2

PRINCIPIILE PROIECTRII STRUCTURILOR PORTANTE

2.1 PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROIECTRII STRUCTURILOR PORTANTE 2.1.1 Cerine fundamenta e

Proiectarea i execuia structurilor de rezisten se bazeaz pe dou cerine eseniale [Mazzolani, 1996]: I. cerina de prevenire a colapsului, care impune ca structura s fie proiectat i realizat, astfel nc!t, dup di"erse aciuni, structura s#i pstreze inte$ritatea structural i o capacitate portant rezidual, e"it!nd apariia colapsului local sau $eneral% II. cerina de limitare a avariilor, care urmrete nzestrarea structurii cu capaciti de rezisten i deformare adec"ate cu costuri reduse, astfel nc!t, s e"ite apariia a"ariilor importante i s nu limiteze funcionalitatea& 'ceste cerine sunt satisfcute n cadrul metodei de proiectare a capacitii de rezisten prin respectarea urmtoarelor principii $enerale [Paula( i )ac*mann, 199+]: 1& eforturile din structur trebuie s nre$istreze "alori limitate% ,& zonele pentru disiparea ener$iei trebuie stabilite prin proiectare i alctuite constructi" n concordan cu eforturile aferente% -& zonele cu tendin de rupere fra$il, "or fi prote.ate mpotri"a eforturilor excesi"e i trebuie s rm!n, n domeniul de comportare elastic% /& structura de rezisten trebuie s nre$istreze o comportare ductil& 0nca din faza de conceptie i proiectare trebuie respectate urmtoarele exi$ene: '& exigenele de rezisten sunt satisfcute dac n toate elementele structurii, n seciunile cele mai solicitate, capacitatea de rezisten este mai mare sau cel puin e$al cu eforturile secionale de proiectare, pentru toate $ruprile de ncrcri

stabilite. 1ste foarte important ca, sub di"erse aciuni, capacitatea de rezisten a seciunilor elementelor structurale cele mai solicitate s nu fie reduse semnificati"% )& exigenele de stabilitate urmresc adoptarea unor msuri n "ederea e"itrii pierderii stabilitii formei elementelor portante, sub eforturi mari de compresiune i eliminarea fenomenelor de rsturnare datorate unei suprafee de ncastrare insuficiente n teren a fundaiilor cldirilor& C. exigenele de rigiditate impun construciilor, prin dimensiunile elementelor structurale, un control asupra deplasrilor laterale nre$istrate de sistemul structural& 2ub actiunea combinata a di"erselor solicitari, se pot produce deplasri mari ale cldirii si3sau deplasri relati"e mari ntre eta.ele succesi"e ale aceleiai cldiri& 4eplasarile mari ale cladirilor pot da nastere la coliziunii, n zona rosturilor, intre tronsoanele de cldire n"ecinate& 4eplasarile relati"e mari pot conduce la a"arii ale elementelor de nc*idere perimetrale 5faade cortin6 si a instalaiilor& 4& exigentele de ductilitate se refer, la: asi$urarea aparitiei unui mecanism corect de disipare a ener$iei seimice prin apariia

de articulaii plastice n anumite zone impuse 5denumite zone poteniale plastice6, fr reducerea semnificati" a capacitii de rezisten a acestor elemente% reducerea, prin dimensionare i detaliere constructi", a probabilitii de producere a ruperilor cu caracter fra$il%

2.1.2 Prin!i"ii e fundamenta e a e "r#ie!t$rii !#n!e"tua e Prin dispunerea elementelor de rezisten constituti"e ale unei cldiri, pe baza unor principii fundamentale de proiectare, relati" simple de aplicat, se obin sisteme structurale a"anta.oase, at!t din punct de "edere ar*itectural, c!t i financiar, necesit!nd un timp de executie redus& Principiile fundamentale ale proiectrii structurilor de rezisten sunt : a6 Simplitate structural& 7rice construcie trebuie s fie caracterizat de o simplitate structural, exprimat prin existena unor ci clare i directe de transmitere a solicitrilor de la

suprastructura la substructura si apoi la terenul bun de fundare& 2implitatea structural permite in$inerului proiectant o predicie a comportamentului sub fore ale structurii, foarte apropiat de comportamentul real al cldirii, reduc!ndu#i implicit acestuia incertitudinile n ceea ce pri"ete modelarea, analiza i detalierea structurii& 0n fi$ura ,&1 se pot obser"a doua tipuri de structuri la care eforturile din peretele structural si respecti" st!lp nu sunt transmise direct la fundaii&

8i$& ,&1 Moduri nerecomandat de ntrerupere a elementelor structurale b6 Redundana structurala& 9ldirile nzestrate cu redundan adec"ata, nu si pierd stabilitatea prin ruperea unui element sau a unei le$turi structurale& 1le sunt capabile sa dez"olte mecanisme de cedare a"anta.oase i o buna exploatare a rezer"elor de rezistent& c6 Uniformitate i simetrie& :niformitatea structural permite o transmitere scurt i direct a forelor de la suprastructur la fundaii& 0n plan orizontal, uniformitatea structural se obine fie prin distribuia simetric a elementelor de rezisten n cadrul aceluiai tronson de cldire, fie prin mprirea cldirii cu a.utorul rosturilor antiseismice, n corpuri independente dinamic 5fi$&,&-6& 1ste necesar obinerea acestei uniformiti structurale, n scopul e"itrii apariiei zonelor critice n care concentrrile de eforturi sau cerinele de ductilitatea $reu de

satisfcut, care pot $enera colapsul cldirii& 'ceste concentrri de eforturi se pot nre$istra in zonele de trecere de la forma in plan la alta forma a unei cldiri aa dup cum se obser"a n fi$& ,&,& 0n fi$urile ,&/ a6, b6 si ,&; a6, b6 sunt prezentate forme recomandate i nerecomandate de cldiri in plan i ele"aie&

8i$&,&, <ona de concentrare a eforturilor i deformata unei cldiri a"!nd forma n plan de tip =

8i$&,&- 4eformata unei cldiri solicitata seismic, tronsonat in corpuri independente dinamic

a6

b6

8i$& ,&/& a6 si b6 8orme recomandate i nerecomandate de cldiri n plan

a6

b6

8i$& ,&;& a6 si b6 8orme recomandate i nerecomandate de cldiri in ele"aie

d6 Rezistena i rigiditate bidirecional & 'ciunile exterioare pot solicita structura de rezisten dup orice direcie& 4e aceea, structura trebuie conformat astfel nc!t rezistena i ri$iditatea cldirii s fie asi$urat pentru orice direcie de aciune a solicitrilor & 0n acest scop, se recomand dispunerea elementelor structurale sub forma unei sc*eme orto$onale n plan, capabil s asi$ure capaciti de rezisten i ri$iditate sensibil e$ale dup cele dou direcii principale& 2imultan se pot reduce efectele aciunii seismice, prin limitarea producerii unor deplasri mari, care datorit efectelor de ordinul doi, pot $enera instabiliti i a"arii structurale importante&

8i$& ,&6 1xemplu de cldire a"!nd rezistente si ri$iditi bidirecionale e$ale

e6 Rezisten i rigiditate la torsiune& :na dintre cauzele care produc apariia solicitrilor neuniforme ntre elementele structurii de rezisten este fenomenul de torsiune $eneral, datorat amplasrii neuniforme n plan a elementelor structurale, a"!nd mase i ri$iditi diferite& Prin dispunerea simetric n plan a

elementelor structurale, se realizeaz o bun corelare ntre distribuia maselor, a rezistenelor i a ri$iditilor, e"it!nd apariia unor excentriciti mari ntre centrele de mas i de ri$iditate, care s amplifice fenomenul de torsiune $eneral a cldirii 5fi$& ,&+6& 'mplasarea uniform a elementelor de rezisten confer structurii a"anta.ul unor redistribuiii fa"orabile a eforturilor ntre elementele componente, fc!nd totodat posibil participarea ntre$ii structuri la preluarea aciunilor&

8i$& ,&+ 8enomenul de torsiune $enerala la o cldire parter $enerata de amplasarea $reita a unui perete structural 0n cazul n care nu este posibil e"itarea apariiei torsiunii $enerale, se recomand, fie reamplasarea, pe c!t posibil, n plan a elementelor portante n scopul reducerii braului de p!r$*ie dintre centrul masic i centrul de ri$iditate, fie amplasarea unor elemente principale de rezisten aproape de perimetrul cldirii cu scopul de a rezista aciunilor orizontale& 0n fi$ura ,&> este prezentat efectul torsiunii $enerale asupra unei cldiri multieta.ate&

8i$ura ,& > ?orsiunea unei cldiri multieta.ate

=a construciile cu form dreptun$*iular n plan se recomand ca pereii structurali s fie dispui astfel nc!t structura s aib ri$iditi sensibil e$ale dup cele dou direcii, iar la cldirile de forme speciale se recomand amplasarea pereilor structurali dup direciile principale determinate de forma cldirii& 1forturile nre$istrate n structur datorit torsiunii $enerale, pot fi reduse prin dispunerea unor perei din beton armat perimetrali perpendiculari pe direciile de aciune seismic datorit braului de p!r$*ie a"anta.os n preluarea torsiunii $enerale 5fi$,&96 sau prin realizarea unor nuclee din beton armat nc*ise&

S
8i$ura ,& 9 4ispunerea a"anta.oas a pereilor structurali perimetrali :na dintre cauzele care pro"oac apariia disimetriilor de rezistent i ri$iditate este amplasarea $reit a casei scrilor, n zonele perimetrale ale cldirilor& 4eoarece ncrcrile ce acioneaz asupra scrilor sunt mari, si nu pot fi preluate uor de elementele structurii iar scrile ntrerup structura de rezisten principal a cldirii, se recur$e la dispunerea unor st!lpi sau perei structurali suplimentari n .urul scrilor& @ezulta o ri$iditate mare a structurii n zona casei scrii 5 fi$&,&1A6&

8i$ura ,&1A Moduri nerecomandate de rezol"are a zonelor de casa a scrilor

'ceast excentricitate mare dintre centrul de ri$iditate 9@ al structurii i centrul de mas 9M, determin apariia torsiunii $enerale 5fi$& ,&11 a6& Pentru limitarea i uniformizarea deplasrilor n aiba ri$id, este necesar dispunerea simetric a pereilor structurali i nlocuirea pereilor nucleului din zona casei scrilor cu perei nestructurali 5fi$& ,&11 b6&

a6

b6

8i$ura ,&11 Moduri de dispunere a pereilor structurali n zona casei scrilor e !ereii structurali vor fi dispui identic pe fiecare nivel, realiz"ndu#se o transmitere direct pe vertical a $ncrcrilor la fundaii& 2e admit suprimri pariale sau totale ale unor perei structurali, at!t la ni"elurile superioare, c!t i la cele inferioare, dar numai n zonele seismice cu risc seismic redus&

8i$& ,&1, Mod nerecomandat de realizare a pereilor structurali n ele"aie

0n cazul suprimrii pereilor la ni"elurile superioare sau inferioare, se "or lua msuri speciale n "ederea meninerii caracterului ri$id al structurii, pe ambele direcii si e"itrii apariiei mecanismului de cedare de tip eta. slab& f6 Realizarea diafragmei rigide la nivelul eta%ului & Planeele au un rol foarte important n comportarea seismic $lobal a structurii, prin comportamentul lor de aibe ri$ide orizontale, deoarece pe l!n$ sarcina de a primi i a transmite forele de inerie la sistemele structurale "erticale, asi$ur i conlucrarea acestor sisteme la solicitri seismice 5 fi$& ,&1-6&

8i$& ,&1- ?ransmiterea forelor de inerie de ctre planee

@olul lor crete la sistemele structurale, n care elementele portante sunt dispuse neuniform sau c!nd se folosesc sisteme structurale cu caracteristici de deformare laterale diferite 5sisteme duale6& 0n aceste condiii, planeele trebuie s posede rezistena i ri$iditatea necesare realizrii unei le$turi eficiente ntre sistemele structurale "erticale& 0n fi$ura ,&1/ sunt prezentate comparati" modurile de transmitere a eforturilor ctre elementele portante de ctre un planeu ri$id si unul elastic& 2e poate obser"a faptul ca planeul elastic nre$istreaz deformaii orizontale mari in plan si o capabilitate redusa de transmitere a acestor forte spre pereii perimetrali&

8i$& ,&1/ Modul de transmitere a eforturilor de planee ri$ide si elastice Pentru o buna comportare structurala a planeelor se recomanda : 1& utilizarea betonului la planee si e"itarea planelor din lemn sau metal la cldiri cu solicitri ridicate% ,& respectarea unui raport intre lun$imea si $rosimea planeului& Planeele la care raportul dintre lun$ime si latine este mai mare dec!t ; se pot considera planee flexibile% -& e"itarea formelor necompacte sau alun$ite n plan i pre"ederea unor $oluri cu dimensiuni mari n planee sau dispuse n "ecintatea elementelor structurale "erticale principale& 4aca este nsa necesara amplasarea acestor $oluri mari in "ecintatea elementelor portante, planeul poate fi ri$idizat prin impunerea in planul planeului a unor contra"!ntuiri metalice 5 fi$& ,&1;a6 sau a unor $rinzi ri$ide din beton armat 5 fi$& ,&1;b6&

a6

b6

8i$& ,&1; a6 si b6 Moduri de ri$idizare a planeelor cu $oluri mari

/& suprafeele planeelor dintr#un tronson de cldire, trebuie s fie aceleai la fiecare ni"el n scopul asi$urrii conlucrrii spaiale a elementelor portante%

$6 Soluii de fundare adecvate& 8undaia structurii trebuie stabilit astfel nc!t s asi$ure solicitarea uniform a ntre$ii structuri de ctre forele exterioare& 2e recomand ca fundaia, s fie o fundaie ri$id tip Bcutie ri$idaC realizat din radier $eneral, perei structurali i planeu din beton armat monolit peste subsol& 9ldirile nalte i z"elte necesit o talp de fundaie cu suprafa mare, pentru a putea transmite la teren momentul de rsturnare 5fi$& ,&16 a6& 1forturi importante se nre$istreaz in fundaii i c!nd sunt dispuse mase importante la nlimi mari 5fi$& ,&16 b6& Pentru eliminarea acestor incon"eniene sus menionate se recomand mrirea bazei suprastructurii i limitarea nlimii cldirii 5fi$& ,&16 c,d6&

a6

b6

c6

d6

8i$ura ,&16 8orme n ele"aie a cldirilor

:n rol important in ale$erea ad!ncimii si tipului sistemului de fundare l constituie natura terenului de fundare& 4e exemplu, cldirile amplasate pe terenuri lic*efiabile, sub solicitri seismice importante, se pot rsturna ca urmare a refulrii terenului de fundare& Dn asemenea cazuri se recomanda fundaii ad!nci, bine incastrate in terenul de fundare, care sa mpiedece pierderea stabilitii $enerale a cldirii prin rsturnare5 fi$& ,&1+6&

8i$& ,&1+ Moduri de cedare a cldirilor ca urmare a lic*efierii terenului de fundare 'lunecrile de teren constituie o alta sursa ce poate $enera colapsul unei cldiri& 'a dup cum se poate "edea in fi$ura&,&1>, se recomanda ca intre cldire si zonele de teren n"ecinate

care pot aluneca sa fie pre"zute spatii libere sufient de mari pentru ca in e"entualitatea apariiei unor alunecri de teren, acesta sa nu afecteze rezistenta si stabilitatea cldirii&

8i$& ,&1> Moduri de cedri ale cldirilor $enerate de alunecri de teren

*6 Construciile vor avea mase ineriale cat mai reduse& 1forturile nre$istrate la baza cldirilor amplasate in zone seismice, "ariaz direct proporional cu masa ineriala a cldirii& Masurile recomandate de reducere a acestor eforturi constau in : realizarea elementelor nestructurale din materiale uoare& 2e "or e"ita sapele de utilizarea unor betoane de rezistente ridicate in st!lpii si pereii structurali ai cldirilor e$alizare sau de panta mari precum si tencuielile de $rosime mare% nalte sau cu mase mari& Prin acesta se urmrete reducerea $reutii proprii a cldirii si implicit reducerea maselor ineriale% amplasarea incarcarilor utile mari la ni"elurile inferioare& 2e recomanda e"itarea amplasrii utila.elor $rele la eta.ele superioare sau a rezer"oarelor de lic*ide pe terasele cldirilor& Dn fi$ura ,&19 se poate obser"a modul de a"ariere a unui cldiri la care rezer"orul de apa a fost amplasat pe acoperiul cldirii&

8i$& ,&19 '"arierea unei cldiri ca urmare a amplasrii unui rezer"or de apa pe acoperi

i Regularitate structurala. Dn plan construcia trebuie sa aib o forma compacta, cu contururi re$ulate& Dn ele"aie retra$erile la orice ni"el nu trebuie sa depaseasca ,AE din dimensiunea ni"elului imediat inferior& Masa aferenta unui ni"el nu trebuie sa depasesca cu ;AE masele ni"elurilor adiacente& 4in punct de "edere al ri$iditii, se recomand ca "ariaia acesteia s fie constant pe "ertical 5fi$&,&19 b6 sau s "arieze n trepte, ri$iditatea descresc!nd de la baz spre partea superioar a construciei 5fi$&,&19 c6& Dn fi$ura ,&,A sunt reprezentate modurile $reite de distribuie pe "erticala a ri$iditii unei cldiri&

a6

b6

c6

8i$ura ,&19 Fariaia pe "ertical recomandat a ri$iditii

S
S

1M)14 9orel4@'G&Hrap*ic&1A

In a ltim e R ig id it a t e

In a ltim e R ig id it a t e

a6

b6

8i$ura ,&,A a6, b6 Fariaia pe "ertical nerecomandat a ri$iditii unei cldiri 2alturile de ri$iditate pe "ertical din fi$urile ,&,A a6 si b6 pot $enera apariia mecanismelor de cedare de tip Iparter elasticC 5fi$&,&,1a6, sau Beta. slabC5fi$& ,&,1b6&

8i$ura ,&,1 a6 Mecanism de cedare de tip parter elastic

8i$ura ,&,1 a6 Mecanism de cedare de tip eta. slab % &vitarea realizrii unor golurilor de instalaii in anumite zone ale elementelor portante. 9ldirile moderne sunt dotate cu un numr ridicat de utila.e si instalaii: sanitare, electrice, alarmare, telefonie, climatizare, "entilare, nclzire termica etc& 4in aceasta cauza uneori este necesar a fi realizate $oluri suplimentare prin elementele portante dup nc*eierea proiectrii structurii de rezistenta& 1le nsa trebuie acceptate de ctre ar*itect realizate numai dup consultarea in$inerului proiectant de structuri deoarece $olurile si armaturile tiate pot cauza reduceri importante ale capacitaii portante sau a ductilitii elementelor portante&

8i$& ,&,, Holuri nerecomandate realizate in di"erse zone ale elementelor portante '. Impunerea unor sisteme structurale moderne, in concordanta de incarcarile specifice amplasamentului& 7 mare perioada de timp sistemul structural era ales pe baza colaborrii intre in$iner si ar*itect& Dn prezent nsa din dorina de a obine anumite forme mai speciale, exista tendina de a se impune in$inerilor tipuri de sisteme structurale BimportateC din alte alte proiecte realizate pe plan mondial, care sunt imposibil nsa de realizat pe un alt amplasament&

Dn fi$ura ,&,- sunt prezentate deficiente de concepie a structurilor portante ce trebuie e"itate inca din faza de proiectare preliminara a cldirilor&

8i$& ,&,- ?ipuri de conformri nerecomandate a structurilor

2.2 TIPURI DE ROSTURI ALE CLDIRILOR DIN %ETON ARMAT

9ldirile din beton armat trebuie separate in mai multe corpuri independente din punct de "edere static ale aceleiai cldiri in scopul e"itrii apariiei unor eforturi sau deplasri mari in structura de rezistenta& ?ronsonarea cldirilor se datoreaz lun$imilor mari ale acestora sau a diferenelor masice mari intre di"erse zone ale aceleai cldiri& 2e distin$ trei tipuri de rosturi: a)rosturi de dilatare-contracie. Dn scopul e"itrii introducerii in structura de rezistenta a unor eforturi defa"orabile produse de contraciile mpiedicate ale betonului, se recomanda ca pereii structurali lon$itudinali sa nu depaseasca lun$imea de /A m& 'ceste solicitri suplimentare se nre$istreaz la ni"elul de contact dintre fundaii si perei 5 fi$& ,&,/a6 precum si la contactul dintre planee prefabricate si pereii structurali 5 fi$&,&,/b6&

a6

b6

8i$ura ,&,/ 1fectul mpiedicrii contraciei betonului de ctre fundaii si planeele intermediare prefabricate

2e recomanda ca in "ederea reducerii eforturilor datorita "ariaiilor de temperatura, tronsoanele de cldiri sa fie delimitate prin rosturi de dilatare dispuse la distante maxime de /;m&

Dn scopul reducerii eforturilor din actiunea contractiei betonului, a "ariatiilor de temperatura precum si a torsiunii $enerale, se recomanda ca dimensiunile cladirilor prezentate in fi$ura ,&,;, sa respecte "alorile din tabelul ,&1:

8i$ura ,&,; Modul de notare al tronsonului de cldire

?abelul ,&1 4imensiuni recomandate ale tronsoanelor de cladiri ?ipuri de planseu Planseu din beton armat monolit sau planseu de alcatuire mixta 5din predale prefabricate cu o placa de beton armat6 Planseu prefabricat cu o suprabetonare de 6#+ cm =5m6 6A +A l5m6 ;A 6A

b) rosturi de tasare. Dn $eneral intre corpurile aceleai cldiri se dispun rosturi de tasare ce tra"erseaz fundaiile in urmtoarele cazuri: # corpurile sunt fundate pe terenuri cu proprietati fizico#mecanice substantial diferite% # intre corpuri sunt diferente pronuntate de mase, ri$iditate si inaltime& 4imensiunea minima recomandata de normati"ele rom!neti de proiectare este / cm& b) rosturi seismice. 9ldirile amplasate in zone seismice sunt separate in mai multe corpuri de construcie prin intermediul rosturilor seismice deoarece: # au caracteristici dinamice diferite si este necesar ca fiecare corp de cldire sa poate oscila independent sub aciunea forelor seismice%

# este necesara e"itarea coliziunilor acestor corpuri de cldire dimensionate in ipoteza unei comportri seismice independente& 'ceasta condiie trebuie respectata conform normati"ului P1AA#13,AA6 in cazul in care corpurile de cldire n"ecinate: au caracteristici dinamice foarte diferite 5 mase, ri$iditi, nlimi6% au planee decalate pe "erticala% sunt nzestrate cu rezistente laterale foarte diferite% au unul fata de celalalt poziii excentrice&

Dn fi$ura ,&,; este prezentata zona in care se calculeaz limea rostului si modul de a"ariere a construciilor& 4eoarece limea rostului a fost prea mica sub solicitri seismice, cldirile adiacente s#au ciocnit & Dn urma acestor ciocniri sau nre$istrat a"arii ale eta.elor superioare ale cldirilor sau c*iar cedarea cldirilor n"ecinate&

8i$ura ,&,; '"arii ale cldirilor in zona rosturilor

9onform P1AA#13,AA6, latimea rostului seismic se calculeaza pe baza conditiei ca in timpul cutremurului tronsoanele separate prin rosturi sa nu se a"arieze prin coliziune atunci cind oscileaza defazat si se determina cu formula: J K d1 L d, L ,A mm 5,&16 unde: - J reprezint limea necesar a rostului seismic% # d1, d, reprezint deplasrile maxime ale celor dou tronsoane sub aciunea ncrcrilor seismice orizontale la ni"elul extremitilor superioare a corpului de cldire cu nlimea mai mic 2e pot admite "alori ale rosturilor de dimensiuni inferioare "alorilor obinute prin aplicarea relaiei 5,&16, dac:

# forele de impact rezultate dintr#un calcul dinamic sunt luate n considerare la dimensionarea celor dou tronsoane% # n rosturi se poziioneaz dispoziti"e de amortizare 5tampoane, resorturi etc&6 cu caracteristici si poziii determinate printr#un calcul dinamic adec"at& 2e recomanda ca tronsoanele de la extremitile cldirii, in care se nre$istreaz forele seismice maxime sa fie nzestrate, n raport cu tronsoanele intermediare, cu o mas sporit 5inclusi" prin pre"ederea unui numr suplimentar de tra"ei6 i3sau o capacitate de rezisten superioar pentru a reduce efectele ne$ati"e suplimentare n aceste corpuri de cldire& 0n unele cazuri n care rosturile separ tronsoane cu caracteristici dinamice i constructi"e similare, acestea pot a"ea dimensiuni stabilite din condiia de rost de dilataie M contracie& 1lementele de mascare a rostului, nu trebuie sa influeneze asupra oscilaiilor corpurilor de cldire n"ecinate, iar n cazul de$radrii acestora, ele nu trebuie se desprind i sa cada pentru a nu periclita "ieile oamenilor sau ale unor componente importante ale construciilor, instalaiilor etc& 2.& 'ERIFICAREA DEPLASRII LATERALE A STRUCTURILOR

2.&.1 'erifi!area a (tarea imit$ de (er)i!iu *SLS+

Ferificarea la starea limita de ser"iciu are drept scop men inerea funciunii principale a cladirii in urma unor cutremure, prin limitarea de$radarii elementelor nestructurale si a componentelor instalaiilor construciei& 9ontrolul asupra de$radarilor elementelor nestructurale se detine prin limitarea deplas rii relati"e de ni"el 5 fi$&,&,66&

8i$& ,&,6 4eplasarea relati"a de ni"el 5 drift6

?rebuie respectate urmtoarele relaii de calcul: # pentru cldiri cu elemente nestructurale din materiale fra$ile ataate structurii: Nd r O A,AA;* 5,&,6 # pentru cldiri a"!nd elemente nestructurale fixate astfel nc!t nu afecteaz deformaiile structurale sau a"!nd elemente nestructurale cu deformabilitate nalt: Nd r O A,AA>* unde: # dr deplasarea relati" de ni"el % # * nlimea de ni"el # N este factor de reducere care ine seama de perioada de re"enire mai scurt a aciunii seismice& Faloarea factorului este A&/ pentru cldirile ncadrate in clasele D si DD de importanta si A&; pentru cldirile ncadrate in clasele DDD si DF de importanta& Ferificarea la deplasare se face pe baza expresiei 5,&-6

dr2=2 K N ( dre O dra2=2

# ( factorul de comportare specific tipului de structur;

5,&/6

unde: # dr2=2 deplasarea relati" de ni"el sub aciunea seismica asociata 2&=&2& # dre deplasarea relati"a a aceluiai ni"el, determinat prin calcul static elastic sub ncrcri seismice de proiectare% # dra2=2 "aloarea admisibila a deplasrii relati"e de ni"el& Dn lipsa unor "alori specifice elementelor nestructurale utilizate, determinate experimental, deplasarea admis poate fi selectat conform tabelului ,&, Faloarea de proiectare a deplasarii laterale este cu ;AE mai mare dec!t cea ob inut prin aplicarea relaiei de mai sus la faadele cortin "itrate sau a altor faade a$aate de structura& Falorile admisibile ale deplasarii relati"e de ni"el sunt cele $arantate de producatorul faadei& ?abelul ,&, Falori admisibile ale deplasrii relati"e de ni"el ?ipul de componente nestructurale @i$iditatea secional Materiale fra$ile ataate structurii A,AA; * 9omponentele structura A,AA> * nestructurale care nu interacioneaz cu

* M nlimea de ni"el Prin nerespectarea "alorilor maxime admise a deplasarilor relati"e de ni"el se pot produce a"arii ale elementelor nestructurale asa cum se prezinta in fi$ura ,&,+&

8i$& ,&,+ '"arii ale elementelor nestructurale de nc*idere a faadei 2.&.2 'erifi!area a (tarea imit$ u tim$ *ULS+

Dn scopul e"itrii pierderilor de "iei omeneti, prin prbuirea totala a elementelor nestructurale, construciile se "erifica la starea limita ultima& Prin aceste limitri se urmrete totodat impunerea unei mar.e de si$urana suficiente fata de stadiul cedrii elementelor structurale& Ferificarea la deplasare se face pe baza expresiei ,&;:

dr:=2 K c ( dre O dra:=2

5,&;6

unde: # dr:=2 reprezint deplasarea relati" de ni"el sub aciunea seismica asociata :=2 # ( factorul de comportare specific tipului de structura; # dre deplasarea relati"a a aceluiai ni"el, determinata prin calcul static elastic sub ncarcari seismice de proiectare%

# dra:=2 "aloarea admisibila a deplasrii relati"e de ni"el, e$al cu ),)*+' 5unde * este nlimea de ni"el6& # c este coeficient de amplificare al deplasrilor& Falorile c se ale$ conform relaiei ,&6: 1OcK-#,,;5?3?c6 O, 5,&66

8aadele cortin se asi$ura la deplasri laterale la :=2 prin msuri constructi"e care mpiedic desprinderea i cderea elementelor faadei la cutremurului asociat acestei stri limit&

2., DEFINITII ALE NORMATI'ULUI P1--.1/2--0

SISTEMELOR STRUCTURALE CONFORM DE PROIECTARE SEISMIC ROMANESC

D& Sistem structural tip perei, sistem structural n care pereii "erticali, cuplai sau nu, preiau ma.oritatea ncrcrilor "erticale i orizontale, a crui rezisten la fore laterale este cel puin +AE din rezistena ntre$ului sistem structural& 'ltfel spus, acest sistem este proiectat pentru a prelua cel puin +AE din fora seismic lateral de proiectare&

DD& Sistem structural tip cadru: sistem structural n care ncrcrile "erticale c!t i cele orizontale sunt preluate n proporie de peste +AE de cadre spaiale% DDD& Sistem structural dual: sistem structural n care ncrcrile "erticale sunt preluate n principal de cadre spaiale, n timp ce ncrcrile laterale sunt preluate parial de sistemul n cadre i parial de perei structurali, indi"iduali sau cuplai& 2istemul are dou "ariante de realizare: a6 Sistem dual, cu perei predominani: sistemul dual n care contribuia pereilor n preluarea forelor laterale reprezint peste ;AE din total& b6 Sistem dual, cu cadre predominante: 2istemul dual n care contribu ia cadrelor n preluarea forelor laterale reprezint peste ;AE din total& DF&Sistem flexibil la torsiune: in aceast cate$orie se ncadreaz sistemele cu perei, i cele duale fr ri$iditatea suficient la torsiune, de exemplu sisteme structurale const!nd din cadre flexibile combinate cu perei concentrai n zona din centrul cl dirii 5sistem cu nucleu central6& F& Sistem tip pendul inversat, 2istem n care peste ;AE din mas este concentrat n treimea superioar a structurii sau la care disiparea de ener$ie se realizeaz n principal la baza unui sin$ur element al cldirii& 2.1 TIPURI DE CLDIRI ETA2ATE . CLASIFICRI 0n prim faz, sistemele constructi"e din beton armat s#au impus pe plan mondial datorit a"anta.elor lor sub aspectul consumului de oel i al posibilitii unei execuii rapide, prin utilizarea procedeelor industriale de cofrare, armare si punere n oper a betonului& Principalele tipuri de structuri de rezisten din beton armat ce compun cldirile sunt 58i$&,&,>6 [7lariu, 19>A]: # sistemul n cadre din beton armat 5'6 este un sistem realizat din st!lpi din beton dispui re$ulat, care conlucreaz cu $rinzile i planeul din beton armat, pentru preluarea forelor orizontale i $ra"itaionale% # structuri cu perei structurali din beton armat 5)6, foarte a"anta.oase n preluarea forelor orizontale% # structuri tubulare 596& 9aracteristic acestor tipuri de structuri este faptul c elementele de conlucrare funcioneaz n planul pereilor tubului, rezult!nd o construcie de tip bar complex, cu un mare moment de inerie i modul de rezisten%

# structuri cu nuclee centrale 546 formate din perei structurali i cadre, n care forele seismice sunt preluate n cea mai mare parte de diafra$ma din beton armat, iar st!lpii preiau preponderent ncrcrile $ra"itaionale% # structuri mixte compuse din utilizarea simultan a dou sau mai multe sisteme de baz&

8i$ura ,& ,> ?ipuri de structuri de rezisten din beton armat ?ipurile de sisteme structurale din beton armat, recomandate a fi utilizate n funcie de numrul de eta.e sunt prezentate n fi$ura ,&,9 [Mir, ,AA1]& '"anta.ele pre"ederii pereilor structurali de beton armat n structur, se pot obine printr# o bun colaborare ar*itectMin$iner structurist nc din faza de anteproiectare& Pumai astfel se

poate a.un$e la soluia structural optim, capabil s preia ncrcrile orizontale i $ra"itaionale n bune condiii, fr eforturi mari de materiale i manoper din partea in"estitorului& 9ldirile cu structur de rezistent n cadre cu nlimi "edere al comportamentului structural : mari, n zone seismice, n comparaie cu cele a"!nd perei structurali, prezint urmtoarele deza"anta.e din punctul de

8i$ura ,&,9 ?ipuri de sisteme structurale din beton armat