Pe ee eerie ner cee ri GHEORGHE TOMSA ear %. yal r eae ie ee ele) | mare etn ee Ms oe Cond miele aer NAS PRESCOLARA $I $CO!ARA i @ GHEORGHE TOMSA (coordonatoy) : ee ORC cic mee Toe Mag ar ge = i i ror see ee ee Ce eee 5 3 1 ais 9s 9g ws. ly vy le Se. se ee ee 1€ o % ve ve S it st T 1 + anwonpo-aljonuisut nsoooad uy ayeuorfeorumuoa 16 aokusaysis ruepsoge inoystoeds -grujfaioine ~ aie[aes ‘Anwusioj — aneumsojut eiuapuadopsaiul ‘Aaja — s0yvanpe Tounjgeioiu cejeloua8 lensustoereD “pyeuorjerodo «6 zesmonns “grevorlouny Maqniousd wunisuoui, “pamnonas 16 tMoury “Idaouos ~ aigwreleaus oP Ins900%d -gfinono ap alurptas 16 yamanas “iiouny idaouo> —vuyureiBauy 2p [nwsasis| sh ~- (nupaanpoyy 2160} 1) YWOOS IS YLINIGYED [Nig ALLVONGH-AILOMAISNE IPIASTDONA V 1S TWNOIALLSN! NIAWALSIS VOULYAETIUONL xy inode + rngnyidoo tfgjetosted e axerSeouno op torucjat 16 eporey “S mn s-s-gyut nqrupjoos 1€ mnpaucjoosoxd v ye}90s #6 yenpratput Weld UE ‘grountye “orounadxo ‘oieyjonzap ‘oxeutio,y “HZJeuossod © yalywor0 eaUlNISUOWLICL . qt mmruvjoas 1S mjruefoosard w aorzyoutsd rxgy(onz—p affonSHOIeIED E . . ingafeuosiad wumanns vazepsoqe Us tou sanoadssed “01 ‘poruieunp 16 ealeuey “wpaande soyoere> “wwourasodut — whgujeuosied esmonss % es (oye isrovurn qoyopout “e'O%eR} {nlapour O|UMESTA nispou) wlguteuossed v axeproqe op 2]PpoW “syeulPuosied ep mdaouon(1) | (nosaupfarg n1jaus0.9) AN 1ATWdOD TLL YLTVNOSWAd VIINVNIG IS VUNLONGLS: njoude) qu jujooé s s[oatord inion tnynipous aye aansonpa sojeluongut (mautoeds 9 vostuntannonesom grenptatputo4isd nsgifOA22P Te TUEUIGLD}Sp J0192) — BHEONPA 'S ‘enpiaipuroyisd tLgyjoAzep [e weutnoroos mupe> — TPO “P mnyidoo ¥ ayenprarpuoutsd yusajonzop v premngeu usrurard — vaweipard ratte z war “(ouiguesow) ehtaso — ugunmusiod, “swoverarut enidoouoo 16 wisrmusiqure daouloa ‘suspen wideouo> :eyeuliqeanpo wt oxtatd no w00) $ ydaou09 “Z genie yen Rear sovosnennces yeniquanpe 2p Tmdaou0D °T (oho 24810249) INV [INIT IRONGASC UOLIVA "VALYLTIGVOAGE, Cpmionsdeg copie Ins Aq dais 8 HOLE. supwoy wip seusd sojoaSoud jmupueAwl vL axNeUsRITY “P vreatemeuntensn-qyguny Ral Ub HpquIYDS [WUsuTeBEUey| 11096 with uy ionunuoo « x6 soy insed wostoxduyy 2pevorjeonpo toliceid 1 youtod ‘aluypday ‘auouuy cosoupos sow 1S sepooseud crauyLURizau) wy euLoy>s 18 arienowt E . poceegenad Pant gih Sree aenpoonte — gwnateuusad aticonpo — wzeq 2p otleanpe talafas woumeuict Injrlonta 2a1uaBx9 ‘B inpruazoid ojoiuasixe anuj rigitoos v elgeinp eateyonzap 16 wivonpa senemoie srs goutoads 16 a[esoue8 tos ‘2t}zue 2p ‘asaooad ‘atjvonpo greipuows vatio ‘suesodurawoo Hum aygoonosd # eeanPA T essntucrinenn se (pbuo , 3481034) YOSVENYOU V1¥OOS NI YINWOSTH IS ALLVAONT ‘YRVMOUNGLNOD VALVUAIOOS NJ IOTAINYWYLYANS 18 HILVONGS VOLLYWaIGO¥d srronded ayuyeut raga Suossonoy SNIWdND3. Analca proces de fovbimfot I nivel interactaniy predare-fnvaare— caicae 2 6 | Capitolul VIII: 4 Jmerdependenga formal — nonféimat — informal la aivelil Sitemulut gal { METOOO: DIGS TEUINOL OA nNsTRURL Ctra Chelarn : ze arfoceatut inesticd veedutaly 6 1)Delimitai conceptuale: metodologie, temnologie, strategie, metodd, procedev, 5 Nosnaivnatea th procera lnstrasli-odccaiy; SEES ee oT REE (iil, Analizainterdependentelo. Roll integrator alstrategilordidsctice...... 126 Fundamentare gi relevang4 pentru invatmantal prescolar §i primar... 66 2,Sistemul metodelor de instruire. Clasificarea sé caracteristicile.principalelor ape de metode, Special metodeor de instar pent invitimintlprescolar Capitotut@) 1 i primar... 129 FINALITATILE EDUCATIEL, IDEALURI, SCOPURI, OBIECTIVE (Cornelia Steftneteu) Ao. 3 3 Descrierea metodelor de insruite. Fundamente i posi ‘te 134 2, Taxonomia finaliilor Crteri sl sisteme de referinf’ in claificare: macro = i Instruirea asistati de calculator - directie strategic tn perfectionarea micro (finalitati de sistem — finalitati de proces); grad de generalitate (obiective } ~ metodologiei si sehaaloeel instruinii (onl a in iar prescott in cel, generale, specifice/intermediare, obiective cadru, obiective de referints, obiective prima)... 135 eteieloperjonale), conjinat psitologic (obieeive cognitive, fective, psihomotori); competente generale si specifice ” Capitolul IX: 3. Operationalizarea obiectivelor educationale. Concept, model, sieves erate HED REO RENTAL O NEEM OUANEIRGTEO RIGS ERA CTIGAEREDARI (Cornel lured) ian 21138. limite. Aplicatii 79 } 1. Coneeptul de predare. Relatia predare ~ Tvifare - evaluare... 138 eqpiont VE i 2. Predarea ~ act de comunicare pedagogict eficent..... 140 INVATAREA SCOLARA. ORENTAR! CONTEMPORANE IV TEORA SLPRACTICA 3. Strategii si stluri de predare ws. 143 INVATARI (Flavia Malurea) 85 f 4, Specificul predii fn tavatémantul primar . 145 1. Conceptul de fnvatare scolar. Mecanisme gi proscar Forte! tipuri gi 5. Modele de determinare a eficacit&tii si eficientei ei ai 3 conprtent 7 river de Svar, Teo ale ivan (BF. Skinner J Piget LS. Vigo, didactic al invagitorului MAT J Bruner, D. P. Ausubel, R. Gagne gi afi)... 85 Gane 2, Conditii inteme ale invatirii scolare: procesele cognitive, eres si volitive; : MOCUEISIEORME Ds ON GANAS ARCTUEATL FORMTIV ~ EDUCATIVE motivetia invitri~ genes, diamicd, forme, sructri mot yajional-attadinale IN GRABINEEY (adhice Tonge) 152 Legea optimumului motivational 92 : is 3,Conditii externe ale fnvatarii scolare: statutul educatorului (editcstoare, ec dominant presla, rad mild irae idenvolurd Invatfon, medi gcol/ridnifel ial ‘casei de elevfgrupel, medial ‘ 5 GRRE cicada oat is ‘i Bekins Oat socio-familial, factori ergonomici si de igiena invatarii etc. oT 2, Jocul — tipologie, structurt, functit... : : as 4 Interdependenfa dintre condtjile interne gi exteme ale fnvin. Valorifcare gi o Relatia dintre joc, tnvitare, creatie si diferitele forme de ogaizare a at ratilor pene " # th ann i din gradinf& (activitatile comune, actvitafile la alegere).. 160 ae : 99 (4 Diterentierea si individualizarea procesului formativ in cadrul jocurilor 5. Spesiflel nie a peel 9a eoln mie \ aetivititilor a alegere.... See ra 161 Capitotal Vit: ° Genie PROBLEME TEORETICE $1 PRACTICE ALE CURRICULUM-ULUL REFORMA CURRICULUM-ULUT apitsluLATS IN INVATRATANERE ROMAN ESC RU cTOes see 101 TEVALUAREA IN PROCESUL DE INSTRUCTIE §! EDUCATIE (Cornelia Stefnescu) 165 1; Analiza coneeptelor:curulum, erie curiular, clelu curricular, continut al 1: Definirea si analiza conceptului de evaluare. Misurarea, aprecierea : fnviaaaanil Head UNS ‘ aor Tnegraen value in procsul de fnvitimdnt sl in aeividile foomativ= educative din gridini 2 Relitalobiseive cou ittnarimstads ie predére © tavalare™ Gvatuares-!4lNEaROR See nt 2; Funcile evalaris de informare, motivational de contol, diagnoz&, selectie st 3, Factor determinant i surse generatoare i elaborarea curriclum-ul... certificare, prognozt, reglare gi autoreglate ..unyess.nn 167 4. Tipuri de curriculum: core curriculum (de baz&, trunchi comun) ~ cone us 3. Forme/tipuri de evaluare a rezultatelor scolare: initiald, continua sau formativa, dispozitia gcolii; analiza raporturilor curriculum obligatoriu — curriculum ce ‘sumativa sau finala. Forme si tipuri de evaluare a rezultatelor si Wromsselce ‘optional; formal ~ nonformal; national — local... a Conititneses ae 169 ‘5. Oriental st practici not tn organizarea curiculum-ufui; interdisciplinaitaiy 4. Metode si tehnici de evalinre'a reultatelor scolare (verifier orale, Iver organizare modular, organizare de tip oe curriculum. cege ai i ‘scrise, lucrri practice, teste de evaluare, pislbete, Ponstel chestionare ete.). personalizat on “ Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor si progreselor copilului prescolar 1m 6,Documenele curiculare: plarutcadry, programe scolae) manual, maierile ; suport (ghiduri, portofolii, culegeri, manualul profesorulus etc:). Metodologia aplicdrit lor in scoala. cia . : 5. Factor perturbatori si erori in evaluare. Modalitati de corectare... 185 121 6, Metodologia proiectii,elaborari,aplicaril interpreta probelor evaluative . 189 7. Formarea capacitatii de autoevaluate la elevii din invatimAntul primer... 189ole 69 89% 6st 6st 9st vz we, Ise ove ore. cd We EC 850 97, SEC cad “yotBoBupad viojowoag “p * (uoizawyareerenpo) sonoepp sojespeo vezi 1 coos are E> = 12109 ‘a1a 1809 “oxeztso}UOU ‘asENTeAD ‘mune (GuGeiace Gece eo ninth eta ten ---- yeuogfeonpa 12s ‘Rrezt[ests9 vareu[euostod “2oxBo8 epadoyisd cruefuiauos ‘oisinpass ndofepedoued siaguseacal a0iepededid IRdug> “wzoq ep eEueosied one mjupe> wiguMuosed eANONAS 1 oye ape uve wy [euoeonps mun 9 ~~ prewostad ity WazeotUnIOD “& 1A9|O ep wsepo uyeirmpp® us preuosiodioqur wiioeNy “py : “noo ap esejoyedna8 us eyevuow -msndioo_qlum0o snr amsttuosed 18 woos waneonduut“¢ : > ‘arejuonyu op toys ‘pyettuazayeid oanoayeoroos jar ‘axeoqumuroazarut ap iejai foroiseounsio)a1 9p He[ad “tAd}9 9p Belo uw IS KiWIpELs m o[euorieonpa tuntloesayu 1S mielay Z : ~ gjeuor}eonpo arfejas ap inyradzouog ezyreue 18 vastuyod “I . ‘tremoure roduoo vatorege ‘gjetorieonpa W119 ap artriemys 1 shdokay sAa[9 op seo «Bodom ,gz9" op aon EeaMON.ED +. ~ eluajorA 1$ vorenarsaufie ‘euoranpu 3 sesou op connote womprane Touodoons mrtayo sae adap “svesog ‘utaiow op eed sonia} sey 8 vous feueu mun ae aluzesue> 9 ‘i “-rej008 mae (rundaoay (8 are auomeseuew ‘emydionp 16 joul> jmrOURBeUEN 'S -vs--greojBAOUT *gjeuoriesedo *Paryuts0M ‘gyPID0s “porHojoutsd “gorwoUOa Sunsoaunp sols =p sse]9, mmmauafeurer y suosEUNp eionng : -~ gqndepIp 10124p89 vomuigy t Hoge eels ‘jaip putustoum weenie vy ope IAO|O op Tose} InjmuowOseUEN In{MIPNIS ofe oo1Zojoporau outipETid fesyo muawezeueu Injmpms aye ayeMdeou0o-aneordxo ouifiperg “z (any oi.ryf) QMLO¥AIG IANA VALWLTIYNOS¥Id FHIAX rounded, * (Da4n] Dis03) ATVNOLLVONGH INAILOVYSLNL IS LV 13M STAX InjoxdeD, EC £€% Tez eee occ wet eee, ore siz vie ae ae or or soz z0% 361 961 61 £61 £61 ost ec “ajetraBrueut 1S 2o)fojouisd ‘201 o]01908 uae Stunde ermierwae, coeeay, | es Inuowoteueyy 1 Peat: “> (apo myPI4eD) INATTA AC TESV1O VENALLSAD IS TMINTHIOVNY FAX Injondeg, In[ndgje & go!BoSepadountsd areztio}oere9 ap wsy S1A2qo ‘9p s5se]9 v porodepadoisosoytsd ormzizaiseie> op wy ‘(ninsoUUas “ue ‘njor> ad) anneanpa iHeuanoe ouvfd 4a 9p loses yaw aueus uy spetinnaivausno0cyp 14a[9 9p 1989/9 voneyrwIutg ‘TeUot}eonpo dnuB wo inate ap BSED “f oe oyuized 18 son2epip sojaspeo oy1Aaq9 v yolSoBepadoyisd viuansise ap srauigeo 16 amieo) jeuorinansut upeo “axBojopo.aun “tmnuruo ‘oAnoo1go ‘qquowepuny :pjeuotsesoid 1$ greo08 warmuDIG “goIBOBepadowisd voroIsuC) “Z s0[096 druBosorw ‘tasejo [nuowaseued ‘are]oo$ torfezme810 murou -efeuvis “xfouotsayoud 18 w2ejoos azei4a1i0 ‘a101)!s09 ss0jordaou09 wasesiLut}ac] “7 * (@pP]] m2H109) 1NAT1A:UA.1ASV19 TINAHAOYNVIA|'YIOOOVARdOHISA VEEATTISNOD +AIX Ijonded, < ody 18 Biaqiyoy ‘sing mn aiouco eu ynyceormsoduco juyitany Snipes 6 aM 9 e ~phuuippy8 wy aspor8tyo3 16 oialo-Teiowr torfeonpe aye axenjeno ap sjauuoy if oqisorens “opmqeuL"s ) ~ajbuorjoury-ywaryonais aiusuoduoo 18 osins 9s ‘oje1oUr Jrleonpo & YanmsuoD ued ~ gjesoul elfvonpoomny “py viguaneio ‘seu op ous ‘oop eso nquauELoduloD “¢ - sittpei8 up ganteonpa-anonnsus eamhiy Ww Heudin Gorttwpoioed smegeat sou qnfequity“z junrxouoo 16 eussruruo}ap ‘9[BI008 wnansuy“(qHBULIOU — 2180jOrxe) ANoaigO. Trad ‘CRojoigsd) sooyqne der copsou fejeonpo wuojouaiy saiedey t °° (2POII mUdeD) YSVOLOTEN 8 YOINII-AVAON vilvonda “aiyunwvioosned a) zIMON HllvonGs, HTNnIsNaNe ‘AnDistoadS s1X onde) “ouzoy ‘Hie “ ~ arwz1ue810 op ouniog aly “R2eg 2p sonOEpIP areHanoe ~ etioe7 “Cor TenpIATpUl “dR 9 evo Roqodn “yBoouco ‘eonoepIp sopinianoe » asezuemo ap sue) 16 UNpOW'9 mer aoqlavanoe vasenyeasoane ap jusi5 “azenqe4o 2p 21 “6 ) “= orqonbempe 1 axejoos Hyatanie soy & “etioa] v exexoaroud 2p 21°POHe “winpR® up eanvonpo-arjeuo} ioqiguAnoe v axejoolaid op s1°powe atlvonpa if axmsu op iopdgyarize vasmooioxd u ouissonip 18 ey "p > © sordoSepad tunoetoud eaezieuny ‘2oHo8epad wueior0sd of LNAI “€ wie “= aenyeAd ap Jojonuowmastr & 16 soqray9 antIqeAs ‘unto ‘ep aundo roigavens” vouiquis ‘soqtanimutjuoo wareuruuoiep “terodures-orjeds sltuajat op rjruiasis © 1ojoxnsargo vaunyap :20/208eped yumooiord opoderg “» a1@aOut 18 o42109p ‘oseySo10qne ‘ose |Bos ‘auvlip ‘oseziuLBs0 ‘anEwwaLI0 ‘oon s901908upad waeisatosd ojsnloun. “yor@oBepod eurizotoad ap ymidoou03 “1 “9 (B20ny w140D) BLLWANG YOULYLIALLY ¥ RAVZINVONO Bd INUOL 18 IGOR aluvoned-auanaions HOULKUALOY ¥ YoIDODVaHd VaNVvIoaO¥d STIX Injonde Be vee prpMOY ty seu smyouguHIRAW lomugjos vapoodsiod #6 aznqeaa op roiBojoporse wareuotioajs04 gCUVANT INAINTE Literatura pedagogic’ s-a publicat putin in ultimii ani, cirfile aparute tnainte de 1989 sunt partial depasite si, oricum, epuizate; prefurile tind de mult s& depiseasca posibilitatile de achizitie ~ mai ales ale cadrelor didactice tinere; bibliotecile scolare ‘nu au mai primit fonduri pentru achizitionarea de carte cu profil psihiopedagogic. acest context, elaborarea acestui volum a avut o dubla motivatie: in primul rind, necesitatea crearii unui reper bibliografic pentru toate cadrele didactice din fnvatamantul prescolar si primar, cu un confinut ce le poate folosi ca surs& informativ {in domeniul lor profesional in al doilea rnd; calitatea rezultatelor obfinute de cadrele didactice care se prezinta la examenele de definitivare in invatamant si de obtinere a gradului didactic IT este, pe ansamblu, de un nivel mediu, fapt ce nu ne poate multumi gi nici nu ne poate asa indiferenti. Facdnd parte, in ultimii ani, din comisiile de examinare din cadrul Colegiului Universitar de Institutori din Focgani, am cdutat si identifica cauzele acestei stiri de fapt; in opinia noastri, a colectivului de cadre didactice al acestei institutii, motival principal il constituie accesul dificil lq sursele de informare. aceastA situatie, un colectiy de cadre didactice, pedagogi si psihologi, de la Colegiul Universitar de Institutori, Focgani, din cadrul Universititii din Bucuresti, Facultatca de Psihologic, impreun& cu doua cadre didactice de la Universitatea Titu Maiorescu, din Bucuresti, ne-am propus sa realizim un compendiu al tematicii ce face obiectul verificarilor in cadrul acestor examene. Prezentul material-suport pentru studiul individual al candidatilor (educatoare, invaatori, institutori) este elaborat in conformitate cu programele oficiale, temele fiind reunite intro tratare unitar& (comu- 1 pentru invafitori si educatoare) gi, doar unde este cazul, sunt specificate capitolele si subcapitolele destinate fie numai invaitorilor, fie numai educatoarelor. ‘Abordand intr-o asemenea perspectiva cele 17 temne fundamentale ale progra- melor de definitivare si gradul didactic II in invatimant, autorii prezint&, pe capitole si subcapitole, toate aspectele esenfiale ale tematicii programelor oficiale pentru aceste examene, la educatoare gi fnvat&tori, cu respectarea in linii generale a bibliografiei indicate in programele respective, completand, unde a fost necesar, cu lucriri noi, pertinente. Autorii au cdutat sé trateze tematica abordata intr-un limbaj accesibil, pastrand acuratefea stiintifica (In expunere) a ideilor. Am avut, de asemenea, in vedere faptul c& materialul-suport elaborat trebuie s& satisfaca integral cerintele programelor pentru examenele de definitivat si gradul didactic II, si anume: s& ofere cunostinfe de specialitate, si directioneze formarea capacitatilor si competenfelor profesionale de baza gi, totodata, s4 ofere instrumentarul prin care candidajii si-si demonstreze compe~ tentele (0 abordare constructiva, spirit de cercetare si de investigare, o interpretare crtiticd a opiniilor si experientelor proprii din activitatea lor didactica). in speranta c& acest material-suport va sustine gi sprijini pregatirea candidatilor la examenele de definitivare tn invaimant si obfinerea gradului II didactic precizim cc asteptim sugestii si observatii constructive pentru editille viitoare, Gheorghe Tomsa Bucuresti, februarie, 2005n nuIp nWLY JoJo wIAgy 1S Yor] ueAy Y se wind “Ur|D9p UY IY 4e BTBODS BO Bx ‘aqeo 199 YZROMIIS a8 a1j1zod Fseaoe ag “UNG teu! JOWTIA InuN vorMNSUOD uy 1$ oUTeUE op tun] vompSoid uy queyodwn jor un woxe rod nu 1S ne nu axfeonpe ap ajowarsis Ko plopisucs 129 “londoas 10/00 waitzod atmapisuoo o sundsey op aivar90UN 0 ‘Jajisy “osndo uiizod ynop od yeny1s mv-s rotfeonpo rilIqesuodsax 1§ aljeanpo ap sjeuorfeu ojauiarsis “guesodusayuoo tun] ofe oarjexodunr aysooe ve] apundsgr v ep vareoxaouy Uy ‘oqueyodust Suerouwuy Lunuoyo Loosep 18 seZo!ur Bonu ‘oydwiord umsundses puys29 aj “sowieand quns ojeuorje riyyrumuioo reayoay widnse 1$ ojeipuow eNOS widnse ayrforaxa opunisaid yo nsuas wy quvsaad 1 avyoIsd 9,eIU5 © ‘srequatsozap pea as ‘azeurdisisiprnyd nu i$ exeuyjdiosipiun uinssowiap goseasojoy BS Hee} puly luau ‘sa1ojowraiside Lunsiowop soyso08 ley UW) ‘oseoIoWINE 16 souaind tunrKouos 1ouN euazald anoadsar ‘reuydPsipyN|d sa IeIED © ‘aqeazape Hinjos nes apojau ne nu 2189 jendis sun ejey wy Uinetard quns nu avo nuyuad axajduioo wens soun nd pea os uotiwo HO [nsuos Uy ‘EIIqIZTAaid naa3 K eprdes a1injoAr © © ‘oremnustds iota v bao nunuad 18 30 “apelin IOI Bieys nuqued ye Henoysp op “oasap “18 asiypsep auia|qosd ap Bsms o puIMIsUo ‘pjoio0s aia sjorwoyoes ayeos yevoIoajv vo PO InsUDs Uy ‘Teqo[s Io}2"IED © ‘sronpuro|gord roysooe wxeye ut eseyd ayeod ‘as nu qoi8 ad ap auniBas 0 ror 1$ wre} o fo1u yo ynstias WE TUsIOATUN IIEIED © sglutzeid ouezoduraquco rium] roneurayqord ‘nyquresue ag “ejenprarpur oyauvosiad 36 9[e1908 JojLIndnud 1S ayo ‘ejeuorfeu soprigMuNMIOD Were aundut as azeo ‘HRBUTa[Gosd Jorsooe oye suMMIOD-fe10UN8. aflonsuayoeTeD gUTUIN] Ut ound ja-1S snd v-s ANoadsax Tmdooucd “(L961 “RULOPIRA “D ‘yasseY “S) ,oueIOduouo muy e goneUIa|gord™ ‘2p imjmdoouc vorsonponuy vy “yuUN WIP 2[90 wi ‘snp ne ItinjoAs a1s2oy uisaqajroue 18 a}oureoy ‘oLioztm op iipuos wy, apiqisod juns nu tanydoup 18 Heuoqyy o1se98 ‘JO Inpuy BBO “wiMISaDR aTP OIE Suourepuny Jofiieuoqiy varemsise 18 mjnwo sojumdaip wareedsas grey EIear yy areod nu vooed vo ‘soed wiry ypiqisod o1so rer nu vare}foazep yo rweIstioD v-s ‘nyduioko aide ‘sueioduiojuoo mun] a[tze) wip TUqusuodsa: 10}3e) OnE op oyeft|Sou y yod nu ojo yO ‘xznjouoo vf 98-npueSunfe ‘owajqoud ajsooe axjtnp apiunrxauoa 1 yuadoasap nv-s yn9an, Injnjooes [MIEIEIs ads 19 Huy aye ouOZ oWNUE LE dotzesTOWNp TL20}Sox0 fv juEdopeS [UN ‘aeMIeU JojEsinsaX Je YeUN] |MIEIDEIeS ‘OTeINfuooUE InjnIpow vereIOLIerep 29 aula|goud op vqion ais 'a[2qo]8 1$ eJeuoI#er 10] ajjunisuouip ulid 18 go uesoud 16 avi8 10] jnumoereo uid Wie jNws feu 20 UL 20 WIP neouNduM as exvo ‘owIaiqoud ‘op di now un qwoynuap! me ajeis0s tala afe afzores JoJasioAIp uplqusuodsex 16 joniod, Nusureo “wluINs op nusureo “XX Mynjooes a|e fusdep ejewN|N UL aplalodas 18 W1VAANGO I1LATOs ALLZNVAL ga 3sa00Ud ‘TALL VINGA YY YIVIGNOW VZRio ANVEOSWAINOD MINA FTRAYIOAONA IS VLLVIAGg “T anuad ‘boy uy | YOSVANYWOU VTVOOS NI YNUOTA IS ALLVAONI *YNVYOdWALNOO VALVLAIOOS NI INININYWYLYANT IS IGILVONGE VOLLVWaTEOud oT mnyondyGia lansat cunoscuta teorie a descolarizArii societati, in timp ce A, Toffler sustine c&, fh viitor, yse!va invja mai mult in afara clasei.,. durata studiilor obligatorii se va scurta'*. .ctc. (A, Toffler, 1983) Cea dé a doua pozitie, pe care se situeazi majoritatea specialistilor contemporani, sustive puterea educaliei $i capacitatea acesteia de a contribui cu resursele sale specifice Ja constmirea viitorului. Fara indoials, educatia nu poate rezolva singura totalitatea problemélor lumii contemporane, dar nu este posibila solutionarea temeinicd si durabili a problemelor actuale fird contributia sistemelor educative. In acest sens, precizim ci din ce in ce mai multi specialiti contemporani trateazi educatia drept unul din factori capabili si contribuie la crearea unei societ&ti mai bune. Printre acestia se numéra $i M. Haavelsrud (1983), care sustine cd ,interesul pentru rolul educatiei in ameliorarea vietit de astizi, in lumina unei societafi viitoare mai bune, trebuie s& se exprime mn q Wy Wy, “puviBUdT “g ‘suI005 “Yd) !oliwonpa 1e resoduraquoD tuatoHasoa) tun ad snpuod Bl don] js0oy “swuoueuLiod Fax}eanpa MxauOD uy eluapuadepserUT 18 axeuoHLIPUOD sIojut ud TeUINU HgIOIGOS w BIIGeINP voxeYOAZAP ¥| IngisqUCD 10d 1S sopLN jpyfeuosiod vaxeyjoazep uy wjusioyo 1porop rod 1 ratleonpa aye auLioy ton 299, (2861 ‘NPE PT 'f YL) 9O1UTZ 918s ojpiuorodxe uip impmynde 1S emge ‘aluysouno aSopuygop gurosiad a1n00y area und ‘oznyip 18 suoZoino ‘oyuorluaiuau rojojuanyur voreyH{e}03 apnjout oreo = yewzojuy wiivonpa (o {(ormjooSuiad 18 azejoogeaed ‘asvjoosenxo) totivonpo |e [UuLO, imjnusoysis wieye UL foNeWaIsIS pour Uy ayezTUBBIO aopHUNtio® 1S sojoluoNysUL vorEIITHOI apuudno o1> ~ yjewoyuon etjeonpa (q ‘sue mgnfeuosiad txeuLi0y earapan Uy ‘orezijeioods wiimnsut ioun [rupes uy ayesogela 1$ a!ojouos9 ayepesd ‘soneUaIsIS i$ dyeziueA10 sojlunrjow 16 soja}uonyjur eayen|eI0) apuidno o1vo — yfeULso] ¥HEINpS (e stotieonpo 9] suni9} nes undn Jon uy axfeonpa 18 axmnasut ap so]HetAnse injquresue yemjonyys nev (pL61) Palulyy 18 sqUIOOD "XX In]njooos w ayeHUN{ enop e Uf -udosd thera] 18 ynyeys no “gonuomne BUMS o puluenp “Bunj ump un sanoxed v erteonpa ‘guiepou eoodo urp otyriuins eyejuourepury vountioe zB] gued 1S pleioos lei ued rheoue8 1ooun v oapedard op yortdue vountioe 2] ap ‘Jansy ‘s[eiluase ieo1s!pour ap oL1as 0 Ulgialo0s rErB|Oxzap Jnsinared ad yyayNs © ‘189 1$ yueUN voeIo100s no wep o rnUBde e ale [EID0s UautOUds UM a3se EHleoNPA IL VOAGAOLAY ~ YLNINVAMA ALLVONGA = yZVa 4d Livona TGLLWTAM VOINVNIC “10 IIMOLIA FTRINZONGA 1S LY TOLNAZ AIA ATALNAOIXA UN] TLYLAIOOS V YHAVENG VauVLTOAZIA IS YLVONA "Z ‘pnseow wre) ur Arsnyour Gag) oyu uy Bmadope aiavens ‘ojeuotlipen opaminusluos oy Jou auewel> ep vizngul oundnsosd adaqeas enop e (q ‘(19 Fleqo|s vrivonpe ‘goseaualgieo wileonpe ‘eotaro eijeanpa) areorgzutidno teu ouyjdiosip 1ou sun vareauo ¥] gued pupaaut uleonpe z0jeW—;1p ‘2}es98SU09 9fOPOU! JOU 16uN ParvAouiO.d ¥zEOTIA aIBapEANS wusLad (v :oure{qoxd 1935298 umgajozar voropon uy USojeNs Rnop quozoid us yemIUCD ne-s BURIOdUIaIUCD BfeOOs ‘up qugwyizAuy ap opLinuyd wy 40] easopnjour oad oo ves0 ul JopmLeANe HyyMOyIp pul pzvo019 ,,lteoNpe Jo}lowt vare9} [O14 ‘912 gjemInozoul vileoNps. “ereyLUNLIOD eilvonpo ‘gysivodunnu wjeonpa ‘souBoud 18 atojouyjay najuod wifeonpa :1j 4 wind ojorye 1§ ySnepe Tour UoIne HUN] Te aroyous 2s nu ,.eoNpe soptou" Bist “BTeIOpUI WIE ys}i0s vsoad wip yorleuusoyur oreyg9]9s ul 1S wmnoerd ‘aunizingfar 1$ o1per ap sojrumistwue vasoSeje UL ‘eipow -Sswul 1o|ueyodu v 1Aaj9 ongo ap varezHuaNsu09 Ut H[euOF}eoNpe J0jL401084 1eHlUeALo}UE vui9jqoid aund os vipau-sseui 1$ areorunutos nnuad 1atleonpa eanoodsied uic, pueuosiad r11y3]0azop erioanp ad arfeusoyu 1$ oxoiSeouno ap snid un onpe ‘| BS eovojfius ayseoe PO [NsUAs My ‘IO ajfoxou IS 9]osaiojuy op axjouny w ‘axeorunttIOD ap eovo} iti ajassaaip BIDJO 9] 99 ved ap wie} RALNDOLOS oUIPINE O BaTE BS oInqont uaelal ‘Lindoos sojsoov vosoSune nied ayso[0y omgax} are Jojsoeojfius v 18 winoard aquupuuin sojundoos e yross09 varaBajalur 18 ont4o inymisids vose3joazep ‘ountziac|ay 1S oper ‘ysaid ap oreziuany s0]stieuzozut w yyEmMy[No oseo1ylI0eA op Hgnoedea vaseajonzep 1S vorwuno} sundnsoid eq -epaur-ssemt 18 axvotunuI0D nayuad vijeonpA © “arivjndod ap ousoyew uy ierous8 sojazaun erleonpa Bies9D0U also oAnOU! vaueUzase WC] ‘arleonpa ap I$ ollinnujems ap auiojgo.d asvories ¥zeauanuE areo 1$ oWOUOD9 ayoazap a 98 ys aansadsar api) yorperdun areo uotwowsy “quedopeS ise owpesfourop waraxsoro umn] 9ye runiSox 2jaun uy ‘ysvorSfex-jeamjno vanzwu 2p oI") s0uN vounthoe uLd 18 Uumnoosd “joulorpour ojasouSoud utd oyezifoay WientpenioUr w ainzeos aye 1oun v 1S mero B omosa4o are Teun FUOVEC] oOo] 1S BUOreU ‘jeuOIHaL ‘jeqo[a }xoUOS UY aIEMNS afeIpos 18 efeunyeu aneyjoazep ap etlipuos ‘nxos “pfouoiseyoid wimanns ‘eaxoppos 18 eosaysor9 “er}esB 1 “eayenisuap ‘4 re uid “alleindod soljiads ayauioyqoud op givy ayeIo0s Jojsiggunuoo 1$ s0]!214}pur v 2ota1o uenniqesuodsos vazeAnno FrvazIA ,tNeoNpS 20]/0U"" B yuatodwos Wseaoy “YoyeASouap nes ofjendod op aya}euI W vIjLonpy e _ “ “0yAour queue OdUIOS nun tuezyan orvorgzundsaso> outpryne o 16 umserd ‘asequityos auds siyosap iuaLE, ~sodiios un injruoywonpa 2120 39819q “H Z20u jndOoSepod “veooe ac] “tHrEquIIYS Te [enu29 90] un presepisuod ayse vjeoos ser ‘eorequuyos voyLuEld e 1S ‘dum ‘Sejo0e Uy "guuleasuy LgQUNYOS NAuOd uoAo}UI v ‘If}IpuoD woUDWIOSE UI “o[RoIPEL IS 219/dULI09. “epunjord tizqunyos soun vjoy us Bye 98 vasuaMo ‘TXx mnjoses |randooul ey “euior vusnin wip 2[o100 JopTEqUIYOS optHippuod BY SuEWN HeyeUOsied e yqusuodsos 1$ yUOIDyO areidepe ap sojHIoudo vareanyno 1$ wareULLOy ¥ZvazIA aseyjoAzap I$ axequulyos nnued eHeonps “aIeULIN ULig “2[BI0S LLRIJOAzap nda Nes jnsozons BUIULOIeP WeUN injnyEriUDjod veryjonzep ywonanu! ‘areidepe 18 axwulye nyjuod mninpiAipul eompBord 18 vosezi}iq wsuodsou ansaigo idaup aie vg “aueyfoazap 16 oxequiyos niguad evjeonpg © fe °(686] “o]129UN 10}HerTLqesuodsas 1$ so uersoq) 2. tnyelodod # aetna 16 yetsos “onuouo.9 eaijonzop mj rareonsed “ujguueum je 18 wnooid “jeuoreu oy stuns feanyno mpnruouuyed vasiiods 1$ vaxoxSeound = aquamyns 48 aoquouose ‘9]¥I908 Heyaesuodsoa (p 012 soiguys mupour un y jmdasp “plea v] tmdoup — aymurepyyos op Lanjdoxp (0 gounus | jmidaup ‘aieypues e] Imadasp ‘oulgonpa wy jnjdaup ~ ayeanyna 18 2pe1905 ‘oaruouos9 tanjdaap (q “i0}!1Z/99p vazen| 1 edionsed v op mdaup Soptuido v 18 supues v wroq| areuLdxe ap jmdaxp — aonyod ¥ of1afo tumjdoup (v :ejaseorguun quns yueIodwa,u09 eJe008 azorowiod 2] ys emgan ‘980 od siyupiqusuodsas 16 umidaip a[2yediourig -tmydaup J01s908 vareoA) UL pyesioxtun varefedue gosvargnuy ys 1e azwznuiosuos o 18 ataBojajul o azlosns ys “inynuo opLmdexp exdsop, ezouniosut Ys “injnwo sojmdesp ojuaiour syewrepr[os 1 yoadseu op “phres0}0) ‘9p e[furpmane azafesnouy Bs aingan etionpo “1qDINN ane op oieidope UEWUALO taysaoe vanoadsied uicl valieonpa e] injmdosp v ‘eiojss0e jnspeo uy 8 mynpidoo sopanjdosp vareaowiod ut ‘mynqidos v piei90s atjosj0ad 9p nonyjod vareAowod uy jeyuoUIepUNy Jos UN Ov [N-AFOINA ‘ANO wuopiogns ‘oiivonps, ap jerpuou wisiveBio vw) “Ao|{UaUUWO 9/2 2Aty29I09 18 apenpiatpul soylanydoup 1$ wmnoosd ‘apialo 18 don}]0d “afeimjno ‘o[pio0s ‘sormiouosa sopjmdeap ylueyodw 1Se9ae "pI0Ie 2g ‘Injnuro o[Lmdop yf amatid no e[euoreusuL Jojaioed aye 1$ ,njnu1o sojumdarp B gpesioAjun laiexe|ooq'* o7e “onuP) sopuntien toweD" ayridiouud ad gzerouiaim es ltvonpo sop ou" v wuouodwoo yiseaoy “Injnuo aptanjdaap nayuad eeoNpy “aunnsafomné op tqioedeo HumeWa0} et}2ou1p uy sed und un ompsuoo goruseo 1ortouose valzeuta|qord ut 10] wazaHiul 1S e[enpIAIpUT vieia nyuod sojiae|o @ gouuouose vamesaid “T6sRs5 uy IeIeID0s B vo!UTOUODS vormjoazep | eiooap aivdionsed ap tsiengedeo w 1$ youn op wie} joadseu 1$ are2ado09 ap Injnuuids & ‘iunung 1$ gounw ap gley ennizod 1uipmitre feu easeuHos e eonptiod Mole ax ep so1ul0Uos9 s0jedey vareBa[olu) 1S wetelsouno “veuellIOSE aq) “aquatoye a[eisos ixpsBayur 1aun Te 1S sreaquTys® Hoyn foun Te IuEUTEpIM) B> oaiuotIODS JauNpuos 18 rajumguos walPUBGOP Eze!) YOTWOUODS EONOBId IS viIOo UL JoyiAa|e Baloriruy -2ye1008 HEMIALIDe Jfozeei9e8 e120) ui SATONpOAd WeAUeHO 18 uipmNne undwt 2] ‘du Se[eoe wi IS eount ep ishi0} vaseoyt|es puIUeIop soimonosaformal va avea do cfstigat dack va reusi si integreze creator multe din influentele specifice educatiei nonformale si informale. Pe de alta Parte, acumularile educatiei formale pot contribui, intt-o mare misura, la dezvoltarea si eficacitatea celorlalte dou’ modalitafi ~ nonformala si informal, In perspectiva conceptei holistice asupra educafiei, edueatia formala reprezintt ctapa inifiali a educatiei permanente, iar aceasta se suprapune pe dimensivnea tregit existenfe a individului. Potrivit principiului organizatorie’ si filosofic al edueatiei permanente, educatia incepe o data cw nasterea individului si devine 0 dimensiune a existenfei sale pe durata intregii viefi Educatia permanenta este destinaté s& permitd flecarui individ ,si-si dezvolte personalitatea pe durata intregit ‘etl prin munca sa sau prin activitafile sale" (R, H. Dave, 1973). Printre conditiile sau factorii care impun nevesitatea educatiei permanente in societatea contemporana se umara: a) revolutia stiintficd si tehnied din a doua jumitate a secolului XX, care a dus la. sexplozia® cunoasterii si, in acelasi timp, la o mare perisabilitate a Cunostinfelor, b) noile mutatii din viata social-economic&, politica si cultural, care au dlus Ta schimbari profunde in statutul socio-profesional al oamenilor prin deplasarea fortet de munca spre sectorul secundar, tertiar (Servicii), iar in ultima vreme spre cel uaternar (cercetate); c) explozia demografic& si schimbarile in structura demograficd, acestea din urma avand drept consecinté o crestere a populatiei varstnice; d) cresterea Limpului liber, fenomen ambivalent care poate fi atdt o sursi de progres si bundstare, cat st o cauzi de regres si depreciere sociald; e) multiplicarea profesiunilor; f) evolutia fara precedent a tehnologiilor de varf etc. Obiectivele educatiei permanente se plaseazi pe coordonatele esentiale ale finalitétilor educatiei. fn linii mari, ele sunt urmatoarele: 8) dobandirea unor metode si tehnici flexibile cu privire la organizarea, conducerea si evaluarea procesului Ge munca si al conduitei in vederea adaptinii si integrarii individului in viata socialds b) stimularea si cultivarea unej atitudini pozitive, libere si creative prin asimilarea limbajelor stiintei, artei, tehnicii si muncii; c) imbogatirea sistematic’ si continua a Cunostinfelor generale si profesionale; d) adaptarea pregitirii profesionale si a calificari la schimbarile si mutatiile tehnico-stiintifice si profesionale; e) dezvoltarea Tesponsabilitatii personale i a solidaritati; £) cultivarea unor relatii de_prietenie, colaborare si respect cu alte popoare; g) stimularea optimismului oamenilor si a capacitafii de a lupta contra lipsurilor, scepticismului si intolerantei: h) stimularea dorinfei de a invata continu si cultivarea unei atitudini deschise, favorabila schimbarii, inovatillor si creativitatii; i) dobandirea unor tehnici si deprinderi de autoeducatie (‘ehinica de a invata si investiga singur, deprinderea de a reinvata si reinyestiga singur sau in echipa) ete. Principiul educatiet permanente a determinat si determina in continuare o Feconsiderare a intregii conceptii cu privire la scoala, educatie gi invatimant. In contextul noilor conditii $i mutatii din societatea contemporani, scoala trebuie si-si modifice conceptia despre propria activitate educativa si, in perspectiva cerintelor Viitonului, ea trebuie si-1 pregateasca pe elev pentru a avea o conceptie adecvati fai de autoeducatie 31 autotavatare. La autoeducatie se ajunge treptat, in procesul educatiei formale, prin utilizarea metodelor activ-participative de instruire si deplasarea accentului spre munca independenta a elevului, Daca in primele etape ale educatie’ Predoming dirijarea din partea profesorului, treptat, cooperarea gi munca independents conduc spre autoeducatie, autocontrol si autoreglaj educational. Prin urmare, autoedueatia devine posibil’ pe baza educatiei. tn general, ea devine funcfionala la varsta adolescentei, cand elevul, reusind sisi interiorizeze valorile socio-culturale, devine capabil s participe efectiv Ia propria sa formare si 16 dezvoltre’ Proceul de acoelerare a schimbtrilor din scietatea contemporand impune abordarea educfii gi autoeducatei gi din perspectiva exigenelor vital, In sens Prospestiv, menirea soli va fi aceea de al Tnvata pe individ ,s8- decid vitor, contribuind in egalA masuré la dezvoltarea celorlati sila propria dezvoltare" (E. Joita, 2003, p23). Anticiparea vitorulu, Into perspecdva stintiic, consul o nece- sitate a omului contemporan pentru a gisi solutii eficiente in rezolvarea problemelor pe care le ridicd viata. Prin urmare, se pune tot mai acut problema reconcep Prospective a educa, ale cei obiective si metode trebuiechutate i vitor. api opinia lui J. Delors (2000), educajia tebule organiza i jurul a patra piloni ai cunossteri: ) a invita si stil (dobdndire instrumentelorcunoasteri); b) @ Snvita a fac (elatonateseximedil inonjuriony ©) Novis rife inprewnit jem ali oopetstes en aN pecionte pacar if activitatile umane); d) a invita i din primele trei) (J. Delors, 2000, p. 5 os seitecte ie in ee Contemporant exists douk princpiifundamentale cae Sprint efor facrorfor cre srmsrese sprites eoerenfe i eficiongs process de instucic si educate: principio! educatet permanente. si prncipial_orientii Brospective a educate, Ele pot contribu la corelaea activi didactce cx celal tipuri de activitati de invatare, sporind astfeleficienta celei dintai si asigurand unitatea actiunilor 51 influenfelor exercitate asupra elevilor. 3. INOVATE $I REFORMA IN INVATAMANTUL PRESCOLAR $I PRIMAR ROMANESC: FINALITAT TENDINTE, POLITICI St PRACTICIEDUCATIONAL, IMPLICAREA * PARINTILOR SIA COMUNITATILIN VIATA §COLIL. MANAGEMENTUL SCHIMBAI IN INVATAMANT me Reforma invitimdntului romanesc contemporan a demarat prin Legea invati- mantului nr, 84 din 1995. Urménd exemplul tailor vestice, care cu céteva decenii in uj an claborato pois polard centratl pe elev, anioriaiesoolare din fare noast au fundamentat teoretic reforma gcolard pe céteva principii sau teze esentiale si anume: a) prineipiul abordarii globale a schimbarii sistemului de invatamant, ca vizeaza ierarhizarea actiunilor inovatoare la nivelul fundamentelor macrostructurale gi microstructurale; b) principiul restructuriiri inovatoare a sistemului de Seaaats care urmareste evidentierea directiei de evolutie a schimbarii pedagogice 1a nivel ia creativitate superioari; c) prineipiul angajarii prospective a schimbarii sates sistemice, care urméreste fundamentarea reformei la nivel psihologic, filosofic si ete Bees fale rformel turbans combine, contenant urmatoarele: a) schimbiri de natura axiologica si metodologic’: autonot as ppersoanei, capacititi creative, angajare gi responsabilitate profesionala, melee las ene a one mn ota lane Yes cinch aon cig ea b) imbogitirea si diversificarea curriculum-ulul: reevaluarea si perfectionarea disciplinelor consacrate, introducerea unor noi discipline de Tnvatémant (educatia civic’, educatia ecologic, educatia pentru pace); c) reevaluarea functiilor aplicative ale confinutului ivaqiméntuuis ridicarea stattululactivitilor practice, specif carea metodelor si continuturilor propri, elaborarea unei programe pentru practicds 4) asimilarea perspective interdisciplinare, fn vederea predri integrate a site ) fake dceren pwd renee ictaatia de scpdluiccpant ea eel cians difereaiat® a elevilon| varia fimpalu gi a sarcint de tavlare, asigyrare il minimum comun de performante scolare ~ baremuri scolare minimale; f) informa- tizarea invitiimantului; g) cobordirea pragulii de varst’ in predarea stiinfelor. 7ol . “tue aoy}nuu peur zeop jeiSoruy ayeiyesd guns gunsenun areus reur ap aanooigo ereoy dat Sraeaes of ar OHienied MINED eh meee ESPN hee ‘earn non] 18998 ‘“UD[e TeUs 29 UL 29 UIP alse ‘ea1ZoSeped 10j99 e AIsnjoUL “4OTIH B 0 e azonde ap NUNN ‘anseou aja[iZ Ul ‘QuyWigAUy ep Injnurasis Jo[AUOUO ia [MOAI vp ETEUOreonpaosorU (q 15 {(eeqOTS BrE]ODs EUOJOs) sferolipoupibiags @ "phpa} BOP ep os2 viseAoU] “JUBMINlRAUL ap InIUIaISIS 2[e aUATOK pea ata uy ‘Siam UIP arenysayo ‘aarsooons upidepe oundnsaid injmugureizaus SaraIeDON ‘ngs |njquivsue uy ymupurpleam Yraiseye owo orejoos ounoar un aqojdue 2p uoplyasop soun voximdguy wiuizeidos wrleaoul ‘upurgAus 2p cee ie Uy 18 1UUIB}AUY ap Innuaisis [mIXO]UO Uy suTFe y eyeod e129. speci 0 i ne: Te aouadns Joaru un yuyroudos visvooe ‘yododepad wreAou o\SoAud 29 v999 UP bs “-arezijeal ap Sino Ul 9189 9[e90] a[rgyTuNUIOD any a1zj09$ agra ee a ¥ azepiqosep ap tronijod asenjeaa ap atZojoporaur o einjUuoD B op ee as a ‘ese uj -sojajuezayip P exezopisuos Uy vazen] aytuLied goordioer vao%! onan a “or ou signin ango frbep earejemiaosop presoou |f yuuLOU 19 “toBosm Tews 99 ul 99 Up UlAep I1A9[9 18 aN}ovpIp [npeuosiad “arvjoas ajaqurtyZ9% a. a aUiiipuoo uy -ETeIO] vayEHUNUICD no InjnjUBUTEEAUE 18 roxjeonpo sejensitpe auediag [mies “Youeiooutep veye}2190s Uy “1098 LLUINAsUODaI a[1F|1pu0o ay ane 99 ig ue ote Mmjoo$ almmipuco uw yaneonpe vonTod EzeanfEAe UOME Hp “BOISE e a 2 auiuniioe 1$ qyo ‘eyeumonasoseul o[sien|euy wre eyse]iquis torleonpo seated soyand fea yniuawiop ul yyeZaiu! E[eIOOS aTENANOR ep Bas Oo aursep rellvot pe od ‘ganoadsiod vououiese o-nuy ‘(i[e1008 Huade ruayip 18 uted) peso) 11 pe P ijueuezaidar no yunaidut yzvarony onovprp tnjeuosied tmnayo [rupes Uy “y nee 18 gjeuorleonpe aseztuei0 ep jepow! un osouLop entrepour ae espe aoyyoos & 18 ayrmej—y[voss infMyeUaua}ted vasEJOAzap g woe duit rt ‘rerlvonpo v yontjod op jaatu e “aueiodusucs ea12oSepa Seharusty vwley wieuriqesuodsor v 1$ owouoyne tuIpuLd easEyoazap (9 wa eareeea Sout seer pusciejetute9 69 giants eaoreap Bae ie souvorunttoo ap tijenmis ass2Arp Ut RIUATSTS voreuuidxo nnuod ‘surgns soul v 18 suioTeU! qua e ‘oUgUtor iigul) © ausoj, 9p soplustaduoo © “onsiduy squizuoe. vaimioazep Ce : "PeeOZIA aIeOAZAP ap [N]9!9 “TOY[SAS SATIOTGO wD 30jupms Hagnunuos arese2au yzeq, op Joysizuoedeo wasejoazep 18 vaeiuioy ofaspun 98 injnrzeuung jnoojfrur ey gugd epunUT 98 o1e9 ‘o1eI10AZOP op [NIO19 UJ “(LA — A. Sj rion Gh 8 AI SH) sTEHEAZ 9p MIP SPANowAO « ‘aqeyianioe © vo ysvojafuy ‘oueivauy ap wayetAnoe njuod rorjeanow vorewwsoy (p ear ronfewiSeu 1§ raring & ‘injnjidoo ye aigeaio injnjeriuajod ee ie anjnypaus tnugdyrs 1§ toySeouns ‘wadeosed sees ey sere a aojejediound aye ezeq op s0joquowrsjo eosejIUNseE (e aaa act ater ee eee a eee ‘voreznaqeyye 18 refoo$ Injnwaysis oajulieo v] LO[LAe|9 voxepoutooe sare 2s iewhd injMUEWE;RAU! ae esejo ars a iat sa ¢ 4 a qo ‘oreuLM wD “areyoAzZep ap jnpolo 1§ apeUaMEpUN s0[NIIZIYOR Fido Snot tnpry mop prs 9 ud Mycupumlgay Oo PT sr tofivonpa varenunuoo eimuniod ps 38 peangou 18 fe100s |eupou v| eymsooe v BaNeas9 1S ganDoJO vamiodes ozoqnuMs 4% amo ‘upmne 1S Hgoedeo “alunsouno ajaoe no injnyidoo varensozus (9 5 formjoazap 9P aes nun |S Injeatu pupisodsa1 “ininqidoo igteuostod vormui9} (q stidoo toy nnuad axeiuowioja taijeanpo vosemaise (e ‘jexeorRULM uns 2fg “olJeonpo op jPuoI}eU injnutaysIs ouiareuy wip ‘wououiese op ‘pauep rund rejmuyuyigant olimmeuly “imnpe 16 doo) anf wip 139 no 1ejau uy einur v ap zejoasa1d ynyidoo vy xo}HimnIqe 18 1ojLioputudap vareuLio} S19P2A UE Me aAnD0I90 aIS90y “s}EIAROS NaQUAd JoHieONpS ae 2ANDDIG0 « snynjidos v orivara 9p igedeo eozwanino 16 urnooud “ousumnsénu apres up 1$ gue Up “eameU Hip Insoumny szeidooas gs 18 wBeajaluy ys wo aejoosard injnjidoo wamunfuds aygozgurin 98 aAnoeIqo yo¥seOe [mupouLWUE ug “eanes9 JaHvONp 96 9AND91qQ © ‘ngndns8 ye miquiout vo 1$ ago “euvossod eo 1p apoiuouryuds szojonuos IS-¥s 18 auuidxa ibys ‘azaiojdxa 16-ys vo injnyidoo varefeinout ‘eougusn 95 ‘aanoeiqo srsz0v Ug “IHENAHDAJR w suvanpe ap aANDaIqO © vormtu vdns3 vy rqasoapul “i}eH1o\sn0U Baunnjoazep 18 vazaysouo ad quo0de no “oseoruoun soryisd IueIOAZap PalLinaise 38 umnoaid “ojo ap o[es tzuovdes vaieifaro 1& mnjnyidoo mmgues amumuy 2saNRULIN ean201G0 ays2oy “YSEO|UOULIE ax}vonpd op 16 fanomousd 9AND2100 © , ‘UIpUEGOP foluatiodxa ayeasope ajeqion aovoyfim no audxo 5 ys jiqedeo ‘Inipour no aivasape Junslov ulid areoyemfutoowy yum) voseysvouno azatjiui ys 1$ ouls od poseouns 99-85 alaauy Bs [Idoo areooy vo osaryuLm o[g fequi] ap 18 241110309 9An;29IGQ © ‘hlurpei@ uy oremSgysep soy mtAnde [nipauioity ud oxnoaigo soy|RU oul Rosodune oWasguun yivjoosaxd eljeonp> “ynyn-wuNIMopLIND [nant v7 -(O8-¢8 “A *yO0e “nosajousyy °N) wye02S ws areowtA JoqsgitAnoR afesooou ofuopundop ipusqop ® natwod injnyidoo vauufiuds (@ ‘aatsizod ouis ap ru/Feun 1oun waiewi0} 1 eudord v jidoo enzo ap vaiuadoasap (p ‘uodoye 18 iWro10No ‘tugoioaUt ud iSeouno |-8 op ‘intpow no wuosloesorun ap tnjnyidos vosejmuns (6 ‘ilinpe fo 18 udoo sietie9 no oxjejos uy enut ® ap injnytdos ienoede voitfeBoquu (q '3121) 38 otuisd amjnjedjuaiod varoynojea (e :nnted nionq op yiodns |-npulsajo ‘nudoid ngs Imani UW o1fonzap 28s 18 yoseaio ys yidoo inseoo1y einusrod ys oSexguuin 18 stleonpo 9p [euotieu injnutoisisojpTeUY wp vatsop eavoasaad jarleanpa jw TesaUae judoag qivjootoad wisiys 9p roquidoo v vurjdap I$ greutsoU areyonzap o amnise es oySamgunan “mustoatunaid mymupwylzauy v yiuedaiuy oued vo ‘xejossaad nyugumglyaty ‘ayenjoe HSoUpLOL IpI9I00s ayri}estdse od 8 Yolteroowep ojyojea ad ‘eisjuewn aqnipen od yzeiouroim 9$ jvopi is09y ‘eanver9 18 omouoine iiyjljeuosied vorewuo} ‘ouvumn wmenpisrput e esvoruoUae 16 Bresson “ereqy vowesjonzap [euoHeanpa |eopy vs Yzvaindns 28 o2[008 vioN}0d ImjoMT ¥] “weroduiouoo osaupuos mmyupuiyieaus oysiepeUy or8oatsd 30 vo09 Uy “areziuepoui v} axtatid no ao18oSepad ojeiusBixo rusioeres G 16 ‘iugzyuropour je anodsoid jurcioew9 (a *iupziurapoul Te oivaour [naires (p: tinzenyea0 1S ofeuotivonpa roifejas “conoepip lalSareris ‘souranariues ‘sofrigujeuy ynjoatd e xejoo$ rer}nqnsur jnjontu v] sxBquiTyoS BzvazIA oreo “INEZDIEPOU Te yelsve| nw 18 kenun jrusyoeseo (9 ‘ugeIusepow je [euoreE Inyeoeteo (Q *IuZIw9poul je weunoizos trusioesvo (x se] Erajo1 3s Uvioduta,UOD asougOs INIMINBUIBIEAUE euLLOJOX Rzeazeq as ao od apediound ojumysEILPe ansamblu, inovatia. pedagogic i urea amblu, gic vizeaz indeosebi urmatoarele aspecte ale seemless invatimant: a) structura scolars. (durata in vatamantului ery organi- nctibe LePle, profiluri de studii); b) programele de tip eurrieulum, proiectate in ince de obieetivele generale si specifice definite la nivel de politiea scolard, tn Taport cu structura scolar adoptaté; c) practica activititii seolare, yade rated sternal de evaluare si noile tehnologii didactice. “ Cat priveste managementul schimbirii, ac 5 : nen . acesta afecteazi Mntr-o mar A comportamentul oamenilor din insite de tnvBjamant (autora geolare, profesor levi $i alti). Din documentele de politica scolara se desprind trei faze ale ackipeann, ia dde cascadi, in care comunicarea trebuie 88 fie fluenta, sincera si deschis. nifiatorii schimbarii trebuie s& le explice celorlalti planul de schimbare, et eviee dezacordul sb creezeo tmosterd democraticd f ‘* Faza de implementare sau faza de tranzitie oftre teluri, i care incepe si se contureze noun vizune, eprg EW CeS TY © Faza de adaptare, in care strategia si tactica sunt puse ti i ; use : implica personal in derularea actiunilor. peor eae in concluzie, schimbarile introduse pri inva a le prin reforma invfimantului romanes¢ contemporan conduc spre tealizarea unui sistem educativ global si deschis, care Uusureaza mobilitatea pe orizontals si pe verticalé a celor ce invati si le multplica Posibilitatile de optiune. Un astfel de invafamant modernizat va reprezenta un factor Important al acceleririiritmului progresului social in fara noastra, 4, ALTERNATIVE LA INVATAMANTUL PRE A u - PRESCOLAR $1 PRIM: : Monressort, WALDORE SI STEP By.STEP re Dupé Revolutia din 1989 au pitruns si fn fara noastra asa-nut iit u -numitele ped: alternative, care au devenit 0 disciplins de studiu in facultatile de Piksloste gt Stinfele Educatiei. In practica geolar& din tnvatamantul prescolar si primar au patruns {tet alternative educationale: Montessori, Waldorf si Step by Step. Cele tre alternative educationale pun accentul pe copil cu problemele si interesele sale 4.1, Pedagogia Montessori, A fost introdusi in 1907 in Itai i Mostesson Cunoscuti si sub numele de metoda Montessori, see ee < lucationala se bazeazA pe observarea stiintificd a proceselor de invatare la copi jemind de la teza sa fundamentalk dups care ,copili tavata singuri", Macia Montessori a proiectat un mediu pregitit in care copilul poate sa aleaga liber dinttun numiir de activititi de dezvoltare speciale, = a Obiectivele specifice ale pedagogic’ Montessori sunt urm&toarele © Sprijinirea copilului in procesul de dezyoltare. intrucat copiii actioneaza si se Jose impreuna, ei isi dezvoltt o serie de deprinderi de socializare. Activititile in grup fi invat si coopereze, si elaboreze, si negociere, sf devvelte inflegeres gi respec fade cia. ; © Ajutarea copilului in dezyoltarea inteligentei si a imaginatiei. S- Cf un copilinvatt col mai bine tunel ednd el axecuts tore Ca wee activitati stimulative, care fi permit si manipuleze, si cerceteze si sik exploreze, copilul isi-va dezvolta si rafina simfurile, isi va forma deprinderi eficiente in domeniul matematicii, limbii, stiintei, muzicii, artelor $i vietii practice Stimularea curiozititii epistemice la copil. Copiii au 0 dorin(a naturala de a Cunoaste realitatea inconjuratoare, Daca fi furnizim copilului_ o varietate de experienfe, de activitati si materiale, aceast’ dorinfa se va transforma in curiozitate epistemica, iar curiozitatea sta la baza invatarii. 20 © Sprijinirea copilului in dezvoltarea respectului de sine. Activitatile specifice educafiei Montessori se desfaigoara tn asa fel incat fiecare pas nou se contruieste pe deprinderile pe care copilul le stipaneste deja, fapt pentru care insuccesul este climinat din experienta copilului. Pe mAsurd ce copilul traieste succes dupa succes, el capatd siguranta c& poate tnvata singur. In acest fel, respectul de sine se va dezvolta, iar copilul va deveni increzator in propriile sale forte gi idei. © Dezvoltarea la copil a unei atitudini pozitive fati de scoala si invagaturd. in educatia copiilor trebuie s& existe un echilibru permanent intre invatare i recreere, intre ordine si alegere, intre activitatile individuale si de grup, iar activitajile de explorare, investigare si cercetare nu trebuie sa fie Intrerupte. Prin activitatile conduse de ei insisi, copiii pot lucra in ritm propriu si pot repeta activitatile pana la stapSnirea deplina. Acest lucru contribuie la succesul scolar al copilului, deoarece fi place ceea ce face. ‘© Dezvoltarea initiativei si a perseverentei. intrucat copiilor li se-ofera 0 gama larga de activititi, ei obisnuiesc si-si aleagi propria munca, Prin metoda Montessori, copilul este incurajat si-si dezvolte initiativa si si-si formeze deprinderi de conducator, fapt care duce la cresterea individuala, De asemenea, prin incercare si eroare si prin incurajarea de a duce la bun sfarsit 0 activitate Ineeputa, copilul invala sa persevereze © Asistarea copilului in favoarea dobandirii unor deprinderi de ascultare si concentrare solide. Abilitatea de a asculta si de a urmari instructiunile, ¢onstituie baza unei invatari eficiente. Prin astfel de experiente, copilul isi va forma deprinderi de ascultare, atentie si concentrare. © Punerea bazei sigurantei de sine, autodiscipli fului de ordine. Clasa de tip Montessori este ea insisi un instrument de invatare prin modul de ~~ organizare si amenajare a spatiului. In sala de clas&, totul este in asa fel aranjat, fncdt si inspire copilului un sentiment al ordinii, dar si si-i permité si exploreze, sa invete gi sd se recreeze. © Sprijinirea copilului in dezvoltarea deprinderilor senzorio-motorii. Multe activitati din clasa Montessori sunt proiectate pentru a ajuta copiii si capete controlul asupra muschilor si migctrilor proprii. Prin desfisurarea acestor activitati, copilul isi dezvolt& muschii degetelor, fapt care Ti va permite si-gi controleze mai bine mana atunei cand va incepe si scrie. © Dezvoltarea abilititilor de discriminare si judecati la copil. Activitatile de clasificare, sortare si potrivire, prin care copilul este ajutat s& distingé asemanari si deosebiri de marime, formi, culoare, miros, gust, sunet etc., dezvolta si rafineaza toate simturile copilulut Spre deosebire de scoala traditionala, in alternativa educationala Montessori ‘invatarea se realizeaz4 prin toate simturile, nu numai prin ascultare si citire. Copiii din clasele Montessori invati in ritmul lor individual si isi aleg propria activitate de invatare din numeroase posibilitifi. Invafarea este conceputi ca un proces de desco- perire, care conduce la concentrare, motivare, autodisciplina si dragoste de invatare. Tncheiem prin precizarea cd, desi educatia Montessori a fost conceputa pentru a se aplica de la nastere la adolescenti, aceasti alternativa se utilizeaza in Romania doar fn fnvaimantul preycolar. 4.2. Pedagogia Waldorf. Bazele pedagogiei Waldorf au fost puse in anul 1919, cand E. Molt, directorul fabricii de tigarete Waldorf-Astoria a dorit 0 forma now’ de educare pentru copiii angajatilor din intreprinderea sa. El a incredinfat aceasti decizie lui R. Steiner, un cunoscut novator al ideilor de organizare sociala. R. Steiner a 2anfomong ‘goptog emypg ‘yo vapio4s JV ER6T'Y SOLNOL, cop RRP wouay fouowouiaruy wy uowoonpa sty8ry uouny pun ruowdor2Aed “E861 “IN. eee is ‘sud ‘OOSANN ‘27pipuou aus 0002 wd PLP woKmenPe,] 2p smUeIUeD S77 “LBGID “MUFEPIEA “SESSA : 18e] “womog ‘2ou00pIp apo. 18 saoamafop 2p appuaunxe ninied — aofopadoxisd “3661 “ves "pieanong -eerweungog emp ‘arenas uated a:BORMpod “6661 “WH MSI Ps ‘ngomang ‘soneqry eimpa ‘Aaya fy ‘oR6I “"W “Te MOON ‘nSamong ‘Sipai5 wamtipa “nsammong wip eatertsian tury spononad y$ ayioay, “ampoo seed 18 amuad jnnupuaptgns nasued vmpn2t4and *pOOe “N “NOS}OURY {HU ‘7 0A ‘a1So8opeq ap aqouommucoruy annoy uy ‘Suusver 8uojohry uo aauvadsiog 2psHOH W "uowoONPA Pouuoful PUD TouULOfuON ‘TULLE. *Z86I “ELL ‘sea 1 si ‘ namipa ‘pépjoos aifojoyssd ap amuowoye 18 e8oBopaq “oe ‘(p1009) a “eho edie ad 6] Wiomjod XX 0028 us axironpe nayued uoHlowsony rostwoD jo OOSINA 2482 miodey “D>usme] vivOWeD “OOO “f ORC see sit QOSUNA “on eo4 founan 80rd 9 INBUNUod WONPONPA CUB °F 3H9CL nfomong ‘goisofeped 18 yonoepig emupe ‘mpuupuupipauy jauuiofos apo aor808oped omuoumprens “yEEL “'S “BOIStI MAVYOOrIa * 6 -so}sjurzed 1$ vo “10] wuyuropuy ey wre pugagures ‘yidos mayooyy wdeur uy asnponu quns ojo 49 dnp “oz wasry uyurEs apun ‘ysE|> UL ¥zwDbLsY O8 opLaBION| PaIeNJeAI ND aloYou! as yBoos op entz -IMonAsuoD 1S yORBWEYeU ‘oye ‘ojuINS ‘osNID ‘aiauos nayued aaytoads apurores esvur ad omneSaad ome ayenanoe op mnUaD arBDOL{ ‘aeMAnoe ap anued ad |nuon] e] ean as area vdnp ‘euigasoap ejeuosied ajajuatiadxe hs ajiiginou syepoye= yorum tdoo arto uF mueMOur rode yzeeuIN “HmtAnse ap aiiuao ad yesonjaid 38 yeuorliziyoe ap eqtiaputadap nes ajelunsouno eonpoat rol Tlesapy* soysienianoe varejuazaid 16 ,,ta1!z epudde™ no edeou! Breoos ap eniz rer “Te njonsisuoa ‘ue ‘alu ‘ponewareut ‘alolios “aunfo -ayenande ap anuad ad prezruesI0 9380 aUeiEAUY ap RAIEWANOY ‘O| 1S g [eso any yZeaIMp yLeOos sp a a mere ° 19 Bo made uy sasuOD OARTBUIDT|Y LoIsooR B aTeAL | Hopsieaty top gistxo go ymiduy uy wa nreuan SEO a ngued o[eroyo someue rouresBoxd mrgyoadsar optihipuoo uy ‘sonoupip olttyance Uy ufgunuios e nes sojuugd wowandur (p ‘sonsepip sjespe nnuod ancoyo uifluds 18 wnoaud “onuguoo rzguuoy voremdise (9 fosejzauy ap jnsaooid wad 18 ye9 ‘orziy ig JHre averUMT|ap areAnse ap anue9 ad wezuLa.o puny voieigauy ‘doo ap ton undnud UL jusony (q ‘on2epip mjmoe varezijenptatpur (v :oundnsaid dag Aq darg vjeuorteonpa Faneura}ye ‘njquiesue og ‘vigoZou v ap 18 aBojajuy v 9p ‘ttuetes no ssn volunwoD 1 op (0 ‘onnerhiut vane v op 18 Lodoye zoe} Bs j1qudeo YP op “woniID en1puys vane B ap (q tudosd aj9sinsox pijoazap 1$-e op 18 anear9 Y v op (e :Henoedeo sojareoypuuin & [doo B| Parey[OAzap ¥zeaziA a]euo|}eonp9 aaneuioye Talsooe oje ayedIOUET [SATII ‘gleuotsojozg a1eijoazaq 18 atleonpg nnuod dog £q dig nnued anyo ap ywnunuos aise vo g661 WIP JBI "BsIYOsocy areIoID0g © hued seis rorlepung vanesiut v] 661 W eMNGAP v EfeUOreoNpS BaneuiDIle gisvooe ‘ensvou exe} uy -Injnyido sojumdeiq tatluaauoD v 1S injmuio oj\MdaIc] tuoodsos jnyiaids wy “Ojeunijnio 9jes aluipen no uv) ro¥pooy ooijioads o[!\prtso3ou ap weg injrmsadsar jrayzids wi ndaouos ayso {qf JOMIA ul do9 o10A=u BOAR JOA a1eo 9p 10]Lepuridap 1 1o}e}ungound “iojuipmine vifounr ozaa19 ys aySo1gULIN daig Kq darg [nuewoLy ‘eiorsooe Lo} HUMEy 18 winoaid “tue E] 18 ¢ anu esuUdno BIsAYA n> 20]nd09 yeunsop ofteonpa ap uresZioud un op wqioa aysq “days Aq doyg tnumesoag “Ep -n§oanong] ut yzwauorfouny axes ‘Jiople A TeyISIOATUA, Ino]op und 18 juoprey erFo8epad nayuad jnnuad uid rinedoid uns tosajorg ‘wamejeoeg 2p nes oyeyovdes op ofououtexe ourisns 1od HAD|O “V-IIX ¥ NES EIA P Jese[o prus$s0ys v7] EIS ap 1jod$ ¥o EzeauO!Houny JropTeA\ oI1]098 “ExseoU wre} UL “aeI096 ue nnonuy Insinozed ad wioys90e 1Ie\Joazop ate 18 2ojudoo soprntanse oe aretfeap LuRN}eAD reIOo8 mnjnue |rySIBJs e| Jey tHOsayord = sojiou esdiy utd ‘anpodiiosou upurpleauy G ‘ymoypiraus no axeiogejoo ut “grelpms ‘suorea aresoy nnued ,ojenueut ojmidoad 1&npunios yzveron] TAg[a “jon arose uy “Jonuew ryon] 1S gonsruuns ‘onmyLno “vorenus ‘youseid mye ‘oureNs iquIH] ap 310 9p ‘sjeuuin ‘tugummdes, ¢ 18 z anu! ysuudno eemp no ,toodo uy ayepaid "yzeq op soptuayeus ‘SieoIpep wns 210 nop djounid ‘oun) WIP OPTEAN J01!]008 sosMARY o¥ploads aysa otUIEZ Jaxe10 (p tlopc|o v nadoxd rurpuyS vasyjonzep wzeafesnouy as noot| I$ nIZeUUNES ap [aatu 2 ter BArasqo Injniuats w 1$ eonstue wigNIqisuds ILEALyINO Te “[EOSep op viey lorteAWUpE 38 tnjmioodsoa ye ‘iui ye Joo aise zewuLid 1§ sojoosoud mupUIBiBANY My TyANoR wzeq, 1] Bis azeo AneoNpo jnidiouud (0 “sonoeid 18 aonsiyze 40}90 v 16 ypo “ojen}oa[aiut ZopHn1|e9 ‘gunszur gye8o wy ‘Idoo ¥| vozeanina (q ‘moor 18 nuzeuuNg us suarur rows rode x81 ‘areuutid ajoseyo wt winiodau oyjnut no 16 juoyw aout - aze}eaun ap infaseood v aesluarayip vomureuIp (B :ejerworguun juns jopre~ tolleonpa ojo THOM -SyUMIESIT “sojjoeid § coustize ojeniarioe no JOysA[o ape aizesisqe “ovjoloa} sjajunsouno naqiiyso uw, gund ys ypoul Ja} ese Ut oyeoIard qUns artRilAnoy ‘eluion 18 ourfuns “ompuyst* vo jesBoqur yeproge aiso tnpidoo “juopjea\ 9IL]098 uy “ees Uy vallliow yoseasy8 1$-ys opqedeo intrenpratpur wuno} v op 2i8e HOPIe A foifeonps 1 ediound jndoag orteonpe jnsaooad ur 1s widape 18 1ouiayg "y ango ap areotide 4s0} ne soyosodonue ndioutid aysaoy “(ouiadns asotouro injnyolgns" oyEUMd ‘mysaro ewnU nudoid) mnyn-ng indioo (p ‘(iuourvo ‘oyeutue — aojtunised “qe9~]d ‘taanp aoyeund) Tense Indios ~ rettezuas mndioo (0 ‘(oyeuntue ‘oqueyd — fora sojelioy je Joqeumd) auoro Indios — lara Tndao> (q :(ojerounu — sorzry mumy 2p/Ba]) ovzyy tndioo (e aywauodutoo Sfermoyguun aze InRuro v ysuNose empeU ‘soyOsodonue LeyosoTy eansadsiod wICL orvorzinfucouy trum aye afergiards 2jt}gutjeay 16 uinoosd “exeouovu emyeu ws vudord yedoosap sieod 18) arjeasosqo 18 nipms ‘iloodsonul und ‘prarpur a1eoory ‘gjeangeu voum 1$ #9 Eves ap yj v] “grenniatds oun] o wIsIxo teu ‘sOjLNjuuis v “PpeIMeU. vou] op BNE Wy “eo'yesodogue torldaoucs uNO}UoD “sumjoda/afu ‘a10;SooUnD = ,rnyidos" 18 wo — , sodorysuo ysso0i8 ojouiand utp atiaosd yosodonue 9p Jnuaunay “eryosodonue foxjoso[y ajazeq ad j1op|z44 lorivonpo jnyepou smnnsuosCapitolul IT: EDUCABILITATEA. FACTORU DEVENIRII FIINTE] UMANE ae @oncerror ne eoucasnrrate __In sens larg, educabilitatea reprezinta capacitatea fiinfei umane dea beneficia de actiunea educativa si de a realiza, pe aceasta cale, acumuliri progresive in plan comportamental. 0 astfel de pozitie este intalniti gi la pedagogul francez E. Planchard, care susfine c& .postulatul cuprins in educafie este educabilitatea, adica acea virtualitate a omului de a perseyera in existenfa sa, de a dobindi experienta i de a realiza perfeotiunea de cate este capabil (E, Planchard, 1976, p. 8) Prin urmare, educabilitatea priveste omul ca fiinta educabild, ca fiinta care se modeleaza structural si informational sub actiunea conjugata si interdependenta a unui complex de fattori interni si externi, caracterizati printr-o intercorelatie constants, dar cu o pondere variabila. i 1.1) Caracteristicile individuale care definesc educabilitatea, Unii autori (R. H. Dave, A. J. Cropley si alfii) pledeazi pentru-o abordare operationala a conceptului de educabilitate recurgind la descrierea caracteristicilor individuale care permit si conditioneazé dezvoltarea personalitétii omului. Aceste caracteristici faciliteaza’ 0 activitate de invatare planificats, eficient? si continua Diversele sale caracteristici individuale care constituie temelia educabilitiii pot {7 grupate in dou’ categorii prinvipale: a) caracteristici cognitive; si b) caracteristict non cognitive. © Caracteristicile individuale cognitive. Dit importangs deosebiti pentru dezvoltarea personaliatii omului au urmatoarele caracteristici individuale cognitive: a) abilitatea individului de a folosi diverse strategii de invaitare (studiul individual, munca in grup, munca independent& etc); b) competenta individului in deprinderile de baza ale invatirii (citirea cu scop, observarea, injelegerea, comunicarea etc); c) existenta unor deprinderi intelectual dezyoltate (rationamentul, gandirea criticd, organizarea $i aplicarea cunostintelor etc); dy abilitatea indiyidului de a folosi diverse mijloace de invatare (manualele, ucrarile de referinja, periodicele, mijloacete programate etc.), ¢) abilitatile individului de a-si organiza propriile experiente de invifare (identificarea nevoilot de invatare, planificarea si indeplinirea activtitilor de invafare, evaluarea proprilor rezultate ale invitarii etc.) (R. H. Dave, 1973, p. 90). Elementul-cheie al educabilititii il constituie capacitatea individului de ijare in actul, invatirit. Aceasté variabili este daté de abilitatea individului de asi oreuniza propriile experiente de invijare si de asi evalua corect pro- gresele realiate. Prin urmare, putem spune cd, pe langa faptul c& omul poate fi ae er poe ee con ates confine si ideea fundamentala dupa care ” apabil sd aleagd invatarea, sa i LAGS apabll5t aleaes tvaara, salen timpul, modu, Toc fi coninutal * Caracteristicile individuale non-cognitive. Teoria si practica educational demonstreaza ca sfera educabilitait nu se limiteazx doar la deprinderile si abilitatile de tip cognitiv. Ea include, de asemenea, un set de caracietistici individuale non. 24 perspectiva educabilitatii, 0 cognitive, care prezinti 0 important ta fel de mare ca si cele cognitive pent: dezvoltarea personalititii umane. In unele cazuri, ele pot suplini, compensa sau completa caracteristicile individuale cognitive, fatilitind astfel_dezvoltarea personalitifii si adaptarea omului la condifiile de mediu. Este vorba aici de anumite aspecte emofionale, motivationale si atitudinale, cum ar fi: motivele invitici, atitudinea pozitiva fat de tnvatarea continu, increderea in propria capacitate de ‘invatare gi th fortele proprii (A. J. Cropley, R. H. Dave, 1978, p. 119) Tntr-o asemenea perspectiva, omul este educabil la parametri superior numai in misura th care, pe lang stapdnirea diferitelor moduri si strategii de invitare, a tipuritor de deprinderi si abilitati cognitive la care ne-am referit mai sus, el se vede pe sine tnsusi ca tip de persoana pentru care este natural s& invefe in orice imprejurari sau situajii de mediu. Cu alte cuvinte, indiferent dacd este vorba de conditii favorabile invaparii sau de presiuni externe, individul trebuie s manifeste o dorinta personal de a invafa, incluzind aici si dea face efortul necesar pentru aceasta Pe de alt& parte, in contextul educatiei permanente, specific’ epocii contem- porane, nivelul inalt de educabilitate poate fi descris att prin trasaturile individuale (cognitive si non-cognitive) enumerate mai sus, ct si prin institute si formele de activitate socio-educationala, care concretizeaza, dezvolta si confera calit4ti superioare capacitatii omului de a invifa eficient, de a obfine performante ridicate in procesul de cunoastere gi in aplicatiile practice. Intr-un asemenea context, educabilitatea inseam, pieschiderea spre nou si capacitatea de valorificare a noului, flexibilitate in expunere si in gindirea constructiva si inovativa (St. Stoian, 1983, p, 126). Deschiderea spre experient& si flexibilitatea gandirii, ca dimensiuni ale educabilititi, nu exclud ins& | aspectele afectiv-motivationale si atitudinale si indeosebi convingerile ca triséturi caracteriale constante cu privire la posibilitatea transformarii omului si a mediului sau | prin invatare. Ca urmare, aceste aspecte non-cognitive ale educabilitatii nu trebuie neglijate de catre educator in procesul educatiei, intrucat ele constituie premise si, totodat’, condiii importante ale inva 1.2. ‘Tipuri de educabilitate De regula, in literatura de specialifate se face distinctia tntre dou’ tipuri de educabilitate: educabilitatea manifesta si educabilitatea latent. Desi sunt strans legate fntre ele, cele dowd tipuri de educabilitate prezint& unele particularititi specifice. I «Educabilitatea manifesta se refera la ceea ce poate realiza efectiy individul * tn contextul limitelor impuse de educatia institutionalizata prin intermediul examenelor de selectie. Sistemele nationale de educatie, asa cum sunt ele structurate pretutindeni in firile lumii contemporane, testeazd anumite limite ale educabilititit | prin infermediul examenelor de selectie, situate la nivelu! diverselor trepte de scolaritate sau la intrarea in diferite domenii profesionale. Aceste examene sunt folosite, de regula, pentru a separa ceea ce este mai capabil de ceea ce este mai putin {capabil. Ca urmare, examenele de selectie reprezint& pentru 0 mare parte din beneficiarii educatiei, adic& pentru cei respingi la selectie, ,.un mijloc de inginerie sociala gi nu unul de promovare educationala" (J. B. Ingram, 1979, p. 18). i in general, se consider c4 educabilitatea manifesta a copilului este strans legata de educabilitatea sa latent’, de potentialul siu de fnvatare si dezvoltare. Acest Iucru | este valabil doar fn cadrul limitelor unei situatii de examinare, in timp ce intr-o || perspectiva mai larga a viefii individului el poate constitui un impediment pentru | dezvoltarea §i afirmarea sa ca personalitate. in sprijinul tezei de mai sus vine gi 0 alt | trisfturd a examenelor practicate in scoala actual si anume faptul ci, din pacate, principala functie a examenelor const& in evaluarea:volumului de cunostinge si in | \ 25we Bs PaIBION] UL axe9 “9407 “f Z9|Sua [nJosony wiopisuoo arse arerqeonpa adsap a1st[e1 -uarquie jarideouoo jruojowosg “ferfeonpa nipaunann utd o[e190s uZquNYSs nouod eipma te “(ise 18 tosapiq_‘neassnoy ‘sNNOALOHy ‘24907 “f) TAXIS TAX 9]9]0998 up yaaouey 1 Y29/8u9 HeyjeLoreUI 19]yOSo}Yy a[LABION] W Re as axSITeUAIquIE 1orldooU0. Je amoayd ep jmoung “Injndoo e Blenprarpuroyrsd vaseypoxzop ul (etivonpo 18 jnipout) yJeuoy}eonpe-ojpos soptio1oey [njor Ezeaztinjosqe 1S aursns ordacuos giseooy sasreyuorquae viidaowoy -z-z se 18 uoRzoquy. Ny ‘ZuSI07 “yop osnpe 9a1B0]0}0 “19890 “Vy Ye wAsMoHjeztMeUr ELI09} ‘sor}UAGO[Y advyo ajureu Bodo es avo ednp ‘eH '§ in| ev Ma¥npdwoor eLoa :o[oye anuUd “enuI jopour 3so0e uj (Op “d “poor ‘Gooey “T WW) ,.BWUO} YIUNUE O v] vaIvQUIYOS ex. Nes 1UNEOUS “iqpi8 10d 219 wlipuoo avop 19 ‘eznvo juns nu (nipaus I$ eluotiodxo 61 “infors garout ‘sa worequmiyos" yo outisns avo ‘oorytsd 1umJOAZap [e ANOB avs ys[oruUEJO [njapout AIMNSUCD [P HrRHOAZAp wIBojoyIsd uy arstuvNIpaie Yat}dacuos jmuapuodsai0y, -totleonpe wazaand ty azaparouiau ap nes 2(S08epad wuspndeos ap aurpnyne o minzed tore eq ‘ofiqunun Tuipryndy nes rigtoedeo epoun 1S uungaud ‘owsrx ajaiuanyuir uiad ysedap y areod nu aze9 tezumaeur je perfuayod yume 1m epasod 1 njidoo ‘axay$eu &7] Injnplarpur v gorisd wareyjoxzop oso|iqeisaad Lepore qor9ey Yo Blapisuod aysLIENIpo19 fatidaouoD tnhdape ‘je:ouo uy “sueioduiaquoD Tonos Jojorep varejodenxa 16 vyesnyeusp easeyaudioyun v| ap ssausod sjayre 99 dumn uy “Huge 1S ypnowog “ule “YoeR) HUOWOP asioAIp Ut d|LqeoreUiOs HeuyeuOssod op HonUL Linas JEP ne auvo s0]uTRU rozzqEUE vzeq od aynoyj LIBWIStIOD v 9p asowod of anUIp [07] “oueUIN Iin|euOSIed vaitaoxZap 1S RaseULiOJ UL prBLI oFojo1q wIsyURULI}Op InUN ‘oop! Bavoxcuiosd yystueNpe1o v1}ddoueD um) asnfou d[L1U0O} oreo) “nyqUESU og “(88 “4 '9661 “PIO3IN “D) BIENIpOLO varjsoz uy yeunioyo1d ye 28 99 vos9 vsuejoop B ep [RjO1 OP PUEAR [eI90s [nIpoUL ‘ayenpara ango ep eorz1y-oursd sojmigse.n vareuruzajep tr}sns rep ‘jarpout 1S wareyIpo1e Horse} UguIe oxeiopisuos uy net wiefeuOsIod tumoAzop vamwordxe uy dope to1E9 Te ‘orBojopad wL109} ‘lonauot 1o]UO}u. ayInquye puIy, 9] as1UIp ofoluDi2y1p “auvouioyur 18 o1ouodns oss uf vortuowo opredu oreo ‘wysIse BLO} “IziAIpuL tun osu 95 avs no 1unelowgur aids ajsieutjou! ap gorpe “anempors azneo ap syeUIWLsoIep quns o[sisosnue jowaureuoduos easy yAtnod ‘osorquio] ano ap yB0qR/9 ‘Snasguay njnjeuRUZD e109) ‘yuEURUOP nes KuArE] yuEB euIMUE o apundso10> iMjnwo apunsqndur anuip emsysay 221 “eeuorsndun wimeu op sjeuorimnsuco pisesiueur wluaso uy iuns eonysd inela ajuumisopiueur go outisns ares ‘sopunsqnduiy L109) ‘fourgitdoo re ie munud uy yisajruvM as a1e> a}oUNsuE foun ne [I feIpioWd IH[or aepeuosied sp sojuMESEN RarIse;IUEWI I$ woreUMIC UY aro vdep “ORI ~eueyisd e109) ‘oueum 1o1sads (euiOIs!) wzauDZO]y BIENUDUIOD yUII0} O-nut YIodoL yo}!aUoBOIUO vs vOIEI}OAZap tH “InpIAIpU a12 dnp “goHFaUDHoIq wLI09) :ouOT UW HY, (poo ‘wretipasa Tiu\sqns ap qiquoejdun ayeuMMIop runs Injnpratput ope so1zijouisd ‘aluinigsen go ouiisns o1e0 ‘eIsiAneU nus BIstuLIO;axd eLI09) ‘2]osOIRULIN sYEJapIstIOD quns eaneoyruues teu “pisuieypsia vuldeouos uy osnjout ajttiom aruiq oyjwonpo (6 rnjntpoul vountioe qns oyeuLiojsuen 18 oye[apour y jod Fou mt ‘alvo orejeuosiod op opiqeisea oynumue op goipe ‘ojlqentur rtprande 18 eyes omunae ap oundsip ze jnpidoo ‘axoySeu vy ‘oqurAno oyfe ND "IhyntplAIpur tnigujeuosied rareyjoazap BuIMarep nes osojiquisaid uemper i419} Bo unfsns (il}e 1 Joouads “H “IpuCeg Foso1quio] ‘snionjuiod ‘woyejd) tdeouoo taiseow nidape ‘niquesue ag ‘injmuio wheyTeu -osied mimjoazep 1§ tyuuo} nssood uy ilepero [njor Bzvaznnjosqe “ioydu nes wondxo ‘e1e9 woe) ap auies 0 epuudno “eistou! iS eyrumnu “yisleipato wiidsou0} wstournes wsieypare er}deou0D “TZ 1 9% (y-o9 4 ‘p66T “QooeT “| WW) BUTWLEep ta;qnp [e Nes IstUOHoBZONIN jnjapout 18 Atowol nbs jsforueooU [njapou! “Anov nes 3SIOIueBI0 fNJpow :ILB|OAZap eISO|oUISd Uy ‘yeumjuod eolyisd H;OAZEp a]e 2oIse[9 9[apoU 19 aja9 nd RIMRBO] BsURNS Ut JeIjoazop nie-s 1idosu09 ran sje ‘Bstuolloeiaut vildsouon (0 1S ‘msifmuaiquie vildsou0D (q sgjsuenpazo wifdsouos (e :ayey[Iqeonpa el 2 ‘wannuoo ne-s yorsoSepadoytsd emmyeiony uy ‘njnyide: Inss903d Wy Lo1Dej ap IroZoyPo sOIseIe YyEpsOde waropuod 18 jnjou op arfoury. uy ‘olivonpo 16 nipau wip Hineoye uz9;xa L2o}98) (q I8 ‘Atioadsou {mirouIow ‘ay upd Bupugqop yrenpraiput vjuatiedxo 16 (nepous — wsiuE8I0 TuntoBsaU! jnyxaIuCO Uy aremionns soiyisd ajinsnsuy 18 efesooord) aymtyeuosied ap ajeioosouisd ajiimesen ‘Paleupare pnjour aia ‘qusazuy Wo} IeF (e siodae> weur yop ul Hednsd juns 19 ‘Srproads ap eangezony us “yinay acy “BaLjoeIgo 1$ gannooIgns BIMIeU 9p 40190} 103]nt Jour e tuopuodapiout 18 meBn{uoo eountioe ad wezeq ‘grein ap 1 xojdttiod sovosd Un ainaysuos yzaUBBO}UO UL Injnjrdoo HefeUEsiod vareyOAzp 18 voIeULIO LIMIT (@NSINVOSH) YiNaSd —RIYNIIALA *YISINOLLOV¥AINI VILdIONOO IS YISIIVINATAWY ViLddONOD ‘¥ISTAVILCIA Vid NOD *SLVLUTAV9AGA V1 AUAREA 19 MUOAL I$ 1LLdINOD“Z -otlejau O-nut auvosied gutnop es aingan 19 “waysis un-nu! Henun a[dws Jeop oupurgs od re nu (IrAgfo 1§ |ruoyeanpo) aungsut ap vaunijoe ej Huedionied op 129 ‘ouare] rgniqeanpo vanoodsiod Up ‘azewim und ‘IAe[9 ang ep viepioge 2)Sa varelevuy ame Ul [npour nnuod opundses oreo 18 vaselenuy y2vent|ions a1vo |n0i0ey auIAap [a “asvjo v oleiEAUY ap RaymrUMUOD ‘ws yesBoqut iso ruowonpo yon Uy] gieIA UE NYS [RUMI yosvaspe 1S-ps wIseoP ad anooJo wane [-@ ap veo ad 1$ aundnsaid 19 “sojauowrexo euisiud utad A9]9 9d vopoa j-v ap guiazes vjdans x] seop Sonpar yeu es nu ynynzoywonpe |njos ‘njspucs vousUIOsE uy Mytpeuosied rgyOAzap aye ayUUINNSUT nes Sovo|fiur WASP TuRIEAUE Injnynutjucs ayuoLoUN ajaluaiedWoo 1 aplepuudap ‘emionais yorpe nupios usd sjoany ys uno yea) qmsaqo “jmjnusiuoa sjonuy 8 90] Ut ‘onutano ayye no yeuoHoung ou un mEde9 yULIN UIP BISaDe KO 19 ‘INUT\UOD op gusdi] y 4e vomeaus yo yuureosul nu non] Iseoe “}Smo, “siz-niidoad (mnutiuos apoep queyodwt rw ours axelgauy ap insooid ‘Aaja nayuad ‘Japsy ‘armmsur 9p veuntioe vp ijuedionied nuad njeorjdun aseozaumnu asv niony 1so0w “vayeymqeanps Ssauyjep 79 (eAntudoo-uou 18 axniu8oo) ojenpraIput soplonsto}9eIe9 ruEIoAzap ¥ ases2I202 ap ‘wimLqEONpe ¥ o1o}8o19 op nus aieaytsuaym op. soooad un ‘pups Inwud uy ‘puny ED axede ou eeonpo ‘ewore] Weiqeonps wwsud uud wialig “aIIs0}0. sJaporstu I$ a]oze10 “Ins ulad “apes o[L}}Ipes} utad so} Aaje v owed ov O Een BjwOdS Yo 1S arvjoo$ JO HEHANOR [nape UL xySayRUVUM 9] 19 a4¥9 ad 0790 aieoLIadns 3UNs-40]1A979 ape apeN}D9/9uF aJosansa4 Yo [mdvj yenSUOULAD ne axes ‘o[euaUILIodys #8 solatduro urgieistos soun wun wy sunfe e-5 atlizod op Janse 0 UT “(6 d ‘6L6r “uresBU] @ *[) ,,LimNUFIUoD op vaseuorliziyoe uy "ISUOD raljeonpa wiuaso B> B9pIsuOD yeut nu 1S Suehgaus op ouoye] in}enioedes re [eax asa) un aise wisajtueul vaveyioedes" a> dnp woop! Suidsox 1op:2oHepad 1$ Joy:Bojoursd vayertsofews ‘syeyyjiqvonpo op diy imjsooe vansodssod Ut “Pi2s0400 Hens soun yey oR) ES UND Bigaty v op vs vayRIIOEdeo | ‘FnyMpHAIpUL |e oxe}ZAus op jnyerluaiod w| gxOjOu Os BUDzET vayERTIqeNpg © “eso; 21019009 |HeMIs sou ep go9j-¥6tno eesce © ap mapinpul iMeondes dae dee ee ies yavfi] sou o)s9Rseou vrurdo edng “ejndiuewr 9] & op mynpiaipun Wieroedeo vamesayFseul asupra intelectului omenese™ sustine cf, fa nastere, sufletul copilului este o ‘slabula rasa”, adica 0 tabla nescris pe care se pot intipari orice influente de mediu si de educajie. Cu alte cuvinte, toli copiii sunt egali la nastere, indiferent de originea lor soeiala, Dupa opinia sa, nu exist aimmic in infelect inainte de a fi trecut prin simuri, ar copilul este ca o bucata de ceara pe cate o pute modela dupa bunul nostru plac. Filosoful francez Helvetius, in lucrarile sale Despre spirit" si ,,Despre om, afirma in mod transant cA ,educatia poate totul' iar iluministii, printre care se numira La Mettcie, D’Holbach $i Diderot, considera cA prin educatie poate fi schimbata insisi societatea. Pe pozitiile conceptici ambientaliste se situeaz’ si intemeietorii pedagogic’ moderne, I. A. Comenius si I. H. Pestalozzi, Astfel, I. A. Comenius sustine c& desi la nastere copilu! posed ,seminfele sau aptitudinile pentru stiints, moralitate si religic, totusi el daca vrea si fie om, trebuie si se cultive (Cf I, Stanciu, 1975, p. 121) Comenius se situeazd pe pozitiile filosofiei empirist-senzualiste ale eposii sale. El aderi la teza dupa care spiritul copilului la nastere este o ,tabula rasa" pe care se poate serie totul. Pe aceeasi pozitie se situeazA si pedagogul elvetian I. H. Pestalozzi, care sustine c& ,omul devine om numai prin educatie" (I. H. Pestalozzi, 1965, p. 379) Aceeasi viziune cu privire Ja educabilitate gisim si la filosoful clasi¢ german Immanuel Kant. tn epoca noastré, conceptia ambientalist& cu privire la educabilitate a fost susfinuta indeosebi de citre sociologi, care vedeau in educatie unul din factorii cei mai importanti pentru stabilirea echilibrului social, Astfel, sociologul francez E. Durkheim Si discipolii sti considerau educatia drept o socializare metodic& a tinerei generati, socializare care trebuie realizat in conformitate cu imperativul social. De asemenea, in cadrul conceptiei ambientaliste sunt incluse si unele curente pedagogice pedo- centriste de la inceputul secolului XX, care sustineau ca trebuie s& lism copilul sa se dezvolte in mod liber, in cadrul mediului ambient, conform trebuinjelor si aspiratiilor sale (E. Key, M, Montessori, L. N. Tolstoi si alti) In sfarsit, mentionim ci pe pozitiile conceptiei ambientaliste se situeaza si Teprezentantii behaviorismului contemporan (B. F. Skinner, J. Brunner si altii), Ei pornesc de la teza lui J. Watson — parintele behaviorismului, dupa care nu exist dovezi privind ereditatea comportamentului. Pe aceasté baz neobehavioristii sustin a, prin tehnici pedagogice adecvate, putem face pe oricine si invefe orice, in conditii de normalitate psihologi Pe ansamblu, conceptia ambientalisti atribuie influentelor de mediu si dé educatie un rol hotarator. Ea neagi sau diminueazh contributia ereditatii in procesul formarii gi dezvoltarii personalitatii omului, Adeptii conceptiei_ambientaliste cu privire la educabilitate manifesti un optimism pedagogic exagerat, adici au ‘Ineredere totala in puterea educatiei.. Corespondentul conceptiei ambientaliste cu Privire la educabilitate in psihologia dezvoltarii este modelul mecanicist reactiy, care considera cit ,daca pot fi identificate si controlate toate influentele semnificative ale mediului, reactia organismului poate fi controlata (ML. Iacob, 1994, p. 40). Intrucat omul nu acfioneaza ci reactioneaza, dezvoltarea psihica poate fi cel mai bine urmarita Ja nivel comportamental prin prisma schemei functionale S-R (stimul — raspuns), Reprezentantii de seama ai acestui model in psihologia dezvoltarii sunt J. B. Watson, B. F. Skinner, Cull, precum si reprezentantii teoriilor invatarii sociale (N, Miller, J. Dollard, A. Badura si alti) 2.3. Conceptia interactionisti Aceasti conceptie depiseste vechea opozitie dintre ereditate si mediu, Ea stabileste ponderea diversilor factori in procesul dezvoltirii personalitatit, precum $1 28 chile concrete de interactiune dintre ei, Conceptia interactionista asupra educabilititii porneste de la teza fundamentala ci universul nu existi decat ca interactiune, proprietate specific’, de altfel, si organismului uman. Organismul uman este intt-o Permanent interactiune cu planul general al lumii fizice, biologice si sociale, iar personalitatea umand este, de asemenea, un sistem bio-psiho-sociocultural. Ca urmare, dezvoltarea personalitétii nu poate fi infeleasi ca rispuns la una din dominantele ereditare sau mediu, ci ca produs firesc al interactiunii lor. in afara interactiunii, nu exist’ dezvoltare. : In perspectiva conceptiei interactioniste cu privire la educabilitate, dezvoltarea personalitifii este infeleasd ca autodezvoltare. Aceasta autodezvoltare este determinatd de unitatea gi interactiunea a doud categorii de factori: a) externi (mediul si educatia); gi b) interni (ereditatea, trisdturile psihosociale ale personalit&tii gi expertema individuala dobiinditi). Factorii interni si externi ai dezvoltirii se afl’ intr-o stransi interactiune si interdependenta. In cadrul acestei interactiuni, ponderea factorilor dezvoltirii cunoaste 0 mobilitate continua de la un indivig la altul, de la un stadiu al dezvoltérii la altul si de lao componenta psihica la alta. RamAne insé mereu constant interactiunea dintre factori, interactiune care se manifesta in mod concret si diferit in fiecare caz si moment al dezvoltarii ontogenetice. Jn cadrul formarii si dezvoltarii personalitajii_umane actioneazi un dublu determinism, si anume: un determinism exter sau extrinsec si un determinism intern sau intyinsee. Determinismul extern (extrinsec) consti in aceea cA influentele de mediu $i de educatie actioneaza intotdeauna mijlocit prin conditiile interne, adica prin intermediul factorilor interni ai dezvoltarii (ereditate, trasituri psihosociale de personalitate si experienfa individuala existenta). Determinismul intern (intrinsec) este subordonat celui extern si el se manifest’ prin interdependenta dintre componentele factorilor interni (ereditate, trisituri psihosociale de personalitate si experienfa dobanditi). Numai in acest fel poate fi tnfeles caracterul integrativ al dezvoltirii psihice si putem aborda astfel problema: educabilitatii de pe pozitii stiinfifice. Aceasta este de fapt pozitia realismului pedagogic, dup’ care dezvoltarea personalitifii copjlului este un proces mixt, bidimensional, de provenienta extern’, rin continut si de provenienta inter’, prin premise. Ea se sprijina deci pe terenul eredititi, isi extrage continuturile din medial sociocultural, este ghidata de educatie si se desfésoara in'contextul activitatii de invatare. Corespondentul conceptiet interactioniste cu privire Ia educabilitate in psihologia dezyoltérii este modelul interacfionist sau al dublei determinari, care susfine ¢& principiul dezvoltarii,st& In mod egal in natura si mediu, chiar daca ele apar ca surse independente una de alta‘ (M. L. Iacob, 1994, p. 41). In cadrul acestui model sunt incluse céteva contributii teoretice fundamentale si apume: psihanaliza lui Freud, constructivismul genetic al lui Piaget, constructia persoanei dezvoltata de H. Wallon gi perspectiva istorico-culturalé asupra psihismului dezvoltati de L. 8. Vagotski. 3. EREDITATEA ~ PREMISA NATURALA A DEZVOLTARII PSIHOINDIVIDUALE. “A COPILULUT Ereditatea este 0 insusiré biologica general a organismelor vii, care consti intr-un ansamblu de scheme morfofunctionale ce se transmit de la inaintasi la urmasii lor, prin intermediul mecanismelor genetice. Fondul ereditar al individului rezulta din combinarea unitatilor genetice provenite pe, linie materna cu cele provenite pe linie paterna. Mostenirea genetica este practic irepetabild de la un individ la altul, exceptic fac doar gemenii univitelini sau monozigoti care au acelasi genotip. Diferentele dintre ei apar, desigur, datorita influenfelor de medi si de educatie. 29Ie InynprAlpur hwnefeuoszod wareyoxzap nnuad ypensta arenyfesiuaiod 0 giutzaidar qe1s0s jnypatt ‘iadse asso gng “MIN 9p suWIOUS] Uy . Mieztiei9u09 RuvEIN vjudtrodxo yzeapIzodap nes EzRaNSEM [eID0S INIPI « cerenunuoo Ut quyoons waysosep aj areo ad ‘oyeproduy ayaodse foxy gwuizaid injnyidoo ihynfeuossed TIHIOAZSP IS t2gULIO] |nsod01d_ UE [eI90s InynIPauI etinguyUOD ‘njquresUE oq anweonpe 18 ansaye mpaui un ¢ju9jooxo urd oyso yerpruney frupatu ‘oped Bue ep aq “ereuorivonpe 15 yreI90s “yorSojOrg 0s ajaisodse 1p99p enpar teu Bluanyur o are rarpumey fe oturouoDs-o1908 ynmeAS “njdwoxe axdg -gonuspI asa nu otuatwaje Joissoe whuanigut unBisaq’ore Jo[Huized ye jeuorleanous 18 jeuottesldse That ‘(ow doo anmp ‘tdoo 18 thud onuip ‘Huued onmp oanoaye s0j}ejo1 nfezop 1§ eowentfeo) anoaye jnyewt[> “(eateonpa ronowid 1S mmpmane “opeyrueyenut 1tiejo1) $yeuor}ejay eamionuss {(oxas “njesouod ‘ndoo ap sguunu) rorprarey exitzoduioo Syeanyyn9-o1508 [omens “torpruney ye ommouode-o190s ynymaRAs “juNs nIpouT Imysooe ope oALWONpS ajuoprouL no sjuouio}s o[oyedioursg “In[njidoo w yleiA op tue tturtsd ul Aistoep pow uy yonyisd ‘vareyjoazap uzeatuanyur [q{“Anoaze 18 [eimjno “[eroos ueyfnuns a)so are9 xpoUU “TeRPUTES Tmmpaur uy odoouy imjnyidoo wymqeuosiod tuppoazap qnssoord “gyeiopuy we ‘omnytp nes ouequiods aja}uon|gut 1§ “e]eo98 gdnoo |p fer|uaso 90] un axe anul “oyEI008 aytimpsur ‘expres jmipowr coumue 1S ‘eeucduos aynur teu ENUM [eros MyMIpoUE eigjs uy “(ofeutue onuLd Hnoso:s ‘.dnj-ndoo" uhiumnu-ese nus ,,ronegqes" doo 2] eutaud no 21oL9}0U ejejduiexe wen) pjeuituE veuIN] wip sojeruaUTELOduiOD runénsuI ‘nur ad yzeonjona 18 grerltur garFojorg Bs wHlipuco e] ouyLN jnplAIpul “[eIO0s mynrpaut peje UJ IN|NpIAIpUL varezi|eI90s 1S waiwaiuTUN oad jeIoos |mpauK ‘njquiesuE aq ‘mteuosiod mvyoxzep widnse ewosdwre und 141 oiuows|s a1sa0v 280.1 “IEIeI00s. Inapeo wip oyimunsuL 1S oyriejos ‘eamino “gonyod-eI00s kareziue#I0 “yleuorieU wimonas ‘Hounw eaunrzrarp “ollonpord ap jnpour — jnuio aySoounui 18 arom seo Uy ajemnyInd 18 dontjod ‘eorwiouoda JojIipttos BayeNTeIO opnjour Jes |NIPIIAL (Sia-torgm{uoout mninypaw varenjod “2tojoD9 Inuqy|TyD9 vorepEIOp) auieioduiaiuo ao!ojouya) totlezyftato aomptoads rou ouLioy Uy fas as 19 ‘aredsip “nu yemeu mjupow vluanyul are gdnp “Ruesar rem gp op wuido srxq -orlonpord ap sofsovoy [tur wareuoriogjiad 1$ vareyjoxzap no gepo ywidal) mnzeos y Te vO are dnp ‘ouRwn |}gro100s TLRnjoAzap ape aidan ajaurtid od areui reur ysoy v o1yesFOa8-oorzy injmipow vjuangur go qerapisuos v-s oMOIA wAIMWM “o}O oftmTMojapUL ‘omUTeTEAquIE ‘erieuounye aysaniid 90 va90 ty “Bieta op yrumue unser tnun rumdope v 18 winded “(i1jord oreo|no ‘Ingndio> wimjonns “gorSojorg vorezumpeus) oo1uelo LyoyrpoU! oun wzeG Lf ‘ys oyesBoad nes yemyeu [nIpayy “!}E}91008 18 injntuo exe fOAzap op ayLtayIp Werttiqisod. BiQ]o Wipuos aysooy “(euney ‘Bio[, ‘ede ‘eu Jorjo1) jniuo' Soren axvo UL 2oneUE -11901g J0]!1Itpuos vayeyiyeI02 yZeautUesep [q{ JO]IUUIvO v EfeUOTeUI BIvIA prBOSESOP 98 avo uy yemreu Inspeo aiso (o¥ety) d4eaFoas nes yeamuU ngpay [eIMNd-01008 nes jeroos jnupaur 18 o1Z1y nes jeimett jnipout -e[ediourid ayauodwes enop wodunstp Imynipau ynxpes uy -injniuio fe aiesjonzap ap 1S wiuaisixe op nupeo yindise oxo ajeioos 1§ ajelieyeul sojIsipuoo earey[e0) woBejoiul mypaur ud “Bie] suas Uy ‘A IVAGIAIGNIONISd IPLYL'704Z40 TY NVND-O1908 AAV ~ TAIGAAL “> “(uaioere9 16 ejutoA ‘ouupmne) ginsgur yorur yeu o-ry aporTe 99 dun uy “(gorytsd wrBojoyed 1§ woyeANOWD oe ‘ouipnide ‘jrauowezodwos) neypaso viuaidure oruzaind teu gureod ayaun go jnsuas ut ‘aoiqtsd mata ajatieuoduros avo} Ur EMsEUI ISeaaze UY KASasIUeU 9s nu TH}eNPox9 |njor seouawose Iq “(219 trpuys soynbeiodo vaxeuUio) “Innfequit] v nes mnynsioul vaxelyAus ‘njduroxe aids) wusioyour rpoxop owod os aanigadsar sojapuouiod vasoproid” nes voredionuy ‘(L¢ ‘d *y661 ‘409% “1 WW) con Tes apiqisuas apeouied ofarrumu-ese uy ‘anjeonpe tnynipaur vapred imp ofluaasoq gumndo ap ajuauiow 1oun sjestutoud yzwoos9" ‘arvziangets 18 ausjsei9 op sojesonoid ,.jniei0" und ‘vaieutparo “otzn|ou09 uy “orep ofmiuoureiioduros ronstrazere> 18 pnovdeo Joun voryjoazep ey mqinuos yod oaneu intrzodsipaid ap toRawo (q ‘outiay1p arteonpa ap #$ nipaut ap thipuos ut ‘aquaJIp Linstos UL eMJOAS aod |Zodsipaid op njquresue i€ejaoe (e :oumnue 36 ‘ayo1juaso oyoodse enop wurzard famvo ‘10] wuapeasod isa ojeanjeu aojnirzodsipoid v pjequawepuny vonsuesere), syfeuoeonpa 10j20 B 18 nipous op Jo[O}9e} wounijde nqued AHYyUN| nupes un ainjysuoo injnprarpun ape oaneu ojitizodsipasg “ove ejejuaureuodwioo lonsusioese) 2) aioigeu nep ‘ounrfoesoqur 1$ axeurquios wad ‘owauraje arsooy “nIpaUl | areiianoral AS oqwfiqisues ep equowiojo gorpe ‘wsoysoae a7 mlizodsipoad reumu 19 ‘oveamjonns wye8 solyisd asoooid 18 uiénsuy aeypaze ud aaumad nu jnwo ‘oreuL Lig “pyequotierodutan Heitseynoned ‘injnuusnrei0 vijmynsuod op ul} o1eo “Sor;eULOS HeALTeINO sped (@ ‘ojeuozuas Hemuejnoyzed nes uns op JojoueBI0 oft so!Fojorz4y-owoyeue tmnemnonred (q ‘(910 [tuowrepuny aseonsou soyaseooxd vormeMp ‘soArot Injnua}sIs vortonse|d ‘Soaiou woysis op indy) azouadns asvoniou iimianoe ape 16 [esU00 SOAIOU njnUiDIsIS oye ooIBoorZy-ouoreUe HguEInonIed (e :innuistueI0 ope GUID}SIS -gns nes eue830 ioun ae aorFojorzy-omoyeue Hmuenonsed ouues ayumU “IHEN -tuosiad tugjoazap oye ajeanyeu ujizodsipaad ojamuinu-e6e op eqioA aisq] “2oryisd TeyOAzep ele axeMpare ajastward yojO auvo Loud ouInue I$ MeMiN mndyouss ¥ aqed wymumue o unu ezvososoiul sHgUIqeonpe [v a1apoa op jmound wig “nipaty Up HoYeANOe LOR} HruIMUTe WAIOUL NU BoRp IHOIA [nsmored ad yhuoKe] Sp ames ‘uy ougurgs aqeod nes wrsiga ap odeio osrontp uy wunLidxa oyeod 9s mnprarpur eaqeyIpara 2p oul] 29 vo90 s01 ‘HieupeMusjod 16 mrzodstpasd op xojdwoo un vo arede jndnousd nes preppose vouaS0ur ‘feiatie? uy ‘eatnodoop injripow je 18 mfeuparo jnsnposd aso indny -oues 90 dunn wi “eypare ious aise jndnoued ‘areuun ung -Indpouay amynsuoo nipou 9p djaluenyut 1 dnoued anuip runrioeaun meyjnzoy ‘dnouas aeunu as inpiarput aiSeu 95 9189 no sojaue3 eayey![e)0) Nes seNPave astUIsUEN JojaroDes¥D [NjquIEsUY “ypnus9 soarU [nuIaIsIS 9p 18 UoLezITeuE 9p ull 20 ‘yorojorzts-ouroewe gmreu op ronsuoseMD (‘RuINdues ednUs ‘oyengip sjouuaidure “(91 injnigd vareojno ‘s0]1Y90 vaivojno ‘njoid eilewuoWBtd 18 eoseojn>) so1Zo]o}ioul-ouoreue tonstigyseses :y Ie wm ‘sqoUlo]o ap ous o opnjout vy ‘2]enpiAipar ex}oeseo oytuntre Jo|ISeuLN oyTtusuEN v ap ntewn so[rz1AIpur vayertoedea prvouuissop exejmogied eajeppasg 219 injnfequit| rejuede vaseijigisod ‘ypodiq uijizod ‘wstjoqeyeut op jnde ‘soasau injnuraysts aye ronstiaioeseo ejaun ‘injnuisittesio ¥ poiSojorzij-owoywue eamons 4 3 uma aueum Jelsads ape LMYSEN ap dues ‘orn FISUOD te ‘TWoUTeO ¥| aiaSeU Ep e ap iNjnWO earelloedes BzeauUAsEp "IEIouIs raqepIpede “euvuN eiseds eT IMjMpratput e nes eNoKsed vorerIpo!o 18 oloads w nes g[Us9ue8 ealepoi9 coreipaie op umdn Enop yistxg “(dojouIsitreBI0 erInjons I$ wea ngqued ojeiusurepuns aquour9ja) iojoitiaiosd eimonns yUTMLIOI9p YUL UIp wISoTe re! ‘@lefonuoqH InpIoe) mIN-NeY wimionns guTLIerep (ore|aNUOquTxoZap [NPIOe) [n-NAV ereyipol9 JoL/EULOTU WosoyWUsUEN I$ vaI290)s WY AOVBIBIOY [Rou aMe |N-NAY (NV 18 NAV) !9'9[90U IZJov 18 SUB auiozowo. wip yrugoTe o180 Wiyyped® Te [eLLO;EUT Imgexsqns 29 TENsUOWSP ne oUeIduayuOD oneUAs jniUaWOp UIP apLR~EOIIpndividen ait! Social declanseazi si actualizeari predispozitiile naturale ale individului. Dezvoltarea proceselor i insusirilor psihice este o rezultanti a conlucririi si interactiunii dintre ereditate si mediu. Ponderea celor doi factori diferd in functie de componenta psihic& avuti in vedere, precum gi de nivelul atins in dezvoltarea ei, Factorii de mediu sunt structurati oarecum binar, in sensul c& et se prezintit individului atit ca realitififizice concretizate in persoanele Si obiectele cares] fnconjoarf, cat si ca vansamblu de relafii si semnificati care, prin interiorizare, formeazA insigi substanta, aterialul de constructie necesar dezvoltatii psifice"(M. L. Tacob, 1994, p 38) sono y Mieaiul social ofera posibilitati nelimitate in vederea valorificarii pre- dispozitiilor native ale individului. Putem spune c& unei diversitati genetice if Corespunde 0 infinitate de posibilititi oferite de mediu, Este important de subliniat cd accentul nu se pune aici pe simpla prezenfa sau absent a factorilor de mediu, misura, maniera si rezonanfa interactiunii dintre factorii respectivi de mediu i individul uman. Factorii de mediu prezenti, dar indiferenti individului sunt inerti din petspectiva dezvoltirii. Conditia sential a dezvoltarii este ca acei factor! sa actioneze asupra individuluy, care la rndul sau sa reactioneze, intrand in interactiune ca bazi a propriet activitati® (M. L. Tacob, 1994, p. 38). Diversitatea confinuturilor smediului, a formelor si mijloacelor in care aceste conjinuturi se prezinta @ dus la Introducerea conceptului .sti9a de dezvoltare de catre Super si Harkness tn 1982 (B. Blandine, H. Lehalle, 1988, p. 151). Acest concept desemneaz& totalitatea elementelor cu cafe un copil intrd tn Telafie la 0 varstti dati. Din punct de vedere teoretic si metodologic, sintagma ,nisa de dezvoltare* este o perspectiva utili deoarece inverseaza punctul de pornire. Intrucat se leaca de la copil in investigarea mediului, copilul si activitétile sale devin punctul de referin{a in identificarea, la varste diferite, a unor nige de dezvoltare diferite, Structura unei nise de dezvoltare vizeaza: obiectele si locurile accesibile copilului la diferite Narste; raspunsurile si reacfiile anturajului fat de copil; cerinjele adultului cu privire Ja competenfele incurajate, varsta la care sunt solicitate si nivelul de performanti acceptal; activititile impuse, propuse sau acceptate la acesta etc, (M. L. lacob, 1994, P. 39), In concluzie, desi actiunea mediului este pe ansamblu aleatoare, ea poate fi in aceeasi mAsura o sansi a dezvoltirii, ct sio frand sau chiar un blocaj al acesteia. 5. EDUCATIA = FACTOR DETERMINANT AL DEZVOLTARIL PSIHOINDIVIDUALE In conditiile 1m care ereditatea si mediul sunt factori obligatorii cu contributi aleatoare in procesul dezvoltarii ontogenetice, societatea a dezvoltat si perfectionat un mecanism special de reducere a imprevizibilului si de erestere a controlului asupra Procesului de dezvoltare psihoindividuala. Acest mecanism specific este educatia, Care reprezinti liantul dintre potentialitatea de dezvoltare data de ereditate si infinic tatea de posibilititi ale mediului social Pe ansamblu, contributia educatiei in procesul forméirii si dezvoltarii perso- nalitatii prezinté cateva aspecte fundamentale, pe care le prezentam succint in cele ce urmeaza, ; * Educatia imbina in forme variate influenfele de mediu si variabilele ereditare ale individului, Ea face medierea intfe ceea ce s-ar cere (ereditatea) sub aspectul confinutului, momentului, intensitafii, duratei, formei ete., si ceea ce se oferé (conditiile de mediu). Actiunea educativa armonizeazi cererea si oferta, adiok unicitatea ereditatii individului si unicitatea constelatiilor de mediu. Acest Iueru nu este tocmai usor, dat fiind faptul c& educatia trebuie s& orienteze $i directioneze dezvoltarea personalitatii spre realizarea idealului educational statornicit in etapa istorica respectiva. 32 * Educafia igi creeaza ea insigi premisele eficientei sale. In calitate’ de factor extem constient al dezvoltarii, edueatia igi elaboreazA conditii interne (trisituri psihosociale de personalitate si experienti individuala) favorabile actiunii sale, dar in acelasi timp isi organizeaz& si conditiile externe necesare (continuturi, mijloace, forme). Dupa ciim se stie, in procesul dezvoltarii. personalitatii, factorii_ externi acfioneazi intotdeauna prin intermediul celor interni, iar in urma acestui proces se acumuleaza experienfi individual’, care, la randul ei, devine conditie interna si premisi a actiunii educationale ulterioare. ¢ Educafia ofera intr-un mod organizat, sistematic si selectiv experienta social-istoried. Prin functia sa de selectare si vehiculare a valorilor social-culturale, educafia ofer omului posibilitatea de a cunoaste si intelege imprejuratile si conditiile sociale. Dezvoltarea poate s& se produc’ numai daca se menfine un optim intre ceca ce poate, vrea si stie individul la un moment dat si ceea ce i se ofers. Oferta social- educafional& trebuie sé fie mereu stimulativa si cu un grad ceva mai inalt decat poate, vrea si stie individul respectiv. © Educatia depisteaza si diferenfiazi intr-un mod organizat si sistematic potenfele native ale individului. Pe baza elementelor depistate in urmna cunoasterii personalitatii individului, educatia permite construirea unor calitdti, capacititi psihice 1 trisaturi de personalitate, De asemenea, prin educatie pot fi corectate, in anumite limite, unele dispozitii native in conformitate cu cerinfele idealului educatiei. Educatia oferd posibilitatea acceleririi procesului de dezvoltare a persorialitafii individului. Acest lucru este posibil in conditiile organizarii si desfasurdrii unei activitati educationale intensive, corecte gi eficiente. Avem in vedere, totodati, modernizarea yi perfectionarea continu a educatiei pe linia organizarii institufionale, a confinuturilor, a metodologiei didactice si a formelor de organizare. Pentru a realiza acest deziderat, educatorii nv trebuie s& piardi din vedere faptul ca relatia dintre educafie si dezvoltare este reciproc&. Cu alte cuvinte, educatia depinde de stadiul de dezvoltare tn care se afl copilul si, in acelasi timp, actiunea educativa conduce la o nowd dezvoltare. In acelasi timp ins’, nu orice educatie determina dezvoltarea, ci numai educafia corect si adecvat profectata si desPisurata In concluzie, putem spune c& dezvoltarea personalitatii umane nu poate fi explicatd prin prisma unui singur factor. Ca urmare, nici unul din factorii dezvoltarii nu dispune de posibilitati nelimitate, rolul fiecdruia dintre ef fiind dependent de ceilalti. Esential pentru educator este de a cunoaste dac& limitele intalnite in dezvoltarea psihointelectuala a unui individ sau a altuia sunt impuse predominant de factori ereditari sau de factori externi. In functie de acest Iucru, educatorul trebuie sa organizeze si si desfisoare activitatea educationala. Prin urmare, personalitatea umana este rezultanta interacfiunii dintre ereditate, mediu si educatie. Masurarea contributiei fieciruia dintre factor dezvoltarii, precum si stabilirea unor ierarhii gi actiuni este greu de realizat in actuala ctapa a cercetarilor biologice, psihologice si pedagogice Contemporane. Ceea ce putem spune insi cu certitudine este faptul c& premisa actiunii educative se afla in conditia naturala a omului care se naste polivalent si nedeterminat Copilul, cu polivalenta si nedeterminarea sa, este prin excelenti o flint& educabil’, 0 fiinpa care ,,cheama* educatia 6. SPECIFICUL INFLUENTELOR EDUCATIVE ALE MEDIULUT LA COPILUL PRESCOLAR $1 SCOLARUL MIC La varsta prescolara, principalul mijloc de dezvoltare psihoindividuala a Copilului este jocul. Activitatile pe care le organizeazd si realizeazi educatoarea fi formeazA copilului prescolar experientele cognitive, tl obignuies¢ cu un regim de viala ordonat si il ajuta si dobandeasc& autonomia in activitétile simple tn care este antrenat. 2 3se yorusd vs vareinuapr yzvansed 16 vo ‘jeia nsimozed ad wjoAzap as “RuoIsueN 98 yucosiod © 1$ep uo mde; uzeouwiosap aro ‘ypeioduray varentiqeis nes Diuaumudad « : fareziue3i0 ‘giuinue o ne i$ eluopusdaprarur gsuens o-nut ins apwauoduros aquamoj9 may gy tevorfouny waysis un 2389 vorejfeuosiod yo [mide undo are9 “Dj104000 » 5 ‘onyeyajeo anunsd 1 voroynuspr ‘ouvosiod yo[poe varoyosop ayutiod axes ronsiioroese> 2p Thiquivsue up wpnaRo|P aysa warn vayRIT[PUOSIOd Bo YAs[e 20 ‘va:Ds/DqGO12 » \dord guns ¥y wroryo pmyonns 0 2190 woyenTeUosied eo tmydey BEpoIO) eiuopiAo Ww und aso Tonstorsereo ‘deouos msaoe aye fonsuaroeswo aytteyodust reas 9]99 BAs|el RIOULJECT NOY ‘uouieg "Y ad j-npuyyio i$ mieujeuosiod arep mitunzep ayjnm rew e] op purwod ‘volwaioa) atfonaystico ‘also8a729 ap joo “injmidoouoo |e oyr}uIaS insues 1§ ‘opqoreuras ayernzar nd Euvosiad ap [20 ‘aienqruosrad ep injnidoouo> Te unwoo jnsojalur eau afounstp aovy wornd ‘jansy (CL ‘S661 “1 ‘Mouyeq) puDWn phurf wun 1 a1va ad nBojorzyoyssd mnuswap8i0 pzeziisionin9 20 sapuoriounf 1 auwhunf op vawiyppom voydeo 18 aBajaiu v najuad ‘a}Bop0yisd ap vivs0qnja porie4oa} axfonagsuod 0 ajsa aypjyouosied ap jnideouoa “(ayeioi00s Wy wUoIepLL 16 umdaxp “hjouny ayjwunue no mnsaaut aysa 18 gyaiouoo gluT, vo MeUIN MyMpIAIpUL B {yleioos eaiwynuspl mep axe gues ‘ifefod “LISnsuy Jojede woye|PI0 uLad HAIUE;p puLL, ‘yuvosiod ap vauntou) a.ouo9 ueum [nprArpUT EzRaMIOSap yUvOSiod op [nUdULED You YSUPNSOI TELE BIOS O a3 arentfeuosiad ap [nusuta1 “gordoTOUIsd yAnoodsrod wi uvuin foiuiy, wayajonzap v ysruasd wy oImnsuO9 os 18 ayuoUTTrTedUIOD }Te}af09 2180} 9]9 anu REL] aivo ‘iyntTeUOSiod ye oIYIsd jnajonu o3s9 vjuNSU0> “oxptOods 1 jntidoud 1 axe wep ‘azeziqeioos op jnssooid 18 aneu jnpuoy oxwip junsoeioqut [e nos vo reumU ommnstio os Migmenosrod v voryisd vountsuouNp act ‘ANU Injnyesiuaqod esdnse injnyeroos oye oxojdwo> so]njuoasojur euLN 1 oImaNsUOD 98 METI “euosied & yjeamyjno-o150s vounisuoumtp ‘mjnwo jv anew |njeliuciod ‘reypezo inure’ -oid ‘ijgneuosiod v voidojorg emye] woBoja\u! yresodioo ounisuaunp wlag qesnyino 008-oytsd-o1q wrarsis un Isa vayenjeuosiad “Japsy “yeINyno-Ol00s 18 goryIsd junIsuouNp yen e qNduny e-ep YeaMIonns 2s vaIUTPUOSIEd ‘xojduUI0 uLLy “yuewN elu; ep Jao no koNUept as oyenITeUOsied |p jnuoULO) “Sue] Wout 20 Nes Nstias uy seed wo un RzeazPENpIAIpI 1S PZeOZtIOIOVIED 99 polSojouisd vereiljei0) 2189 varentjeuosiog “ueuIN vidods vo ayo ap [ej B] azednooaid © wiuizeidos “yolsojoyssd omeiyjva1 vo “eoreyfeuosied go WEI UOJ] ydley é “(ree ed “0002 “W'91¥1Z) BAHWONpe arejuonyut ap aapaooad ‘opojaur ‘aoeozfiey a11AHNOd 1ew 2120 zijn 18 wo9j9s waind won eotel|eUy “eanYan.ys ape] I-npuyosoUNo TeUINNY “INjMtHO B PlolouoD verejapow WL prys [njedtound yurzordar ‘vayenyeuosiod ‘ee ‘wyqUIyos 0-8 nes urgiorjoure o-s ‘urgjuanyul o-s EzvauLin oreo od 18 jo¥jUOo WIEN] aze9 no EUEWIN yey yver BoRvUIEIP JeUI Loo LOdsopE 18 ExO]duIOD teu a aIsa vaIRI|eUOSIOg ULYLITVNOSUdd V AAVCMORY Ad ATACOW “ALVITTVNOSWAd AC TALAAONOD “TE INTNTdO9 ILVLITVNOSYdd VOUNVNIC IS VEALONULS ‘nfomong ‘Lu 22SoSoped ap visiaoy uy ‘suofpauy 14 sonmrqvonpa ‘6g61 “YD “esuoL, woiofepeg 6 Bonoepi emp ‘nSamong YorFosnped 270 mowog ‘e961 \( -pioos) 46° eIOIg nieunangy up waieussonlul) 7 vaLed ‘aposiantin 1i¥oSupod nyiost 2p snp “e161 " nHouig uorfoRepeg 16 vonsepic| mips ‘nsamong 2i8o8upad wa azoonposny“9z6h a 'pisuoueig ‘porBodupod if ganoepiey em ‘plomong ‘ss aayPo8epod aso, wy doo vpmuog piouy 1 wn ooeh Ht te oTesag ‘yolsodepad 18 yooepict vanwipay ‘nSanong ‘g4vjoos a1SoBopad sp 10904) “9661 | ‘zjO0IN) said UOUIea9g Pov OOSANA “Smqurey ‘won2npg Suopfr7 puw woursdoxy unpnowiny “eLet “ef wlesBUl : “yalby turds ean “ie ‘(8urz05 “yy, nemnooN “y “p1o0s) esSodopedoypie, 1 WiesIngvonpe HosoWe;godd app 18 soyieueSoutsd naznonzep ap aivedsy “peel *t > “GOOe, inqueH ‘Oost “1 sudessouoye “an umnarin9 ooVes pu uormonpg Buoy Lee NS oxee ss0ig uouriizg pus OOS “Smnquey ‘yoo fo Snuioxy pwo uowwonpa Bu0pT ‘Sled “HM She Poe elo ‘aN ‘SHV ¢yesso%um p-1s0 anbsFojoy>Ked wowddoronep 27 “9561 "H aIBH91 “sUipuIeS advuoonala “ayewuoyur i$ ajeuoyuou tareonpo ate yunyioe no wrer9[duioo puny prews0y etfeonpa “eoysionip os mnjnasjo vidnse gmmyorexe eaneonps sjajuanyur ‘rewnd mueweleaus uj ‘unsiewep aisoo” gimsyul Suet Uy eutffids expres rer ‘gleoos axy¥9 op omeuiqsis 1§ eztUeBJ0 pour Uy ‘waeziqvor a189 Jeulnd [n]9I9 UE BARPONpe woyeHAHoY “IieySEound a[TIUOWOD Ip wAaIvO UL arequouigja stunsouno sown waxe{nuinoe 28 oyounte qnjnojeo “jnaio I$ jNsLI9s — gfemoayoru Younus ap ammiuauia[9 {oly ojeuud yompe “Iugi]OAz=p ale ¥zeq ap o]o}UaUio[o E7eaUOHZIYOR OS ROU BOMEIOSS UT ‘ol op aliignanoe 1S winseU 1 O-Ntt Fou AsISied eu $Sop ‘vore}gaul oursap yiururuop aymiAnoe ap indn ‘eoxUM wawoas BISAEA KING “aejo0$ jnypeu uy varws8oqu! nawad osoypBord [1 ‘dum iSejooe uy ‘8 mnnqidoa ofe eanoezeorsos sojejar ezeq ‘oljioods pow un-nuy ‘ezeaaniuos ghurpeid uy oyeinSzysop 2anvonpo ayluntioy “ayn uw] efop indsou soooud sorezi|eio0s 9p Inseooid uy asaxdoud vow} ys vinfe jy B90 no sejoo8oud mjnjidoo optiejoy1.1. Modele de abordare a personalitatii Personalitatea, ca abstractie psihologied extrem de cdmplex& si eu detetmintiri multiple, a fost definita din perspectiva mai multor modele de abordare. Modelul trisiturilor, elaborat de G. W. Allport, considera personalitatea ca avind mai multe niveluri de integrare dinamic& (nivelul reflexelor, al deprinderilor, al trasiturilor personale si sinele, ca sistem unitar). Personalitatea, in conceptia lui Allport, este organizarea dinamicd in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determing gandirea si comportamentul su caracteristic. ‘Trasatura psihick este conceptul “care evidentiazé tnsusiri sau particularitati selativ stabile ale unei petsoane sau ale unui proces psihic. In plan comportamental, 0 satura este indicata de predispozitia de a rispunde in acelasi fel la o varietate de stimuli. Trasdturile de personalitate se disting prin sintetism, reunesc particularitati ale diverselor procese psihice, prin constanta sau relativa stabilitate si prin generalitate, devenind definitorii pentru un anumit subiect. Abordind personalitatea ‘umani dintr-o perspectivastructuralist-sistemicd, Allport a claborat un model ierarhic al sistemului de personalitate, tn care se identifica doud-trei trasaturi cardinale sau calitaji dominante pentru persoana respectiva, un grup restrans de traséturi principale, care se exprim& pregnant in conduit $i care sunt relativ usor de identificat, si o multitudine de traséturi secundare mai slab exprimate si mai greu de identificat. Ierarhia trasdturilor variaza de la un individ la altul, o trsdtuci dominanté la un anume individ, putind fi secundara la altul. Din acest moti, pentru a face o prediefie valabila asupra dezvoltarii personalitati, este important s& surprindem. trasaturile cardinale (cele care orienteaza sistemul de personalitate) si configuratia, structura acestuia. ‘Modelul factorial explicd personalitatea prin organizarea a unor trasaturi generale sau factori de temperament, motivationali si factori de al doilea ordin (extroversiune, introversiune, labilitate, anxictate). Mulfi autori considera cd in varful piramidei factorilor se afld factorul general G, adic’ inteligenta. Nojiunea de factor a fost introdus4 in psihologie odata cu utilizarea in prelucrarea performantelor comportamentale a analizei factoriale. Prin aceasta metoda tunele performante exprimate numeric pot duce la obtinerea unor factori specifici, de grup sau comuni. Ton Dafinoiu remarca faptul c& cele dou modele de descriere a personalititii, a trasiturilor si factorilor, diferite din punct de vedere al informatiilor de plecare, sunt asemanatoart deoarece ambele incearca si reducl diversitatea inifiald a datelor la un numér redus de trasdturi sau factori, Datorita acestei aseminari, termenii de trasditurdt si factor de personalitate sunt utilizati ca sinonimi. Mihai Golu, in lucrarea Dinamica personalitdiii, araté cd din perspectiva principiilor metodologico-explicative majoritatea teoriilor personalitijii pot. fi Circumscrise: orientarilor biologiste, experimentaliste, psihometrice, socio-culturale $i antropologice: Modelul psihanalitie are la baz unitatea si aufonomia personalitafii. El are in component trei sisteme constitutive: sistemul Sinelui, ce este dominat de principiul plicerii si confine toate achizitiile filogenetice. Acesta este izvorul energici instinctuale a individului, nu are unitate de scop si aspiratii; sistemud Eului, ce constituie 0 sintezA a elementelor instinctuale ‘modelate filogenetic pe baza principiului placerii, dar th conjunctura cu organizarea vietii psihice in ontogeneza Acesia se afl sub influenta normelor si valorilor sociale; sistemul Supraeului, ce se constituie prin satisfacerea si articularea relatiilor intersubiective ce dateaza din copilarie si in special din identificarile cu imaginea idealizata a parintilor. 36 terioard si ierarhica Modelul biologic explics personalitatea prin structure morfologica si funcfionala a omului, accentuand rolul motivelor biologice si punand in prim-plan experienta timpurie in devenirea ulterioara a personalititi. Orientarea psihometricd se centreazi pe studiul tisaturilor exprimabile sub forma unor liste de atribute ce caracterizeaza persoana im cadrul unei situatii. Teoriile apartindnd acestei orient§ri au fundamentat alcdtuirea unui num&r mare de tehnici si instrumente de misuri care usureazi rezolvarea sarcinilor de. psihodiagnostic-in clinica $i tn activitatea de orientare scolara si profesional. ‘Modelul umanist studiaz omul real, concret implicat cu intreaga sa fini ia viata sociala si personala. Procesele, funciiile si capacititile psihice ale omului nu ‘existd in sine Separate, desprinse de Om, de situatille in care actioneazd. Reorientarea c&tre om a c&patat tot mai mult teren in psihologie; s-a constituit chiar 0 orientare psihologica numita ,.psihologia umanist®, ca reactie impotriva behaviorismului si psihanalizei, care au fost considerate incapabile si studieze si s& solutioneze problematica reala, concret{ a omului contemporan. In centrul psihologiei umaniste este situat omul si problematica umand, viata sa personalA si relationald, ipostazele devenirii si autoconstructiei omului si experienfei sale, atitudinea sa activa fafa de propria existentl. Modelul socio-cultural se intemeiazd pe ideea ci personalitatea poate fi fnfeleasi numai considerdind contextul social tn care individul traieste. Coneepte precum model, rol, status devin principii explicative centrale, Potrivit teoriei rolurilor, indivizii posed& doar in aparenta caracteristici fixe, in realitate ci raspundind doar cerintelor si expectatiilor pe care le implica diferite roluri sociale. intr-o definitie sintetica, notiunea de personalitate cuprinde totalitatea predispo- zitiilor innascute gi a insusirilor dobandite in cursul viefii, organizarea interioara, sinte- ticd, unitar& gi in acelasi timp individualizati a insugirilor psiho-fizice, a struct cognitive si atitudinale, a capacititilor individului care fi asigura o adaptare original la mediu, un mod specific de manifestare prin care se deosebeste de semenii si Pentru a cunoaste si a aprecia in mod corect personalitatea clevului din perspectiva procesului instructiv-educativ trebuie s& avem in vedere triséturile si calitatile formale, dinamico-energetice (temperamentul), de continut, socio-morale si axiologice (caracterul) si aspectele instrumentale, performantiale ale personalitatii (aptitudinile). 2, STRUCTURA PERSONALITATII ~ TEMPERAMENT, CARACTER, APTITUDINI. UNITATEA SI DINAMICA LOR. PERSPECTIVE NOI IN ABORDAREA STRUCTURIT PERSONALITATII Din perspectiva structuralist8, personalitatea cunoaste o interpretare triadic&, la baza sa situ@ndu-se componentele ce vizeazi: dimensiunea dinamico-energetica — temperamentul, dimensiunea relational-valorica — caracterul si latura instrumental exprimata prin intermediul aptitudinilor. ‘Aceste componente nu sunt izolate, ci ele interactioneaza, se imbini intr-o structurd specific’, unicd, caracteristicd fiecarui individ. ‘Temperamentul ‘Trasaturile temperamentale constituie cea: mai accesibila si usor constatabilé latura a personalitatii, Ele se refera 1a nivelul energetic al actiunii, la modul de descarcare a energiei si la dinamica acjiunii, De aceea, tncercand sa descriem pe cineva, utilizdm adjective precum: rezistent, rapid, lent, exploziv, energic, expansiv. Asemenea trisituri se releva gi in activitatea didacticd, atat la nivelul cadrelor 376 ‘AUNURL YJ JOA LEISayTUMUE ap fyIse AMoWean jrdoo umn vy 20 dun UI *20"y 20 ¥B00 101, tay alnooye qworjduut 1y ea “ooruseind afeuorjows tsloeas wane ea anoula inyidod “eater ray Sotto] ‘Ju9| 1j vind se ‘AnoeuL 2189 yoUp Ter ‘arENANOWS 9p |npeId op rwe!IpUT ‘orBroua ‘owumey 1) vaind ae Ja ‘Anse aise qidoo un yor ‘nu nes aLiowle aise voup 18 nu nes anov ais9 [ido un goep Zoseariqers ys 1uMuodwl aise orwonpe un nayUY, ssoyiifoea [e quo] THT Un op wE|gNp ars a1Br9Ue ap 10] esdy ‘oKEDdo ~ Sjuezeud uy Hes00uv omg sep arBrou9 gurind no ‘nyfiown — rayoDU NAoUsaN ‘fuo] sep “eliog grinuy no “nompudeyf— sopidea ‘opeiqiiqoo wlovas no ‘omeaduns Saqu] Iiovo1 ne a1vo ‘nfouossod ~ ian nayousoN santzoydxo ‘opide towas no'y9z90q— aon NAoW, jug] owas ne ame ‘yppmusuuas — tojuourtuoAe B| pides ezeauorfovas area ‘Soacau— — daysoDut Haoutsy -ayerqumnt e] asnpar 1 yod tundn ado jaa “varewiAnoe 16 vayeAoWe sop puguiloy -A9]9 expeouy 10d as aeyaazard tindn ado ajao tip azz UL Tigers wand ‘winzgo ynuoinfe no 1euoNsoyo un yeLoqua t J9B19q “5 “usdeou09 terse0w wZUq 24 “proure jndn ‘onede yndin ‘onutadues Indn ‘onu#oy qndn ‘soazou [nda ‘jemaumues jndn ‘su9joo nda ‘reuoised jndn suns opeuaureiduiay rindn 1do ajo9 (jnova) jmaunsys 18 vawnanov ‘varonanoule quojey 19 B voreuIquios und ‘ojeusueraduias zndn ido nyosap ‘eUIsiOIA\ 16 suvwadoy} rzopurjo THFoJOYSq “SOALoU waysts ap JoyLINdn vareaynuop! Nnwad axes2o0u ‘syoseo}fitu ep undsip nu ares sopuoyeanpo gllin uljnd telw ojs9 AoARY IN] LIOR, ‘ayeyisaoou 0 auiAdp a[equaurezadwia) soqnyyaejnoned vososeound soyisy ‘otuiaSues inun widnse soyezi[!qou Joaya un vane aywod wexSozd 1Sejooe 20 duit; uu “toisaudap eifmede puyzyonyy 18 eanooye eorenyiqeisur rnpugmucooe ‘sonysezap ygoje un vane syod o}joouejau mun youn ap anp WesZo1d mun vezounduyy “130}1p ‘sonposd 2$ J9198vO Sp LINESEN nes TUN] ep suio}sIs YOUN vorEWUOS woWeIOdWIO, RUROOIJ [uaa ad soaIwOap “Yiesevett alse JO[IAd|a mjmusureiedulsy vase\seouno “oanwonpa ajtimiode uj Tuoweo entp sojufejed e ezean$eysep vung nnued $etiuese ‘9180 yuvosied 0 vzvoipeouy as aeo tt erueurezaduay injndn earexseound ‘eantzod 2[20 PANIo 1§ oaneBou ojlunaysen enuoye as-npuynd atjeonpa und ‘aseouoULTE Hen|euOsIod Youn v purjdop vorezijeos oyrutrod apemuourwsaduro) Lindh nated 9]99 anuip 272091 ‘aqueurmop opmesen ap TeuruLiorep a1so wouljrede iy emugo yenouresoduray yndja ‘oquoureiodwio. ayje[soje0 urbrede ‘esvo unyysen 9joun 1 pugar puvosiad aseooy ‘ond oquowmroduroy wIsIKo MN ‘ajnurjsns Heanoe ut efefue ajeod jp jappse 18 ttadosd apo}z03 uy aropazowy eytyseoe ep ‘areod 1y a1ueyiuoy Ugnjers op wiHlosus “IuIoZes oun wareajozar ul o¥oouEfoUr Inynysdoo parwUANUY “IkUI|GIOSIp I$ so!ounuys ‘TEnsus Jo No WoBKxe ‘sorouT}|S09 ‘SOLI9S o}s0 sep ‘g]euoIsua) LEIS B] ISIZ=I NNN “[iqel90seu ‘sezIax “TBIRIOYOU ‘a9R] 99 Bod 101 ap aNBLsou 2150 |Mpyjoourjout ‘dumm rSejaoe uy “exeo8tn ap 1S wlio} ap asdy ‘nugos ‘sorxun se1yo ‘qsmunisod ‘pr wzuoLzayUr anso [A “WeriSe arreoy EOLAIUT FlelA O pugAL ‘IiqIsuDS 6 Anoulo o1sa NOTTOOUE|SWY “aes a[=ls0F us sOVFZaxOUIOU 18 LaMUOJe B] FlUeISIZed ap usdty DMWOAONM “[qeIsUL ‘ges WoweLaduar un iso snOOUBjeUL ImjUDLUEIEdWIOI, yesou08 uy ouniioe 16 ou1puys ul azeoiua} ulsd “1e]098 Uuejd uy assoonsur syuinue 16 sep “eveinp Faun] 9p a|shENANoE W artqesoap oluBuLOysod ‘psuy ouiigo o1vod “ygdepe nai oso jnoneuifo] “Tiqeioos urind 16 anvoruntuo9 luvin ‘ooou ‘snyouy ‘ganeriia) op usdyy 2189 1g TeIo[2o “Iejonuod ‘ni{N{isd “jiqesuodsor ‘sonounur pur ‘arepaxouy op tuiep 2isq “PUNE “wIUS] 1S palsoudxout *eqeqanyrodust Ee queosted 0 2189 [nonewFe,y ‘sojnonau “quarsAasiod ‘soWypqer wUOpIO ‘tuntloe W [ges TMoAONu! jeusueredua) dy un aso oneway muaMErduey, “yzeafeanosap 9s nu i$ ai$ti gs a9e]d 9] nu “ywio8exo uiserenjUS UN-sIUL B}so}rtrEU 98 +8 piRl ate]008 Jo}lulozes warwayozas wy 2s-npuyleduv ‘JoSn yzvaidepe os ‘e)Ie vy areMANIe © | op apodar an iontxBues iidoo ‘[iquisu! iow 1S yeUeA Yeu o1se injNoIUIASUES jniuauieyodwog “a1oonpuoo op mupmynde vj ogunie 1S dria op wuids wisayneeu “geqyiyoe wzteue o udnp yzeouoroe “oudud unseu vx ny’ ezep pugs od ‘nuienus yiqesoAry a1so a1v9 “aijigiyul 18 aYiopioxa oumld jtozstxo Inaqunyoa ‘21Iqea32sq0 EEG 2P aSeOAIDU jaso001d dSoInoo]UL 9s 910 no vluLANén uuud wsojtueu os — injnuoinau a2 aanmmstiod ojeuorfouny sjsiueisqns yzverouesox 98 16 wUINsUOD 28 Bivo No wzaNIA ap WUspUodop — vaFDNRIgow ‘sOAIOU injRUISIS v mpIoifos ¥] eluisizai uid yurLdyo as — osvoasau Jalnjo0 [AULsOqeDUI 9p Biuepuisdep DiBtaua nbs piiof “uns soarou yHUDISTS OPPIASU] “2|PIuSUepUNY oj1un}fou UNS 2] ‘anuip ajummodes 1§ azeoLiodns asvoaiou thgnanse o[ionstioiseivo oreo uy juoureodway 2p Jojtindy e yoysiuiis oteoydxo o oundoid Aojavg ‘nize teu any BIBOLIOy|h 1g UNE 10]12%190390 yzeq ¥| WeIS B shuig[eH 16 ayeioodiyy 9p injnyUsUMEIodui) grep vIfvaI|dNa “eAieU 1S9q omBULSa]j “01s9]09 “OyOOUR fou “uAdUes :L a}e0d [MIuoureoduray “[ansy “plaIpur arvoaly PevoIpeoul 08 219 Uy jewoureredway Indy guRUap ,ruoMnY oysoov aTuIp wIOuN wueURUop op uoder uy ‘— yuroyj *y8eoU EIQ “puogyed BIg ‘oFuys — (wistueBI0 uIP 2piny) foun” op jnoarsoure yo s[sodoasap ne tolpour top 199 ‘ooy i$ ydv ‘use Suu ‘[euoUTepUNs UuOUID|S nae up ysnduros ajso eiNyeM vBvanUT FO NeIOpIsUOD 219 ‘ujguyonue so} oso [a[apour dng] “snudjeD 18 syesoodryy trompow! op areyonuY UIP {PoUL 2JeAr2sqo ISO} Ne opeyuoureraduray apLMpZsBN “UNTOOpHA [99 TD 1S soAIoU [nWWEISIS no Emypao] BsUBNS O puLAR 16 1ouPosied aye soiHoJOIg misnsuy pUyUdX “ponsepip nazoonunuioa 18 palequii) 720274040 f 29 D229 PAIQ4ON Sa] pout 18 aypjouajoue “soua}xo nquousysodwoo ut 18 109 ‘nhpnassoefo app 1S aypnrcepayi alpnauoo 20 ipruvmousd uz yy punadxo 2% 18 mipypruosiad v poussirue “conuoup veunssusup vp paofos 28 yrjuoueDledutey, J0|!A2|9 [N|eAtu | 18 3B oDNoEPIPAceste caracteristici sunt destul de evidente in comportamentul copiilor fncd de Ia Varste mici, astfel incat educatorii pot lua masurile necesare stimulérii, utilizirii si controlului acestora. Copiii activi vor fi orientati spre activitati utile, valorizate social §i.se va tempera tendinfa acestora de a lua hotirari pripite, Inactivii au nevoie de 0 stimulare constant’, bine dozati si de ua program de Iucru strict supravegheat. Le Gall subliniazA valoarea muncii in grup pentru temperamentele neemotive si inactive, in timp ce pentru alte tipuri, efectele muncii in echipa sunt discutabile, de exemplu, sentimentalii se integreazd mai greu in grup si prefera si lucreze singuri. Putem spune ci temperamentul, ca subsistem al personalitatii, se refer la 0 serie de particularitai si trdscturi inndscute care, neimplicdind responsabilitatea individului, nu pot fi valorizate moral, dar sunt premise importante in procesul devenirii socio-morale a fiingei umane, Cunoasterea temperamentului elevilor este 0 condifie a tratirii lor diferentiate in procesul instructiv-educativ si a adaptarii celor mai eficiente metode in derularea activitati. Caracterul Daci temperamentul se referi la insusiri puternice ancorate th ereditatea individului, caracterul vizeazi indeosebi suprastructura socio-morala a personalitatii, calitatea de fiint& social a omului. Accasta structura a personalitatii are un rol deosebit de important in activitatea didactic’, atat tn predare ct si in invatare. A. Cosmovici defineste caracterul drept acea structurd care exprimd ierarhia motivelor esentiale ale unei persoane, cat $i posibilitatea de a traduce in fapt hotirarile luate in conformitate cu ele. Astfel, sunt subliniate dout dimensiuni fundamentale ale caracterului, una axiologic’, orientativ-valorica, alta executiva, voluntard. [deca autocontrolului in’ baza uunor inalte valori morale este prezenta in multe definiti ale caracterului. Caracterul este gradul de organizare eticd efectivi a tuturor fortelor individulul (W. S. Taylor), 0 dispozitie psihofizica durabilé de a inhiba impulsurile conform unui principiu reglator (A. A. Rohack, cf. Allport, G., 1981) sau 0 vointdi moraliceste organizata (K. Klages, cf. Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Creu, T., 1987), Etimologic, termenul de caracrer provine din greaca veche si inseamna tipar, pecete, iar cu referire la om, sisteme de trdscituri, stil de viaga. Termenul ne trimite la structura profunda a personalititii ce se exprima prin comportamente care datoriti frecventei lor intr-o gama intreagi de situa, sunt usor de prevazut. __ Caracterul este un subsistem relational-valoric si de autoreglaj al personalitait $i Se exprima printr-un ansamblu de atitudini-valori. Pentcu definirea caracterulut vom ayea in vedere atitudinile stabile si generalizate, definitorii pentru o anumit persoani, si care se intemeiaz& pe convingeri puternice. Atitudinea exprim& 0 modalitate de raportare fafi de anumite aspecte ale realitafii 51 implic& reactii afective, comportamentale si cognitive. Cand toate cele trei ‘manifestari sunt congruente, atitudinile devin stabile gi greu de schimbat. in structura caracterului se pot distinge trei grupe fundamentale de atitudini: atitudinea fasa de sine insusi (modestie, orgoliu, demnitate, sentimente de inferioritate, culpabilitate), atitudinea faji de ceilalti, fajd de societate (altruism, umanism, patriotism) si atitudinea fata de munca. Formarea atitudinilor, elementele structurale principale ale caracterului, implica metode si tehnici specifice. Complexitatea si unicitatea fiinfei umane nu’ permite formularea si recomandarea unei singure strategii. Fiecare domeniu al vietii are particularititi si limite imposibil de cuprins in scheme teoretice (Neaesu, [., 1990) Literatura psihopedagogica ce priveste acest subiect este relativ restriinsé, unele incercati find legate de motivatie, interese, aspiratii si atitudini, privite ca factori motivatori in Contextul activitatilor scolare si care influenfeaza succesul si performanta 40 . Trasdturile de caracter sunt moduri relativ constante de a reactiona ale unei persoane in raport cu realizarea scopurilor c&tre care aspird. Ele pot fi considerate intr-o anumita masura expresia atitudinilor pe care persoana le are faté de ea insii. Descrierea celor mai importante trasituri de caracter si numérul lor variaz& foarte mult de la un autor la altul. Existi trdsdturi fundamentale de caracter ce se pot dezvolta in procesul de invatamant, cum ar fi: constiinga de sine — de care se leaga strans si nivelul de aspiratie al unei persoane; constiinfa morala — simful raspunderii in raport cu care apreciaz conduita sa gi a altora; capacitatea de infranare, de inhibitie; perseverenta, curajul; tendinfa spre dominanta sau spre supunere; prudenta — capacitatea persoanei de a delibera inainte de a acfiona. ‘Spre deosebire de trisiturile de temperament care sunt inniscute, trasaturile de caracter sunt dobandite sub influenta modelelor culturale de comportament si a sistemelor de valori pe care le propune societatea, Temperamentul igi pune amprenta pe modul in care trasiturile de caracter se exprim& fn comportament, « Principalele particularititi structurale, a ciror cunoastere este necesari pentru 0 buna definire a profilulut caracterial al unei persoane, sunt: © unitatea ~ mentinerea unei anumite conduite, stabilitatea in fata schimbarii continue a situafiilor; ‘expresivitatea - dezvoltarea mai pregnant% a unor caracteristici care yor imprima o trisitura specifica intregului; » originalitatea — unicitate, autenticitate in armonizarea trisiturilor cardinale cu ‘cele principale si secundare; bogatia - multitudinea relatilor pe care persoana le stabileste cu viata sociala; * statornicia — se realizeaza dact trasdturile si atitudinile au o mare forfa moral; ‘eplasticitatea - se asiguii evolufia caracterului prin restructurarea unor elemente in functie de noile cerinte; etiria de caracter — forta cu care caracterul rezisti la influenfe contrare convingerilor. Un rol important in formarea atitudinilor si trésiturilor de caracter fl au modelele oferite de mediu, de persoanele semnificative pentu copii (parinti, educatori). {in formarea caracterului se utilizeazi atit metodele indirecte ~ ce au la baz mecanismele invafirii sociale, ale sugestiei bazate pe comunicare interpersonala, intergrupala, pe imitatie, pe modelare, pe exemple; acest tip de thetode se remarca prin explorarea valentelor formative ale grupulti, ale relatiilor intergrupale pe care grupul le presupune ~, €At si metodele directe, care includ utilizarea pedepselor si a recompen- selor. Experimental s-a demonstrat c& dac& un anume comportament este in mod consecvent urmat de recompenst, are tendinta de a se repeta, iar comportamentele urmate de consecinfe negative carora le corespund pedepse vor manifesta o frecvent mai mica. Recompensa si pedeapsa vor fi aplicate in maniere diferite si in diverse grade. fh masura in care plicerea studiului, satisfacerea curiozitatii, sentimentul datoriei implinite se vor transforma in recompense interne ale comportamentului, se poate spune c& educatia a condus elevul pe drumul autoimplinirii personalitatii sale. Cu greu pot fi facute afirmafii categorice privind personalitatea unui elev, mai ales a celui de varsti mica. Asistim de cele mai multe ori la comportamente conventionale ce alcétuiesc 0 ,masca" ce poate varia in functie de situatie. Situatiile neobignuite pot insi provoca reactii care ne ajuté sA diferentiem intre atitudinile circumstantiale, reactiile conventionale si cele care exprima nucleul stabil si autentic al personalitafi in formare. Cercetitile experimentale au demonstrat ¢& intensitatea trisaturilor psihologice ce aleatuiesc profilul psihologic al cuiva se distribuie conform curbei lui Gauss. In 4ioy -aperoosoxd 19 oppruauirmoduioo v1$ 1auvosiad are ayeuordouro ojtgatyvo v] gr9zou 95 18 eperoos rountiopiayut op aeazjai ejenplarpuy ajaluarapip wuudxe vorunqve.80 © ‘nouvosiad vareaipiqe:20s rem. ‘ouayxo ango Higujeuosrad e azejus ep varmisedes “miscacoux2 © wumonns nuued yyerjuese yo opr varmipaise asds snpuoo ne pleyoisry wzzqeue op a|upms “ores nes sfeuorzodsip tunesen ep Tew] xWNU uN pupjode wzzyear wand 1e-s iieyjeuossod varauosep yo eluiparo ieuiogperuy v-s indum no “uMESED ap tuouuse) Ut iremyeuosied ye onyeUE [RUpNIs UE Mynsazorur Inurjo9p eI SNP v-EMIBSEN ap injmidaouos nowy “Ie [euosiad ye onaius jmrpmys ey oMETeUE [NIPMIS e| Bp wa1oION uy gisuoo PluIpua) EIsvaoy “To anuy uowueWese Anvjox 18 oxawNU utjnd feu! Wout uj 19 eziqeue 1$ eaauiosep v| roAIp 18 iSosoumu tour; UL wimteUOsied wztjouR 1S paxausosap | op warezaN WY RISUOS (L66T “WN ‘9IEIZ) !entTeuOssed vaxepsoqe tt a}uIpUd} 94u2991 Tul 9]29 anuIp eUN “My[eHOssed eatepsoqe us jou eanoadsiog ‘ojo ant ajjejaiiajut 1§ ayuouoduioo oyseoe 91801 210p9A ty aynae aingan s0}1Aaja niyujeuosiod vosoySeouns Uf “gorun oy ys pUPOSIod arwooyy 29 208) 99 B09 “RIOUNSIP HfBUIBHI0 axfesnd\juoo o-syuT ‘HeTENpIAIpMT texpoayy niidord ‘oun nyguresue un-nuL guIqui! 2s ieTeuossed e[e ayemonsys. ojoyueuodusoD “aatigonpa tiuhijoe eluaroyo waniise ‘e nnuad eaysaoe op etiouny ul 2onaepip so|oporaus e 1$ injranutluoo warrdepe uy rode ser ‘Agje magoaly Jo[Turpranide [e SseI[OKz=p 9p mynjeatu e wiEZiyenplaIput wose;SeounD uy msuos mmuowonpe vuroies “pielons voupmynde oyfoaud 29 e390. UJ JqiZiA teu Joo aise sojurprande ye anospuuy [moadse ‘onsne jnquoMOp UT soluIprIndE jowiuoa aye etsedse amesozaqa1 wus [90 aNuIp nim yuyzoidar ‘oonsnye oywpmindy iiiguanvaio whuoysixo 1$ vo “eyeuuoU utind yoo nes torpou! exdnseap JaAlU UN ap ajuo3 irony foun wluaystxe wrsooou mnjosge 2180 Ze> soo" UT “TOjeiuINE wmoLeA 6 gMxajd “uio9 EHO ‘upmnde ap yxojdwuoo ru quo8mes 0 Huizesdos oogHumns apuIpmndy. ingjsuo9 9] 8 9p 18 axIMpOIe oP Inpour eBajaluy 9] v ap ‘ojoresede 18 opruuseuN fojoquoU Snnsur vzijgin v op varefigisod e] ylajau Bs axe 9709 ‘oquyas Turpraride eHuasayIp yod 29s ‘aye IANIIe Op 1OTHUOWOP ¥ va ad ¥7eeuLM o axajduzod sojupmAde wsntonNS -2q[oun nes aquaumninstt asxoA1p inupU v Op ‘gjaroargo ezinn e op vourpnnde eunadxo "py no you ‘e[enuELE apeyLIEAXEP ap [NUOIIeL [Piuout uejd ur mo) “eiorseoe a] BUUJsUIED 1S UBSE[dap Biodo v op ‘a[euorSuaUPT nes -1g ayetop1009 uy ay0e1go eutBeW ap wayerifiqrsod B Bi9}O4 9s “g NO JHIOU ‘grerteds areyuazaidai op [noise] ‘yerjei=p 1§ pides pour uy ajarzaigo adeoied v op voyriordeo gumidya ‘q no you ‘andoorzad [morse “apassjo no aosn won] v op vayeioedeo guuizoidor ‘N no eou “SuOWNU [ruorIz -mynfequiy] B oIsadxe op vareoedeo BL ‘grajaa 28 ‘44 No yeyOU *¥TEqIIA SIwUpINIY ap [nIOI9e~| “10]97By] |e “O[=IuLANo [nsues prides aBajaluy & ap minptaipur vayeyoedes e Brazos 98 “A NO WOU ‘JeqiOA [NsO}oe :dnu@ op tuipryyyde asus v eluoysixo oyupe og syueijoAzop o1reo} eluoBljaqur 0 9¢] 9p [hun se} “esnpar piuoByayu © yoIpur OL ep [nun ‘eeu aseI[oAz9p .0 HOIPU! QOL P W9IIy909 up, oT x PorBojouos9 MsIwA /PLIUSUE FISIEA = 1D -eynuio} ednp yejnojeo “giussi[oqu ap 3U9!91j909 op jnidaouco yezyyhmn ayse tuIpMINdE Taeoe vores~UL nguDg JULUTBIPAUL op sopHHIMINSUE |napeo uy eyezi[vos o[euLL0y atjeonpe puluenes aigasoop Jos un ‘sjenjoa[SqUE foljeonps [nipouoyu! Ulad yarosuoo a5 18 BJOAZOP os vA UE vIpaur sojgeie9 UN ae EMSEUL aseUL teu B—O WY a1eD “YUIa|qord “yuIores HNUUMUE Oo rUEIDHS 16 pides eajozas & ap vareaioedes puiy eo eluatiparur yap wayng yeu ot) es yzai0d! gisvaoe 1o}193]N e> nnuad ‘Tox Sao nnuad euOWIUI 1S sndoad ne ozipeue 9jou -yfuodyjanut op wrequazaidas aso aquowsyemise ysmUupe yjesoudd ourpmynide endurg ‘SIWIANSE 9p supnsar nruatop intin eonsiiarseIeo — aayyiaads Wupminde « rgriange ap drug inun v saoons no vosezivax wuniod - dud op 1urpminde & ‘oqftuamop aye0) advoide uy auazard — ayesaued tupminde 6 uy ontlagduuy ty 10d ajduuys oprurprindy “(greorznut vourpnynde ‘voruyos voupmynde) jeuorsajoud diy op “opdure row rmianoe foun varezteor gunied avo riprande ajeoe ‘axajduoo napnmido 1§ ‘ifenanse eseoroumu v varezyfear PevOZILOAR} avo 9[20 ‘2]duus zuipnaado uy oysuiprande EoUIse]> 191A0WsOD“Y “CrLOT “V. I21A0WIs0D) Hapuradap 16 i4adooiad ‘afutySoun> aneunuo insus 180 ap wlonygisod vhasud ws iuauvo asus eyopvjsuod a]ajuasafip vandxe 40} Inyquipsun uy aun9 aubosied apo tansnsus prurzacdo4 ajnaipnsndo “axzn|9U09 Uy ~greiuaye) arso yo aunds wind i2tarpur tfpeyojao vareytiofew ywo9p ase] OAzep ap. ayeuy tear jaata un ¥] aurpminde o ypasod azeo eurosiad asdsaq ourpmnde 0 eimansuoo Teur nu eisvaoe rune ‘gonsiaioeeo yuNuE O ypasod HeyoAzep jeUuCU TusUIEO Hon gorq “WiAIpul anuy uotjuaiayip s0UN vareztjear wutred apupmindy ‘anuauop 21} UW aeHOAOP uljnd yeu nes anu reW TuIpMNde axe yUeOSIed axes=y “yuroues forjnooxo eayeyyeo 1$ wlungn i$ uugieauy ehuansn 1) vaynd ze soputpmapde qe amejonzap ap [Nant vorpUr vaind re 99 eae “Io|!ImIoede @ yoIpe ‘oqoid oyunuie e| s0jelueuuosrod warenjeas utd yyoep optuprinde spolIp enyeAd e ap vareNTIQISO wsIKe nN “TRiEAUL ye TeyNZar eo LepuLrdep omuINUE porpe “giusjiodxa gywnue o 18 yg omjeauE ypye oundnsoud 1$quoza1d op vunveprorU, yaeo] 98 vq UoWOU! yuMUE uN-nUY atMHjoe O eNIoaxo e ap BAdUID om 0 ates ad rarmmnqisod yunidxe vaproede. -2ypy0d09 v| oumue 18 ‘Tewousu! mp10 op 301 ‘IHigu[ruosiod e tuouoduioo we oe] Trurpntde vareyodes oundurt as ‘jansy. ~ereytountydns ungBazd oun qnyeyinzoz ‘njduroxo op ‘yy 10d ajo ‘ezvowrodns mupnande oun ues wip ounqune y tod nu gurjdiosip yuwunue o ¥] safe un ap ainutiqo aWOIpIs ofaluEUOpIod “YIsaIOOUT O19 oTHIANOE luMU o-nUE InuL}go, {ns2oons ap oHfoury wi uuipmnde vomuye “Hetanse emunue oun & seoons no verenjoej2 yuluajap afe9 ylenpiaiput ouSnsuy adaxp eaupminde vouyop aonuooy ido fj vaisaoe giurzaid 23 area ut euLIO} UY 1o}rUIPINE vonezijersiia puratd ofursesuoo ne mpnipaut ojoiuenyyuy 1$ gsur ‘Iymuoureroduicr Jazes uy re29p ZiuspiAs ulind rw ‘Jo[lupnmde w ginosyuuE yiuouodwios o gIsTK SIWISIOPUIN "TeAEAapE [ented sop aysa wiowe erudo wy 20 waa ‘anosyUN LuIsNsUL puny 29 o[lupmnde yropisuoa’ 1ojoyrsd wun, “HopuLidop 18 wodoolsd ‘alunsouno JoyuUE TaEgAUE FarENTIGisod EMB}se “Yo] HIQuIEsUE uy ‘are IaISnsty UNS arama -eroysoo8 iihyn}jeuosiad vadnse aaneBou a1oayo no ‘sejoos injndnss vueytiad aids 1aajo tun aBuidust yod area ajeqo/S sojaroyon vazeAo vy 1S wiNEI9|Or ap injmutds vararsoi0 wy ‘tuoweo anuip nfailj z0ja}uasoy1p voswdeoow e] oBunfe 9g “lie 1190 ap Eley 18 auls op mymoadsar 16 irguep v ‘omeigyiyoe ous op rurseu foun wareULios B| 2onpuoD wOISeDe varezHUANSUOD ‘ojasinse1 1§ 19 a[aytuuH] reuNE nu osvound 18-8 T1Aa]9 arvo uy iNjenus azaaio ¥s aIngan THoIvonpa JoUodns Joaru Un e] ‘areo1 ozongis 28 Bs jod nu Adje Inuwoo4s 2[e 981908 16 aue]O9S ejaluuEuNoJJeM “|PULION pour© constiinciozitatea, se refer’ la modul concret, caracteristic al individului de a trata sarcinile, activitatile; cuprinde traséturi cum ar fi ordinea, disciplina, responsabilitatea sociala; ¢ stabilitatea emotional, exprim& ‘diferentele individuale referitoare la caracteristicile emotionale ale persoanei; : * cultura sau intelectul, arata diferitele aspecte ale {unctiilor intelectuale: creativitate, inventivitate, deschiderea la experienté, Acest model nou de descriere gi de analiza a personalitatii a fost numit BIG- FIVE (,Marele cinci"). Descrietea personalitafii in cinci factori este tn opinia unor autori foarte prolificd gi, cu toate limitele pe care le presupune, constituie una dintre ‘cele mai importante tendinte accentuate prezente in psihologia personelitai 3, CARACTERISTICILE DEZVOLTARII PSIMOFIZICE A PRESCOLARULUI SESCOLARULUI MIC Perioada prescolaré sau varsta de aur a copilariei este varsta unor achizitii psiho-comportamentale fundamental a ciror calitate va influenfa in mare masurd nivelul de adaptare si de integrare a copilului in fazele urmitoare ale evolutiei si dezvoltarii lui. Varsta prescolara este 0 perioada a descoperirii, copilul invata cd exist’ ‘© lume interesanti dincolo de spatiul casei si doreste si se implice in cunoasterea ei. Procesul devenirit ca persoand unica, independenti si perfect functionald igi are ridacinile in copilaria timpurie. Dezyoltarea fizica este evidenta in perioada pregcolard. Intre 3 si 6 ani are loc cresterea staturii, in medie de la 92 cm la 116 cm, si cea ponderala de la 14 kg la 22 kg (chiopu, U., Verza, E., 1981). Are loc o schimbare si dezvoltarea structurii muschilor, muse progrescazi mai rapid decat cei scurti, procesul de osificare este mai intens la nivelul epifizelor oaselor lungi, a celor toracice si claviculare, dantura provizorie se deterioreaza si se intiresc mugurii danturii definitive, Organismul devine mai elastic, iar miscirile mai suple si sigure. Continua dezvoltarea structurala si a diferentierilor fine din antrenarea functionala a scoartei cerebrale, departajarea zonelor vorbirit si fixarea dominanjei asimetrice a uneia din cele dou’ emisfere, ceea ce imprima caracterul de dreptaci, stingaci sau ambidextru a manualitatii copilului, Dezvoltarea biochimismului intern devine mai complex, accentuandu-se producerea de hormoni la nivelul tiroidei sil imusului, cu efecte asupra cresteri Deosebit de activa este formarea comportamentelor implicate in dezyoltarea autonomiei, prin organizarea de deprinderi si obisnuinte: comportamentele alimentare, de imbracare si igienice. Perioada pregcolard poate fi tmpirfiti tn trei subperioade> subperioada prescolartatit mics (3-4 ani), subperioada pregcolarititii mijlocii (4-5) ani gi subpe- ioada prescolarititii mari (5-6 ani Subperioada prescolard micd se caracterizeazA printr-o crestere a intereselor, a aspiratiilor si a aptitudinilor marunte necesare satisfacerii placerii de explorare a mediului. In ceea ce priveste dezvoltarea intelectuald, are loc o descentrare a operarii de la nivelul obiectelor concrete gi integrarea lor in structuri din ce in ce mai Cuprinzatoare. Toate acestea se realizeazé pe fondul unei instabilitati psihomotorii sia unei anictati crescute generat de necesitatea desprinderii partiale a copilului de mediul familial si a integrarii acestuia in gradinita, ceea ce contribuie 1a 0 adaptare dificild a copilului la condifiile de gradinita, ‘AceastA subperioada poate fi caracterizata printr-un fenomen de imundare a realitatii obiective de realitatea subiectiva, fenomen descris si denumit de J. Piaget prin termenul de egocentrism. 44 . ; ‘Subperioada prescolara mica este una de trecere, de tranzitie de la perioada anteprescolara la perioada prescolara propriu-zisi, iar din punct de vedere al dezvoltirii, de la activitati centrate pe satisfacerea unor trebuinte de ordin biologic spre activitati de satisfacere a unor trebuin(e psihologice. Subperioada prescolard mijlocie este caracterizati de progrese Thregistrate atat pe linia dezvoltarii motricitatii cat gi pe cea a functiilor cognitive sia insusirilor de personalitate. Migcirile devin mai precise si mai rapide, iar mersul mai sigur. Prin migcare, prin manipularea obiectelor are loc o dilatare a campului perceptiy, cea ce duce la dezvoltarea bazei intuitive a gandirii. La aceasta contribuie si evolutia calitativi a limbajului, indeosebi a formei sale interioare, care contribuie la organizarea intregii activititi psibice si devine un puternic factor de autoreglaj Copilul devine mai sensibil la evenimentele din jurul siu gi este capabil si fack aprecieri fati de comportamentul altéra, Prin structurarea unor caracteristici Volitionale, copilul se poate antrena in activititi de mai lunga duratd si se straduieste siti fie de folos adultului La aceasti varstd se observ 0 evolutie a personalititii copilului in direct dobandirii unei anumite constiinte de sine. Copilul ii poate pune in valoare propria personalitate, incercand o centrare a atentiei celorlalti asupra propriei persoane. Aceste tendinfe sunt transpuse in’ plan comportamental printr-o serie de manifestiri cum ar fi: ‘opozitie fata de adulfi, negativism, spirit de contrazicere, autonomie, ce trebuie ‘cunosciite, interpretate si valorificate in plan pedagogic. Subperioada prescolaré mare este 0 perioadi de trecere intre perioada pregcolara si mica scolaritate, Se menfine o anumita opozitie fafa de adult, dar marcata de tendinta de reconciliere. Se manifest o conduit duplicitara in functie de cele doua medii, gridinifa si cel familial, in sensul c& un copil poate fi destins, disponibil la gradinifé si rasfatat, nervos acas& sau invers, acest comportament fiind determinat de existenfa in unul din aceste medii a unor persoane defavorizante psihic pentru el sau a tunor persoane cu care nu stabileste relafii din cauza unor baraje psihice: tami, antipatie, nesiguranfa; aceste aspecte vor fi sesizate de educataare si tratate adeovat din punct de vedere psihopedagogic. : Datorité cresterii gradului de maturizare general a personalitatii copilului, se constata o mai mare adaptare a acestuia la mediile sociale in care traieste si la exigentele exprimate de membrii acestora, o autoreglare mai eficienti a comport mentelor copilului in raport cu interactiunile pe care le are in mediul familial si al gridinitei si o dezyoltare a inteligentei generale exprimata prin cresterea gradului de intelegere a raporturilor de cauzalitate, de determinare, de conditionare dintre fenomene, exprimate in plan concret. Capacitatea de invatare devine activa si este dubfati de interese de cunoastere, cea ce favorizeaza pregitirea pentru scoala, pentru exigentele invatarii scolare. Esenta profilului psihologic al acestei etape de dezvoltare se exprima prin trezirea sentimentului de personalitate. Acesta este manifestat printr-o anumitd atitu- dine de opozitie (Wallon — , spirit de contrazicere si de ,obriznicie"), apoi printr-o anumild ,parada a eului", relevata prin agilitatea corpului, ,grafie stangace, dar plina de farmec, folositi pentru a determina atentia i admirafia celor din jur, si prin imitarea adultului, imitare pe care copilul 0 practica in jocurile sale sub forma identificarii cu persoane pe care le considera apropiate. SS Perioada scolar mic, de la intrarea copilului tn scoala si terminarea ciclului elementar, se caracterizeaza prin importante progrese in dezvoltarea psihicd datorita constientizarii procesului invatarii. Invatarea devine tipul fundamental de activitate si tinde s& ocupe un loc major in viata de fiecare zi a copilului scolar. 45ly -rowaro uepe niyouO afvopeue ‘erfaynsul elsaudxooyne, 18 puejuods ezeziouierxo ap senttqiuodstp ‘aneais wsrueuip ap eaytoads a10u 2ojs1doo io]uoD 09 YOLNUNy] BiuDdsoAJaya 1S atleiqIA vaoe nes iucURULIed 1yUIEDN [ooe “oISAEA Joysooe sidosd voyeniatsoidxa 18 votezomadurt “jntustureutp eipen ul WoAt 18 ‘AvOID Injnyeuajod wareanno nnuad esrwied ajdqinw oputidno totus wsgyseoos fe [99 i§ tiipiuejooseid raisiga je a¥Bojoyssd jniyoig DawnAuveso wuszeides O ilgnjeuosied ¥ aielulje 1S aiejoazop wBeanuy nxuad ojerjuess ofjunisuowp wip eu DIW IN TAAV1098 1S AN TAAVTOISaa V/1VIDOS 18 TVAGIAIGNI NV Td NI TAVINAEAY RAVINIA “AU V.LIOAZAM ‘RAVINAO A TWLYLITVNOSUAd ¥ YALLVSIO VANAISNAWIC “p “puiSnod op fignianoe 2p japise uy are o1|duut ayes s0}:}enoedeo vazeynumns 16 injnyidoo vazoutisns uiid 18 anvzod jopour inun vasiiajo ulad sojtutpmande wesepunxe uy Jor azeu un ne Lo\wonpY “uasap ‘Yorznut “oneoyeM ‘eMeTeIH| NUAd areztTeIOeds quipnynde ominsuoo 2s areigauy nunuod pyesou8 eouipnandy uiq “eannsodsas aytizuanoe nnjuad wapninidn yrvouuos 181 16 tuowiop ajaun naued wleurfouy 1$ aiursayoid yisoj niejoo$ “osioaip ojitfeuogut no 18 azejoos ourjdiosip aivlayip no [moeUOD UJ “areigaut uy tnsaoons ej emqisnw09 99 aengojoiut soyedsoud ympsuos vzeq v] nes LapuLdep aiseoe Up ojoup “oI ofeotyeuress 10]!]nSou v ajoa109 WZITHN ‘oHOUNLAe IMN|NopeD v “IA|MITI-SHDs RIMIIxo ayeunsap juns lopuudep aysooe UIP NA “sNpar Hoja uN no dxPIODS JO[HENANOE vorwinsgjsop yzvartony 99 1ipI197 18 }apuLidap 2p aos 0 yzvaLLIO} 2S “ojlulares vareynooxe wy ayeqrZo1ournSuod I$ arwTemound ‘opeytpouosfuoar ‘elutoa ap oyedo] 9joo 16 wareryiq!xo|y “Inuinjoa “eayen|iqow! “ealajdns suns um9 ‘lorluaqe oye squeyoduit rignoedes japse wIfoAzop og “wife eI aTeIANIe (© b| op apadar aijejor 90011 v ap vorenisooou und 18 dun tSejaoe ut HentAnoe Joynu TeuL voreinggjsop iid yzvosioxa 98 a1ez1|1qoU op vareyoedeo |S wiiuaTy “woye o[e 1S ayes ajamoureyodios vy juere oy vs 1d09 od 9904 [E TeUNJoA InuOys “Bs Dfujoa yNuL TUE 30} aundun as azeo uy fiqrztaaud 18 yezop “Inutfsns ojo un ap jiqudeo 2yso Inj1d0D, ‘auoqSeouno ap ‘alfouy1p [99 nzjued dzenifigour 2s BS 1S ing sywanoe vy ajunuor gs varutz27ap |] 99 e909 ‘mnjnjtdoo wadnse aAntzod ojuenygul "aIOIexo fusoyxo 18 TwisqUI OTB] ap altas O ‘gjwodS uy arEnUE YUNG “Je[oo$ op j99 INIEIs Nou lun spupgop atvod Jejise o5ase09p ‘1idoo sone njapou ednp 2wjoo8 uIAap Bs 21S910p jnjidoo pugs ‘2yylrejoogoud uIp you oImNsuoD .as yfeoss nnuad prfouOW. snjnyidoo v gjejuius oxeM|diosip 0 Ef 18 19 sywoTUNUIOD soja vautsNsuL Bl HUNT ‘nu aingmuios ‘jexo ynfequrty uy pzeaidain as ate9 ‘aney|nose ap fouINpuCD “ezezmUeLIP ‘91 ¥s 18 azaziuesio 9] ys ‘erusureyoduros aryejajao a1e01 azauiopiogns Bs doowy o[eqioA aJounpuog ‘fequmy 2p sje} a1e01 wJOAZEP es yor yeIoos wpvolod Uy “eA 8 f9svfo [NAA e] MUIE/OntTAND QCT BJ eseIO Uy MUR /OWUTAND 08 e1 9p oxgezo jeqloA ImpIGaC “=IWIAND 2p OOSF-OOOF MI eBunfe seu injnjo19 vareurusioy vy 2et ‘eqUTAND Op OST ANuUIlxoNde opuuidno “eyeoss ul mnjnyidoo BoseAUT y jmon jnrvnqeso A ‘TayNTTAoD |e Aised jnfequuiy ap gnuLlanuy oys0 vluayedwo9 ‘ane soj20 voroSojajuy uid geztpeay “elueuuo}ied ryOAp wEOAZAP te oIs9 POHSTATUTT Puoredwoy “injnfequmy wrEoAzap [e [ATU ymuMU uN gUTdUN peMOojoIUI oes ajtiguoeded 1$ jnqidoo ouraosd ame mp jn:payy “gIvoDs wy woxeUL vy IIdoo od yzeHhuos “HIP 1 90 loNshigjoeiwo SyeRyUEDIe TeUr foo aNUIp wun sIMINSUCS jm/quirT ‘ojo atotumey ap ‘pitiaxonasiod op ‘Blutoa ap uMpspn oun BareI[OAzap 1 injayidos opasazour yzvomnams vaysooy “gretuarajoid varejgauy uijanuy 99 oAnour i$ Jorouo8 uy vaseleaus yzeouoisindum oo anjour redy “operluorajosd wumeieAuy, o[e SULOy 4JOUN AMOS vp 10A 30 ‘aanTUBOD sjasaxaiUT EYOAZEP 05 JefISV “eHHedutod 18 oxesodo09 “atliquie wo omdsoiod “Saj00 no sojndoo vareuol}yja1 wip ylueuozes op oyuowieje op % 38 weuoTsindwy arse vareleany SOWA, “IBJO9$ ap mjmynrers opundser e njuad Joj4npe ‘Buranyut qns gieau ynjidoo ‘sejoos ue jnuysd uy “tpgauy Eluaysisuo ep nyinauopy “a]OeN9 TeUt 10) HIADP 2] re QT aids zp ‘2Japy uns nu ajtigonpordos ‘tapsoused imndoouy &7 “aanoaye siyo ‘tunriow op. 16 19 ‘9[eqIOA reumU NU yUuNs 18 dANe [eu 10) UIA9p 9[LsoNpordayl -auDMIOLRy IS d}091q0 Anuy mngasoap 18 UBMs vr] UyIoder asop ayured sooroap yiueyoduN wnt eur 70) wredeo vosaiSeounssy “oriouour ur aye>0}S soypHJeuNO]M vaseZTUBIO 1S vse -yrsepo yzvaniony 18 yyemp Bun] ap yeu autaap warensed ‘thios9x9 10]989p BUOIE ot}oo jnduity ur Binur}sns grEMIoojoIU oreanoe o punzdut o9 e909 ‘iouaIE ape I1jouny ‘]oUAHP ayeHOTIOS UNS qHEZHeGIan varEHANUE UU Ia.coWaW aTURIoHos ad arezeq “ojduils oxelyaw! op owoy vzwozyinn tudoo ‘nipmis ap ue yrurad uy ‘tuglgau v afinjons © 1$ 90} ae aprotiad raysaoe jnsmaxed ad ‘gorytsd vareyjonzap no a[ereq “1alliutB0o sjaiatjed arvor ur asoiZoid as-npuyoy} ‘auaBionip tuupuid ajsigyes yzeojqumys os 16 thewsojur gzvoinuinoe as oscigaus op son ovens easeyoazap 1§ wlinjors ULI [61908 aulpups ap aluetien 1$ yonai0m aumpugs ap ates “eaninyt “reiouoo axpuys ep siueLZeA mIsIxe arapen ep roUNd rseoe WI TEIpUYT e o1Bojodn © 18 tojuadtponn © ereyoazep ap jaatt un juapiaa asa ¥protiod eisvoor Uy vardaouos aidsap ntewntye 25 nor ap famas no wasezado 18 180) ‘anno ynytards yur rew 10) aaron apes uy “osvowita ajjuntioe nated auayip ameter vjnuui10} aqeod i$ wayeiqisionas aytupe ynyidoa “Jesauas 1$ joensqe ap aidoide os ys 1ode 18 wnroopfmurou vayenrjeas eoseosedop ys ‘ARIMUE rep jnIxaIuOD ap asuudsap sJuoUIO[9 no azatado ys vareitjiqisod axe qnyrdos ‘sojatuauouoties 1$*s0]r1go9pnt jntpauioyut uud ier queyiodum Jor un povof oo'So] ojitlonnsuos rapups injaatu wy ~wiodo ba aro no aquolus|9 10Un a[e FonsLio}OEIED OMA UW azar99I0Nd 16-96 18 ‘Hidoxd ofes ofusriedxe wigye uy “injnfequiy, jmiornfe no ares0A9 JWuoUTUDAD 18 en's ojtzaIdou 18 “gs vaind va tnjtdos “woisooe vzeq aq ‘TurSeam tou no ezarado ys injnqidoo ¥iopuadapul YP 1 29 Baa9 Goaiqo ap asuridsap 1 jod 18 ayeLreA teu 10) wAap apuDnuara.day ‘ostoaud teu tHoy140 ap arjouny ur ayndaosad 20]2}99190 ole o[eioues 1S qoynUep aoustrarseW vzisas v op tnniidos varexoedeo yunMID}ep 20 v990 “iwidope ‘upjd mun ezeq od pirequouio erjoanp us gzvaiionmnsoi as vlidoouod ‘vaysoov no artejad Uy #8 areouodns aorytsd sojasaooud vjuanyut gng “xojduwoo rew 0) ynurjuoo nes aifermis ‘ad nvs yo01go od aye usHI0.J00109 reur “oxajdutoo rwun ‘osfoard tem UIASp [qf “eALETUND oo od if ao ‘zanenpeo wiur| od ane eyjonzep as ojirideoied 18 ainiocuag ‘injnqidoo ¥ eBoLe}|n Bi!Njone naiuod opeuoUTEpUNy UNS ‘ep “refNovizedsau 18 quo} 08) 08 ootyisd oprszunojsuEnN ‘eyenAvjODS wor UY -poryIsd Deunyo4zeq ‘jgnijige tou sun vazeajonzap 1S atintios ap injndurgo earopunxa * frupaut v| ardepe i$ azeiwatzo yung tui o gpigisod ony jnsoey 1$ rane ‘|nz¥A “erioes|0 sjmsnp eID uy auTA aie no ajauaUtoUdy 18 dfa1De1q0 xo|duloo pour uJ kIoYJ91 B ep ajsiziiqisod “apetiozues ajifesifepous sto1}duit 1$ juts ap ajaue3.0 enjonzap og eideaup nes edupis earenpeza1y| yoexe eur 29 ut 29 UIp azazizaid 98 ys lode e9 nua ‘nNxepiquIe op |rudioeI wewonqueooe as 1S wreinosn eli0} a1Saio “ayeNpIBe 18 vareuUrOpuy osa1odg oozi aneunx -ode putTmugo vyszow Tue Lv] “Injnusja‘o v ayeiNa: uy a1a}S019 0 90] aly ‘a[eigauian Touvo[09 e 1S soj9]no!AeTo fe “THIe0wI0) JNJoAtU vf SuOIUT TwUL 2I8a atHeo1IsO ap [nsso01q uOW] UL Ey|NOYIp es IuIQIOA OTe areoduia) YOYIpoUl |§ WO;UOSsIP BzRIGI 99 vaeD ‘yUoUBULEd wIINUAP no yINOOTUL ayy ys odeout atzoziaoid erlyuaq] Josn ao1yisuaytn 28 ys wiSo9e JOLIONIN eo ‘a1aN$aI0 2P Injnseooxd B ailuneous O 20] aww we L 18 9 anUy yoRforg DasmgonzeqCreativitatea devine educabild inc& de Ja varsta prescolara in conditiile in care educatoarele sunt preocupate de crearea unui climat corespunzitor, propundn- du-gi sA realizeze corelatii_ interdisciplinare, si promoveze manifestarea liber’ a copiilor tn tnv&tare, dar in primul rind sa stimuleze potentialul creativ al fiectirui copil, recurgdnd la creativitatea in grup, cel mai eficient procedeu sustinut de specialisti outrens, R., 1974). Termenul de creativitate tsi are originea in latineseul creare = a naste, a zdmisli, a féuri; in psihologie termenul a fost introdus de G, Allport, desemnandu-se capacitatea de a produce noul, dispozitia generala a personalititii spre nou, o anumita organizare a proceselor psihice in sistemul de personalitate, in urma infelegerii faptului cA substratul psihic al creatiei este ireductibil la aptitudini (Popescu Neveanu, P.,1982). Creativitatea este un proces complex, 0 activitate psihica complex’ ce se finalizeaza printr-un anumit produs, este acea capacitate psihicd a individului uman de a realiza noul sub diferite forme: teoretica, stiinfifica, tebnicd, social, de a releva aspecte deosebite, necunoscute ale realitijii, de a elabora chi si solutii originale de rezolvare a problemelor sia le exprima in forme personale inedite. Creativitatea.presupune originalitate care se manifest’ prin diferite grade de noutate, Un copil poate raspunde, prin efort propriu si intr-o maniers proprie la 0 situatie-problem ce manifest un anume grad de creativitate. Produsul activitifi lui nu se compara cu ceca ce reuseste si aducd nou un-om de sting printr-o invenfie sau un artist printr-o opera original. Dar fir o manifestare a independentei si originalitati in raspunsurile date la situafile-problema ivite pe parcursul formarii sale, in copilarie si in ‘inerefe, adultu! nu poate ajunge la forme superioare de expresie a creativitati. Principalele caracteristici definitorii ale activititii creatoare sunt tn yiziunea lui AL. Rosca, productivitatea, utilitatea gi eficienta, noutatea si originalitatea, Progresul ‘omenirii nu este posibil fara activitatea creatoare, teoreticd sau practicti a oamenilor. Din acest motiv este firesc ca activitatea creatoare sé fie considerata ca forma cea ‘mai tnalid a activitéti? omenesti (Al. Rosca) Taylor distinge pe baza analizei valoi ierathice de creativitate: I. Creativitatea expresivil, caracterizati printt-o exprimare liber si spontanii a persoanei, flr ca aceasta si fie preocupata ca produsul activitatii sale si aiba un nume, grad de utilitate sau valoare. Exemple in acest sens pot fi desenul sau lucrarile de colaj, plastilina, versurile spontane ale copiilor. Caracteristicile acestui nivel sunt spontaneitatea si libertatea de expresie. Se considerd ca pe masurdi ce se ofera mai mult copilului posibilitatea de a fi spontan si independent, cu atat mai creator va fi mai tarziu; similar, sunt deosebit de daundtoare pentru dezvoltarea creativa a copilului, aprecierea critica, defavorabil8 a produselor acestuia 2. Creativitatea productivas este caracterizati prin produse utile, realizate in baza folosirii unor priceperi si deprinderi care, desi nu evidentiazi pregnant personalitatea celui ce desfagoar’ activitatea, aduc un plus de eficient& sau de valoare fati de produse similare. Acum, la varsta prescolaré si scolar mic, se remarc& tendinta spre restrangerea si controlarea jocului liber si dezvoltarea unor tehnici, a unor priceperi necesare producerii de lucra 3. Creativitatea inventivd const’ in ingeniozitatea actiunii cu materiale, tehnici, metode, Aceasti forma nu contribuie direct la elaborarea de. idei fundamentale noi, ci doar la 0 utilizare nova a unor elemente vechi. 4. Creativitatea inovative este caracteristicl unui numar mai restrins de persoane. Ea duce la modificari ale principiilor ce stau la baza unui domeniu, la noi modalitati de exprimare. 48 s produselor creative cinci niveluri 5. Creativitatea emergentié este cea mai tnalt® si cea mai rara fort’. Sunt dezvoltate la nivelul cel mai abstract si mai profuund principii sau ipoteze noi. Acest, nivel implica aptitudinea de a absorbi experientele existente, realizindu-se din ele ceva cu totul deosebit. Este specifica unui grup restrans de indivizi Munca de creatie parcurge mai multe etape: eperioada de preparare sau pregitirea este etapa tn care se delimiteaza problema sau scopul urmarit, se adund informatii, se schifeazi o ipotezi; este 0 faz marcaté de efort constietit gi dirijat, propulsat motivational, sustinut energetic de afectivitate gi directionat atitudinal; ‘# incubafia este o etapa de framantare La nivel mental a ideilor produse tn prima etapa. Ea poate avea durate diferite. Unii autori sustin ci in aceasta etapa intra in actiune subconstientul gi inconstientul, deoarece constientului i-ar fi imposibil sa combine toate datele obfinute si si le analizeze in intreaga gam de combinatii posibile. Subconstientul si incongtientul o fac, si odat& apiruté ideea poate pitrunde in constiint& fn orice moment (Capalneanu, L, 1978). * eiluminarea este punctul culminant al procesului.creativ, ea presupune intrarea fn starea de vigilenf& si de atentie a tuturor facultatilor psihice, conjugarea eforturilor Jor ducAnd la gasirea solufiei. Inspiratia este de cele mai multe oti rezultatul efortului etapelor precedente; © verificarea este stadiul ultim al procesului creator, durata sa poate fi foarte indelungata. Este etapa ce presupune finisarea materialului obtinut prin iluminare ‘Opera de creatie devine reala odatd cu parcurgerea cu succes a acestei ultime etape. Creatia, ca activitate psibicd in structura fenomenelor psihice, nu apare. doar pe treptele mai tnalte ale dezvoltarii, ea se manifests de foarte timpuriu. Inca din prescolaritate se poate vorbi de acel potential admirabil al omului, creativitatea, care face posibild creatia ca activitate psihica. Nivelul posibil de atins este doar acela al creatlvitdgii expresive (Marinescu, R.,1999). Factorii care determina sau pot influenta creativitatea sunt foarte numerosi Ei se pot combina in structuri diferite, astfel incat fiecare creator sé aibé particularitatile sale caracteristice, personalitatea sa proprie care si-l diferentieze de ceilalti 1La baza procesului creativ stau trei categorii de factori : a) de natura intelectuala: Imaginagia, definita ca un proces psihic al cSrui rezultat este obfinerea unor reacfii, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor, este componenta cea mai important& a creativititii. fnsusirile prin care ea se manifest pot fi considerate dept principalele caracteristici ale creativititit. Ele sunt: fluiditatea, posibilitatea de ati imagina in scurt timp numeroase imagini sau idei, printre acestea gasindu-se si cele adecvate solutiei cautate; plasticitatea, usurinta de a schimba punctul de vedere, modul de abordare a unei probleme cand un procedeu se dovedeste a fi inoperant, originalitatea, expresia noutifii, a inovatiei. Fiecare caracteristica are insemnatatea ei, principald ramane originalitatea, ea garantand valoarea rezultatului muncii creatoare. Memoria este numai aparent antagonic imaginajiei deoarece si in timpul conservarii cunostinfelor imaginile suferd modificdti, iar ideile noi se bazeaza pe informagiile acumulate in prealabil. Volumul experientei are 0 mare influent asupra posibilititilor de creafie, important este nu doar volumul de cunostinte insusit, ci gi Varietatea acestora, deoarece se cunoss multe cazuri in care solutionarea unor probleme s-a realizat prin analogie. ‘ Inteligenta poste influenia creativitatea unei persoane. Dac o definim ca 0 aptitudine general care contribuie la formarea capacitiilor si adaptarea cognitiva a individului in situatii noi, ne dam seama ca, prin procesele de gandire, ea ocup’ locil 491s ‘anvaio inynperjusjod 16 r1sguu9) [ndoos uy ar}eaxo ap J}9eIe9 no JO[HEHANO® tLyLNWINS eiloasip UL waHsuOD pour uy ysnpuoD ay BS BANBONDO eaIEALOR eo oundust as “tansy ‘aneasd InjnjeHumod PaIeyoazap uw yIGaSCAp 10} euELOdu ne 181 ease sndns aIso az¥o ¥| Alveonpo imjnssooid wayen[e> 18 [nwo aysoleN 18 ROAZAP 96 J1eD WJ INjMIpaU [e ANeInUNs nsoysezea ‘19 ajalutia0 no warea!o0g “HEID0s 1LOI9e) Ne ff IuEVOdd [os un “HeHTaIIeIE Joo 18 ‘TeMDa|ayut aorsey ap pMIgle “JOLIE yeUOHuoM we ums ednq ‘BIeMUINS ay ¥S aman Saye reur 16 so]L0yeanpa sopEBdn20axd jnnuso wy ay ¥S angen vo ‘guEUM varttAAap nnusd fujgnjeuossod varejapour nnuad ysuault a120]8A 0 ase ei}ealo EISIeA ISt=Oe “injnjidoo tneuanoaye v oxeySeouno ap sins quns YzRalngey aze9 ut ajoiwowoU! wip vorUU 18 eoNsed “fequiy ut a1s0[0 dyuisaudxa “uasap wt doo ap arezyqnn aptioqn3 “zoridoo (mays wy Ezearaqranar EUIaIXa aun] areo uy [nj9} “Inynyidoo eayentansaze ngasoap pout ur EuLdxe as atjeai9 uy -sjeui8z0 1§ askownay auwo} umio!d ‘ouasap va: areod Ja ‘uony ap eomyar arSosnsur 1$-20 RNsEW og “umi[g@zgui vaeigo of90 uIp weioxzr sun] wBearUL o vyuazaid yvod [njsdoo “palsordx areuadxa. op ajuepuudep i$ sep eileuraeun 1Snpusojoy ‘piqrSrja1u moyu asa fu aurs ut [nuasep FOEP WHY “areULIO} Nuon] ep wepuLidap are NU FOE Ley) myayidoo ajauiasap ut jeroads uy areaiasqo y 10d arsadse ersooy “odaoiid 1§ wueputidap “arena ap tlensedes ‘anteapr ap aquowiola 1§ 00] oty 181 inynjidoo & azeorwaxo eareNANOE UT ‘ysdeapad ap asaiay as rotur 199 aro no wafenige ap 1$ einszur yyuinue o-nw epqesuodsa: aise exjeurSewr 10) seq “areuTUe oUDsop up nes wiseq ap afeuosied 10un aye ardey aus axdsap yosearsanod ys aoey 11 injnytdoo vizaruny :esdvapad pavsacau 9159 nu japise a8 rarleauo ye 1S 1arzojuey.ye snpoad un 1 sivod pUnfouM! 1$ seIyo ‘rejooseid wismyA vp z0feuI Jou UN amngine as 1 ralleulseU] ‘FOLY op EsINs O jp tunued purtunsuod ¥§ efear Y pupind eoyapeus ajafeuosiad japise ‘]ear wy {njiqisod ‘|nuemiBeunt esBaquL w ap eiuipuar axe nyido> “aanyeasD JatjeuiGeun 2 joalu eunue un ap 16 1qI0n ayeod as sep “ySoaod puylinose ‘eaponp -oidai ronieuiSeun aye ewwioy szaioquja 16-¥s ligedeo aisa- (nuvjoosalq Jojauaumana ayfunisaoans #Beajalut gs jnyydoo winfe axeo ‘azedionue 18 asexoaroud ap exfoury ‘andiquie nes aieunoe] tHlemys Joun 1ieBojaluy earenjgisod ep azeo ‘ezejajduoo ap exfoiny y 1 uumno ‘aueuodun opirlouny aatuip o1s0s 0 fajoazop 16 Bq “upuys vauMio\gy[s pou auinUE un-nu1 yaeosuaduico erfeuSeun gisrea visvooe &7‘Jeuoreonpo imoe Ud HeAnino oy BS ‘aingan va ser ‘orfourSeus v o1zojdxo prexenope 0 90] ary “iHeNAMeaIS 1OTUOIORS IMXaIU0D ul queuodumt 90, un zdnoo 09 o1yisd soooid “etfeuBeun Eoazap as wn. : Heutiqisod 18 ajuop ant feyesep axe un ap wvore “weg ErEoLaNUI ylvia o ainygazep tnjnjidoo erleaID 1énsut outs no nodes Wl Op apgefea yUNs angie arsaoe YoEp seIYD [UIT 4inusiqoau ‘now Baad Yonpod 88 1iqedeo arse inyido Lingus yzeeztqear 29 vaeD ud auis ad cue as ys oxaoRid aon} 1 rode ‘ojouownnsus no mnjnion] topunsdap vioruson 90%} 18) TEU] "val0 v ap 29008 op 18 10 “elgaut v ap 18 won! as & ap voyenoedeo op szop nu oundstp jnifidog, 40} tnjrauoweriodwoo vaswoxjypour weiynzas idaup are ourpmnye wastooy ’,,pAnez0" gorpny ouIpmne o widope ‘Hounur jndum uy areo 2089 ,,thue8i anu ‘Souas A919 pugiayaid 1soWwonpa nun ‘o/-pounw DrwoLoyip “WheIAnea1D BarM|OAz—p uy ougiy of1reur up eUN pulMnsuo wistade “yseo ap nut eaid ezauedepuy os nu 8t{qo uns 19 “eseoy ‘TUEUIRIeAM ep insaoo1d efexep 1e yo nnuied ‘ueqonuy yund ¥s 1011009 uoasap aorzyaqut ag wauny eojdxo v ap IS Mpgauus aund p ap Dufoipsazun ‘ySnsut outs od 1$ eaumy adoosep v ap elurpuay Ezeanyar ne) indn13 uIp 199 1wosp japTe I B ep EUTeA], “WISMILIOJUOD jsa0e op EURdapLY os NU e ap ¥fl’d eISeedw Ud puYdayaiuT ‘pisupa iSve02n, ap 118209 pdnp vaswuerio ‘fe20[q 9p 10,9") uN 2I80 Injnsooons widnse Balsnjoxe arejuoHio xisesoe ep “une S990nS Mun wasesNBise op yeUOH}IpUOS BIOAZAP, os ‘180 BAd9 wetJwar ¥ Op InpHpIdos mjnfems Ynjnsse9au Didnso va‘wpUa{LO :ouMUE 18 ‘sojudoo jnzeo uy 4 eaI9 Te fe00[q ap 110}90j hfe 1S YoIpUT eoueOL, -giesnp Bun] 9p LMpOJ9 wrotjos 1$ BLIP. ‘iso ailvaio ap vounur soazeoop ‘pidos y2nafounasop 98 2409 auvosiad wstxe] ‘Ind2ouy | op sey ozede eunjos ucorer vopury ‘2apr putud vidoo00 v ep quid tnypsuod ‘ayeod 0_aleo1e Bye ©. UNUsigo ofpoA ap yound un jYoap aap! BITE O aOAZEP BS 1§ austidxe gs gueosiad o voiparduuy a1vod 1a8' nu p ap nunay ‘9A1jOUT 3T090IG © : “uigIOU 9] ¥S Jvop 1S "Bo Ys a[IOp! WYSE] BS oMNgar3 “EjUDDSOAINI ‘9p quowout un-nuLd soan exfeurdeun puyd “pluIASuoD uy Hop! Joye vozTUDA ¥zea4201q joe 1908 ‘19 RameOTBA SNL Wigmnasip ansaBns o azede 0 Ylepul BOEP YO vIEIE WOGsO cpanmuaid po140 SJople vz11NN a| ¥ Ip voapI UIA au nu 18 ortnuSiqgo 40] 1orlouns jiAtnod 2poyfoun 18 2faideiqo Wiso|os spyoUOH/ounl vayoxyf ceAooaye WExEOUI YS 20] i es wameotjde us wings ‘oiSontod as nu sop unuo8je owinue un atiemys o-nut vode ¥ op ejumusigo mp ‘HoUNTUE

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4609)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (119)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (265)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (399)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2099)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (890)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1015)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1711)
• Proiect Didactic Adp 07.11.2019

  

  Document3 pages

  Proiect Didactic Adp 07.11.2019

  Paula Agavriloaei

  100% (2)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carre

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (73)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Metodica Predarii Activitatilor Instructiv Educative in Gradinita de Copii

  

  Document77 pages

  Metodica Predarii Activitatilor Instructiv Educative in Gradinita de Copii

  lalylolitta

  98% (41)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (587)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2219)
• Ghid de Bune Practici Pentru Educatia Timpurie 3 - 7 Ani

  

  Document132 pages

  Ghid de Bune Practici Pentru Educatia Timpurie 3 - 7 Ani

  Popescu Robert

  100% (1)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (344)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Teori Inteligentelor Multiple

  

  Document3 pages

  Teori Inteligentelor Multiple

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• 1 Modelaj

  

  Document4 pages

  1 Modelaj

  Ana Popescu

  No ratings yet
• Cercetare Creativitate

  

  Document7 pages

  Cercetare Creativitate

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Ro1 T 1626684832 Cum Citim Copiilor Acasa Sfaturi Si Trucuri Practice Plansa - Ver - 1

  

  Document1 page

  Ro1 T 1626684832 Cum Citim Copiilor Acasa Sfaturi Si Trucuri Practice Plansa - Ver - 1

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Citește-Mi o Poveste

  

  Document2 pages

  Citește-Mi o Poveste

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Serbare 2017-2018

  

  Document8 pages

  Serbare 2017-2018

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Moșule

  

  Document2 pages

  Moșule

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• În Seara de Moș Ajun

  

  Document5 pages

  În Seara de Moș Ajun

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Miercuri Ala 2

  

  Document2 pages

  Miercuri Ala 2

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Stimularea Creativității La Copiii Mici Și Preșcolari Cu Ajutorul Jocului

  

  Document5 pages

  Stimularea Creativității La Copiii Mici Și Preșcolari Cu Ajutorul Jocului

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Referat Act. Practice-C.m. 30.03.2017

  

  Document10 pages

  Referat Act. Practice-C.m. 30.03.2017

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Proiect Orasul Paula

  

  Document10 pages

  Proiect Orasul Paula

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Proiect Integrata Culori

  

  Document14 pages

  Proiect Integrata Culori

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Proiect Familia - Memorizare

  

  Document8 pages

  Proiect Familia - Memorizare

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Proiect Didactic Adp 07.11.2019

  

  Document3 pages

  Proiect Didactic Adp 07.11.2019

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Cum Stimulezi Dezvoltarea Vocabularului Copilului Tău

  

  Document1 page

  Cum Stimulezi Dezvoltarea Vocabularului Copilului Tău

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Proiect Integrat Paula 21.02.2018

  

  Document5 pages

  Proiect Integrat Paula 21.02.2018

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• P.D. - Ala2 - 04.11. 2019

  

  Document5 pages

  P.D. - Ala2 - 04.11. 2019

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• P.D. Ala2 06.11.2019

  

  Document3 pages

  P.D. Ala2 06.11.2019

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Proiect Ala Ii Culori

  

  Document9 pages

  Proiect Ala Ii Culori

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Aşteptand Pe Moş Crăciun

  

  Document1 page

  Aşteptand Pe Moş Crăciun

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Chestionar PT Parinti

  

  Document1 page

  Chestionar PT Parinti

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• INTALNIREA DE DIMINEATA Paula Finala Gradul 2

  

  Document4 pages

  INTALNIREA DE DIMINEATA Paula Finala Gradul 2

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Educatie-Pentru-Sanatate 1

  

  Document1 page

  Educatie-Pentru-Sanatate 1

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Jocul Este Socotit A Fi Activitatea Fundamentală Copiilor Antepreșvolari Și Preșcolari Și Are o Contribuție Extrem de Valoroasă La Dezvoltarea Lor Pe Plan Intelectual

  

  Document1 page

  Jocul Este Socotit A Fi Activitatea Fundamentală Copiilor Antepreșvolari Și Preșcolari Și Are o Contribuție Extrem de Valoroasă La Dezvoltarea Lor Pe Plan Intelectual

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Calendar Prescolar - 21 - 22

  

  Document4 pages

  Calendar Prescolar - 21 - 22

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet
• Paula

  

  Document2 pages

  Paula

  Paula Agavriloaei

  No ratings yet