V in u l

in R.Moldova Vitiultura 9i vinifia{i qi jaa un rol multisular In Rpubliaoldova.vitiultura9i vinifia|iaau o tradi1i imprtant in onomia }rii. trnuriloragriol' ramura viti-viniol, asiguri prin oupind doar 6Yo din suprafa1a prdutia ei 1/3din vnitulompleului eportindprodus vinilin valoard rindustrial, milioandolarisUA. 250-270 indii d dzvoltar a vitiulturii9i vinifia{ii Ci mai smnifiativi in Republiaoldova prioada anilor 1980-1985, in 6ndsupraftle au fostinrgistrati de vii constituiau ira 250 mii ha, produtivitata mdi a struguriloronstituia 6,49 tlha, iar rolta globaln d struguri la 1,3_ 1,5mln tonanual. ajunga plantateu vi1-d-vi Cu rgrt,in drursul ultimilor 20 de ani, supfaf{l s-au rdus la jumtate, produ1ia globald produtivitata |a |l, d struguri de 2, ori, iar s-a mi;orat vinurilor s-a rniqoat de 2 ori. VArsta mdi a utilajului thnologid volumul produ{ii prlurara strugurilorst deja d 15 - 30 ani, iar rata d utilizr a utilajului in 1999 a onstifuitdoar90. Poten{ialulindustrial l ramuri viniol din Rpublia Moldova Atulmntin ramura vinill a R. oldova activeaz ira l60 d intrprindri, inlusiv: . 86 d intrprindrisunt dotatu linii d imbutlira vinurilor, u apaitatea total d imbutlir60 mln dal anual; . |6 intreprindrispializat in fabricara vinurilor spumante, u apaitata totalde pst 30 mln stilanual; . 13 intreprinderi a vinurilo splrmoase; u slii d fabriar . 9 intrprindrispializate produra divinurilor, u apaitata in total de produ}id ira 1,0mln dal anual; d vinifiali primri, u apaitata totalde produJie d ira l,0 mln - |20 de intrprindri ton dr struguri p szon(doar20-25Yo din ast intrprindri sunt dotat u utilaj
prformant). in ultimii ani la intreprindril u setiil de imbutliera vinului s.au faut invstitii onsiderabil, a r a pffmis modernizara stiilor rspetivegi solutionaramultiplilor problm de ordin tehnologi.

de produseviniolr sunt {rileuropi d Vst. st d Cle mai mari {6ri onsumatoar faptul in perioada anilor 1990onsumulde vinuri p aP d louitorpe an in aste men{ionat qi '80, fap d anii anum: in Frantade la 88 l pina la 60 l, in Italiad la 90 l pin la a s6zut tri _ 55 l, Portugalia d la 78 l la 55 l . Totodat' in {rile,rdtradi{ional se srvamai pu1invin, in ultimii 10 ani, onsumulpr ap d louitor s-a m6rit de |,5.2 ori, d mplu,in Norvegia, Sudia,area Britani. de produsviniol s rmar: Printre le mai mari 1riexportatoare Franta,Italia, Spania, Grmania,Mar Britani, Fran{a' SUA 9i SUA 9i Germania,iar printr cl importatoar: Niderlanda. Caratristiastrugurilor utila{i in fabriareavinurilor din iorhini (.7%) qi boab,ar, la rindul lor, ontin 7-||% Strugurii sunt altui1i pili16,85-90%miz qi 3-5%smint. Proportiildintrpil onstifuint sunt in fun{ied: mtodle agrotehnic soiul vi1ei-de-vi; ologi; folosite;graduld oart. ondi1iil ap6,2Yo substan{ azotoase, SYoce|u|oza, l.l,5 substan! tanant, Ciorhinii ontin 58-90% minral. 0 -0,3o^ aid tartri,I -2Yosubstnte Pilifa ontin, in medi, 60-80% apd' 20o/osubstantextrativ neazotoas,0,5-40 grsimi,0,5-lolosubstant azotate,0,1% tanant, 4Yo cehioz6,20^substant substant minral, de pruin (amesturi urm de zah6t qi aizi. Gr6simile sunt rprezntat d materii grasin

difrit funtii: aspt atiflat ..brumat':, diminuara prinipal rid), ar indplin9t d dundtori, fiare fa1a miroflori protlie pifit6t.. pidrilor prin vaporar, gluid,|3-22%grsimi,2-8%substan{ Smin(lon{in'in mdi28-50%apd,28-360/o 2-4o/o substan{ minral. Fosforul organi onstituit din azotoase, tanant' 2-60/osustan[e poate trpial in vin (in prinipallrogii). litinqi titin(0,6-0,39%) mai valoroasa bobului, doaron{inonstituin1ii parta a (pulpa) Mizul est ar mustului, citca 0,5Yodin miz fiind d.naturi lulozi 9i fasiul fibro-vasulare, parta reprzint solida. himial mizuluisunt: Componentele gluidl ar rprzint15-25%qi sunt rprzntate d gluoz qi frutoz,raportul d soi la maturitata dplin6 (0,95 pentru strugurii din dintr el fiind o aratristi < gi pntru amrian). soiuril uropa de = 3 g/|.La struguriisoiurilor amrian in antitat Zaharozas g1s9t 9i la unii hibrizi g/l. Rpartizarea in antitat d 7-8 zahanilor in nu esteuniform, dirtprodutori afld bob s mzocapul(partad mijlo) fiind mai bgatin zaharuri d6t piarpul (prifri)sau (entrali): ndoarpul Z^> Zp>Zc. Compozi{iahimiii a vinului vinului, indifrntda est alb, ro;u sau roz' intr aproimativ2000 d In ompozi1ia d exemplu:(acizii:tartri,mali, omponti.Unii tr dirt din struguriin starnshimbat al1ii s formaz6in timpul frmntatii mineral), alooli sau a itri, zaharuril,substantl qi (aloolii, aciz1ilati suini),al{ii apar a ulmar a ratiilre altor proesefrmntative atalii). au lo in timpul mafurriigi invehirii (strii, prinipalul omponntal vinului ;i.i determinatria Aloolul tili, dup ap' st alooli6.Gradul alooli al vinurilor poatsila, in mod natural,intr 8 qi |6% vol, dar rnai vo|. frvntintr 8 $ I4o/o gustativ alit61ii a vinurilor alb d mas au aizii, ar la des6virqirea o mareimportant pliut. Comparativu vinuril ro;ii, ar au o aiditatmai dau o prsptimeqi frutozitat mdide 6 g/l aid tartri.in azulin areaiditata au o aiditat rdus6, cl alb la maturitate Dintr aciz;riar s gses,in mod rst mai rdus,gustul dvin fad, lipsit d pospetim. il au aizii: tartri(2. gl|),mali (1-l,5 g/l), lati (2- g), natural,in vin, rolul prepondrent itri (0,02 5 -0,45gl|). in mar msur,9i d n{inutul d glierol, are, la Calitateavinului st onditionat, vinuril albe ste,in mdi, de 7 g||.Vinuril obtinutdin struguri ataca|id mugaiulnobil mai marde glierol ena l.a20 |). o influent mr zrsupra ontin o antitat alit1ii vinurilor o arr aiditata volatilii. ustul nu ontin aizi volatili. Aqtia s formaza produqiseundari in timpul fermenta{iialoolic sau in urma altor fermntalii'are au lo"in limitativ pntruaprira ursul volutiivinului. Aiditatavolatili stun p.amtru atafii pentru al vinului. mai als, ontrolul dr sntat 9i, to{iompu;ii in a orstrutur intr azoful.Przntalor in Substan{|e azotateinglobaz a vinului. D asmsna,.el onstituio bun6hran6 vin ontribuila ridicaravalorii alimntare gi dsf,vir;irafrmentatii pntrulevuri 9i baterii,influntind,in sns favorabil,delan;ara in vin a unor boli mirobine. ins,pmitdezvoltara alooli.In anumite ondi1ii, in atgoriacompu;ilor fnolii intr6: aizii fnolii, substantl tanant9i majoritatea variazlin vinurile alb de |a 0,2-0'l, in vinurile substanJlor olorant. astora Conentratia rogii estemai mare. Dintre aldehidl le mai intilnit in vin fa parte: aldehida aeti, unle aldehid stprioar(ardau mirostrriplutin flori) qi unl aldhidaromatie:aldhidabnzoi6, vanilina 9i aldehidainamii (ard un gustd sorli;oar). Vinul, in speiall roqu,continepst20 de mirolemnt(n, Zn, Pb, F, Va, I, Ti, Co, etc.), vitamin(B1,82,86,Brz,PP).

d b(inr a vinurilo alb Thnlogia doui etape:produra hnologiade prdura vinurilor alb d mas prsupun vinurilorbrutqi maturara vinurilorbrut. Vinurile brut albe d mas s ob1in dupi urmtoara shmthnologi5: ulsul qi trnsportareastugurilor, rp{ia strugurilr, dsirara strugurilr, zdrobira qi dsiorhinareastrugurilor Aest prostrbuirea|izat astfl,irrit s du la spargrea qi librara rbuivitatafEr6mi1ara boablor mustului. iorhinilorqi zdrobirea semin{lor, pntrua nu imbog{imustul 9i api vinul u ompu;i'fnolii in exs. Dsiorhinatul tehnologi in RpubliaIVloldova st o opra{ie obligatri in azul prduerii strugurilor vinuriloralbd mas. marrara mustului boqtini Aastopratiune s ftuaz in azul prlur6riisoiurilor pili1a odorant din aromat, u sopul d a xtragsubstantl boablor" a s poatraliza 9i pntrua l mdri trativitata. pntru Durataoptimd maerar in azul soiurilor naromat, prvni or. Pntru a frmnta{ia vinuril albe d alitatstd 3-5 in tinnpa marriis apli mg/l). un tratamnt u dioxidd sulf (75-100 mustuluirvad bogtin spararamustului rva qi prsareab9tiniSparara s far u (linuri),arepot fi statisaudinamie. ajutorul surgtoarlor mustului rva st trut,la pres d und s xtrag Boqtina rmasdd la surgrea urmtoarl fratiunial mustui. dburbara mustlui . mustul rva, asamblatu mustul d la prima prrsar, st trcut in pilor solide din l. Pentrua u$rrra dburbarea rzrvoar spialin arare lo sedimentara latemperatura 10 "C. in ast mustuluil s sulfitazlcu 75.100mg/l Soz gi s rgtpAn |8-24 ore. In pratiaviniol asttratamnt.ste ondi1ii,limpziramustului dteaz' asoiat qi u o bntonitizar (la ardozamaximnu trebuis dp;ascd2gl|),pentua limina o buni partedin mirofloramustului.Dup6 sdimntar, musfulse tragede p depozil d drojdii i s trin vaslede frmntar. Cor{ii apliat mustului inaint de fermntar Prinipaleleortii 9i tratamnt ar s pot fi urmitoarle: aplila mustinaintd frmnta{i . Coretia on{inufuluid zhdt; total; Cortiaaidit1ii . Cortiaontinufului d tanin; frmntarea mustului Frmntaraalooli, sub atiunea lvrilor (drojdiilor), este in vin. prinipalulprosprin aremusfulestetransformat Frmntaramustului nu durge in mod uniform. Astfl, s disting tri faze: prefrmntativii,d frmentarezgomotoasii9i postfrmentativi. mustuluiin vasul d frmntar Faza prfermenttivi - se ds;oar d la introduera p6nla dgajara vidntd dioxid d rbon(mustulinepsi s fulbur). Durata fazi ste ini1iala mustuluigi a mediului inonjurdtor, zil d tempratura de 2. de 9i stondi1ionat vasuluide fmentar, zahrului in must,de mrima d naturalvurilor. onntra{ia printr.o ativitateintnsa lvurilor, Faza d frmntar zgomotoasi - s aratrizeazd pAndla 25.30"Cgi mai mar;ontinufulde zah6rsaderapid,re;tgradul rqtra tmpraturii alooli al musfului,s dgajantitlimari de dioid d carbon.Faza lraz65-|4 zil, unori, qi mai mult. Vinurile rzultat dup o frmntard lungi durat sunt mai aromate 9i mai mai inet,in timp l srain buhtat. De obii, musturilebogatin zahrfermntaz6 zah6rmai rapid 9i u zgomotmai mar. linigtit,doaree Fza postfrmntativ_ sr numeqte degajrea de 9i faza d fermentar dioxid d arbonstmult mai inctinit. Tulburralas dpune la fundulvasului ar6amai revni,o dat6u ra s depun9i lvurile. Tmpeatura vinului sadtrptatp6n la nivlul amrid frmntar. Ca urmar,vinul qi s apte ines se limpzeasc, insuqirillui spifir. In proesuld frmentare, datoritcr;terii tmperaturii, mustul iqi mrqt volumul. D aceea, umplravaslor de frmntarrnu s fa omp1t6, i s lasi |5-2a% din apaitata

prum9i a vinuriloralb d masd alitatsuprioar, vaslorspaliulibr.Pntuprdura s romandi vinurilor spumant a tmpratura d frmntar vinurilor brutpntu rparara sa fi in limiti15.20"C. P tt parursulfrmntiimustului s vrifi6 zi|nic sdraontinutuluid zaharuri. trminata 6nd s epuizeazd onlinutul loolii a vinurilr alb bruts onsidr Frmntalia plinul vin. Dup trminara frmnta1ii se Ib rezrvoarlor, d zaharuri rduitoardin ..gold frmntaf'' d aproximativ |5Yodin apaitata totala vasului. aqa-numitul ompltind gi vinurilr brut Dupi frmntara zaharurilor pritoira egalizar din must qi limpezirea prin a;ase trag de p sdimntuldpus|aaza vasului d frmentatie vinurilor brute,aesta masa vinului imbogtira prito. Astfl, s uniformizeaz' lui u oigen, numitaopratiun d 9i ultrioar. arstnrsarpntrumaturara prito tratament u dioxid d sulf ar trbuis asigurin vin 25-0 Primul stinsolit d un mg/lde Soz libr. Thnologid bfinrea vinurilr rqii himimult mai bogat.in afar6d d l albeprin ompozi1ia Vinuril rogii s deosbs minral, azotate, ompuqiihimii spiriamblorvinuri (alool, aizi organii, substan{e ompuqi fnolii, inlusiv mai mari olorante in antita1i substan{ in vinuril rogii s on{in et.) qi tanant. a strugurilorroqii prvdontatulmustului u pile solide hnolgiade prlurar pntruvinuril ro;ii. opraJia ulorii qi taninurilor,arateristi alr boablorpentruxtragra mustului,prin difritmtod. stmararea-frmntara prinipala thnlogii rsptiv Shma thnologi de produre a vinurilor rogii si d alitat suprioarinlud ulsul strugurilor, transportul 9i rp{ia strugurilor, zdrbirea i urmatoarl opra{ii: de |a d Soz variaz, dsiorhinarastrugurilor, sulfitara mustuilii Dozle romandat in functidr sopurilpusr d ctroeonologi.insiimin(ara u levuri 30 pina la 400 mg/dm3, separara vinului riva 9i resaea boqtinei, sl{iont,maerra.frmentara, asmblarea rvaului u fra{iil d la rrsr' desvirgira fermnta{ii aloli, malolati s drsfi;oar imediatdupa alooli la frmntaramalolatiii Frmntara 20-25.C timp d 6-7 zi|e' tragra (surgr)vinului d p sdimentul d tmpratura drojdi stnsar s se elimin it mai urAndpartiollein suspnsird vin. Astfl, la 8-l0 de drojdi.Pritoul stinsolit vinul s traged pe sdimntul frmntatii, zil dupintara ulorii, trea la mturare, maturara intnsifiarea d o aeratiuqoar, are favorizeazd, in istrnmtalisau in butoaid stjar.Maturara vinuli Maturara vinului se rea|izeaz mar' in przntalmnului d stejar,introdusin ripientsub vinului in isterned capaitate fap d maturara d 1.l0 g/dm', ar o sri d avantaje la butoi gi forma d talaj in antitat anume:pirdri mai mii de vin, ingrijir mai u;or,fiint eonomi mai mar, ins a vinului la butoi estediferitEin functi de vinului stmai joas.Duratade maturare alitata darminimum 12 luni. soi, alitate, Tratareas fa in azul cflnd virrl nu st limped sau ste tratar vinului (ndi1ionara) in astaz se fao lir ugoar u glatinsau a1bu9 prdispusla pripitara srurilortartri. gi dmtalizara vinului (dupaaz),filtraraalvionari sau filtrareaprin pli d ou, rfrigerarea strilizant. imbutlira vinului S xcuta 9i in azul vinurilor alb in ondi1iistril.Pntruaasta la filtre u mmbran. Totdat6se fae vinul inaintede imbutlir stesupusfiltrrii striliznt pntruvin. strilizara stilelor,dopurilorgi a ondutlor thnologi contribuila amliorafeaafitafi invehiea vinului in stile st o opra{ie S romand d ftuat invhirala vinurilor rogii, inaint d a fi pus in omia|izarc. stilnu mai putind 6 luni.

Fazlde volufi l vinurilor Dup dsv6r9ira frmntatii aloliin vin ontinu s se dsfEqoar difritpros d naturtzic'himii 9i biohimid, ar dtrminiini patrufaze de dzvoltar al vinului: formarea, maturara. qi dgradara. invhira Formara vinului. Dureaz, d la srqitul sau d la sistara frmnta{ii aloolip6nla primului ftuara prito.in adrulruias derulaz urmitoarlfnomn mai important : dgajara d oz; sdimntara ddiilor 9i a suspnsiilor grosier, pripitarea gi oagularea pial a sirurilor tartri9i a unor substan{ maromolulare Presl dminant sunt 9.a. le de naturi bihimia : delangara gi ds$urara frmnta{ii malo-lati,autoliza drojdiilor 9i imbogtira vinurilor u azot gi al1i ompu;i t. Ca urmar,vinuril devin mai limpzi, u miros 9i gust se apropiede l aratristi soiului. Se ftuaz ompltara golurilorvaslor, or{ia on{inutului d Soz t. Maturara vinului. S dsf;ari de la ftuarea primului prito 9i dueazapAn And vinul apt6 aratristiilspeit.st influntatd : tempratur, gradul d arare, on{inutul in So2 9.a.f,ansformril arau lo s drulzi la un poten1ial rdoxrlativ ridiat, u partiiparealimitat a oxignului gi onstau in: dizolvarra unor onstitunli din lmnul butoiului,oidara,ondnsara gi pripitarea piali a ompu;ilor fnolii 9i a unor oloizi, prose de strifiare, atalizareq.a. Ca urmare, vinurile iqi modifi ompozi{ia fizio, himi6, dar mai als insuqirilsnzoriale, l alb igi intnsifiuloara(galbn-auriu, p6n la galbn.hihlimbariu); iar le roqii iqi pird nuantaviolaee,pt6nd o tntrmiziesau ro$ieportoalie.S evidn1iaz tot mai prgnant buhetuld maturar, diminuAndu.s nuantle gi frutozitate. d prosptime Vinurile se onsrv in vas (lmai bune din lemn) la temperaturi d 10...12"C gi la o umditatrlativ a arului d 80-90%,apliindu.llse unel operatii a: pritouri, umplerea golurilor,sulfitiri t.Duratad maturar rste variabil4 vinuril alb,.ingnral, maturizindu-s intr-untimp mai surtdAtl rogii,tmprafuril ridiatalrrind prosul. S-au propus qi tratamnt rapid d maturar(tratarea u oign sau u ozor.,tratareau radiatii ultraviolt,u ultrasunt sau difrite tratamnt tehnie),car nu au dat rzultat satistoare de6tpntruvinuril d onsumurnt. invhira vinului. Vinuril ar indplins unle ondi1ii rivind ompozitia tzico. himi,stabilitatea, autntiitatea t suntsupusinvhirii prln tragerea la stil 9i mntinra unui anumittimp, pAnaptbuhtulde invhirla stil5. in aast etapau lo o sirie de prosin absen{a oxigenului,el mai aratristie fiind ele d estrifiarqi atalizar. ln funti, mai als, d insuiril ompozi1ional de onditiile pistrar, d durata poat fi 9i variabil,vinuril roqii nsitindo prioad mai lungfatde lelalte. Degradara vinului. Dup e vinuril ajung la apogulinsuqirilorlor, vinuril inp s-9i modifi ompozi1ia 9i s-qipiard alitafll: s modifi uloara,s dgradeaza buhtuld invehir u apari1iaunor compu;i are a|tereazl gusful 9i mirosul. in fun1i d soi, d aratristiile ompozi1ional, de ondi1iild pstrar t.,duratad atingrr a v6rstiriti stevariabil,d la 5 _ l0 ani p6nla 30 _ 50 d ani, xistAnd9i vinuri de 50 _ 100 d ani, 16 s-qifi pirdutata1ile.

vinului Bolil qi dfetl d naturhimii sau sau pstrriivinului. pot apramodirri in timpul frmntarii alit1ii. asupra u implia1ii mirbiologi, dfte fizio-himi. Cl mai frvnt Dftlvinului suntauzatd transformri gustului vinului ulorii, asptului' mirosului shimbara suntasiril. Prin sarse in{lege 9i ridiatde sruriminral. 'ontinutului s datoreaz arului.Casara in przn{a ridiat trin d Fe, Ca' P. Siruril firoas Casare alb aparla vinurilalbe u ontinut srurifri ars ombinu siruril d Ca 9i P. frmind sruriomplxde uloarnu;iealbiioas. Casara neagri-frii s datorcazlxsuluid F din vinuril alb 9i roqii.Vinuril alb sau nu;ii, l ro;ii s tulburin ontatu arul, datoritformrii uni dvin opalsnt pripitat de uloaralbastrdin rafiasrurilord F u taninul. din struguritrata{i u sulfatd upru.Vinul s |a vinuril provnite Casara uproasi apare d uloardrmizi. un pripitat tulburqi formaz produs d nziml srtatede muegaiuri.Vinul igi st Casara brun.oidazii shimbuloarain roqatsau brun (la vinuril albe)sau brun ro9at(la vinuril roqii), datorita din vin. olorant oxidrii substantlor 9i tanante Bolil vinului sunt datorat a{iunii unor miroorganismprovnit din procesul d stil,la dpozitar. in butoai, virrifiatisauprin ontaminara Bolile apar,im speial,la vinuril tiner u rrn ontinutredus d alool qi are mai ontin arob, 6t 9i anarobe. Bolile suntprovoatrattd miroorganismle za|l6t nefrmentat. _ la d Myodrma vini, Torula, Pihia drojdii se dzvoltd Floarea vinului stprodus Gusful vinului se vinului, formind un voal albiios, are uprindtoat6 suprafata. suprafa}a oxidrii aloolului. modifi datorit d bateriilaetiaroxidazi aloolul,transformflndu-l Oftira vinului stprovoat qi gust miros in{pitord aid ati.Boala s rrrmoa;tdup in aid ati. Vinul apt aro s poatrupe,zAndla fundul vasului, formind o unei pliul fin la suprafat, apari1ia glatinoas6. mas Vinul arsufraast frmntati s tulbur,i;i Frmntr manitii (sau..bor9ira''). modifi uloara9i przint gust dul.aru.Uneori, manitareaste insotit d bilo;ire qi amdral. Bactriil maniti formea, prin frmntar,polialoolul manita 9i produ;i sundari. . Blogira oala intindrii)aparela vinrile u un ontinutrdusde acizi organii 9i alool dvinvAsos, ulios,u gustfad. se tulbur, (9-1O%vol.). Vinul i;i pirdfluiditata,

':7t:

;"'l

Exemplu. Aloolrnetrul d stilA indi6 16,5, tmpratura 0C, onentratia aloolului, dupi tabl, st d distilaiului e de 22 b) Aiditata voltili a vinului. Dupi um s qtie aizii organii ai strugurilor gi vinului sunt d aizii alifatii gi aromatii.i joa6 un rl importantin przntati rtabolismulviti d vi 9i partiipi.activ la poslee deug la prePararea vinului. tn must 9i in vin, ei s pot g6si atit in star legatil, it qi in staresmilgati. aizilor alifatii monobazii,in ondi1iiobiqnuit, Reprzentan1ii ugor u varii d ap6. e sunt lihid ugor mobil. i s distilaz a lo a.aizilor stebazati mtodad detrminar aesti propritate d reguli, numes, s distilare produsul d in vin. Aizii car t,in aizi volatili. . Aiz,ii volatili ai vinului sunt rrrzrtati,in seial' d aidul aeti CHCooH. Cilalti acizi din sia aizilor gr;i (popioni, (vinuil butii t.) se giss in vinuril normale,dupi ompozi{i nfinutul gi uor boli apari1ia la numai intlme in antitti sanitoas) lor devineonsidrabil. Aizii volatili trbui s6 fi onsiderali n podus sundaral Cntitatalor la pastmrviului r$te ninsnrnat, f'rrtlnta{iei. irrs5, de guli;nu tri vinuril sinitoas d l,5 g/l . fermta{i latoaetii, frmntara in vinuileolnav(o[etir, | ulloria.irrngfirld q.a.), aizi|rvolatilirqt, on{iutul ppioni6 folosirii lor' iArrds qludposiilitatea lintitel, cizilor volatili estun di dterminara u aasta, in lgaturir ftuati dsoiirr laboattlarl ttninii, r:le rrili ilportatlte produ{ii. alitetii ptu ontolul Pinipiul metdi. Prinipiul mtodei onst6 in spar lo in distilt on{inutului irizilor u vapori <leapi gi determinara u hidroxidd natiudup6fnolftalini. orin titraa 'Aprat. Pipt6pntrul0 ml; biureti de 25 ml, istala1i prlltru dr retot .distilaru vapori, al6tuit6 din gneratorde vapori, d aparat Se t folosi qi zrvo(ripit). distilar,rfrigerent vaori din ar rrspund urmitoarlorrin{e: |iiti, onsttt{i .oarg trbuiesi fi ?nliturataidul rtortad distilae, vin in pa' sau . a abiitt $ misuri, init l adiugaa|a 250 m| de odrrsat
l

|6*7:-{i"*lum.

: !.igur 3. l.stlt{iild distilr pentru dtrminarealolului : alurlgit b) tub d stili u aittul de distilae ) rto d) pirat ltid irralz.ir .) tutri|stilad asatnb| (,lpirtul irrl.ior l ftigrntului s un$ttt tutrl apilar se toan6l5i rtota d rp{i nla inputul distildrii, alurlgit. in itit uflunde astll aitul apilarului si se nrl d apir distilat6, 20 gha[. s iIr api u ln timpul distilatul s distiliii, api i.rtort tlllc d rpti s pin CArtd tott tia rtoti. lsti itldi jumitat, litqte soat din distilat, s apilruls mi ult d uml u 4-5 rl lai distilatagi distilarau|trioaris fturazi16 api. Distilras o$te atuni ind in zrvors duncirca200.225 distilr.I.,ihiduldistilat s adue u ap la ml d produs d-. i se amsteienrgiqi s tarnf, d 20.,C pAni la sll.l' tmrata se irrtdu alcolttrul lld ilidir. t.'ixiirrrlirrdiatiil allolttrului,s dtlttilli trtr1rlura ,us th la tmprtua d pdttsului Da6 msuritorile d distilar. dpi tabel{infirrd ollt d alol s dtrinfl 20 0',tui on[irtutul
d distilar. ; d tltttt.it 1ll,ltlus|tli

30
rr

tlt o
t

Limpzimea Culoarea Spifiul. Buhetul(aroma) Gustul

untjul iaimal:

- 0,5 - 0,5
-

- ,0 - 5.0

lr 0

Varitiil indiatorilo se lnsriuin urmitorellimit:

Limpzimea:ristalini,uratii, stiluitoar Curati, nesttuitoare . ulburo

Culorea: total orespunzf,tore aproapr neorespuntoar neorespuntoare su degradati Spifiul: orespuntortipu|ui ltrorspunzitor tipului ," neidntifit Arora: exlent6 .\foarteoespunztoaredenumiii . . orsunzttoare slabi, popriivinului nesifiA tipului u nun! striin Gustl: fin, exetent, amoios *ti, corspunzitor amnios,dar neoespunztor plat, neamonios u nuant strine

0,5\ 0,3 0,1 'i

L,D

viuli in flrrl otalizind puntl ipf,tat pritrttit.t:r urmitor; in alimntalie l. Nutilizbile !trrlui | flabrira 2. l ltiIizabi| utilizbi|e 3. Blrrav, entruall 9i tr!t 4. C deft 5. tl ne.iunsuri sulicienti 6. Tinrede litt bun6 7. inrde alitte s sfiitir d litt l Tvtturizt { d alittebunf, 8+ t\4fu'.izat stlpriori e a|itt J.Ll.inor. 6 litatsurirlnti <l . 3 .}tlv,ltr.izt

.. lvl (rriztd l itate . ";.-.!jlT.i"1*t*"-"

0,1

- 1,0 - 0,5 - 0,2

3,0 2,5 2,0

0,6 .5,0
4r0
l15

215

3,0 2,4 - 1,0

lrlZlO-H|{(].v * 2.2'lj^Ml.]N d atltilii in i l)tini nlitttrrlui ,, . ': |(rollntrul tltlstili. lolului se bazeaz distiIarunLri etod dterlif,ii qi p dtmin ltlld rtri numittle r,itl,,lrlti.sart v<lltttn seil. rrotntrtt tln t| disliIa tle rtrlusului r|ativ |esiti1ii .gadatiastfl sit ste l stili. Sra ||mtrrtli lotllrritrtr l tcttlfttlrit r'linvolrrln, (in prt) altlluItri trrtntrirIi inIi d 200. Aratr. l 250 ml; tltorti lrirsuriu apaitata pnt,t 500.700ml; otund u firndul Rtorti de distilae mtrud inaIti 1tiz.il gernt'ltlo| Ri de 250 rnl; i|indrrr .l'errotntru diviziunii d 0,2. u valoaa 0(. l 20 250 ml rl.vill l tematttrr "' Thni tlterminirii: Colb d misuri s de distilar. lmisuri in torta s tr tinretorta esti ai in rl). turAnd (it 20 salh le 2.3 ori tl a tistitati llind l slu{i rr Vinul so neutalizaz .t" ttistil' in. lftigrnttrl. u "lbn un$t sr nrml. dup e rtrtade distila S-a t| e rnilstlit. d ttrrti litat r|e zrvor sevr$taea.5i 3. in |igrrra st znttir ttistila dr vinul.Instlatia lnstl:rt

28

2L)