Curs 2.

Metodologia cercetarii psihologice

Variabila in psihologie Definitie:

Numim variabila tot ceea ce variaza si numai ce variaza intr-un experiment dat.
Exemplu : In toate experimentele variaza insightul psihic. Deci in orice experiment insightul psihic este o variabila. In experimente se opereaza cu variabile controlate (gradate) sau variabile necontrolate (care nu pot fi controlate de experimentator). ariabila insight psihic este dificil de evaluat prin metodele statisticii clasice. Ea este controlata de sistemul psihic si in nici un caz de experimentator. Imposibilitatea manipularii unei variabile experimentale duce la imposibilitatea gradarii sale. !rin urmare" in sens experimental asemenea variabile paraziteaza rezultatele evaluarii comportamentului. ariabilele experimentale controlate pot fi gradate (manipulate) de experimentator. #semenea variabile se numesc variabile independente. #ceste variabile pot avea efecte in dinamica variabilei dependente (variabila rezultativa). $ermenul de variabila se aplica oricarui element care poate dispune de mai multe stari. Starile variabilei se numesc modalitati. Exemple : %. aloarea coeficient de inteligenta cu starile (modalitatile) : mica" medie" mare" foarte mare. &. 'apacitate stenica cu modalitatile : redusa" medie" mare. (. Intensitate luminoasa cu modalitatile : redusa" medie" mare. 'ercetatorul poate lucra cu variabile create de el insusi numite si variabile provocate (intensitate luminoasa) sau cu variabile invocate pe care le ia in considerare dar nu le poate initia (varsta" numar de copii" rezultate)).etc.). 'e inseamna sa precizam o variabila in cadrul unui experiment * Inseamna a-i atribui un nume + Inseamna ai enumera modalitatile.

Cauzalitatea in psihologie

,ie si - doua variabile intr-un experiment. Daca sunt indeplinite simultan conditiile : a. Daca are cel putin doua modalitati" astfel incat daca se trece de la una la alta atunci si - isi schimba modalitatile + b. ariatia lui variaza nici atunci : V ! se numeste variabila independenta se numeste variabila dependenta precede variatia lui -. 'onsecinta : Daca nu variaza atunci nu

"elatia dintre V si ! se numeste relatie cauzala. #$emple : %. !erformanta depinde de motivatie %erformanta Motivatia variabila dependenta

variabila independenta.

&. ,rustrarea provoaca agresivitate &gresivitatea 'rustrarea variabila dependenta

variabila independenta

Identificarea relatiilor cauzale se realizeaza dupa ce in prealabil au fost emise ipoteze de cercetare. Ipotezele pot fi: puternice (orientate) . care precizeaza sensul in care variaza cele doua variabile luate in considerare (ex. ariabila dependenta scade atunci cand scade si variabile independenta (relatie cauzala directa) sau variabila dependenta scade atunci cand variabila independenta creste (relatie cauzala inversa)+ slabe . care nu precizeaza in ce sens variaza comportamentul studiat in raport cu sensul de variere al factorului manipulat. De asemenea ipotezele se clasifica in : (poteze nucleare . ipotezele ce fac legatura intre o singura variabila independenta si o singura variabila dependenta + Ipoteze care fac legatura intre o singura variabila independenta si mai multe variabile dependente +

Ipoteze care fac legatura intre mai multe variabile independente si o singura variabila dependenta.

)otiunea de interactiune /e dau urmatoarele date prezentate mai 0os : * % & %. 'onstruiti schema de interactiune + &2 &% & 1 %3 24

&. !recizati daca cele doua variabile (# si 5) interactioneaza.

% . (-) & . (1)

Seminar 2 Metodologia cercetarii psihologice (. Determinati variabila independenta si variabila dependenta in ipotezele urmatoare : %. 6 persoana este cu atat mai atasata de o opinie cu cat este mai anga0ata in a o apara &. 7radul de violenta al unui eveniment modifica memorarea lui. (. Numarul de conversatii in timpul mesei depinde foarte mult de asezarea indivizilor in 0urul mesei. 2. $e iubesc mai mult decat ieri si mai putin decat maine. ((. Intr-un studiu de psihosociologia muncii se analizeaza durata negocierilor intre delegatul conducerii unei intreprinderi si delegatul muncitorilor grevisti in functie de tipul strategiei folosite de conducere (ferma sau concilianta) si presiunea la care sunt supusi sau nu negociatorii. $impii de negociere inregistrati de %8 firme diferite" sunt : /ub presiunea timpului /trategie ferma %9 %( %% %& %2 &9 %; %: %& %( /trategie concilianta %: %2 %( %( %: &; %3 %; %2 %: ,ara presiunea timpului /trategie ferma (2 (4 &4 (3 (4 (; (: (9 (3 (; /trategie concilianta &4 &3 &4 (8 (% (& (2 (( (2 (2

%resiunea timpului da +ip strategie 'erm a medie ab.stan d. medie ab.stan d. ,-.. 2.824: 4% ,0.-.1.3 22/

nu medie ab. /tand. medie ab. /tand. 2-.3 /0.2 /.1,, 12, /,.2./,2 11-

Concilianta

<edia generala

Schema de interactiune

%2.3 %:.2

(:.& (%.2

/eries % /eries & % &

,erma 'oncilianta 'u presiunea timpului ,ara presiunea timpului