FIZIOLOGIE

Curs 1 explorarea sangelui si modificarile constantelor biologice in efort studiul morfologic al elementelor figurate ale sangelui frotiul sangvin sangele ieste un tesut lichid circulant format din elemente figurate suspendate in plasma. Ieste un lichid rosu opac vascos si se deplaseaza in interiorul aparatului cardiovascular ponpat fiind de catre inima. Functiile sangelui functia respiratorie transporta oxigenul de la plamani la tesuturi si dioxidul de carbon de la tesuturi la plamani. Functia nutritiva transporta nutrimentele apsorbite la nivelul tubului digestiv spre tesuturi sau spre de la organele de depozit. Functia excretorie transporta cataboliti de la tesuturi spre organele excretoare.. functia de mentinere a echilibrului hidroelectrolitic prin plasma ajung la tesuturi apa si electroliti trecand prin lichidul interstitial. Functia de mentinere a echilibrului acidobazic sistemele tampon din sange mentin constant pehasul mediului intern. Functia de termoreglare sangele acumuleaza caldura produsa in tesuturi si o cedeaza mediului extern cu ocazia curgeri sale prin reteaua vasculara subcutanata. Functia de aparare sangele contine celule specializate care neutralizeaza si distrug microbi virusurile sau alte structuri straine patrrunse in organism. Functia de reglare umorala transporta hormoni si alte substante biologic active adica mediatori chimici. Functia hemostatica realizata prin factori continuti in sange carerealizeaza coagularea conducand la oprirea hemoragiilor. Functia circulatorie prin volumul si proprietatile sale fizice sangele ieste unul din parametri care mentin si regleaza tensiunea arteriala. Tabloul sangvin frotiul sangvin permite studiul morfologic al hematiilor si leucocitelor din sangele periferic si stabilirea formulei leucocitare. Formula leucocitara permite stabilirea distributiei procentuale intre diferitele tipuri de leucocite neutrofile in proportie de saizeci saptezeci la suta. Euzinofile unul doi la suta bazofile zero virgula cinci la suta. Linfocite douazeci treizeci la suta. Monocite in proportie de sase zece la suta. In medie raportul hemati trombocite leucocite ieste de saptesute la patruzeci la unu. Hematiile sau globulele rosii haima inseamna sange si hematiile se mai numesc elitrocite. Elitros inseamna rosu sichitos inseamna celula deci celulele rosi hematiile sunt celule inconplete fara nucleu si fara organite. Lipsa acestor structuri intracitoplasmatice duce la pierderea capacitati de diviziune reducerea marcata a metabolismului lor si scurtarea duratei de viata. Forma hematiilor disc biconcav cu periferia mai intenscolorata si centrul mai palid. imensiunile sunt de sapte virgula doi microni in diametru. !rosimea in zona marginala ieste de doi microni iar in partea centrala de zero virgula cinci sau un micron. Forma de disc biconcav ieste o adaptare la functia de transport a oxigenului iar suprafata foarte mare a hematiei favorizeaza difuziunea oxigenului. "umarul normal de hemati la femei patru milioane cinsute cinci milioane pe milimetru cub si la barbati cinci cinci virgula cinci milioane pe milimetru cub. #ariati fiziologice si patologice ale numarului de hemati cresteri fiziologice in functie de sex prin interventia hormonilor sexuali testosteroni se instaleaza la pubertate. La sugari se instaleaza o crestere in primele zile de viata datorita lipsei alimentatiei in primele doua trei zile si a eliminari de apa prin urina si transpiratie. La altitudine cresterea numarului de globule rosi se face in paralel cu scaderea presiuni partiale ale oxigenului. Efortul fizic si antrenamentul produc modificar inportante ale numarului si calitati elementelor

Page 1 of 15

figurate care depind de intensitatea efortului si de starea de antrenament a sportivului. La sportivi in stare de repaus numarul hematiilor ieste mai mare cu douasute treisute de mi pe milimetru cub fata de ne antrenati asta inseamna zece douasprazece procente. $caderi fiziologice in perioadele post digestive in functie de alimentatie cand numarul globulelor rosi scade temporar cu zece cinsprazece la suta datorita diluari sangelui. #ariati patologice peste sase sase virgula cinci milioane pe milimetru cub vorbim de poliglobulie sau policitemie. %oliglobuliile sunt fie secundare altor boli care determina hipoxie adica cantitate insuficienta de oxigen fie primare a caror cauza nu ieste cunoscuta. $caderi patologice scaderea sub patru milioane pe milimetru cub se numeste anemie. Exista anemi regenerative aparute dupa hemoragi sau hemolize distructia hematiei caracterizate prin faptul ca maduva osoasa ieste capabila sa genereze hemati. &nemi aregenerative sau hiporegenerative maduva osoasa diminua formarea elitrocitelor. Hemoglobina prescurtata hb. &ceasta ieste o proteina ce intra in structura hematiei reprezinta nouazeci si cinci la suta din rezidul uscat al hematiei. Functia caracteristica a hematiei de transport a oxigenului o indeplineste hemoglobina. Hemoglobina ieste un tetramer format din cate o grupare hem si un lant polipeptidic din conponenta globinei. Hel are un atom de fier care leaga labil oxigenul. ' molecula de hemoglobina are patru grupari he rezulta ca leaga patru molecule de oxigen. Tipuri de hemoglobina adulta prescurtata hba si petala prescurtata hbe. Hemoglobina fetala are afinitate crescuta pentru oxigen. La nastere nouazeci la suta din hemoglobina se gaseste sub forma de hemoglobina fetala. upa trei patru luni de la nastere se inlocuieste hemoglobina fetala cu hemoglobina adulta. La un an mai exista doar unu la suta hemoglobina fetala. Monoxidul de carbon prescurtat co. are o afinitate pentru hemoglobina cu care formeaza carboxihemoglobina foarte toxica pentru organism. #alori normale ale hemoglobinei saisprazece grame la suta la barbat si paisprazece grame la suta la femeie. Hemoglobina poate scadea in anemi pana la trei grame la suta si poate creste in poliglobuli pana la douazeci si cinci de grame la suta. In sangele copilului nou nascut se gasesc cantitati mai mari de hemoglobina produsa datorita hemoconcentratiei prin deshidratare. #ariati de cantitati de hemoglobina crestere in functie de sedere la altitudine alimentatie. (resteri in urma efortului cifrele se mentin crescute mai multe ore in effort de lunga durata. (oleratia stransa intre hemoglobina si volumul de oxigen maxim face din hemoglobina un inportant parametru al capacitati fizice si al formei sportive. Curs 2 grameo Fiziologie lp leucocitele leucocitele sunt celule cu nucleu care au roll de aarare a organismului si sunt dotate cu activitate metabolica intensa. "umarul normal deleucocite ieste) cinci opt mi pe milimetru cub. #alori mai mici de patru mi de milimetru cub se numesc leucopemi iar valorile mai mari de zece mi pe milimetru cub se numesc leucocitoze. Tipul de leucocite se disting doua categori)) granulocite care se inpart in neutrofile eozinofile si bazofile. Mononucleiare care se inpart in linfocite si monocite. !ranulocitele neutroffilele au nucleu polilobat si nueroasse granulati in citoplasma. %roportia llor in sangele circulant al adultului anatos ieste de saizeci saizeci si cinci la suta. &u rol esentiala in distrugerea microbilor datorita mari mobilitati si a echipamentului enziatic bogat. (resterea nuarului de neutrofile se nueste neutrofilie si apare in boli infectioase. $caderea numarului de neutrofile se nueste neutropenie. Eozinofilele au nucleu bilobat contin granulati care au rol in distrugerea helmitilor viermi sau paraziti. &u roul de a detoxifica proteinele straine si de a inlatura efectele lor daunatoare asupra organismului. %roportia normala in sangele circulant ieste de unu trei la suta. (resterea numarul de eozinofile se numeste eozinofilie si apare in boli alergice si parazitare. *azofilele auu ucleu trilobat in forma de trifoi si granulati bazofile. %roportia lor in sange ieste de zero cinci zero cinsprazece la suta ccresterile patologiee sunt rare si insotesc unele infecti ca varicela variola si apar si in mixedem adica hipertiroidism. Mononucleiarele

Page 2 of 15

monocitele au rolul de a ingloba icrobi virusuri resturi celulare celule tuorale. %roportia sangvina ieste de patru opt la suta. In anuite infecti virale tuberculoza malarie in intoxicatie procentajul de monocite creste monocitoza. Monocitele se formeaza in maduva hematogena dupa cateva ore de la lansarea in circulatie patrund in tesuturi si se transforma in macrofage. Macrofagele au o durata de viata de doua luni iele nu mai revin in circulatie. &cestea se pot divide sau sa fuzioneze in celule gigante care servesc la conbaterea unor particule straine. Linfocitele poseda un nucleu mare granulat proportia in sange ieste de douazeci si cinci treizeci si cinci la suta. &cestea se gasesc raspandite in toate tesuturile cu exceptia sistemului nervos central. In boliile infoctioase cronice tuberculoza sifilisul tusea convulsiva sau dupa transplante apare linfocitoza. Linfocitoza ieste caracteristica cresteri numarului de linfocitoza.. linfopenie ieste caracterizata a fiind scaderea numarului de linfocite. Formarea linfocitelor are loc in ganglioni linfatici splina amigdale placile lui peier din intestin. urata medie de viata ieste de cinsute treizeci de zile. Tipuri de linfocite) linfocite te in proportie de saptezeci optzeci la suta acestea sunt specifice in recunoasterea antigenilor. Linfocitele be sunt in procent de zece douazeci si cinci la suta se transforma in celule producatoare de anticorpi. +estul de patru sase la suta sunt celule nule. #ariatia numarului de leucocite) variatiile fiziologice) in primele patru cinci zile ale vieti exista o leucocitoza fiziologica douazeci treizeci de I de leucocite pe milimetru cub. $ub influienta efortului numarul lor creste mult pana la patruzeci cinzeci de mi pe milimetru cub. Leucocitoza din emoti se explica prin intensificarea circulatiei sangvine sub influienta andrenalinei. #ariati patologice apar in infectu si in distrugerea tesuturilor propri traumatisme infarcte. &pare o leucocitoza adaptiva adica reversibila. "umarul leucocitelor circulante creste considerabil iin leucemi depasind osuta de mi pe milimetru cub. $caderi patologice leucopeni) apar in infecti microbiene ca) febra tifoida paratifoida in infecti virale gripa hepatita rubeola rujeola in unele arazitoze malarie si in infecti grave adica septicemi. Trombocitele adica placutele sangvine sund discuri biconvecse minuscule cu diametrul de trei microni si grosimea de un micron. $unt cele mai mici elemente figurate ale sangelui. &u o forma spongioasa cu numeroase prelungiri ale membranei in interiorul citoplasmei. urata de viata ieste de pana la zece zile. &u rol in hemostaza si coaguulare intervin in mentinerea integritari endoteliului vascular au capacitatea de a adera la suprafete rugoase in cazul unei hemoragi acopera endoteliul lezat si formeaza dopul plachetar care are rolul de a opri hemoragia. "umarul normal de trombocite ieste de osuta cinzeci de mi ptrusute de mi pe milimetru cub. #ariati ale numarului de trombocite scaderile se numesc trombocitepemi sub osuta de mi pe milimetru cub. $e asociaza cu tendinta la hemoragi spontante si aparitia de echimoze.. cresteri ale trombocitelor se numesc trombocitoze si apar dupa hemoragi traumatisme si in poligobulia boala. Timpul de sangerare prescurtat ts mare exploreaza hemostaza. Hemostaza ieste ansamblul de fenomene care concura la obliterarea unei brese vasculare. In producerea hemostazei intervin) factori vasculari vasoconstrictie si factori plachetari formarea unui dop plachetar de catre trombocite si factori plasmatici factori coagulari continuti in sange. #alori normale ale timpului de sangerare doua patru minute. Tsul ieste prelungit in trombocipetemi) trombopati) vasopati. Timpul de coagulare prescurtat tcmare tcul da informati orientative asupra coagulari sangelui integral inafaa sistemului vascular. $e bazeaza pe masurarea in timp a momentului formari cheagului de fibrila. #alori normale opt zece mnute. #alorile cresc in hemofili. Curs 3 Leucocitele $unt celule cu nucleu care au rlo de aparare a organismului. &cestea sunt dotate cu activitate metabolica intensa. "umarul normal ieste de cinci mi si zece mi permilimetru cub. #alori mai mici de

Page 3 of 15

patru mi se numesc leucopemi valori mai mari de zece mi se numesc leucocitoze. Tipuri de leucocite) granulocite care sunt de trei feluri neutrofile euzinofile si bazofile. Mononucleare linfocite si monocite. !ranulocitele "eutrofilele au nucleul polilobat si numeroase granulati in citoplasma. %roportia acestora in segmentul circulant al adultului sanatos ieste de saizeci saizeci si cinci la suta. &cestea au rol esentiala in distrugera microbilor datorita mari mobilitati si a ecipamentului enzimatic bogat. (rsterea numarului de neutrofile se numeste neutrofilie. &ceasta apare in boli infectioase.scaderea numarului de neutrofile se numeste neutropemie. Eozinofilele au nucleul bilobat contin granulati care au rol in distrugerea hemitilor. &u rolul de a detoxifica proteinele straine si de a inlatura efectele acestora daunatoare asupra organsismului. %roportia normala in segemnutul circulant ieste de unu trei la suta. (resterea numarului de euzinofile se numeste euzinofilie si apare in boli alergice si parazitare. *azofilele au nucleu trilobat in forma de trifoi si granulati bazofile. %roportia acestora ieste de zero virgula cinsprazece si zero virgula cinci la suta. (resterile patologice sunt rare si insotesc unele infecti ca varicela variola mixedemul hipotiroidismul. Mononucleiarele Monocitele au rolul de a ingloba microbi virusuri resturi celulare si celule tumorale. %roportia sangvina ieste de patru opt la suta. In anumite infecti virale cum ar fi tuberculaza malarie intoxiactie procentajul de monocite creste si se numeste monocitoza. Monocitele se formeaza in moduva hematogena. upa cateva ore la lansarea in circulatie patrund in tesuturi si se transforma in macrofage. Macrofagele au o durata de viata de doua luni iele nu mai revin in circulatie. %ot sa se divida sau sa fuzioneze in celule gigante care servesc la combaterea unor particule straine. Linfocitele poseda un nucleu mare granulat. %roportia in in sange ieste de douazeci si cinci treizeci si cinci la suta. Iele se gasesc raspandite in toate tesuturile cu exceptia senece. In bolile infectioase cronice cum ar fi tuberculoza sifilisul tisea convulsiva sau dupa transpalte apare linfocitoza. &dica cresterea numarului de linfocite. Linfopenia ieste egala cu scaderea numarului de linfocite. Formarea acestora are loc in ganglioni linfatici splina amigdale si placile lui peier din intestin. urata medie de viata ieste de cinsute treizeci de zile. Tipuri de linfocite Linfocitele te sunt saptezeci optzeci la suta in sange sunt specializate in recunoasterea antigenilor. Tipuri b zece douazeci si cinci la suta. $e transforma in celule producatoare de anticorpi. +estul de patruzeci si sase la suta sunt celule nule. #ariatia numarului de leucocite) variati fiziologice in primele patru cinci zile ale vieti. Exista o leucocitoza fiziologica douazeci de mi treizeci de mi de leucocite per milimetru cub. $ub influienta efortului numarul acestora creste considerabil pana la patruzeci cinzeci de mi. Leucocitoza din emoti se explica prin intensificarea circulatiei sangvine sub influienta adrenalinei. #ariati patologice) in infecti in distrugerea tesutuurilor propri traumatisme infarcturi apare o leucocitoza adaptiva. &dica reversibila. "umarul leucocitelor circulante creste considerabil in leucemi. epasind osuta de mi per milimetru cub. $caderi patologice leucopeni apar in infecti microbiene. Febra tifoida paratifoida infecti virale gripa hepatita rubeola rujeola in unele parazitoze adica malarie si in infecti grave. $epticemi. Trombocitele placutele sanvine $unt discuri biconvecse minuscule cu diametrul de trei microni si grosimea de un micron. $unt cele mai mici elemente figurate ale sangelui. &u o forma spongioasa cu numeroase prelungiri ale membranei in interiorul citoplasmei. urata de viata a acestora ieste de opt zece zile. &u rol in hemostaza si coagulare. Intervin in mentierea integritati endoteliului vascular au capacitatea de a adera la suprafete rugoase. In cazul unei hemoragi acopera endoteliul lezat si formeaza dopul placetar care are rolul de a opri hemoragia. "umarul normal de trombocite osuta cinzeci de mi patrusute de mi per milimetru cub. #ariati ale numarului de trombocite $caderile se numesc trombocipetemi. $e asociaza cu tendinta la hemoragi spontane si aparitia de echimoze. (resterile se numesc trombocitoze apar dupa hemoragi traumatisme si in poliglobulie. Timpul de sangerare exploreaza hemostaza. Hemostaza ansamblul de fenomene care concura la abliterarea unei brese vasculare. In producerea hemostazei intervin) factori vasculari vazoconstrictie. Factori placetari formarea unui dop plachetar de catre trombocite. Factori plasmatici factori coagulari continuti in sange.

Page 4 of 15

#alori normale ale tese ieste de doua patru minute. Tese prelungit in trombocipetemi trombopati si vasopati. Timpul de coagulare te ce prescurtat da informati orientative asupra coagulari sangelui integral in afara sitemului vascular. $e bazeaza pe masurarea in timp a momentului formari cheagului de fibrina. #alori normale opt zece minute valorile cresc in hemofili. Curs 4 Inima ,gomotele cardiace

In timpul functionari inimi se produc zgomote auzite cu urechea libera. ,gomotele caridace sunt despartite prin pauze. Intre zgomotul unu si doi exista o pauza mica. Intre zgomotul doi si intai exista o pauza mai mare. (auza zgomotelor) #ibratia valvelor dupa inchiderea acestora #ibratia sangelui adiacent #ibratia peretilor cardiaci si a majoritati vaselor. ,gomotul unu ieste sincron cu debutul sistolei ventriculare. Factori care determina zgomotul unu sunt contractia ventriculului adica sistola si inchiderea valvelor atrioventriculare si tulburenta sangelui. eschiderea valvelor sigmoide are loc in timpul zgomotului. Fara a il produca pe acesta. eschidera valvelor nu produce zgomot. ,gomotul unu creste in efort fizic si scade in insuficienta cardiaca. ,gomotul doi margheaza inceputul diastolei ventriculare si este determinat de vibratia si inchiderea valvelor sigmoide vibratia aortei si a arterei pulmonare si vibratia sangelui. ,gomotul doi prelungit fiziologic inchiderea valvelor sigmoide ale arterei pulmonare se face cu o intarziere de zero virgula zero doi secude fata de ale aortei. ,gomotul doi aortic ieste accentuat in hta. (irculatia mare sistematica. ,gomotul doi pulmonar ieste accentuat in htp circulatia pulmonara mica. ,gomotul trei apare la persoane tinere cu perete toraci subtire. La varful inimi se aude un al treilea zgomot in diastola. Ieste cauzat de vibratiile valvelor atrioventriculare. $i a peretilor ventriculari. ,gomotul patru ieste zgomot patologic sincron cu contractia atriala in cazul unui atriu hipertrofiat. &triul stang nu comunica cu atriul drept si nici ventriculul stang cu ventriculul drept. $unt separate de un sept. $istola ieste contractia diastola ventriculara ieste relaxarea ventriculului si umplerea acestuia cu sange. Fregventa cardiaca Ieste egala cu numarul de revoluti cardiace pe care inima le efectuiaza in timp de un minut. Modificari imediate ale fregventei cardiace) fregventa cardiaca la un adult sanatos are o valoare medie de saisase saptezeci si patru de batai pe minut. Fregv enta cardiaca creste in ortostatism. La subiectul sanatos si ne antrenat cu zece doisprazece batai pe minut. $i dupa un efort moderat ajunge la osuta zece osuta treizeci batai pe minut. Limita superioara la douazeci douazeci si cinci de ani ieste de osuta nouazeci batai pe minut. $i la saiscinci saptezeci de ani osuta cinzeci si cinci batai pe minut. La sportivi valorile maxime cuprinse intre osuta nouazeci si douasute paisprazece batai pe minut. In eforturile intense de scurta durata fregventa cardiaca ajunge la maximum dupa terminarea efortului. +evenirea frgventei cardiace dupa efort se face intrun interval de tim proportional cu valorile maxime pana la care a ajuns aceasta. Modificari tardive ale fregventei cardiace) la sportivi se inregistreaza bradicardie repaus clinostatism fregventa cardiaca ieste mai mica de saizeci batai pe minut. Fregventa cardiaca intre saizeci si saptezeci batai pe minut se numeste tendinta la bradicardie. *radicardia are ca si avantaje functionarea economicoasa a miocardului. ebitul cardiac Ieste cantiattea de sange pe care inima o arunca in circulatie timp de un minut. ebitul sistolic debitul bataie sau volumul bataie ieste cantitatea de sange pompata de inima la o singura contractie. ebitul cardiac ieste produsul dintre fregventa cardiaca si debitul sistolic. (inci cinci virgula cinci litri pe minut.

Page 5 of 15

#ariati patologice si fiziologice ale debitului cardiac #ariati in functie de sex La femei denitul cardiac ieste cu zece la suta mai mic si in functie de varsta. Ieste maxim la zece ani si minim la optzeci de ani. (resterea debitului cardiac are loc in paralel cu intensificarea proceselor metabolice. In perioada digestiei debitul cardiac creste cu treizeci la suta. atorita vazodilatatie in teritoriul digestiei. In urma expuneri la cald debitul cadriac creste cu treizeci la suta. atorita vasodilatatie periferice. La gravide debitul cadriac creste cu treizeci patruzeci la suta datorita circulatie placentare si cresteri volumului plasmatic. ebitul cardiac creste in emoti si efort fizic. Moderat sapte zece litri pe minut. Mislociu zece cinsprazece litri pe minut. Intens douazeci treizeci. Istovitor treizeci treizeci si cinci litri pe minut. Efectul antrenamentului asupra hipertofiei cardiace si debitului cardiac Maratonisti pot realiza un debit cardiac maximal cu patruzeci la suta mai mare de cat persoanele ne antrenate. (reste masa inimi a cavitatilor sale si inima se hipertrofiaza. ebitul cardiac de repaus aunui maratonist ieste aproximativ egal cu debitul de repaus a unui om obisnuit. ar debitul cardiac normal la sportivi ieste produsul dintre un debit sistolic marit si o fregventa cardiaca scazuta. +olul debitului sistolic i a fregventei cardiace in cresterea debitului cardiac) debitul sistolic atinge in mod normal maximul cand debitul cardiac a crescut la jumatate din maxim. 'rice crestere in continuare a debitului cardiac se face prin crestrea fregventei cardiace. %atologic debitul cardiac creste in hipertiroidism febra si anemie. $caderi fiziologice ale debitului cardiac odata cu inaintarea in varsta. $caderi patologice ale debitului cardiac) hipotiroidism ic deconpensata si colecti masive pleurale. Curs 5 Electrocardiograma e-ge prescurtat Electro cardiografia se ocupa cu inregistrarea si analiza activitati electrice ale inimi. &paratul care receptioneaza si inscrie curenti de actiune se numeste electrocardiograma. !raficul rezultat se numeste e-ge. E-ge este expresia activitati electrice a inimi. E-ge normala are urmatoarele elemente .nda pe (onplexul /eres .nda te .nda u apare uneori. $egment este linia izoelectrica situata intre doua componente ale e-geului. Interval ieste un segment plus unu virgula doi conponente ale e-geului. E-geul nu ofera indici asupra leziunilor valvulare. "ici asupra fortei de contractie a miocardului. Insa permite evidentierea tulburarilor de ritm si excitabilitate. & tulburarilor de conducere atrioventriculara si intra ventriculara si a tulburarilor de irigatie micocardica. .nda pe ieste o deflexiune pozitiva datorata progresiuni de polarizari din regiunea nodulului sino atrial. In muschulatura atriala. #aloarea maxima a undei ieste cuprinsa in momentul atingeri nodului asoftavara. "oduli sunt focare de excitatie. .nda de repolarizare a atriilor nu se vede. &ceasta se confunda cu conplexul /es. .nda pe precede cu zero virgula zero doua secunde sistola atriala. (onplexul 0ers sau conplexul ventricular) excitatia invadeaza ventricului mai intai septul apoi muschulatura ventriculara. .nda / corespunde invadari septului ramura comuna si bifuractiile fasciculului hiss. Er egal excitatia se raspandeste in ventriculi mai rapid in ventricuul drept mai lent in cel stang. Es egal sfarsitul depolarizari ventriculare. .nda te ieste expresia repolarizari miocardului ventricular. $egmentul pe/ sau per ieste timpul de conducere a undei de depolarizare din atri pana in muschulatura ventriculara. Intervalul pe/ sau peer ieste egal cu timpul necesar pentru raspandirea depolarizari de la nodulul dinoatriala pana in cele doua ramuri ale fasciculului hiss. .nda u apare la aproximativ saizeci la suta din e-geurile normale. &ceasta reprezinta o reporalizare suplimentara. (aracteristicile e-geului la sportivi antrenati) bradicardie sinusala unda te aplatizata conplexul /eres crestere inalta unda te ieste asimetrica intervalul /te alungit.

Page 6 of 15

(aracteristicile e-geului la sportivi obositi supra antrenati) tahicardie sinusala cresterea fregventei cardiace scurtarea intervalului teer cresterea amplitudini undei pe scaderea inaltimi conplexelor /eres aplatizarea sau negativarea undei te aparitia unor tulburari de excitabilitate si conducere ne explicata prin boala. Curs 6 circulatia arteriala pulsul arterial sangele propulsat in aorta in timpul sistolei pe langa punerea in miscare a coloaneei de sange genereaza o unda de presiune care se deplaseaza dealungul peretilor arteriali pana in zonaarteriolelor si foarte rar pana interitoriul capilarelor in timpul propagari sale unda de presiune progoaca o expansiune a peretilor arteriaali palpabila prin conprimarea vasului pe un substrat rigid induratia pasagera a arterei produsa de unda de presiune constituie pulsul arterial. %ulsul arterial ieste un semn palpatoric definit prin senzatia de ridicare coborare obtinuta prin asezarea pulpelor degetelor deasupra unei artere cu calibru mislociu situata superficial si conprimata de un paln dur subiacent. La tineri viteza de propagare a pulsului in aorta masoara cinci metri pe secunda in artera subclaviculara si vemurala masoara opt mmetri pe secunda iar in arterele mici cinsprazece metri pe secunda.. viteza de deplasare a pulsului depaseste cu mult viteza de curgere a sangeluli. #iteza de propagare a pulsului depinde de distensibilitatea vaselor de grosimea peretilor vasculari si de raza. (u cat pereti vasului sint mai rigizi si mai grosi si cu cat vasul are raza mai mica unda pulsului se raspandeste mai rapid. #asele mici poseda peretele mai rigid de cat aorta deaceia in vasele mici unda pulsului are viteza mare. In arteroscleroza viteza de transsmitere a pulsului ajunge la opt pana la zece metri pe secunda in aorta. #iteza de propagare a pulsului reflecta deci gradul de elasticitate a sistemului vascular. %ulsul nu depaseste deobicei zona arteriolelor. Examinarea pulsului curent la nivelul arterei radiale prin aplicarea pulpei degetelor index medius inelar in santul pulsului. &lte zone unde se poate lua pulsul artera carotida comuna temporala subclaviculara brahiala femurala popliteie. Fregventa pulsului se determina numarand toate undele pulsatile care survin in cursul unui minut. (resterea fregventei pulsului se numeste tahicardie scaderea pulsului se numeste bradicardie. Examinarea pulsului in activitatea sportiva pulsul in clinostatism reflecta econoomia functionala in conditi de repaos apsolut. La sportivi valorile normale ale ffregventei pulsului sunt cu atat mai mici cu cat gradul de antrenament ieste mai mare si cu cat efortul are un caracter mai pronuntat. %ulsul in ortostatism da informati asupra reglari functiei aparatului cardiovascular prescurtat cv mare la scaderea debitului cardiac. La trecerea din cliinostatism in ortostatism fregventa pulsului creste cu sase optasprazece batai pe minut. 'boseala si supra antrenamentul determina accelerarea fregventei pulsului. %ulsul dupa effort apreciaza calitatea reglari aparatului cardiovascular in conditi de cestere a debitului cardiac. $ubiectul executa douazeci de genoflexiuni in timp de patruzeci de secunde imediat se reia pozitia de clinostatism si se numara fregventa pulsului. upa cele douazeci de genofllexiuni pulsul se accelereaza la cei ne antenati cu cinzeci batai pe minut la barbati si cu cinzeci saizeci batai pe minu la femei. La un grad de antrenament ridicat acceleratiile pulsului dupa effort sunt mai mici. 'boseala si suppra antrenamentul determina cresterea fregventei pulsului dupa effort. Tensiunea arteriala prescurtata tea cu litere mari ieste ppresiunea exercitata de sange asupra peretilor arteriali. Tensiunea arteriala sistolica in paranteza tease ieste cea mai mare valoare a presiuni arteriale dintrun ciclu cardiac. epinde de volumul forta si viteza de ejectie a velntriculului stang si de elasticitatea aortei. Tensiunea arteriala diastolica prescurtata teade cu litere mari este cea mmai mica valoare a presiuni arteriale depinde de rezistenta periferica si vascozitatea sangelui. #alori normale

Page 7 of 15

tease intre osuta zece si osuta douazeci milimetri coloana de mercur la barbati care creste pana la osuta saizeci milimetri coloana de mercur. La femei intre osut cinci osuta saizeci milimetri coloana de mercur la femei. Teade nu depaseste nouazeci si cinci milimeti coloana de mercur la barbati si nouazeci milimetri coloana de mercur la femei. Limite normale ale valorilor tensiuni arteriale in clinostatism la sportivi) osuta osuta patruzeci coloana de mercur pentru tease si saizeci optzeci coloana de mercur pentru teade. Trecerea din clinostatism in ortostatism se insoteste de cresterea sau scaderea tease cinci milimetri coloana de mercur si cresterea teeade cuu cinsprazece milimetri. #ariati fiziologice si patologice ale tensiuni arteriale cresteri fiziologice in functie de varstala nounascut teaseul masoara douazeci sau patruzeci medie patruzeci milimetri coloana de mercur la o luna ajunge la optzeci coloana de mercur la zece ani presiunea maxima ieste de osuta milimetri iaar minima de saizeci si cinci milimetri coloana de mercur. La pubertate se ating valorile aduultului. La saizeci de ani presiunea de osuta cu saizeci colloana de mercur se considera normala in perioada digestiei teaseul creste cu sase opt milimetri coloana de mercur din cauza reintoarceri veenoase mai mari si a apsortiei de lichide modificare ce persista pentru circa o ora. In ortostatism presiunea diastolica ieste ceva mai ridicata de cat in pozitie sezanda sau de cina. Masurarea presiuni la zece secunde dupa ridicarea in picioare arata o scadere a teaseului cinci patruzeci coloana de mercur... efortul fizic influienteaza cel mai mult teaul adica tensiuneaarteriala. In timpul efortului teaseul incepe sa creasca putand ajunge la osuta cinzeci osuta saptezeci si cinci milimetri teade in plin effort scade de la optzeci milimetri la saizeci milimetri. Tensiunea arteriala creste in emoti si dupa expunere la frig. $caderi fiziologice in somnul linistit teaseul scade cu cinsprazece treizeci coloana de mercur. In fazele de somn paradoxal adica cu vise sunt insotite de cresteri ale teaseului de pana la douasute coloana de mercur si teadeul azunge la osuta cinci coloana de mercur. In urma expuneri la cald datorita vasodilatatiei scade teaul adica tensiunea arteriala. Modificari patologice cresteri patologice sunt tranzitori sincrone cu intensificarea metabolismului in febra si permanente peste osuta saizeci tease si peste nouazeci si cinci teade adica hipertensiune arteriala. &ceasta apare in boli endocrine hipertiroidism boli renale si arteroscleroza. Hteboala apare datorita unor factori ereditari si emotionali. $caderi patologice in hipotiroidism si colaps. Curs 7 rumpelleede tehnca subiectul ieste asezat in clinostatism se aplica tensiometrul la bratul de examinat si se exercita o presiune egala cu tensiunea medie a persoanei respective. Timp de cinci minute dupa care se inlatura tensiometrul si se determina numarul de petesi care au aparut sub marginea mansetei. In conditi fiziologice nu apar petesi sau doar sau una superficiale. In conditi patologice apar cateva petesi la marginea inferioara a mansetei semnul ieste slab pozitiv un plus. %etesi apar si in treimea superioara a antebratului semnul ieste pozitiv doi plus. &par si la articulatia pumuului proba ieste pozitiva trei de plus. &par si la fata dorsala a maini proba ieste intens pozitiva patru de plus. metode de explorare a capacitati de effort fizic testele de terenn una dintre cele mai eficiente metode de supravegere medicala a sportivilor in timpul efortului specific ieste constituita observatia medicopedagogica. 'biectivele acestei investivati care utilizeaza testele de teren sunt evaluarea capacitati de effort evalurea functionala evaluarea refaceri.

Page 8 of 15

Evaluarea capacitati de effort testul rufier foloseste formuula pe unu plus pe dou plus pe trei minus douasute supra zece. %e unu ieste egal pulsul iin pozitie sezand in repaos timp de cinsprazece secunde care apoi se inmulteste cu patru. %e doi ieste pulsul pe cinsprazece secunde sezand dupa efectuarea a treizeci de genoflecxiuni in patruzeci si cinci de secunde si imultit cu patru. %e trei ieste pulsul pe cinsprazece secunde ori patru sezand in secundele patruzeci saizeci ale minutului post effort. Interpretarea valorile sub zero inseamna o foarte buna capacitate de effort. #alori intre zero si cinci buna capacitate de effort intre cinci si zece capacitate de effort medie. Intre zece si cinsprazece o capacitate de effort satisfacatoare. Mai mare de cinsprazece testul ieste nesatisfacator. Evaluarea functionala proba martinet studiaza reglarea aparatului cardio vascular la doua tipuri de solicitari trecerea din clinostatism in ortostatism care determina scaderea debitului cardiac. .n effort mic de douazeci de genoflexiuni care produce cresterea debitului cardiac. Tehnica subiectul este in repaus in clinostatism timp de cinsparzece minute pentru a sterge urmarile unei actiuni premergatoare asupra aparatului cardiovascular si pentru a se obtine acomodarea pshica la conditi de examen. %entru studierea reglari cardiovasculare se urmareste fregventa fulsului si evolutia acesteia si a valorilor tensiuni arteriale in patru situati. In repaos cliinostatism. La trecerea din clinostatism in ortostatism. Imediat dupa terminarea efortului. La cinci minute dupa effort. Examinarea in clinostatism se nuara fregventa pulsului in zece secunde imultit cu sase se masoara teaseul si teadeul se repeta de trei ori examinarea la interval de un minut. Examinarea in ortostatism subiectul se ridica lent in picioare si ramane tacut si ne miscat timp de saizeci de secunde. Intre secundele saizeci si unu si saptezeci se numara pulsul apoi se masoara tensiunea arteriala. $e face o singura examinare. Efortul douazeci de genoflexiuni timp de patruzeci de secunde se ataseaza manseta tensiometrului) examinarea dupa effort la terminarea aefortului subiectul reia rapid pozitia in clinostatism. In primele zece secunde si in ultimile zece secunde ale primului minut se numara pulsul intre secundele unsprazece si cinzeci se masoara tensiunea acest mod de examinare se repeta patru minute consecutive pentru a se studia revenirea la valorile initiale ale fregventei pulsului si tensiuni arteriale. #alori normale alle pulsului si tensiuni. Femei ne antrenate clinostatism puls saizeci optzeci pe minut. Tease nouazeci si cinci osuta treizeci si cinci coloana de mercur. Teade cinzeci si cinci optzeci si cinci coloana de mercur. 'rtostatism pulsul se accelereaza cu douasprazece optasprazece pulsati pe minut teaseul creste sau scade cu cinci milimetri coloana de mercur sau ramane ne schimbata. Teadeul creste cu cinsprazece milimetri. Imediat dupa effort pulsul se accelereaza cu cinzeci batai pe minut teaseul creste cu douazeci patruzeci milimetri coloana de mercur. Teadeul sacde cu cinci milimetri. +evenirea dupa effort pulsul revine la valorile initiale in minutul patru teaseul in minutu trei si teadeul in minutul doi. $portive de performanta

Page 9 of 15

clinostatism pulsul bradicardic saizeci batai pe minut. Teaseul si teadeul ca la cele ne antrenate. 'rtostatism pulsul se accelereaza cu sase pana la doisprazece batai pe minut teaseul creste cu cinci milimetri coloaana de mercur sau ramane ne schimbata teadeul creste cu zece. Imediat dupa effort pulsul se accelereaza cu patruzeci batai pe minut teaseul se mareste cu douazeci patruzeci coloana de mercur teadeul scade cu cinci milimetri revenirea dupa effort pulsul revine la sarsitul minutului doi si inceputul lui trei teadeul revine in minutul doi teaseul in minutele trei patru. *arbati ne antrenati clinostatismpulsul saizeci optzeci batai pe minut teaseul osuta osutapatruzeci ilimetri pe cloana de mercur teadeul saizeci. 'rtostatism pulsul se accelereaza cu doisprazece optsprazece pulsati pe minut teaseul ne scimbat creste sau scade cu cinci milimetri teadeul creste cu zece. Imediat dupa effort pulsul se accelereaza cu patruzeci teaseul creste cu douazeci aptruzeci teadeul creste cu cinci. doi. +evenirea dupa effort pulsur revine din minutul trei teaseul in minutul trei teadeul in minutul

$portivi antrenati clinostatism pulsul bradicardic cinzeci pulsati pe minut. Tensiunea ca si la nesportivi. 'rtostatism pulsul creste cu sase douasprazece pulsati tease creste cu cinci sau ramane ne schimbata teadeul creste cu zece. Imediat dupa effort pulsul se accelereaza cu treizeci teaseul crestepana la patruzeci teadul scade cu cinci. +evennirea dupa effort pulsul revine la sfarsitul minutului unu si inceputul minutului doi. Teaseul revine in minutul trei iar teadeul in minutul doi.. evaluarea refaceri indicile de refacerepunu plus pedoi plus pe trei plus pe patru minuus treisute supra zece. %e unu pulsul inainte de effort. %edoi ieste pulsul in minutul doi dupa effort. %etrei pulsul in minutul patru dupa effort. %epatru ppulsul in minutul sase dupa effort. %uslul se masoara in clinostatism in primele cinsprazece secunde si se inmulteste cuu patru. Interpretarea indiceluli de la minus zece la minus cincifoarte bine. e la minus cinci la zero foaarte bine. e la zero la cinci mediu. e la cinci la zece satisfacator. %este zece nesatisfacator. Curs 8 hepatiteleacute

acestea se caacterizaza prin leziuni cu caracter egenerativ si necrotic al celulelor hepatice si prin reacti de tip inflamator ale tessutului intersittial.. hepatita viirala iesteo boala infectioasa specifica omului produsa de dooua sau mai multe virusuri cu caracter hepatotrop si care introduse in organism

Page 10 of 15

pe cale digestiva sau incidental pe cala parenterala provoaca o inbolnavire generala a ficatului manifestata prin sintome generale infectioase dgestive si hepatice insotite sau nu de icter. Hepatita a se mai numeste si icter cataral icter epidemic sau hepatita cu incubatie scurta cinsprazece patruzeci si doua de zile hepatita be ieste hepatita cu incubatie lunga cinzeci osuta optzeci de zile. Hepatita a boala experimentala sa obtinut la o specie de maimute. #irusul se gasete la bolnavi in sange tubul digestiv si umori adica lichide din orrganism. $e elimina prin scaun si urina hepatita be boala experimentala se obtine la cinpanzeu virusul hepatitei be se gaseste in sangele si umorile bolnavilor si in saliva acestora rezistenta virusurilor a si be ieste mare fata de agenti fizici si chimici de aceia ieste necesara fierberea apei care se considera contaminata pentru distrugerea virusului. Instrumentele medicale trebuiesc sterilizate. Hepatita a apare in special la copi si tineri epidemiiile apar mai ales toamna iarna in colectivitati. Incidenta minima ieste primavara. Hepatita a nu se cornicizeaza. Modul de transmitere. %rin contact direct pe cale digestiva prin intermediul mainillor murdare prin consum de apa si alimente contaminate. (ontaminarea pe cale parenterala a fost mai rar semnalata. (ontaciozitatea celor bolnavi de hepatita a incepe din urma parte a perioadei de incubatie si dureaaza paisprazece douazeci si unu de zile de la debutul clinic al boli. *olaa confera munitate specifica nu eexista imunitate incruciata intre cele doua tipuri de hepatita incubatia ieste de treizeeci de zile in medie mai mica de cat a hepatitei be. %rofilaxia hepatitei a se realizeaza prin administrarea de gamaglobuline in prima sptamana dupa contactul inpectant. *oala afecteaza si alte organe ale corpului precum inima pancreiiasul tractul gastrointestinal si splina. Manifstarea clinica faza prodromala preicterica dureaza pana la doua saptamani si bolnavul nu se simpte bine are greturi vomita are diareie anorexie adica nu poate sa manance nimic dureri de cap nu suporta tigarile. &re febra mica si un disconfort abdominal. Ficatul ieste moale dar inca nu ieste crescut in dimensiune. Faza icterica apetitul revine pacientul se simpte mai bine urina devine de culoare inchisa ficatul se mareste moderat splina va putea fi palpata la aproximativ zece la suta din pacienti. *oala trece in aproximativ trei sase saptamani. +ecidivele apar ocazional rare ori se intamplla ca boala sa duca la coma hepatica si la moarte. Hepatita a nu se cronicizeaza. Hepatita be sursa de virus ieste numai omul. Modul de ttransmitere) parenteral adica prin ace prin saliva si pe cale sexuala. Fregvent hepatita be se cronicizeaza incubatia hepatitei be ieste mult mai lunga de cat a hepatitei a in meide nouazeci de zile. Multi bolnavi continua sa adaposteasca virusul circa cinci cinsprazece la suta pot ramane purtatori de virus de durata. Hepatita be prezinta si forme anicterice. %rofilaxia se face prin gama globulina hiperimuna si prin vaccinare. Manifestari clinice) la fel ca la hepatita a plus urticarie poliartrite care afecteaza articulatiile mici la douazeci si cinci la suta din cazuri in perioada prodomala. &deseori febra boala ieste mai severa ca si cea produsa de virusul hepatitei a. virusul virusul hepatitei ce apare la cinsprazece douazeci la suta din cazurile sporadice de hepatita si ieste raspunzator in nouazeci la suta din cazuri de hepatita posttransfuzionala. &re o perioada de incubatie mai scurta de cat virusul hepatitei be. &spectele clinice sunt similare celor din hepatita a si be. Ieste deseori urmata de o hepatita cronica persistenta. #irusul delta determina forme de hepatita asemanatoare hepatitei a. pentru a se replica adica transmite are nevoie de prezenta virusului be. $e transmite parenteral. Curs 9 explorarea fuctiei hepatice ficatul ieste un organ inportant in mentinerea homeostaziei de effort atat din punct de vedere metabolic cat si hemodinamic. Eplorarea metabolimului pigmentilorr biliari) pentru recunoasterea leziunilor parechimului hepatic sau a tulburarilor de permeabilitate a cailor biliare cercetarea pigmentilor biliari in sange in urina si in scaun sia pastrat inportanta fara a purtea permite insa afirmati calitative sau cantitative asupra boli. (resterea conentratiei bilirubinei sericetotale nu reflecta direct gravitatea unei afectiuni hepatice dar ofera un criteriu util pentru aprecierea evolutiei. #alori normaleale bilirubinei totale zero virgula cinci un miligram la suta. Explorareea metabolismului proeic protenemia totala are valori normale intre sase virgula cinci

Page 11 of 15

si opt la suta. In hepatita se constata o alterare moderata a sintezei albuminelor. +aportul albuminei globulinei ieste de unu virgula sapte. Electro foreza proteinelor plasmatice permite calcularea nivelului gama globuinemiieei. (oncentratia normala de gama globumine serice ieste de uunu virgula cinci grame la suta. ' cresterea mai mare de doua grame la suta apare in formele active de hepatita cronica. Explorarea metabolismului glucidic valori normale ale glicemiei optzeci osuta douazeci miligrame la suta. Explorarea metabolismului lipidic devieri patologice ale grasimilor apar doar in leziuni grave ale parechimului hepatic. Lipideletotale din ser sut conpuse din trigliceride aproximativ treizeci si cinci la suta fosfolipide aproximativ treizeci la suta steroizi colesterol acizi biliari aproximativ treizeci la suta si acizi grasi liberi. Lipideletottale patrusute optsute miligram la suta. $cade in leziunile hepatocelulare severe si ieste fregvent crescuta in hepatita. Fosfolipidele valori normale osuta cinzeci douasute cinzeci miligrame la suta. In hepatita fosfolipidele scad usor la inceput dar apoi cresc peste nivelul initial. (olesterolul osuta cinzeci douasute douazeci miligrame la suta. Trigliceridele optzeci miligrame la suta. Transsahimazele sunt niste enzime numite gefete sau alat si got sau asat. &nalintransferotransferraza si aspartataninotransferaza. #alori normale) alat cinci panna la treisprazece ui pe litru) asat patru sapte ui pe litru. (resterea in ser a acestor enzime atesta afectarea hepatocitara. ozarea acestora ieste utila in diagonosticul precoce al hepatiletei epidemice si al hepatitelor anicterice. Ieste un test valoros de apreciere a evolutivitati procesului hepatitic. In hepatita remisiunile sau agravarile se pot recunoaste mai usor prin urmarirea concentratiei transaminazelor decat dupa valoarea bilirubinei. %ersistenta valorilor crescute inseamna cronicizarea hepatitei valoarea de test indicator a gepete adica alat in cazul bolilor ficatului ieste mai sensibila de cat agot asat. &sat poate fi crescut si in urma uui infarc miocardic pneuoni sau nevroze muschulare. (resterile ale gepete si got in proceselor acute de la douazeci douasute de ori valoriile normale pentru gepete si de zece pana la osuta cinzzeci de ori valorile normale got.. in procesele cronice de doua de pana la opt ori valorile initiale sindromul icteric icterul ieste o coloratie galbena a tegumentelor determinata de cresterea concentratiei debilirubina sangvina.. bilirubinia totala ieste intre zero virgula cinci si un miligram la suta. in aceasta zero virgula unu sero virgula doi ieste bilirubina directa si zero virgula sapte si zero virgula opt bilirubina indirecta.. icter ieste atuunci cand bilirubimia totala ieste mai mare de zero virgula sase la suta si devina manifest la o bilirubimie de trei virgula trei miligrame la suta.. icterul ieste cel mai evocator mai evocator semn al suferintei hepatice. *ilirubina provine din hemoglobina eliberata prin liza fiziologica sau patologica a hematiilor.. ieste de doua feluri) indirecta ne conjugata prehepatica sau directa conjugata hepatica bilirubina ne conjugata prin polul vascular la nivelul hepatocitului care vaa iesi pe polul biliar. &ici va fi bilirubina directa iesita din polul biliar aceasta ajunge in intstin unde se transforma in ster cobilinogen si ster cobilinogina. ' parte see apsoarbe si pe cale vasculara ajunge la rinichi si se elimina prin urina in raport cu mecanismul de producere aal hiperbiluribimiei exista trei categori de ictere) ictere prehepatice cu exces de bilirubina indirecta care depaseste functia normala a hepatocitului. "u evoluiaza cu semne de insuficienta hepatica bilirubina directa ieste in cantitate redusa fata de excesul de bilirubina indirecta. $cauul si urina sunt intens colorate. Icterele hepatice perturbarea functiei biliare hepatice potentialul redus al celulei nu permite captarea si excretarea bilirubinei indirecte ceia ce determina cresterea acesteia in sange peste valorile normale. (antitatea mica de bilirubina directa excretata de hepatocit nu gaseste o cale de iesire prin canaliculele colabate. (olabat inseamna astupat acoperit. eci se produce o retentie intracanaliculara a bilirubinei directe si devarsarea acesteia in sange. Icterul din hepatita toxica sau virala ieste dat de insuficienta hepatica. Icterul post hepatic defectul e eliminare a bilirubinei directe determina cresterea bilirubinei

Page 12 of 15

directe in sange. Ieste dat de obstructia cailor biliare extra hepatice testele e insuficienta hepatica sunt negative. Curs 10 Excretia renala $tructura rinichiului La formarea si eliminarea urini participa un aparat conplex ce cuprinde doua parti1 rinichi care produc urina si caile excretoare alcatuite din uretere uretra intre care se afla un re2ervor ve2ica urinara ce colectea2a urina intre doua mictiuni. (ei doi rinichi sunt alcatuiti dintro 2ona externa rosie bruna corticala si una interna mai palida medulara formata la om din aproximativ 2ece formatiuni piramidale piramidele lui malpidi. (u ba2a orientata spre corticala si cu varfurile numite papile proieminente in calice. "efronul .nitatea anatomica si functionala a rinichiului ieste nefronul. .n rinichi de om contine circa un milion douasute de nefroni. Fiecare nefron are capacitatea de a forma urina deaceia cunosaterea structuri si functiei unui singur nefron ajuta la intelegerea functiei intregului organ. .n nefron cuprinde corprusculul malpighi sau corpusculul renala si tubul urinifer. (orpusculi malpighi sunt locali2ati in 2ona corticala a rinichilor. In structura lor se disting glomerulul renal si capsula lui bauman. !romerulul renala ieste constituit dintrun manunchi de circa cin2eci de anse capilare ce se infasoara in jurul unor tije intercapilare. (apilarele patrund intro portiune dilatata si infundata a tubului urinar capsula lui bauman. $angele capilarelor glomerunare provine dintro arteriola aferenta si paraseste glomerunul printro arteriola eferenta. Tubul urinifer (u cele trei segmente principale tubul contort proximal ansa lui henle si tubul contort distala continua capsula lui bauman avand o lungime de circa sai2eci si cinci de milimetri. Lungimea totala a tubilor din ambi rinichi masoara aproximativ osuta doua2eci cilometri iar suprafata acestora doispra2ece metri patrati. %rima parte a tubului urinifer adica tibul contort proximala are o lungime de circa doua2eci si aptru de milimetri. &re diametru de cin2eci si cinci de microni. Tubul contort proximal se continua cu ramura descendenta a ansei lui henle. &nsa lui henle are forma unui tub in forma de u cu o ramura descendenta ce patrunde in medulara si una ascendenta ce revine in corticala in apropierea propriului cropuscul renal. Macula densa $e considera in mod arbitrar punctul de terminare a ansei lui henle. &r avea rolul de chemoreceptor sensibil mai ales la fluctuatiile concentratiei de natriu si clor din urina. Tubul contort distal distal cu o lungime de circa opt milimetri si un diametru de patru2eci de microni continua ansa lui henle pana in tubul colector. Mai multe tuburi distale se aduna intrun tub colector bellini diferit ca lungime embriologica de nefron lung de doua2eci de milimetri. (are strabate corticala si portiunea medulara a rinichiului pentru a se deschide in calicele renale printrun orificiu situat in varful piramidelor malpighi. (onsiderat multa vreme ca un tub inert se stie ca joaca un rol determinant in procesul de concentare a urini. .n tub colector drenea2a in calice urina produsa de cinci mi de nefroni. Examenul sumar de urina Examenul urini include studiul macroscopic volumul aspectul mirosul. Fi2icochimic densitate osmolaritate. %arametri acidului acidoba2ic cataboliti proteici electoliti. Microscopic sedimentul urinar hematii leucocite celule epiteliale cilindri cristale si examenul bacteriologic. #olumul urini normale diure2a) in doua2eci si patru de ore varia2a intre omie si omie optsute de mililitri patru2eci cin2eci mililitri pe ora. (and diure2a iese mai mica de cinsute de mililitri per doua2eci s patru de ore se numeste oligurie. (and diure2a ieste mai mica de osuta mililitri pe 2i se numeste amurie. $i cand ieste mai mare de douami de mililitri se numeste poliurie. +aportul dintre volumul urinar diurn si cel nocturn ieste de doi la unu pana la patru pe unu. &spectul urini normale !alben pal pana la galben rosiatic in functie de concentratia urini transparent si limpede.

Page 13 of 15

Mirosul urini caracteristic de migdale amare reactia urini pehasul. Ieste acida. %ehasul urinar depinde de concentratia urini in ioni de hidrogen ieste determinata de alimentatie de efort muschular medicamente diverseafectiuni. %ehasul urinar varia2a intre patru virgula sapte si opt virgula doi. %ehasul varia2a asa de mult pentru a mentine pehasul sanguin. ensitatea urini #aria2a in conditie fi2iologice in limite foarte largi in functie de starea de hiper sau de stare a roganismului. $i de regimul alimentar. "ormal ieste cuprinsa intre omie unu si omie trei2eci si cinci. eterminarea proteurinuriei Mai mare de 2ero cinspra22ece 2ero doua2ci grame per doua2eci si patur de ore ieste patoligica. In ca2ul eforturilor intense se instalea2a proteinuriea de efort fi2iologic proteinuriea dispare in doua2eci si patru de ore persistenta iaei in doua2eci si patru de ore are semnificatie patologica. eterminarea glico2urieiv dupa ingenrarea unor cantiatati mai mari de 2ahar sau in ca2ul stresului emotionala in urina poate aparea gluco2a fenomen numit glico2urie. La sportivi insuficient antrenati supusi unor eforturi fi2ice deosebit de intense poate aparea hematuria de efort. In mod normal nu se elimina glucide in urina. Examenul microscopic Include anali2a elementelor celulare hemati leucocite epiteli cilindri cirstale si alte elemente. Hematiile $unt de odua feluri de origine renala care provin de la rinichi deseori decolorate si deformate. $i ddin caile urinare cele care isi pastrea2a forma si culoarea. Leucocitele din sediment $unt semne de eventoale inflamati renourinara pot fi i2olate sau pot forma grame2i sau cilindri leucocitari. Epiteliile sunt fregnente in urina si sunt produse in urma unor descuamari sau a unei inflamati la nivelul tubilor renali sau a cailor excretoare. (ilindri urinari $unt formatiuni alungite mulaje ale lumenului tubular distala. (ristalele 'xalati fosfati corbonati urati sunt patologice cand sunt abundente. &nali2a acestora ieste inportanta in litea2ele renourinare. La examenul sedimentului urinar se mai pot pune in evidenta si alte elemente) celule tumorale) mucina) ciuperci para2iti bacteri. Examenul bacteriologic .n umar de bacteri cuprins intre 2ece mi si osuta de mi pe osuta de mililitri devine semnificativ daca bacteriuria ieste insotita de leucociturie patologica. Curs 11 %rofesor delia %roba de dilutie si concentrare

%roba de dilutie consta in ingerarea unei cantitati de omie cinsute mililitri ceai in timp de trei2eci de minute. $e masoara apoi densitatea urini dintrei2eci in trei2eci de minute timp de patru ore. "orma lin cele patru ore se elimina celputin omie treisute mililitri urina cu o densitate de omie unu omie trei. %este jumatate din apa ingerata ieste eliminata in prima jumatate de ora proba de concentrare) se supune persoana la un regim sec format din cas oua sunca densitatea si volumul urini se masoara in doua2eci si patru de ore. #olumul de urina emis in cele doua2eci si patru de ore varia2a intre cinsute si saptesute de mililitri. Iar densitatea la persoanele normale trebuie sa depaseasca omie doua2eci si opt. ' scadere a capacitati de concentrare pana la omie doua2eci si doi ieste inostida deobicei si de retentie de a2ot. Examinari biochimice sangvine

Page 14 of 15

Explorarea catabolitilor proteici) in conditi normale concentratia plasmatica a a2otului ne proteic ureie acid uric creatinina amoniac polipeptide aminoaci2i nu depaseste patru2eci de miligrame la suta. o2area ureiei sangvine valori normale ale ureiei cinspra2ece patru2eci miligrame la suta. #alorile ureiei nu semnalea2a clar o alterare incipienta a vunctiei renale. o2ara creatininei sangvine) concentrarea creatininei sangvine ieste de 2ero virgula opt unu virgula opt miligrame la suta si ieste mai mare la barbati ca la femei. (reatinemia creste in cursul insuficientei renale. ' valoare de doua miligrame la suta arata o alterare a functiei renale cu celputin cin2eci la suta. o2area acidului uric) concentratia acidului uric in sange ieste de doua sase miligrame la suta. Modificarile functiei renale in efortul sportiv +inichiul are rol inportant in homeosta2ia organismului. In efortul sportiv scaderea fluxului sanguin si a fluxului plasmatic in rinichi apare ca raspuns la stresul psihofi2ic. &stfel apare acido2a metabolica determinata de modificari ale functiei renale. La sportivi elementele patologice in urina proteinurie hematurie cilindrurie pot aparea in procente de patru2eci sai2eci la suta ba2al sau dupa efort in functie de gradul de sanatate de forma sportiva de durata efortului. In mod normal aceste elemente patologice din urina dispar in opt saispra2ece ore de la incetarea efortului sportiv. Hematuria de efort ieste un indiciu al unei le2iuni renale trecatoare. & fost semnalata la boxeri fotbalisti rutbisti si jucatori de tenis si a fost atribuita unei seduofrepnite de efort. ispare deobicei rapid dupa incetarea efortului persistenta acesteia ridica problema unei disfuncti renale. %roteinuria de efort) in mod normal in repaus se elimina cin2eci pana la sapte2eci miligrame proteine in doua2eci si patru de ore sau 2ero virgula 2ero trei sau 2ero virgula 2ero cinci miligrame pe minut. upa eforturi intense si de durata proteinuriea de efort atinge valori mai mari de patru cinci miligrame pe minut. %roteinuria creste imediat dupa efort ramane crescuta o jumatate de ora dupa efort si apoi scade. %e masura ce gradul deadaptare se inbunatateste valoarea maxima a proteinuriei va fi mai mica iar revenirea mai rapida. Explorari imagistice ale aparatului urinar +adiografia renala simpla) se efectuia2a fara utili2area unei substante de contrast si este defapt o radiografie a regiuni abdominale pe care se proiectea2a organele aparatului urinar. +adiografia renala simpla confera elemente orientative despre morfologia rinichilor dimensiuni forma contururi si pune in evidenta formatiuni anormale calculi in caile de excretie. %regatirea pacientului pentru radiografie) continutul ga2os si lichid adica solid al colonului trebuie golit cat mia bine cu doua trei2ile inainte de radiografie trebuie excluse alimentele care produc fermentatie sau re2iduri dense. &spectul radiologic normal al rinichilor) pe radiografia renala simpla rinichi produc imagini caracteristice mai intens opace decat tesutul adipos care ai inconjoara. &u un contur extern convex si unul intern rectiliniu si usor concav. Extremitatile apar rotunjite polul superior ieste mai ascutit deobicei. +inichi pot avea diferite forme) pot fi alingiti scurti sau globulosi. $unt ase2ati de o parte si de alta a coloanei vertebrale inapropierea marginilor muschilor psoas. Imaginea rinichiului drept se intinde de la te doispra2ece la el trei. +inichiul stang ieste situat cu doi trei centimetri mai sus dee cat cel drept. &xul longitudinal al rinichilor ieste de noua de pana la doispra2ece centimetri iar diametrul transversal ieste de circa sase sapte centimetri. .rografia intra venoasa ieste larg folosita in paractica curenta. Ieste contraindicata la pacienti cu insuficienta renala sau hepatica grava cu afectiuni cardiace deconpensate insuficienta circulatorie coronariana si cerebrala astm3 hipertiroidism stari febrile si la cei alergici. &spectul radiologic normal in urografe) ieste la fel ca la radiografia simpla inplus sunt foarte bine evidentiate caile extretoare ale urini.

Page 15 of 15