DREPT COMUNITAR EUROPEAN Prof.

Nicoleta Diaconu CURS 1 2009 Disciplina de semestru examen scris Nota finala 70% - nota de examen 30% - test grila intr-un cadru unitar (dupa primele 8 predari) seminarii referat acti!itatea de la 5 oct.

Bibliografi ! Dreptul "niunii #uropene. $ratat. Nicoleta Diaconu% editura &uminalex '008 Progra"a a#alitica! (. )rearea si e!olutia comunitatilor europene si a "niunii #uropene a. )alitatea de mem*ru *. $ratatele comunitare. #!olutia lor si noutatile pe care le-a adus fiecare tratat. '. +istemul institutional al "niunii #uropene ,nstitutiile "# 3. ,-!oarele drepului comunitar european a. Principale *. +ecundare.dreptul comunitar deri!at /. ,ntegrarea dreptului comunitar in ordinea 0uridical interna a. Principiul prioritatii *. Principiul aplica*ilitatii directe a dreptului comunitar 1. )aracteristicile 0uridice fundamentale ale comunitatilor europene 2. )ompetentele comunitare 7. 3eparti-area puterilor in cadrul comunitatilor sau a functiilor 8. )ontrolul 0urisdictional cadrul organi-atoric si actiunile in 0ustitie 4. Pre-entarea a5uis-ului si a politicilor comunitare (nu intra la examen) Cr ar a $i %ol&tia co"&#itatilor &ro' #

Definire6 Dr 't&l co"&#itar &ro' a# este un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile care se stabilesc intre statele member si comunitati, intre statele membre si institutiile comunitare, doar intre comunitati, sau intre comunitati si institutii, aceste norme juridice fiind cuprinse in tratatele initiale si tratatele modificatoare, precum si in izvoarele dreptului comunitar derivate (acte juridice adoptate de institutii) cu privire la punerea in aplicare a competentelor comunitare. #lementele defintiei6 Continutul ramurei de drept un ansam*lu de norme 0uridice care sunt cuprinse in tratatele initiale% tratatele modificatoare si actele 0uridice adoptate de institutii. Obiectul relatiile dintre statele mem*re si comunitati% intre statele mem*re si institutiile comunitare% doar intre comunitati% sau intre comunitati si institutii% cu pri!ire la punerea in aplicare a competentelor comunitare. Subiectele statele% institutiile% comunitatile si persoanele fi-ice si 0uridice. Denumire6 Drept comunitar #uropean s-a impus ca denumire generala +-a pornit de la idea unei ramuri de drept generale si s-a a0uns ca in present sa putem !or*i de ramuri comunitare speciali-ate. D claratia Sc(&"a#6 &a 4 mai (410% 3o*ert +c7uman% ministrul france- de externe% lansa declaratia% inspirata de 8ean 9onnet% prin care propunea infiintarea unei piete comune a car*unelui si otelului% care sa fie condusa potri!it metodelor supranationale% metode ce implica o ruptura de sc7emele traditionale ale relatiilor intre state. :Planul +c7uman;% menit sa e!ite o noua conflagratie mondiala% prin punerea ramurilor de *a-a ale industriei de armament su* control international% prin intermediul unui tratat in!iola*il% a fost acceptat de <ermania% =ranta% ,talia% >elgia% ?landa si &uxem*urg. $ratatul a fost semnat pe (8 aprilie (41(% la Paris si a intrat in !igoare la '3 iulie (41'. =iind inc7eiat pe o perioada de 10 de ani% acest tratat a incetat sa mai produca efecte la data de '3 iulie '00'. :Pace mondiala% reali-ari concrete% comunitate% fu-iune de interese esentiale% destin de acum inainte comun sunt cu!inte c7eie care poarta spiritul si metoda comunitara si conser!a asta-i toate puterile lor mo*ili-atoare;. $ratatul contine patru titluri si anume6

'

- superioritatea institutiilor aplicarea in cadrul relatiilor internationale a principiilor de egalitate% de ar*itra0 si de conciliere @n !igoare @n interiorul acelorasi democratii constituie un progres al ci!ili-atieiA - independenta institutiilor comunitare institutiile comunitare dispun de autoritate proprieA - colaborarea ntre institutii dialogul @ntre cele patru institutii (Bnalta Cutoritate 4 mem*ri desemnati de cele sase gu!erne si a!Dnd rol executi! comunitar% )onsiliul +uperior de 9inistri scopul sau e de a da a!i-e conforme @n anumite situatii% Cdunarea Parlamentara cu rol de control democratic% )urtea de 8ustitie cu scopul de a asigura respectarea normelor comunitare ) era organi-at pe o *a-a de cola*orare si nu de su*ordonareA - egalitatea ntre state 8ean 9onnet era con!ins ca doar principiul egalitatii @ntre state era de natura sa cree-e o noua mentalitate. Premise europene fa!ora*ile crearii comunitatii europene6 se simtea ne!oia crearii de aliante pentru a asigura o de-!oltare economica si o pace europeana (organi-atii militare6 NC$? ((4/4)% "niunea #uropei ?ccidentale((4/8)% politice6 )onsiliul #uropei ((4/4) si economice6 ?rgani-atia #uropeana de )ooperare #conomica de!enita ulterioeo ?#D# ((4/8)). Declaratia lui +c7uman ((410) )a urmare a acestei declaratii se semnea-a in (41( $ratatul de la Paris% prin care ia nastere prima organi-atie )#)? ()omunitatea #uropeana a )ar*unelui si ?telului). +tatele semnatare au fost =ranta% <ermania% ,talia% >elgia% ?landa si &uxem*urg. Principiile de cola*orare dintre state in cadrul organi-atiei erau unice6 eli*erarea *arierelor !amale% cola*orarea dintre institutii% egalitatea intre state% etc.

C&r$ 2 12.10.2009 Dupa crearea comunitatilor europene acestea au inregistrat un proces e!oluti! care a urmat doua directii principale6 directia cantitativa% care se referea la extinderea comunitatii su* aspectul cresterii nr statelor uniunii directia calitativa% se referea la perfectionare institutionala
3

#E?&"$,C )?9"N,$C$,&?3 #"3?P#N# P# P&CN )CN$,$C$,E #xtinderea numarului statelor de la 2 la '7. #!olutia s-a reali-at in mai multe trepte% !aluri de aderare. Un prim val de adereare a a!ut loc in (472 si a presupus aderarea a inca 3 state mem*re% respecti! 9area >ritanie% ,rlanda si Danemarca. Al 2-lea val se reali-ea-a in (474% tratatele fiind semnate cu <recia ((48()% +pania si Portugalia. Un alt val a fost in (44/% tratat ce intra in !igoare in (441% de!in mem*re% Custria% +uedia si =inlanda. ?data cu negocierile acestor tari a fost facuta cerere de aderare si a fost a!i-ata fa!ora*il. Al 4lea val '00/ (aderarea a (0 state europene "ngaria% Polonia% )e7ia% +lo!acia% +lo!enia% #stonia% &etonia% &ituania% 9alta si )ipru) '007 (3omania si >ulgaria)% perioada in care au aderat inca (' state la "#. Co#)itiil c r&t ' #tr& a) rar la UE! cele 3 comunitati au fost concepute ca fiind organi-atii desc7ise% insa pentru ca un nou stat sa de!ina mem*ru tre*uiau indeplinite mai multe criterii a) de natura politico-formale, presupuneau ca noua entitate care doreste sa de!ina mem*ru tre*uia sa indeplineasca conditiile6 $a fi $tat (sa ai*a calitate de su*iect de drept% sa *eneficie-e de su!eranitate)% noul stat sa fie $tat &ro' a#% noul stat $a i#) 'li# a$ca $i $a r $' ct co#)itii i"'&$ ) UE *) de natura economica6 #o&l $tat $a aiba &# #i% l co#o"ic cor $'&#*ator% care sa il faca pe noul stat sa fie apt de a participa la sc7im*urile economice cu statele mem*re pe principii de egalitate comerciala si economica. ,n situatia in care statele candidate nu indeplineau criteriile economice corespun-atoare pentru aderare erau spri0inite cu a0utorul fondurior de preaderare. =ondurile de preaderare sunt =ondurile PFC3# ((484)% ,+PC ((444 se acorda pentru in!estitii in domeniul transporturilor si mediului incon0urator)% +CPC3D (se acorda in spri0inul agriculturii)A acestea au aparut ca o necesitate in perspecti!a extinderii "#. c) de natura jurisdictionala6 conditiile de natura 0urisdictionala presupun ca noul stat tre*uie sa accepte ordinea 0uridica comunitara si sa aplice dreptul comunitar in dreptul intern cu prioritate.

"n nou stat care de!ine mem*ru nu poate sa in!oce nici dispo-itiile sale constitutionale pentru a nu inplementa o dispo-itie europeana o*ligatorie. =CG#&# P3?)#D"3,, D# CD#3C3# Procesul aderarii cunoaste 3 fa-e principale6 - fa*a ) 'r a) rar este acea perioada in care se !erifica indeplinirea conditiilor de aderare. #ste perioada in care se inc7eie acordurile de asociere care !i-ea-a atat armoni-area legislati!a a noului stat cu legislatia comunitara cat si perfectionarea institutionala la ni!elul statului candidat. ,n fa-a aceasta se inc7eie acordurile #"3?PC. )omponentele urmarite sunt componenta legislati!a si cea institutionala. - fa*a co"&#itara presupune !otul dat de consiliu cu o ma0oritate calificata - fa*a i#t r#atio#ala in cadrul careia se inc7eie un acord international intre statul candidat si comunitati si celelalte state mem*re. ,n literatura de specialitate a fost calificat ca fiind un acord intergu!ernamental% a!and principiile dreptului international pu*lic. Probl "a r trag rii $a& i#c tarii calitatii ) " "br& Pana in pre-ent pro*lema incetarii calitatii de mem*ru nu a fost reglementata inca. ,n toate reglementarile anterioare s-a pre!a-ut aderarea insa nu s-a pre!a-ut si iesirea. &ipsa unor dispo-itii cu pri!ire la retragere a fost gandita pentru a responsa*ili-a statele mem*re. Prin dispo-itiile tratatului de la &isa*ona este pre!a-uta posi*ilitatea retragerii !oluntare. #E?&"$,C )?9"N,$C$,&?3 #"3?P#N# P# P&CN )C&,$C$,E Pe plan calitati! e!olutia a a!ut doua aspecte (directii)6 1. Perfectionarea institutionala 2. #xplicarea domeniilor de competenta comunitara #!olutia cantitati!a a comunitatilor europene a!and in !edere tratatele comunitare inc7eiate6 a) Tratat&l ) la Br&+ ll $ 19,5 tratatul de fu-iune institutionala. Prin tratatele de la 3oma% se creea-a un cadrul institutional format din )omisia% )onsiliul% Cdunarea Parlamentara% )urtea de 8ustitie (a fost conceputa ca institutie unica
1

pentru toate cele 3 comunitati). ,n (420 adunarea comuna fu-ionea-a cu adunarea parlamentara si ia nastere parlamentul european. Prin acest tratat fu-ionea-a cele trei comisii si cele 3 adunari. ,n urma tratatului se creea-a sistemul institutional unic. +istemul institutional unic cuprindea o comisie% un parlament% un consiliu si o curte de 0ustitie. Prin tratatul acesta se instituie denumirea de comunitati europene si se instituie un *uget comun al comunitatilor europene. *) Act&l &#ic &ro' a# (481 intrat in !igoare in (482 si (487 este un document de o importanta deose*ita pentru ca aduce modificari deose*ite6 se adauga noi politici in ceea ce pri!este protectia mediului% educatia si formarea profesionala% retelele transeuropene% cercetarea stiintifica se extide si cadrul institutional prin )osiliul #uropean se creea-a a '-a treapta de 0urisdictie comunitara% $ri*unalul de prima instanta se institutionali-ea-a )urtea de )onturi c) Tratat&l ) la Maa$tric( -1992.. Ccest tratat a sc7im*at intreaga at7itectura comunitara. $oate modificarile au operat pe textul tratatului de la 3oma. Csistam la o noua ar7itectura operata pe structura tratatului de la 3oma si are la *a-a 3 piloni comunitari6 - comunitatea - politica externa si de securitate - cooperarea pe linia 0ustitiei si afacerilor interne. Domeniile comunitare se extind cu noi domenii. +unt doua domenii care nu au fost a!ute in !edere anterior. Ccesta este momentul maturitatii economice% politice. +e sta*ilesc criteriile de con!ergenta pe politica economica si monetara% pentru adoptarea monedei #"3?% se instituie si se adopta notiunea si conceptul de "#. Ccesta este momentul de la care putem sa !or*i despre "#. +e instituie notiunea de cetatenie europeana. d) Tratat&l ) la A"$t r)a" din (447% care a adus modificari pe extinderea comunitara% pe modul de conlucrare a institutiilor. e) Tratat&l ) la Ni$a din '000% sporeste rolul parlamentului european% aduce modificari normati!e pe procedura de extindere f) Tratat&l co#$it&tio#al din '00/ n-a mai intrat in !igoare. #l a fost respins prin referendum in =ranta si ?landa% moti! pentru care pentru a sal!a dispo-itiile de su*stanta a fost semnat Tratat&l ) la /i$abo#a. +i el a inregistrat refu-ul ,rlandei. ,nca mai sunt mici pro*leme in )e7ia si Polonia pentru ca presedintii nu au ratificat textul tratatului.

+e infiintea-a functia de presedinte al "#% se sta*ileaste redistri*uirea !oturilor in consiliu pe mai multe fa-e% diminuarea numarului mem*rilor comisiei europene. )omisarii !or repre-senta '.3 din numarul mem*rilor. Numarul mem*rilor parlamentului european nu !a depasi 710 de deputati% astfel ca nici unul dintre statele mem*re sa nu ai*a mai mult de 42 si mai putin de 2. "# do*andeste persoanalitate 0uridica si de!ine su*iect de drept pu*lic. Parlamentele nationale sunt implicate in procesul legislati! urmand a fi consultate. )7arta drepturilor fundamentale a "#% este inclusa intr-o anexa a tratatului de la &isa*ona do*andind un grad de o*ligati!itate.

C&r$ 0 19.10.2009 Caract ri$ticil 1&ri)ic al co"&#itatii &ro' # Tra$at&ril g # ral a'licabil orga#i*atiilor i#t r#atio#al i# a#$a"bl&6 (. =undamentele 0uridice ale comunitatilor europene si "#. - fundamentele 0uridice sunt tratatele prin care au fost infiintate aceste organi-atii% cele 3 tratate initiale de constituire (Paris (41( si cele doua de la 3oma din (417) - tratatul de la 9aastric7 (fundamentul 0uridic al constituirii "#). ,n sens 0uridic% actul de constituire al "# este tratatul de la &isa*ona. - in ceea ce pri!este fundamentele 0uridice pe *a-a carora s-au constituit cele 3 comunitati europene% proces de constituire care pentru "# nu sa inc7eiat% comunitatile si "# se pot incadra in sfera organi-atiilor internationale de tip clasic. '. +tatutul international de stat mem*ru al "# ' r$o#alitat a 1&ri)ica i#t r#atio#ala a) prin personalitate 0uridica internationala intelegem capacitatea unui subiect de drept international de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii in conformitate cu normele dreptului international public, drepturi si obligatii concretizate in incheierea altor relatii internationale cu alte subiecte de drept public *) ni!elurile la care se manifesta personalitatea 0uridica internationala a comunitatilor europene si "#6 - se manifesta i# r latiil c& $tat l " "br (raporturi intracomunitare)6 este pre!a-ut c7iar in textul fiecarui tratat faptul ca fiecare
7

comunitate se *ucura de cea mai larga capacitate 0uridica recunoscuta persoanelor 0uridice in ansam*lul. Ccest aspect poate fi gasit in Protocolul pri!ind pri!ilegiile si imunitatile comunitare adoptat in (471 ca anexa al unui tratat% $ratatul de la >ruxelles de de fu-iune internationala) - i# ca)r&l or)i#ii 1&ri)ic co"&#itar ! prin constituirea comunitatilor europene statele au tranferat o parte dintre competente catre comunitati. Prin transmirerea acestor competente s-a creat un ansam*lu normati! cu caracter specific si s-a constituit o noua ordine 0uridca. Cstfel comunitatile isi pun in aplicare competentele oferite de state i# ca)r&l r latiilor +traco"&#itar 6 in sferea relatiilor extracomunitare persoanlitatea 0uridica internationala se manifesta prin aptitudinea generala de a adopta acorduri% tratate internationale cu state terte si alte comunitati internationale r 'r * #tar a i#t r#atio#ala a co"&#itatilor $i UE +e reali-ea-a dupa criteriile clasice ale deptului international pu*lic. ,n pre-ent comunitatile sunt repre-entate in cadrul acordurilor externe de catre comisia europeana si presedintele acesteia. ,nsa repre-entarea internationala nu se re-uma doar la inc7eierea acestor relatii externe. +unt relatii firesti de lucru intre statele terte si comunitatile europene in *a-a acordurilor inc7eiate de acestea. ,n statele terte comunitatile europene sunt repre-entate prin intermediul delegatiilor comisiei europene% care c7iar daca nu sunt numite ca fiind am*asade% ele intrunesc criteriile generale ale statutului am*asadelor. r c&#oa$t r a i#t r#atio#ala a ac $tor orga#i*atii Putem !or*i despre recunoasterea comunitatilor si U de catre alte state si organizatii internationale% si pe de alta parte putem sa ne referim la recunoastera altor state de catre comunitatile europen. Caract ri$ticil 1&ri)ic $' cific al co"&#itatilor $i UE a) natura juridica specifica a comunitatilor si U incearca sa includa aceste organi-atii fie in sfera confederatiei% in sfera statelor federale% fie au fost caracteri-ate ca o putere pu*lica supranationala% fie au fost caracteri-ate ca organi-atii internationale cu statut special b) modul specific de e!ercitate a competentelor comunitare

- consta in faptul ca inca de la constituire au fost transferate o serie de competente catre comunitati in unele domenii% comunitatile au inceput sa legifere-e pentru statele mem*re - )urtea de 8ustitie de la &uxem*urg a sta*ilit care sunt domeniile de competenta transferate de la state la comunitati. Cceste domenii de competenta sunt denumite de literatura de specialitate ca fiind Hpolitici comune; - politicile comune se manifesta in domeniul pietei interne% in domeniul agriculturii si pescuitului in domeniul politicii comune si concurentei comunitare% in domeniul transporturilor si in domeniul politicii economice si monetare - repre-inta un transfer al prerogati!elor su!eranitatii nationale caracterul specific% se aplica in domeniile in care se aplica politici comune - politicile comune repre-inta domenii de competenta exclusi!a a comunitatii europene% in aceste domenii statele sunt o*ligate sa aplice intru totul deci-iile comunitare c) modul specific de cooperare economica la nivelul comunitatilor - exemple de organi-atii cu profil economic6 Csociatia #conomica de &i*er +c7im*% ?#)D - in cadrul tuturor acestor organi-atii% statele fixea-a reali-area unor o*iecti!e% sc7im*urile se desfasoara in cadrul acordului *ilateral - intreaga modalitate de cooperare economica este reali-ata pe *a-a unui anumit concept% conceptul principal se numeste 6 ,N$#<3C3# #)?N?9,)C - integrarea economica presupunde ca sc7im*urile economice sa se reali-e-e intre statele mem*re ale comunitatile europene ca si cand nu ar exista frontiere% in cadrul unei piete unice in care cererea si oferta se intalnesc pe principiile clasice ale acti!itatii comerciale. )oopertarea economica are la *a-a notiunea de integrare. - piata unica repre-inta% la ni!elul comunitatilor% motorul principal pe care s-a reali-at intreaga constructie comunitara de mai tar-iu. $ratatul de la 3oma pre!edea ca o*iecti! ma0or reali-area unei piete comune% insemnand faptul ca ea !i-a reali-area celor / li*ertati comunitare6 li*era circulatie a persoanelor% marfurilor% ser!iciilor si capitalurilor. )ele / li*ertati comunitare intrau in sfera pietei comune% se dorea a fi li*erali-ate total. De la conceptul initial de piata comuna s-a trecut la conceptul de piata interna prin Cctul "nic #uropean din (481. C fost punctata materiali-area modului de cooperare economica. Cceasta trecere nu este doar o simpla terminologie% ci presupune maturi-area modului de conlucrare% a relatiilor economice d) modul specific de revizuire a tratatelor comunitare - fiecare dintre cele 3 tratate initiale pre!edeau modalitati specifice de modificare si re!i-uire a tratatelor. $ratatul de la 9aastric7 unifica procedurile. ,n pre-ent exista o procedura unica de re!i-uire.
4

- etapele procedurale specifice6 initiati!a de re!i-uire re!ine comisiei care propune re!i-uirea consiliului% consiliul declansand procedura de re!i-uire cu acordul parlamentului european si cu spri0inul consiliului repre-entantilor permanenti ()?3#P#3). Pe *a-a textului ela*orat% se intruneste o conferinta a repre-entantilor permanenti si se propune textul statelor mem*re care !or adopta noul text in functie de dispo-itiile lor constitutionale. - exista si proceduri simplificate e) caracterul specific al sistemului institutional unic" repre-inta o trasatura specifica a comunitatilor europene pentru ca este prima data cand asistam la existenta a 3 sisteme de drept% respecti! cele 3 comunitati care au un sistem institutional unic. $oate cele 3 organi-atii internationale regionale cu caracter economic au a!ut de la $ratatul de la >ruxelles un sistem institutional unic. f) calitatea de membru, caracterul specific al calitatii de membru - sunt pre!a-ute conditii specifice pentru ca un nou stat sa de!ina mem*ru al "# - procedura a fost unificata prin tratatul de la 9aastric7 - n-au fost pre!a-ute modalitati de incetare a calitatii de mem*ru - prin dispo-itiile tratatului de la &isa*ona sunt incluse dispo-itii si cu pri!ire la retragerea !oluntara a unui stat din cadrul organi-atiilor CONC/U2IE! anali-and comparati! trasaturile specifice cu caracteristicile generale% apreciem ca comunitatile si "# repre-inta organi-atii internationale cu caracter regional% cu statut special% cu preci-area ca "# urmea-a sa do*andeasca personalitate 0uridica si sa se manifeste ca su*iect de drept international dupa intrarea in !igoare a tratatului de la &isa*ona. C&r$ 3 2,.10.2009 I*%oar l )r 't&l&i co"&#itar i#t r#atio#al Noti&# a i*%oar lor )r 't&l&i co"&#itar &ro' a# ,-!oarele dreptului comunitar european acele modalitati concrete prin care normele de conduita considerate a fi o*ligatorii de catre statele mem*re do*andesc

(0

!aloare 0uridica prin acordul de !ointa al statelor mem*re si prin acti!itatea institutiilor comunitare. Cnsam*lul i-!oarelor dreptului comunitar european formea-a ordinea 0uridica comunitara% specifica fata de ordinea 0uridica internationala sau statala. ,n ela*orarea normelor 0uridice comunitare constatam existenta unor interdependente% manifestate mai puternic decat in alte ordini 0uridice (nationale si internationale) intre acti!itatea normati!a (incadrarea 0uridica) si situatia de fapt (aspectele concrete cu care se confrunta comunitatile). Cat goriil ) i*%oar car fac 'art )i# or)i# a 1&ri)ica co"&#itara! - ,-!oarele principale ale dreptului comunitar care formea-a dreptul comunitar primar. - ,-!oarele secundare ale dreptului comunitar (dreptul comunitar deri!at) - ,-!oarele complementare ale dreptul comunitar (dreptul comunitar complementar). a. I*%oar l 'ri#ci'al al )r 't&l&i co"&#itar 4 )r 't&l co"&#itar 'ri"ar. Din aceasta categorie fac parte urmatoarele i-!oare 0uridice6 $ratatele initiale $ratatele modificatoare Protocoalele si declaratiile anexa la tratate Ccordurile de aderare a noilor state Cnumite acte 0uridice ce sunt supuse statelor mem*re. Tratatele initiale includ $ratatul de la Paris din (41( si cele doua tratate de la 3oma din (417. Tratatele modificatoare tratatul de la >ruxele din (421 de fu-iune institutionala% Cctul unic european din (481% tratatul de la 9astric7 (44'% tratatul de la Cmsterdam% (442% tratatul de la Nisa din '000 si tratatul de la &isa*ona din '007. Protocoalele si declaratiile anexa ale tratatelor de orice fel au aceeasi !aloare 0uridica ca si tratatele din care fac parte. Acordurile de aderare a noilor state cele 2 statele fondatoare. ,n (47' anglia danemarca si irlanda. ,n (474 tratatul de aderare al <reciei. ,n (481 tratatul de aderare al spaniei si portugaliei. ,n '003 tratatul de aderare a (0 state est europene "ngaria

((

Polonia )e7ia #stonia &etonia &ituania 9alta )ipriu. ,n '001 aderarea 3omaniei si a >ulgariei. Actele juridice supuse acordului statelor membre. b. I*%oar l $ c&#)ar car for" a*a )r 't&l co"&#itar ) ri%at. ,n aceasta categorie sunt incluse actele 0uridice ela*orate de institutiile comunitare in exercitarea atri*utiilor ce le re!in. ,ncludem aici regulamentele% directi!ele% deci-iile% a!i-ele si recomandarile% in ceea ce pri!este pilonul ( comunitatea. ,n pilonul 3 a!em acte 0uridice cu alte denumiri% desi sunt similare celor mai sus mentionate po-itii comune% con!entii cadru% con!entii si deci-ii. Regimul juridic al izvoarelor dreptului comunitar secundar 5 R g&la" #t l co"&#itar sunt actele juridice cu cea mai mare forta juridica. #e adreseaza tuturor subiectelor dreptului comunitar european. Dispo-itiile regulamentelor se pun in aplicare direct fara a fi ne!oie de proceduri statale interne pentru punerea lor in aplicare. ,n clasificarea regulamentelor distingem% in functie de forta 0uridica a lor6 - regulamente de *a-a (generale)6 au ne!oie de un act intern pentru a fi puse in aplicare - regulamente de executie Daca ne referim la domeniu ca un alt criteriu de clasificare% regulamentele acopera toate domeniile politicii comunitare. Dir cti% l se adresea-a in special statelor mem*re si sunt o*ligatorii doar in ceea ce pri!este re-ultatul final ce tre*uie atins% insa mi0loacele concrete de punere in executare sunt lasate la dispo-itia statelor mem*re. Directi!ele nu au caracter general si nu se adresea-a tuturor su*iectelor de drept comunitar% fiind adresate unor anumite su*iecte. D ci*iil se adresea-a doar su*iectelor in mod specific si indi!idual determinate% nu au caracter general% au efect direct cu pri!ire la drepturile si o*ligatiile pe care le sta*ilesc in sarcina su*iectelor carora se adresea-a. Pentru a intra in !igoare deci-iile tre*uie comunicate fiecarui destinatar. A%i* l $i r co"a#)aril nu au caracter general% nu au caracter o*ligatoriu si nu *eneficia-a de efect direct. C!i-ele si recomandarile au doar caracter orientati! si consultati! pentru statele mem*re si pentru su*iectele de drept carora se adresea-a% insa ca proceduri sunt o*ligatorii in acti!itatea institutiilor comunitare.
('

zvoarele secundare privitoare untimului pilon conmunitar !pilonul " al justitei si afacerilor interne#6 Po*itiil co"&# repre-inta niste orientari cu pri!ire la sta*ilirea cooperarii intre statele mem*re cu pri!ire la 0ustitiei si afacerilor interne. Ccestea sunt ela*orate cu acordul statelor mem*re in cadrul adunarilor )onsiliului #uropean. Co#% #tiil ca)r& au !aloarea 0uridica a regulamentelor comunitare. )on!entiile au natura 0uridica a con!entiilor din Dreptul ,nternational Pu*lic. )on!entiile au !aloarea 0uridica a deci-iilor din pilonul (. c. Dr 't&l co"&#itar co"'l " #tar 4 i*%oar l co"'l " #tar Din aceasta categorie fac parte principiile internationale de drept si acordurile internationale. $# Principiile generale de drept Cici distingem mai multe su*categorii de principii6 I $rincipiile clasice ale dreptului principiul neretroacti!itatii legii ci!ile% principiul pre-umtiei de ne!ino!atiei% principiul ec7itatii etc. si dreptul comunitar european recunoaste !aloarea acestor principii. I ? a doua su*categorie de principii ar fi principiile comune ale sistemelor de drept nationale ale statelor membre. I ? alta su*categorie o repre-inta principiile recunoasterii drepturilor fundamentale ale omului. $ratatul de la 9astric7 in mentionea-a ca "niunea recunoaste si prote0ea-a drepturile fundamentale ale omului asa cun sunt ele mentionate in )on!entia #uropeana a Drepturilor ?mului din (410. ,n '000% cu prile0ul tratatului de la Nisa a fost adoptata si )7arta drepturilor fundamentale ale "#. Dupa tratatul de la Nisa aceasta )7arta a fost inclusa in titlul ' din tratatul constitutional% tratat care insa a esuat. ,n tratatul de la &isa*ona textul )7atei este inclus in anexa tratatului% a!and !oaloare 0uridica similara tratatului. Drepturile fundamentale ale omului au fost prote0ate si prin acti!itatea institutiilor comunitare% in special prin curtea de 0ustitie de la &uxem*urg. 2. ? alta su*categorie de i-!oare complementare o repre-inta acordurile internationale. Cceste acorduri au regimuri 0uridice diferite.
(3

&a ni!elul comunitatii distingem acorduri internationale inc7eiate de comunitate cu alte organi-atii si state terte% apoi intalnim acorduri internationale inc7eiate de statele mem*re intre ele% sau acorduri internationale inc7eiate de statele mem*re cu state terte sau organi-atii internationale. I Acordurile internationale inc%eiate de statele memebre intre ele sau cu state terte. Ccordurile inc7eiate intre statele mem*re pot fi fie acorduri internationale anterioare fie posterioare aderarii. Ccordurile internationale anterioare produc efecte 0uridice dupa aderarea la comunitate numai in masura in care nu contin dispo-itii contradictorii dreptului comunitar. ,n ceea ce pri!este acordurile posterioare inc7eiate intre statele mem*re acestea tre*uie o*ligatoriu sa fie in concordanta cu dreptul comunitar. I Ccelasi regim 0uridic il au si acordurile internationale inc%eiate intre statele membre si state terte sau organizatii interantionale. I rar(ia i*%oar lor )r 't&l&i o Pe prima treapta situam tratatele comunitare. o ? a doua categorie de i-!oare o repre-inta principiile generale de drept. o Pe locul trei sunt acordurile internationale. o Dreptul comunitar deri!at ( actele 0uridice ela*orate de institutii). Raportul dintre dreptul comunitar si dreptul intern al statelor membre. Dreptul comunitar este inclus in ordinea 0uridica statala. &a *a-a raportului dintre dreptul comunitar si dreptul intern sunt doua principii importante6 principiul aplica*ilitatii directe a dretului comunitar si principiul prioritatii dreptului comunitar. Cm*ele principii au o forta 0uridica recunoscuta in practica curtii de 0ustitie. +peta )osta #nel din (42/ +peta Ean <ant and &oss ,n cadrul acestor 7otarari )urtea a statuat faptul ca ordinea 0uridica comunitara repre-inta o ordine 0uridica noua% diferita fata de ordinea 0uridica statala si ordinea 0uridica internationala. C mai sta*ilit ca normele 0uridice comunitare se aplica cu prioritate in cadrul normelor 0uridice statale% si ca aceasta aplica*ilitate a normelor 0uridice are caracter direct fara a fi ne!oie de proceduri de preluare. ,n ce pri!este aplica*ilitatea directa a dreptului comunitar putem constata unele diferente in functie de natura 0uridica a actului comunitar la care facem referire% si anume.

(/

#fectele produse de actele comunitare pot fi 6 o &fectul direct complet si neconditionat din aceasta categorie fac parte regulamentele comunitare si principiile generale de drept. o &fectul direct complet si conditionat il produc tratatele comunitare si acordurile itnernationale o &fectul direct conditionat si restrans al treilea efect este produs de catre directi!ele si deci-iile comunitare. ,n ceea ce pri!este deci-iile adresate persoanelor fi-ice si persoanelor 0uridice acestea produc un efect direct% conditionat si complet. ,n ceea ce pri!este principiul prioritatii dreptului comunitar acesta se refera la toate sursele dreptului comunitar% insa sunt apreciate si de !aloarea 0rudica si de competentele care se exercita in domeniu. "n stat mem*ru nu poate sa in!oce nici macar dispo-itiile constitutionale pentru a refu-a aplica*ilitatea unei dispo-itii comunitare. Consecintele la nivel national a aplicarii celor doua principii' I ,n primul rand statele mem*re au o*ligat!itatea sa respecte intru totul dreptul comunitar atat cat prin acti!itatea legislati!a cat si prin cea executi!a. I Pentru autoritatile statului in general si organele de 0usitie in special. ?rganele 0udecatoresti au o*ligati!itatea de a aplica din oficiu dreptul comunitar. I Pentru celelalte su*iecte (persoane fi-ice% 0uridice) aplicarea celor doua principii presupune dreptul fiecaruia de a in!oca normele dreptului comunitar in relatia cu alte su*iecte de drept% in relatia cu institutiile statului% cu statul in ansam*lu si in relatia cu comunitatile europene. C&r$ 5 05.11.2009 SISTEMU/ INSTITUTIONA/ A/ UNIUNII EUROPENE I$toric&l co#$tit&irii $i$t "&l&i i#$itt&tio#al al UE - tratatul de la >ruxelles ((421)% tratatul de fu-iune intrernationala el a dispus fu-ionarea celor 3 comisii si celor 3 consilii ()urtea de 0ustitie era de0a organ comun% Cdunarea Parlamentara de0a se unise cu Parlamentul si de!enise institutie comuna)

(1

- primul pas al constituirii sistemului institutional unic l-a constituit anul (421. Dupa acest prim pas% au mai urmat altii% repre-entati de celelalte tratate europene inc7eiate. - in (471% )urtea de )onturi este infiintata - #!olutia insitutionala a continuat cu 9aastric7% Cmsterdam% Nisa - Prin tratatul de la &isa*ona% Parlamentul #uropean este cooptat in pre-ent la cooptarea marii ma0oritati a reglementarilor europene. - ,n fiecare tratat european Parlamentul #uropean a fost implicat. - Procedura codeci-iei primeste titlul de procedura legislati!a ordinara. Sistemul insitutional este constituit dintr(un sistem de organe care interconditioneraza pentru realizarea obiectivelor comune. ,nstitutiile comunitare nu presupun o su*ordonare. C!and in !edere si dispo-itiile tratatelor% pe atri*utii putem sa facem o ierar7i-are si o categori-are. Cla$ificar ! 1. Co#$ili&l &ro' a#% este consiliul sefilor de state si gu!erne - se situea-a pe primul plan in cadrul acestei structuri piramidale a institutiilor pentru ca% consiliul european da impulsurile si orientarile necesare ale uniunii (este organul de progno-a politica) - daca celelalte institutii comunitare sunt toate consemnate la un loc in cadrul unor reglementari comune intr-un singur text de lege% in aceasta enumerare de organe nu !om intalni )onsiliul #uropean. Din faptul ca el nu este mentionat% ar re-ulta faptul ca )onsiliul #uropean are o altfel de natura 0uridica. - )onsiliul #uropean se afla la un alt ni!el fata de celelalte institutii. 2. I#$tit&tiil 'ri#ci'al toate institutiile exercita unele atri*utii specifice si se interconditionea-a reciproc a# Consiliul )inistrilor repre-intJ direct statele mem*re Ki @n care participJ fiecare prin repre-entanLi la KedinLele care se Lin% de o*icei la >ruxelles. )onform $ratatului )omunitJLii #uropene% )onsiliul a fost creat pentru a asigura coordonarea politicilor economice generale% pentru a acLiona ca organ de luare a deci-iilor Ki pentru a defini operaLiile de management general ale )omisiei. Cceste atri*uLii @i conferJ )onsiliului rolul de principal organism de luare a deci-iilor. b# Parlamentul &uropean are un rol consultati! @n procesul ela*orMrii actelor comunitareA emite a!i-e conforme referitoare la @nc7eierea acordurilor internationaleA exercitM un control politic asupra )onsiliului si al )omisieiA
(2

 inter!ine @n procedura de desemnare a mem*rilor )omisieiA se *ucurM de drept de initiati!M% putDnd cere )omisiei sM pre-inte propuneriA are o putere de codeci-ie legislati!M @n domeniul *ugetar si @n alte domenii expres pre!M-ute de tratateA are dreptul de a examina petitiile care @i sunt adresateA numeste si destituie pe mediatorul european. c# Comisia &uropeana !eg7ea-a asupra aplicarii dispo-itiilor $ratatului si a dispo-itiilor adoptate de institutii @n !irtutea tratatului (functia de supra!eg7etor)A formulea-a recomandari sau a!i-e asupra materiilor care fac o*iectul tratatului (functia de initiati!a si control)A are putere proprie de deci-ie proprie si participa la formularea actelor )onsiliului si Parlamentului #uropean (functie de deci-ie si initiati!a) A exercita competentele pe care )onsiliul i le confera (functia de executie). in afara atri*utiunilor mentionate mai sus in $ratatul )#% )omisiei @i re!ine si atri*utia de repre-entare a comunitatilor si de negociere. )omisia are competente si @n ceea ce pri!este gestionarea fondurilor structurale comunitare. d# Curtea de *ustitie are drept atri*utii6 controlul legalitatii actelor institutiilorA controlul respectarii de catre statele mem*re a o*ligatiilor care le sunt impuse de catre tratateA interpretarea regulilor comunitare si negocierea !aliditatii actelor institutiilor. e# Curtea de Conturi organ de control financiar are urmatoarele atri*utii6 )urtea de )onturi examinea-M conturile tuturor !eniturilor si c7eltuielilor )omunitMtii. #xaminea-M conturile tuturor !eniturilor si c7eltuielilor oricMrui organism creat de )omunitate% @n mMsura @n care actul fondator nu exclude acest control. ?rice document sau orice informatie% necesare pentru @ndeplinirea misiunii )urtii de )onturi% @i sunt comunicate% la cerere% de celelalte institutii ale )omunitMtii si de institutiile de control nationale sau%

(7

daca acestea nu dispun de competentele necesare% de ser!iciile nationale competente. CsistM Parlamentul #uropean si )onsiliul @n exercitarea functiei lor de control pri!ind executarea *ugetului. f# +anca Centrala &uropeana organ cu atri*utii *ancare% al carui rol este acela de a controla% prin instrumente si proceduri financiar-*ancare% politica monetarM unicM a "#% pentru a asigura sta*ilitatea preturilor% supra!eg7erea functionMrii +istemului 9onetar #uropean si utili-area euro. 0. Pe un alt ni!el gasim orga# a&+iliar care% le putem incadra in mai multe su*categorii6 a) organele cu caracter consultativ spri0ina institutiile principale la desfasurarea atri*utiilor ce le re!in. Din cadrul acestora fac parte6 - %omitetul &egiunilor are o functie consultati!M. #l @si exercitM functia de recomandare @n arii de importantM pentru autoritMtiile locale si regionale. Cceste arii sunt6 politica transporturilor% politica fortei de muncM% stimularea coperMrii statelor mem*re "# @n domeniul fortei de muncM% mMsurile sociale% implementarea deci-iilor pri!ind =ondul +ocial #uropean% suport pentru mMsuriile din aria educatiei si a tineretului% educatia !ocationalM% culturM% sectorul pu*lic de sMnMtate% sectorul cMilor trans-europene% politica structuralM @n domenii specifice nelegate cu cele ale =ondului% =ondul de )oe-iune% =ondul de De-!oltare 3egionalM #uropean% politica mediului @ncon0urMtor. Bn pre-ent )omitetul regiunilor de-!oltM legMturi puternice cu Parlamentul #uropean. )omitetul poate fi consultat de cMtre Parlament% )onsiliu sau )omisie @n ca-urile @n care aceste institutii considerM necesarM consultarea - %omitetul conomic si #ocial b) organele cu caracter financiar bancar6 - #istemul uropean al 'ancilor %entrale% care reuneste% >anca )entrala #uropeana si >ancile )entrale Nationale care conlucrea-a intre ele% in !ederea punerii in aplicare a politicii monetare europene - 'anca uropeana de (nvestitii% care spri0ina de-!oltarea ec7ili*rata% acorda spri0in pentru in!estitii% credite% a0utor financiar% pentru de-!oltarea ec7ili*rata a tuturor regiunilor europei - 'anca uropeana pentru &econstructie si )ezvoltare

(8

c) organe cu caracter pur te%nic unele dintre ele sunt c7iar pre!a-ute prin textul tratatelor% iar altele pot fi infiintate printr-un act al institutiilor principale (act al )onsiliului)6 - Cgentia de apro!i-ionare #"3C$?9% art. 1'-1/ din tratat - Cgentia comunitata pentru controlul pescuitului - Cgentia europeana de mediu - Cgentia europeana pentru gestionarea cooperarii operati!e la frontierele externe (=3?N$#N) - Cgentia europeana pentru medicamente - Cgentia europeana pentru reconstructie - Cgentia europeana pentru securitatea sistemelor informatice - Cgentia europeana pentru securitate si sanatate la locul de munca - Cgentia europeana pentru siguranta aeriana - Cgentia europeana pentru siguranta maritima - Cgentia fero!iara europeana - Cgentia europeana pentru drepturi fundamentale - Cutoritatea europeana pentru siguranta alimentara - )entrul de traduceri pentru organismele europene - )entrul pentru de-!oltarea formarii profesionale - )entru european pentru pre!enirea si controlul *olilor transmisi*ile - =undatia europeana pentru formare profesionala - =undatia europeana pentru conditiile de !iata si munca - ?*ser!atorul european pentru droguri si toximanie - ?ficiul pentru armoni-are in piata interna $oate aceastea functionea-a in cadrul primului pilon comunitar% in comunitati. &a al doilea pilon comunitar. ,n cadrul P#+) !om intalni6 - Cgentia europeana de aparareA - ,nstitutul european pentru studii de securitate - )entrul european pentru o*ser!atii prin satelit Pe al treilea pilon comunitar, in cadrul 8C, intalnim6 #"3?P?& #"3?8"+$ )#P?& ?&C= ,n afara acestor institutii principale% secundare% te7nice% in cadrul fiecarei politici comunitare pot fi infiintate si functionea-a institutii specifice pri!ind punerea in aplicare a o*iecti!elor politicii comunitare respecti!e.
(4

Pri#ci'iil car $ta& la ba*a r 'arti*arii co"' t #t lor $a& atrib&tiilor i#tr i#$tit&tiil co"&#itar ! $. Principiul atribuirii de competente - presupune ca fiecare institutie comunitara exercita doar acele competente si atri*utii care sunt atri*uite in mod expres prin dispo-itiile tratatului - fiecare institutie are o competenta limitata doar la dispo-itiile tratatului - textul tratatului sta*ileste si posi*ilitatea exercitarii competentelor implicite% si anume in momentul in care se cere reali-area unor o*iecti!e comunitare impuse% institutiile comunitare pot exercita si alte competente in afara celor expres pre!a-ute in contract. -. Principiul ec%ilibrului institutional - a fost dedus din practica )urtii de 8ustitie% fiecare institutie isi aduce aportul la reali-area o*iecti!ului unic% completandu-se reciproc - specificul consta in faptul ca institutiile comunitare se completea-a reciproc% ca isi exercita atri*utiile in stransa interdependenta pentru reali-area o*iecti!ului comun% fara sa isi incalce atri*utiile conferite prin tratat - presupune si cooperarea loiala intre institutii (a aparut prin tratatul de la Cmsterdam) ". Principiul autonomiei institutionale - consta in faptul ca% desi fiecare institutie comunitara exercita o sfera de atri*utii care a fost reparti-ata prin tratat% totusi fiecare institutie *eneficia-a de o relati!a autonomie% pentru ca fiecare institutie are dreptul sa isi organi-e-e in mod li*er si autonom acti!itatea interna - forme de exercitare6 fiecare isi adpta regulamentul intern% proceduri de anga0are a functionarilor si proceduri de lucru% fiecare institutie respectand cadrul general comunitar poate sa isi sta*ileasca sediulA - exercitarea acestui principiu tre*uie sa !ina in stransa concordanta cu celelalte doua principii Di$ti#ctii i#tr i#$tit&tii $i orga#i$" c& ) #&"iri a'ro'iat $a& $i"ilar 1. ,ntre )onsiliul #uropei% )onsiliul #uropean si )onsiliul "# a) Consiliul &uropei repre-inta o organi-atie regionala distincta% diferita fata de "#% cu caracter democratic. #ste organi-atia in cadrul careia functionea-a )urtea #uropeana a Drepturilor ?mului *) Consiliul &uropean repre-inta organismul de deci-ie politica
'0

c) Consiliul .& repre-inta organul legislati! comunitar ce reuneste ministrii de externe sau ministrii de resort 2. ,ntre )urtea de 8ustitie de la Faga% )urtea de 8ustitie de la &uxem*urg si )urtea de 8ustitie de la +tras*ourg a) Curtea de *ustitie de la /aga face parte din cadrul ?N" *) Curtea de *ustitie de la 0uxemburg apartine "niunii #uropene c# Curtea de *ustitie de la Strasbourg functionea-a in cadrul )onsiliului #uropei este denumita si )urtea #uropeana pentru Drepturile ?mului 0. ,ntre Cdunearea #uropeana Parlamentara si Parlamentul #uropean Cdunarea Parlamentara #uropeana face parte din cadrul )onsiliului #uropei

'(

C&r$ , 09.11.2009 Co#$ili&l E&ro' a# al $ filor ) $tat $i ) g&% r# )onsiliul #uropean este format din sefii de state si de gu!erne ai statelor mem*re% fiind re-ultatul unui proces istoric. =undament 0uridic6 actul unic european tratatul de la 9aastric7 1. Co#$tit&ir a Co#$ili&l&i E&ro' a# )onferinta sefilor de state si de gu!erne de la Paris din (42(% cand pentru prima data la initiati!a =rantei s-a pus pro*lema creeri unui sistem de cooperare politica europeana. ,n urma unor serii de intalniri ale sefilor de state si de gu!erne crearea a a!ut loc in (47/% cand a fost decisa creearea )onsiliului #uropean. Primul )onsiliul #uropean apropiat de forma actuala a fost Du*lin (471. Cctul "nic #uropean pre!edea ca )onsiliul #uropean reunea sefii de state si de gu!erne asistati de ministrii de externe si de catre un mem*ru al comisiei% plus presedintele comisiei. $ratatul de la 9aastric7 statua ca reuniunile consiliului european au loc de cel putin ' ori pe an% su* presedintia sefului de stat sau de gu!ern al statului mem*ru care exercita in acelasi timp presedintia consiliului de ministrii. 2. Nat&ra 1&ri)ica )riterii de comparatie intre consiliul european si consiliul europei si consiliul "# a) su* aspectul componentei *) su* aspectul functionalitatii consiliul european poate functiona in calitate de consiliu al "#% dar nu si in!ers c) fundamentarea 0uridica )onsiliul #uropean s-a constituit pe parcursul constructiei comunitare% pe cand consiliul ministrilor este un organ care a fost pre!a-ut in tratatele initiale d) su* aspectul atri*utiilor pe care le exercita cele ' institutii )onsiliul #uropean sta*ileste directiile de *a-a a e!olutiei ulterioare a politicii comunitare in timp ce consiliul ministrilor sau consiliul "# are atri*utii normati!e
''

)onsiliul #uropean are o natura suis generis, re!enindu-i atri*utii de cea mai mare importanta in cadrul de-!oltarii politicii generale a "#. 0. Co"' t #t )ompetente cu caracter general6 - orientarea constructiei comunitare prin sta*ilirea liniior directoare ale politicii comunitare (sta*ileste liniile de de-!oltare generale) - impulsionarea politicilor comunitare generale - coordonarea politicilor comunitare - definirea noilor domenii de cooperare comunitara #xercitarea acestor competente se face cu a0utorul unor comisii ad 7oc sau comitete de directie% care au o*ligatia sa intocmeasca rapoarte referitoare la pro*lema de-*atuta pe *a-a carora se adopta deci-iile. Actele Consiliului &uropean a# ) ci*ii sunt acte care se adopta in pro*lemele cele mai importante% de exemplu cand sa luat deci-ia cu extinderea "# b# ) ci*ii ) 'roc )&ra folosesc la declinarea de competenta a consiliului european in fa!oarea consiliului ministrilor sau a altor institutii comunitare daca este ca-ul. c# ori #tari si )ir cti% d# ) claratii 1unctionarea consiliului european Pe *a-a conclu-iilor )onsiliului #uropean% ulterior consiliul ministrilor !a statua cu ma0oritate calificata. Cctele )onsiliului #uropean sunt adoptate conform practicii existente in unanimitate. )onsiliul #uropean are specificul cooperarii intergu!ernamentala% aceasta presupune unanimitatea% mai ales in momentul adoptarii unui act international. )aracterul intergu!ernamental atrage practica consensului. Co#$ili&l UE %onsiliul U , reprezinta de fapt un organism de reprezentarea a guvernelor statelor membre in cadrul U .
'3

Constituire si componenta =undament 0uridic6 - tratatele initiale de constituire - tratatul de fu-iune de la >ruxxeles (421% cand cele 3 consiliii speciale sau transformat intr-unul singur - tratatul de la 9aastric7 ((44')% in urma caruia a!em denumirea consiliul "# #ste format dintr-un repre-entant la ni!el ministerial al fiecarui stat mem*ru% repre-entant a*ilitat sa anga0e-e gu!ernul acelui stat. <u!ernele nationale au posi*ilitatea sa imputerniceasca atat ministrilor sai% cat si altor demnitari de rang superior care le pot repre-enta interesele. )onsiliul de ministri se reuneste in componenta ministrilor de externe% denumita generic afaceri generale. 3epre-entantii gu!ernelor statelor mem*re nu au calitatea de agenti comunitari% in sensul strict al termenului. #i sunt prote0ati prin imunitati si pri!ilegii care se confera repre-entantilor statelor mem*re pe langa institutiile comunitare. ?rgani-are pe langa tratatele de constituire si e!olutie a comunitatii europene a!em si regulamentul interior al consiliului. Consiliul are in subordinea sa' 1. +ecretariatul general este un organism de suport logistic% reuneste aproximati! '000 de functionari% secretariatul general este compus din 7 directii generale care la randul lor au in su*ordine mai multe directii si ser!icii 2. )?3#P#3 ()omitetul repre-entantilor permanenti) acest comitet repre-inta asistentul primar a!and un rol fundamental in procesul de ela*orare a deci-iilor consiliului "#. )?3#P#3 este format dintr-o delegatie nationala compusa dintr-un repre-entant permanent cu rang de am*asador la care adaugam un ad0unct cu rang de ministru plenipotentiar si un anumit numar de experti. )?3#P#3 se reuneste saptamanal su* presedintia repre-entantului permanent al statului mem*ru care exercita presedintia consiliului. )ine detine presedintia consiliului european detine si presedintia )?3#P#3ului. 0. )omitete speciali-ate a) )omitetul special pentru agricultura *) )omitetul monetar c) )omitetul politic d) )omitetul de coordonare - se ocupa cu domenii care intra in sfera de competenta a 0ustitiei si afacerilor interne e) alte comitete
'/

3. =unctionarea consiliului "# 3egulile de functionare sunt sta*ilite de regulamentul interior al consiliului% se adauga si i-!oarele primare. +ediul consiliului "# are sediul la >ruxelles% se pre!ede in regulamentul interior al consiliului. Printr-un protocol anexa la tratatul de la Cmsterdam sesiunile din aprilie-mai si octom*rie se desfasoara la &uxem*urg. Presedintia si sesiunile consiliului. Presedintia apartine prin rotatie fiecarui stat mem*ru% pe o durata de 2 luni dupa o ordine fixata in tratate intr-un ciclu de 2 ani% fiecare stat detinand presedintia consiliului "# in cealalta 0umatate calendaristica a anului. Predintele consiliului "# are drept de initiati!a referitoare la con!ocarea "#% drept de initiati!a mai are fiecare stat mem*ru si )omisia "#. 3euniunile consiliului au loc cu usile inc7ise. )onsiliul se intruneste lunar% in compunerea ministrilor de externe insa in afara acestor intalniri lunare mai au loc si alte reuniuni ale ministrilor din alte domenii de acti!itate. Reguli si metode de votare6 a) !otul cu ma0oritate simpla este solicitat in ca-uri limitate% lucrarile consiliului sunt finali-ate prin !ot cu ma0oritatea mem*rilor care il compun cu exceptia dispo-itiilor contrare din tratat *) !otul cu ma0oritate calificata pragul pentru ma0oritatea calificata este sta*ilit la 7(% din totalitatea !oturilor exprimate in consiliu iar nr de !oturi care apartine fiecarui stat este determinat de ponderea populatiei si de de-!oltarea economica ,n cadrul "# cu '7 de state mem*re% numarul total de !oturi exprimat in consiliul "# este de 3/1% iar ma0oritatea calificata este repre-entata de un nr de ''1 de !oturiA 3omaniei ii re!ine un nr de (/ !oturi. c) !otul in unanimitate este considerata unanimitate si in ca-ul in care unul dintre state se a*tine Ctri*utii care re!in consiliului conform tratatelor comunitare Ctri*utii care re!in consiliului celorlalti ' piloni P#+) si 8C, de completat din carte

'1

C&r$ 6 1,.11.2009 T $t! 26.11.20097 ora 12!00. COMISIA EUROPEANA &ste prima institutie cu un specific aparte, acesta constand in caracterul supranational. =undamentele 0uridice - tratatele initiale pre!edeau )omisia #uropeana pentru cele 3 comunitati% iar ulterior tratatul de la >ruxelles din (421 reglementea-a existenta unei singure comisii pentru toate cele 3 comunitati - ulterior tratatul de la 9aastric7 mentine denumirea data de tratatele initiale de :)omisia #uropeana;% denumire mentinuta inclusi! prin tratatul de la &isa*ona care !a intra in !igoare 1. Co#$tit&ir $i co"'o# #ta ,nitial tratatele de constituire au pre!a-ut cel putin un comisar pentru fiecare stat mem*tru si cate doi pentru statele mari. $oate tratatele pre!ad calitatea de independent si lipsa de legaturi politico-0uridice cu statul respecti! Pornind de la pre!ederea legala ca fiecare comisar este independent% nu se 0ustifica pre-enta mai multor comisari din partea statelor mari. Numarul mem*rilor comisiei poate fi modificat de catre consiliu cu unanimitatea sa. Co"'o# #ta6 a) in conform cu reuniunea de la Nisa din '000 statele mem*re care au a!ut ' comisari au tre*uit sa renunte la cel de-al '-lea comisar in fa!oarea statelor nou primite% fara ca numarul comisarilor sa depaseasca '7 de mem*ri *) de la ( decem*rie '004 !a intra in !edere tratatul de la &isa*ona% care pre!ede ca )omisia #uropeana !a fi formata dintr-un numar de mem*ri care !a corespunde cu '.3 din numarul statelor mem*re% inclu-and aici presedintele comisiei si inaltul repre-entant al "niunii pentru afaceri externe si politica de securitate c) din punct de !edere al numirii sau al desemnarii% atat prin cele 3 tratate initiale de constituire si ulterior tratatul de fu-iune de la >ruxelles comisarii "#% erau desemnati prin acordul comun al statelor mem*re. "lterior% prin tratatul de la 9aastric7% statele mem*re desemnea-a de comun acord comisarii% numai dupa consultarea parlamentului%
'2

consultare care include si presedintele "#. $ratatul de la Cmsterdam pre!ede ca desemnarea presedintelui )omisiei #uropene tre*uie supusa apro*arii parlamentului european. $ot acest tratat pre!ede necesitatea acordului in legatura cu desemnarea cu ceilalti mem*rii ai comisiei. Presedintele si ceilalti mem*ri ai comisiei% astfel desemnati% sunt supusi impreuna apro*arii Parlamentului #uropean. Dupa apro*are ei sunt numiti de comun acord de catre gu!ernele statelor mem*re. d# Statutul comisarilor () )alitatea de comisar poate fi detinuta numai de cetatenii statelor mem*re% iar comisia tre*uie sa cuprinda cel putin ( cetatean al fiecarei stat mem*ru. ') 9andatul comisarilor este de 1 ani% inclusi! mandatul presedintelui comisiei este de 1 ani. 3) Ccti!itatea comisarilor tre*uie sa se desfasoare in deplina independenta% nefiind permis acceptarea de instructiuni sau recomandari de la niciun gu!ern sau !reun alt organism. /) )omisarii sunt o*ligati sa se a*tina de la orice act incompat*il cu caracterul funtiilor lor 1) Pe durata exercitarii functiilor comisarii europeni nu pot sa exercite !reo acti!itate profesionala remunerata sau nu. 2) ,n ca-ul nerespectarii o*ligatiilor pre!a-ute in pre-entul statut% )urtea de 0ustitie% la sesi-area )onsiliului sau )omisiei% !a pronunta demiterea din oficiu sau pierderea pentru persoana in ca-ua a dreptului la pensie sau al altor a!anta0e care ii tin locul. 7) ,ncetarea mandatului mem*rilor comisiei are loc prin expirarea mandatului% demisie voluntara% demitere% sau deces. ,n ca-ul !otarii unei motiuni de cen-ura de catre Parlamentul #uropean% mem*rii )omisiei sunt o*ligati sa demisione-e. ,n ca-ul in care un comisar si-a pre-entat demisia% acesta !a fi inlocuit de un alt comisar doar pentru perioada de mandat restanta. =undamentul 0uridic al statutului comisarilor este repre-entat si de catre protocolul cu pri!ire la pri!ilegiile si imunitatile care se aplica functionarilor si agentilor comunitari. 2. Orga#i*ar +ediul comisiei este la >ruxelles. Pe langa un presedinte% )omisia #uropeana !a a!ea unul sau doi !icepresedinti% la care se adauga ,naltul 3epre-entant pentru Cfaceri #xterne si Politica de +ecuritate. a) Organizarea sub aspect static identificare elementelor structurale ale comisiei - comisia europeana functionea-a dupa o organi-are6
'7

1. % rticala a. ca*inetele comisarilor fiecarui comisar ii este desemnat un anume portofoliu (domeniu de reglementare). Cceasta logica a reparti-arii se !a sc7im*a cu intrarea in !ogoare a tratatului de la &isa*ona. 9em*rii ca*inetului sunt specialisti% putand fi comparati cu consilierii te7nici din administratiile nationale. 3egimul 0uridic al acestor mem*rii este diferit de cel al functionarilor comunitari iar ca*inetul comisarului repre-inta de fapt ec7ipa care dispare odata cu incetarea mandatului. b. ser!iciile administrati!e administratia comunitara este organi-ata in directii generale si ser!icii. "nul dintre cele mai importante ser!icii este +ecretariatul general. #l este pre-ent in toate etapele acti!itatii comisiei a!and un rol de acumulare si de redistri*uire a informatiei. Directiile generale sunt in numar de '/ si desfasoara acti!itati intr-un anumit domeniu. c. =unctia pu*lica comunitara repre-inta o notiune complexa care cuprinde administrarea comunitatilor europene% statutul agentilor comunitari si functionarea acestora. Statutul functionarilor comunitari6 se numeste functionar orice persoana care a fost numita intr-o functie permanenta in cadrul unei institutii comunitare. =unctionarii pu*lici sunt in numar aproximati! de '1.000 din care doar comisiei ii re!ine aproximati! (1.000. =unctionarii pu*lici comunitari sunt recrutati prin concurs (cu exceptia inaltilor functionari europeni). Agentii comunitari au acelasi regim ca functionarii comunitari% insa unii dintre ei pot fi anga0ati doar temporar. +e clasifica in agenti temporari (pentru indeplinirea unei acti!itati temporare)% agenti au!iliari (tin locul persoanelor care momentan lipsesc sau acolo unde pentru o scurta perioada de timp !olumul de munca a crescut) si consilieri speciali (acolo unde este ne!oie de o calificare speciala% specialisti pe o anumita pro*lema care sa isi exprime opinia). =unctionarii si agentii comunitari *eneficia-a de pri!ilegiile si imunitatile pre!a-ute in protocolul din (421 (care tine de tratatul de fu-iune din (421) si are rolul de a asigura independenta acestora fata de statele mem*re. Cceste pri!ilegii cuprind6 imunitatea de 0urisdictie% exceptarea de la aplicarea dispo-itiilor pri!ind formalitatile de inregistrare a strainilor% scutirea de impo-ite nationale% scutiri de taxe pri!ind importul *unurilor tale. 2. Ori*o#tala b# Organizarea sub aspect dinamic 0. 8&#ctio#ar a co"i$i i &ro' #
'8

i. principiul de *a-a al functionarii este principiul colegialitatii ii. comisia se reuneste in principiu% o data pe saptamana la >ruxelles% iar pe perioada sesiunilor plenare ale Parlamentului #uropean% reuniunea saptamanala a comisiei are loc la +tras*ourg iii. deci-iile comisiei sunt pregatite de comisarul de resort si de departamentele comisiei iv. sunt mai multe proceduri cu pri!ire la adoptarea deci-iilor6 (. procedura orala se refera la adoptarea deci-iilor in sedintele plenare ale comisiei '. procedura de a*ilitare se refera la faptul ca comisia poate a*ilita pe comisarii sai ca in numele% su* controlul sau% sa ia masuri de gestiune si administrare cu conditia respectarii principiului colegialitatii 3. procedura scrisa permite comisiei sa ia deci-ii in pro*leme ce nu necesita discutarea in plen si care nu pot fi re-ol!ate nici prin procedura de delegare v. reuniunile comisiei nu sunt pu*lice% de-*aterile comisiei fiind confidentiale. Dupa adoptara deci-iilor comisiei% secretariatul general are o*ligatia de punere in aplicare a procedurilor deci-ionale si de a !eg7ea la executarea deci-iilor. vi. )omisia raspunde pentru acti!itatea sa in fata parlamentului european care o poate demite in *loc prin motiune de cen-ura 2. Atrib&tiil Co"i$i i E&ro' # a) !eg7ea-a asupra aplicarii dispo-itiilor tratatelor (functia de supra!eg7ere) *) formulea-a recomandari sau a!i-e asupra materiilor care fac o*iectul tratatului (functia de initiati!a si control) c) are putere de deci-ie proprie si participa la formularea actelor consiliului si a parlamentului european (functia de deci-ie si functia de initiati!a) d) exercita competentele pe care consiliul i le confera (functia de executie) 0. 8&#ctiil Co"i$i i E&ro' # a) functia de initiati!a comisia dispune de un monopol al initiati!ei legislati!e in "# deoarece consiliul nu poate sa deli*ere-e decat pe *a-a unei propuneri a acestuia *) functia de executie )onsiliul "# supra!eg7ea-a comisia in acti!itatea sa de executie% acti!itate desfasurata cu a0utorul unor comitete compuse din repre-entanti ai statelor mem*re. )onsiliul nu este executi!ul% ci acesta este repre-entat de comisia europeana. #xista 3 tipuri de comitete care sa repre-inte interesele gu!ernelor nationale in relatiile cu comisia6 comitete consultative% comitete de gestiune% comitete de reglementare. c) =unctia de supra!eg7ere )omisia #uropeana este indreptatita de catre tratatele comunitare sa !eg7e-e la aplicarea acestora de catre statele mem*re% a!and la dispo-itie
'4

actiunile in 0ustitie asupa statului care nu respecta dispo-itiile acestor tratate. )omisia *eneficia-a si de puterea aplicarii unor sanctiuni% atat in pri!inta statelor mem*re% cat si in pri!inta celorlalte su*iecte de drept comunitar. +u*icte de drept comunitar nu sunt doar statele mem*re. d) =unctia de deci-ie comisia poate sa ela*ore-e regulamente% directi!e sau deci-ii% atat in *a-a atri*utiilor proprii% cat si prin delegarea de competenta din partea consiliului. )omisia administrea-a *ugetul "#% si fondurile speciale ce ii sunt atri*uite. )omisia poate aplica in *a-a acestor atri*utii si masuri protectioniste. e) =unctia de repre-entare aceasta functie se exercita6 a. ,n cadrul negocierilor comerciale *. ,n cadrul negocierilor de asociere c. ,n cadrul negocierilor de admitere a noi mem*ri C&r$ 9 26.11.2009 PAR/AMENTU/ EUROPEAN 1. I$toric&l co#$tit&irii $i %ol&ti i Parla" #t&l&i E&ro' a# I $ratatul de la Paris ((41() s-a constituit )#)? care a!ea o structura institutionala formata din ,nalta Cutoritate% )onsiliul +pecial de 9inistri% Cdunarea )omuna si )urtea de 8ustitie I $ratatul de la 3oma ((417) #"3C$?9 si Piata )omuna si structura institutionala (/ institutii) I =u-iunea celor 3 adunari ((418) re-ulta Cdunarea Parlamentara #uropeana% care din (42' !a fi denumita Parlamentul #uropean I $ratatul de la 9aastric7 cresterea locului P# in procesul deci-ional european (procedura codeci-iei) I $ratatul de la Cmsterdam si $ratatul de la Nisa procedura codeci-iei se generali-ea-a I $ratatul de la &isa*ona sporesc atri*utiile si se sta*ileste un loc adec!at P# in cadrul instititiilor "# Procedura legislati!a ordinara6 pre!ede si implica Parlamentelor Nationale in procesul legislati! comunitar prin cooperarea interparlamentara si prin informari (Parlamentele Nationale sunt informate de )omisie cu pri!ire la toate proiectele) 2. Orga#i*ar a Parla" #t&l&i E&ro' a#

30

- este condusa de Fernlis +pac7 - are 78 de mem*ri (deputati)% care au fost desemnati de Parlamentele nationale ale statelor mem*re. +i dupa constiturea celorlalte doua comunitati% deputatii europeni sunt desemntati tot de statele mem*re ,n anul (472 s-a adopatat actul prin care s-a sta*ilit alegerea prin !ot direct a europarlamentarilor de populatia statelor mem*re. Cstfel% primele alegeri pentru Parlamentul european s-au reali-at in anul (474. numarul mem*rilor din P# a !ariat de la un mandat la altul. )u pri!ire la procedura de alegere a Parlamentului #uropean% alegerile se desfasoara in toate statele mem*re in cadrul aceleiasi saptamani% de 0oi pana duminica. =iecare stat alege europarlamentarii prin procedura de !otare proprie% nu exista o procedura unica in toatele statele #uropei. Cu drept la !ot toate persoanele care au (8 ani% si doar in Custria limita de !arsta e de (2 ani. )onform dispo-itiilor tratatului de la &isa*ona% numarul mem*rilor din Parlamentului #uropean nu tre*uie sa depaseasca 44 si nu tre*uie sa fie su* 2 mem*ri% pentru fiecare stat. Numarul total de deputati este de 732 mem*ri% iar Presedintele actual al P# este 8er-O >u-eP (polonia). +tatutul P# a fost adoptat in '001 si a intrat in igoare in anul '004. Noutatile aduse ulterior acestui statut au fost mai mult de natura pecuniara. Deputatii #uroparlamentari *eneficia-a de un regim de imunitati si pri!ilegii (sta*ilit prin Protocolul din (421) ?rgani-area Parlamentului #uropean - presedintele Parlamentului este asistat de (/ !icepresedinti - presedintele coordonea-a intreaga acti!itate a P#% repre-inta P# in relatiile cu celelalte institutii si statele mem*re% semnea-a alaturi de Presedintele )omisiei actele comunitare% repre-inta P# in raporturile 0uridice si toate relatiile externe ale acestei institutii - sediul institutiilor comunitare nu este ale la intamplare este sta*ilit prin act 0uridic comunitar (primul Protocolul pri!ind sediile institutiilor comunitare a fost adoptat in anul(421% iar cel de-al doilea in (447) - sediul de la +tras*urg este cel oficial (aici se tin cele (' sesiuni plenare ale P# si cea *ugetara) - sesiunile aditionale si sedintele )omisiei #uropene se tin la >ruxelles - la &uxem*urg se afla sediul +ecretariatului <eneral al P#
3(

- P# este structurat in mai multe organisme6 in grupuri parlamentare6 europarlamentarii se grupea-a nu in functie de nationalitate% ci in functie de optiunile politice pe care le au. =iecare deputat poate sa se afilie-e la un singur grup parlamentar% putand exista si parlamentari independenti. ,n cadrul unui grup politic a!em un presedinte% un *irou si un secretariat. Pentru constituirea unui astfel de grup tre*uie sa existe un numar minim de '1 de deputati. ,n momentul de fata exista urmatoare grupuri parlamentare in cadrul P#6 <rupul Partidului Popular #uropean <rupul Cliantei Progresiste a +ocialistilor si Democratilor din P# <rupul Cliantei &i*eralilor si Democtatilor pentru #uropa <rupul Eer-ilor . Clianta &i*era #uropeana )onser!atorii si 3eformatorii #uropeni <rupul )onfederal al +tangii "nite #uropene . +tanga Eerde Nordica <rupul #uropean &i*ert si Democratiei Neafiliatii in comisii parlamentare' exista '0 de comisii parlamentare% sta*ilite in functie de domeniile a5uitas european. ? comisie poate a!ea '/-82 de deputati ,n cadrul organi-atiei a!em presedinte% *irou si secretariat. ,n cadrul unei comisii pot fi organi-ate su*comisii sau comisii speciale temporare. )omisiile parlamentare sunt urmatoarele6 Cfaceri #xterne Drepturile omului +ecuritate si Cparare )omert ,nternational De-!oltare )ontrol >ugetar Cfaceri economice si *uget De-!oltarea fortei de munca ,ndustrie% cercetare si energie Piata interna si protectia consumatorului $ransport si turism Pescuit )ultura si educatie Cfaceri 0uridice Cfaceri constitutionale
3'

 Drepturile omului in delegatii' sunt care au ca misiune de-!oltarea relatiilor parlamentare intre P# si Parlamentele Nationale. ,n afara delegatiile interparlamentare sunt constituite si )omisii Parlamentare mixte pentru mentinerea contactelor cu Parlamentele statelor candidate la aderare sau cu Parlamentele statelor asociate la "# in organizatii politice )onferinta presedintilor presedintele grupurilor politice si presedintele P# >iroul este format din Presedintele Parlamentului% cei (/ !icepresedinti si 1 c7estori. Ccestia au un mandat de '%1 ani in organizatii administrative Co"' t #ta $i atrib&tiil PE )ompetentele P# pot fi grupate in6 o competente leguslati!e o competente pri!ind adoptarea *ugetului o competente de control $# Competenta legislativa ,mplicarea P# in adoparea legislatiei comunitare s-a reali-at in cadrul unui proces ascendent% P# do*andind noi competente cu prile0ul fiecarui tratat adoptat. Proceduri legislati!e utili-ate de P#6 $rocedura consultarii Cctele 0uridice comunitare fiind adoptate de consiliu% insa consultarea era o*ligatorie. $ratatul pre!ede ca-urile in care se impune consultarea o*ligatorie a P# si ca-urile in care consultarea este doar facultati!a. $rocedura cooperarii ,ntrodusa in $ratatul de la 3oma prin Cctul "nic #uropean (procedura du*lei lecturi). $ratatul de la 9aastric7 procedura codeci-iei (procedura celor 3 lecturi) -# Competente bugetare P# a a!ut competente extinse inca de la inceput cu pri!ire la adoptarea *ugetului 3) Competente de control se reali-ea-a prin6
33

- )ontrolul politic exercitat de P# cu pri!ire la faptul ca P# controlea-a acti!itatea celorlalte institutii comunitare. - ,nformarile - Cnc7etele P# poate numi comisii de anc7eta care sa in!estig7e-e ca-urile de incalcare.aplicare defectuoasa a dreptului comunitar de statele mem*re. - 9ediatorul european% introdus prin $ratatul de la 9aastric7% creat in spri0inul cetatenilorA garantie pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului la ni!el comunitar - 9otiunea de cen-ura asupra comisiei - Procedura petitiilor in cadrul )omisiei Parlamentare sunt pre-entate petitii (referitoare la incalcarea normelor de drept comunitar) formulate persoanelor fi-ice sau grupuri de persoane )urs 4 (/.('.'004 +istemul 0urisdictional al "# (. +istemul institutional european )urtea de 0ustitie este institutie cu atri*utii de control 0urisdictional. Diferenta intre curtea de 0ustitie a "# si alte instante internationale cu competente pe plan european6 - !om face diferenta intre curtea de 0ustitie de la &uxem*urg si o !om diferetntia fata de curtea de 0ustitie de la +tras*ourg si curtea de 0ustitie de la Faga - curtea de 0ustitie de la &uxem*urg repre-inta instanta "# - c&rt a ) 1&$titi ) la Stra$bo&rg functionea-a in cadrul )onsiliului #uropei(scopurile consiliului prom!area democratiei si promo!area drepturilor omuluiA in cadrul consiliului europei au fost adoptate printre alte tratate% con!entia europeana a drepturilor omului in (410 care reglem dr ci!ile si politice si )arta sociala europeana care reglem dr economico si socialeA prin dispo- con!entiei pentru drepturile omului a fost infiintata si )urtea europeana a drepturilor omului ca instanta europeana care repre-inta mecanismul 0urisdictional de garantare a drepturilor fundamentale ale omului) - Cccesul la curtea europeana a dr omului este asigurat fiecarei persoane fi-ice careia i sa incalcat un drept fundamental mentionat in cuprinsul con!entiei sau a protocoalelor anexateA accesul la aceasta instanta se asigura dupa parcurgerea tuturor cailor
3/

procesuale in fata 0urisdictiei nationale intrun termen de 2 luni de la ramanerea definiti!a a 7otararii in fata instantei nationale - C&rt a i#t r#atio#ala ) la :aga% este ograni-ata si functionea-a in cadrul ?N" - &a aceasta instata calitatea procesuala acti!a este recunoscuta doar su*iectelor de drept international pu*lic% - C&rt a ) 1&$titi ) la l&+ "b&rg este instanta specifica si repre-inta institutia care a a!ut caracter comun inca de la infiintarea celor 3 comunitati europene - Cceasta curte de 0ustitie a fost pre!a-uta inca de la inceput ca institutie unica - #!olutia curtii de 0ustitie6 - prin actul unic european se instituie a ' a treapta de 0urisdictie comunitara fiind infiintat tri*unalulul de prima instanta ca prima treapta de 0urisdictie europeana% a!and sediul tot la &uxem*urg - in anul '00/% cand printro deci-ie a consiliului "# a fost infiintata o noua instanta comunitara6 $ri*unalul =unctiei Pu*lice acesta a fost creat prin institutionali-area unei camere 0urisdictionaleA competenta tri*unalului functiei pu*lice include actiunile promo!ate de functionarii comunitari impotri!a institutiilor comunitare - curtea de 0ustitie6 - ca organi-are si componenta include in cadrul acesteia 0udecatorii - ascti! acesteia este coordonata de un presedinte - in cadrul organi-atoric intalnim grefa instantei coord de un grefiei si un grefier ad0unct% precum si ser!iciile administrati!e si un ser!iciu distinct de cercetare si documentare% in componenta intra si 8 a!ocati generalin - acti!itatea este reglementata detaliat printrun regulament propriu de organi-are si functionare% regulament modificat succesi!% ultima modificare in a'008 - 0udecatorii au un mandat pe o perioada de 2 ani% 0umatate dintre acestia reiinoindu-si mandatul odata la 3 ani - 0udecatorii tre*uie sa fie nominali-ati dintre persoanele cu prestigiu si acti!itate 0uridica recunoscuta in statele din care pro!in - in afara regulamentului de organi-are si functionare in cadrul curtii de 0ustitie au fost adoptate si alte reglementari proprii cum ar fi instuctiunile pentru grefier si instructiunile pentru parti

31

- acti!itatea curtii este permanenta% prin regulam de functionare sunt sta*ilite !acantele 0udecatoresti - acti!itatea curenta se reali-ea-a in cadrul camerelor 0urisdictionale - in cadrul curtii de 0ustitie functionea-a camere 0urisdictionale formate din 3-1 0udecatori - procedura in fata curtii cunoaste ' fa-e6 fa-a scrisa(se depun cererea% intampinarea si o contrareplica a reclamantului% dupa care urmea-a o procedura intermediara a instructiei% in cadrul careia un 0udecator raportor de semnat de catre curte sta*ileste prin ordonanta faptele ce tre*uie pro*aOte in cadrul procedurii orale) si fa-a orala(cuprinde de-*arerile partilor% este o fa-a pu*lica% partile pot sa participe personal sau prin de-*atere dupa care se redactea-a 7otararea) - in cardrul procedurii se admite inter!entia% exceptii procesuale% terta opo-itie(reglem concret prin internediul regulamentului) si sunt mentionate caile de atac - tri*unalul de prima instanta - isi desfasoara acti!itatea pe *a-a unui regulament propriu '. Cctiunile pot fi promo!ate in fata instantelor comunitare Primul 0udecator comunitar este 0udecatorul nationalQQQ ,nstanta nationala este instanta de drept comunA toate politicile comunitare% toate reglementarile comunitare% sunt puse in aplicare de catre instanta nationala. Cctiunile atri*uite in comptetenta instantelor comunitare6 a) recursul in anulare *) recursul in carenta c) recursul in responsa*ilitate - resp contractuala - resp necontractuala d) actiunile pecuniare $oate aceste recursuri pot fi pormo!ate in fata curtii de 0ustitie impotri!a reglementarilor adoptate de institutiile comunitare. 3ecursul pre0udiciar% este o forma de cooperare intre instantele nationale si instantele comunitare. Clta categ de actiuni care se refera la recursurile impotri!a neindeplinirii o*ligatiilor de catre statele mem*re procedura de infringement.

32

R c&r$&l 'r 1&)iciar repre-inta o forma de cooperare dintre instantele nationale ale statelor mem*re si inst comunitare. Cre ' forme de pre-entare si anume% este !or*a despre recurs in interpretare si recurs in aprecierea !aliditatii actelor adoptate de institutiile comunitare. =ormele de pre-entare se refera la o*liectul recursului pre0udiciar. )alitate procesuala acti!a re!ine doar instantelor nationaleA aceasta este o procedura de la 0udecator la 0udecator. "n astfel de recurs pre0udiciar poate fi promo!at de catre instanta nationala atunci cand considera necesar% cand tre*uie sa se pronunte la ni!el national asupra interpretarii dreptului comunitar sau asupra aprecierii !ala*ilitatii unui act 0uridic adoptat de catre institutiile comunitare. ,nstanta nationala Hpoate; sau este o*ligata sa promo!e-e acest recurs pre0udiciar. ,n situatia in care instanta nationala in fata careia se pune o pro*lema de interpretare sau de apreciere a !aliditatii unui act comunitar 0udeca in tara respecti!a in ultima instanta in acest ca- are o*ligatia sa promo!e-e recursul 0udiciar. ,nstanta comunitara poate sa admita sau in ca-ul !ala*ilitatii sa respinga recursul pre0udiciat in ca-ul interpretarii 7otararea este o*ligatorie pentru statul ce a dispus trimiterea pre0udiciata. Fotararea are caracter o*ligatoriu doar pentru statul care a trimis spre solutionarea acea cerere. Fotararea pe interpretare nu *eneficia-a de autoritate de lucru 0udecat. ,n ceea ce pri!este 7otararea pronuntata cu pri!ire la !ala*ilitatea actelor 0uridice comunitare aceasta are autoritate de lucru 0udecat si are caracter o*ligatoriu pentru toate statele mem*re% pentru ca prin acest recurs se in!alidea-a un act 0uridic comunitar. ,n momentul in care se primeste deci-ia instanta nationala !a proceda la repunerea cau-ei pe rol. Ccele actiuni indreptate impotri!a institutiilor comunitare6 (. recursul in anulare ?*iectul acestui recurs in constituie anularea actelor 0uridice adoptate de catre institutiile comunitare acte 0uridice prin care sunt incalcate dispo-itiile generale ale tratatelor comunitare. Prin notiunea de recurs in fata instantelor comunitare nu intelegem promo!area unei cai de atac impotri!a 7otararilor nationale% ci repre-inta actiuni distincte principale promo!ate in mod direct si atri*uite in competenta acestora in textul tratatelor. )alitatea procesuala acti!a6 - distingem ' grupe de reclamanti% reclamantii pri!ilegiati(aici intra acei reclamanti care nu tre*uie sa faca do!ada !reunui interes in promo!area acetui recursA din aceasta categorie fac parte celelalte insitutii comunitare si statele mem*re) si ceilalti reclamanti(fac parte persoanele fi-ice si persoanele 0uridice care tre*uie sa

37

do!edeasca un interes% sa do!edeasca ca au fost pre0udiciate prin actul 0uridic a carui nulitate o solicita) )alitatea procesuala pasi!a - o au toate institutiile comunitare $ermenul de promo!are este de ' luni de la data pu*licarii actului 0uridic contestat #fectele 7otararii6 7otararea are efect o*ligatoriu catre toate statele mem*re% a!and autoritate de lucru 0udecat% in urma solutionarii actiunii putand fi admisa actiunea fie in totalitate fie in parte. '. 3ecursul in carenta Prin notiunea de carenta intelegem intentia de a*tinere a unei institutii comunitare in ela*orarea unui act 0uridic comunitar pe care a!ea o*ligatia sa il ela*ore-e conform dispo-itiilor tratatului. )alitatea procesuala pasi!a se indreapta impotri!a institutiei care a!eau o*ligatia ela*orarii unui act comunitar. )alitatea procesuala acti!a - cele ' categ de reclamanti% pri!ilegiati sau ceilalti reclamanti. Procedura cunoaste ' fa-e6 - fa-a preala*ila institutia respecti!a este notificata sa adopte actul 0uridic in cau-a% numai daca in termen de ' luni de la notificare nu se conformea-a se trece la a ' a fa-a % prin care curtea de 0urstitie !a o*liga sa se adopte actul 0uridic respecti! - fa-a 0udiciara propriu -isa 3ecursurile in responsa*ilitate a) necontractula *) contractuala Diferent5a este ca a 'a i-!oraste dintrun contract% iar prima are la *a-a o atitudine delictuala din partea comunitatii in ansam*lu. Cceste actiuni sunt indreptate impotri!a comunitatii in ansam*lu% repre-entate prin comisie. Cctiunea impotri!a neindeplinirii o*ligatiilor de catre statele mem*re procedura de infringement )alitatea procesuala pasi!a o are statul% care nu indeplineste o*ligatiile comunitare ccare re-ulta din tratatul comunitar% sau tratatul de aderare. ,nitierea procedurii poate fi facuta de orice stat mem*ru sau de celelalte inst care sesi-ea-a in preala*il comisia. )omisia adresea-a o notificare statului mem*ru in cau-a cu pri!ire la o*ligatiile ce urmea-a a fi indeplinite de acel stat. +tatul dispune de un termen de ' luni pentru a se conforma si a modifca legislatia interna in conformitate cu

38

mentiunile din notificarea comisiei% sau pentru a-si pre-enta punctul de !edere fata de comisie% insa sensul ca nu sunt incalcate dispo-itiile tratatului. Daca comisia constata in continuare ca sunt incalcate dispo- tratatului emite o noua notificare catre stat acesta fiind o*ligat sa se conforme-e de aceasta data. Daca nu se conformea-a initia-a procedura de 0udecata. )urtea de 0ustitie poate sa admita sau sa respinga actiunea iar in ca-ul admiterii !a indica in mod concret statului in cau-a cum sa modifice legislatia interna aplicand si amen-i. +">,#)$# P#N$3" #NC9#N (. )?N+$,$",3#C )?9"N,$C$,&?3 #"3?P#N# +, #E?&"$,C C)#+$?3C constituirea comunitatilor% e!olutia calitati!a si cantitati!a a comunitatilor instituirea comunitatii europene prin tratatul de la 9aastric7 3. )C3C)$#3,+$,),&# 8"3,D,)# ="NDC9#N$C&# C&# )?9"N,$C$,&?3 #"3?P#N# caracterele generale ale comunitatilor europene caracterele specifice comunitatilor europene /. ,GE?C3#&# D3#P$"&", )?9"N,$C3 notiunea si clasificare i-!oarele principale i-!oarele secundare(dr comunitar deri!at) i-!oarele complementare ierar7ia normelor 0uridice comuntiare raportul dintre dreptul comunitar si dreptul national al statelor mem*re 1. +,+$#9"& ,N+$,$"$,?NC& C& +$C$#&?3 9#9>3# principiile care stau la *a-a organi-arii acti!itatii institutiilor comunitare consiliul european consiliul "# comisia europeana parlamentul european organele 0urisdictionale comunitare organele auxiliare si cu caracter financiar *ancar 3#PC3$,GC3#C P"$#3,&?3 ,N$3# ,N+$,$"$,,&# )?9"N,$C3# functia normati!a functia executi!a functia *ugetara
34

/. -

- functia de control - functia internationala 5. C)$,"N,&# ,N 8"+$,$,# recursul in anulare recursul in carenta recutrsul pre0udiciat recursul neindeplinirii ----procedura de infringement

/0