DETERMINAREA TEMPERATURII.

TEMPERATURA AERULUI SI SOLULUI

Temperatura reprezinta principalul element meteorologic care exprima din punct de vedere fizic viteza cu care particulele de aer efectueaza miscari de tip boolean (dezordonate) provocate de starea termica a volumului de aer. Unitatea de msur este gradul de temperatur, corespunztor unei diviziuni de lungime a scrii lineare. Intervalul dintre cele doua puncte termice (temperatura de fierbere a apei distilate la presiune normal i temperatura de topire a gheii) reprezint scara termometric ,intervalul mprit ntr-un numr variabil de pri egale, fiecare dintre ele reprezentnd un grad de temperatur. Sunt cunoscute mai multe scri de temperatur: scara termometric Celsius (C/centigrade) care este cel mai frecvent utilizat pe plan mondial (scara universal), aceasta avnd dou valori importante: t1=0C (punctul de nghe al apei la o atmosfer) i t2=100C(punctul de fierbere al apei la o atmosfer); scara Fahrenheit (F) cu un interval de 180 F (32F-212F); pentru conversia din grade Celsius n grade Fahrenheit se folosete formula F=9/5C+32; punctul de fierbere al apei este la 212 F, iar cel de nghe 32F; scara Kelvin (K) sau scara temperaturii absolute la care 0K = -273,15C (zero absolut); temperatura n grade Kelvin poate fi calculat prin adugarea cifrei 273,15 temperaturii n grade Celsius; scara Reaumur (R), cu gradaii cuprinse ntre 0 (punctul de nghe al apei) i 80R (punctul de fierbere al apei); scara Rankine(Ra),cu punctul de fierbere al apei la 671,67Ra i punctul de nghe al apei la 491,67 Ra. Unitatea de masura pentru temperatura folosita in Romania este gradul Celsius . La staiile meteorologice din Romnia, n scopul msurrii temperaturii la anumite ore, climatologice (01,07,13,19) sau sinoptice (din or n or), se folosesc instrumente cu citire direct (termometre meteorologice ordinare, termometre de extreme-maxima si minima), iar pentru nregistrarea variaiilor continue ale temperaturii aerului ntr-o perioad mai lung (o zi sau o sptmn) se utilizeaz termografe.

Determinarea temperaturii aerului

Temperatura aerului reprezint un parametru meteorologic extrem de important deoarece aceasta influeneaz sau determin o serie procese fizice, chimice i biologice la nivelul scoaei terestre. Temperatura aerului este msurat cu diferite tipuri de termometre meteorologice, al cror principiu de construire este variaia de volum (n special prin dilatare i contractare) a unor materiale lichide (alcool, mercur) sau solide (anumite metale) sub aciunea variaiilor termice ale mediului nconjurtor, n acest caz, ale aerului. Termometrele se instaleaza in interiorul adaposturilor meteorologice, pe linia 2 a platformei meteorologice.Adpostul meteorologic se instaleaz pe un suport de lemn, astfel nct rezervoarele termometrelor din interior s se gseasc la 200 cm deasupra suprafeei solului.Este vopsit n negru la interior pentru a crea un mediu ct mai constant i n alb la exterior pentru a reflecta n totalitate radiaiile solare.Este confecionat din lemn i are forma unei cutii cu pereii confecionai din jaluzele nclinate la 45 de grade pentru a permite accesul liber al aerului la instrumentele de msurat i pentru a opri ptrunderea razelor solare.n faa uii duble se poziioneaz o scar de lemn cu trei trepte pe care meteorologul de serviciu va urca pentru a verifica funcionalitatea aparatelor i instrumentelor de msurat.

Clasificarea termometrelor: a. Dup scop i destinaie: - meteorologice (normale, de minim, maxim, de minim i maxim); - medicale; - industriale; - pentru ntrebuinri casnice etc. b. Dup natura elementului sensibil: - cu lichid (mercur, alcool etilic, toluen); - metalice; - manometrice; - electrice (cu termoelemente, rezisten electric, termistori).

Termometre cu citire direct

1.Termometrul meteorologic normal/ordinar Termometrul ordinar se instaleaza pe un stativ special in primul adapost meteorologic , fiind folosit la determinarea temperaturii si umezelii aerului. Este alctuit dintr-un rezervor cu mercur, cu form diferit (oval, sferic, cilindric), n prelungirea cruia se afl tubul capilar, din sticl, cu diametrul de 0,2 0,3 mm. Scala gradat este confecionat de obicei din porelan alb i este gradat n cincimi de grad (fiecare grad este mprit n 5). n mod curent, termometrul red temperaturile de la - 40C la + 55C sau chiar + 60C. Tubul capilar i scala gradat sunt protejate de un tub de sticl, aceasta din urm fiind sprijinit de o garnitur de sticl la partea inferioar i de o garnitur de ebonit la partea superioar. La partea superioar a tubului de sticl exist o garnitur metalic, folosit la prinderea termometrului de suport. Termometrul ordinar se aeaz n adpostul meteorologic, rezervorul su fiind plasat la o distan de 2 m de sol. n cazul psihrometrului el servete ca termometru uscat. Citirile se fac de 4 ori/zi (orele 1,7,13,19) la orele de observaie climatic (exact la ora local), mai nti n zecimi de grad i apoi se citesc gradele ntregi, pentru c termometrul este foarte sensibil i prezena corpului uman face ca mercurul din termometru s se ridice repede.

2.Termometrul de maxim Termometrul de maxima se foloseste pentru masurarea celei mai ridicate temperaturi a aerului dintr-un interval de timp, fiind un termometru ce are ca lichid mercurul. Termometrul de maxim se deosebete de cel ordinar prin dimensiuni i construcie. Este un termometru cu mercur i prezint aceleai pri componente ca i cel ordinar, diferena fiind un tift (dinte), care ptrunde n partea inferioar a tubului capilar. Acesta formeaz mpreun cu tubul capilar un orificiu inelar prin care mercurul trece sub form de picturi spre tub, crendu-se astfel o tensiune n rezervor atunci cnd temperatura crete. Spre deosebire de termometrul ordinar, la acest termometru, datorit prezenei acestui tift mercurul nu mai poate ptrunde napoi n rezervor, fora de frecare fiind mai mare dect coeziunea sa. Astfel, coloana de mercur arat care a fost cea mai ridicat temperatur de la ultima citire. Scala este gradat din 0,5 n 0,5 limitele fiind ntre - 30C i + 60/70C. Termometrul de maxim se instaleaza in primul adapost meteorologic , pe stativul de termometre, usor inclinat spre rezervor, pentru a se evita scurgerea mercurului din tubul capilar catre cavitatea largita de la capatul acestuia. Citirile se fac la orele 1,7 ,13 i 19, fr a fi luat de pe suport.

3.Termometrul de minima Termometrul meteorologic de minim se folosete la determinarea celei mai sczute temperaturi si se instaleaza in primul adapost meteorologic , pe furca inferioara a stativului de termometre, in pozitie orizontala, cu piesa receptoarte orientata spre stanga ,fata de cel care efectueaza determinarea.Este un termometru cu alcool, deoarece acesta nghea la - 114C, pe cnd mercurul nghea la aproximativ - 39C. Prezint i unele particulariti de construcie, rezervorul su fiind n form de furc sau de cilindru pentru a avea o suprafa de contact cu aerul ct mai mare. n interiorul coloanei de alcool se gsete un indice mobil, din sticl sau porelan, albastru sau negru, lung de 12 14mm, cu capetele ngroate. La captul opus al tubului capilar se afl o cavitate pentru acumularea alcoolului la temperaturi prea ridicate. Ca i n cazul termometrului de maxim, scala este gradat din 0,5 n o,5C , de la - 45C/- 55C pn la + 45C. In interiorul tubului capilar exist un index (pies de sticl sau porelan alungit i bombat la capete), care se deplaseaz n jos odat cu retragerea alcoolului din tub, indicnd temperatura minim dintr-un interval fr a se deplasa n sus la creterea temperaturii. Termometrul de minim se instaleaz sub cel de maxim, cu rezervorul spre stnga cititorului,n adpostul meteo si este aezat n poziie perfect orizontal, iar citirile se fac la orele 1,7,13 i 19.

4.Termometrul de minima si maxima Six-Bellani Termometrul de minima si maxima Six-Bellani este un termometru de constructie speciala, care se foloseste in scopul determinarii rapide a temperaturilor maxime si minime, cu ajutorul acestuia putandu-se inregistra si temperatura ordinara. Termometrul Six-Bellani este alcatuit dintr-un tub capilar de forma literei U ,dotat la ambele capete cu cate un rezervor cilindric, care contine alcool sau toluen. La statiile meteorologice acest termometru de minima si maxima este folosit ca termometru de rezerva, pentru verificarea temeraturilor citite la termometrele extreme.el functionand normal daca este asezat in pozitie perfect orizontala. Termometrul Six-Bellani functioneaza normal doar daca este asezat in pozitie perfect orizontala.

Pentru obtinerea unor date exacte, conforme cu realitatea,determinarile de temperatura ce se efectueaza la statile meteorologice trebuie sa respecte anumite aspecte ce vizeaza: -in primul rand se citeste valoarea termometrului uscat ,apoi pe cea a termometrului umed( in momentul in care coloana de mercur inceteaza sa mai coboare,devenind stationara);in continuare se citeste termometrul de minima si, la sfarsit, cel de maxima; -citirea termometrelor incepe cu zecimile de grad si, apoi cu gradele intregi; -precizia masuratorilor trebuie sa fie de 0,1 grade C, chiar daca gradarea termometrelor este facuta din 0,2 grade in 0,2 grade C; -trebuie evitat pe cat posibil luminarea termometrelor cu surse de lumina care produc caldura la observatiile care se fac in timpul noptii; -in timpul sezonului rece cand temperatura aerului coboara sub -25 grade C este obligatoriu sa se citeasca atat temperatura indicata de termometrul psihrometric uscat cat si cea data de meniscul coloanei de alcool de la termometrul de minima; -la temperaturi mai coborate de -36 grade Ccitirile se fac numai la termometrul de minima sau la alt termometru cu alcool, instalat special pentru aceasta situatie; -pentru a se evita depunerile solide (chiciura) din timpul iernii, termometrele se badijoneaza cu glicerina in dreptul tubului de protectie.

Termometre inregistratoare (Termografe)

Termografele se instaleaza in cel de-al doilea adapost meteorologic de pe platforma (impreuna cu higrografele), avand piesa receptoare la 2 m deasupra suprafetei active,iar pozitia lui trebuie sa fie perfect orizontala.Ele inregistreaza incontinuu variatia temperaturii fiind uzitate in paralel cu termometrele cu citire directa. Indiferent de tipul lor sunt alcatuite din 3 parti principale: -partea receptoare care percepe variatiile de temperatura; -partea transmitatoare ce transmite si amplifica deformarea piesei receptoare; -partea inregistratoare ce cuprinde un tambur cilindric in interiorul caruia se gaseste un mecanism cu ceasornic;pe acet tambur se prinde o termograma,care se schimba zilnic sau saptamanal, in functie de etalonarea mecanismului cu ceasornic. Piesa receptoare care sta la baza functionarii termografului ,este, fie o lama bimetalica, fie un tub manometric de tip Bourdon.Dupa piesa receptoare folosita termografele se impart in 2 categorii distincte, in cadrul carora se deosebesc diverse tipuri de aparate. Principiul functionarii termografelor consta in deformarile pe care piesa receptoare le sufera sub influenta variatiilor de temperatura.

Termograf

1.Termografe cu lama bimetalica

Termografele cu lama bimetalica sunt cele mai raspandite inregistratoare de temperatura.Ele au drept piesa receptoare o lama bimetalica curbata, obtinuta prin sudarea a 2 lame metalice cu coeficienti de dilatare diferiti.Una dintre acestea este confectionata din otel cu coeficient de dilatare mare, iar cealalta din invar cu coeficient de dilatare foarte mic. Lama bimetalica se fixeaza solid la unul dintre capete pentru a i se mari sensibilitatea. De capatul liber , care sufera toate deformarile provocate de variatiile temperaturii, se leaga sistemul de parghii al mecanismului de transmisie. La statiile meteorologice se folosesc diferite tipuri de termografe cu lama bimetalica. a)Termograful tip URSS-model vechi Este alcatuit dintr-o cutie metalica, prin al carei capac prevazut cu geam, poate fi urmarita curba trasata de penita inregistratoare pe trmograma. b)Termograful tip URSS-model nou Este alcatuit dintr-o cutie de material plastic , al carei capac este prevazut pe trei parti cu geamuri. c)Termograful tip Junkalor Este format dintr-o cutie metalica, al carei capac are in partea anterioara un geam curbat de plexiglas.

d)Termograful tip Rossel Este alcatuit dintr-o cutie metalica ai carei pereti sunt constituiti in cea mai mare parte dintr-un geam curbat de plexiglas.Deosebirea principala fata de celelalte termografe consta in faptul ca piesa receptoare este alcatuita din 2 lame bimetalice aproape circulare. e)Termograful tip Fischer Spre deosebire de celelalte termografe, are piesa receptoare in interiorul cutiei aparatului, ventilatia facandu-se prin orificiile practicate in peretii de plexiglas ai capacului.

2.Termografe cu tub Bourdon

Sunt termografe mai putin raspandite care au drept piesa receptoare un tub Bourdon plat,cu sectiune eliptica,al carui interior este complet umplut cu alcool amilic,toluen,petrol sau alt lichid organic cu insusiri asemanatoare. Tubul Bourdon este piesa receptoare a : -Termografului de tip R. Fuess ; -Termografului de tip J. Richard .

Determinarea temperaturii solului

Temperatura solului reprezint elementul de care depinde nclzirea aerului din imediata apropiere a solului, ea influennd procesele de evaporare, de transformare a materiei organice din sol, de dizolvare sau precipitare a unor sruri solubile.De cldura din sol depinde viaa microorganismelor i dezvoltarea plantelor. Procesele termice care se produc n sol, respectiv rcirea i nclzirea sa, sunt condiionate de proprietile calorice ale solului, care sunt: capacitatea caloric, conductivitatea caloric i conductivitatea termic. Acestea sunt strns legate de proprietile fizice ale solului, adic de: compoziie, structur, culoare i grad de umectare. Aceste proprieti fac ca la aceleai valori ale radiaiei solare, solurile s se nclzeasc i s se rceasc diferit pe distane orizontale mici. Temperatura solului depinde de numeroi factori, dintre care, cei mai importani sunt:cantitatea de energie solar primit (n funcie de data calendaristic, ora, ziua, latitudinea i modul de expunere a suprafeei active), proprietile termofizice ale solului,macro i microrelieful,covorul vegetal, stratul de zpad ,caracteristicile morfologice ale solului(tipul, culoarea, structura i textura). La statiile meteorologice se determina temperatura suprafetei solului lipsit de vegetatie si temperatura suprafetei stratului de zapada (cu ajutorul termometrului ordinar si al termometrelor de extrema) precum si temperatura solului lipsit de vegetatie la adancimile de 5,10,15 si 20 de cm ( cu ajutorul termometrelor de sol tip Savinov sau R.D.G).

Pentru determinarile termice de la suprafata solului si de la adancimile de 5,10,15 si 20 de cm se amenajeaza in partea de sud a platformei meteorologice, o parcela dezgolita de vegetatie cu dimensiunile de 6 x 4 m.Aceasta trebuie sa fie perfect orizontala, neteda si expusa razelor solare in tot timpul zilei.La statiile unde determinarile temperaturii solului se fac numai la suprafata acestuia parcela dezgolita este de 3 x 4 m.Ea se sapa la 25-30 cm adancime in fiecare primavara , solul afananduse si nivelandu-se astfel incat sa se gaseasca in permanenta la acelasi nivel cu restul platformei meteorologice.

1.Determinarea temperaturii suprafetei solului sau zapezii pe parcela lipsita de vegetatie In cadrul acestor determinari se foloseste termometrul ordinar, termometrul de maxima si cel de minima.Posibilitatea inregistrarii unor temperaturi extrem de ridicate la nivelul suprafetei solului face ca limitele scarilor termometrice sa fie mai largi (intre 35 grade si +70 grade sau chiar +80 grade C. Termometrele sunt instalate pe o parcela cu solul afanat si nivelat, situata in sudul platformei meteorologice,avand rezervoarele pe jumatate introduse in sol.Distanta dintre termometre trebuie sa fie de 10 cm , acestea fiind asezate in pozitie orizontala, cu exceptia celui de maxima, care este putin inclinat spre rezervor ( 5 grade). Observatiile se efectueaza zilnic la orele 1,7,13 si 19, precizia masuratorilor fiind de 0,1 grade C.

2.Determinarea temperaturii solului la adancimi mici pe parcela lipsita de vegetatie Se realizeaza cu ajutorul unor termometre cu mercur de constructie speciala numite termometre de sol sau geotermometre. a)Termometrele de sol tip Savinov Sunt cele mai frecvent utilizate , alcatuind serii de cate 4 termometre destinate masurarii temperaturii solului, la adancimi de 5,10,15 si 20 cm. Acestea se instaleaza in sol primavara si se scot toamna, deoarece in perioada de inghet se deterioareaza usor. Termometrele Savinov se introduc in solul parcelei dezgolite de vegetatie, pe o linie orientata est-vest incepand la 20 cm est de termometrele destinate masurarii temperaturii suprafetei solului.Acestea se verifica o data la 2 ani.

b)Termometre de sol tip R.D.G. Sunt folosite pentru determinarea temperaturii solului la adancimi cuprinse intre 2 si 100 de cm.Se instaleaza pe parcela dezgolita de vegetatie in serii de cate 6 si respectiv 10 termometre.Acestea au scara gradata de regula din 0,2 in 0,2 grade,intre limitele de -30 grade si +40 grade C. Seria de 6 , destinata masurarii temperaturii la adancimi de 2,5,10,15,20 si 30 cm, este alcatuita din termometre cu tubul cotit in unghi de 135 grade si cu scara pe partea exterioara a unghiului. La seria de termometre cu tubul cotit, se adauga pe aceeasi directie, 4 termometre drepte, protejate de tuburi metalice.Acestea se instaleaza in pozitie verticala la adancimi de 40,60,80 si 100 cm, cel mai adanc fiind situat in extremitatea vestica a seriei de 10 termometre.

3.Determinarea temperaturii solului la diferite adancimi pe parcela inierbata

In general, pe parcela inierbata , se determina temperatura solului la adancimi cuprinse intre 20 si 320 cm.Acest lucru se realizeaza cu ajutorul termometrelor de sol cu tragere verticala (extractive) care stau permanent in sol, de unde sunt scoase numai cand se fac observatiile asupra temperaturii. Termometrul de sol extractiv se deosebeste de cel ordinar prin faptul ca are rezervorul mult mai mare, ceea ce face sa nu fie influentat de fluctuatiile momentane ale temperaturii din timpul extragerii pentru efectuarea observatiei.Acesta este protejat de un tub metalic sau de material plastic ,care prezinta o deschidere longitudinala cu scopul de a face vizibila scara. Aceasta este gradata din 0,2 in 0,2 grade , intre limitele de -15 grade si +40 grade C. Termometrele de sol extractive formeaza serii de cate 5, instalate la adancimi de 20,40,80,160 si 320 cm, sau de cate 8 , instalate la adancimile de 20,40,60,80,120, 160,240 si 320 cm. Acestea se instaleaza pe parcela inierbata, urmarind o linie orientata pe directia est-vest, distanta dintre ele fiind de 50 cm.

4.Determinarea expeditiva a temperaturii solului arabil

In scopul determinarii rapide a temperaturii solului arabil la adancimi de pana la 20 cm se folosesc termometrele sonda.Dintre acestea cel mai adecvat este termometrul sonda tip Sohin. Termometrul sond tip Sohin Foloseste ca lichid termometric toluenul si are scara gradata din 0,5 in 0,5 grade C. Corpul sau este protejat de un tub metalic foarte rezistent , a carui parte superioara are diametrul mai mare si prezinta o deschidere longitudinala prin care se citeste temperatura indicata pe scara.

5.Determinarea adancimii de inghet a solului

In timpul sezonului rece la statiile cu program agrometeorologic se determina si adancimea pana la care ingheata solul,obtinandu-se o serie de date utile pentru domeniul agriculturii,constructiilor sau urbanisticii. Adancimea de inghet a solului se determina cu geoglaciometrul Danilin, ce are ca baza de functionare proprietatea apei distilate de a ingheta la temperatura de 0 grade C.Acesta se instaleaza in sol catre sfarsitul toamnei, concomitent cu eventuala producere a temperaturilor negative si se ridica in a doua decada a primaverii, dupa dezghetul total al solului.Locul sau este pe parcela inierbata, langa termometrele extractive. Geoglaciometrul Danilin este alcatuit dintr-un tub de cauciuc umplut cu apa distilata ,cu o lungime de 100-120 cm si cu un diametru de 3-10 mm, divizat la exterior in centimetri . Determinarile asupra adancimii de inghet a solului se efectueaza in zilede de 5,10,`15,20,25 si ultima zi din fiecare luna, intre orele 8 si 9.In acest scop se scoate la suprafata tubul de cauciuc si se stabileste prin pipaire, adancimea la care se afla capatul inferior al coloanei de gheata din interiorul acestuia.Precizia determinarii este de 1 cm.

6.Determinarea starii suprafetei solului

La statiile meteorologice din Romania in afara observatiilor instrumentale asupra temperaturii solului , se efectueaza si observatii zilnice privind starea suprafetei solului.Acestea sunt vizuale si se fac pe parcela lipsita de vegetatie pana la depunerea stratului de zapada si, in vecinatatea platformei meteorologice, pe platforma nivometrica , dupa depunerea stratului de zapada sau gheata. Aprecierile asupra starii suprafetei solului se efectueaza zilnic in timpul rondului preliminar de la orele 7 si 19.Acestea se noteaza prin cifre si text, conform Codului sinoptic international.

Reguli de intretinere si exploatare a aparatelor de pe platforma meteorologica

Pentru obtinerea unor rezultate foarte bune in efectuarea masuratorilor, observatorii meteorologici trebuie sa respecte anumite reguli: Accesul observatorilor pe platforma se face pe o portita, decupata pe latura statiei dinspre nord, iar deplasarea acestora pentru efectuarea observatiilor are loc pe poteci dinainte trasate; latimea lor este de 40 cm si au profilul convex pentru a usura scurgerea rapida a apei; -Accesul la instrumente se face: dinspre nord la adaposturile meteorologice si latermometrele de sol; dinspre sud la heliograf; pe cel mai scurt drum la celelalte instrumente si aparate. -Intre orele de observatii, adaposturile trebuie incuiate, pentru a nu disparea aparatele; ele sunt orientate cu usa spre nord pentru a evita razele solare si caderea umbrei observatorului pe ele in timpul observatiei. -Aparatele din adaposturi trebuie intretinute in buna stare de functionare,sterse de praf cu grija pentru a nu se deregla; la psihrometru se foloseste o pompa cu apa distilata; -Aparatele se etaloneaza din 4 in 4 ani la INMH; -Platforma trebuie sa dispuna de instalatie de iluminat electric pentru observatiile din timpul noptii; in cazuri extreme, cand iluminatul electric nu este posibil se va folosi o lanterna puternica; -Adaposturile meteorologice si suporturile celorlalte aparate vor fi vopsite in alb pentru a respinge radiatiile solare si supraincalzirea lor;

-In cazul deteriorarii unui aparat trebuie luate masuri de urgenta pentru inlocuirea lui si repararea celui stricat si pastrat de rezerva. Observatiile metorologice se realizeaza pe doua cai: vizual si instrumental a.Observatiile vizuale se efectueaza cu ochiul liber, asupra Soarelui si a diferitelor fenomene atmosferice cum sunt: -nebulozitatea atmosferica se apreciaza in zecimi pe boltacereasca; -discul solar reda starea timpului: senin, semisenin, acoperit; -starea solului: umed, uscat, reavan, acoperit sau nu cu zapada; -fenomene orajoase: tunete, fulgere, trasnete; -furtuni, vijelii, uragane, viscole; -diverse fenomene hidrometeorologice: roua, pacla, bruma, polei, chiciura, ninsoare, lapovita, statul de zapada, ceata, aerul cetos, negura, depunerile de gheata pe conductorii aerieni, ploaia, grindina etc. Pentru fiecare fenomen se utilizeaza anumite semne conventionale consecrate, inscrise in aceleasi instructiuni de la statiile meteorologice. Se noteaza pentru fiecare ora de inceput si ora desfarsit, iar pentru unele intensitatea lor, sub forma unor indici exponentiali. b.Observatiile instrumentale se efectueaza cu ajutorul instrumentelor sau aparatelor de masura, pot fi: cu citire directa si inregistratoare. Aproape fiecare element meteorologic poate fi determinat, atat cu aparate cu citire directa, cat si cu aparate inregistratoare. Atat observatiile instrumentale, cat si cele vizuale, se efectueaza la termene standard conform programelor meteorologice mondiale si anume: la orele 0, 6, 12, 18 UTC in cazul programului climatologic si din ora in ora in cazul programului sinoptic.

In cazul observatiilor topoclimatice, acestea se efectueaza incepand cu aparatele instalate pe sol si apoi, pe verticala si in adaposturi. Acest lucru este necesar deoarece procesul de incalzire incepe de jos in sus, incat sa poata fi evitate erorile de supraincalzire sau racirea suprafetei solului. In cazul observatiilor sinoptice si de climat, acestea se efectueaza incepand cu cele din adapostul meteorologic; ordinea si durata efectuarii observatiilor la termenele respective se realizeaza intre minutele de mai jos ale orei precedente, astfel: -la si 15-17 minute se determina temperature pe sol si in sol si se constata starea suprafetei solului (umed, uscat etc.); -la si 18-19 minute se efectueaza determinarile la aparatele inregistratoare, astfel: pentru termograf si higrograf laora 12, pentru barograf dupa ora 12, pentru heliograf dupa apusul Soarelui, pentru stratul de zapada, chiciura si polei la ora 6; -la si 20-23 de minute, giruetele; -la si 24-25 minute pluviometrul (inlocuirea colectorului); -la si 26-29 de minute la aparatele cu citire directa din adapostul din stanga; -la si 30 de minutela barometrul cu mercur din interiorul statiei; -la si 31-34 de minute, observatii instrumentale asupra stratului de zapada (grosime, densitate); -concomitent se fac observatii vizuale asupra nebulozitatii, vizibilitatii si a altor fenomene meteorologice.

Bibliografie:
1. Sterie Ciulache, Meteorologie, manual practic, Editura Universitii din Bucureti; 2. Adrian Amadeus Tiscovschi, Daniel Constantin Diaconu, Meteorologie si Hidrologie-Lucrari practice,Editura Universitara.