Culturi pentru care merit s investeti n agricultur

Agricultorii romni renun la culturile tradiionale i se orienteaz spre altele exotice care le aduc ns profituri mari: lavand, ctin, plante energetice sau coacze. oncurena acer! pe pia i"a determinat pe tot mai muli agricultori s se reorienteze din mers spre alte culturi dect cele considerate clasice. #n cutarea de ctiguri, productorii i" au dat seama c nu exist doar gru, porum! sau cartofi, ci tre!uie s ia n calcul i alte plante, unele c$iar exotice pentru %omnia. &unt nie de pia sau mai simplu spus oportuniti de pe urma crora muli romni au profitat de'a. Nemii se bat pe ctina romneasc (ac ar produce toat %omnia ctina, tot nu am acoperi cererea din )ermania, povestete un productor din Ardeal. *ai n glum, mai n serios, vor!im de o cultur care prinde teren i care atrage agricultorii n ultima vreme. (eocamdat, n lipsa unor uniti de procesare, producia local merge n mare parte la export, n principal n )ermania. +u este exclus ns ca n civa ani s apar i la noi astfel de uniti, mai ales c numrul plantaiilor care vor intra n producie este n cretere.
Unul dintre cei mai cunoscui cultivatori este Alexandru Vulpe, un fost cercettor, care a infiinat n urm cu patru ani la Frumueni, lng Arad, prima ferm pilot profesionist din Romnia centru de excelen pentru cultura ctinei, cum i place s spun , unde au fost cultivate soiuri no ile! Vulpe are la dispo"iie circa #$ %ectare de teren agricol, unde i desfoar activitatea pe mai multe paliere& ameliorare, pepinier i producie de fructe! Aproape 'umtate din suprafa este destinat cultivrii ctinei, pe care o vinde n ntregime n (ermania!

,l are ns planuri legate i de procesare -se pot produce sucuri, siropuri, ulei etc.. pentru c ar putea s ctige /cu dou zerouri mai mult dect acum. 0ulpe nu este singurul care se gndete s investeasc ntr"o unitate de procesare. 1n alt productor, 2oan *orar din lu', care deine 34 $ectare de ctin, dar livreaz i material de plantat, are i el planuri n acest sens. (ac acum aproape toat producia este livrat la extern, n civa ani sper s realizeze o f!ricu care s valorifice producia proprie, dar i cea preluat de la ali cutivatori. *orar are c$iar un plan de dezvoltare a ctinei, dar i a coaczelor negre -alte fructe la mare cutare la export. la nivel naional pe fondul interesului n cretere pentru aceste culturi i pe !un dreptate. 5a ctin, de exemplu, costurile de nfiinare a unui $ectar sunt destul de mari -in 'ur de 6.444 de euro., ns merit, numai dac te gndeti c investeti o data i culegi 78 de ani, dup cum spune *orar. #n general, producia maxim este o!inut n anul apte, n condiiile n care se poate a'unge i la 74 de tone la $ectar, iar preul de vnzare a ctinei este de 3,9"3,: euro la ;ilogram. tina este rezistent la capriciile vremii i rspunde !ine la te$nologia de cultur. ,ste important ns ca plantele s fie irigate, dar oricum c$eltuiala cu irigaia este de 74 de ori mai

renta!il ca la porum!, povestete 0ulpe. ,l de exemplu, are venituri de circa 74.444 euro la $ectar. (in aceast sum, aproape 'umtate reprezint c$eltuielile, dar tot rmne un ctig su!stanial, spune rznd 0ulpe, pentru care ctina este cea mai profita!il cultur pomicol din zona temperat a %omniei. <ostul cercettor vinde producia de ctin n )ermania, unde se caut n general cantiti mari. erere mare este ns i pentru materialul de plantat. Aa se face c plantele din pepiniera de la <rumueni a'ung n )ermania, <rana, )recia i 1ngaria. 0ulpe vinde i go'i, ns doar la comand. #n 7437, de exemplu, a produs material de plantat pentru nfiinarea unei plantaii de =4 $a de go'i n )recia. u alte cuvinte, nu ine toate oule n acelai co. 5a fel procedeaz i *orar. 5a nemi vinde nu doar ctin, ci i ru!ar!, care a'unge i pe piaa din *area >ritanie. ? ni de pia de pe urma creia *orar ctig !ani !uni -preul pe ;g este de peste 3 euro. i o dovad c dac c$iar vrei ceva cu adevrat exist anse s i reueti. Parfum de lavand 1na dintre cele mai profita!ile culturi este lavanda. $iar dac n %omnia, sectorul este la nceput de drum, exist i cultivatori care au trecut de'a de stadiul primelor experimente. e"i drept, nu se pot compara cu cei din @rovence -regiune din <ranta, cele!r pentru plantaiile de lavand., dar nceputul se dovedete promitor. ? investiie care merit, susin cultivatorii, pentru c poate fi amortizat nc din primii ani de producie n ciuda costurilor mari -A.444 de euro pe $ectar.. #n plus, plantaia poate fi exploatat pn la 3A ani, perioad n care c$eltuielile de ntreinere sunt minime. 5avanda a prins cel mai !ine n partea de 0est a rii, dar plantaii exist i n sud. 1nul dintre cei mai cunoscui cultivatori este 2oan 2a;o! din ?cna *ure, care s"a lansat n domeniu n urm cu patru ani. (up ce i"a ncercat norocul cu porum! i orzoaic, culturi tradiionale n zon, 2a;o! i"a dat seama c nu are cum s ias pe profit dect dac sc$im! ceva. Altfel, nu"i scoate nici mcar !anii pe care i"a dat pe pmnt. &"a $otrt s pun lavand, desi nu cunotea mare lucru despre te$nologia culturii. Btia ns c exista o cerere mare n pia, ceea ce se ntmpl i acum. 2ar dac la nceput, vecinii se uitau ciudat la ier!urile lui, acum au nceput s fac la fel. el mai greu este n primul an, cnd se planteaz !utaii i plantele tre!uie curate de iar! de 8"C ori. Bi terenul tre!uie s fie foarte !ine lucrat, pentru c rdcina plantei intr c$iar i pn la un metru n pmnt. (ac treci ns de primul an, dup aceea este mai uor, povestete 2a;o!. ,l i"a scos c$eltuiala nc din anul doi, c$iar dac ntre timp a rmas cu 3 $a de lavand, dup ce a pierdut 94 de ari de plantaie din cauza inundaiilor. (in anul trei a intrat pe profit, mai ales c producia crete de la un an la altul, pe msur ce plantele a'ung la maturitate. #n al treilea an, 2a;o! a avut o producie de circa =.444 ;ilograme la $ectar, pe care a vndut"o n ntregime. +ici n"a avut producie la ct de mare a a fost cererea. Bi du!lu s fi avut, tot gsea cumprtori, povestete agricultorul, care se plnge c nu a putut s onoreze o cerere de ase tone venit de la fa!rica de medicamente din ?rtie.

@lantele verzi le"a vndut cu 8 lei ;ilogramul, iar cele uscate cu un pre care variaz ntre 37 i 38 lei pe ;ilogram. lienii sunt n general magazinele de produse naturiste din ar, dar i furnizorii de materii prime pentru industria cosmetic sau farma. &unt cereri i din partea florriilor, dar i de la fermierii care vor s se apuce de aceast cultur. 5avanda este o plant rezistent la !oli, dar i la secet spre deose!ire de porum!, de exemplu, >a c$iar i merge mai !ine pe secet, spune 2aco!. @e el, lavanda l"a convins. Acum se gndete c$iar s mreasc suprafaa cultivat la 6"= $ectare, mai ales c l a'ut i !iatul, care s"a ntors din &pania. 2a;o! este mulumit nu doar c munca lui este profita!il, dar i pentru c a convins i pe ali agricultori s cultive lavand, nu doar la ?cna *ure, ci peste tot n ar unde a furnizat !utai. (oar un argument: dup ce se maturizeaz i cultura, dar i fermierul, profitul poate a'unge i la A.444 de euro pe $ectar. Chinezii ne cumpr mutarul @e lista produselor solicitate la export se afl i plantele aromatice. 1n agricultor din Agigea, de exemplu, scoate profit din culturi de mutar i coriandru, pentru care are cerere din r, dar mai ales de la c$inezi. Bi nu de ieri"de azi, ci de vreo 38 ani, de cnd i"a dat seama c are de"a face cu plante rezistente la secet, care pot fi o alternativ la cultura de porum!. )$eorg$e 5mureanu, inginer agronom, de profesie, se numr printe puinii agricultori din 'udeul onstana care pun mutar. 5mureanu seamn n fiecare an circa 344 de $ectare de mutar i coriandru, iar c$iar dac are ani mai proti, tot o!ine ct s fie renta!il. osturile pentru nfiinarea i ntreinerea unui $ectar de mutar a'ung n general la circa 7.444 de lei. Bi la coriandru, te$nologia este aproape la fel, cu o!servaia c perioada de vegetaie este mai mare, respectiv 8"C luni. 5a o producie de peste o ton la $ectar, n condiiile n care vinde mutarul cu C78 de euro pe ton, iar coriandrul cu vreo =74 de euro, 5mureanu se declar mulumit. (e cumprtori c$iar nu duce lips, mutarul l vinde n ar, dar i n rile vecine, n timp ce coriandrul a'unge pn n $ina, oreea sau 2ndonezia, ri cu consum mare. 2n 7437, 5mureanu a mai ncercat i gru durum, tot pentru export, dar a fost dezamgit de cumprtori, dei a primit un pre !un. t despre plante energetice precum ang$inarea sau camelina, acestea nu l"au convins. @refer mai degra! rapia, pentru care are cerere mare la export, n special din Austria. Cele mai profitabile culturi " osturile pentru nfiinarea unui $ectar de ctin i pentru ntreinerea lui pn la intrarea pe rod -anul trei. se ridic la circa C.444 de euro. @rofitul poate s a'ung i la 34.444 euro pe an la $ectar. " #nfiinarea unui $ectar de lavand cost aproximativ A.444 de euro, iar investiia poate fi recuperat n civa ani de producie. #n anii !uni se poate a'unge la profituri de A.444 de euro pe $ectar. "1n $ectar de coacze negre presupune costuri de circa =.844 de euro. @roducia se ridic c$iar i la 34 tone pe $ectar, preul de vnzare fiind de 3,8 euro pe ;ilogram
Afacerile din "ona agriculturii devin interesante pentru tot mai multi fermieri! Unii cultivatori indra"neti au )importat) idei din *uropa si au inceput sa scoata ani frumosi din plantatii exotice! +e mac al sau lavanda, ca in sudul Frantei, ori de armurariu, planta exportata apoi in Austria pentru industria farmaceutica! Astfel

de culturi neo isnuite isi gasesc locul si pe terenuri mici, nu sunt pretentioase si aduc profituri de mii de euro la %ectar!

Levantica reprezinta o planta medicinala extrem de importanta si valoroasa. Levantica se comercializeaza si la preturi deosebit de avantajoase. Va las un link catre un articol care va va ajuta foarte mult cu informatii esentiale despre aceste afaceri agricole cu levantica: http://ideideafaceri.manager.ro/articole/afacerea-zilei/afaceri-profitabile-cu-lavanda-si-valeriana3 !3.html "e asemenea# conform ghidului $%ultivarea plantelor medicinale in sistem ecologic$# $lavanda are cerinte ridicate fata de temperatura# necesitand temperaturi la germinare de !&-!' grade. (n perioada lunilor de iarna# lavanda rezista la temperaturi de -!' grade# in iernile fara zapada si pana la -3& de grade# acoperita cu zapada )L.*untean+. ,lantele tinere suporta dupa rasarire temperaturi de -- grade ).vdochia %oiciu si /. 0acz# ! 12+. 3ata de umiditate# lavanda este mai putin pretentioasa# suportand bine seceta# datorita sistemului radicular foarte bine dezvoltat. Lavanda este o planta iubitoare de lumina# plantele crescute in locuri insorite avand tufe mari si acumuland mult ulei volatil. Lavanda nu are cerinte ridicate fata de sol# reusindu-se o cultivare foarte buna pe soluri foarte diferite# nisipoase# calcaroase sau chiar stancoase. (n schimb# nu se recomanda cultivarea lavandei pe solurile reci# cu exces de umiditate si apa freatica la mica adancime.$

,ultivarea -avandei

Descriere 5avanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din antic$itate. %omanii foloseau lavanda pentru a"si parfuma !aile si se considera ca originea cuvantului lavandula vine de la latinescul lavareD a spala. arti recomandate despre plante medicinale si nu numai 3. @lante *edicinale 7. @lante *edicinale 6. ultura plantelor medicinale si aromatice in sistem ecologic =. )radina din !alcon @entru orice comanda mai mare de C:,:: %?+ pe siteul artiAgricole.ro aveti o reducere de 34E. &por la cumparaturi ultura lavandei in %omania este relativ recenta. @rimele tufe de lavanda si in special de lavandin se gaseau razlete in 'urul capitalei si au fost pro!a!il aduse de gradinarii de origine !ulgara. 1leiul volatil, o!tinut prin distilarea inflorescentelor proaspete de lavanda si lavandin este produsul principal al acestei plante si are largi utilizari in industria parfumurilor si a produselor cosmetice. 5avandula este un su!ar!ust cu o inaltime de pana la 84 cm cu tulpini su!tiri si lemnoase, frunze mici de un verde"cenusiu, flori liliac$ii"rosietice si cu radacina lignificata, groasa pana la 7"6 cm. 2n primul an dupa plantare, lavanda dezvolta radacina principala mai mult in profunzime, a'ungand in functie de tipul de sol, pana la 3,74 cm, iar dupa 8 ani pana la 7,A4 cm la plantele o!tinute prin !utasi inradacinati si pana la 7,74 m adancime la rasadul produs pe cale generativa, prin seminte. @rofunzimea si !ogatia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta. Fulpina ramificata puternic la !aza, formeaza o tufa aproape glo!uloasa, semisferica, inalta de 64"94 cm sau mai inalta. Fulpina !atrana este !runa, cu scoarta exfoliata, iar tulpinile -ramificatiile. tinere sunt patrung$iulare, pu!escente.

%amificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 78"68 cm si prezinta frunze numai in partea inferioara. <runzele opuse, sunt linear"lanceolate, acute, pe margini ciliate, cele inferioare cenusii, de 3"7 cm lungime si 3,8"7 mm latime, pe am!ele fete paroase, cu peri ramificati, stelati, de cele superioare cenusii"verzi, de 7"6,8 cm lungime si 6"C mm latime, mai putin paroase. <runzele lavandei nu cad toamna la sfarsitul vegetatiei. <lorile de tipul !o!iatelor, cu miros aromatic datorita glandelor oleifere, sunt grupate intr"o inflorescenta speciforma. <lorile prezinta un caliciu lung de 8"C cm, cilindric, usor latit spre varf, cu = dinti scurti, o!tuzi si cu un !o!isor lat"oval, de cca 3 mmG caliciul este des paros si glandulos, al!astru"cenusiu. orola este de culoare violeta"al!astruie uneori al!astra desc$is pana la al!a. 2nfloreste in luna iulie. <ructele sunt = mucule, situate la !aza caliciului persistent, cu suprafata !runa sau cenusie, neteda si lucioasa. )reutatea a 3444 de seminte este de 4,A96 g. I . 2 . Particularitati si cerinte biolo ice 5avanda este o specie montana, putin pretentioasa. ,ste o planta alogoma, entomofila si prin inmultire generativa produce numerosi indivizi cu varia!ilitate morfogenetica c$imica si cu eficienta economica diferentiata. &emintele lavandei sunt tari, acoperite cu o mem!rana sla! permea!ila, fapt pentru care germineaza si rasar intr"o perioada indelungata. (upa rasarire plantele de lavanda formeaza tufe, ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata productia de inflorescente. resterea numarului de ramificatii a'unge la un nivel maxim, dupa care aceste incep sa se usuce, ceea ce sa impune ca periodic, o data la 9"34 ani, executarea lucrarilor de intretinere. Faierile de intinerire si mentinerea culturii in !une conditii contri!uie la lungirea vietii plantatiilor de lavanda pana la 74"64 ani. 5avanda este o planta permanent verde. &c$im!area frunzelor se realizeaza treptat, in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele !atrane se usuca si cad. 2n populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc o singura data in an, dar se gasesc si forme care infloresc esalonat sau de 7 ori in timpul vegetatiei. 2n decursul perioadei de vegetatie lavanda parcurge urmatoarele faza: " infrunzire " !utonizare " inflorit " maturarea semintelor <actorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este temperatura. @lantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in 'urul a 34 . &amanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in straturi reci rasare in masa primavara, la 37"38 , daca are umiditatea necesara.

@lantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna sla!ite si pornesc in vegetatie mai tarziu, cand tamperatura aerului a'unge in 'ur de 3= . 5avanda rezista foarte !ine la temperaturi de "38 , fara a fi acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de "63 , atunci cand stratul de zapada are grosime de =4"84 cm. ultivatorii au a'uns la concluzia, confirmata astfel si de practica, ca plantatiile realizate in zone cu temperaturi medii zilnice ridicate -peste 74 . im!atranesc mai timpuriu, din care cauza continutul in ulei volatil scade. Femperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate explica im!atranirea mai lenta a plantatiilor, precum si calitatea superioara a uleiului volatil o!tinut in aceste zone. 5avandinul este mult mai sensi!il la actiunea temperaturii scazute. 5avanda este o planta specifica !iotopilor uscati si a climei calde, avand si caractere morfogenetice adecvate, care ii dau posi!ilitatea sa suporte !ine seceta. ultivata pe locuri cu exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea radacinilor, ceea ce determina im!atranirea si uscarea rapida a tufelor. &emintele de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea suficienta. (e asemenea, in cazul producerii de !utasi inradacinati, atat pentru lavanda cat si pentru lavandin, umiditatea este un factor $otarator. Fransplantarea la loc definitiv a !utasilor inradacinati sau a rasadului se va face numai in sol umed. 2n cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod o!ligatoriu udate la cui!. 5avanda si lavandinul sunt specii iu!itoare de lumina. @lantele de lavanda crescute la soare infloresc intotdeuna intr"un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 6 ori mai multe inflorescente. 5umina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara, precum si asimilarea si producerea uleiului volatil. @entru a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu expozitie sudica, sud"vestica sau c$iar estica. 5avanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de origine, in mod spontan, pana la 3944"3A44 m inaltime. Atat procentul de ulei volatil cat si continutul in acetat linalil nu sunt influentate de altitudine. u cat lavanda creste pe locuri mai inalte, cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate mai superioara, dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil. 5avanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pentru plantele colinare sau muntoase. %ezultatele cele mai !une se o!tin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri adanci, !ogate in calcar, permea!ile si cu apa freatica la adancime de cel putin 7"7,8 m. &olurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci si umede nu sunt indicate pentru cultura lavandei. omparativ cu alte specii medicinale sau aromatice, lavanda nu extrage din sol cantitati mari de su!stante nutritive. +umeroase experiente pentru clarificarea influentei diferitelor su!stante nutritive asupra productiei si calitatii au sta!ilit ca pe solurile usoare, podzolice, cel mai important efect il are azotul, iar pe soluri mai grele, car!onatice, fosforul. Azotul, are un efect de intinerire a tufelor, deoarece activeaza cresterea , fapt pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in complexul de ingrasaminte, iar la plantatiile !atrane se va asigura mai mult azot.

Capitolul II ! "#$N%&%'I( D# C)&"I*(+#

II . , . &ocul in ansolament 5avanda si lavandinul sunt su!ar!usti pereni. Acestia se cultiva pe acelasi loc 74"64 de ani, deci nu pot intra in rotatia culturilor. @entru a raspunde cerintelor !iologice ale acestor specii, se vor alege parcele de teren prote'ate de vanturi, calde si insorite, cu sol profund si permea!il. +u sunt recomandate terenurile puternic erodate, cele nepermea!ile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in aceste conditii se vor o!tine productii sla!e. 5avanda este un !un mi'locitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta dar al caror ung$i de inclinare sa nu depaseasca 38. (e asemenea se vor alege terenuri a!solut curate de !uruieni perene. II . 2 . -ertilizarea @rin administrarea ingrasamintelor se creeaza posi!ilitatea im!unataririi fertilizarii solului, se realizeaza conditii de viata si de activitate microorganismelor din sol, se asigura o !una crestere si dezvoltare a plantelor, implicit sporirea productiei. ,ste cunoscut faptul ca ma'oritatea plantelor de cultura au nevoie pentru crestere de o reactie a solului neutra sau sla! acida. @entru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive, dintre care cele mai importante sunt: azotul, fosforul, zinc, !orul, magneziul. (at fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de ingrasaminte pe !aza de azot mai greu solu!il. &uperfosfatul, precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori numarul de inflorescente pe tufa de lavanda. )unoiul de gra'd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei actioneaza favora!il asupra plantelor de lavanda. 2n concluzie, ingrasamintele organice se aplica la infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe !aza de fosfor si potasiu -pe solurile sarace in aceste elemente. se administreaza atat la infiintarea cat si toamna, o data cu ultima prasila, iar cele pe !aza de azot primavara timpuriu, in mustul zapezii. II . . . Pre atirea solului Foate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in profunzime, nivelarea si distrugerea !uruienilor. +umai pe asemenea soluri se pot realiza plantatii cu randuri drepte, ceea ce va permite efectuarea mecanizata a lucrarilor de intretinere si a recoltarii. @rimavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii, dar mai ales pentru distrugerea !uruienilor anuale. ,ste recomandat a se cultiva cu plante fura'ere cu perioada de vegeratie scurta, ca !orceagul pentru masa verde sau alte culture -cereale. la care se pot alica er!icide pentru distrugerea !uruienilor.

(upa recoltarea acestora, in iulie"august cel mai tarziu se va executa aratura de desfundare la 84"94 cm in functie de adancimea solului. 2mediat dupa aratura de desfundare, terenul se va nivela perfect, iar apoi se va mentine curat de !uruieni prin discuiri si grapari repetate. Foamna, inainte de plantare, terenul se va discui din nou mai adanc, iar in cazul cand nu este suficient mo!ilizat se va executa o aratura superficiala la 74 cm, dupa care se va pregati pentru plantare cu a'utorul discului in agregat cu grapa. 2n cazul terenurilor infectate de !uruieni perene, dupa desfundare solul se va mentine curat de !uruieni inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. &e recomanda folosirea er!icidelor pentru com!aterea !uruienilor perene aparute pe ogor. II . / . 0odul de inmultire 5avanda se poate inmulti atat generativ, prin producerea de rasad din seminte, cat si vegetativ, prin !utasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor !atrane. @roducerea rasadului din seminte: &emintele lavandei sunt mici, tari si cu germinatia redusa si lenta, fapt pentru care, de regula, nu se seamana direct in camp, ci in straturi reci in vederea o!tinerii rasadului. &emanatul se poate efectua atat toamna tarziu, octom!rie"noiem!rie cat si primavara devreme, fe!ruarie" martie, dar numai in straturi special pregatite, care tre!uie sa ai!a o latime de 3"3,7 m si o lungime A"34 m si c$iar mai mult, intre straturi lasandu"se poteci late de =4" 84 cm. &emanatul se executa imediat dupa pregatirea stratului in randuri distantate la 34"38 cm. 5a 3 mp sunt necesare 6"8 g seminte cu germinatie de minum 84E. Atat inainte, cat si dupa semanat stratul va fi !ine tasat. &emintele puse in santulete foarte superficiale, lasate de marcator -4,8"3 cm. vor fi acoperite cu un strat de mranita, curata de !uruieni, !ine maruntita si cernita, in grosime de 3"3,8 cm. %asarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la 3=" 38 . 5a semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu, ceea ce impune inmuierea acestora timp de 6"= zile in apa sau stratificarea lor, operatie care tre!uie sa inceapa cu 3,8"7 luni inainte. 2n acest scop semintele se amesteca cu nisip de rau umed in proportie de 3 : 8"C si se pastreaza afara pana la semanat, timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. &pre sfarsitul perioadei de stratificare semintele incoltesc si vor fi semanate imediat in sol cald. (upa rasarire, atunci cand plantele au 7"6 perec$i de frunze se aplica raritul, lasandu"se intre plante 6"8 cm. @ana la sfarsitul vegetatiei, in toamna, rasadul tre!uie mentinut curat de !uruieni, prin pliviri repetate, udat, ingrasat si prasit. (e asemenea, cel putin de 7 ori se vor taia toate ti'ele florale aparute pentru a o!liga planta sa formeze ramificatii cat mai aproape de sol. 2naltimea de taiere a tulpinilor florifere este de cca. A"34 cm de la nivelul solului. %asadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfarsitul lunii septem!rie si inceputul lunii octom!rie, cand se scoate, se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol umed, pana la plantare. %asadul din clasa 3 o!tinut din seminte are urmatoarele caracteristici: " lungimea partii aeriene 37 cm " lungimea radacinii principale 38 cm

" diametrul colatului minim = mm si 6 ramificatii @roducerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei. 2nmultirea prin !utasi inradacinati: %ecoltarea !utasilor se face toamna, in lunile septem!rie" octom!rie sau in primavara in martie"aprilie, in timpul perioadei de repaus vegetativ. >utasii se recolteaza de la plante sanatoase, !ine dezvoltate, in varsta de 6"8 ani. Faierea !utasilor se face cu un cutit foarte !ine ascutit sau cu lama, su! mugur. 2ndepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge mugurii vegetativi. 5a !aza !utasului se face o singura taietura in forma de pana, imediat dupa mugur. >utasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 8"C cm si sunt gata de plantare, ce urmeaza a se efectua in decurs de 3"7 $. 2n cazul pastrarii mai indelungate, dar nu mai mult de o zi, !utasii se mentin in vase cu apa curata. Ferenul ales pentru straturile in care vor fi plantati !utasii va fi curat de !uruieni, situat in apropierea unei surse de apa, dar fara pericol de !altire. &e va ara la 64 cm adancime, se va nivela, marunti si apoi se va tasa usor, dupa care se vor aran'a tocurile de rasadnita, avandu"se gri'a sa se lase intre acestea =4"84 cm. 2n tocuri se aseaza un strat de nisip !ine cernut, gros de A"34 cm, care dupa nivelare se uda din a!undenta. (upa udare, pentru usurarea plantarii, se vor marca viitoarele randuri, utilizandu"se marcatoare special pregatite pentru aceasta lucrare. @lantarea se face manual, asezandu"i la distanta de 34H8 cm. ?peratia de presare a !utasilor in nisip se va face cu multa gri'a, pentru a nu distruge frunzele din varful acestora. 2mediat sau concomitent cu plantarea, !utasii vor fi udati din a!undenta, iar tocul de rasadnita se va acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in preala!il varuite si acoperite cu rogo'ini pana la aparitia primelor radacini pe !utasi. ?data cu formarea primelor radacini se va incepe calirea !utasilor prin desc$iderea rasadnitelor la inceput cateva ore, numai in cursul diminetii sau serii. 2n momentul aparitiei ti'elor florale, acestea se vor reduce la 'umatate pentru a provoca ramificarea !utasilor. II . 1 . &ucrarile de intretinere "completarea golurilor, care tre!uie facuta imediat in toamna anului urmator, orice intarziere nu este !una "taieri pentru formarea tufei, sunt recomandate numai in primul an de vegetatie, prin aceasta lucrare urmandu"se realizarea formei glo!uloase a tufelor 5ucrarile propriu"zise de intretinere a plantatiilor de lavanda incep primavara timpuriu si constau in prasitul intervaleleor dintre randuri, care se executa cu prasitori cu tractiune animala pe terenurile in panta si in plantatiile in varsta sau cultivatorul purtat pe tractor. 5ucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa, de 7"6 ori in cursul anului. om!aterea !uruienilor pe cale c$imica a constituit o!iectul a numeroase experiente efectuate in multe tari. 2n %omania pentru lavanda este omologat er!icidul )esagard 84, in doza de A"

34 ;gI$a si se poate aplica toamna tarziu cand plantele sunt in repaus sau primavara timpuriu inainte de pornirea in vegetatie a plantelor. II . 2 . +e enerarea plantatiilor and tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se executa regenerearea plantatiilor. (in datele experimentale de la diferiti autori, se poate recomanda ca epoca optima a taierilor de regenerare perioada de repaus, luna fe!ruarie, inaintea inceperii vegetatiei, sau noiem!rie, dupa incetarea vegetatiei, dar numai atunci cand solul are umiditate suficienta si permite maruntirea acestuia pentru acoperirea plantelor taiate. ea mai potrivita inaltime de taiere este de 8"34 cm de la suprafata solului. 2mediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu 74"78 tI$a gunoi de gra'd foarte !ine fermentat amestecat cu 344"374 ;g sulfat de amoniuI$a si 784;gI$a superfosfat. (upa administrare, ingrasamintele se vor incorpora pe intervalele dintre randuri printr"o prasila adanca la 38"3A cm. II . 3 . 4oli5 daunatori5 combatere 4oli! &eptorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria lavandulae. Ataca frunzele, fiind evidenta pe partea superioara a lor su! forma unor pete rosii"cafenii la inceput, care cu timpul devin al!icioase cu o dunga rosiatica pe margine. 2n centrul petelor apar puncte negre care reprezinta picmidiile. <runzele atacate se usuca si cad. 6e combat prin! " igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor resturilor vegetale " stropiri cu (it$ane *"=8 4,7E Daunatori! 2sop$Ja tenuicerca, ataca in luna mai cand depune ouale izolat sau in grupe in sol la cca 3 cm adancime. @entru com!atere plantatiile de lavanda vor fi riguros mentinute curate de !uruieni. 1n efect deose!it in com!aterea daunatorului il au lucrarile de maruntire a solului dupa recoltare, pentru a distruge o parte din ouale depuse in sol. om!aterea c$imica se realizeaza cu 5indatox 6 @@, Kofatox 64 , 4, 3E. Daunatori! 5acusta verde de pasune -Fettigonia viridissima.. &e $raneste cu frunzele de lavanda. ? femela depune cca 784 de oua, in iunie si iulie, asezandu"le izolat in portiunile de sol nelucrat. *asurile de com!atere sunt aceleasi ca la 2sop$Ja tennicerca. Daunatori! 0iermele radacinilor -Leterodera mariori &c$m.. (ezvolta 6"= generatii pe an. (in ouale depuse in sol apar larvele care intra in radacinile plantei, $ranindu"se cu sucul acestora. om!aterea este extrem de greoaie. &e recomanda folosirea unui material saditor a!solut sanatos. II . 7 . +ecoltarea @entru suprafetele mici, unde recoltatul se poate executa rapid, epoca cea mai potrivita pentru recoltare este in faza de inflorire 98E. Acolo insa unde din diferite motive perioada de

recoltare se va prelungi -suprafete mari, capacitati reduse de prelucrare., se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de inflorire 84E si sa se tremine cel mai tarziu in faza de inflorire 344E. 2nflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu a'utorul masinilor speciale montate pe tractoare. 2nflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la unitatile de distilare.

Capitolul III ! P+#&)C+(+#( 0("#+I#I P+I0#

2n cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare III . , . Distilarea 2nflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in exclusivitate pentru o!tinerea uleiului volatil. ?!tinerea uleiului volatil de lavanda se poate realiza prin distilarea inflorescentelor dupa 6 metode diferite: " distilarea in apa " prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan si se acopera cu apa. 2ncalzirea apei poate fi facuta la foc direct, sau a!uri produsi direct sau indirect. " distilarea in apa si cu a!uri " in cazan su! materia prima se pune apa. A!uri trec mai intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil " distilarea cu a!uri " materia prima se pune in cazan uscat, fara apa. A!urii sunt produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct su! materia prima.

Capitolul I* ! +#"#"# P# 4(8( D# &(*(ND(

9 "inctura de lavanda &e o!tine prin macinarea partilor aeriene uscate, -poate fi folosita rasnita electrica de cafea pentru cantitati mici., dupa care pul!erea o!tinuta se pune in !orcane care vor fi umplute pana la o treime, restul fiind completat cu alcool de 94 de grade. (upa adaugarea alcoolului peste pul!erea de planta, !orcanele se inc$id ermetic si se lasa la macerat vreme de 3= zile, agitand din cand in cand continutu pentru o mai !una solu!ilizare a principiilor active. (upa trecerea intervalului de timp necesar macerarii, preparatul se filtreaza prin tifon, iar tinctura o!tinuta se pastreaza in sticlute mici si inc$ise la culoare. &e administreaza pe stomacul gol, de trei"patru ori pe zi, cate o lingurita dizolvata in 'umatate de pa$ar de apa. 9 %tetul aromatic de lavanda 2ntr"o sticla cu gatul larg se pun 34 linguri de lavanda maruntita, peste care se adauga 'umatate de litru de otet de mere. &e lasa sa se macereze vreme de 34 zile la temperatura camerei, dupa care se filtreaza. &e foloseste pentru frictionari si comprese. 9 )leiul ras de lavanda 5a 'umatate de litru de ulei de floarea"soarelui rafinat se adauga 8 linguri de lavanda uscata si maruntita. &e pune intr"un !orcan inc$is ermetic si se lasa sa se macereze la soare sau in apropierea unei surse de caldura vreme de 8 zile, dupa care se filtreaza. 1leiul usor aromatizat o!tinut se mai pune la macerat cu alte 8 linguri de lavanda vreme de inca 8 zile, dupa care se

filtreaza s.a.m.d., pana cand capata un miros foarte puternic de lavanda. &e foloseste pentru masa'e si frictionari. 9 4ai cu lavanda (oua maini de lavanda se lasa la macerat in 7 litri de apa, vreme de A"34 ore -de dimineata pana seara., dupa care se filtreaza. @lanta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca 7 litri de apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se raceasca si se filtreaza. 2n final, se com!ina cele doua extracte, preparatul o!tinut fiind adaugat in apa din cada de !aie.

Capitolul * ! )"I&I8(+#( &(*(ND#I

+ecomadari ma:ore! in tratarea $iperexcita!ilitate, migrene, insomnii. (lte recomandari pentru tratamente! Intern! " (isc$inezie !iliara, !alonarea la !olnavii de !ila, crizele !iliare insotite de dureri de cap. &e ia lavanda su! forma de pul!ere, administrata pe stomacul gol, cate o lingurita de patru ori pe zi. (atorita principiilor sale active amare, lavanda mareste secretia de !ila si a'uta la evacuarea ei, calmand durerile a!dominale si activand digestia. " (epresia, anxietatea " in cazurile usoare se ia lavanda su! forma de tinctura " 3 lingurita dizolvata in 'umatate de pa$ar de apa, de 6"= ori pe zi, in cure de lunga durata -6 luni minimum.. 1leiul volatil de lavanda se administreaza in depresiile si crizele de anxietate severe: doua picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi, pe stomacul gol. &tudiile facute pana in prezent au aratat ca exista o anumita selectivitate a pacientilor tratati cu aceasta planta, unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil, in timp ce la altii s"a o!servat o ameliorare clara a starii launtrice, ameliorare tradusa prin reducerea sensi!ilitatii psi$ice, estomparea fricilor si angoaselor, reaparitia dorintei de viata. " Aritmie cardiaca, ad'uvant in isc$emia cardiaca aparuta pe fond de stres. 5avanda este prin excelenta o planta antistres, motiv pentru care, administrata in cure de lunga durata, amelioreaza si, gradat, conduce la vindecarea !olilor produse de acesta. 2n pro!lemele cardiace s"a o!servat o actiune deose!it de favora!ila a tincturii de lavanda, care actioneaza direct la nivelul sistemului nervos central. &e administreaza de trei"patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in 'umatate de pa$ar de apa. " 0iermi intestinali, infectii cu protozoarul )iardia lam!lia. &e com!ina in proportii egale tinctura de lavanda, de pelin si de cim!ru -toate tincturile se prepara la fel ca cea de lavanda.. &e ia din aceasta com!inatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe zi, inainte de masa. ? cura dureaza minimum doua saptamani. Acest tratament este eficient atat singur, cat si in com!inatie cu remediile alopate, a caror eficienta o mareste. " ?!oseala, irita!ilitatea psi$ica, insomnia. ele mai !une rezultate se o!tin facand !ai cu lavanda, cu 'umatate de ora inainte de culcare. &uplimentar, este !ine sa puneti su! perna un mic saculet -ceva mai plat. cu lavanda. &omnul va fi mai odi$nitor si mai lin, iar peste zi veti remarca o mult mai !una rezistenta psi$ica si stapanire de sine. 2ntern, se ia tinctura de lavanda: o lingurita de trei ori pe zi.

" (ureri de cap, migrena, ameteala. a remediu de urgenta se iau 3"7 picaturi de ulei volatil de lavanda cu putina miere. a tratament pe termen lung se recomanda pul!erea de lavanda: o lingurita de patru ori pe zi, administrata pe stomacul gol. " %eumatism. &e face un ceai din o parte flori de soc si doua parti lavanda, o lingurita din acest amestec fiind oparita cu o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca putin si se filtreaza. &e !eau pe zi 7"6 cani din acest ceai, cat mai cald -pentru ca efectul sudorific si depurativ sa fie mai intens.. Are un gust destul de greu de suportat, dar o cura de 34 zile cu acest ceai are efecte antireumatice exceptionale. Fuse convulsiva, gripa, !ronsita " 7 picaturi de ulei volatil se amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin din acest amestec, care nu va fi ing$itit direct, ci va fi lasat sa alunece pe gat pentru a"si exercita din plin efectele antiinfectioase si calmante. &e iau maximum C picaturi de ulei de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi la copii. #;tern! " Ad'uvant in pneumonie si !ronsita cronica. 5a = linguri de lavanda proaspat macinata se adauga apa, amestecand progresiv, pana cand se formeaza o pasta, care se inveleste in tifon si se aplica pe piele. (easupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fier!inte si se acopera cu o patura, ca sa pastreze caldura. ataplasma se tine minimum o 'umatate de ora. " ontra paduc$ilor si a altor insecte parazite. 6"= picaturi de ulei volatil de lavanda se amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par -sau pe zona afectata., dupa care capul se acopera vreme de cateva ore, pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. &e aplica tratamentul 9"34 zile la rand. " @entru cresterea parului. &e face un masa' la radacina parului cu otet de lavanda o!tinut prin macerare dupa metoda de mai sus. " 2ntretinerea pielii uscate. 2mediat dupa !aie se aplica uleiul gras de lavanda -o!tinut prin macerarea plantei in ulei de floarea"soarelui, dupa metoda de mai sus. pe toata pielea, facandu"se in acelasi timp un masa' usor. ,czeme uscate, tumefactii produse de loviri " &e aplica uleiul gras de lavanda pe zona afectata de 6"= ori pe zi. )"I&I8(+I C(6NIC# (&# &(*(ND#I! " Condiment de lavanda " amestecati in cim!rul cu care condimentati mancarurile putina lavanda -intr"o proportie aproximativa de 3:8.. *ancarurile vor capata o aroma deopotriva delicioasa si rafinata, fiind, in plus, si mai usor digera!ile. 2n zona sudica a Alpilor, cim!rul amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla apetitul si a"i a'uta astfel sa scada spontan in greutate. " Pentru a scapa de molii " se pun in dulap saculeti cu inflorescente de lavanda uscata. Milnic, continutul saculetilor se freaca in palme pentru ca astfel sa se dega'e cat mai mult ulei volatil, care alunga insectele. " -urnicile5 puricii si andacii fug de mirosul de lavanda. @entru a scapa de musafirii nepoftiti, stropiti de doua ori pe zi locurile in care acestia se ascund sau traseele pe care vin, cu o solutie formata din C linguri de apa si 34 picaturi de ulei volatil de lavanda.

" Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa " puneti intr"o cana de apa 34 picaturi de ulei volatil de lavanda si 34 picaturi de ulei volatil de menta. &tergeti cu aceasta solutie peretii, podelele toate zonele care dega'a mirosuri neplacute. ,vitati suprafetele lacuite, pentru ca uleiurile volatile sunt un dizolvant reduta!il si strica lacul.