PRODUSE BANCARE PENTRU FINANTARE

Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. Originea cuvantului credit este latina. Credere tradus prin a crede inseamna mai repede a avea incredere in faptul ca in viitor se vor respecta toti termenii contractului de credit stabiliti in prezent de comun acord. Imprumutatul are incredere in faptul ca suma obtinuta va fi astfel utilizata incat sa-i dea posibilitatea rambursarii si platii unei dobanzi, iar imprumutatorul are incredre in faptul ca va recupera suma avansata la termenul stabilit si va obtine un castig conform intelegerii incheiate. In economiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleaza productia, sustine cresterea economica si joaca un rol important in creatia monetara. ezvoltand putin ideea gasim urmatoarele aspecte pozitive induse de credit in economie! creditul faciliteaza schimburile " acesta a reprezentat primul rol jucat de credit, care a stat si la baza aparitiei bancilor. #ecurgerea la credit, materializata intr-o anticipare de venituri, permite obtinerea unui surplus de putere de cumparare cu influenta directa asupra volumului marfurilor tranzactionate. creditul stimuleaza productia " dezvoltarea activitatii productive depinde de masura in care capacitatile de productie pot fi modernizate, inlocuite sau e$tinse. Creditul permite intreprinderilor sa achizitioneze capacitati de productie in stransa legatura cu cantitatea si calitatea productiei de realizat. %e de alta parte el ofera cumparatorilor resurse financiare, stimuland consumul. &stfel creaza cerere pentru productie oferita. Efectele creditului asupra productiei nu se manifesta doar la agentul economic beneficiar, ci se e$tind indirect si la alte intreprinderi. creditul joaca un rol in creatia monetara " in conditiile in care o banca acorda un credit, ea creaza flu$uri monetare. 'unt astfel folosite resurse din depozite pentru acordarea de credite, fara ca deponentii sa fie privati de utilizarea depozitelor. %rin creditare bancile comerciale creaza moneda in economie. Trasaturi caracteristice ale creditului Perioada de creditare E$ista o mare diversitate in ceea ce priveste perioada creditarii. In cazul plasamentelor bancare in operatiuni cu clientela creditarea se realizeaza pe scadente care merg de la cateva zile, la credite de trezorerie sau operatiuni de creditare a creantelor comerciale si ajunge la zeci de ani, la creditele ipotecare sau de dezvoltare. Perioada de gratie %erioada de gratie reprezinta o facilitate, acordata de catre banca, pentru anumite situatii (e$. construirea de locuinte, realizarea de investitii) pe o perioada bine determinata si presupune plata in aceasta perioada numai a sumelor reprezentand dobanda datorata bancii pentru creditul acordat. &ceasta perioada se acorda, la solicitarea clientului. Este important de retinut ca aceasta perioada nu prelungeste termenul de rambursare stabilit in contract. aca contractul de imprumut a fost incheiat pe termen de *+ ani pentru construirea unei locuinte, perioada de gratie se acorda, de e$emplu, pentru primul an in cadrul acestui termen, rambursarea creditului urmand a incepe imediat din anul urmator. Metode de rambursare #ambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati! a) #ambursare in rate egale - presupune ca marimea rate sa fie constanta pe toata perioada de derulare a creditului. %e masura rambursarii dobanda platita va fi din ce in ce mai mica. b) #ambursare prin anuitati constante " face ca suma platita bancii (rata , dobanda) sa nu se modifice pe toata perioada de rambursare. &nuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei! c) #ambursare totala la scadenta sau in fine " cand creditul se ramburseaza la final iar dobanda se plateste periodic. Dobanda obanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu imprumut, de nivelul ratei dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla, la operatiuni pe termen scurt, cand se ia in calcul un numar de zile, sau compusa, in cazul celorlalte operatiuni. -ancile utilizeaza in operatiunele desfasurate doua tipuri de rate ale dobanzii! fi$e si variabile. O rata declarata fi$a nu isi modifica nivelul pe durata de viata a elementului bilantier la care se aplica. O rata declarata variabila se modifica in aceasta perioada in functie de evolutia unui element de referinta. &cesta este de regula un indice sau o rata a dobanzii definitorie pentru piata sau pentru anumite categorii de operatiuni. E$ista si un mi$aj intre cele doua tipuri de rate, ce imbraca forma ratei revizuibile. &ceasta este fi$a, putandu-se insa modifica numai la anumite intervale de timp, intr-o maniera regulata. Comisioane Comisioanele sunt destinate in mod normal remunerarii bancii pentru prestarea unui serviciu, spre deosebire de dobanzi, care trebuie sa remunereze capitalul efectiv imprumutat. .otusi, sub denumirea de comision intalnim doua categorii! / comisioane propriu-zise, ce corespunde remunerarii unui serviciu prestat / comisioane asimilate dobanzilor, al caror mod de calcul este identic cu cel al dobanzilor In practica bancara comisioanele intalnite le putem incadra intr-una dintre urmatoarele categorii!

/ comision de dosar " remunereaza serviciul prestat de banca pentru intocmirea si analiza dosarului de credit / comisioane de angajament " dincolo de dobanzile percepute, banca incaseaza un asfel de comision pentru faptul ca ea tine la dispozitia clientului o parte dintre resursele sale, pentru momentul in care el va avea nevoie de ele. Clientului i se garanteaza asfel in avans disponibilitatea fondurilor. / comision de neutilizare " este destinat sa remunereze banca pentru partea de credit pe care ea a pus-o la dispozitia clientului fara ca acesta sa o utilizeze. El compenseaza partial lipsa unei dobanzi pentru soldul neutilizat al creditului. / comision de administrare " perceput de banca pentru gestionarea creditului, el poate fi incasat o singura data la eliberarea sumelor imprumutate sau periodic la soldul contului, situatie in care se poate asimila unei dobanzi. / cheltuieli ane$e " in aceasta categorie intra o serie de cheltuieli legate de diverse asigurari, de garantii sau de acte notariale. Ti uri de credite bancare %utem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii! 0. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite! credite pe termen scurt (pana la 0 an)1 credite pe termen mediu (0 " 2 ani)1 credite pe termen lung (peste 2 ani). in functie de destinatie! credite comerciale1 credite de trezorerie1 credite pentru e$port1 credite pentru echipamente1 credite pentru bunuri imobiliare1 alte credite. dupa modalitatea de rambursare! credite rambursabile la scadenta (in fine)1 credite rambursabile prin rate fi$e1 credite rambursabile prin anuitati constante. dupa tipul clientilor beneficiari! credite acordate clientelei financiare1 credite acordate societatilor nefinanciare1 credite acordate populatiei. dupa forma! avansul in cont curent1 imprumut acordat1 cesiune de creante (scontare, factoring)1 creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie. dupa situatia economica si financiara a debitorului! credite performante1 credite in observatie1 credite substandard1 credite incerte1 credite cu risc major. In continuare sunt detaliate creditele bancare in conte$tul general al tipologiei intalnita la banci. Credite globale de e! loatare Creditele globale de e$ploatare se acord6 pentru aprovizion6ri cu stocuri de materii prime 7i materiale, m6rfuri, piese de schimb, energie, combustibili, cheltuieli necesare realiz6rii 7i finaliz6rii produc8iei de m6rfuri, e$ecut6rii de lucr6ri 7i presta8ii de servicii, care au consum 7i desfacere asigurat6 prin contracte 7i comenzi ferme. eterminarea volumului creditelor globale de e$ploatare se efectueaz6 trimestrial, pe baza analizei flu$ului de lichidit68i (cash-flo9). :lu$ul de lichidit6ti reflect6 situa8ia intr6rilor de lichidit68i (;ncas6ri) 7i a ie7irilor de lichidit68i ( cheltuieli) ;ntr-o perioad6 viitoare dat6.

*.

3.

4.

2.

5.

'e efectueaz6 o analiz6 corect6 a prognozei flu$ului de lichidit68i pentru cunoa7terea activit68ii clientului, evolu8ia istoric6 a acestuia, ramura ;n care evolueaz6, ;n scopul verific6rii viabilit68ii 7i posibilit68ii de realizare a ipotezelor ce stau la baza prognozei. Cunoa7terea activit68ii istorice (din perioada trecut6) a clientului se realizeaz6 pe baza studierii datelor din bilan8ul contabil 7i contul de profit si pierdere, a flu$urilor de fonduri ;nregistrate ;n perioada respectiv6, care reflect6 mi7carea elementelor componente ale bilan8ului ;ntre dou6 perioade 7i arat6 cum sunt create 7i utilizate fondurile. 'ursele de informare ale ofi8erilor de credite pentru realizarea analizei flu$ului de lichidit68i sunt urm6toarele! - bilan8ul contabil, situa8iile contabile trimestriale 7i lunare1 - raportul anual al societ68ii analizat 7i avizat de Comisia cenzorilor1 -prognozele financiare elaborate de societate pe baza contractelor de aprovizionare 7i desfacere1 - studii de fezabilitate1 - informa8ii din mass- media1 - analize privind sectorul de activitate, ;n care func8ioneaz6 societatea1 - studiile de reorganizare 7i restructurare ale agentului economic 7i ale ramurii din care face parte. Credite e obiect 'e acord6 pe baza documenta8iei prezentate de agen8ii economici din care s6 rezulte obiectul credit6rii 7i cauzele economice care au determinat formarea stocurilor 7i a cheltuielilor respective (primirea de la furnizori a unor materii prime 7i materiale ;n avans fa86 de termenele din contracte). <n vederea acord6rii creditului, ofi8erii de credite vor analiza 7i verifica realitatea datelor 7i situa8iilor prezentate, inclusiv prin constatarea la fa8a locului a e$isten8ei faptice a stocurilor, a condi8iilor de p6strare 7i gestionare a acestora, dac6 cheltuielile s-au efectuat, situa8ia contractelor de desfacere garan8iile asigur6torii 7i dac6 s-au mai acordat alte credite ;n acest scop. "iniile de credite =inia de credit este o modalitate de creditare a agen8ilor economici, care func8ioneaz6 dup6 sistemul revolving, respectiv se pot efectua trageri 7i ramburs6ri pe toat6 durata de valabilitate a liniei, cu condi8ia ca soldul zilnic al angajamentelor s6 nu dep67easc6 volumul liniei de credite aprobat. =iniile de credit se pot acorda fie pentru creditarea de ansamblu a activit68ii curente de aprovizionare, produc8ie, desfacere, fie a unor subactivit68i, proiecte, contracte, care prin natura lor se desf67oar6 7i se eviden8iaz6 distinct. %ot beneficia de linii de credite agen8ii economici care ;ndeplinesc condi8iile! - ;nregistreaz6 performan8e financiare corespunz6toare (categoria & sau -) 7i au serviciu bun al datoriei. - sunt clien8i permanen8i ai b6ncii 7i efectueaz6 opera8iunile de ;ncas6ri 7i pl68i ;n lei 7i valut6 prin banc61 - au o situa8ie financiar6 corespunz6toare 7i o evolu8ie favorabil6 a indicatorilor de bonitate. =iniile de credit se pot acorda pe termen de cel mult 0* luni, termenele uzuale de acordare a acestora fiind de >+ sau 0?+ de zile. @olumul liniei de credite, ;n cazul credit6rii de ansamblu a activit68ii curente, se determin6 ;n func8ie de cifra de afaceri 7i durata medie de ;ncasare a clien8ilor,. Credite de consum Creditul de consum " reprezinta creditul acordat persoanelor fizice pentru procurarea de bunuri si servicii din reteaua comerciala. In general este un credit pe termen scurt si mediu. Initial a aparut din posibilitatea oferita de comerciant de a cumpara bunuri, alimentare de cele mai multe ori, si de a le plati la salariu. Creditul de consum prezinta avantaje pentru ambele parti. Cumparatorul are posibilitatea sa obtina marfurile de care are nevoie fara sa dispuna de suma necesara achizitionarii lor, iar comerciantul sau producatorul reusesc sa-si promoveze la consum produsele. %e ansamblul economiei creditul comercial duce la cresterea nivelului de trai dar poate avea si actiune destabilizatoare in sensul incitarii la productii supradimensionate. Credite i otecare# Credite imobiliare Creditul ipotecar este acordat pe termen mediu si lung pentru a finanta investitii imobiliare cu destinatie locativa sau cu o alta destinatie sau pentru rambursarea unui credit ipotecar pentru investitii imobiliare contractat anterior. Creditul ipotecar este garantat cu ipoteca pe bunul a carui achizitie este finantata. Ipoteca prezinta urmatoarele trasaturi! / dureaza pana la rambursarea integrala a sumelor datorate in baza contractului / poate fi constituita si asupra unor bunuri viitoare / nu permite instrainarea imobilului ipotecat decat cu acordul scris al creditorului ipotecar In #omania acordarea unui credit ipotecar este conditionata de respectarea urmatoarelor conditii! / valoarea creditului ipotecar nu poate depasi A2B din valoarea bunului imobil ce urmeaza a fi finantat. iferenta se constituie in avans al debitorului.

/ la evaluarea bonitatii solicitantului, se va avea in vedere ca rata de platit (capitalul si dobanda) sa nu depaseasca 32B din veniturile nete ale solicitantului si ale familiei sale, calculate ca diferenta intre veniturile totale si angajamentele asumate (de e$emplu, contracte de credit, contracte de leasing, contracte de cumparare in rate a bunurilor de folosinta indelungata). Codificari recente D / bunul ipotecat trebuie asigurat. &sigurarea va fi reinoita pe toata perioada e$istentei ipotecii. / debitorul trebuie sa incheie o asigurare de viata. Creditul imobiliar a aparut din dorinta bancilor de a crea o alternativa de creditare mai fle$ibila, nereglementata sau restrictionata in mod special printr-o lege. iferentele dintre cele doua tipuri de credite constau, in principal, in trei factori! / garantiile solicitate - creditul imobiliar se poate garanta si cu alte proprietati decat cele finantate. / marimea cotei finantate - creditul imobiliar poate fi acordat fara a solicita imprumutatului un avans minim obligatoriu din pretul de achizitie al imobilului. / asigurarile solicitate - in cazul creditului imobiliar, bancile au devenit mai permisive, nesolicitand intotdeauna asigurari de viata. Credite de scont Creditul de scont este un credit ce se adreseaza clientilor persoane juridice, fiind destinat finantarii activitatilor comerciale. 'olicitantii sunt posesori ai unor titluri de creanta comerciala (cambii si bilete la ordin) care nu doresc sa astepte scadenta si cedeaza creanta bancii in schimbul unor lichiditati imediate. Eivelul lichiditatilor este dat de valoarea nominala a titlului diminuata cu un agio alcatuit din scont si comision de gestiune. 'contul, care poate fi asimilat unei dobanzi, depinde de nivelul ta$ei scontului, de valoarea nominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta! 'cadenta operatiunii este data de scadenta efectului comercial scontat si nu depaseste un an. %entru reducerea riscului, multe banci cer ca titlul sa fie avalizat in prealabil de banca trasului. Credite entru desco erire de cont Creditul pentru descoperire de cont se adreseaza societatilor comerciale pentru acoperirea unor nevoi legate de activitatea curenta. El asigura o continuitate in finantarea activitatii, in conditiile inregistrarii unor sincope in flu$urile de trezorerie. Creditarea se realizeaza, pe destinatiile agreate, prin acceptarea de catre banca a realizarii unor plati sau retrageri de catre client, in conditiile lipsei unui sold creditor pe contul sau curent. Eivelul ma$im al creditului, dat de plafonul de indatorare stabilit, tine cont de necesit68ile solicitantului, cuantumul crean8elor ;n curs de ;ncasare, natura documentelor depuse spre ;ncasare si conditiile negociate. Factoringul :actoringul este operatiunea desfasurata pe baza contractula, prin care factorul preia de la clientul sau numit aderent creante, prin plata facturilor sale rezultate in urma unor operatiuni de comert, in schimbul unui comision. e fapt, e$ista un comision de finantare, care sa remunereze punerea sumei in avans la dispozitia clientului si un comision de gestiune ce remunereaza banca pentru efortul depus in recuperarea creantelor. 'pre deosebire de scontare, in cazul factoringului nu intalnim cambii. In functie de momentul finantarii clientului, e$ista doua tipuri de factoring! F factoring clasic (engl. old line factoring), cand factorul plateste facturile in momentul preluarii acestora. F factoring la scadenta (eng. maturitG factoring ), cand factorul plateste creantele adererntului in momentul e$igibilitatii acestora. In acest al doilea caz factorul nu mai incaseaza comisionul de finantare, ci este remunerat doar pentru decontarea operatiunii. :actoringul clasic asigura aderentului disponibilitatile financiare in avans fata de scadenta creditelor acordate importatorilor, dandu-i posibilitatea de a da curs unor noi comenzi, si il pune la adapost de riscul insolvabilitatii debitorilor sai. In plus, ofera posibilitatea acordarii unor facilitati de plata, deci este pentru e$portator un mijloc de promovare a e$porturilor. For$etarea :orfetarea este o operatiune de transmitere catre o banca sau o institutie financiara specializata a creantelor provenite din operatiunile de comert e$terior efectuate pe credit. -anca plateste imediat aceste creante, urmand ca ea sa recupereze contravaloarea acestora, la scadenta, de la debitorul importator. Operatiunea este asemanatoare scontarii, insa e$ista cateva elemente tehnice care implica deosebiri. In primul rand forfetarea, spre deosebire de scontare nu da bancii drept de recurs asupra vanzatorului creantei in cazul unor incidente de plata datorate debitorului. In al doilea rand, termenul operatiunii face diferenta. :orfetarea se aplica nu numai creantelor pe termen scurt, de pana la un an, ci si celor provenite din e$porturile pe credit cu scadenta medie, de la 0 an la A ani &vantajele forfetarii! - crearea de lichiditati - respectiv imbunatatirea cashflo9-ului prin incasarea imediata a valorii -rezultate din vanzarea efectelor de comert1 - eliminarea riscului de neplata la scadenta efectelor de comert - acest risc fiind preluat de banca - promovarea produselor la vanzare in baza unei finantari asigurate

Costul forfetarii are la baza o rata fi$a de dobanda, la care se adauga un comisionul stabilit diferentiat in functie de bonitatea debitorului, de masura in care cambia este sau nu avalizata, de riscul estimat al operatiunii, de modalitatea forfetarii de plata.