte de blocal conira pompajului ; emd —- electromagnet de doschidere ; emi — electromagnet Ge inchidere ; I — contacts eusdliare dependente de pozilia otreruptorulut : ‘eb — contact pentru bloea; Inchicere ; cod — contact pentra bloca} descnidere. # 35 4: 3 4 @ 5a | 4 | \teg Allee, ol ON a ast a (] 7 PPARs) | | af 37 4B a t 27 27 4 55 Fig. 3.3.23, Schema electricé a dispozitivului tip MR-4: Bld, Ett — electromagnet de deschiderc respectiv inchidere ; M — motor de armaro ; Tm — microintreruptor pentra motor ; Fm — fuziblie pentru motor ; CS — comu- lator de semnalizare ct contacte; Rel, Re? — rezistente ce anéalvire pentru carter ; Ri revisionta de inealzire pentni dispozitivul de actionare. Dispozitivul de actionare cu resoarte MRA fn fig. 3.3.23 este prezentata schema electric’ a dispozitivului de ac- tionare MR-4. Ca si dispozitivul de actionare pneumatic a edrui schemé electric a fost prezentali in fig. 3.3.22, dispozitivul de actionare cu resoarle MR-4 este un dispozitiv ée actioneaza o faz’ a intreruptorului TUP-110. 2 21 Funcfionarea intreruplorulut TUP-110 aclionat pneumatic. tne hi- derea intreruptorului. Prin actionarea butonului de inchidere Bi (fig. 3.3.24) este atrasa “armitura mobila 8, a electromagnetului de inchidere ¢.m.i. Ca urmare “@ acestui fapt, se deschide ventilul 9, care da posibilitatea acrului com- 9 9 CSA-12 Mntreruptor ty ms Fig, 9.324, Tate eruptorul TUP-110 kV actionat cu dispoztiiv tip DPE. Ciclul inchidere-deschidere. primat din rezervorul 1 sé patrunda deasupra membranci de caucine 10. Aceasté membrana se deformeaza. si apasé in jos ventilul 17, prin ventilul superior inchide comunicarea cu atmosfera, iar prin ven- filul inferior permite accesul aerului comprimat din rezervorul 1 tn cilindrul 4. Aernl comprimat actioneaz& asupra pistonului 7 si com- prima resortul de deschidere 5. Pistonul este finut in aceasta pozitie ‘de clichetul frezat 3 si clichetul de zivorire 12. Cind pistomul ajunge Ja sflrsitul eursei, ventilele 9 si 17 revin in pozitiile initiale, in timp ce serul comprimat din corpul ventilelor precum si din conduetele de alimentare este refulat prin partea superioara a ventilului JZ 213LA sfirsitul cursei de inchidere a pistonutui, se deschide contactul de blocaj la inchidere c.t.i, intrerupind alimentarea emi. Inchiderea proprit-zisa a intreruptorului are loc prin intermedint bielei 6, manivelei J3,-tijei reglabile 74, manivelei principale 16, axului principal 77 si pirghici 15, subansamble care transmit migcarea la tija contactului mobil 2. Deschiderea elec trick a intreruplorulu: Prin actionarea butonului de declansare Bd, este atras& armitura mobili 20 a electromagnetului de deschidere, deblocind clichetul bratului per- eutor 19. Sub acliunea resortului antagonist, acesta loveste puternic clichetul de zSvorire 12, care elibereaz& elichetul frezat 3. Ca urmare a acestui fapt, resortul de deschidere 5 se destinde cu mare viteza, producind prin intermediul mecanismului cinematic, deschiderea in- treruptoralui : i La sfirsitul operafiei de deschidere, contactul de blocaj la des- chidere ¢-b.d. se deschide, intrerupind alimentarea clectromagnetulut de deschidere e.m.d. : Deschiderea mecanic& a intreruptorulwi. D chiderea mecanic& se face numai in cazuri excepfionale, ulilizind de aclionare mannali. Intrneit operatiunea se executi in apropierea tensiunii Inalte, operatorul trebuie si utilizeze o prajina eleetroizolanta preyazut& cu un eirlig la un capt. Acesl cirlig va fi introdus in.ochiul lijeide actionare manuala 75. Trigind puternie, se va produce des- chiderea intreruptorulu ‘ Funclionarea intreruptorului TUP-110 actionat cu dispozitiv’ de acfionare cw resoarle MR-4. Dispozitivul cu resoarte MR-4 utilizeazd pentru actionarea intreruptorului energia acumulata in niste resoarte care sint armate mamual sau prin servomotor electric. Fig, 3.3.25. Intreruptorul IUP 110 kV actionat ew dispozitiv tip MR-4. Ciclul inchidere-deschidere, 214 In fig. 3.3.25 este prezentat principiul de funcfionare al dispoziti- Nelor de actionare cu resoarte din seria MR, MRI si MRL. _ Prin armare manual& sau prin servomotor, resortul 3, acumuleazi “energia necesara efectuarii operatiei de inchidere. Cu ajutorul cliche- elor 5 si 6, resortul ramine in pozitia armat. Tnchiderea intreruptorulwi .Are loe in momentul in care actionind manual sau. electric (prin intermediul bobinei de Inehidere 7) asupra clichetului 6, resortul 3 se destinde. Acesta. prin fhtermediul arborelui motor J si al cuplajului comandat 17, actioneazd pra arborelui intreruptorului 2, fapt care determina inchiderea intreruptorului, in timpul operatiei de inchidere, arborele intreruptorului 2, produce armarea resortului 4. Cliche{ii 8 si 9 mentin zAvorit intrecupiorul in zitia_inchis. Deschiderea tntreruptorului Are loc in momentul re clichelul S este liberal, In urma unei comenzi manuale sau ielec (prin intermediul bobinei de deschidere 10), date asupra cli- hetului 9. d-resoartele sint aproape. destinse. Prin aceasta se ur Sreste ImbunAtAtirea functionarii mecanismului si revenirea Ini in je necesare de repau Dispozitivele de aclionare sint asLfel construite ineit armarea re- ytului 3 se face in mod automat, dup& fieeare operatie de inchidere intreruptorulni. Acest Iucru se realizeazi prin intermediul micro- nitreruptorului Im (fig. 3.3.23), care este dependent de pozitia armali au nearmat a resortului 3. fntveruptoare de medic tcrisiune 10 10-20 kV. Sint intreruptoare iipolare construite pentru tensiuni nominale de 10, 15 si 20 kV si 4000 A, Simbolizarca acestor intreruptoare a fost prezentata la anterior. Principalele caracteristici tehnice ale acestor Intreruptoare sint dicate tn’ tabelul 3.3.8. Construcfia intreruptoarelor 10 10-20 kV. Ansamblul polit unui Intreruptor [0 15-20 kV, 1250 Ajiar in fig. 3.3.27 0 sectiune intr-unul din polii aceluiasi tip de intreruptor. Atit vederca de ausamblu cit si sectiunea prin pol sint relativ ase- Minitoare la majoritatea tipurilor de intreruptoare prezentate in fabelul 3.3.8. z. 215O siluagie deosebita o prezinta intreruptoarele 10 15 kV — 2500 A i 10.12 kV — 4000 A, care au in paralel eu polul principal, un pol parator (fig, 3.3.28). ‘ Tabelnl 3.3.8 Caracteristicile tehnice principale ale intreruptoarelor de medie teasiune E tip 10 fabricate in RS.R. ‘Tipul intreniptorulut 630. | "| 00! "850 Moon’ | 350 7 fumir de poli Los Bl beme ale aa |euas 3 4 Tensiunea_nominati [kV} | 10 24 Sepesioard Nivel de 5O Hz [kV]. 35 85] 55 wzolatic | 42/50 us nominal | WV eyed” 1260 | 1250 Curent nominal [AJ 630 Capacitatea nominal& de rupere a curen|ilor limijlor in_gol [A] SMe ee ee | | eee Ee eee Copacitaten nominala de| rupere a curentilor cablu-| rilor in_gol [A] afer Wp | ees | Ste omen 4000 |_1250 Capacitatea de rupere a e-| renlilor beteriilor de con- : densatoare [A] — | — | — | 175 [175 | 475 | = Capacitates nominal de Thpere a eurentilor miei in- x auetivi [AT = -— |= |= |- | - | - = Copacitates nominal de rupere a curentilor de 14,5 senrteireuit la borne [kA} | 29 | 20 |_29 (10) | 14,5 | 25 6 Capacitatea de deconectarel a defectului kilometric = |=)]=-}-|/-1+-J]-] = Capacitaea de inchidere pe _scurtcircuit [KA werd 72,5 50 | 72,5 26 26 26 62,5 15, Seeventa | 1] D-3 min- F z nominala |_| ID-3ein-ID] tT | 1 | ot Z : Es i i Fig. 3.3.27, Partile componente ale de mane- JT] _D-0,9 » 1D- r @ intreruptorului 10 15,..20 kV: vrai Oaminp. | Gansta Lanse ee «ay 1 — dugon de goiire 2 — porna ae cu- aa t oe a. | ~ - rent Inferioara; 3 — ‘contaet Interior Durata admisibil& a curen-| 2 afitetl conlgctuui 2 9 — bom "ae cael 3 3 cucent superioara + 5 carter superior ¢ tultti de seurteireuit {5} 3 3 3 3 3 3 3 PShuron de uinplere 48. — epee Durata neminala de inchi-| — camera de detenta ; 10 — jigler de sapare ¢ 11 — vizorul nivel do viol: dere [ms] 130_| 130 | 180_| 180_| 180_| 180 | 180_|_ 220 rcontack ate euperiar ¢ 23 = olin Wolant din sticiowxiolt : i¢—eamera de Durata: nominal de des- 3 i A . cu suflaj longitudinal ; 15 — ti chidere [ms] 45 | 45 | 50 | 50 | 50 _| 50 | 0 | 45 Ul Meebil | 36 — cindr’ eolant ela + 18 — carter inferior ; 10 —ax } Durata nominal de mtre: 2 —"picsé “imobliizatoare 1 21 — rupere [1 65 65 70 70 70 70 70 7D aolant. ‘ 216 t ‘ 7 217Ansamblul mecanism de actionare, Actionarea intreruptoarelor din seria 10; L0-B si 1O-M se face eu dispozitive cu resorturi tip MRI; MRL si MR a caror funefionare de principiu a fost prezentata anterior. ‘Bar spartan i ——— Ansaribla. poh separator’ ively? |, orale Fig, 3.3.28, Intreruptoare de medie tensiune cu pol separator. In fig. 3.3.29 este prezentata schema cleclricd a dispozitivului de actionare cu resorturi tip MRI, MRL, MR. Funcfionarea tntreruptoaretor 10 10—20 kY. Contactele mobile ale celor trei faze sint actionate simultan — atit la inchidere, cit si Ia deschidere —- prin intermediul unui sistem de piele legate la polul din mijloe (faza S) si care primeste miseare t de la dispozitivul de actionare eu resorturi. Armarea resortului de inchidere se poate face manual cu ajutorul unei manivele, san electric prin intermediul motorasului de armare (fig. 3.3.29). In acest din tirmA caz, microintreruptorul Jn (fig. )> dependent de pozitia resorturilor, permite alimentarea motorului clec- tric numai cind resorturile sint destinse. La sfirsitul armdrii el intrerupe automat alimentarea acestuia, printr-un sistem cinematic acfionat de volantul dispozitivului de actionare. 218 Comanda de inchidere sau deschidere se poate face electric, prin intermediul clectromagnefilor de inchidere si deschidere, sau manual, prin butoanele de culoare rosie, respectiv verde, de pe dispozitivul de actionare. Vig. 3.3.29. Dispozitiv de actionare cu resort tip MR. Tntreruptoare de snedie (eusiuue IUP-M 10—20 kV. Sint intrerup- foare tripolare pentru tensiuni nominale de 10 si 20 kV si eurenti no- minali de 630 si 1.000 A Simbo ea acestor intreruptoare a fost prezentala la anterior, jar principalele caractéristici iehnice sint date in tabelul 3.3.9. Construclia \intreruploarelor IUP-M 10-20 kV. Ansamblul pol-intreruptor. in fig. 3.3.30 este prezentata yederea: de samblu a unui talreruptor TUP-M 10—20 kV, iar in fig. 3.3.31, 0 sectiune printr-unul din polii aceluiasi lip de inlreruptor. ‘Ansamblul mecanism de actionare. Actionarea tn [reruptoarelor TUP-M 1020 kV se face eu dispozitive cu resorturi tip MRI, a c&ror funclionare de prineipiu a fost prezentat& Ja para- gratcle anterioare. | -Funelionarea intreruptorului IUP-M 10—20 kV. Contactcle mobile ale celor trei faze stnt actionate simultan — atit Ia inchidere, cit si deschidere — prin intermediul intreruptorului, care pri- ste miscarea de la dispozitivul de actionare cu resorturi tip MRI. deschidere, eontactul mobil se deplaseaza de fe: In sus, stingerea axulni 219Tabelul 3.3.9 Caracteristicile tehnice principale ale intreruptoarelor de medic tensiune tip 1UP fabricate in R.SR. i yupae | rp. | mopar | ropa ‘Vipul intreruptorulut toeao | dos1ooo | 20/630 | 20/3000 Numay de poli 3 3 5 aa Nivel de izolatic |50 1 [kV] 35 | 85 5b nominal Bett 1,2/50 BS [Vines val 7 125 Curent nominal [A] 2 630 1.000 630 1.000 Canacilatea nominal& de rupere a curen}ilor gels liniitor In_gol [A] = = = a 122 r Ss aaa Capacitatea nominala de rupere a curen{ilor a gods eablurilor in gol [A] = = = = D pees Capacitated nominali de rupere a curentilor 2 ose miei induetivi [A] = ae = = STE §8se8 ' 418 g.f25 ees ee |E BESS8 Capacitatea nominala de rupere a cerentilor Sle [Sse de senrteireuit Ja borne [KA] 20 20 14,5 14,5 : lap eyes F zg a logy Capacitatea de deconectare a defectlui ki- A 5 s | o88%oas lometric z — - = 8 Js a |e cere. mS iz Bo cHERES a 8 B | Sscsa08 Capacitatea de inchidere pe scurteixcuit 3S See ee! yg |S B82 12 [kAnael 50 50. 36,5 36,5 si 10-® min Hg, Ele au o actionare rapida si sigura, 0 cursi a contaclelor de numai eifiva milimetri, un yolum si o greutate redusi, prezentind si avantajul unei functionari indelungate {rd re- parafii sau reviz Ele prezinta insi dezavantajul e& datoril& unor considerente con- structive, curentul nominal este limitat Ja 1000—1 500 A, iar curentul de rupere la 6000 A, in condifiile in care tensiunea nominali nu depaseste de regula 35 kY. 3.8.9.4. INTRERUPTOARE CU MEDIU DE STLYGERE GAZOGENERATOR Intreruptoarele cu mediu de stingere gazogenerator folosese pentru ingerea areului gazele rezultate din acliunea arcului electric asupra peretilor camerci de stingere, care sint confeclionali dintr-un material generator de gaze, cum ar fi fibra sau sticla organica. In functie de tipul camerei de stingere, suflajul poate fi longitudinal sau transversal, ie Principalele dezavantaje ale acestor intreruptoare constau in faptul ek ele nu se realizeazi decit pentru instalatii clectrice interioare, 1a curenli mu prea mari si tensiuni de 10-20 kV. De asemenea, dupi un anumit numar de deconectari, adaosul generator trebuie inlocnit. 224 9.3.5.5. INTRERUPTOARE €U SUPLAJ MAGNETIC Intreruptoarele eu suflaj magnetic realizedz’ stingerea arcului ca qumare a deplasarii acestuia sib actiunea unui cimp magnetic intr-un " dispozitiv de stinger _ Racirea si stingerea areului se poate face astfel : — Tacirea’ prin convectie a arcului, ca urmare a intinderii si depla- / Sarit cu vitezA mare a arcului sub actiunea cimpului magnetic ; divizarea arcului electric intre plici metalice izolate wna de ‘alta, obtinindu-se arcuri mici, care se sting pe principiul arcului scurt ; — ricirea coloanci ionizate a arcului, prin deplasarea acestuia Tntr-un canal ingust, plan, sub form& de fontA, constituit din peretii Hzolanti ai camerei, _ Intreruptoarele eu suflaj magnetic se construi Gurenti de maximum 1000+1500 A gi la tens ru de reguli pe uni de pind la 25k 3.3.4. INTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOASA TENSIUNE intreruptoare automate de cnrent alternativ AMRO 1). ..40 Sint destinate comenzii si protectiei la suprasareina si la’ scurtcirenit a diverselor circnite electrice. Constructia inireruptoarelor automate AMRO 10...£0 A. In con- Structia. acestor aparale- intra urmAtoarele parti componente ; — intreruptorul propriu-zis — 1; — blocul declansatoarelor termice — DT — blocul declansatoarelor electromagnetice — DE, in funetie de vayianta constrnctiva, aceste tntreruptoare mai pot fi dotate in afara celor de mai sus cu comtacte auxiliare CA (normal ehise — NI si normal deschide — ND) si declansatoare de tensiune minima D/'m. ____in fig. 3.3.32 sint indicate schemele electrice ale intreruptoarelor AMRO 10...40 A, fara contacte auxiliare si fir DTm (Lig. 3.3.32, «), Hu contacte auxiliare si fari DTm (tig. 3.3.32, D), cu contacte auxiliare i Dim (fig. 3.3.32, c). __ In tabelul 3.3.10 sint indicate principalele caraeteristici tehnice ale Alreruptoarelor automate din seria AMRO 10...40 A, Funetionarea intreruptoaretor automate AMRO 10...40 A. Tn- fhiderea si deschiderea voit& a. intreruptorw Tui. Accasta operatic se execula cu ajutorul manetei de actionare. 225 (} — Carica eieciricianutut am stati electrice gi posturl de trensformare — cd. 53- OFOMINY IntO}uIaETy aye feet op soqing ‘eres Bra-UT ae ferfor ap apqing F'e'g 450 20K HEH 5000 at Reo 00 0 20 50 {pi 0e 0 Ho 2 “V St-OUWY Ininwordnseay rors song 3% ra zo 4 $090 at V 9L § Of-OUNY fommuoydnt Sly -SNUT aye [oper ap epoq. mF OLDS ND “eE8e “Bla es peobie eee Ee Se Bish eh |e * Ses esas ee 40 A Fig, 3.3.32. Schema electric’ a fntreruptoarelor tip AMRO-10. @ — fara contacte auxiliare si fra DTm; b — cu _contacte auxiliare si £ & DTm; ¢ = cu contacte ‘auxiliare si DTm. 3.10 Tabdelul Intreruptoare de joass tensiune, tip AMRO. Contacte auxilinre Carentii de regia) al aectangatoaretor ‘ermiice 1A] Curentut tA) noniinal Pix | 4 Vix] 24 | 22) 84) 2% lee] ptt] fate pt aa ea ea aa Ban 84 [5 a 28 2 Re nat ude So ss S a 3 a EI ¢ 1 {8 ges |. 282 | ee] 888 Se. [iSes | See), S88 < eS ia e € s & < 226Dac&i maneta se afla in pozitia de jos sipe ea apare indicatia ,,O%. jnscamna ca intreruptorul este declansat. Dac& maneta se afla in po- zifia de sus si apare indicatia I, inseam’ c& intreruptorul este in- chis, Pozitia intermediar’ a manetei, indica deschis prin declansatoare (DT, DE sau DTm). Deschiderea automata prin declansatoare termice — DT. Are loc temporizat in functie de multiplul curen- tului de declansare I, al declansatoarelor termice, conform eurbelor & din fig. 3.3.33 pentru AMRO-10 si 16 A, fig. 4 pentru AMRO-25 A si fig. 3.3.35 pentru AMRO-40 A. Deschiderea automat& prin declansatoare electromagnetice DE. Are loc conform curbelor b din fig. 3.3.33, fig. 3.3.34 si fig, 3.3.35. Deschiderea automata prin declangatoare de tensiune minim’ DTim. Are loc cind tensiunea de alimentare a declansatorului de tensiune minim& scade de regul& sub 70% din tensiunea sa nominala. Dup& deschiderea automata a intreruptorului prin declansatoare, inchiderea sa nu se poate face fecit dupa efectuarea operatiei de ar- mare. Armarea consti tu apisarea in jos a manetei de actionare. maneta raminind cuplata in pozifia deschis. Numai dup& aceea se poate efectua manevra de inchidere. intreruptorulni prin declansatoare termice, armarea si implicit inchiderea infreruptornlui nu se face deeit dupa sourgerea a cel putin 5—10 minute, limp necesar racirii releelor termice cu bimetal. intreruptoare automate de 100-800 A. Din aceasta categorie fue parte intreruptoarele automate AMRO-100; USOL-250; USOL-630 si USOL-800. Aceste intreruptoare automate sint folosite la conectarea si prote motoarelor electrice si a circuitelor de distributie de joasti_ tensiune Conslritcjia intreruptoarelor automate de 190-800 A. In constructia acestor aparate intra wrmatoarele : — intreruptorul proprinzis — I — hlocul de declansatoare termice — DT; — hlocul declansatoarelor elecromagnetice — DE; — blocul de contacte auxiliare — CA; ~ contactele de semnalizare ,deschis prin declansatoare — CSD. In funetie de varianta eonstructiva, aceste intreruptoare mai pot fi dotate cu declansatoare de tensiune minima D7'm, sau cu declansa- toare de deschidere DD. 228 “tripolara — HI sau tetrapolars — TV. jonarea lor poate fi mannalé simbolizaté prin — L, cu mo- M, sau cu cleetromagnet — L., Executia poate fi debrosabila — D 4 — F, Intreruptoarele pot — LF sau cu Jegaturi spate. — LS. Constructia intreruptorului poate fi : bipolara — 11 coe a 5 Fig. 3.3.36. Schema eleciried a Intreruptoruiui AMRO-100 A: @ — ectionare manual ; & — actionare cu motor electric. —« “Schema eleotricé a intreruptoarelor AMRO-100 este reprezentatd ig. 3.3.96. In fig. 3.3.36.@ este indieat& schema electrics a intrerup- nui AMRO-100 A cu actionare manual%, iar in fig. 3.3.36 D sint zentate completirile ce se adue schemei precedente,*in cazul cind fionarea se face cu motor electric. In fig. 3.3.36 b, M reprezinta motorul de setionare, E este frina blectromagnetic’, iar hornele, {—6 reprezinta bornele prizei-fisi utili € pentru conectarea ansamblului de actionare la schema de ali- nentare si coman schema electric’ a intreruptorului s | . 3.3.39 4, schemele clectrice ale intreruptoarelor USOL- OL-800 A. a situatia cind intreruptoarele, USQL, sinb aefionale eu motor Getric, schemele electrice din fig. 3.3.37 si 3.3.38 Se completeazs hema din fig. 2.3.39 b. % Mah ee 229Gind intreruptorul USOL-800 A este actionat eu electromagnet, atunci schema clectrica din fig, 3.3.39 @ se completeazi cu schema din fig. 3.3.39 b, in care: E este electromagnetul de actionare ; CC — contactor de comand; RB — releu de blocaj; CFC — contact fine urs i ew"Principalele caraeteristici tehnice ale intreruptoarelor de mai sus sint indicate In tabelul 3.3.11. Intreruptoare de joasa tensiune, ‘Tuptoarelor actionate manual, aceste operatii se executh In acela si mod ca mai sus. La Intreruptoarele aefionate’ cu motor sau ‘electromagnet de ac- Hionare, se vor folosi butoanele sau cheile de comanda ineluse in schemele Tabelul 3.3.11 Godt Capa. Curentat 1, a qs elute | Executte | Actionare 1s nominal . de rupere ae = cA tar | a TAT ial EA] 2 ees DD DT wm sau DD 7G E iE ait aio] iis _| ast) 4815 | a8i6 Tsi7 100(AMNO) 50 regla) 1ix 8 M AS10M, 48u1M_ | 4812M |" 4813M_ | 4s8i4M_|4si5m_[4si6mM_|_4st7M o z C 10 8 OB set es ter is i 4g18 4819 | 4820 | 4821 | 422 | 423° | asa | 4925 100 ™ 4818 481M | AR0M | ABM | As20M_{4s2am | aeoam_| aso5M He reglaj fix ie L A150 AIST. 432 | 4183 at 413. A136 4137 250(USOL) 125 Al, smu je ee A20M, fisiM | aag9M | at: tiga | 4ig6m_| aise | Fram 160 (0,8...1)1, | 107, 10 200 De gl - = = 4198 | 4139 4140 4144 250 Me = Re = = 4138M_f 439M | 4i4oM | 441M 100 ; 125. reglaj varia e F a [470 AT F732 =| 473 a7 1735. 460: 200 bil @...4) 25, fh | uon eet aMe 2 470M _|_4731M_ | 47M 1 a733M_| 4734M_|~4735M 630(USOL) eal eau OBI, | Tr D L = 4724 4725 4736 = F237 4728 F729 eects M 4724M_| 4725M | 4726M a 720M * 400) regia] varkt af L Z 4200 [4201 | 4202 ee 4904 £205 S00. pil 2.4) B — | 4334 ~| "4905 |~4096 es 438 -| 4220 800(USOL) 580 (O,8...1)1, | Ip sau “| go ..AD)I, L ze 4306 | 4207} 4208 =| B08 Bio ab. e Be 4230 | a231__ | 433 = 1235 Dat In tabelul 3.3.11f Z, — curentul de reglaj al declansatoarelor ter- mice, 1; — limitele de variatie ale curentului, Z, — eurentul de reglaj al declansatoarelor clectromagnetice. Fanefionarea tnireruploarelor’ autamate AMRO-100 si USOL-250— 800A. Inchiderca si deschiderea voita. Incazul intre- 230 y s Deschiderea automat& prin declansator ter- mic — DT. Are loc temporizat, in functic de multiplul curentului de declansare 7, al declansatoarelor termice. Limitele de reglaj al de- clansatoarelor lermice la 45° pot fi cuprinse intre (0,8...1) 1. In fig, 3.3.40 sint reprezentate curbele de declansare pentru intre- pioarele AMRO-100 A. : & 231Aac 4 Schema elec! g. 3.3 ema _electrica a intre~ Fig. 3.3.37, Schema electri Fig. 3.3.38. Schema i intreruptorului USOL-250 A, ruptorului USOL-530 A. RST oo (ee ns | | oe Ae eae aae : ye cra a 6 Fig, 3.3.39. Schema electric’ 4 tntreruptorului USOL-800 A. ) in fig. 3.3.41, si iptoarcle USOL- reruptoar In fig. 3.3.40—43, curbele a corespund declansi tote Prose a2. oye gogul 02" Gar 105" C WBIEZ SE & BT LOG0 x ir HEE 3 4 8 610 15.20.3002 Fig, 3.3.40. Curbele de reglaj ale intreruptorului AMRO-100 A. th) £07 200*830A tis} fim 16.000" e000" $002 34 661015 29 H0e Curbele de reglaj ale intreruptorului USOL-250 A. nt reprezentale eurbele de declansare pentru intre- tA in fig. 3.3.42 si fig. 3.3.43 — pentru ele USOL-630 A, respectiy USOL-800 A. i cind declansa- rele termice DT se gasese in stare rece, iar eurbele b eorespund iri cind declangatoarele termice se gasesc:in stare caldi. 233Deschiderea automata prin declansatoare electromaguetice — DE. Are loc conform curbelor ¢ din fig. 3.3.40—43, la un curent J, = ml,, unde m este un multiplu al curentului termic reglat J,. in functie de varianta constructiva, J, poate fi reglat: la fntrerup- toarele USOL-630 A.si USOL-800 A intre (2-4) I, si intre (5+10) I, laa celelalte intreruptoare prezentate, Z,, are un reglaj fix (tabelul 3.3.11). ir+ 400 580 A th? ees] 49.200" S000 a ae ST RAS fo a88, Seen SESE Si fae 3 103 1gGe o¥ 15 Fig, 3.3.42, Cusbele de reglaj ale intreruptorului USOL-630 A. 7 In= 700 #800 A et dans § +10 Te PER BRED xd sits? 3% E810 15 20 Bxit URISE 9% 6 BIG 120 90x) 105 os Fig, 3.3.43. Curbele de reglaj ale intreruptorului USOL-600 A. if Mntreruptoarele eu reglaj (2+4)I, sint folosite de regula pentru pro- ectia liniilor, iar cele eu reglaj (5+-10)Z, sint folosite de reguli pentru motectia motoarelor clectrice. Curbele d din figurile de mai sus, ¢ torvlui la wn curent mai mare decit I, Deschiderea-automat% prin declansatoare de -tensiune minima — DYm. Deschiderea automata a intrerup- ‘torului ave loc in momentul cInd dispare tensiunea la bornele de in- rare ale intreruptorului. Deschiderea prin declansatoare de deschi- ere — DD. Deschiderea are loc cind este pusi sub tensiune bobina de deschidere DD. Intreruptoare automate, OROMAX 1000—4 000 A, Sint destinate ‘protectici niilor, trausformatoarelor, generatoarelor sau eleclrice de joas& tensiune, respund deschiderii. intrerup- motoarelor Pha A I 4 a Dome > See 3.3.44, Schema electric& a intreruptorului OROMAX 1 000—4 000 A D— declangator maximal de curent (tip N sau MK) ; M — motor de actionare } CS — contaet de semnalizare ,rescarte armate ; CSD — contact de semnalls vave ,desems prin declangator“"; EI — electromagnet de tachidere ; ED — elec= tromagnet de desenicere ; DIm — deviansator de tensiune minima ; CB — cons tact de biecare a motorunii in eazin une: Gefectiuni meeanice ; PFd —~ psizd si Bs dreapta ; PFs — prizi si figa sttnga ; S — conettori, 235Constru ia intreruptoarelor automate OROMAX 1000 4000 A. in constrnctia acestor apatate intra urmétoarele prti principale: cadrul metalic de sustinere, contactele principale, camerele de stingere cu gritar, mecanismul de actionare cu acumulare de energie, declan- satoarele de protectic (tip N sau MK) declansatorul de tensiune minima Dim, sistemul de comanda-semnalizare, contactele auxiliare. In fig. 3.3.44 este reprezentaté schema electric& a intreruptoarelor automate din seria OROMAX de 1000—4000 A. Panoul frontal al tntreruploarelor automate tip OROMAX se pre- zintA in fig, 3.3.45. In situafia deschiderii intreruptorilui prin declansatoarele de cu- rent, butonul § iese inafara. Inchiderea intreruptorului nu se va putea Fig, 3.3.45. Panoul frontal al intreruptorului OROMAX : 3 — baton pentra comanda de inehidere ; tom. pentrm comanda de ceschidere ; 3 —. mancts pentra armarea manuala @ resoariclor 3 4 — motor pentru armarea automata a resoartelor ; § — sermmali= zaré de pozijie pentru resoarte armate. (galben) si resoarte -ne- armate (lb) ; 6 — semnatizare de poritie pentru intreruptor inehis (1) SLUNUeran tor HeMIGHIOL Fo RL ORE ne Hoe ee intreruptorului ; § — buton (rosu) pentru semnalizarea deciangat prin declansatoare de curent, 236 fa face decit dup’ ce butonul § a fost apisat si a revenit Ia pozitia “initials. in tabelul 3.3.12 sint indicate principalele earacte: lutreruptoaretor OROMAX 1000—4 000 A tici tehnice ale Tabelul 3.3.12 Intreruptoare de joasi tensiune muitipolare OROMAX pee aes Tu 00 Veal Tx cutie tart tal TkAl L! 600 600 60 1.000 1.000 1.600 1600 60 49238 I 49294 2000 2000 70 40418, 49a5a_ |” 49478 2500 2500 « 70 AD84 A586 | 4000 | Fou0 7 10800 2) cu punte 49824 de nul 405 LA O85A. 2 =e GOe 1 = H005C = 49416 = | 2000 2000 __| 52 1945C_| a | GIG | 19080 # | 2500 2500 | 52 D = 1963G_| 49676 — Funefionarea intreruptoarelor automate OROMAX 1000—4 000 A. Pentru actionarea tntreruptoarelor automate din seria OROMAX, tre }uie ca resoartele dispozitivului de gefionare s& fie armate. In functie —mecanism de actionare tip NA. Armarea se face manual cu ajutocul manetei 3 prinir-o singurA actionare de sus in jos: — mecanism de actionare tip N. Armarea se face manual eu aja tora! manetei 3, executind 10-12 manevre in acelasi mod ca mai sus; mecanism de actionare tip NM,. Armarea se face in mod automat ‘eu ajutorul unui servomotor. In situatia acestuia, armarea rescartelor Se poate face si manual, -actionind maneta 3. 237Inchiderea si deschiderca voita. Aceste operalit se pot executa direct de la fata locului actionind butoanele 1 (fig. 3.3.45) sau. de la distanta, prin intermediul electromagnetilor de inchidere ET''si deschidere ED (fig, 3.3.44). Tabelul 3.3.13 Intreruptoare de joasi tensiune. Caracteristicile declangatoarelor MK. Corental no- ental Proteetta ta Protea instantanes | Dveaneare minal al prasarcina es avizata lantanee Comanda de inchideré nu Tip | Cod jacctansaioraiuy] SU aes pists Terperctore anbionsa esc, poate fi exeeutata duet resoarte- Tal Teta PeIsN a(n EAL a A 7200 i Je nu sint'armate sau daci de- r 600—1000 (27 sau clangatorul de tensiune minima WK 4975 | 0.511, 10s ta 12) it, } — - 3400 DTm_ mu este alimentat sau nu z T500—2000 or) @re saa £800 functioneazi corespunzator. pe Ee AED) Ty Deschiderea prinde Ponies 16600 clansatoare de ¢urent. i T0007 de Intrernptoarele automate ORO- (W,5-—1)1,] 105 la Le MAX 1000—4000 A sint.echi- 4976 | Tq00—2 poo 61, S pate cu declansatoare tip H sau ay E $ HBSEE 3 MK. w 0 —4.000, i a2 Declansatoare de cu d is 40 4 4 nu | rent tip IL Declansatorul ania Gas 2 yy tip H este un declansator termie | (0,51) 1,] 10.5 ta g si electromagnetic. Caracteristi- 1600 i ae s. 8 cile sale de actionare sint repre- Bie, © [1077 |---| 85 zentate in fig. 3.3.46, pentru o 2000 ag temperatura de 25°C. S 4 ze Ay 2500—1 000 = Curbele a, corespund deschi. ee ; Cee Ss eo xn Aerii prin declansatoare termice a. 6001 000 py Fig. 33.46. Curbele de regiaj ale intre- 1 Stave rece, iar 6, deschiderii E at a cg ae a a. a ruptoraiui OROMAX 1000.,.4000 A: prin declansatoare termice in sta eae fhe Create i ecnreonia erates) coi calna Curide ee me spund des | 2500—4.000 : MGcie piit dsciansatoure elesromagnesce, Chiderii prin declansatoare clec- | Hs, Ca tromagnetice, dott (es Z es rea fae Aceste declansatoare se construiese pentru curenti de reglaj de 300 ; 600 2.600 BO a! 600; 1000; 1.600 si 2500 A. cae Sol [4 eau Principalul dezayantaj al declansatoarelor tip H. const in aceea ef 8) J, functionarea lor este influentata de temperatura mediului exterior. Declansatoare de curent tip MK. Declansatoarele din seria MK sint declansatoare maximale de curent monopolare. In funetie MKE,, [4978/1600 - = de varianta constructiva (tabelul 3.9.13) declansatorul poate realiza : — protectia temporizatd la suprasarcind ; — proteetia instantanee sau temporizati — declansarea instantanee. l,1—0,5 | 10; 20; 30 20; 20 238 239De exemplu, declansatorul’ MK,; realizeaz’ : 0 protectie tempari- zat la suprasareina pentru curenti mai mari ca 7, si temporizoare 7, ; o.protectie temporizat% pentru cureatul J, si temporizare 1, si o declan sare instantanee pentru curentul J). Fig, 3.347, Reglajul la declansatorul MK. La un declansator Mix, reglajul valorilor de Incr se face astfel : Pentru a fixa cnrentul de aclionare la suprasareini Jy, se a az asupra butonului 7, deplasind indicatornl 2, in dreptul valorii f, dorite (fig. 3.3.47). Declansatorul ‘va lucra dupa o caracteristied T, — 1(7,), daca discul de r 3 se afl cu linia miareatt in dreptul indicelui 7), In acest caz, Ja un curent de 6 J, declansarea va avea loe in 10 secunde, Protectia temporizata la supracurent se regleazi acfionind asupra bitonului 4, pind cind indicatorul 5 a ajuns in dreptul valorii T, dorite. Curentul de actionaré la supracurent va avea valoarea J. Acest curent trebuie si depiisease’ cu 20-25% cureatul de pornire al motoarelor alimentate sau eventualii supracurenti care pol apare intermitent in timpul funetionarti. . Temporizarea protectiei la supracurent se regleazi slabind surubul 6 si apoi deplasind eticheta 7, astfel incit temporizarea dorité sf ajunga in dreptul reperului 8. Dupa terminarea acestei operalii, se stringe la loc surubul 6. Curentul J) pentra declans 3.48 sinl indicate caracter n seria MK. gla rea instantanee nu se regleaza. In ticile de actionare ale declasatoarelor 2000" | 500 200 50 20 bes) afar 05 4 2 5 ve Se af 95 | 2 5 10 2 50 0200 ROrIp ey a5 a2! af 005] 92 oat 4021 aH 001 Han nn 02 Us 1 2 6 DD (co S08 xy Fig. 3.3.46, Caractoristicile declansatorului MK. — Cartea clectricianului din statii clectrice si posturi de twansformare — cd. 53£8) 040205 1 2-6 {0 20 SY SOME at9208 1 2 5 10 20 $0 100 240.500 dy : 2000 H mater 1600 5097, 200+ 00 50 of 005 62: ee? goo: 02051 2 5 1 20 90 wo 200 stOxIa 102 O5 1 7 5 1 20 50 19 200500xIn Fig. 2.3.48 (continuare). 3.3.5. EXPLOATAREA APARATELOR DE COMUTATIE 3.51. BXPLOATAREA SL INTRETINERE! ARATOARELOR A DISPOZITIVELOR LOR DE ACTIONARE. DEFECTE, St REMEDIERL EINCERCARE SI MASURATORI IN EXPLOATARE In timpul exploatarii, executarea manevrelor cu separatoarele se je nu au posibilitatea ruperii vor efectua finindw-se cont ca separatoar curenfilor de scurteircuit si in general nici a celor de sarcin. De aceea se vor avea in vedere urmatoarele : 1) Se interzice cu desavirsire manevrarea separatoarelor in urma- toarele situatii — cind circuitul in care este inglobat separatorn! este prevazut cu intreruptor ; im acest caz la inchiderea circuitului, se coneeteaza inti separatorul, apoi Intreruptorul, in timp ce la deschiderea cirenitului, se deconecteaz mai intti Intreruptorul si apoi separatorul. — cind in cireuitul respectiv exista o punere la pXmint. sau un scurt- circuit. 2) Se permite manevrarea sub sarcin% a separatoarelor dacd cireu- itele in‘care acestea sint conectate nu au intreruptor, ta urmatoarcle situatii : 242 (= conectarea si deconectarea tratisformatoarelor de tensiune ; = conectarea si deconectarea legiturii la plumint a neutrului trans- matoarelor de putere sau conectarea si deconectarea bobinelor de Hingere, dack la dispozitivul de aclionare a separatoarelor respective sisi montal o semnalizare a aparitiel unei puneri Ja pamint in retea, heyrele nefiind permise in acest eaz ; = conectarea si deconeetarea barelor coleetoare in gol, impreun’ en rotajul aferent ; _— conectarea si deconectarea in gol a transformatoarelor de mich conectarea si deconectarea in gol a anumitor linii sau cablurt tice specilicate de catre organele competente. In perioada exploatarii, personalul de deservire va controla si sesiza toarele : 4) Integritatea izolatoarclor. Se va verifica inexistenta fisurilor, Aturilor, spargerilor, ruperilor, a urmelor de conturnace, strapun- eri, etc. |) Starea contactelor. Se va urmari dacd in urma manevrelor de Ohectare, contactele s-au inchis corect, contactele impertecte conducind inedlziri. Incdizirea contactelor poate ti evidential in timpul noptii, Uurmare a schimbarii culorii materiahului, in timpul zilei, dup’ emana de aer cald din zona contactului, iarna, prin topirea Zipezii sau in B situa, prin uscarea rapid’ dupa Bloat: recta corespondenta itre pozitia Neonat si seuinaticarile de Posie la distan{i, pre- n Si intre pozifia acestuia si cea a dispozitivului de actionare. a) Valoarea tensiunii de comanda a bobinelor de actionare, a pre- de lucru ete. trebuic. sa fic mentintite in permanenta in limitele- rise. Valori prea mici sau prea mari ale acestor marimi pot conduce: “neexecutarea comenzilor sau la distrugerea unor componente ale dis- ttivelor de actionare. ©) Curentul de durata care strabate separatorul nu trebuie si de- iseasca curentul sau nominal. Verificarea curentulni de sarein’ prin parator trebuic sa se faci in permanen{a de catre personalul de ex gatare folosind aparatele indicatoare de pe panoul de comand’ sau ndu-se calcnle ale circulatiilor de putere. {) In exploatare nu trebuie si se depaseascé de asemenea tensinmea inala a separatoarelor. Tn cadral operatiilor de intretinere se vor avea in vedere urmAtoarele : ~ Se vor controla izolatoarele, verificindu-se starea lor generala,, or cura{i de praf, urmarindu-se dup& caz corecta fixare, precum si sutarea manevrelor {ari vibrafii, trepidatii, socuri, etc. ; : 243— Se vor cerceta contactele principale ale separatorului ve eindu-se corecta inchidere a acestora, astfel Juctt si fie realizati 0 rezis- (enti de contact corespunzitoure. Seva wrmiri ca acestea si nu fie perlate sau eu suprafat Se va verifica starea clemelor de racordare a barelor flexibile saw siringerea corespunziloare a barelor rigide. — Se va controla dispozitivul de actionare, in totalitatea Ini preeum si functionarea corespunzitoare a diverselor sale subansambluri, inlo- euindu-se piesele uzate sau defecte. ~ Se va yerifica functionarea corecta a blocajelor mecanice si elec- = asigurarea elanseili au a celui de actionare ; — funclionarea siguri a dispozilivelor de atone constind in iilzrea manevrelor in mod! corespunzitor, la prima comand pri- ils, Jara zgomote suspecte, fpecKri nepermise sau interventii supli- hentare din afard = se va urmiri in permanen{a sé existe o corelalie perfect4 intre ifia intreruptorului, cea a dispozitivului de actionare si semualizirile tie aferente, la fata locului si la lsranie In functie de gravitatea lecliunii apZrute, personalul de exploatare poate cere retragérea din ploatare a intreruptorului afectat, ‘c) Se vor verifica parametrii agentului de actionare a fntreruptoa- lor (tensiune, presiune ulei, presiune aer ete.) luindu-se imediat masuri incadrare in limitele preserise dace’ se constala eventuale abateri. e interzisi actionarea Intreruptoarelor in conditiile in care agentul ; ute in norme. ii perfecte a fluidului de stingere a arcului Unce t: Se yor reface dupii caz inscriptionarile si vopsitoria separatoarelor. — Se va verifica coreeta fixare a separatoarelor si starea construictici metalice de sustinere. — Se vor executa masuriterile gi incercArile periodice conform nor- mativului PE 116 cace trebuiv si cuprind’ uméatoarele : misurarea re zistentei de izolatie, incercarea izolatiel cu Lensiune alternaliva mirili, Tn cazul in care inchiderea sau deschiderea intreruptoarelor se face misurxarea rezistenfei de contact, verificarea separatorului la tensiuni fin armarea unor resoarte pe cale pneumatick sau cu motor electric, si presiuni maxime si minime, verificarea blocajelor dintre culitele prin- | 7 presiunea sau tensiunea electried prea mare pol conduce la deleriorarea cipale si cele de punere la pamint, probe funetionale Ja inchideri si des- sleinului pneumatic sau a motorului electric. In cazul eind acesti chideri repetate. nti de lucru sint prea mici, armarea nu se poate face corespunzator, i manevrele nu vor putea fi executate corect. comprimat ace rolul si de ageat de aerului in limitele prevazute este 3.2.5.2. EXPLOATAREA §1 INTREPIVEREA INTRERUPTOARELOR DE INALT SIUNE $LA DISPOZITIVELOR LOR DE ACTIONARE, DEFECTE Sl REMEDIERL INCERCARE $I MASURATONI IN EXPLOATARE In casul in care actionarea tntreruptorului se face oleopneumatic, exemplu cu MOP-1), se va urmiri dac ), Apare tendinfa de soadere a presiunii, fapt observabil prin por- ti dese ale sistemului motopompa. In aceasta situatie se vor depista uuzele cave au generat acesle fenomene, si anume : _— pierderi ale uleiului de actionare pe la imbinari, in exteriorul yervoruluiete., in care caz se string sau se inlocuiese racordurile sau wniturile defecte ; — existenta unor impuritati in cireuitul hidraulic, situafie in eare se ‘eurata cireuitul prin suflarea sa eu aer comprimat ; prezenta aerului in partea superioara a coloanci, ce se remediaz in purjarea uleiului; — nivelul ridicat al uleiului in amortizorul de inchidere, caz in care himb’ garniturile defecte si se restabileste nivelu In vederea asigurarii unei funcfionfri corespunzitoare, far pericole de avcidente si incendii, precum si pentru a avea asigurat o durata normali de funefionare a intreruptearelor si a dispozitivelor lor de acfionare, este necesar ca in exploatare si se aib& in vedere urmatoarele : a) Celula din care face parte intreruptorul trebuie s& fie in perfect’ stare de curitenie si A nu existe nici un fel de obiecte straine depozitate In apropierea sa. § b) Se vor supraveghea in permanent intreruptoarele si dispo yele lor de actionare pentru a sesiza posibilele defectiuni care ar putea apare, si anwme: — defectiuni de izolatie, constind tn urme de conturnavi, stripuns geri, efluvii sau zgomote suspecte, crépAturi sau spargeri ale materialulul chants nt, ete, ; iti 244 245,— dereglarea detentorului sau scurgerea internt la detentor, defec- tiune care se remediaz’ prin inlocuirea detentorului in cazul in care se constati prin masuréitori ¢& acesta este deregiat ; — apar seapari de ulei la racordul cu patru c8i; pentru remedierea luise coboard presiunea si se string sause inlocuiese elementele defecte — etansare necorespunzatoare a clapetei de joash presiune: in a- ceasta situatie se efectueaz’ citeva smanevre succesive de anclangare- declansare, dupa care — in mod normal — seurgerile trebuie s& dispara. ) Motopompa’ nu reuseste sé menfin& presiunea in limitele adinise. Pentru aceasta situatie, intreruptoarele actionate cn dispozitive MOP-1 au previizuta posibilitatea de a realiza la alegere declansarea intrerup- torului, san blocarea acestuia in pozitia inchis, simultan cu semualizarea seadevii presinnii sub limita admisibila, Regimul de functionare al intre- ruptorului,va fi ales de conducerea fntreprinderti de exploatare sau de dispecerat. @) Se va controla ca tensiunea de comand’ a bobinelor de anclans sau declansare si fie men{inuta in limitele admise de fabriea constry toare, Iuindu-se masuri urgente de restabilire a acesteia, cind se eon- stata abateri nepermise. e) In cazul intreruptoarelor care folosesc ca medi: de stingere uleiut clectroizolant, sc va urmari in permanenta nivelul acestuia fa sticlele de nivel sau vizoare. j Sctiderea nivelului uleiului poate fi generaté de neetanscitati, derea pronuntata a temperaturii, sau cind intreruptorul a aruncat. ule? ea urmare a deconectarii unui scurteircuit puternic. In cazul ca a aruneat wei, intreruptorul va fi revizuit si dupa reme- dicrea defectinnilor, va putea fi reconectat. 4 Este interzisi manevrarea sub tensiune a intreruptoarelor daca nu e mai observa ulei in vizor sau sticla de nivel, sau daca uleiul a seazut sub: limitele minime admise, in cazul cind acestea sint precizate. In situatia in care sc&derea nivelului uleiului s-a observat din vreme, se va deconecta intreruptorul inainte ‘ca aceasté manevra sa devil imposibil. t) Se va urmari in permanenth ca uleiul s& fie clar, impede si fara suspensii, Uleiul care nu-si mai mentine proprietitile mentionate va fi inlocuit. La luarea deciziei de inloctiire a uleiului, se va tine seama si de rezultatele probelor de laborator executate in conformitate cu prevede- rile normativului PE 116. 8) In cazul intreruptoarelor ce folosese ca medin de stingere a arcului electric aerul comprimat, in afarA de presiunea corespunzatoare, acesta trebnie s& fie curat si useat. re 246 , Uscarea acrului se poate efectua prin doua trei caderi scurte de pre- inne, ca urmare.a destinderii acrului din rezervoarele de acr ale insta- ici de comprimare in reteaua de distributie. ‘Trebuie de asemenea facuta purjarea apei de condens din instalatia de er comprimat, in special in perioadele umede ale anului, precum si in Gole de inghet pentru a nu se produce inghetul condensului in instalatie. _h) Se va supraveghea (ensiunea si curentul de lueru pentru ca a- siea si sd ineadreze in valorile admisibile. DacA tensiunea nominal |intreruptorului este mai mare decit cea a retelei in care aceasta lucreazit, @ ya tine cont de,sedderea corespunzitoare a puterii de rupere a intre- Ptorului conform indicatiilor fabricii constructoare, | Se va yerifica in permanenta si nu fie depasit curentul nominal al Itreruptortlui, tie prin citirile directe ale arpermetrelor instalate in mera de comanda, fie prin clectuarca unor calcule legate de circulatia ‘puteri in sistem, }) Reinchiderea intreruptoarelor dup& un RAR nereusit ‘este per- i numai dup& un control vizual foarte atent al intieruptorului si al elulei acestuia. : in cazul cind se constat% defectiuni la intreruptor sau in celula erent’, se interzice inchidecea tntreruptorului. Dacd nu se econstata lefectiuni, se va anula RAR-ul si dupa 2 minute de la declansare se lai poate face o incereare de reeonectare. In cazul:ed survine © noua wlangare, se va face un control al intregii instalatii (celula, linie, trans- emator'ctc.) 0 noua reconectare fiind permisi numai dupa depistarca j inlaturarea defectului. k) Reinchiderea intreruptoarelor declansate prin protectie care nu prevazute cu dispozitive RAR, sau care nu lau avut in functiune, B face asticl : _ — Ia intreruptoarele cu comand’ de la fata locului, reconectarea, caz de nevoie, se va face’in conditiile de mai sus; — la intreruptoarele cu comand de la distan{%, reeoneetarea se ate face {iri un control prealabil alintreruptorului sau celulei afe- e dupi un timp mai mare sau cel mult egal eu cel dat in cartea tehnicd intreruptorului pentru pauza de RAR minima admisibila. fn lipsa estei valori, retnchiderea intreruptoarelor se va face tot dup’ 2 minute } ja declansare. 2471) Se admite conectarea repetali a intreruptoarelor de medie ten- siune in scopul determinarii locului de defect prin metoda sectionirii de retea, fri a se depisi insk numfrul de declanstri pe scurteireuit admise intre doua revizi i m) Conectarea intreruptoarelor care au intrunit numirul maxim de declansiri pe scurtcirenit se poate face cu acordul dispecernini, in cazini bine justifieate, daet nu exist pericolnl de accidentare a perso- nalului care execuli manevra in eaz de explozie a intreruptoralui, iar cfectul nealimentirii cu energie electric consumatorilor depaseste costul intreruptorului respectiv. 4 n) Conform normativelor in vigoare, este interzis a se pune in fune- fiune un Infreroptor care prezint{ urmitoarele defeetiuni : — Intreruptorul are pierderi ale fluidului necesar stingerii arentui ; — Intreruptorul are izolatoare crapate, conturnate sau strapunse : — intreruptorul are nivelul de ulei setizut, sau presiunea agentului de stingere necorespunzitoare ; . dispozitivul de actionare nu funcfioneazi corect sau parametrii agentilui de actionare nu se inseriu in limitele preyazute de fabr construetoare ; a — intr ruptorul are nele elemente deteriorate: — au fost descoperite defecte vizihile in instalatie, care ar duce la seurtcircuite sau puneri la pamint in urma conectarii intreruptorahit: = infreruptoral a declansat prin protectie si are puterea de rupere depasita ; — intreruptorul a depasit numarul de declausiri pe seurteireuit, excepjie fieind cazurile indicate anterior ; — intreruptorn] a declansat printr-o protectie care indie’ defecte interne ale acestuia; — inGreruptorul a declansat ca urmare a izhuenirii unui incendiu sau a producerii unui acciden Tn cadrul reviziilor periodice care se executé asupra inteeruptoarelor, or verifica : : + Aspectul exterior general al intreruptoarelor (coloanc, cameré de stingere. sistem pneumatic, hidraulie ete.). — Se vor revizui camerele de stingere, inlocuindu-se piesele sau suhansamblurile defecte, sc va completa sau — dupi caz — se va tnlocui uleiul. 248 — Se vor vi rifica contactele, inlocuindu-se piesele uzate sau dis. Se vor verifica coloanele izolante, sc vor sterge de praf:si se vor pmpleta cu ulei. 5 Se vor controla cursele tijei contactului mobil, controlul patrun- — Se Yor verifiea dispozitivele de actionare. — Se va verifica corecta fixare a intreruptorului ; — Se vor reface dupa eaz inscriptionarile si yopsitoria intrerupto- ilu sia dispozitivelor lor de actionar Toate operatiile de mai sus se vor efectua conform ecartilor tehnice ale fiecdrui aparat in parte si respectindu-se indicafiile din fisele Lehnolo- Bice privind revizia intreruptoarelor. "Cur ocazia punerilor in funetiune sau a reviziilor periodice asupra in- treruptoarelor de inalt& tensiune se vor efectua urmatoarele probe si incercarea masurarea timpilor de actionare si a_nesimnl- ne ah inchiderii san deschiderii camerelor de siingere inseriate, ma- inde june si esti aaoae s Probele de mai sus se exccutd in totalitate cu ocazia punerilor in ii curente. Cu prilejul reviziilor pa izolatiei circuitelar principale AUTOMATE DPF JOASA TENSTON GNCERCARL 51 MASURATORI IN DEPRCTIONT $1 REMEDIERT. PLOATARE Datorita simplitatii si robustetii constructive, intreruptoarcle auto- ate de joasi tensiune nu necesita de regula operatii speciale care s& igure corecta lor functionare. Este totusi necesar, ca acestea sa fie montate in spatii useate, fara praf, fite de socuri sau vibratii mecanice. 249Jn timpul exploatarii nu va trebui depisita tensiunea sau curentut nominal al intrernptorului. 7 Jn situatia in care intreruptoarelé sint actionate' ‘cu motoare elecitice sau eu dispozitive electromagnetice, se ya avea in vedere ca tensiunile de actionare ale acestora si se inscrie in limitele prescrise de fabrica constructoare. Acelasi lucru este valabil si pentrn bobinele de inchidere sau deschidere, pentru declansatoarele de tensiune minim’ sau cele de deschidere. fh cadrul reviziilor periodive, fcute de reguld dupa circa 1000 de manevre sau. 6 luni de funetionare, se execut&é urmatoarele operatii = Stergerea de praf si impuritafi a intrernptorului. — Verificarea stringerii corespunzatoare a barelor de legatura. - Verificarea stiri contactelor si camerelor de stingere. Gontaciele petlate sau murdare, se curata cu o pila fink sau perie de sirmi. Camerele de stingere care prezinta urme pronuntate de topiré sau carbonizare, se inlocuiese. — Verifiearea functionarii corecte a contactelor au: nalizare. Verificarea mentinerii calitAtilor functionale ale intreruptoarelor de joasa tensiune. Aceste probe se executt conform indicafiilor de mai sus. La intreruptoarele care dispun de motor de armare se exeeuta in plus urm3toarele operatti — se verificd si se curdt& e* lectorul cn o cirpi inmuiatt intr-un solvent ; — se verifick si se inloewiese dacd este cazul periile ; — se cura{a de praf infisurarile. Conform instructiunilor de fabric’, este necesar ca dupa fiecare de- clangare pe scurtcireuit s4 se examineze contactele si camerele de stingere. in cadrul operatiilor de revizic efectuate asupra intreruptoarelor de joas% tensiune, un loc aparte il ocup& cfectuarea unor probe care si ofere garan{ia asupra mentinerii calitafilor functionale ale intreruptormlut lui in decursul timpului, in conformitate cu datele din prospectul intre- ruptorului, precum si cu cele din normativele in vigoar Aceste probe cuprind : masurarea rezistentei de izolatie a cireuitelor principale, incercarea izolatiei principale cu tensiune alternativa mirita, erificarea rezistentei de izolatie a bobinelor si motoarelor de actionare, a contactelor auxiliare, misurarea rezistenfei ohmice a electromagnetilor de actionare, masurarea tensiunii minime de actionare a ‘electromag- netilor de inchidere, desehidere si D'Tm, verificarea functiondrii ele- mentelor termice si, clectromagnetice. are si de sem- 250 3.4, MOTOARE ELECTRICE Sf COMPENSATOARE SINCRON intr sistem electrocnergetic dezvoltat, consumul de putere reac- iva la orele de virf de sarcina se ridicd, in general, la acelasi ordin de Srime cu consumul-de putere activa. Acest consum de putere reactiva de transport si distributie (linii electrice, transformatoare, bo- actanta). mai importanti consumatori-de putere reactivi sint motoarele asinerone, cuptoarele electrice cu are sau en induetie, transfor- matoarele de sudura. sistem este mai mic. Din aceasta cauza, desi puterca reactiva este un Jement auxiliar necesar in, functionarea masinilor si aparatelor clec- rice, existen{a unui factor de putere redus dre consecinje negative in stemul energetic (v. subcap. 3.5). Functionarea diferitelor eategorii de ‘consumatori si instalatii electriee fara compensarea factorului de putere fonduce la o inc&ccare important’ cu putere reactivé a Luturor clemen- clor refelei si a generatoarelor sincrone. Asttel, pentru varialii mici ale actorului de putere, puterea reactiva necesara functionarii unci insta- if variaZi foarte mult in raport cu puterea activa. Transportul puterii reactive in refelele clectrice duce la pierderi ne. ustificate de putere 5 est Iuern se-poate rezolva prin producerea descentralizata a » ive cil mai aproape de consumator prin existenta unor murse de putere reactiva in, diverse ae de consum ale sistemului ee siecle: aw detect dp putere reactiva va \ fi satistieut, tn prin- ipal. de sursele specializate de producere a pulerii reactive. Din puncl de vedere al numarului, cel mai important consumator de Tn staliile electrice motoarele electrice sint utilizate la ac ionarea Gompresoarelor, dispozitivelor de actionare ale comutatoarelor de plo- ri ale transformatoarelor de forta, ventilatoarclor, electropompelor. care flnetionind Compensatorul sineron este un generator sineron 251 Cu cit puterea reactiva creste, cu atit factorul de putere cos 9 in- i energie electric& $i la variafii mari ale tensiunii.:Compensatoarele se amplaseazi in nodurife importante ale siste- mului energetic ca unitafi de mare putere, numirul lor fiind relatiy mie in prezent. , Din cauza utilizirii limitate a acestor echipameate in stafiile elec ice, In prezenta Iuerare nu s-au dezvoltat, lasind in seama altor cirti specialitate acest lucru. 3.5. BATERIL DE CONDEN SATOARE 3.5.1, CONSIDERATIT GENERALE 3.5.4.4. NOTIUNT INTRODUCTIVE - Bateriile de condensatoare se ma de baterii de condensatoare toare serie. ulilizeaz In retelele electrice sub for- unt (derivatie) si baterii de condensa- Bateriile de condensatoare serie se monteaz’ in lungul wnei linii elec- trice de inallé sau medie tensiune pentru compensarea longitudinald, adicd pentru imbunalStirea conditillor de transport, reglarea tensiunié pé linie, reducerea variatiilor tensiunii provocate de diferiti consumatori, mirirea capacitttii de transport a liniilor electrice. In conditiile unui istem energetic puternice dezvoltat, la noi in tara mu s-a adoptat acest stem de compensare longitudinala, utilizindu-se alte solufii pentru im- tAtivea conditiilor de transport al energici pe linii, corelate cu o si bur eficienfa cconomica eorespunzatoare. Bateriile de condensatoare sunt se monteazi in paralel cu reteaua. pentru imbunatitirea faetcrului de putere, prin furnizarea puterii re active absorbite de receptoarele inductive (motoare electrice, bobine eu sau fri miez de fir, lampi florescente), ca gi de transformatoarele de for{X si liniile electrice aeriene. Deoarece prezentul capitol trateazd numai bateriile de condensatdare sunt, acestéa se vor denumi pe parcursul lucrarii baterii de condensa- toare. Bateriile de condeusatoare se monteaz’ pe barele de medie tensiune ale statiilor clectrice de transformare sau pe barele de joash te posturilor de transformare, avind ca efecte reducerea transportului de putere reactivai pe linii ne ale Transportul puterii reactive intr-o retea electric’ 252 are ; — reducerea capaciti{ii de transport a transformaloarelor si liniilor trice ; — inrhutafirea tensinn lei; — cresterea pierderilor la producerea si transportul energici electrice ; — cresterea investitiilor in sistem pe kW alimentat ; — dificullitile tehnice in exploutarea refelelor electrice (cresterea ‘Autafirea conditiilor de intre- a arcului electric). in fig. 3.5.1 este reprezentat cresterea factorului de putere (cos 9) In sistem la loeul de racord al bateriei de condensatoare. Bateria de con- uisatoare furnizind puterea reactiva, compenseazd puterea absorbita consumatorii inductivi, imbun&tatind factorul de putere. In cazul te si cdderi de tensiune fn diferite puncte ale Q,) si o data cu acestafereste si factorul de putere (cos an’. conga con): Fig. 3.5.1. Compensarea oy factorului de putere 3 a : cos ®t a — fica compensare 5 b — eu eompensare, a AS Onslituil din armituri met: lice separate printr-un dielectric. Condensalorul unilar este un ansamblu format din unul sau mai multe si cuva, legate la bornele de ‘ire. Condensatoarele unitare pot fi monofazate sau trifazate. 253Baleria de condensatvare se compune di unitare legate electric. Tensiunea nominalé U,, este valoarea efectiva a tensiunii intre borne pe care condensatorul trebuie si o suporte in mod continun. Puierea nominala Q, este puterea reactiva corespunzatoare tensiunii nominale si frecvenfei nominale pentru care s-a construit condensatorul. Curentul nominal I, este valoarea efectiva a curentului care trece printr-o borna de linie cind condensatorul debiteazd puterea sa nomi- nala, la tensiunea nominal si frecventa nominala. Capacitatea nominal& C, este yaloarea proicctata a capacitatii in- tre bornele condensatorului, la temperatura de 20°C. Pierderile condensatorului reprezinta suma puterilor active absorbite de condensator, Funclionarea bateriilor de condensatoare are loc in anumite conditii de temperatura. Pentru aceasta se definese doud temperaturi — temperatura sminimi a aerului ambiant la care condensatorul poate fi pus sub tensiune, care — conform STAS 7083 — are una din urmatoarele valori:.—40°C, —25°C, —10°C; grupuci de condensatoare = temperatura maximé a aerulai ambiant la care condensatorul poate fi utilizat, care — feonform STAS 7083 —‘are una din ur matoarele valori: +40°C, +45°C, -+150°C. Umiditatea relativd maxim’ a acrului pentru bateria de conden: toare, care — conform aceluiasi STAS — este : 80% Ja --35°C pentru condensatoare de interior 85% la +40°C pentru condensatoare de exterior. Hateriode candeimatoarettemlie tn suporte timp nelimitat 0 supra tensiune de 1,1 U,, eu conditia nedep&sirii tensiunii maxime adimi: bile pe condensatoare, Abaterile de Ia eapacitatea nominala, respectiy puterea nominala, nt cuprinse intre —5% si 410%. Bateria de condensatoare trebuie sa snporte la functionarea continua, un curent maxim de 1,3 /, pe faci la U, si frecventa nominala. Bateriile de condensatoare se prevad eu o instalatie fixd de descar- care automata, conectata intre hornele san barele baterici, capabila si reduca tensiunea reziduala sub 50 V in maximum 5 minute la bateri- ile de condensatoare de medie tensiune si sub 40 V in maximum 1 minut la bateriile de condensatoare de joasi tensiune din posturile de transformare. La bateriile de medie teusiune instala{ia este constiluitt din dou transformatoare de tensiune bipolare montate in ,,V“, ampla- sate ling’ batcrie si racordate la boracle ei. Schema clect se ica a unei 254 Astiel de instalatii de desedreare este reprezentat’ in fig. 3.5.2. La bate- fiile de joasa tensiune, instalatia este constituilA din rezistente bobinate au chimice, de putere corespunHtoare, montale la bornele baterici in Hapul de comanda al acestuia, Schema electrici a unei astfel de insta- ifii de descarcare este reprezentat’ in fig, 3.5. tN 49 i 1 an 4 cp Tee, ® Z Se Zee 4 Coe T ahead} 6 Fig. 3.5.2. Schema elec- Pig: 35.3, Schema - trira a instalatiei de * electrica a instala- Aesedrcare formata din viet de deseareare ‘doua transformatoare formata din rezisten- de tensiune bipolare T'T tele R: R, L — rezistenta si I — tntreruptor : hh — inductanta transforma- Contacte auxiliace "ale toruluit de tensiune TT ; inureruptorului c= 1 — intreruptor. roy P= siguranye A Sa 3.5.1.3. CLASIFICAREA PATERILOR DE CONDENSATOARE Bateriile de condensatoare se clasifica dup’ urmatoarele eriler Dupa numarul fazelor: — monofazate ; — trifazate. : Dupa natura mediului’in care se amplasear : — de interior ; "= de exterior ; = cn una din borne legate la cuva. Dupi tensiunea retelei la care se racordeaza : — de medic tensiune 6, 10 sau 20 kV; — de joast tensiune 0,4 kV. be on aDup& numarul de — cu o treapta ; — cu mai multe trepte. Dupa materialele de impregnare : — cu uleiuri minerale ; cu uleiuri sintetice clorurate (clordifenil). Dupa modul de corectare a bateriei : — manual; — automat. pte: Pentru realizdvea bateriilor de o anumita putere se conecteaza mai te ramuri in paralel pe faza, fig. 3.5.5., iar pentru obtinerea ba ‘de o anumita tensiune (6, 10 sau 20 kV) se conecteazd in serie pe azi mai multe condensatoare, fig. 3.5.6. In posturile de transformare bateriile de condensatoare de joasi june sint trifazate, racordindu-se mai multe condensatoare in para- he ‘ Dup& modul de functionare a bateriei : es | - haterii fixe, care slau conectate permanent la retea; { — haterii cu conectare, care se conecteaza si se deconecteaza ma- nual sau automat in funetie de ceringele retelei : : : joes — baterii cu reglaj, avind o putere variabili datorité conectarii unui anumil numdr de elemente. I aH Dup& conexiunea bateviei : Patt Tet — im stea; Bears cdles te — in triunghi. I ] I 3.5.1.4. SCHEWE ELECTRICE DE CONENIUNL 3.5.5, Schema de conexiuni a ba- Fig. 3.5.6, Schema de i ele electric ateriile de condensatoare se racordeaza tn le condensatoare cu mai multe conexiuni a bateriei de Tal revel lesie i tent rammuri in paralel po faz’. condensatoare cum: urmitoarele puncte : in statiile electrice de transformare, pe barele de 6,10 sau 20 kV ; in posturile electrice de transformare, pe barele de 0,4 kV. multe condensatoare in serie pe fazii, ey $.5.1.5. AUTOMATIZAREA BATERIILOR DE CONDENSALOARE 3 Se a 2 a A | (seal | Automatizarea bateriilor de condensatoare este conceputa a se rea- e t e ioe ja cu un regulator electronic tranzistorizat numit bloc de comanda omati (BCA). Regulatorul asigurS un reglaj automat a puterii ctive debitate de hateria de condensatoare pe barele dé medie tensiune Tiga ge eee Uae coterie aepatorial BPiaserea sau declangarea ecnieibn haterlel (treate) ta vede- do condensatoare in stea : mentinerii la o yaloare prestabilité a factorului de putere. Tn ie SRS AUB AC Broa eae aE Day 3.5.7 este reprezentat schematic BCA pentru o baterie de conden- itoare de medic tensiune, iar tn fig. 3.5.8 este reprezentala schema bloc unui BCA cu trei trepte egale. BCA are caracteristicile tehnice prezentate in tabelul 3.5.1 in statiile de transformare bateriile de condensainare se racordeaza in simplA stea, fig. 3.5.4, a, sau in dublA stea — fig. 3.5.4 6, ou nentrul igolal fati de pamint 256 P 257 (= Cartea electricianului din statii electrice si posturi de transformare — cd. 52Tabelut 3.5.4 ,05 (6,3) lensiunea nominalA in kV; 1 60 (75) puterea nominala in kvar ; 2 — monofazat cu ambele borne izolate ; Y — tipul de fabricatie ; 1 — categoria. c) USOKP 167/6350, cu impregnant clordifenil. USOKP ~— fipul condensatorulit's pentru exterior, unitate mono- > Caracteristicile tehnice ale blocului de comanda automata (BCA) — Tensiunea de semnal — Variatia tonsiunii de alimentare — Gurentul de semnal — Variatia unghivjari pentra anclansare -— Freeventa tensiunii de semnal — Numérul troptelor de reglare Broarea maximi a valorilor de regial Voriatin unghitlara pentra declansare ris squtées. hotainalictu evar? 6350 tensiunea nominala in V. d) CSC — 8,84/50 — 100—2E ; CSC—6,06/50—100 1 E; C — eondensator pentru imbunit&tirea factorului de putere ; S — impregnant ulei sintetic (clordifenil) ; C — dielectric solid combinat (hirtie polipropilena) ; 3,64 (6,06) — tensiunea intre borne in kV; Ye wesire treoptat [es fesrre |= reagan ~220y ae miata Fig, 3.5.7, Reprezentarea schematica a BCA cu circuitele de intrare si iesiri f “emma clereste, DisirTBa rar rein cera 1 ] 3.5.1.6. TIPURT DE CONDENSATOARE UTILIZATE IN STATI Condensatoarele cu care s-au construit pind in prezent hateriile de medie tensiune din statiile de transformare sint monofazate, de urma- toarele tipuri: LKCF (ISOKOND — R.D.G.), KC (U.RB.S.S.), USOKP (NOKIA — Finlanda), CSC (ITM Fili — RS.R.). Semnificatia simbolizarit condensatoarelor este urmatoarea: a) LKCF 100/3,64 E (100/6,3 E) cu impregnant clordifenil ; IK tipul fabricatiei ; impregnant clordifenil ; F instalare in exterior ; 100 — puterea nominali tn kvar : 3,64 (6,3) — tensiunea nominala in kV ; E — monofazate cu ambele borne i; b) KC—2—1,05—60—2Y1; KC—2—6,3— cu impregnant ulei : K+ — condensator pentru’ imbuniti C — impregnant cu ulei_ sintetic ; 2 — gabaritul euvei: Fig. 3.5.8, Schema bloc BCA cu 3 trepte egale. 100, — puterea nominal in kvar; 2(1) — ambele borne izolate (0 borna izolata) ; E — instalare in exterior. _ In figura 3.5.9 sint reprezentate tipurile de edndensatoare de mai s, iar in tabelul 3.5.2 sint prezentate caracteristicile lor. rea cos @ 258 259Pabelul 3.5.2 Caracteristi¢ile tipurilor de condensatoare pentru medie tensiune T er 2 le2 oo, nivel [Tempe a gs_| $= |capacitate| Yer fratura | Inst |yracs| = Tipul condensotorului] E22] Ze—-| neminals izaete mast | time (ing) Observajii 2 Ses eee] wr mi | (mm S| zeS|6 Hey) [C) iz \ 2 ® LKCF 100/3,645 100 | 3,64 24 72 45 |e36l5 35) Fara sigurante | ISOKOND. interioare Hl Fae = . fei LKCF 100/6-3E, 100 | 6,3 8 12 45 [66425 | 35] Farad sigurante af ISOKOND : interioare 5 KE-2-1,05—60-2Y ed |i05| 144 42 | 40 [74047 | 54 | Cu sigurante 5 interioare KC-2-6,3-75-2Y1 75 | 6,3 6 72 40 |790# | 54 | Fark sigurante ‘ interioare USOKP 167/6350 167 | 6,55 13,2 28 — }1020 | 53 | Cu sigurante interioare GSC-8,64 50-100 2E | 100 | 3,64 | 240% | 7.2 | 55 |720° | 42 Fara sigurante ° interioare % €SC-6,06/50-100 1 | 100 | 6,08 | 8,67439% 12 | a5 [770 | 42 | Fark sigurente Ea lew interioare a Condensatoarele eu care 's-au construit bateriile de ‘condensatoare de joas’ tensiune din p osturile de transformare sint trifazale de Up CS 0,380 —20 (15)—3. - Semnificalia simbolizarii condensatoarelor este urmétoarea : — condensator pentru imbunktilivea factorului de putere s — impregnant ulei sintetic (clordifenil) ; 0,380 — tensiunea intre borne in kV; 20(15) — puterea nominali in kvar 3 — trifazat cu toate bornele izolate. In fig. 3.5.9 sinl reprezentate tipurile de condensaloare de mai sus, iar in tabelul 3.5.3 sint indicate caracteristicile lor. Rateriile de condensatoare de 6, 10 kV respectiv 20 kV se executt, de regula, pind la 3 Mvar respectiy 4,8 Mvar pe treapta, Pentru aceste 260 Fig. 35.9. Condensatoare de medie tensiune utilizate in statiile clectrice de transformare 4 —condensator LKCF 100/904 E (10n03 E,; & — condensator KC-2-1.05- (NC-2-65-75 21) je condensator USOKP s6va10 d—~condensaior CSC-2,64/lo0-2 BS (CSC-5,00/00-18). Tabelul 3.5.8 Caracteristicile tipurilor de condensatoare pentru joasa ten: nent Putere_ | ‘Tonsime |Capacitat «| cu condeBe unin | nominee | tominain |-nmanes |E,0°] soem | ast | Seoone® ; (even) (kV) i) : Ay Mel) hv 08 0,580-15-3 15 0,380 330 | 3 | 3228 | 28 | 0,420 €S 0,380-20-3 20 0,380 440 3 |sxs04 | 32 | 0,420 261baterii se utilizeazd, de reguli, urmitoarele trepte de puteri: 1, 2; 1,8; 243; 3; 4,8 Mvar. Bateriile de condensatoare de 0,1 kV se execuia, de regula, eu puteri pind Ja 240 kvar pe treapta, utilizindu-se ca trepte mulliplii de 15 sau 20 kvar. 5.2. EXPLOATARE. PRINCIPALELE DEPECSIUNT ST . REMEDIEREA LOR , 3.5.2.1, EXPLOATAREA BATERULOK DE CONDENSALOARK, Funetionarea siguri a bateriilor de condensatoare depinde in mare misuri de modul tn care se execut’ exploatarea lor. Exploatarea bate- rlilor de condensatoare incepe din faza de preluare in exploatare dupi montarea lor in instalatii. La preluarea in exploatare abateriilor de condensatoare se vor face urmitoarele verifiekri : — se urmareste respectarea tuturor prevederilor proiectului de exe- cufic privind montarea, legiturile la retea, asigurarea conditiilor de inlocuire a condensatoarelor [ard scoaterea din functiune:a restului in- stalatiei, precum si detaliile constructive specificate de proiectant si daca sint montate toate ingradirile prevazute in proiect ; — existenta conditiilor de “acces nepericuloase la condensatoarele bateriei pentru executarea controlului; — daci condensatoarele sint fixate covespunzator pe stelajul lor 5 — existenta legaturilor la pimint a cuvelor condensatoarelor. fn incinta baterici se verified existenta urmitoarelor legituri la pamint : careasele transformatarelor de misura, secundarele transformatoare- lor de misuri, mantalele cablurilor de alimentare, panourile de plas metalici a imprejmuirii asigurindu-se cotinuitatea elementelor cu funie metalici, poarta imprejmuirii ; ' -— In cazul bateriilor montate tn exterior se verified’ Incadrarea lor in zona de actionare a mijloacelor ds protectic impotriva supratensiu- nilor atmosterice : tenta tuluror insvripfion%rilor aferente hateriei de conden- —e satoare ; 262 — aspeotul exterior al izolatoarclor stativelor metalice care sustin condensatoarele ; — starea partilor metaliee (stativelor, ingradirilor) si modul de pro- teetie contra coroziunii; — existenta pKicutelor cu datele tehnice avertizoare si dac& aces- tea sint ugsor vizibile personalului de exploatare ; — controlul detaliat asupra tuturor conexiunilor electrice ; — in cazul bateriilor interioare se verifica daca ventilatia incdperii este corespunzitoare si dac& temperatura nu depiseste temperatura maxim’ admisibili pe condensato — existen{a tuturor buletinelor de incercari si masuratori ale fabri- - cii constructoare si ale unitatii de montaj, conform normativelor MEE — PE 003 si PE 116; integritatea condensatoarelor, etanseitatea lor, aspectul carcasei condensatoarelor (lipsa bombarilor, fisurilor, deformarilor) ; — starea izolatoarelor condensatoarelor, dacti fixarea lor in carcasa este etansit ; — verificarea deseircarii complete a bateriei ; bateria nu se va co- necta la refea dac& condensatoarele nu au fost complet descireate ; — im cazul existentei aulomatizérii bateriei de condensatoare, se verified instalatia respeetiva conform documentatiei fabricii constructoare sau proiectului ; — in cazul bateriei de condensatoare de joasa tensiune se verifick dnlapul de comanda al baterici (legituri, aparate, rezistenfele de des- chreare) ; ‘ | = starea aparatajului de comutafie, a aparatelor de masurat ; i i — posibilitatea de preluare in exploatare st execut& astfel : se conee- | teazi de trei ori bateria la tensiunea retelei de ficeare dats pe o durati de citeva minnte. a protectiei, automatizirilor, In timpnl conectirii nn trebuie si apari fenomene in. condensatoare, scintei pe ale curentului bateriei const in supravegherea in " legituri, scurgeri de impregnant, variatii _ Exploatarea bateriei de condensatoare — urimarirea aspectului exterior al conilensatoarelor in ceea ce pri- este integritatea cuvei, ctanseitatea, lipsa umfliturilor, scurgerilor de 263—<— ene izolatoarelor condensatoarelor, curitenia lor, lipsa fisu- rilor ; — verifiearea conexiunilor dintre condensatoare, starea clemelor de legtitura ; — starea instalafici de desciccare a bateriei de condensatoare ; ~ existenta indicatoarelor de securilate si de avertizare; _ ~ existenta mijloacelor de slingere a incendiilor si de protectie a munceli ; i — starea imprejmuirilor si a parasolavului la bater — lipsa obiectelor striing din incinta bateriei ; — temperatura mediului ambiant ; — valoarea tensiunii la bornele baterici ; — inlegritatea sigurantelor fuzibile. le de exterior ; 3.5.2.2, PRINCIPALELEJDEFECTIONL Sl REMEDIEREA LOR __Principalele detectiuni care pot si apara'la bateriile de condensatoare sint urmatoarele : ~ inealiri ale imbinarilor prin care se realizeazi legitura bateriei de condensatoare la instalatie. Personalul de exploatare va cerceta exis- tenta unor incdredri exagerate pe fazele bateriei sau scurtcireuitarea (strapungerea) unor condensatoare. Bateria de condensatoare se va re trage din exploatare gi se va indeparta cauza ; — conturaci, strapungeri sau fisuri la izolatoarele coudensatoarelor. Batevia se va retrage din exploatare gi se va indeparta eauza; _ > 2gomot anormal inunul sau mai multe condensatoare ale bate- riei, care poafe fi sub forma de biziit, descaroari say pocniturl. Bateria se retrage din exploatare misurStori ; se vor executa asupra condensatoarelor — scurgeri de masi impregnanta pe La incheieturile cuvei sau la izo- latoare. Bateria se retrage din exploatare si se va inlocui condensatorul respectiv ; — bombarea cuvei, care poate avea loc din cauza wnor fonomene electrochimice sau electromecanice din condensator. Bateria de conden- Satoare se retrage din exploalare si se inlocuieste condensatoral peetiv ; : — depisirea tensiunii nominale eu peste 10%.. Deoarece condensa- toarele se pot deteriorajprin depasivea Lensiunti maxime de fanctionare la bornele lor, se vor lua}masuri de scddere a tensiunii la bornele lor; in caz contrar, se va retrage din exploatare hateria de condensatoare ; ~ depisirea temperaturii maxime a mediului ambiant. Deoarece este posibil si apara degradari si dilatari ale materialului izolant de impregnare ale condensatoarelor, ducind la bombarea cuvei condensatoarelor si scurgeri de material, se va analiza cauza cresterii temperaturii si se vor lua misuri de aducere a temperaturii mediului la parametrii nominali (aerisire, ventilatie). In caz contrar, bateria se va retrage din exploatare ; — sareina pe faze este neuniform’, cauzata de inc&reari nesimetrice ale fazelor. La depisirea neuniformititii cu 10%, bateria se va retrage din exploatare si se va echilibra sarcina pe faze ; — cresterea curentului debitat de baterie peste valoarea admisibila. Se vor cerceta cauzele suprasarcinii, iar cind aceasta depiiseste 30% bateria se va retrage din exploatare. 3.5.3. INTRETINERE, INCERCARI SI MASUR! EXPLOATARE XECULARE A LUCRARILOR] 3.5.3.1. CONDITH DE Toate lucrarile la bateriile de condensatoare se vor executa numai dupi scoaterea de sub tensiune a tuturor instalajiilor bateriei de conden- satoare din incinta imprejmuitS in care acestea sint montate. Pentru aducerea bateriei de condensatoare in ,stare legat la pimint, se va respecla urmitoarea ordine a operatiilor : : a) la bateriile de medie tensiune in statiile de transformare ~ deconectarea intreruptorului cclulei bateriei de condensatoare, in care moment bateria se va deserea pe instalatia de descireare (trans- formatoarele de masura) ; ; — crearea unei separatii vizibile prin deschiderea separatorului din - celula haterici de condensatoare. In cazul celulelor debrogabile, la care mi exist separator, separatia vizibila se va crea prin debrosarea intre- ruptorului ; — verifiearea cu indicatorul de tensiune a lipsei tensinnii tn, celula bateriei de condensatoare, la cele trei borne ale cablului de alimentare a baleriei ; : — inchiderea culitelor de legare la pimint din celula bateriei. Dup& executarea acestor operatii se patrunde in incinta bateriei, unde se vor executa urmatoarele operatii: | — descircarea bateriei de condensatoare la bornele de alimentare cu prajina special’ de descircare ; —'montarea scurtcireuitorului si legarea Ja piimint a fazelor bate- riei_ de condensatoare ; . 265— yerificarea lipsei tensiunii la nulul bateriei de condensatoare ; — montarea scurtcircuitoarelor si legarea Ja pimint a barei de nul a bateriei de condensatoare ; -— inchiderea cutitelor de legare la pimint a stativelor izolate fata de sol ale bateriei de condensatoare 3 — descarcarea cu prajina speciala de desc&reare timp de cca 5s a condensatoarelor la care se va Iuera si a condensatoarelor invecinate acestora (daci se lucreazi la toate condensatoarele bateriei, operatia de descircare se va executa la toate condensatoarele) ; — legarea la:piinint si seuctcircuitarea bornelor fieckrui condensa tor (operatia se executa imediat dup% descircarea condensatorului res- pectiv). Scurtcircuitarea bornelor condensatoarelor si legarea la p&mint se va mentine pe intreaga perioada a lucririlor la baterie. b) la bateriile de joasi tensiune in posturile de transformare — deconectarea intreruptorului (contactorului) bateriei de conden- satoare, in care moment bateria se va descarca pe instalatia de descir- care (rezistenfe) aflati in dulapul de comanda al bateriei ; — crearea unei separafii vizibile prin scoaterea sigurantelor fuzibile din dulapul de comanda al bateriei ; — verificarea cu indicatorul de tensiune a lipsei_tensiunii in dula- pul de comanda al bateriei, la cele trei borne ale cablului de alimentare a hateriei, Dup& executarea acestor operatii in dulapul de comanda al bateriei se ridicX ingrddirile din plasi de sirm% si se vor,executa urmatoarele operatii la condensatoare ; — desciirearea bateriei de condensatoare la bornele de alimentare cu o prajind speciali de descarcare (in lipsa acesteia, cu un scurtcireui- tor). In cazul existentei mai multor trepte de condensatoare, operatia se repeta la fiecare treapta ; — montarea scurtcireuitoarelor si legarea la pamint a fazelor bate- riei de condensatoare. In cazul existentei mai multor trepte de conden- satoare, operafia se repeti la fiecare treapta. Scurtcireuitarea bornelor condensatoarelor si legarea la pamint se va menfine pe intreaga perioad’ a lucrrilor la baterie. 3.3.3.2. LUCRARI DE INTRETINERE © Revizia tehnici (RT) a bateriilor de condensatoare cuprinde ansamblul de operafii executale periodic pentru verificarea, curatirea, eliminarea unor defectiuni, piese uzate sau subansambluri, masurdtori profilactice, avind si scopul de a constata starea tehnica a instalafiilor inainte de executarea reparatiei planificate. a 266 ry Revizia tehnic’ se executa la locul de amplasare a hateriei de con- _ densatoare, de catre echipe specializate. Continutul orientativ al lucrarilor de revizie tehnica a bateriilor de condensatoare este urmatorul: — curitirea suprafetei izolatoarelor si a condensatoarelor ; — controlul vizual al tuturor conexiunilor ; — controlul tmbinarilor si stringerea pieselor de imbinare ; — controlul viznal al integritatii condensatoarelor, elangeitatii acestora, aspectul euvei (lipsa bombirilor) ; — revizia tehnic& a transformatoarelor de curent si tensiune ; — remedieri defectiuni la fundatie sila acoperigul protector (la con- densatoarele montate in exterior) ; — eoreeturi de vopsire ; -- revizia tehnic& a instalatiei de descircare ; — revizia tehnica a dulapului de comanda a baterieci de joasa ten- siune ; — controlul blocului de comanda automata ; — incerciri si masurdtori profilactice si anume: masurarea rezis- tentei de izolatie dintre’ borne si dintre borne si carcasi, mAsurarea ca- " pacitafii condensatoarelor, masurarea tangentei unghiului de pierdert dielectrice tg 5, incercarea cn tensiune continu’ tntre borne, Incerearea zolaliei condensatoarelor ou tensiune marita alternativa (50 Hz), con- trolul cone Ja tensiune nominala. Costul lucrarilor de revizii tehnice la bateriile de condensatoare nu _ trebuie si depaseasc’ 5%, din valoarea de inlocuire a fondului fi Periodicitatea Iucrarilor de revizii tehnice ce se execut& la bateriile de condensatoare montate in statiile sau posturile de transformare este de un an. Prima revizie tehnic& se execul&, indiferent de ciclul de funclionare normat, la un an de la nunerea in funefiune. | © Reparafia curent& (RC) a bateriilor de condensatoare cuprinde ansamblul de operatii prin care se urméreste aducerea Luturor partilor Dateriei de condensatoare 1a parametrii, proiectati, remediindu-se toate defectiunile constatate in timpul exploatarii, pentru asigurarea functio- “nari in conditii de sigurant& pind la urmiitoarea reparatie capital. Continutut orientativ al luerarilor de reparatii curente la bateriile de condensatoare este uwrmitorul : — tuerarile prevazute la revizia tehnica ; — inlocuirea pieselor defecte tara demontarea elementelor de con- densator ; : — demontarea elementelor de condensator si inlocuirea lor eu al- _ tele noi; i i 267ae Yopsirea, eondensatoarelor sia constructiei metalice ; __— Ineeredrile si m&suratorile profilactice indi ari eee p ndicate Ia lueriirile de re- cant deters de condensatoare sint prevazute in normatiy numai ri de reparafii curente de gradu TT. V. i € reparat . Valoarea acestor lucrari nu trebuie si depaseasc’ 10% din valoarea de inlocuire a fondului fix Periodicitatea lucravilor de reparatii curente este de 5 ani ‘ if * Reparati capitali (RK) a bateriilor de condensatoare reprezinth comple de luerii prin care se asigurd readucecea caracteristicilor teh- tune onal la parametrii proiectati. In cadrul reparatiilor capitale se efeclucaz inlocuirea totalit sau parfiala a unor elemente deteriorate ea tea aren paisa ee se executa modernizari in vederea imbunii firii hnice a.instalatiei sau pentru tmbundtati arametri ee tales, p undtitirea parametrilor Continutul oricntatiy ari ii al lucrarilor de reparatii capital ii arafii capitale la bat de condensatoare este urmatorul : reas ne een — lucriivile previzute la reparatiile curente ; 1 1 i huang — refelele de distributie de medie tensiune 20(15) kV: neutrul se 4 | Rofea cu neutrul logat la pamint Re aera 5 ingere sau rezistentd. In refelele de dis- prin bobini de stingere —40 5 K, , liniei Z;, drumului prin pamint Z, si de rezistenta de trecere la locul defec- tului R, (in cazul unui scurtcirenit prin are electric). Deoarece capaci- tatile liniei sint mici, curentul capacitiv aré valoare neinsemnata, el putind fi neglijat; curentul de scurteireuit monofazat are expresia f wy. +Z, + 25+ Re Potenfialul punctului neutru este finut la potentialul pamigtului, deoarece intre neutrul transformatorului si pamint existi o legaturd 272 direct a cirei rezistent& este nula. Acest curent de scurteireuit este in general un curent reactiv defazat in urma tensiunii care il determind. cazul defectului prin are electric, care are o anumita rezistenti, purentul de scurtcireuit are si o componentd activ’. Valoarea curentului de scurteircuit monofazat, in anumite. cazuri, care se verifict aparatele de comutatie primar’. Pentru limitarea entului de sturteircuit monofazat la o valoare mai mica decit valoa utrele transformatoarelor nu se leaga in totalitate la pimint. Rapor- acestor doi curenti este influengat de parametrii retelei de succesiune homopolara si directay ‘yalorile lor fiind im principal determinate de parametrii transformatorului si de modul de legare a neutrului acestora pimint. Pentru ca valoarea curentului de scurtcireuit monofazat fie mai mici decit valoarea curentului de scurtcircuit trifazat este hecesar sa fie indeplinita conditia ca raportul reactanfelor de succesiune homopolard si direct& s& fie mai mare dectt 1, eeea ce se realizeaz’ prin Jegarea nulului unui anumit num%r de transformatoare din refea la pamint : pares a Pentru optimizarea alegerii numirului transformatoarelor din re- a al caror neutru se leaga Ja pamint, se are in vedere si se limiteze faloarea cocficientului de legaré la pamint K, la 0,8. Aceasta conditie @ realizeaza daci raportul reactantelor este mai mic decit 3: ‘Suplimentar la aceste condifii se mai impune ca raportul dintre istenta homopolara si reactanta directa s& fie mai mic decit 1: 0 dat& cu aparitia si dezvoltarea retelelor de 220 si 400 kV, retele are Tunctioneaz& cu neutrul legat Ja pamint, apare tendinta ca legi- ura la pimint a neutrului acestor retele si devina rigida, iar curentul le scurtcircuit monofazat sk devin’ mai mare decit curentul de scurt- cuit trifazat. Acest lucru este impus de transformatoarele si autotrans- ormatoarele de sistem, ale ciror neutre se leagi in mod obligatoriu Ja Jam nt pentru limitarea supratensiunilor ce pot s& apara pe neutrul lor. stiel, daci autotransformatoarele ar functiona cu neutrul izolat, in ca~ [8 — Cartea clectricianului cin statii electrice g1 posturi de transtormare — cd. 33dul unui scurteirenit monofazat pe wna din fazele infasurarii de inalt& tensiune, neutrul se deplaseaz’ eu valoarea tensiunii pe fazi a infasu- rarii de inalti tensiune, ceea ce ar supratensiona izolatia infasurarii coboritoare. Pentru reducerea curentului de seurtcireuit monofazat se dezleaga © serie de neutre ale transformatoarelor de la pémint, in aga fel incit in orice punct din sistem s& se respecte condiliile de mai sus. in retelele electrice se adopt’ urmitoarele reguli de legare a neu- trelor : _- la toate autotransformatoarele de 400/220 kV, 220/110 kV si transformatoarele de 400/110 kV neutrele se.leagi direct la pamint : — in’stafiile de transformare de 110/M.T. unde sint dowd sau mai multe transformatoare, cel pufin neutrul unui transformator se leagi la pimint ; ‘ — toate néutrele transformatoarelor de 110/M.T. care nu sint Ie- gate direct la pimint se protejeazd contra supratensiunilor prin mon- tarea intre neutru’si pimint a unor descarcitoare eu rezistenta varia- Dili cu suflaj magnetic. Pentru asigurarea unei Jegaturi efective la pamint in orice punct al retelei electricé si pentru evitarea ca prin decorectarea nei linii si se formeze zone in care neutrul sa nu fie legat efectiv la pimint si deci K, si devini mai mare decit 0,8, Wransformatoarele ale ciror neu- tre se leaga efectiv la pimint se repartizeazd in toata reteaua. Avantajele retelelor cu neutrul legat direct la pimint : — reducerea solicitarii izolatiei in cazul regimurilor nesimetrice, fapt care permite utilizarea transformatoarelor cu izolatie degresiva ; — climinarea rapid’ a scurtcircuitelor, cu toate urmarile negative ale acestora ; — eliminarea rapid’ a arcului el — absenta supratensiunilor per dante ferorezonante ;” —- functionarea’ sigura a protectiei prin rele. Dezavantajele legirii neutrului direct la pamint : _— intreruperea aliment&rii consumatorilor in cazul seurtcireuite- lor prin deconectarea acestora de c&tre protectia prin relee ; — posibilitatea aparitiei de supratensiuni induso tn liniile de tele- comunicatii din cauza curentilor mari de scurteircuit ; — deteriorari ale izolatiei $i conductoarelor La locul de defect: prin efectul termic al curenfilor de scurteirenit ; — tensiuni ridicate de atingere si de pas tn zona de defect. trie 5 loase produse de circuitele osci- 2T4 3.6.3. TRATAREA NEUTRULUI IN RETELELE DE DISTRIBUTIE Se considera refeaua cu nentrul izolat din fig. 3.6,3, Datorita siste~ nului de capacit&ti presupus simetric, potentialul neutrului transfor- matorului N este identic cu potentialul pimintului (in realitate siste- nul de jf capaciti al conductoarelor fazelor este nesimetric din cauza unplasii nesimetrice a conductoarelor retelei fati de pamint, iar potentialul neutrulni transformatorului este diferit de cel al pamintului, jeesta avind valori de la citiva zeci de volfi la citeva sute de volfi). 9.6.3. Retea cu neutral izolat, Diagrama vecto. nsiunilor in cazul unei retele cu neutrul izo- lat, in timpul punerii nete Ja pémint, n cazul unei puneri la pamint nete, tensiunca fafa de pamint a i defecte devine zero, iar tensiunea faf& de pamint a fazelor sink- mise devine egala cu tensiunea intre faze. Punctul neutru care din nsiderente de simetrie avea potentialul pamintului este supus unui enfial egal cu cel al fazelor dinainte de defect. tn fig, 3.6.4 este re- zentata diagrama vectoriali a tensiunilor in cazul unei puneri Ja mint nete pe faza R. Prin capacititile fati de pamtnt ale fazelor si- 275.de p&mint ale nitoase vor circula curenti determinati de tensiunile fal crosteres’ cu 4/3''a tensiuallor fazelor etnitoase dueo la supra: icitarea izolatiei acestor faze, creind conditii aparitiei celei de a Mia puneri la pimint (seurtcircuit bifazat). In acest caz linia sau hile respective trebuie deconectate — la locul de defect, 1, determina tensiuni periculoase pentru per- @nele sau animalele din apropiere ; — deteriorarea izolatiei 1a locul punerii la pmint (izolator, cablu) fin efcetul termic al areului electric; '— suprasareina suplimentaré pentru retelele electrice ; — functionare neselectiva a protectiei in anumile eazuri de duble’ Meri la pamint ; — influente importante pentru liniile de telecomunicatii; — producevea si cirenlatia in retea a armonicilor. Din cauza acestor dezavantaje, in retelele electrice curentii de pu- ve la pamint se compenseaza prin utilizarea unei bobine de stingere Hectate pe neutrul transformatorului, In fig, 3.6.6 este reprezentata fetea compensata prin bobin& de stingere. [n cazul unei puneri la mint pe o faz, tensiunea de deplasare a neutrului Up care apare la wnele bobinei de stingere produce un curent inductiv [,, defazat cu 90° rma tensiunii respective, iar suma curentilor [, spre pAmint care pourg capacitatile Cy ale fazclor nepuse la pamint este defitzata cu 90° alex tensiunii, Prin locul de defect acelor doi eurenti defazati intre 1 180°) in cazul cind sini, egali in plitudine, este nula I, = 1, + [,. n cazul unei compensari totale a rentului capacitiv trebuie satisti- A condifia de rezonanti X,,— Xe acestor faze? Suma vectorial’ a acestor curenti reprezilit& curentul capacitiv J, egal cu curentul de punere la pamint [, care circula prin pamint si locul de defect . in modul: 1,—2¥8, U, fiind tensiunea de deplasare a neutrului. In cazul retelelor ae nu este neta, ci are loc printr-un are electric de rezistenfa Ry. La pune- rea la pimint a unei faze potentialul ei difera de cel al p&mintului prin ciderea de tensiune pe are, in consecin{a polentialul acestei faze este diferit de zero. In fig, 3.6.5 este reprezentat&é diagrama vectoriala a tensiunilor in cazul punerii la pimint prin arc electric a fazei R. Valoarea curentului de punere la pimint +1, in retelele cu neutrul izolat poate atinge valori apreciabile, mai ales la retelele in cablu la care capacitatile Cy au valori mari. Valorile curentului de punere la pamint pot atinge snte de amperi Punerea la pamint are o serie de electe negative, si anume — 1x valori ale tui f, de peste 10 A la LEA si 30 A la LES, el produce 0 ionizare puternicd a zonei arcului electric, fapt ce duce la nestingerea acestuia la prima trecere a toriala a tensiunilor in Curentului prin zero, arcul electric fiind intre- cazul unei retele cu \ : a calath cu 904 neutrul izolat, in timpul tinut ‘de tensiunea care, fiind decalata cu 9 Punerii pri arc electric jn acel moment, are valoarea maxima. Astfel, a paint. E i dupa trecerea prin zero, el se reaprinde, pu- tindu-se menline permanent. Aceste reaprinderi repetindu-se, produc supratensiuni prelungite, care putind ajunge la amplitudini de 3,5U, distrug izolatia ; ne in special, de regulé punerea la pamint oe Hol ——, in care Leste induc- ; eG, itatea bobinei de stingere. e retelelor prezinta de pimint in afaré de capacitati istenfe de valoare finita, iar Fig. 3.66. Retea cu neutrul com- Stenja bobinei de stingere are o Rens prin bobin da stingore : bare diferiti de zero. In acest car de stinggre. yina de stingere va compensa numai entul capacitiv al refelei, dar curentul activ dat de rezistentele lor fata de pamint se va insuma cu curentul activ dat de. resis- activa a bobinci de stingere, eazul indeplinirii conditiei de rezonanti, de anulare a curentului tant J,, se obtine un circuit rezonant. Din cauza inegalitatii para- 276 277metrilor retelei (nesimetriei capacitifilor fazelor, murdaririi izolatoa relor, a transformatoarelor de tensiune montate nesimetric, a alto capacitati parazite) in regim normal de functionare, exisla 0 usoara te: siune de deplasare a neutrului refelei, care aplicata acestui circuit re zonant, determin curenti mari, iar tensiunea pe fiecare element crest foarte mult periclitind izolatia, Aceste fenomene sé amplified in cazu aparitiei punerii la paimint. Din acest motiv in practicé valoarea reac: tantei inductive X,, a bobinei de stingere se alege diferitX de reactan{i capacitiva a refelei Xo, astfel inett curentul inductiv dat de bobina de stingere si fie mai mare sau mai mic decit curentul capacitiv dat dg retea. In acest caz se spune ci reteaua este supracom pensat& sau sub: compensata. In practica se functioneazi cu retea supracompensati Dezvoltarea rapida a refelelor de distributie de medic tensiune si cu o supracompensare de pind la 10%, din urmitoarele considerente flizarea intens& a cablurilor cu izolatie din polietilen& si PVC, al cdtor — curentul inductiv dat de bobina de stingere se regleazé functie] (iim de curentul capacitiv de puncre la pamint al liniilor in functiune, ali mentate din secundarul aceluiasi transformator. In exploatare se poate intimpla, din anumite cauze, si se deconecteze una sau mai multe lini sau racorduri de linii. Astfel capacitatile fazelor retelei respective sead, scizind si curentul capacitiv Jy. Dac& reteaua ar fi subeompensat’, sf poate obtine rezonantii (Ug = 11,)3 — in anumite conditii bobina de stingere se poate satura, cera ¢ determina cresterea curentului prin bobina. In cazul cind refeana of fi fost subcompensata (I, Prezint& independenja fala de lungimea totala a refelei electrice lind neeesar acordul functie de configuratia retelei ; = exploatare mai usoara, fiabilitate ridicata. Dezavantajele funcfionarii cu neutral legat prin rezistenfa de limi- © au implicatii si se reflect’ asupra conceptici de realizare si exploa~ @a refelelor electrice. Cel mai important dintre ele il constituie modul fealizare a instalatiilor de legare la pamint de protectie impotriva fidentelor prin atingere indirecté in posturile de transformare la lile clectrice aeriene si in cablu, precum si influenta asupra instala- de telecomunicatii. se face corelat eu valoarea curenfilo 3.6.4. TRANSFORMATOARE PENTRU CREAREA e NEUTRULUI ARTIFICIAL. vausformatoarele pentru crearea neutrului (nulului) artificial se se in refele electiice de medic tensiune tratate cu bobind de stin- sau prin rezistenta de limitare, in scopul crearii punctului neutru al necesar racordarii bobinei de stingere sau rezistentei Tabelul 3.6. Valorile rezistentei de tratare a neutrutui (0) jsiunea nominale Igvy Curentul de seurteiruit monofazat limitat Rofole in cablu fy = 1000 A aa | 58 Refele geriene I, = 300 A 16 | 11,3 $6-4.1, TRANSFORMATOARE PENTRU RACORDAREA BOBINEL DE STINGERE. 8,7 11,6 28,8 38,5 Avantajele tratarii neutrului prin rezistenti — nivelul supratensiunilor provoeate de punerile la pamint esi de 2,5U, mai mic decit in cazul tratarii neutrului prin bobina de sti gere; \ — sint evitate dublele puneri la pimint, deci defectele multiple — asigura izolarea rapida si efieace a echipamentului defect, pul aclionarea protectif — permite utilizar — aplicabilitate universala pentru retelele clectrice aeriene si cablu; Transformatoarele pentru crearea neutrului trebuie s& indeplineasea conditii esentiale ; reactanfa homopolari a transformatorului si fie elt mai mied, nu reduca curentul inductiv furnizat de bobina de ze curentii homopolari de defect ; curenfii de defect de punere la pamint si nu duck la tealzirea surdrilor transformatorului peste limitele normale. stingere si sa lor ; cablurilor cu izolatie din ‘polietilen’ si PVG In stare de functionare, 0 bobini de stingere reprezinta 6 sarei tiva monofazata pentru transformatorul la neutrul cXruia se ra- iazil. 280 281In practiced, deoarece transformatorul pentru erearea neutrului_ ai ' — tificial serveste si pentru alimentarea serviciilor proprii (interne), fiind transformatoare de M.'I./J.T., se utilizeazd conexiunea zigeag-stea, carei impedanté homopolara reprezinté cirea 10% din impedanta di succesinne directa. Tabelul 3.6.6 ‘Vipul transformatorulul Garacteristie! principale » | 1200200 eva | 630/100 “vA i 210,38 KY 21/0.38 KV | Tensiunea nominala primar’ [kV] Tn —s | Pensiunca nominal socundard [kV] 0,38 0,38 = | | i |) a] 33. 17,7 I FAL, 152 uuu 7 By¥or8 12,75, Naan EL 8 75 MINA E j f Jn He 50 S50 ™ °. "7 ft “tetstits | Lungime 2.200 2 060 sed TOU etl : Lagime 1500 1.200 4 pred: oa inaltime 2.650 2400 tks) 4600 2500 OUAENSIUN DE CABARIT SI MASE 6.4.2. TRANSFORMATOARE PEYIRU RACORDAREA REZISTENTEL DE LIMITARE Tpol. ____dimensiuni tna] asa hy) | | eanstrovativ 7 z Foetal Wer Oecuv. | Tatal 330/20 | 2060 | #200 | 24003400 730_| #7@0_| 3680 1260/20: | 2200 | 1500 265014350 | 1200 | 2260 [4670 "| Fig. 3.6.8. Transformator pentru crearea neutrului artificial : 1 — catuclor ; 2 — conservator ; 3 — tzolator JT. ; 4 — ivolator M.T. 5 — unecht de ridieare a transformatorului ; 6 — urechi de ridicare + paruii decuvabile ;'7— bornd de punere la’ pamint ; 6 ~ plicusa indi Caloare ; § — indicator de nivel al ulelului ; 19 — filtra de aer ; 11 — lo- cas pentru texmometra ; 12— bugon de umpiere (conservator) ; 13 — ro- inet do goliro ; 14 — releu de gaze. ificial folosite pentru racordarea bobinei de stingere. e mai pot folosi bobine trifazate pentru crearea neutrului artificial. la eare exist numai infasurarea de M.T. a carei inne este realizata in zigzag. Infais@rarile sint confectionate din . In fig. 3.6.9 este reprezentath bobina trifazat& pentru crearea 1, iar In tabelul 3.6.5 sint indicate caracteristicile ei In fig. 3.6.8 este reprezentat transformatorul pentru crearea neutri Ini artificial folosit si pentru dlimentarea servieiilor proprii, 20/0,4 k cu infagurari din aluminiu, iar in tabelul 3.6.4, caracteristicile tehnicg 282 2832 3.6.5. BOBINE DE STINGERE 4 1 ; x © ey. ye + 4 5 La functionarea normala a refelei fir punere Ja piinint, bobina de talk ey ere este supusi unei tensiuni reduse determinate de nesimetriile ji 7 lor. In cazul unei puneri la piumint nete, bobina de stingere este 3 < jusi unei tensiuni de faz, care find tensiunea maxim ee poate s& ! @ la bornele ei, se consider% si tensiunea nominali a hobinci de ngere. Curentul care strabate bobina de stingere este curentul de pu- e la pamint. Tn fig. 3.6.10 este reprézentata schema electrics de a Fig. 3.6.9, Bobina writ: £. zata pentru crearea ne- 7 Te, utrului artificial ee cena eS 1 SAEUGOES, 2 Faisal Caracteristicile bobinelor de stingere pentru tratarea Mer; 4 urecni de nde neutrutui care “a. transformatorulu + SS S Green ee tidicare a ah ‘Tipul ‘hobinei de_stingere P&rfii decuvabile ; € — o- ert, | Caracteristici principale © -——————— 8 cag. pentru teimometru 3 be 20 KV/50 A | 20 KV/100 A L121 7 — robinet de golire. a Eire Tensitnea retelei [kV] 20 20 Z ‘Tensiunea nominal’ a . oan / bobinei de stingere [kV] 20/3 Puterea_nominala [kVA] | 4160 Jiput Dimensiuni lnm] Masa lig) 4 | Gurentul minim [A] 10 10 comet TTC [A londltvel @ | Wie? | Ooca| otal, 5 | Curentul maxim de 29/300 | 1500 | 1000 \ 2000 | 2880 | 670 | 500_| 1000 | 1800 functionare continua [A] Pa eer ST 87 AMOI [7650 | 100 2400 | 3300 | 670 | 650_| 1300 | 2450 6 | Curentul maxim de tune- bein! 3.6) tionare limitaté [A] 100 A/7h i Ta baiay 7 —_ {_——————— sick: 7 | Raportul de reglare “ acteristicile bobinelor trifazate pentru crearea neutrului artificial pees f a ‘Tipul_bobinei 8 | Raportul tranformato- Nr. Ne 21 kV 2 rullui de curent 50/5 1200/5 ‘ teristic’ principal u kc 21 a = ort. Ta 000A 0 A F000 A 9 | Masa net® [kee] 2950 5500 | 9. | Masa neta (kg) | 2.950 | 5 500 1 | Tensiunea nominal& [kV] LD: i ; Fig. 3.6.1.0. Schema electrica de principin a bo- 2 | Curentul maxim prin nul [Al |__ 1000 iinek de stinaere: 3 | Conexiunea E fa. : 4 | Masa neta [ke} ‘ 1.600 incipiu, in fig. 8.6.11 este reprezentat& bobina de stingere cu reglaj 5 | Dimensiuni de Tamgime |-1500 | inun tip BSRC 20/,/3 kV, 50 (100) A, iar in tabelul 3.6.6 — earac- gaborit [mm} | at sticile tehnice. fede Latime a Grupul de litere are urmdloarea semhificatie Inaltime 000 2.100) ‘B — bobini; S — de stingere; R — cu reglaj; C — continu 284 285Fig. 36.11. Bobina de stingere pentru tratarea neutrului : 4 — clecuit magnetic — milezucl mobile ; 2 — cir~ ‘cuit magnetic — juguri Je-~ ferale; 3 — anédsurarca principalii ; 4 — infasurarea uxiliard de semnalizare ; 3 — transformator de cu- rent ; 8 — euva; 7 — con- servator ulei; # — releu aze 3 9 — ivolatoare MT. 9 —' dispozitiw cu eiectro- motor pentru deplasarca mlezalul. _ Constructiv, bobina de stingere este asemanatoare unui transforma- or monofazat, avind partile componente indicate in fig. 3.6.10. Raci- este realizata cu ule) de transformator prin circulatie naturali. In scopul lineariz&rii caracteristicii tensiune-curent, astfel incit curentul capacitiv al retelei, miezul magnetic este previzut Intrefier reglabil, actionat de sistemul de deplasare a miezului mag- tic 10. Comanda actionuirii se face de la cutia de comand’ montata “hobina de stingere sau de la distanta. In fig. 3.6.12, este reprezen- ali schema de comanda, Mator bublace = 4 017/55 [+ [324 | Jndiegtor porte alee 05 4 Fig. 5.12, Schema electric de comanda si actionare @ bobinei de stingere cu reglaj continuu : By, 3; — buton de comanda ; C), Ca — contactor 5 Lr, be — tie mftavor cursé ; Lm — bioca} maniveliy AT —~ ‘auiotrensio: anator reglabil ; P-— intréraptor. Acordarea bobinei de stingere functie de curentul capacitiv al re- i se poate executa si automat. en ajutorul unui regulator automat. fig. 3.6.13 este prezentati schema bloc a unui regulator automat entru bobine de stingere. “Pentru compensarea curentului de punere Ja pimint, sint preva- urmitoarele sisteme de racordare a bobinei de stingere : — pe neutrul transformatoarelor de 110/M.T. kV; = pe neutrul transformatoarelor de M.T./J.T. kV pentru crearea trului artificial. Th fig. 3.6.14 este reprezental’ schema de.principiu de conectare si mnalizare pentru o bobin& de stingere,Ge Release tense 100 Fi "1 fetectase a ae ee @ -{ Contant + stingere t Inbpare rsa —— | lee ataiasare A a aevtrula! te Fig. 9.613. Schema bloc a unui regulator automat pentru bo~ bine de stingere. Gard colectoaré Fig, 8.8.14. Schema de principiu de conectare si semnalizare a bobinei de stingere : or bobink de stingere ; TC — transtocmator Sent RG etow. de gaze | Rt'— releu Intermediar + PeeeRh du maximal de earant ; SA Semmnalizace acustica s energie in rezistenta pe durata scurteircuitulni). 1 “Revisten{a de limitare se noteazi printr-un grup de litere si cifre wre au urmatoarea semnificatie = RB — rezistenta ; materialul din care este confeefionat pachetul de mente din crom-nichel sau tabla silicioasi, urmate de un grup de i numere, primul reprezentind tensiunea nominal a refelei in care racordeazi rezisten{a, iar al doilea numiic'’— curentul limitat de In tabelul 3.6.7 sint prezentate caracteristicile principale ale rezis- nfei de limitare, iar in fig, 3.6.15 este prezentata rezistenta de limi- cu clemente din crom-nichel. : Tabelul 3.6.7 Caracteristicile rezistentelor pentru tratarea neutrului ae Revistenti cu elemente | Recistenti ex element GMa peica [RS ent ode lstent{ ox elemente ‘Tensimnea nominalk a relolei [kV] 20 20 | 10 20 20 Tensiunea nom teristentei [kV] 10/¥3 20/5 201" Curentul nominal prin | Tezistenja [A] 300, 1.000 | 1 000 300 1.000 Frecventa hominala {Ha} ee) so | 50 50 50 Rezistenta chick 100) | 19) 38,5 io. |) 5)?! 8 385 70 289 “Cantea clectricienului din stapii electrice gi posturi de transtormare — ed. 53. 3.6.16, Variante de conectare a rezistentei pentru tratarea neutrului la E refea : pe neutrul transformatorului de putere ; b — pe neutrul bobinel tritazate ; ¢—pe neutrul transformatorului pentru servieti propuil. Tears can TSG oa ied 2770| 2430 | 960 20/levasi |1290 |t03% ("492 |2770| 2430 [460 | |) MgMaaasi | 1260 | 1426 | 14E0|2 770, PEA TO 20/00 We |t272 \4426 S70 \27ro|2430| 700 | faghoocnip 1070 | W514 [1870 |2770| 2400 | 800 neooer.k 1279 | 1126 | 1970 \2770|2430| 909 | Ye. — pe neutral bobinei trifazate, montaté direct la hornele transfor- lorulni de putere ; —pe neutrul transformatorului de servieii proprii. 6.7, EXPLOATARE, PRINCIPALELE DEFE: $I REMEDIEREA LOR SHUNT A pentru tratarea neutrului : 1 — szolator MZ, ; 2 — inol tip piulifA ; 3 — transformator de curent ; 4 — pe- refi: 5 — (SbHEa ‘eu earactoristici ; 6 — izolutor suport; 7 — pachet do ele- mente ; § — schela suport ; 9 — izolator JT. ; 10 — borna’de punere 1a pamint, EXPLOATAREA, Con riante, fig. 3.6. stentei Ia rete: sé poate executa in urmitoarele va ‘ransformatoare si bobine trifazate pentru erearea neulrului arlificial. loatarea lor se face in conformitate cu cele indicate la § 3.1. ‘bine de siingere. Bobinele de stingere sint supuse regimului de alare corespunzator celui aplicat’ instalaliei din care fae parte ca. — pe neutrol transformatorului de putere, atunci eind infasurare de medic tensiune are conexiunea stea si neutrul accesibil 290 291La preluarea in exploalare a bobinelor de stingere de catre personalul - de exploatare se vor executa verificirile indicate la § 3.1.2.2 si in plus urm&toarele — funetionarea dispozitivului de reglaj al bobinei de stingere prin efectuarea de reglaje pe intreg domeniul de reglaj. Daca bobina de stingere este prevazutd cu actionarea reglajului de la distanji, se va verifica functionarea instalatici ; — existenta seinalizixii punerilor la pimint Ja locul de manevri al sepatatorului bobinei de stingere ; : — verificarea funcfionarii regulatorulni automat : transmiterea la punctul de comandi a curentului inductiy reglal. Exploatarea bobinci de stingere const in verificarea si efectuarea wmitoarelor operafii de citre personalul de exploatare — verificarea aspectului exterior in’ ceea ce priveste integrit si elanseitatea cuvel, a lipsei pierderilor de ulei ; — urmirirea nivelului uleiuui din conservator ; — verificarea aspectului exterior al izolatoarelor : — starea legaturii la pamint a bobinei de stingere si a cuyei me- talice q rea starea anexelor bobinei de stingere : — starea cchipamentelor aferenie bobinei de stingere (separatorul propriu, dese&redtornl eu rezistenta variabili de la bornele bobinei de stingere, legiturile si contactele cai de curent) ; Si — executarea reglajului bobinei de stingere Tunctie de configurati se retelei ; Z — in timpul existentei punerii la pamint in retea, se va observa) cs dact bobina de stingere nu prezint zgomote interne; — urmfrirea duratei de functionare cu punere la pimint sa fie limit tata la maximum 2 h, conform STAS 832. - Rezisten{ele de limilare, Rezistentele de limitare sint supuse.regimu- lui de exploatare corespunziitor celui aplicat instalatiei din care fac parte acestca. La preluarea in exploatare a rezistentei de limitare personalil di exploatare va executa urmAtoarele. verificdri : — respéectarea de cAlre unitalea de constructii-montaj a tulural prevederilor proiectului de executie sia instructiunilor de montaj, pr cum si asigurarea conditiilor de tulocuire a rezistentei f4r& scoaterea din funetiune a vestului instalatiilor ; —— existenta conditiilor de acces nepericuloase pentru executareg controlului vizual ; é ~ slavea plrlilor metalice, a vopselei anlicorosive de pe suprit fata lor, integritatea.izolatoarelor si dact eabina este prevazut’ cu on ficli de ventilatie ; i PE 292 Ari pe scurtcirenit a rezistentei, pr funclionare se vor face verificArile indicate in normativele MEE-PE 016 existenfa, conform proiectului, a legaturilor de lucru la pimint a rezistentei, precum si a carcasei metalice ; _— existenta tuturor ingradirilor specificate in project ; — ineadrarea rezistentei de limitare in zona de actiune a mijloace- lor de protectic contra supratensiunilor atmosferice ; — existenta instructiunilor fabricii constructoare ; —_starea echipamentelor aferente rezistentei de limitare (separator propriu, celula de medie tensiune) ; — existenta buletinelor de incereari si probe in conformitate cu jormativul in vigoare, Se admit abateri ale valorii rezistentei ohmice rezistentei de limitare de +-10% la temperatura de 20°C; executarea corecta a imbinGrilor elementelor componente rezis- entei pentru a se evita atingeri intre ele, precum si dac& prinderea con- ich este asi- ratd ou piulifa si contrapiulita ; j — continuitatea rezistenfei ohmice intre borne de intrare yi iesire, Exploatarea rezistentei pentru tratarea neutrului const’ in verifi- si executarea urmitoarelor operatii de c&tre personalul de ex- Nloatare : — verificarea aspectului exterior al cabinei metalice a rezistentei, -izolatoarelor ; starea legaturii de Iucru la pimint si de protectic a. partilor metalice ; starea ingradirilor de protectie ; starea mareajelor si inscriptionarilor ; inexistenta, depunerilor de praf, impuritati, agentipoluanti ; inexistenta patrunderii de zipad& in cabina metalicd ; tinerea evidentei functionarii la scurteircuit a rezistentei, a declansarilor protectiei. Dup% 20 de funetio- m si alunci cind apar anomalii 116; _ In cazul transformatoarelor si bobinelor trifazate pentru erearea eulrului artificial se va consulta § 3.1.2.4. _ Bobine de slingere. Nefectiunile bobinei de stingere in exploatare Int asemaniitoare cu cele ale transformatoarelor de forts. La aparitia 293Tabelul 3.6.8 Modul de actionare al personalului de exploatare Ia defectiuni constatate in functionarea bobinelor de stingere Nr eri. Defectiunea constatata Inciilzire anormal si crester tomperaturii in conditii normale de ricire Scurgeri de ule: Schimbarea zgomotului obisnuit] In bobina de stingere in pe- vioada compensiirii curentului capaci Modul de actionare al personalului de exploatare Se va retrage din exploatare bobina de stingero in Urmmdtoarele situajii: temperatura uleiului este cu 10°C mai mare decit temperatura admisi ; in afara cresterii tomperaturii apar gi alte fenomene periculoase, zgomot, semna- lizarea roleului de gazo Se retraga din exploatare bobina de stin- gote numai daci ulotul a sesizut sub limita admisi Se va retrage din exploatare bobina In urmatoarele cazuri: In interioru! bobinei se aud zgomote deo- sebite, desciretiri sau pocnituri in afara eresterii zyomotulut obisavit se observi si erestorea temperaturii uleiului Semnatiz: ea relenlul de gare Aparitia de fisuri la izolatoare, deseareari electrice sau cpntu nari de izolatoare Se retrago din exploatare bobina de stin- gore 5 Sc rettage din exploatare bobina de stin- gere dacit se observa fisuri sau stripungeri Ia izolatoare, precum gi in eartil in care se observa emisii de radia iiluminoase la izola- toare. In eclelaite eazuri se comunied feno- menul Lreptei de conducere cu autoritate de dovirio 6 294 Dofectiuni 1a sistemul de regiare| al acordului bobinei de stingore} Incendiu Se va retrage din exploatare bobina de stingere, obligatoriu, tm cazu) schimbirii eonfigurajie! retelei in care s¢ compenseazd curentul capacitiv So retrage din oxploatare bobina de slin- gero. Se actioneazd conform instruetiunilor PSL acestor defectiuni se va proceda ca in cazul remedierii defectinnilor Ia transformatoare. Pentru orice functionare anormal a bobinei de stingere (scurgeri de ulei, ineflzire mare, zgomot anormal ete.) se va anunta imediat treapta operativi cu autoritate de decizie, notindu-se cele constatate in re- gistrul operativ. Pentru diferite defecte care apar in exploatare, precum si in caz de incendiu, se va proceda conform celor indicate in tabelul 3.6.8. Rezistenfa pentru tratarea neutrului. Pentru orice functionare anor- mala a rezistentei se va anunta imediat treapta operativa cu autoritate de decizie, notindu-se cele constatate in registrul operativ. Pentru diferite defecte care apar in exploatare, personalul de ex- ploatare va proceda conform celor indicate In tahelul 3.6.9. 3.6.8. INTRETINERE, INCERGARI $1 MASURATORI IN EXPLOATARE : @ Revizia lehnicd (RT) a echipamentelor pentru tratarea neutrului cuprinde ansamblul de operatii executate periodic pentru verificarea, curatirea, climinarea unor defectiuni, masurdtori profilactice, inlocui- rea unor elemente, piese uzate sau subansambluri, avind si-scopul de a constata starea tehnicd a echipamentelor inainte de cxecutarca re~ paratiei planificate. Revizia tehnica se executa la locul de amplasare al acestor echipa- mente, de cXtre echipe specializat t Continutul orientativ al lueririlor de revizii tehnice ale echipamen- telor pentru tratarea neutrului urmatorul : La trasformatoare si bobine trifazate pentru crearea neutrului artificial Tucririle sint aseminitodre cu cele ale transformatoarelor si autotrans- formatoarelor. Bobine de stingere — curdtirea capacului, a cuvei si a accesoriilor ; — controlu] niyelului uleiului ; — controlul etanseitatii imbin4rilor inclusiv a dispozitivului de actionare ; — verificarea dispozitivului de yeglaj continuu al bobinei ; — revizia motorului electric de acfionare (contralul umiditatii Hobinajului, starea bornelor ete.) ; - revizia angrenajului clicoidal ; — recoltarea probelor de ulei; re 3S aTabelul 3.6.9 ‘Modul de actionare al personalului de exploatare 1a defectiuni constatate in dunetionarea 4 Defeejiunea constatata eristentelor pentru tratarea neutrului Modul de actionare al personalulai de exploatare 1 | Intreruperea elementelor’de re-| —. Se retrage din exploatare rezistenta si se zistenfii Intre bornele de intrare| —reface continuitater acesteta $i iesire 2 | Fisurarea izolatoarelor rol sau] — Se programeazt schimbarca izolatuarelor suport fisurate, urgent i 8] Deplasaroa izolatoarelor rola, | — Deoarece se sehimbi earacteristicite rezis- coea ce permite ca rezistenla de) — tenjei de limitare, acesta sc retrage urgent Cr—Ni sa caleo direct po cadrele] din exploatare gi se remediazd delectiimea metalice 4| Scurteireuitarea unor partiuni] — tage rezistenja din exploatare si se din rezistenja de tratare prin] — remediazt defec\iunea atingerea rezistentelor elemen- - | tare intro ele ‘| 8 | Slabirea sau desfacerea legatu-] — tn fanefie de urgen\a reclamata ae defect rilor Is borne so programeara si se rotrage din exploatare Tezisten\a 6 | Dogradarea instalafiitor de legare] — Cu ocazia reviztilor programate se reime- _| 1a pamint diazii_defectelo constatate °7 | Desfacerea legiturilor de la in-] — Sc programenaii urgont scoateren din stelatiile de legare Ia pXinint| — funcliune a rezistenjet si se relae urgent legilturile, dooarees oxista pericol de “Lectro- | eutare 8 | Blocarea sau tuncfionarea in-| — Persoualul PRAM va remedia urgent de- tompensiva a instalaliilor de} fectiunile mtrucit existd pericol si de- | _protectie clanseze transformatoarele de putere 9 | Depuneri de prat, impuritagi,] — Cu ocazia reviriilor programate se inde- agenti poluanti po tezistontéi si] pitreard pratul. Dac sint depuneri de pe izolatoare agen{i corosivi se protejeazk rezisteala cu unsoaresiliconica 10 | Patrunderea. zipexii, yiseolului] — Se retrage din exploatare rezisten{a pentru in cabina mets lies indepartarea zpezii din eabind. La revizia tehnicd se monteard paravaue, care si im- piedice patrunderca zXpeaii in eabin& tara a inrautati venttlalia 296 — corecturi de vopsire ; — remedieri defectiuni ; — jncereari si musuritori profilactice, si anume: musurarea rézis- fei de izolatie, masurarea langenter unghiului de pierderi dielectrice ‘4 izolatiei infguririi tg 8, mAsurarea rezistentei ohmiee a infigurarilor, veriticarea Uraduetorului de temperaturd (lermometru), . verificarea area transformatoarelor de m&sura incluseJin bobina de stingere, fiearea DRV de la bornele bobinei, incercarea ulciulul. Rezistenje pentru iratarea neutralui curatirea rezistentei pentru tratarea neutrului sia izolatoarelor ; controlul vizual al stirii exterioare,” verificarea etanseitAt verificarea legaturilor conexiunilor. interioare ; verificarea legiturii la pamint ; revizia tehnicd a transformatorului remedieri defectiuni ; corecluri de -vopsire ; incercdri si mAsuratori profilactice, sntci de izolatie a pachetului de elemente Waisurarea rezistentei ohmice a pachetului | ansamblu, verificarea transformatorului ‘ontactului electric dintre borna de Jegare la paint a de curent inclus ; 5 masurarea rezis- i a rezisten{ei in ansamblu, de elemente si a rezistentei de curent inelus, verificarea rezistentei si anume : Costul luerdrilor de revizii tehnic ecare sc executala echipamentele pentru tratarea neutrului nu trebuie s% depaseaseé 5% din valoarea de Inlocuire a fondului fix respectiv. “ 3 _ Periodicitatea Iueririlor de revizii tehnive care se exeoutala echipa- mtele pentru tratarea neutrului este urmatoarea : ~ transformatoare de M.'T./J.T. pentru crearea neutrului artificial, ii — 1...3 ani, fune- de importanta Statiei de tra nsformare ; — bobine trifazate pentru createa neutrulni artificial, bobine de — rezistenfe pentru tratarea neutrului — 1 an. @ Reparatia curentd (RC) a echipamentelor pentru tratarea neutru- ‘cuprinde ansamblul de operatii ptin care se urmareste aducerea Ia 297parametrii proiectafi a tururor pictilor componente, remediindu-se toate defectiunile constatate in timpul exploat&rii, pentru asigurarea functio- micii tn conditii de siguraat% pink la urmtoarea reparatie

You might also like

• Freakonomics Rev Ed

  

  From Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7849)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (19653)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  From Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3321)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20026)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (24727)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5795)
• The Art of War: A New Translation

  

  From Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3044)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  From Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2556)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (353)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2475)
• Life of Pi: A Novel

  

  From Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13455)
• The Handmaid's Tale

  

  From Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13187)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  From Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12947)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  From Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2507)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  From Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9486)
• How To Win Friends And Influence People

  

  From Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (6521)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  From Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5646)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2567)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  From Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5718)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9756)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3278)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  From Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2499)
• Stardust

  

  From Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (8137)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9054)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  From Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Bronte

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9929)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  From Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7770)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7086)