FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR

Ce sunt factorii de risc cardiovascular? Factorii de risc reprezinta conditii ce se asociaza cu un risc crescut de a dezvolta o afectiune cardiovasculara Cu c!t e"ista #ai #ulti factori de risc$ cu at!t riscul de i#%olnavire sau deces de cauza cardiaca este #ai #are A%senta factorilor de risc nu &aranteaza protectia fata de aparitia %olii Ce este preventia ? 'n Ro#!nia %olile cardiovasculare sunt responsa%ile de ( din )* decese Cresterea numarului de bolnavi cu afectiuni cardiovasculare este comuna n toate societatile de consum. Bolile cardiovasculare se pot preveni si trata. Este #ai si#plu si #ai ieftin sa previi dec!t sa tratezi + Preventia implica actiuni menite sa reduca aparitia bolilor (,REVE-TIE ,RI.ARA) sau sa minimalizeze urmarile acestora (,REVE-TIE SECU-DARA). FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR

FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR CE -U ,OT FI I-FLUE-TATI * VARSTA / riscul creste odata cu 0naintarea 0n v!rsta / %ar%atii peste 12 ani sau fe#eile peste 22 ani sau la #enopauza au un risc cardiovascular crescut / o dieta ec3ili%rata si #entinerea unei activitati fizice pot 0nt!rzia procesul ireversi%il de 0#%atr!nire SE4UL / %ar%atii au un risc #ai #are de a face %oli cardiovasculare #ai precoce 0n ti#pul vietii dec!t fe#eile / dupa #enopauza dispare efectul protector al 3or#onilor fe#inini 5estro&enii6 si riscul devine co#para%il 0ntre cele doua se"e / asocierea altor factori de risc 5de e"e#plu fu#atul6 creste se#nificativ riscul la fe#ei$ c3iar 0nainte de #enopauza EREDITATEA / daca parintii si7 sau fratii au fost7sunt 3ipertensivi$ dia%etici sau au avut un infarct la v!rsta tanara 5su% 22 ani6$creste riscul de aparitie a acestor %oli / ereditatea include si apartenenta la o anu#ita rasa 5de e"e#plu$ afroa#ericanii prezinta cu o frecventa #ult #ai #are

dec!t alte rase dia%et si for#e severe de 3ipertensiune arteriala6 FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR CE ,OT FI I-FLUE-TATI * FU.ATUL / fu#atorul are un risc de doua ori #ai #are de a face un infarct dec!t o persoana nefu#atoare 5c3iar si su% 2 ti&ari pe zi sunt periculoase6 / fu#atul deter#ina si alte %oli teri%ile8 cancer cu diverse localizari 5li#%a$ &!t$ pla#!n6$ insuficienta respiratorie / ti&arile cu continut redus de nicotina 59li&3t:; usoare6$ nu scad riscul$ deoarece daunator este #ono"idul de car%on din fu#ul de ti&ara 5asa se e"plica cresterea riscului si la fu#atorii pasivi6 O<E=ITATEA / cauza o%ezitatii este de cele #ai #ulte ori cresterea aportului caloric co#%inata cu lipsa activitatii fizice / factorii ereditari pot creste predispozitia la 0n&rasare$ desi deseori este vor%a despre factori de #ediu si o%iceiuri co#une 0n fa#iliile de o%ezi Cea mai simpla si accesibila metoda de a o defini este prin circu#ferinta a%do#inala: peste 94 cm (pentru barbati) peste 8 cm (pentru femei) !unt doua tipuri de obezitate: " abdominala ( sau #n forma de mar$) " cea a partii inferioare a corpului ( #n form% de para$) & riscul de moarte subita creste n paralel cu prima forma & obezitatea abdominala creste de '&( ori riscul de infarct si diabet za)arat .asurarea circu#ferintei a%do#inale este reco#andata 0n prezent ca o parte co#ponenta a evaluarii cardiovasculare de rutina 0n practica #edicala curenta DIA<ETUL =A>ARAT: nseamna e*cesul de za)ar n s+n,e. DISLI,IDE.IILE8 cresterea colesterolului si7 sau tri&liceridelor peste valorile nor#ale Valori nor#ale 8

/ Colesterol total8 su% ?** #&7dl / LDL colesterol8 su% )** #&7dl / >DL colesterol8 peste 1* #&7dl 5peste (* #&7dl este considerat factor protector6 / Tri&liceride8 su% )2* #&7dl Colesterolul total este format din mai multe fractiuni. Cele mai importante sunt -./ colesterolul (supranumit colesterolul #bun$) si /./ colesterolul (colesterolul #rau$). 0ri,liceridele sunt alte componente #,rase$ ale s+n,elui. Cresterea lor este la fel de nociva1 n special la femei si diabetici. * >I,ERTE-SIU-EA ARTERIALA 0ensiunea arteriala (02) este presiunea din interiorul vaselor de s+n,e. !e masoara la brat si se determina doua valori: & una ma*ima (sistolica) & una minima (diastolica). 3aloarea normala este 45 6( mm-,. -ipertensiunea arteriala se defineste la valori mai mari decat 44 mm-, (02s)1 respectiv 9 mm-, (02d) sau peste 47 68 mm-, la diabetici.

ARTERELE CORO-ARE
Ini#a functioneaza ca o po#pa$ fiind for#ata din patru ca#ere8 doua atrii si doi ventriculi$ ce pri#esc s!n&e o"i&enat de la pla#!ni si tri#it s!n&ele #ai departe in intre& or&anis#ul * ,rincipalele artere care vascularizeaza ini#a @ arterele coronare @pornesc din aorta si asi&ura vascularizatia ini#ii cu o"i&en si su%stantele nutritive necesare Sunt doua artere coronare #aAore8 dreapta si st!n&a$ cu #ultiple ra#uri ce 3ranesc ini#a *

CARDIO,ATIA ISC>E.ICA
Procesul isc)emic apare c+nd una sau mai multe ramuri ale arterelor coronare sunt obstruate din diverse cauze (e*.: placa de aterom1 c)ea,). 2stfel s+n,ele nu poate a8un,e la acea zona de musc)i cardiac care nu va primi o*i,enul necesar functionarii sale. * 9 isc)emie miocardica cu durata limitata se poate manifesta ca an&ina pectorala. * .upa circa 5 de minute de isc)emie1 celulele musculare incep sa moara1 produc+ndu&se un infarct de #iocard. :nfarctul de miocard determina pierderea contractilitatii si functiei unei portiuni din musc)iul inimii. *

Cauza reducerii flu*ului coronarian este de obicei ateroscleroza " in,rosarea pro,resiva a peretelui arterelor coronare prin acumularea placilor de colesterol. 2lteori1 isc)emia miocardica se datoreaza cresterii cererii de o*i,en la nivel cardiac1 de e*emplu in cazul efortului fizic. ;volutia placii de aterom (cu eroziunea stratului endotelial ce o acopera si formarea unui c)ea, la acest nivel) duce la oprirea circulatiei s+n,elui la nivelul arterei coronare respective si instalarea infarctului miocardic acut.

ATEROSCLERO=A

* *

* * * * * *

,rincipala cauza a %olilor cardiovasculare$ ateroscleroza 0nsea#na 0n&rosarea difuza sau localizata a peretelui arterelor cu &rasi#i 50n principal colesterol6 Arterele sunt vasele ce transporta s!n&ele de la ini#a spre 0ntre&ul corp ,ot fi afectate arterele ini#ii 5conduc!nd la %oala isc3e#ica cardiaca6$ dar si arterele ce ali#enteaza alte or&ane 5de e"e#plu creierul @ accidente vasculare sau #e#%rele inferioare/ arteriopatii o%literante6 :nfiltrarea peretelui determina reducerea variabila a diametrului vasului respectiv si implicit a flu*ului s+n,elui p+na la stoparea sa (temporara sau definitiva). 2stuparea unei artere are drept consecina infarctul. <educerea diametrului vasului cu diminuarea circulatiei s+n,elui sub necesitatile or,anului n timpul efortului sau1 mai ,rav1 n repaus1 determina isc3e#ie. =n ambele cazuri forma comuna de manifestare este durerea1 dar prezenta ei nu este re,ula> 2teroscleroza debuteaza nca de la 5 &5' ani si evolueaza #n tacere$ o perioada variabila de timp Ateroscleroza este accelerata de e"punerea la factorii de risc cardiovascular

A-BI-A ,ECTORALA
DEFI-ITIE * 2n,ina pectorala este definita ca o durere retrosternala sau in re,iunile toracice adiacente si care are caracter relativ specific: cu aparitie in accese de scurta durata (7&' min) 1 declansata cel mai adesea de efort sau emotii si calmate la repaus sau administrare de ?0@ * 2n,ina reprezinta cea mai frecventa forma de cardiopatie is)emica. .ECA-IS. DE ,RODUCERE * cresterea nevoilor de o"i&en de la nivelul #iocardului$ in prezenta unei stenoze coronare care i#pune o li#ita fi"a flu"ului coronar de rezerva * scadera tranzitorie a flu"ului coronar ca o consecinta a

vascularizatiei coronare * spas#ul coronar sever al unei artere epicardice * A, produsa e"clusiv prin cresterea nevoilor #iocardice de O?$ in conditiile unui flu" coronarian nor#al este posi%ila$ dar f rar apare in practica Se intalneste in conditii patolo&ice cu# sunt8 SAo$ arit#ii severe TA<LOU CLI-IC DUREREA A-BI-OASA A SEDIUL DURERII8/ este tipic retrosternal$ in portiunea #edie sau inferioara / #ai rar este precordial sua cu predo#inanta epi&astrica$ interscapulara sau nu#ai in zonele de iradiere < IRADIEREA DURERII8 este relative variata dar stereotipa Iradierile cele #ai frecvente sunt in 8 / u#arul stan& si pe fata interna a %ratului$ ante%ratului si de&etele 1 si 2 ale #ainii / la %aza &atului anterior$ in a#%ii u#eri$ %i%ra3ial$ interscapular$ laterocervical sta&$ in #andi%ula$ dinti$ re&iunea farin&iana$ epi&astru / In unele cazuri durerea de%uteaza in zonele de iradiere si apoi se e"tinde si retrosternal C SE-=ATIA DUREROASA A-BI-OASA este tipic de CO-STRICTIE sau presiune retrosternala sau6si precordiala &o parte din bolnavi descriu o senzatie de arsura1 strivire sau discomfort ,reu de definit .urerea precordiala ca o intepatura stric localizata intr&un punct cel mai probabil nu este 2P. D DURATA SI I-TE-SITATEA DURERII: sunt variabile. * :n medie accesul dureros dureaza C/2 #inute si este de intensitate medie. 2n,ina incepe ,radat1 atin,e un ma*im apoi senzatia dureroasa se ster,e sau dispare1 spontan sau dupa incetarea efortului sau la administrare de ?0@. * .urerea aparuta in repaus cu o durata mai mare de 4 &4' minute este neobisnuita in 2P 1 se intalneste mai ales in an,ina instabilaA o durere cu o durata peste 5 &7 min si este intense ne su,ereaza probabilitatea constitutirii unui :B2 E CO-DITIILE DE A,ARITIE ALE DURERII A-BI-OASE C!unt cele care cresc consumul miocardic de 951 astfel durerea este produsa tipic de efort fizic1 factori psi)oemotionali1 fri,1 pranzuri bo,ate1 efort se*ual1 ta)iaritmii1 dar mai poate sa apar si in somn sau repaus (2. Prinzmetal) SE.-E SI SI.,TO.E ASOCIATE8 * dispneea asociata durerii an&inoase este e"presia unei disfunctii ventriculare ventriculare tranzitorii $ sistolice sau diastolice$ de cauza icsc3e#ica acuta

* * * *

transpiratii trecatoare sau7si paloarepot insotii accesul an&inos senzatia de o%oseala/ nu are o e"plicatie prea clara sincopa I-CETAREA ACCESULUI A-BI-OS poate surveni spontanm dupa incetarea efortului sau dupa adm sublin,uala de nitro,licerina (care este si un test dia,nostic)

-u sunt de o%icei dureri an&inoase8 D durerile localizate 0ntr/o zona superficiala si care se accentueaza sau reapar la palparea toraceluiE D durerea pe o zona #ica @ su% C c#E D intepaturile scurte de c!teva secundeE D durerile cu caracter de Aun&3i care se #odifica cu respiratia si care se accentueaza la #o%ilizarea toracelui$ a &!tului sau a %ratelor Prezentarea de ur,enta la medic se face daca: D aparitia an&inei la eforturi din ce 0n ce #ai #iciE D aparitia an&inei 0n repausE D durere an&inoasa care va trezeste din so#nE D durere peste C* de #inute care nu dispare 0n repaus sau la nitro,licerina sublin,ualA D durere care se rasp!ndeste pe o arie #ai #are dec!t sunteti obisnuit C spre spate1 n zona ,+tului1 a umerilor1 a ambelor brateA D durere de intensitate #ult #ai #are dec!t de o%icei 0nsotita de8 & transpiratii abundenteA & lipsa de aerA & ,reata sau varsaturiA & ameteli1 lesin1 sincopa. E4A.E-UL FI=IC * * E4A.E-UL FI=IC BE-ERAL: poate sa fie strict normal 1 sau poate furniza elemente importante cum ar fi prezenta arcului cornean sau a *antelasmelor&indicii ale anomaliilor metabolismului lipidic1 sau mai pot prezenta 1 sufluri pe 2. femurale sau iliace1 absenta pulsatiilor arteriale in diferite re,iuni ale membrelor

E4A.E-UL CARDIAC ;ste !trict ?9<B2/ :?0;<C<:0:C 1 dar poate sa fie concludent in criza& frecventa cardiaca crescuta1 ritm sinusal sau apar aritmii (;!3 1 03 nesustinute sau rar bradiaritmii)1 02 creste FOR.E CLI-ICE DE A-BI-A ,ECTORALA * A, CRO-ICA STA<ILA: & A, DE -OVO/ este o 2P de efort sau de repaus1 cu debut sub o luna1 dar cel mai frecvent sub 5 saptA precede cel mai adesea un :B2 / A, ABRAVATA: este forma de 2P care si&a modificat in *

ultimele zile sau sapt caractereleA accesele dureroase sunt mai frecvente sau 6si mai intense1 apar si in repaus mai ,reu la nitrati / A -OCTUR-A: apare predominant sua e*clusive noaptea / A DE RE,AUS este an,ina care apare in repaus A ,RI-=.ETAL 5A varianta6 apare de obicei in repaus1 este mai intense si mai prelun,ita si se insoteste de supradenivelarea se,m !0. !emnifica o isc)emie transmurala data de spasmul unei a coronare epicardice. A I-STA<ILA 8 se refera la o an,ina cronica cu acccese dureroase nele,ate de conditii speciale de aparitie si care raspund ,reu la tratament. 2pare o isc)emie miocardica severa1 ca urmare a unei placi de aterom fisurate si incomplete trombozate si care poate evolua in timp scurt (zile) spre :B2. A ATI,ICA: defineste posibile forme de an,ina1 ale caror crt principale difera de an,ina tipica1 mai ales in ceea ce priveste localizarea1 caracterul senzatiei dureroase

CLASIFICAREA FU-CTIO-ALA A A-BI-EI ,ECTORALE * * * * CLASA I: activitatea obisnuita nu produce an,ina1 poate sa apara la efort intens1 rapid si prelun,it CLASA II : an,ina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid. ;*ista o limitare usoara a activitatilor obisnuite CLASA III8 an,ina apare la urcatul scarilor in conditii normale sau la mers obisnuit. ;*ista o limitare marcata a activitatilor obisnuite CLASA IV8 2n,ina apare si in repaus1 bolnavul nu poate efectua nici o activitate fara ca aceata sa produca durere

I-VESTIBATII ,ARACLI-ICE -EI-VA=IVE ) EFB : 467 din bolnavi au un traseu normal intercritic Bodificari su,estice pt d,: subdenivelarea se,mentului !01 unde 0 ne,ative * 5. EFB DE EFORT: 2ceste teste sunt folosite pt obiectivarea isc)emiei miocardice. !e foloseste cicloer,ometrul6 covorul rulant pt realizarea unui efort ,radat. 0estul se efectueaza cu pacientul in cinditii bazale(sa nu fie sub influenta unor medicamente sau a alcolului) 0estul se termina daca:& apare o subdenivelare de !0 peste 5 mm1 c)iar la frecvente cardiace mici1 &apare an,ina * & scade 02 s

* * *

& apar disritmii & dispnee sau epuizare & se realizeaza obiectivul ma*imal sau subma*imal &la cererea e*presa a pacientului 7.;CO Cardiac: se observa modificari de Dinetica re,ionala1 crt is)emiei miocardice 1 ECO Transesofa&iana8 permite aprecierea .opppler a flu*ului san,uin prin trunc)iul arterei coronare stan,i sau prin prortiunea pro*imala a arterei coronare drepte 2 E4,LORARI I=OTO,ICE8/ sinti&rafia pe perfuzie #iocardica cu T3ali/?*) efectuata la efort da cea mai buna identificare a is)emiei miocardice.&defectul de captare miocardica reprezinta zona neperfuzata (necroza sau cicatrice)1 sau slab perfuzata (isc)emie miocardica acuta / sinti&rafia pe perfuzie #iocardica cu TC/GG/ Sesta .I<I/ofera o ima,ine mai buna decat t)aliul ( E4A.E-E <IOC>I.ICE8 & enzimele miocardice&normale (0@91 /.-1 CE&BB1 troponina) & anomalii ale metabolismului lipidic & ,licemie

(. Radio&rafia standard ofera date privind dimensiunile si silueta inimii1 precum si functia 3! (staza venoasa pulmonara)

I-VESTIBATII I-VA=IVE8 ARTERIOBRAFIA CORO-ARIA-A * Presupune in8ectarea unei substante de contrast (7&4 ml) in fiecare din cele 5 coronare principale si inre,istrarea ima,inilor in mai multe proiectii. !e stabilesc astfel e*istenta stenozelor coronariene1 localizarea1 numarul1 ,rd1 tipul1 lun,imea stenozei si eventualele calcificari1 circulatia colaterala1 anevrisme. .atele coronaro,rafiei sunt de re,ula completate cu cele obtinute prin caterism cardiac st, si ventriculo,rafie st, Indicatiile e"plorarii invazive8 & 2P cu simptome severe (cls ::: si :3) & 2. instabila & Pacienti cu dureri repetate 1 su,,estive pt 2P dar la care investi,atiile neinvazive nu sunt concludente & 2P tardiva sau precoce post :B2 & pacientii valvulari peste ' de ani cu sau fara an,ina dar cu modificari su,estive pe ;E@ pt o isc)emie & pacientii cu disfunctie 3! daca se considera de ori,ine isc)emica

* *

DIAB-OSTICUL DIFERE-TIAL

2F;C0:G?: .:@;!0:3;: & esfa,ite & afectiuni ,astroduodenale & colica biliara & colecistita & pancreatita 2F;C0:G?: ?;G<9BG!CG/9!C-;/;02/;: & Costocondrita & Bursite & Periartrite & Fibromial,ie & .ureri cu caracter toracic 2F;C0:G?: <;!P:<209<::: & pleurita & pleurezii & pneumotora* & tumori intratoracice & trombembolism pulmonar C9?.:0:: P!:-9@;?;: & stare an*ioase & nevroze obsessive & depresie & )iperventilatie & atacuri de panica C2GH; C2<.:932!CG/2<; .; .G<;<; 2!;B2?2092<; 2P: & !2o stransa & :2o semnificativa & CB- (cardiomiopatie )ipertrofica) & pericardita & anevrism 2o & .isectie de 2o & -0P severa & P3B (prolaps de valva mitrala)

TRATA.E-T ) TRATA.E-T IBIE-O DIETETIC8 * :nformarea pacientului * <educerea factorilor de risc cardiovasculari:& FGB20G/ C:?0;<H:! * -02 tratata corespunzator * <e,im )ipolipidic * !cadere in ,reutate * Corectarea valorilor ,licemiei dace este cu .H * Bodificarea stilului de viata * ;*ercitii fizice re,ulate ? TRATA.E-T .EDICAL8 * -ITRATII/se folosesc pt tratamentul accesului an,inos si pt

prevenirea acceselor repetate * Preparate cu actiune imediata ?itri,licerina !/ sau spraI sau plasturi1 * Preparate cu actiune retard isosorbit dinitrat1 mononitrat * ?0@ !/ actioneaza rapid in 4&7 min si are ca efect o moderata rela*are a musc)iului neted vascular 1 urmata de o venodilatatie importanta in periferie cu reducerea umplerii 3! si 3.1 astfel scade tensiunea parietala miocardica si consumul de 95 * 0oleranta la nitrati Folisirea preparatelor de nitrati cu actiune prelun,ita duce la ap fenomenului de toleranta de aceea in cazul acestui tip de terapie este indicat sa variem dozele terapeutice (de e* adm 5 m, C &4 m, sau 4&5&4) * <ETA/<LOCA-TELE& reduc frecventa cardiaca si contractilitatea. * &reducera 02 sistolice * &cresc durata diastolei amelioreaza timpul de perfuzie coronara * & reduc constrictia coronarelor la effort * ;* de preparate : metoprolol1 sotalol1 acebutol atenolol1 propranolol * :n terapia cu beta&blocanti acestia nu se intrup brusc pt ca acest lucru conduce la a,ravarea an,inei cu posibilitatea precipitarii unui :B2 * <LOCA-TELE CA-ALELOR DE Ca: * &produc rela*area celulelor musculare vasculare si variabil scaderea contractilitatii miocardice * &dilatatie arteriala cu reducerea postsarcinii * &!cad frecventa cardiaca (nu si nifedipina) * &dilatatia coronariana Clase de blocante de Ca: verapamil 1 nifedipina si diltiazemul * ;ficienta dro,urilor se apreciaza prin scadea frecventei1 duratei si intensitatii acceselor an,inoase1 cresterea pra,ului isc)emic1 ameliorarea isc)emiei de efort si de repaus * I->I<ITORII E-=I.EI DE CO-VERSIE A A-BIOTE-SI-EI8 au ca efecte dilatarea vaselor1 reducerea tensiunii arteriale1 protectia arteriala. =n functie de preparatul ales1 se administreaza de 4&7 ori pe zi. Cele mai utilizate medicamente din aceasta clasa sunt: enalapril1 perindopril1 ramipril1 lisinopril si trandolapril. * A-TIABREBA-TELE ,LAC>ETARE8 previn formarea de c)ea,uri de s+n,e n interiorul arterelor n,ustate1 scaz+nd astfel riscul unui infarct miocardic acut si sunt medicamente cu efect benefic dovedit1 cresc+nd supravietuirea pacienJilor cu an,ina pectorala. .in aceasta clasa de medicamente se folosesc de obicei: aspirina n doze mici (('&75' m,6zi)1 clopido,relul si ticlopidina. * STATI-ELE8 au ca efect principal scaderea colesterolului si componentei sale /./ (colesterolul rau) din s+n,e1 av+nd si multe alte roluri benefice pentru preventia bolilor cardiovasculare (de e*emplu stabilizeaza placile de aterom si astfel mpiedica nfundarea completa a vaselor de s+n,e). Cele mai folosite statine sunt: simvastatin1 atorvastatin1 fluvastatin1 rosuvastatin1 pravastatin si lovastatin. * .EDICATIA .ETA<OLICA8 are actiuni benefice asupra metabolismului

ener,etic al celulelor din musc)iul inimii. <eprezentantul acestei clase1 trimetazidina1 se poate folosi n combinatie cu clasele de medicamente prezentate mai sus. C TERA,IA DE REVASCULARI=ARE Indicatii DE REVASCULARI=ARE8 * prezenta si severitatea probelor obiective de isc)emie miocardica * absenta6prezenta disfunctiei miocardice * severitatea bolii coronariene O%iectivele revascularizarii8 * reducerea6eradicarea isc)emiei * reducerea6eradicarea simptomelor * prezervarea functiei 3! * creste speranta de viata * scade posibilitatea aparitiei altor evenimente coronariene A C>IRURBIA DE <H/,ASS CORO-AR8 consta in anastomoza unui ,refon venos& de vena safena& intre 2o ascendenta su una sau mai multe coronare stenotice sub nivelul stenozei I-DICATII: & an,ina care impiedica activitatea zilnica & stenoza 2C! peste ' K & stenoza 2 descendete st, peste ( K & boala trivasculara & stenoze multivasculare de cel putin ' K * CO-TRAI-DICATII8 4. peste (' ani 5. fara an,ina sau is)emie 7. F;L7 K sau simptome si semne de :C 4. artere coronare ne,raftabile '. necompliana bolnavului < A-BIO,LASTIA TRA-SLU.I-AL ,ERCUTA-A CORO-ARA 5A-BIO,LASTA CORO-ARA6/,TCA * !e foloseste o sonda ,)id (care este plasata la nivelul coronarei care trebuie dilatata) prin lumenul careia se introduce o sonda de dilatare cu balon 1 care este plasata la nivelul leziunii care urmeaza sa fie dilatata. .ilatarea este un succes daca diametrul stenozei scade cu cel putin 7 K. * Procedura include de obicei si plasarea n artera coronara a unui stent (o armatura metalica ce mentine artera desc)isa). Stent/rile intracoronare au C indicatii #aAore: 4. tratamentul obstructiei coronare acute care urmeaza an,ioplastiei (pt a mentine patenta vasului) 5. preventia restenozei dupa P0C2 7. tratament initial al stenozei *

I-FARCTUL .IOCARDIC ACUT

.urere toracica localizata n spatele sternului1 aparuta n repaus1 are caracterele an,inei pectorale descrise mai sus1 dureaza de peste 5 de minute si se nsoteste de transpiratii abundente1 lipsa de aer1 ,reata. I-FARCTUL .IOCARDIC ACUT @ este cea mai ,ravM forma de an,ina pectorala. .ifera de durerea tipica de an,ina doar prin intensitate & care este de obicei mult mai mare C si prin durata & peste 7 de minute. ?u cedeaza la nitro,licerina sublin,ual1 ci la opiacee (morfina1 mial,in) Poate1 de asemenea1 sa iradieze pe o zona mai mare si se nsoteste frecvent de transpiratii abundente1 ,reata1 stare de oboseala marcata1 lipsa de aer. =n infarctul miocardic acut cea mai mare parte din musc)iul afectat moare n primele N ore de la debut. Beneficiile tratamentului de ur,enta sunt cu at+t mai mari cu c+t este realizat mai devreme. I-VESTIBATII ,ARACLI-ICE$ DIAB-OSTIC DIFERE-TIAL /a fel ca la an,ina pectorala1 dar cele bioc)imice releva cresterea enzimelor miocardice: 0@91/.-1 CE&BB1 troponina TRATA.E-T * 0ratamentul infarctului miocardic acut este un tratament de ur,enta1 c+t mai rapid din momentul debutului1 cu scopul reducerii zonei de necroza miocardica si a prevenirii complicatilor. * Cantitatea de musc)i care moare din lipsa de s+n,e poate fi redusa prin dizolvarea c)ea,urilor din arterele coronare si restabilirea circulatiei s+n,elui. * /a debutul durerii1 se pune o tableta de ?:0<9@/:C;<:?O sub limba la 8nceperea simptomelor. .aca durerea nu dispare1 se mai administreaza inca 5 tablete la interval de ' minute. * .aca simptomele nu au disparut dupa 4' minute1 se c)ema imediat salvarea> TRATA.E-TUL S,ITALICESC * !e face in unitatea de suprave,)ere coronariana unde se incepe monitorizarea si tratamentul specific al infarctului de miocard acut ce consta in: * montarea unei linii venoaseA * monitorizarea continua a pacientului (tensiune arteriala1

electrocardio,rama1 stare ,enerala)A * recoltarea analizelor de ur,entaA * o*i,enoterapieA * nitro,licerina sublin,ual si perfuzie intravenoasaA * anal,ezice (al,ocalmin1 mial,in)A * aspirina (si eventual clopido,rel)1 )eparinaA * tratament fibrinolitic (in cazul in care pacientul se prezinta la spital la mai putin de 45 ore de la debutul infarctului miocardic acut) cu streptoDinaza sau alte trombolitice. 2ceste medicamente dizolva c)ea,urile de s+n,e si restabilesc flu*ul normal de s+n,e prin arterele coronare. Barimea zonei din musc)iul inimii care a suferit infarctul poate fi scazuta daca flu*ul este restabilit foarte devreme. .ar timpul este de o importanta ma8ora> .aca apar int+rzieri1 beneficiul metodei este scazut. * se continua tratamentul cu )eparina1 betablocante (de e*. metoprolol)1 aspirina si eventual clopido,rel1 precum si alte medicamente care imbunatatesc functia inimii1 in functie de situatia pacientuluiA * tratamentul an*ietatii (frecventa la pacientii cu infarct miocardic acut in primele 54C48 ore): diazepam1 alprazolam1 )idro*izin. * o alta varianta de tratament pentru redesc)iderea arterei coronare implicate in infarctul miocardic acut este an,ioplastia coronariana a arterei implicate in infarctul de miocard (in centrele in care e*ista laborator de cateterism si in situatii selectate)A * BI&pass&ul coronarian * =n mod obisnuit1 pacientul ram+ne 54C48 ore in unitatea de coronarieni (in cazurile necomplicate) si ulterior este transferat in esalonul doi C saloanele de urmarire postinfarct miocardic. In a%senta co#plicatiilor$ pacientii nu tre%uie sa ra#Ina in pat #ai #ult de )? ore Activitatea zilnica tre%uie reluata pro&resiv$ in #od individualizat$ in functie de starea &enerala$ vIrsta si capacitatea fizica a pacientului Fiecare persoana in convalescenta dupa infarct miocardic acut are doua scopuri principale: dezvoltarea unui plan de refacere a capacitatilor sale pentru a trai o viata c+t mai apropiata de normalA controlul factorilor de risc pentru a reduce posibilitatea repetarii infarctului Stadiul ) 5zilele )/?6 =n timpul primei zile pacientul(a) ram+ne in pat1 put+ndu&se )rani sin,ur cu a8utorul unei mese&suport. 3a primi asistenta completa pentru toaleta. Cu a8utor1 va realiza miscari pasive ale bratelor si picioarelor.

=n cea de&a doua zi1 pacientul(a) poate sta pe mar,inea patului sau pe un fotoliu pentru 4&5 ore pe zi. ;l (ea) poate sa&si miste activ m+inile6picioarele timp de '&4 minute pe zi. Stadiul ? 5zilele C/16 Pacientul(a) isi poate face toaleta si se poate imbraca1 dar pastr+nd pozitia sez+nda. !e poate aseza pe scaun sau fotoliu oric+t de des doreste1 si se poate plimba prin salon. =n cea de&a patra zi1 pacientul(a) poate face un dus in picioare sau asezat (utilizarea unui scaun reduce an*ietatea si teama de a cadea). Face plimbari de ' &4 m sub suprave,)ere de c+teva ori pe zi. Stadiul C 5 zilele 2/J6 Pacientul(a) poate face plimbari de circa 4 m de 7 ori pe zi. !e poate barbieri sau spala pe cap (activitati care presupun ridicarea bratelor deasupra capului). Poate sa urce6coboare scari sub suprave,)ere. .e obicei1 cele mai bune rezultate se obtin c+nd in pro,ramul de recuperare sunt implicate mai multe persoane. Familia trebuie sa fie intele,atoare si sa participe activ la pro,ramul pacientului. =nsa1 o familie e*cesiv de protectoare sau care are asteptari prea mari de la rapiditatea refacerii poate sa si int+rzie pro,resele. Bedicul este cel care indica cresterea pro,resiva a activitatii1 e*ercitiile si tratamentul. E4TER-AREA * *
Bomentul e*ternarii variaza 8n functie de starea pacientului1 de tipurile de tratament efectuate. =nainte de e*ternare1 pacientii primesc recomandari clare le,ate de tratament1 re,imul alimentar si activitatile fizice permise. Gnele din activitatile care erau posibile anterior ar putea fi limitate dupa infarct. Cu toate acestea1 pentru ma8oritatea pacientilor sunt posibile adaptari1 ei putandu&si relua viata activ1 incluz+nd reluarea serviciului1 acolo unde este cazul.

RECO.A-DARI LA E4TER-ARE * * * * *

;vitarea efortului fizic important1 ridicarea de ,reutati1 si vodi)na de mai multe ori pe zi. Cu trecerea timpului se pot face mai multe activitati1 in functie de modul in care sunt suportate. ;vitarea oricarei activitati care produce dureri toracice an,inoase> Sa e"iste intotdeauna la inde#Ina ta%lete de -itro&licerina$ pentru a le putea folosi in caz de nevoie ;ste esentiala intreruperea definitiva a fumatului> /a pacientii care nu mai fumeaza1 in decursul anilor urmatori riscul de boala cardiaca scade semnificativ. <e,imul alimentar corect are si el o importanta ma8ora. ;l include

scaderea aportului de ,rasimi si colesterol. =n primul r+nd trebuie redusa in,estia de ,rasimi din carne si lactate. 2dau,area de fructe si le,ume proaspete la alimentatie este benefica. =n unele situatii1 scaderea colesterolului din s+n,e necesita utilizarea unor medicamente. =n cazul pacienJilor )ipertensivi1 trebuie in acelasi timp redusa utilizarea de sare ;*ercitiul fizic1 si activitatea fizica in ,eneral reprezinta un factor e*trem de important pentru refacerea dupa infarctul miocardic. ;ste important sfatul medicului in le,atura cu nivelul de e*ercitiu fizic pe care pacientul il poate realiza. Pacientul va fi pus in le,atura cu specialisti in cardiolo,ie recuperatorie1 care il vor indruma in acest sens. !ub suprave,)erea acestora1 in departamentul de reabilitare cardiaca1 activitatea fizica va fi monitorizata si indrumata pentru o c+t mai buna refacere fizica. * 2ctivitatea se*uala poate fi reluata numai dupa efectuarea unui test de efort la spital. !e considera ca activitatea se*uala poate fi reluata atunci c+nd pacientul poate urca fara probleme doua eta8e. * 2lte masuri esentiale care trebuie luate in vederea scaderii riscului cardiovascular pe viitor sunt: controlul )ipertensiunii arteriale1 a diabetului za)arat si dislipidemiei (daca sunt prezente)1 controlul ,reutatii si evitarea stresului * 0ratamentul medicamentos primit la e*ternare trebuie urmat pe termen lun,. ;l va contine c+teva clase de medicamente esentiale1 care nu trebuiesc intrerupte fara avizul medicului specialist. * 9rice a8ustare de doza sau de sc)ema terapeutica trebuie facuta numai cu avizul medicului > VI-DECAREA I-I.II * * * =n cazurile obisnuite1 c+nd flu*ul de s+n,e ramas in arterele coronare este bun1 procesul de vindecare incepe rapid. Portiunea de musc)i cardiac care a suferit o leziune permanenta va fi inlocuita de o cicatrice. :nfarctul de miocard poate lasa anumite sec)ele1 care sunt variabile si depind de: marimea infarctuluiA daca este un prim infarct sau o recidiva

starea arterelor coronare in totalitate. * !ec)elele pot fi minime in urmatoarele cazuri: multi pacienti accepta sa renutJe la fumat1 sa faca e*ercitiu fizic1 sa scada in ,reutate 1 si dupa c+teva luni de la infarct se refac foarte bine. * ;*ista si posibilitatea e*istentei unor sec)ele: insuficienta cardiaca care provoaca ,reutate in respiratieA persistenta unei an,ine pectoraleA aparitia unor tulburari de ritm cardiac CO-TROALELE .EDICALE DU,A I-FARCT

Dupa un infarct #iocardic acut$ sau c3iar dupa de%utul an&inei pectorale$ pacientii tre%uie sa faca controale cardiolo&ice periodice * 2cestea sunt esentiale pentru : suprave,)erea evolutiei bolii coronariene (dureri toracice1 oboseala1 sufocare etc.)A suprave,)erea controlului factorilor de risc discutati (,reutate1 tensiune arteriala1 diabet1 colesterol1 activitate fizica)A eventuala efectuare de teste de efort pentru evaluarea raspunsului miocardului la e*ercitiu fizic. VIITORUL * * * 3iitorul depinde de riscul noilor leziuni coronariene si miocardice si de sec)elele celor care s&au produs. Boala cardiaca este o boala asupra careia se poate actiona1 dar numai prin adoptarea unui mod de viata sanatos si prin urmarea recomandarilor medicale primite.