Arsurile

Def =boala chirurgicala generala si locala cu evolutie stadiala Etiologie A. Caldura- radiant, flacara, lichide fierbinti , vapori supraincalziti ,corpuri solide incandescente B. Subst chim C. Electricitate D. adiatii

-boala generala! chiar daca leziunea e locala , rasunetul asupra celorlalte organe si sisteme este certitudine, suferinta e generala in limitele unei e"tensii ale leziunilor locale -e locala pt ca leziunea e locala si trat pe langa cel general e in primul rand local.Boala nu se vindeca pana nu se vindeca leziunea locala -e stadiala pentru ca leziunea e locala si evolueaza dupa niste ciclii si perioade bine stabilite.

Arsuri termice: caracteristici

-Boala generala grava ce afecteaza toate org si sist. -E locala grava pt ca poate da sechele imp cu impotenta funct si insetetica. - E de lunga durata ce duce la instalarea unui anumit tip neuropsihic. -E chirurgicala pt ca singura rezolvare e grefa in bolile avansate. -arsul = agresionat repetat! in timpul evolutiei agresiunile asupra organismului devin continue -. Arsura lasa sechele grave estetice si funct.

Modificari anatomo-patologice Actiunea caldurii la diferite grade determina!

#. '. +. $. Degradarea enzimatica $%-%& grade C=reversibila (a peste #&& grade ) necroze de coagulare* caramelizarea glucidelor ,este %&& grade-carbonizarea tesuturilor ,este #&&& grade !calcinarea -n urma acestor modif structural celulare si tisulare apar leziuni anatomo-patol distincte dpdv al evolutiei si al gravitatii la niv tisular.

Clasificarea anatomo_patologica si clinica

Arsura gr 1 va produce un eritem, durere, edem-vindecare cateva zile. .indecarea sub trat= eritem solar Arsura gr 2 - flictene cu lichid clar care respecta strat bazal germinativ si intre acest strat si epiderm se form flictena. .indecarea arsurii se face cu trat conservator in #&-#' zile. Arsura gr 3 - flictena hemoragica si/sau escara dermica moale. - Afect intreg epidermul si partial dermul.

- .indecarea se face 0per secundam intentionem1 cu sechele si cicatrici vicioasse. Arsura gr 4 - escara totala uscata insensibila necesita grefa si prez pe langa leziunea de gr $ un al treilea sector imp inb iologia locala a plagii cat si pt intreg organismul.

Arsurile
,e langa profunzimea leziunii este importanta si suprafata arsa. Ca reguli gen cu aplicatie practica se foloseste regula 9 a lui Wallace in care! capul si gatul sunt considerate 23, mb toracice 2 " ', mb pelvine #43"' , trunchiul anterior #43 , trunchi post #43 , perineu #3 Indicele prognostic Fran ,t a evalua gravitatea bolii si pt a evalua prognosticul de supravietuire al bolnavului se foloseste indicele prognostic al lui Fran! format din supraf arsa inmultita cu prof arsurii.5cele $ grade de profunzime6 Cand -,7!- peste '&3 se considera ca boala a arsilor, are rasunet asupra organismului. peste 8$&3 nu e"ista risc vital. $&-%&3 vindecarea este regula dar apar complicatii. %&-#&&3 apar complicatii, vindecarea e regula dar pot apare si decese. #&&-#$&3 complicatiile sunt grave si decese frecvente. #$&-#4&3 nr vindecarilor = nr deceselor. peste #4&3 suprav si vindecarea sunt e"ceptionale. ,este aceste formule stricte trebuie sa tinem cont si de alti parametrii de teren ai bolnavului 5starea ap e"cretor, cardio-vasc inainte de accident..6 varsta -ntre 99-:9 3 dubleaza indicele prognostic la #& ani,iar peste :9 se dubleaza la 9 ani.

Fi"iopatologia arsurilor
Evolutia locala si gen s face dupa niste modif fizio-patol c evolueaza in etape #tapa 1 - primele + zile in care avem starea de soc post-traumatic cu edem local, to"emie, complicatii metabolice si contaminarea leziunilor locale. #tapa 2 - primele + sapt cand are loc sub tratament! -remiterea socului, - resorbtia edemului, - anemie, - scadere a prot dat pierderilor prin plaga arsa cat si a degradarii prot si eritrocitelor in zona lezionala. - fen to"ice cu infectie locala ce intra pe primul plan al complicatiei si terapeuticii. . complicatii la niv tuturor aparatelor si sistemelor 5cardio vasc !anemie, scaderea aportului, e"cretor prin oligurie, ficatul treb sa faca fata to"inelor resorbite si proceselor inflamatorii noi instalate, ap digestiv intra in pareza cu scadere a secretiilor si apare o suferinta generalizata cu implicarea tuturor aparatelor si sist.

#tapa 3 -e cuprinsa intre + sapt-' luni, e perioada de covalescenta cand procesul catabolic depaseste anabolismul, apare cicatrizare plagilor si este per chirurgicala optima pt grefa. #tapa 4 e a socului cronic post-combusitonal5al arsilor6 sau intra in ;S<75insuf multipla d organ6.

Complicatii
Evolutia arsurilor5 in fctie de supraf arsa, de profunzime 6se face cu complicatii atat locale cat si gen si sunt specifice fiecarui stadiu evolutiv. -n per #- edemul pulm acut 5semn de insuf cardiac6, rinichi de soc, tulb gastro intest, tromboze, embolii= -n per ' infectia locala, infectii urinare, pulm, flebite, complicatii gastro intest, hep si neuropsihice. -n per + incepe suferinta multipla de organ= -n per $ intra in soc cronic postconvulsional. >u toate arsurile evolueaza dupa aceasta schema. Cele sub '&3 supraf nu intra in boala arsilor. Arsurile nu trebuie percepute ca leziuni distincte, in general e"ista un tablou de sah al arsurilor= arsura poate avea supraf de leziune de gr ', +, $ care se cumuleaza ca leziuni 5se calc indicele prognostic6

$ratamentul arsilor
Ca orice traumatism incepe cu primul a?utor la locul accidentului! -dega?area victimei din mediul traumatic -resuscitarea cardio-resp 5verificam daca functia respiratorie e eficienta6 -nu se scot hainele ,nu se face prelucrarea primara a arsului la locul accidentului -combaterea setei, durerii5cu algocalmiin6 ,agitatiei -traheostomie5 in caz de obstructie a cailor aeriene sup prin edem6 ,acientul dus la dispensarul apropiat unde se preg transport in ma"im + ore, se combate durerea, montarea perfuziei, reechilibrare hidroelectrolitica ,profila"ie antitetanica

$ratament in unitatea spitaliceasca

-Se face o evaluare gen5e"aminare gen a fctiilor vitale si statusului biologic al bolnavului6 si o evaluare locala a leziunilor atat de arsura cat si traumatismele asociate arsurii6= -Cand indicele prognostic depaseste $&3 vom considera bolnavul socat si vom aplica terapia coresp. -Bolnavul e dus in blocul operator unde se face toaleta locala sub anestezie generala cu apa sterila,sapun, ser fiziol, cloramina, fi"are cu alcool5 se spala si se decapeaza fictenele si se toarna alcool pe zonele decapate pt ca alcoolul va anestezia term nv libere ducand la o calmare a durerii si pt precipitare prot locale ducand la o scadere a secretiei locale. - .om instala o sonda uretrala pe :' ore pt monitorizarea diurezi,

-punctie venoasa- recoltam analize pt reechilibrarea hidroelectrolitica, -eliberam caile respiratorii -prevenirea sg de garoun prin incizii Daca e"ista semne de sd d compartiment cand circumferential este leziunea si apare un edem al intregului mb atunci e"ista nevoia de a face incizii longitudinale pt e"pansionarea tesutului subtegumentare, altfel prin edem intra in suf prin sd d edem d revascularizatie.

%&iecti'ele terapeuticii de reanimare( terapie intensi'a

-(imitarea pierderilor lichidiene se face prin creerea unei atm neprielnice pt evaporarea lichidelor sau prin trat inchis al plagilor arse. -combaterea durerii ) sedare 5 cu algocalmin, morfinice sau alte derivate, se va seda bolnavul agitat6. -reducerea spatiului mort respirator - corectarea anemiei si hipoproteinemiei. -corectarea perfuziei tisulare adecvata si corectarea tulb hidroelectrolitice, metabolice. -Antibioterapia e oblig, riscul de contaminare e de la inceputul arsurii, iar per de infectie este in per '. -siminuarea si blocarea activitatii enzimatice a serului -intretinerea uni flu" urinar adecvat -prevenirea infectiei prin mi?loace e"terne,5fie prin tratament inchis fie prin sterilizarea mediului ambiant sau tratament sub clopote cu aer steril a bolnavilor arsi 6. 1) Alimentatia corecta e una din prioritatiile terapeuticii. Arsul e un bolnav cu catabolism e"agerat, cu pierderi multe si cea mai buna reechilibrare e calea orala, digestiva. Sunt interzise lichidele sub #' ore, doar alimentatia parenterala intra in discutie. (ichidele pot fi adm in arsurile medii sub #' ore si grave sub '$ ore. 2) $rat psi*ologic e un pct imp ) psihologii le e"plica motivatia pt care trebuie sa suporte tratamentul si de ce trebuie sa traiasca. 3) +ostura( fi"ioterapia devin necesare pt prevenirea sechelelor pt prevenirea cicatriciilor vicioase. 4) #,ci"ia sec*elelor

$ratamentul local al arsurilor

,e langa tratamentul general aplicat pacientilor cu indice prognostic peste $&3, bolnavul trebuie tratat si local in fctie de leziune. E"ista metode de trat inchis in care arsura e pansata, e"ista nea?unsuri ca cu fiecare decapare a compreselor se distrug si

celulele nou formate. @rat deschis are avanta?ul ca evolutia e mai buna dar e"ista pericol de suprainfectie mai mare. De aceea metoda cea mai optima e folosirea unui trat inchis in primele 9 zile dupa care se trece la un trat deschis, cand bolnavii stau cu segmentele arse in clopote confectionate in atmosfera sterila. ,t trat inchis! -eguli: - se panseaza intotdeuna arsurile de la mana, perineu, cele d la gat si fata nu se panseaza niciodata. 1)#,ci"ia- grefarea precoce: e o met activa de trat a arsurilor profunde daca au o supraf mai mica de #93 (a arsul nesocat se face la '$-$4 ore de la accident . Indicatii- arsurile mainii, cand arsura e prof si unica 8 #93 , sau pe supraf fctionale nedepasind #4-'&3. Daca aceasta grefare nu se poate efectua ,nu indeplinste conditiile, se merge la pasul '! 2. +regatirea &olna'ului pt grefare sec: prin pansamente si bai 3. .refarea arsilor se face in a '# zi de evolutie. -n arsurile de gradul ' prin evacuarea lichidului si prevenirea suprainfectarii cu antialgice si pansament= -n cele de gr + si $ spitalizarea devine obligatorie si tratamentul intr-un mediu specializat pt ca atat gravitatea repercursiunilor generale e mare dar si evolutia locala catre sechele e f probabila

$ratamentul local in arsurile c*imice/&a"e( aci"i0

-Spalaturi abundente cu apa, ser fiziol, - neutralizarea cu sol adverse diluate5lapte, albus de ou, bicarbonat, otet6, -e"cizia escarelor- grefa.

$ratamentul electrocutatiilor 5curentul electric va produce modif generale asupra tesuturilor6

Actiunea curentului elecctric asupra vaselor Avase-C-D5coagulare intravasc diseminata6 Amuschi! coagularea proteinelor Acord-desincronizarea pace-maBer-ului cardiac Anervi-necroza d coag Ategum-carbonizari, cratere Aprim a?utor-intreruperea curentului= resuscitare Alocal-e"cizii precoce si grefare Carbonizarea la nivelul tegumentului duce la escara. -n eritemul solar nu se folosesc unguente ci doar alcool.

Clasif clinica a arsurilor

1)Arsurile gra'e ! spitalizare si trat complet= - superf si partiale cu supraf mai mare d +&3. - totala cu supraf mai mare d #&3 -din zonele critice )fata, maini, perineu 5 indiferent de supraf6. - complicate-leziuni cardiorespiratorii si alte traum asociate= 2)Arsuri d gra'itate medie! supraveghere in spital !

-superficiale ! mai mari de #93, -partiale5#9-+&36 - totale sub #&3 cu e"ceptia zonelor critice. 3)Arsurile usoare sunt considerate cele superf si partiale sub #&3. Si cele totale sub ' 3

1egeraturile
=neurovasculopatii locale datorate e"punerii massive la frig! cu suferinte a terminatiilor nv si a veselor din zona. Dpdv anatomo patolologic - gr #-eritem, durere, intepaturi, furnicaturi= - gr ' flictena sangvinolenta!-dureri, arsuri, parestezii, paralizii= -gr +-necroza derm si hipoderm, escara, tulb d sensibilitate= - gr $-gangrena uscata care in urma suprainfectiei se transf in umeda. Factprii fa'ori"anti degeaturilor sunt tulb vasculare pree"istente, circ ulatia periferica deficitara5 prin tromboscleroza, diabet zaharat6. Cmezeala e"acerbeaza actiunea frigului=boala de transee5 soldatii stateau cu incaltari ude in transee6 2emnele generale: sunt oboseala, apatie, somnolenta, agitatie, delir 5asa mor degeratii prinsi de viscol6, h@A , bradicardie, temp scade Forme clinice! eritem pernio si picior de transee Fa"e e'oluti'e! -agresiune-vasoconstrictie, - --dezghet-vasodil, - complicatii!escara la #9 zile, suprainf, - sechele- neurovegetative locale 5parestezii, furnicaturi6, musculare, osteo-articulare (eziunile de degeraturi sunt evolutive din gr '-+ se transf in gr $ cu instalarea gangrenei uscate si apoi celei umede. @ratamentul chirurgical se face dupa perioada de instalare si limitarea leziunilor pentru ca leziunile pot evolua. +rognosticul e destul d rezervat 134 din degerati a?ung la amputatii, vindecarea cand se face e cu sec*ele, e'olutie $ratament - profilactic si consta in incaltaminte adecvata mediului in care individul e e"pus la frig, adm de lichide calde, -curativ -se adm antialgice, vasodil, algocalmin cu pento"ifilin, -antiagregante plachetare5aspirina6, antibiotice pt prevenirea suprainfectiei, -seroterapie antitetanica, - desocare, - local! pansament, toaleta, infiltratii cu "ilina pt vasodilatatie. -@rat sechelelor prin fizioterapie adecvata.